Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 08-05-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2000

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 8-12 mai 2000.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman și Acsinte Gaspar, secretari.

 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările noastre în plen. Vă rog să-mi permiteți să vă spun "Cristos a înviat!" și vă mulțumesc pentru răspuns. (Din sală toți domnii deputați au răspuns: "Adevărat a înviat!")

Rog șefii grupurilor parlamentare să invite pe colegii noștri în sală astfel încât să putem începe dezbaterile programate pe ordinea de zi.

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 221, deci, avem 122 absenți, din care 20 participă la alte activități parlamentare și se va lucra cu cvorumul legal de 172, conform art.128 din Regulament, ceea ce înseamnă cvorumul de lucru 152.

Rog, de asemenea, un secretar din partea majorității să ia loc la această onorantă tribună.

Pentru astăzi, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi și al programului de lucru al Camerei Deputaților din această săptămână. Ordinea de zi este cea pe care ați aprobat-o în Săptămâna Mare, în săptămâna premergătoare Paștelui. Nu s-au produs modificări în ordinea de zi. Dumneavoastră ați fost informați asupra acestei ordini de zi, vă cer scuze. Vă cer să aprobăm această ordine de zi nu înainte însă de a vă oferi ocazia dacă sunt observații sau comentarii la ordinea de zi. Dacă nu sunt, cine este pentru această ordine de zi? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Dacă se abține cineva.

Nu sunt voturi împotrivă sau abțineri.

Ordinea de zi a fost adoptată.

În ceea ce privește programul de lucru al acestei săptămâni, propunerea Biroului este ca luni să lucrăm în plen până la ora 18,00, apoi răspunsuri la întrebări și interpelări adresate primului-ministru, până la 18,30, și de la 18,30-19,30 dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Pentru marți, ședință în plen. Orele 8,30-9,20 – timp afectat pentru intervențiile deputaților; 9,20-13,00 – dezbateri în plen; 13,00-14,00 – pauză; 14,00-16,30 – dezbateri în plen.

Pentru miercuri, este propus de către Birou ședință în plen a Camerei Deputaților cu programul 8,30-13,00 și 14,00-16,30, deci, cu program normal de lucru, astfel încât, joi, între orele 8,30-12,30 să avem activitate în comisiile permanente.

Totuși, vreau să vă informez că mâine la ora prânzului, la ora 13,00 va avea loc o ședință reunită a Birourilor celor două Camere pentru a decide în legătură cu eventualitatea unei ședințe comune. Există propunerea ca această ședință comună să aibă loc miercuri în cursul dimineții; ea este absolut necesară și cu toții, cei care suntem angajați în teritoriu în campania electorală, știm, este vorba de aprobarea regulamentului comisiei constituite pentru aplicarea Legii verificării dosarelor de securitate. Dacă și Senatul va fi de acord, această ședință va fi miercuri dimineață; există însă opinia la Senat, sigur, mâine vom decide împreună, și vă rog să acceptați această ordine de zi cum v-am prezetat-o, sub rezerva că miercuri dimineață sau joi dimineață să aibă loc această ședință a Camerelor reunite. Deci, această rugăminte este să acceptați, sigur că noi vom reveni după ce discutăm în Birourile reunite, pentru ca dumneavoastră să aprobați până la urmă modificarea programului nostru de lucru.

Dacă să spunem, cu acest amendament, sunteți de acord. Dacă există opinii privind programul de lucru. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva.

În unanimitate, a fost adoptat și programul de lucru.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2000 pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia de industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.36 din 2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia de politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile aceluiași art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei, acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 41/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte, problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Și acest proiect, în conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.42/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.30/1996 privind reglementarea participațiilor statului la Fondul Monetar Internațional și modul de regularizare a influențelor financiare rezultate din tranzacțiile cu Fondul Monetar Internațional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia de politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu Regulamentul nostru, art.102 alin.3, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.44/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.60/2000 privind reglementarea activității din sectorul gazelor naturale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege privind creșterea și amelioarea raselor de animale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Propunerea legislativă privind înființarea Comunei Iaslovăț, județul Suceava, inițiată de domnul deputat Dorin Vataman.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9. Propunerea legislativă privind înființarea Stațiunii de Cercetări Antarctice "România", inițiată de domnul deputat Anghel Stanciu.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

10. Propunerea legislativă privind constituirea și utilizarea Fondului național de protejare a producătorilor agricoli împotriva calamităților naturale, inițiată de cinci deputați independenți.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

11. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea partidelor politice, nr.27/1996, inițiată de domnul deputat Petre Naidin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

12. Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociației pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme, inițiată de doi deputați U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, trebuie să vă informez că la Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate următoarele propuneri legislative pentru care se solicită procedura de urgență:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.35 din Legea 56/1992 privind frontiera de stat a României, inițiată de domnul deputat Cornel Popovici Sturza.

La acest proiect de lege se solicită procedura de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Poftiți, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Popovici Sturza:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de modificarea, așa cum ați reținut, a unui singur alineat dintr-un articol, deci procedura ar necesita un timp foarte scurt. În raport cu importanța modificării acestui alineat, am să mă rezum la o mică expunere: în momentul de față, acest alineat prevede că orice navă care intră în România poate fi controlată vamal în oricare port din țară, la cererea comenduirii acestei nave. Deci, în momentul de față, nu neapărat aceste nave se pot controla vamal la porturile de intrare.

Provin dintr-un județ de frontieră, nu contează de unde provin, legea este la fel de valabilă pentru tot cursul Dunării și pentru toate părțile țării. În momentul de față, apar următoarele fenomene în condițiile aplicării legii, așa cum ea este în vigoare. Apar fenomene de contrabandă, în sensul că odată făcându-i-se control vamal într-un port din interiorul țării, pe parcurs, până iese din țară, se pot încărca în aceste nave diferite mărfuri de contrabandă care ulterior, sigur, se sustrag de la controlul vamal, se produce o nepercepere a taxelor vamale cu influențe negative în acest domeniu.

În al doilea rând, din punct de vedere al protecției mediului, am constatat că pe nave care intră în țară în momentul de față se încarcă substanțe toxice, deșeuri și substanțe periculoase din străinătate, care sunt deversate în România, și știm foarte bine bomba mediatică care a avut loc acum două luni de zile în legătură cu Baia-Mare. O asemenea bombă mediatică și ecologică poate lua naștere și prin deversarea acestor substanțe în Dunăre, provenind de la agenți economici din străinătate. Și nu în ultimul rând, vreau să vă spun că cel puțin 3000 de ambarcațiuni de pe zona Clisurii Dunării, Turnu Severin-Orșova, în momentul de față, fac activitate de contrabandă fără ca să poată fi efectiv verificate la ieșirea din țară. Cred că acestor fenomene periculoase li se poate pune capăt prin modificarea acestui alineat, în sensul ca orice navă care intră sau iese din România să fie controlată la porturile extremis, adică la intrarea sau la ieșierea din țară.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Conform art.102 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de procedură de urgență poate fi, printre altele, solicitată de grupul parlamentar. Dacă grupul parlamentar are ceva de spus.

Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar, sprijinim propunerea domnului deputat Sturza Popovici și vă rugăm să aprobați procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, cererea formală este făcută sau sprijinită, cum s-a exprimat domnul deputat Badea, de fapt, făcută în numele Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră cererea pentru dezbatere în procedură de urgență a propunerii legislative pentru modificarea alin.2 din art.35 din Legea 56/1992 privind frontiera de stat. Dacă pentru această procedură de urgență vă pronunțați.

Cine este pentru? O majoritate substanțială.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva. 12 abțineri.

Vă mulțumesc.

Cu aceste 12 abțineri, a fost adoptată procedura de urgență.

În consecință, sunt sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

2. Propunerea legisaltivă pentru completarea art.8 din Legea nr.71/1995 privind dreptul absolvenților învățământului liceal, postliceal și superior de a susține examenele de finalizare a studiilor la unități și instituții similare din învățământul de stat, inițiată de un număr de 45 de deputați.

Se solicită procedura de urgență de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă rog, în sprijinul acestei solicitări.

Da. Domnul Brezniceanu.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat această procedură de urgență pentru că este vorba de examenele de finalizare la învățământul particular profesional, liceal și postliceal și solicităm această procedură de urgență pentru că peste o lună elevii și absolvenții la care ne referim vor avea nevoie de această modificare, de această punere de fapt în concordanță a situației din învățământul preuniversitar particular cu învățământul particular superior. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat vă solicită această procedură de urgență pe care vă solicităm s-o supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Există solicitarea pentru procedură de urgență la propunerea legislativă pentru completarea art.8 din Legea 71/1995 privind dreptul absolvenților din învățământul liceal, postliceal și superior de a susține examenul de finalizare a studiilor la unități și instituții similare din învățământul de stat.

Supun votului dumneavoastră această cerere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă există voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva. Nu sunt abțineri.

În unanimitate, procedura de urgență a fost aprobată.

În aceste condiții, în fond, este sesizată Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, urmează să intrăm în dezbaterile inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi prevăzute a fi dezbătute astăzi, 8 mai.

Începem prin a vă supune dezbaterii dumneavoastră propunerea legislativă privind structura personalului Curții Constituționale. Rog Comisia pentru muncă să ia loc în banca comisiei și inițiatorul...Vă cer scuze, stimați colegi.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria revoluției din decembrie.

Stimați colegi,

Stimate domnule președinte, vă rog să aveți doar răbdarea, numai o clipă, pentru că aș vrea să supun aprobări plenului deputații propuși în comisiile de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/1999 pentru modificarea și completarea Legii 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria revoluției din decembrie.

Din această comisie fac parte: Popa Ioan Mihai – Grupul parlamentar P.D.S.R.; Dragu George – P.D.S.R.; Popescu Emil Teodor – P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist; Dejeu Gavril – P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist; Nistor Vasile – Grupul parlamentar al P.D.; Székely Ervin-Zoltán – U.D.M.R.; Buruiană Aprodu Daniela – P.R.M.

Supun aprobării dumneavoastră această componență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Dezbaterea propunerii legislative privind structura personalului Curții Constituționale (amânarea votului final).

În aceste condiții, deputații desemnați sunt cei pe care vi i-am citit, trecem la dezbaterea propunerii legislative privind structura personalului Curții de Conturi. Este o dezbatere în procedură de urgență. Rog președintele de comisie să ne propună timpii.

 

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun în total 30 de minute: 20 de minue pentru dezbateri și câte 3 minute pentru intervenții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci, există propunerea ca 30 de minute în total pentru dezbateri și 3 minute pentru intervenții.

Supun prima propunere, 30 de minute pentru dezbateri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva. Nu.

În condițiile acestea, dezbaterile vor dura 30 de minute.

Supun cea de-a doua propunere: timpul de intervenție 3 minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva.

În aceste condiții, timpul de trei minute a fost stabilit. Avem procedura completă și trecem la dezbaterea pe articole, direct, fiind vorba de o procedură de urgență.

Vă supun dezbaterii dumneavoastră titlul: Lege privind structura personalului Curții Constituționale.

Dacă la acest titlu există intervenții. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva.

Titlul este votat.

Art.1. Dacă la art.1 există intervenții.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva. Nu.

În aceste condiții, art.1 este votat.

La art.2 există un amendament, la alin.6. În aceste condiții, vă supun întâi comentariul și apoi aprobării dumneavoastră alin.1, 2, 3, 4 și 5.

Dacă la aceste alineate sunt intervenții.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Dacă se abține cineva.

Deci, art.2, alin.5, inclusiv, votat.

La alin.6 din cadrul art.2 există un amendament propus la poziția 1 din raport.

Dacă în legătură cu acest amendament sunt intervenții. Dacă nu, cine este pentru alin.6 din art.2, așa cum este el amendat.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Alin.6 a fost adoptat, cu amendamentul așa cum este el în raport la nr.1.

Avem, în continuare, textul alin.7 și 8, neamendat.

Dacă există comentarii la alin.7 și 8. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă se abține cineva.

Alin.7 și 8 din art.2, votate.

La alin.9 există o intervenție, un amendament, la poziția 2 din raport.

Dacă la poziția 2 din raport există intervenții. Dacă nu, cine este pentru art.2 alin.9, așa cum este amendat la poziția 2 din raport.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În condițiile acestea, alin.9 a fost adoptat, așa cum este el prezentat în raport la poziția nr.2.

Alin.10 și 11 din art.2. Dacă sunt intervenții. Dacă nu, cine este pentru, așa cum sunt ele redactate. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În aceste condiții, alin.10 și 11 sunt votate.

Vă supun votului dumneavoastră art.2, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.2 este votat.

La art.3 alin.1. Există în raport la poziția nr.3 un amendament. Dacă în legătură cu acesta există opinii. Dacă nu, cine este pentru art.3 alin.1, așa cum este redactat la poziția nr.3 din raport.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Alin.1 din art.3 a fost adoptat.

Urmează alin. 2 și 3 de la art. 3, așa cum au fost redactate în inițiativă.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Alineatele 2 și 3 adoptate.

Articolul 3 în totalitatea lui vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru art. 3? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În condițiile acestea, art. 3 e votat.

Articolul 4.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 4 este votat.

Articolul 5, alin. 1 și 2, fără observații.

Dacă există observații din sală? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art. 5, în integralitatea lui, cu alin. 1 și 2, așa cum au fost redactate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În aceste condiții, art. 5 a fost votat.

Articolul 6, alin. 1 și 2, fără intervenții la comisie.

Dacă din sală există cineva care vrea să intervină? Nu.

În aceste condiții, vă supun art. 6, cu alin. 1 și 2, integral votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În aceste condiții, art. 6 este votat.

Pentru votul final, fiind vorba de o lege organică, acesta va fi programat pentru ziua de marți. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/1999 privind asigurarea unor facilități furnizorilor de îngrășăminte chimice și de uz fitosanitar.

Trecem, în continuare, la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilități furnizorilor de îngrășăminte chimice și de uz fitosanitar.

Supun dezbaterii dumneavoastră poziția 1 din raportul comisiei de mediere.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Poziția 1 din raportul comisiei de mediere votată.

La poziția 2 soluția este textul Senatului.

Dacă există comentarii? Nu sunt.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul de la poziția 2 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 2 din raport votat.

La poziția 3 textul adoptat este textul Senatului.

Dacă există comentarii?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul, așa cum a fost el prezentat, de la poziția 3 din raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 3 adoptat.

Poziția 4, textul de la Senat.

Dacă există comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul în întregul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Raportul este adoptat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior.

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior.

Trecem la dezbaterea textelor, așa cum propune comisia de mediere.

La Poziția 1, dacă la textul comun există intervenții?

Dacă nu, cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 1 din raport adoptat.

La Poziția 2.

Dacă în legătură cu acest text de la poziția 2, varianta Senat, sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul de la poziția 2? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 2 adoptat.

Dacă la textul de la poziția 3 privind art. 3 alin. 2, textul Camerei Deputaților, sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 3, privind art. 3 alin. 2, text adoptat.

La Poziția 4.

Dacă sunt observații la textul Senatului? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru acest text de la poziția 4 din raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La Poziția 5, este vorba de o variantă de text a Senatului, privind art. 6 alin. 3 lit. a).

Dacă la acest text sunt referiri?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Această parte de la Poziția 5 este adoptată.

Dacă la poziția 5, privind art. 6 alin. 3 lit.c), unde textul este cel al Camerei Deputaților, sunt observații?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră și acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Supun textul de la poziția 5 în integralitate votului dumneavoastră.

Tot la poziția 5, art. 6 alin. 4, textul Senatului, adoptat.

Dacă aici sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În aceste condiții, textul de la alin.4 este adoptat, așa cum este prezentat în raport.

Supun pct. 5 din raport, în integralitate, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 6, și anume, cu referire la titlul Capitolului III.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru poziția 6? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poziția 6, text adoptat.

La Poziția 7, textul adoptat este textul Senatului.

Dacă sunt referiri la această decizie? Nu.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră Poziția 7 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 7 din raport adoptat.

Poziția 8, cu variantele privind art. 8 lit. b) și d) textul Senatului și lit. a), a Camerei Deputaților.

În aceste condiții, dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun poziția 8 în integralitate votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 8 din raport adoptat.

Poziția 9.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru, așa cum este ea redactată în raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 9 din raport adoptat.

Poziția 10.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul de la poziția 10 din raport? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 10 din raport adoptat.

Supun dezbaterii dumneavoastră poziția 11, privind art. 11.

În aceste condiții, dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră poziția 11 din raport.

Cine este pentru, așa cum a fost ea redactată? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 11, adoptat.

Poziția 12, privind art. 12 din lege. Varianta adoptată este varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 12 din raport, privind art. 12, adoptat.

Poziția 13.

Dacă față de aceste texte convenite în comisia de mediere se fac observații. Nu.

În aceste condiții, supun textele, în integralitatea lor, de la poziția 13, aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 13 din raport adoptat.

Poziția 14, privind titlul Capitolului IV. Textul este adoptat în varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 14 din raport adoptat.

Poziția 15, privind art. 17 alin. 1, 2 și 3. Text comun.

Dacă în legătură cu acesta sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

În aceste condiții, vă supun raportul de mediere integral spre aprobare.

Cine este pentru acest raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Raport adoptat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei - A.N.R.E.

În continuare vom dezbate raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, A.N.R.E., prescurtat.

Vom trece direct pe textul raportului.

La poziția 1, trecem pe textul raportului comisiei de mediere. Textul din art. 1, alin. 1 și 2. Varianta adoptată este varianta Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

La alin. 1, varianta Camerei Deputaților, așa cum l-ați aprobat și dumneavoastră, la alin. 2 este un text comun. Dacă în legătură cu acesta sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră poziția 1 din raport, integral.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 1 din raport adoptat.

Poziția 2.

Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Poziția 2 adoptată, din raportul comisiei de mediere.

Poziția 3, privind art. 5 alin. a), textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Dacă la poziția 4, privind art. 5 pct. 3, sunt observații. Nu sunt.

Dacă nu, supun poziția 4 din raport votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziția 5 din raport, privind art. 5 lit. c). Textul adoptat de comisie este textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziția 6 din raport, privind art. 5 lit. e), text comun.

Dacă există observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 6 din raport adoptată.

Poziția 7 din raport.

Dacă sunt referiri? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 7 din raport adoptată.

Poziția 8.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 8 adoptată.

Poziția 9 din raport.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poziția 9 din raport adoptată.

Poziția 10.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

În consecință, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 10 din raport adoptat.

Poziția 11.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Poziția 11 din raport, text adoptat.

Poziția 12.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Poziția 12 din raportul comisiei de mediere, text adoptat.

Poziția 13.

Dacă sunt opinii privind art. 5 pct. 25? Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 13, adoptat.

Poziția 14, privind art. 5 pct. 26.

Textul adoptat de comisie este textul Camerei Deputaților.

Dacă există opinii? Nu.

În condițiile acestea, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 14 adoptat.

Poziția 15.

Dacă în legătură cu poziția 15, unde textul adoptat este textul Camerei Deputaților, aveți și alte opinii? Nu.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Poziția 15, text adoptat.

Poziția 16, privind art. 5 pct. 28, textul Camerei Deputaților.

În aceste condiții, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 16 adoptat.

Poziția 17. Textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 17 din raport adoptat.

Poziția 18.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru poziția 18? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

Poziția 19, privind art. 8, varianta Camerei Deputaților.

Dacă există observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 19 privind art. 8 adoptat.

Poziția 20.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

În consecință, vă supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 20 din raport adoptat.

Poziția 21. Textul decis este textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

În aceste condiții, vă supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poziția 21 din raportul comisiei de mediere, text adoptat.

Poziția 22, privind Anexa nr. 2, textul Camerei Deputaților adoptat.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În aceste condiții, textul de la poziția 22 din raport este adoptat.

Poziția 23, text comun.

Supun dezbaterii dumneavoastră.

Sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În aceste condiții, textul de la poziția 23 este adoptat.

Poziția 24. Textul pentru care comisia a optat a fost textul Camerei Deputaților.

În aceste condiții, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

Poziția 25. Textul Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

Textul adoptat de la poziția 25 din raport.

Poziția 26. Pentru textul Camerei Deputaților a optat comisia.

Dacă sunt observații? Dacă nu, cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

În aceste condiții, supun raportul în ansamblul lui votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, acest raport a fost adoptat.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul străinilor în România.

Supun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul străinilor în România.

Trecem direct la dezbaterea acestui raport. La poziția nr.1, privind art. 1 alin. 2, textul pentru care comisia de mediere a optat este textul Camerei Deputaților.

Dacă în legătură cu acesta sunt observații?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poziția 1 din raport adoptat.

La poziția 2, privind art. 2 alin. 2 și 3, textul Senatului.

Dacă sunt observații?

Da, vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La poziția 2, referitoare la art. 2 alin. 2 și 3, dacă observați în raportul comun, lipsește varianta Camerei Deputaților, care era o variantă mult mai democratică, după părerea mea, și permitea totuși anumitor reprezentanți, cetățeni străini, care reprezintă... exemplul internațional al anumitor familii de partide, și cu toții facem parte din aceste familii politice internaționale.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Numai o clipă, domnule deputat. Aveți dreptate... La solicitarea domnului Drăgănescu, dacă este din comisia de mediere cineva să ne dea explicația, de ce a dispărut textul?

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Nu este nimeni, din păcate, din comisia de mediere aici. Am putea ori să cerem ca această variantă votată de Camera Deputaților să fie prezentată într-un material anexat, ori, dacă nu, eu oricum doresc să cer să se voteze pentru varianta adoptată de Camera Deputaților, care este mult mai adecvată stării de normalitate în care dorește și România să intre începând cu intrarea în Comunitatea Europeană.

Aș dori, stimați colegi, să fiți solidari cu votul pe care l-am dat nu cu mult timp înainte, să votați varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă referiți la art. 2 alin. 2 și 3?

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Doar 2.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat Dejeu, ați prezidat această comisie. Dacă s-ar putea să ne dați o explicație, că nu știu de ce acest text, într-adevăr, nu apare aici în raport.

Vă rog, domnule.

Vă cer îngăduința să ne consultăm, să vedem dacă este o scăpare de redactare a comisiei sau nu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia de mediere a adoptat textul Senatului pentru că l-a socotit mai cuprinzător decât cel al Camerei Deputaților.

Problema aceasta a organizațiilor sau a grupărilor cu scop politic nu a constituit obiect de dispută, pentru că și în varianta Camerei Deputaților și în varianta Senatului dispozițiile sunt identice.

Dar, în varianta Camerei Deputaților s-a făcut referire numai la Legea privind siguranța națională.

În varianta Senatului s-a făcut referire inclusiv la prevederile constituționale, adică, cu alte cuvinte, manifestări care sunt potrivnice prevederilor constituționale. Iar comisia de mediere a apreciat că această referire la prevederile constituționale este mult mai cuprinzătoare și mai largă decât prevederea de la Camera Deputaților. De aceea, s-a decis în acest mod de către comisia de mediere.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat Dejeu, dar noi întrebam de ce nu apare textul, dacă știți cumva, în raportul comisiei, textul Camerei Deputaților, pentru că în mod firesc el trebuia să fie alăturat textului Senatului, indiferent că această comisie, printr-un număr de voturi consemnate aici, s-a exprimat în favoarea variantei Senatului. Aici era confuzia noastră, că nu apare textul, și ceea ce a ridicat domnul deputat Drăgănescu. Că în realitate dumneavoastră ați optat pentru textul Senatului, aceasta am înțeles, dar de ce e locul alb? Deci, este o defecțiune de redactare în ... E o defecțiune de redactare.

Vă rog, domnule Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Comisia de mediere a avut în vedere și a studiat ambele variante, dar în redactarea raportului este o defecțiune de redactare. Adică aici trebuiau să figureze textele ambelor Camere și decizia comisiei de mediere.

Decizia există, raportată la textul Senatului, dar lipsește, într-adevăr, textul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înțeles. Domnule deputat Drăgănescu, vă rog să citiți varianta Camerei Deputaților, astfel încât colegii care nu au în față acest text să ...

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În varianta Camerei Deputaților noi înlocuisem două lucruri: o dată am înlocuit sintagma "grupări cu scop politic" cu sintagma "grupări similare acestora" și face referire la grupări similare partidelor politice. Deci, așa ceva nu pot să organizeze străinii în România, dar există o seamă de organizații neguvernamentale care la urma urmei au anumite substraturi vizavi de politica României față de refugiați, față de, eu știu, tot felul de categorii sociale de la noi din țară. De aceea noi am înlocuit. Aceasta este o primă diferență. Am înlocuit "grupări cu scop politic" cu "grupări similare acestora", adică partidelor politice.

Cealaltă diferență este că în textul Senatului se spunea că: "Nu pot organiza participări la manifestații sau întruniri privind viața politică din România" și, aici, noi am hotărât să schimbăm sintagma "privind viața politică din România" cu "manifestații sau întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale". De exemplu, am avut în vedere manifestările care au loc când, așa cum spuneam și înainte, anumite internaționale politice organizează unele întâlniri aici; sau când sunt anumite comisii, chiar ale Parlamentului European, ale altor structuri paneuropene, care organizează aici, în România, întâlniri, ședințe, care, dacă mergem pe varianta Senatului, devin aproape inaplicabile.

Deci, acestea sunt cele două diferențe la alin. 2 art. 2, și de aceea cer, încă o dată, să mergem pe varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Onorați colegi,

Vreau să vă atrag și eu atenția asupra acestui alin. 2 al art. 2, și anume, și mie mi se pare varianta Camerei Deputaților mult mai rațională și vă atrag atenția asupra faptului că, în formularea în care textul a fost adoptat de către Senat, acesta face imposibilă funcționarea unor fundații care, la ora aceasta, există în România. Și mă adresez aici, practic, întregului spectru politic: de la PDSR la PD, la PSDR ș.a.m.d.. De exemplu, Fundația Ebert, în formularea care a fost adoptată de Senat, practic, nu ar mai putea funcționa. Același lucru este valabil și pentru fundațiile creștin-democrate, liberale și de alt gen care funcționează la ora aceasta pe teritoriul țării noastre.

De aceea, și mie mi se pare că varianta pe care a adoptat-o Camera este mai rezonabilă, mai rațională și servește mult mai bine scopurile și viața politică din România. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, înainte de a supune textul votului dumneavoastră, sunt obligat să fac această precizare: de la poz. 2 din raport lipsește textul Camerei Deputaților, el v-a fost citit și nu se referă la organizații sau grupări cu socp politic, ci la partide politice -deci, străinii nu pot organiza partide politice sau organizații similare acestora -, ceea ce, în argumentația colegilor noștri, care pare că este, într-adevăr, și logică, exclude posibilitatea ca anumite fundațiii ale internaționalelor socialistă, creștin-democrată sau altele să nu mai poată să aibă dreptul să aibă filiale pe teritoriul României, deoarece ele au scopuri, evident, de dezbatere și promovare a unor idei politice, dar altfel decât ca partide sau formațiuni politice. Am făcut această precizare ca să rezum ceea ce colegii noștri au spus.

În aceste condiții, trebuie să vă consult, însă, dacă sunteți de acord cu varianta – mai drastică, mai puțin permisivă, care s-ar putea să excludă fundațiile de care vorbeam – care este textul Senatului, propus de comisia de mediere.

Cine este pentru acest text? Nu.

Cine este împotriva acestui text? Vă mulțumesc.

Dacă se abține cineva? 8 abțineri.

Cu 8 abțineri, acest text a fost respins. Deci, poz. 2 din raport este respinsă.

În consecință, trebuie să supun votului dumneavoastră, cum corect mi se atrage atenția, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru aceasta? Vă mulțumesc.

Împotriva ei?

Abțineri?

Cu o abținere, textul adoptat este varianta Camerei Deputaților, ceea ce înseamnă că se va decide, evident, printr-un vot în Camerele reunite.

Poz. 3 din raport. Dacă sunt observații? Dacă nu, cine este pentru această poziție, așa cum a fost ea redactată? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poz. 3 din raport a fost adoptată.

Poz. 4. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Poz. 4 din raport, așa cum a fost redactată, este adoptată.

Poz. 5, privind art. 10 alin. 2, textul adoptat de comisia de mediere – text Camera Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poz. 5 a fost adoptat.

Poz. 6. Textul Camerei Deputaților, privind art. 11 alin. b). Sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul de la poz. 6 a fost adoptat, în redactarea comisiei de mediere.

Poz. nr. 7 din raport. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul de la poz. 7 din raport a fost adoptat.

Poz. 8. Varianta aleasă de comisie este cea a Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

În consecință, cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Poz. 8 din raport a fost adoptată.

Poz. 9 privind art. 15, textul Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

Poz. 10 privind Secțiunea a 2-a. Varianta Camerei Deputaților a fost cea aleasă de comisie.

Dacă față de poz. 10 din raport sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Poz. 10 din raport a fost adoptată.

Poz. 11, privind art. 16 alin. 1.

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă țineți minte, art. 16 a fost îndelung dezbătut în Camera Deputaților, a fost retrimis de câteva ori la comisie și, în principiu, varianta Camerei Deputaților a diferit față de varianta Senatului prin aceea că noi am considerat că nu este normal să obligăm cetățeanul român care primește vizita unui cetățean străin să anunțe într-un anumit termen organele de poliție. Și, de aceea, noi am avut o cu totul altă formulare, iar textul comun, de fapt, este textul Senatului, cu diferența că acel termen în care persoana este obligată să anunțe organele de poliție este mai mare, este de 15 zile.

Dacă vă uitați atent, în varianta Camerei Deputaților cetățeanul străin este obligat să anunțe organele de poliție, așa cum este peste tot în Europa, și nu creăm astfel o nouă servitute a cetățeanului român față de instituțiile care, ele, ar trebui să-și facă treaba la noi în țară.

De aceea, aș cere și aici să mergem pe varianta Camerei Deputaților, și nu pe acest text comun, care, de fapt, este textul Senatului, cu o mică diferență de termen. Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

La poz. 11, privind art. 16 alin. 1, aveți textul Senatului, aveți textul Camerei Deputaților și aveți un text comun, care, în opinia mea, este într-adevăr ceva mai rigid decât textul Camerei Deputaților.

Domnul deputat Dejeu. Vă rog.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Textul Camerei Deputaților obliga străinul să se prezinte la organele competente pentru a-și face anunțarea. În comisie s-a dezbătut mult această problemă: dacă vine un străin în vizită la oricare dintre noi, de ce să fie obligat el să meargă să se anunțe? Dacă este cazat în condiții în care această obligație revine persoanei fizice sau juridice care îl primește și dacă perioada de ședere depășește 15 zile, obligația să fie nu a străinului, ci a celui care îl cazează. Pentru că, altminteri, am impune o obligație de natură a arunca o anumită lumină asupra poziției pe care străinul o are în România.

De aceea, comisia de mediere a transpus această obligație, de pe umerii străinului, pe umerii persoanei fzice sau juridice care cazează. Și noi am apreciat că aceasta este soluția mai bună.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să-mi permiteți, stimați colegi, să intervin și eu. (Coboară la tribună.)

Stimați colegi,

Este un punct de vedere care reflectă o anumită opinie, rezultată dintr-un sistem paternalist, pe care l-am depășit acum 10 ani, și în urma activității unor instituții, care, din comoditate, puneau cetățeanul român în situația de inferioritate, tot timpul, și în situația de cvasi-culpabilitate. Răspunderea de a sta mai multe sau mai puține zile, ca și de a o opta între a sta la un prieten sau la un hotel este răspunderea cetățeanului care face acest gest! Respectiv, a cetățeanului străin. Nu văd nici un motiv și nu este deloc corect ca cel care îl găzduiește să se manifeste, el, în legătură cu cât va sta acest cetățean, câte zile, dacă depășește un număr de zile ș.a.m.d.

Ideea că cetățeanul străin, dacă se duce și declară această ședere, este pus într-o situație proastă și va fi opinia internațională lezată că românii îl privesc cu suspiciune pe străin este cu atât mai susținută dacă noi îl punem pe cetățeanul român sau pe persoana juridică română să declare faptul că are un oaspete și că acesta este străin. Deci, acesta este sau reprezintă un semn de întrebare.

În condiții democratice, cel care are de gând să stea un număr de zile în altă țar㠖 și, conform prevederilor legale, trebuie să o declare, așa cum adeseori facem tot felul de declarații, uneori chiar din avion, cei care încă nu facem parte din Comunitatea Europeană, în legătură cu direcția în care ne îndreptăm, de unde venim sau ce avem de gând să întreprindem în țara în care vom ateriza, acest lucru nu lezează cu nimic și mi se pare mult mai corect. Din această cauză, personal, susțin varianta Camerei Deputaților, și nu textul comun, care, în fond, nu face decât să preia textul Senatului, cu o extensie de termen. Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Există încă o intervenție a domnului deputat Drăgănescu. Vă rog.

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am prevăzut, poate, și acel caz în care străinul este o persoană mai sensibilă și, atunci, dacă vă uitați în textul Camerei Deputaților, acolo se spune că: "Străinul are obligația de a-și anunța șederea în termen de 3 zile, personal sau prin intermediul gazdei sale." Deci, aici nu este obligat cetățeanul român, el poate să facă acest lucru pentru cetățeanul pe care îl găzduiește, dar nu este obligat, așa cum este prin textul comun, care, în realitate, este textul Senatului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Moldovan.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Susțin și eu textul Camerei Deputaților, care este evident mult mai rezonabil decît cel adoptat de comisiile reunite, în sensul că este foarte important ca străinul să poată face această declarație de ședere, nu neapărat direct, el o poate face și prin intermediul gazdei sale. Pot să existe la cei care găzduiesc turiști chiar și întâmplător, acele formulare și nu înseamnă deloc că străinul respectiv trebuie să se deplaseze personal la poliție, să facă declarația de ședere.

Deci, ceea ce v-aș ruga să reținem și să înțelegem bine este că această variantă a Camerei Deputaților permite și asigură, totodată, condițiile ca șederea străinului să fie anunțată pe acel formular care se folosește și la hoteluri, care poate să-i fie pus la dispoziție de către gazdă și pe care gazda are obligația să îl depună la organul de poliție respectiv. Încă o dată, mi se pare mult mai rezonabilă și mai europeană varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Fac doar mențiunea, de data aceasta, în calitatea mea de persoană care conduce această ședință, pentru o explicație mai clară, că varianta Camerei Deputaților definește situațiile în care gazda – și anume, persoană juridică sau persoană fizică prestatoare de servicii turistice – are ea obligația să facă această declarație, în urma unei fișe pe care, probabil, i-o dă să o completeze acestui vizitator străin. Aici este vorba numai de cazurile în care se cazează la o persoană particulară sau la o persoană juridică cu care are relații comerciale străinul, și este răspunderea lui să facă această declarație, așa cum citează textul Camerei Deputaților.

În consecință, eu trebuie să vă supun întâi la vot textul comun, propus de comisia de mediere, rezultat, de fapt, din textul Senatului și cu care ne-am declarat mai mulți în dezacord aici.

Vă consult, cine este pentru acest text al comisiei de mediere? Nici un vot.

Cine este împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

În condițiile acestea, cu acest vot, s-a respins textul propus de comisia de mediere.

Vă supun aprobării dumneavoastră, acum, varianta Camerei Deputaților. Este vorba de poz. 11 art. 16 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, varianta Camerei Deputaților este cea adoptată. Și asupra acestui text se va decide prin vot dat în Camerele reunite.

Alin. 3. Domnule Drăgănescu, vă rog.

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

În care, iarăși, nu apare varianta Camerei... Și nu apare fiindcă a fost eliminată, dar trebuia ca textul să figureze măcar, aici.

Vedeți, din nou, textul comun de fapt este textul Senatului. Și nu înțeleg de ce este considerat text comun... Noi am apreciat în Camera Deputaților, și prin votul dumneavoastră am hotărât, că persoanele fizice și juridice române nu pot să devină organe de control ale cetățeanului străin. Dacă vine un invitat la noi, nu noi trebuie să verificăm documentele de călătorie, acestea trebuie să fie verificate de instituțiile abilitate prin lege.

Din textul Senatului rezultă că fiecare cetățean român controlează pașaportul, se uită dacă e viza..., nu știu cum își dă seama dacă e bună viza, dacă nu e bună viza... Și, mai mult, mai are și obligația să anunțe de îndată poliția.

De aceea, în mod justificat, Camera Deputaților a eliminat acest alin. 3, pe care, din păcate, comisia de mediere l-a aprobat. Așadar, vă rog, stimați colegi, să votăm și aici varianta Camerei Deputaților, care este mult mai normală, cel puțin în anul 2000.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnul deputat Dejeu. Vă rog, domnule ministru.

Lăsând la o parte că textul lipsește, ceea ce este iarăși o defecțiune de redactare.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Sigur că este aproape normal ca în această problemă să fie păreri diferite; depinde de unghiul din care este atacată chestiunea. Dacă vrem, de pildă, ca pe teritoriul României să poată pătrunde, să poată fi încartiruite timp mai mult sau mai puțin îndelungat persoane care nu trebuie să se legitimeze, dacă au intrat legal sau nu, cu ce scop au intrat, putem să o facem și să transformăm teritoriul României într-un teritoriu necontrolabil!

Se va spune că este de datoria organelor de poliție și de frontieră să controleze cine intră și iese din România. Eu pot să vă dau, de această dată, exemple, din competențele și problemele Ministerului de Interne, când au fost descoperite grupuri de străini, de ordinul a 30-40-52 de străini, veniți din Sri Lanka, intrați în mod ilegal pe teritoriul României, cazați de către anumiți oameni de legătură timp de o săptămână-două la ei acasă, până când li se pregătește terenul pentru plecarea mai departe, în zona vestică.

Acest lucru se cunoaște foarte bine în străinătate, și nouă ni s-a atras atenția – vorbesc acum ca fost ministru de interne – că dacă România nu-și va pune la punct modul de control al imigrației ilegale, care alimentează inclusiv imigrația în occident, nu va pătrunde în Europa! Mai degrabă având acest considerent în vedere, decât performanțele economice! La modul foarte serios, mi s-a atras atenția asupra acestui lucru!

Și, acum, revenind la text, dacă, prin urmare, orice fel de infractor român care se ocupă cu această operațiune de translație a imigrnaților ilegali pe teritoriul României, nu este supus obligației de a-i anunța pe cei care... Și nu orice fel de străini, pentru că textul nu se referă la străinii cinstiți și corecți care vin pe teritoriul României, care vin într-adevăr cu acte legale și se anunță și n-au nici un fel de problemă, ci textul se referă la străinii care nu posedă documente de călătorie și vize valabile, pe aceștia, numai, sunt obligați să-i anunțe.

Dacă noi, prin urmare, vom elimina acest text, înseamnă că lăsăm țara la discreția unor infractori care se ocupă cu încurajarea și stimularea acestui fenomen de imigrație ilegală, și nu avem decât să suportăm consecințele! De aceea, comisia de mediere a menținut această obligație, referindu-se numai la străinii care nu au documentele legale.

Și, acum, mi se va spune: dar cum pot eu să legitimez pe cineva, dacă are sau nu are documentele legale? În mod obișnuit, un cetățean român primește în găzduire un străin în condițiile în care îl cunoaște sau i se prezintă de cineva, cu o garanție, și cunoaște și scopul venirii, cunoaște și relațiile ș.a.m.d. Atunci, sigur, dacă are documentele legale, nu îl obligă nimeni să anunțe. Textul este necesar pentru a preveni acest fenomen grav, de imigrație ilegală în România, unde străinii care vin nu au nici un fel de documente și se prevalează de sume care sunt percepute de infractorii noștri pentru a fi găzduiți și a se organiza, din România, trecerea mai departe, în Apus sau în alte țări.

În aceste condiții, textul este absolut obligatoriu și, de aceea, comisia de mediere l-a menținut.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar Andrei Chiliman, după care urmează domnul deputat Matei.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Cred că aici se încearcă susținerea unor argumente care, de fapt, își au locul în altă parte. "Persoanele fizice și juridice – zice aici – nu pot găzdui străini care nu posedă documente de călătorie și vize valabile..." Păi, ce facem, fiecare cetățean al României acesteia o să devină polițai de frontieră, să stea să se uite prin pașapoartele ălora, dacă au vize, ce fel de vize au? Trebuie să facem niște cursuri de specializare, să știe toți cetățenii României ce este aceea o viză Schengen, ce este aceea o viză românească, cum arată vizele altor țări, pentru cei care vin și stau în drum spre țările alea pe aici o perioadă de timp...

Este o aberație fără margini să transformăm cetățenii României în polițai de frontieră. Pentru că poliția de frontieră..., și argumentul pe care l-a adus domnul ministru Dejeu mi se pare corect, sigur, Vestul ne-a impus să mărim controlul la frontierele noastre și să micșorăm permeabilitatea lor pentru cei care fac trafic de persoane către occident, dar aceasta este treaba poliției, să-și ia măsurile care trebuie și să întărească paza la frontiere, nu cetățenii din România să devină polițai de frontieră, fiecare! Și dacă nu devin, îi și pedepsim, pe urmă!

Or, eu cred că modul acesta de a privi lucrurile ne întoarce, din păcate, la o mentalitate dinainte și trebuie să învățăm ca poliția să-și facă ea treaba. Dacă nu e în stare, poate schimbăm ministrul de justiție, poate că schimbăm comandanții ăia, pe acolo, pe unde sunt, dar în nici un caz nu e normal ca cetățeanii să fie înrolați cu de-a forța, prin această lege, în poliția de frontieră românească! Este un lucru absolut anormal, ilogic și pe care eu îl resping cu toată fermitatea și vă rog să votăm împotriva acestui amendament introdus la Senat! (Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule secretar.

Domnul deputat Vasile Matei.

 
 

Domnul Vasile Matei:

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte,

O mare parte din argumentație a adus-o și domnul deputat Dejeu, la ceea ce doream și eu să spun, și constat - și este un regret - că noi confundăm în multe privințe liberalismul și libertatea, democrația și drepturile omului, cu anarhia și libertinismul. Nu înseamnă că într-o societate democratică este permis orice, cu excepția respectării legilor. De respectarea legilor României nu sunt răspunzători numai polițiștii sau numai procurorii sau numai judecătorii, eu cred că de respectarea legilor, care includ drepturile omului, suntem, în egală măsură, răspunzători cu toții, cetățenii acestei țări.

Și noi trăim o perioadă deosebit de delicată din punct de vedere al mișcării populațiilor, aș spune că are loc o nouă migrație a popoarelor, din Asia spre Europa. O migrație masivă, clandestină, cu consecințe incalculabile, și pentru România, și pentru Europa de Vest. Și chiar statele cu democrație avansată au interes să-și întărească controlul asupra acestei mișcări ilegale a unor indivizi spre societăți avansate din punct de vedere economic.

Iată de ce cred eu că este o greșeală, o scăpare – a comisiei și a Camerei Deputaților, că nu a introdus în proiectul de lege această prevedere. Fiindcă ea nu se referă la cetățenii cinstiți care vin în vizită, cu sau fără viză - fără viză vor veni cetățenii din Europa Occidentală, când ne vom duce și noi la ei fără viză, și nu ne interesează aceștia, ci ne interesează exact cei care penetrează frontierele: și ale României, și ale Ungariei, și ale Cehiei, și ale Germaniei. Nicăieri poliția nu este în stare să controleze 100% frontierele. Și atunci, cred că și nouă, ca cetățeni, ne revine responsabilitatea de a contribui într-o oarecare măsură la stăvilirea acestui val de migratori care are loc în momentul de față. Și eu cred că este bine și este normal acest lucru; nu poate să vină cineva străin la noi acasă, cineva pe care nu-l cunoaștem, și este o datorie elementară ca atunci când îmi intră în casă să-i cer actul de identitate, să știu cine îmi intră în casă ca să-l cazez, să-l culc 2-3 zile, fie chiar și pe bani. Nu las pe oricine în casa mea, că mă trezesc fără mobilă sau fără viață în momentul când îl cazez.

Nu cred că cei care sunt împotriva acestui articol ar accepta ca în casa lor să găzduiască pe oricine, fără să-i controleze identitatea. Este aberant să se pretindă așa ceva.

Deci, vă rugăm să votați această variantă a Senatului. Consider că este bună și ne oferă și nouă nu numai o garanție a respectării legilor interne, dar și o garanție de seriozitate în fața pretențiilor pe care Occidentul le are în momentul de față de la România pentru stăvilirea acestui val de migrații ilegale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Aceasta ne-ar îndemna cu gândul că și dacă sosește un prieten cu altcineva la noi trebuie să-l legitimăm, pentru că nu știm dacă nu cumva este cetățean străin.

 
 

Domnul Vasile Matei:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră aveați dorința de a mă combate, vă rog foarte mult să veniți la acest microfon…

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Așa voi face.

 
 

Domnul Vasile Matei:

Fiindcă nu este vorba de prieteni, ci este vorba de o persoană necunoscută. De regulă sunt acei bruneți care vin dinspre Asia și pe care nu cred că dumneavoastră i-ați găzdui la dumneavoastră acasă.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Avem principii, viziuni absolut diferite despre persoanele necunoscute.

Domnule deputat Avramescu, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Stimați colegi,

Vă rog să observați că la pct.33 lit.b), se spune că "Nerespectarea prevederilor art.16 alin.1 și 2 se pedepsește cu amendă de la un milion la trei milioane de lei". Cu alte cuvinte, noi îl vom sancționa cu un milion la trei milioane de lei pe badea Ion care a primit un străin și nu a făcut acest lucru.

Pentru că această prevedere să fie valabilă, eu v-aș propune să punem ceva suplimentar la această lege, și anume instrucțiuni editate într-un număr de 16 milioane de exemplare, adică populația majoră a țării, în care să arătăm cum trebuie să arate o viză românească, cum trebuie să arate o ștampilă de frontieră!

Nu este normal să trecem și la sancționarea cetățenilor care, în mod firesc, știți și dumneavoastră, nu pot să cunoască toate aceste prevederi, și chiar dacă știu de ele, nu știu să le interpreteze. Gândiți-vă la oamenii simpli de la țară care pot primi niște străini!

Tot articolul, așa cum este acest punct, este aberant, mă iertați, și este pus pentru că poliția de frontieră, grănicerii și cine mai vreți dumneavoastră nu-și găsesc alte metode pentru a împiedica intrarea și rămânerea ilegală a unor cetățeni din alte țări pe teritoriul țării noastre.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat Gheorghe Ana, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu pledez pentru a vota textul Senatului, așa cum este prezentat în raport, ci textul comun, votat de comisia de mediere, după cum se vede, în unanimitate.

Argumentele sunt pertinente, și în marea lor majoritate au fost expuse de distinsul nostru coleg deputatul Dejeu.

Vreau să cred că nimeni în Țara Românească nu se poate prevala și nu are dreptul să se prevaleze de necunoașterea legilor - acesta este un argument.

Al doilea argument: nici un cetățean din Țara Românească nu va deschide ușa și nu va găzdui o persoană ce nu îi este cunoscută sau, dacă nu îi este cunoscută, o legitimească, cel puțin pentru a cunoaște elemente de strică identitate.

Și vreau să spun că ceea ce comisia de mediere ne-a propus să votăm nu este altceva decât legislația și practica Elveției. În Elveția, orice cetățean se simte obligat ca a doua zi să înștiințeze cel mai apropiat agent al statului pentru venirea unei persoane pe care nu o cunoaște în apropierea domiciliului lui sau a fermei lui, dacă este în munte, și, în aceste condiții, nu spune că face un denunț înjositor, ci dimpotrivă, vrea să păstreze independența și securitatea statului.

De aceea, eu cred că este pertinent argumentul adus și înainte de către domnul deputat Dejeu și cred că sunt pertinente și cele spuse de mine, întărind ceea ce comisia de mediere văd că în unanimitate a acceptat să ne propună.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Vorbesc în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, care a redactat raportul, și noi l-am discutat foarte mult, poate prea mult aici, la Camera Deputaților, și vreau să vă spun care a fost opinia în unanimitate a Camerei Deputaților, a comisiei din Camera Deputaților – absolut toți suntem de acord că există fenomene grave care se petrec la granițele României, și aceste fenomene trebuie stopate, și, dacă vedeți, prin această lege se introduc o serie de măsuri pentru ca această migrație înspre România și înspre Europa, prin intermediul României, să se oprească. Vedeți că este pentru prima oară că cerem vize, cerem invitații, cerem tot pentru ca un cetățean străin să ajungă aici. De asemenea, Ministerul de Interne, prin direcția sa specializată, primește atribuții sporite prin această lege și suntem de acord cu acest lucru. Nu suntem însă de acord să aducem și cetățeanul, fiecare cetățean al României, să participe și el de parcă ar fi un angajat al Ministerului de Interne; cu acest lucru nu suntem de acord, și de aceea acest text care există în varianta Senatului și în variata comisiei de mediere nu trebuie acceptat.

Nu putem să facem din cetățean automat un colaborator fără documente al poliției de frontieră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți și mie să iau cuvântul.

(Din partea stângă a sălii: "Este ora 18,00! A trecut timpul!")

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (de la tribună):

Stimați colegi,

Voi fi foarte rezumativ și vă voi spune două lucruri în legătură cu cei care susțin această obligație a cetățeanului care găzduiește să verifice documentele de călătorie și viza valabilă.

Eu nu știu dacă eu personal aș fi în stare să fac această verificare. Imaginați-vă un cetățean din Iernut că face treaba aceasta sau un cetățean dintr-un sat din nordul Bucovinei care îi legitimează pe cei care sosesc și spune "Domnule, dă-mi încoace documentele de călătorie și viza, să văd dacă este viză valabilă și ești în termen legal!".

Acest obicei de a pune a priori cetățeanul român în situația de a fi prezumtiv infractor este o practică din păcate a vechiului sistem, a unui sistem căruia nu îi pasă de acest cetățean.

Gândiți-vă că acest tip de legislație funcționează sau a funcționat la noi într-o etapă în care eu îmi amintesc că mă duceam cu prieteni străini, ce-i drept, nu-i declaram, încălcam legea de atunci, în Maramureș și ne găzduiau niște țărani care nu ne-au cerut niciodată nici pașaportul, nici viza, stimați colegi, și aceasta până în 1989!

Acest tip de a judeca lucrurile este un sistem care, din păcate, nu elimină crima ogranizată care îndeobște este cea care creează filierele de imigrație clandestină, nu combate această imigrație care este făcută așa cum știm pe filiere profesioniste, ci pune sub semnul întrebării și vinovăției orice cetățean care primește, închipuiți-vă, un prieten care vine cu un alt prieten să își petreacă câteva zile la el.

Vă rog să judecați în consecință.

Vă mulțumesc.

(Din partea dreaptă a sălii se strigă " La vot!")

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnul deputat Dejeu, după care votăm și oprim.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Doresc să răspund la un singur argument - s-a spus că transformăm cetățeanul român într-un denunțător, într-un delator.

Domnilor, există o instituție în dreptul penal românesc care se cheamă "nedenunțarea infracțiunii", și nedenunțarea anumitor infracțiuni se condamnă chiar cu pedepse grele.

Vă întreb: vreți să eliminăm și această prevedere din Codul penal? Cu alte cuvinte, un cetățean care ia cunoștință despre un fapt penal să nu-l mai obligăm să facă denunțul? Să lăsăm organul de poliție sau organul de procuratură până când îl depistează? Nu este vorba despre niște măsuri de natură social-statală pentru a preîntâmpina anumite infracțiuni petrecute pe teritoriul României și de cetățenii României? Pentru că argumentul care mi s-a adus aici – că cetățeanul care ia cunoștință despre penetrarea pe teritoriul României și găzduirea unui cetățean străin fără forme legale să nu aibă obligația să-l anunțe la poliție, ci poliția este de vină pentru că el a trecut frontiera și nu l-a depistat, ei bine câte infracțiuni nu se petrec pe teritoriul României, nedescoperite de organele de cercetare penală și despre care cetățenii au cunoștință, și eliminăm infracțiunea de nedenunțare - înseamnă că slăbim frâiele statului de combaterea asupra infracționalității! Acest argument mi se pare pueril și mi se pare chiar împotriva intereselor României și a statului român!

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Aș vrea să trecem la vot pentru a decide.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Articolul nu se referă la alte persoane; se referă doar la cele care sunt sau cer găzduire cuiva; nu este vorba de alți cetățeni: "nu pot găzdui". Deci este clar că un cetățean străin vine la un cetățean român.

Eu cred că pe cetățeanul român noi vrem să-l conștientizăm și vrem să-l implicăm în acte civice și sociale. Astăzi televiziunea tot asta face, nu? solicităm prin radio, prin televiziune ca în momentul în care avem date despre un cetățean sau ceva nu este în ordine să anunțăm organele în drept, nu? Acest lucru eu cred că este valabil și pentru cei din afară, asta pentru că noi vrem să devenim cetățeni conștienți și participativi.

În momentul în care noi ne facem că nu știm sau că nu vedem, se poate întâmpla ca un cetățean care a trecut prin casa noastră să fie implicat în lucruri despre care noi nu știm, înseamnă că noi indirect ne sustragem de a furniza date într-o eventuală situație, din moment ce eu nu doresc să spun că acest cetățean a trecut sau trece prin locuința mea.

Deci, consider că este normal ca aceia care sunt în situația de a găzdui chiar cunoștințe să aducă la cunoștința organelor în drept această situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Prin extensie, am putea ajunge la concluzia că ar trebui să-i facă și un mic interogatoriu, să vadă dacă nu cumva a comis și alte fapte sau alte acțiuni care constituie infracțiuni, pentru că în condițiile în care îi verifică pașaportul…

Din păcate, lucrările noastre trebuie să se închidă. Am depășit termenul pe care l-am adoptat. Vom continua mâine de la poz.11, alin.3.

 
  (După pauză)  
Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Continuăm lucrările noastre de astăzi cu ședința consacrată interpelărilor.

Vă amintesc din art.161 din Regulamentul Camerei Deputaților privind răspunsurile primului-ministru la interpelările adresate acestuia: "Primul-ministru răspunde la interpelarea adresată într-un interval de cel mult trei minute. Deputatul, autor al interpelării, după audierea răspunsului primului-ministru, poate interveni cu întrebări suplimentare sau cu comentarii fără a depăși două minute. Primul-ministru are la dispoziție două minute pentru exercitarea dreptului la replică. După parcurgerea acestor faze, în legătură cu interpelarea respectivă nu mai poate avea loc nici o altă intervenție."

Domnule deputat Gheorghe Ana, trebuie să vă anunț că, în legătură cu interpelarea privind "Rezolvarea promisiunilor privind măsurile economice alternative prin care să se ocupe forța de muncă disponibilizată în Valea Jiului", se cere amânarea acestui răspuns.

Domnului Mihai Vitcu, în legătură cu interpelarea "Motivul pentru care BNR nu a respectat hotărârea Tribunalului Municipal București și prevederile Legii nr.135/1996 în privința Credit Bank", se cere, de asemenea, amânarea.

Domnului Petru Șteolea i se solicită îngăduință să se amâne răspunsul primului-ministru privind "Poziția Guvernului României față de situația economică și socială din Valea Jiului".

Domnului Anghel Stanciu i se face rugămintea să accepte amânarea răspunsului la interpelarea "Satisfacerea revendicărilor cadrelor didactice", ca și domnului Adrian Tudor Moroianu Geamăn la interpelarea "Modificarea Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare".

De asemenea, membrii Guvernului solicită amânarea de a răspunde interpelării domnului Emil Putin privind "Expoziția de la Hanovra", domnului Petre Naidin privind "Expoziția de la Hanovra", domnului Lazăr Lădariu privind "Rezultatele anchetei privind dispozițiile inspectorului adjunct al județului Mureș", domnului Petre Naidin privind "Situația companiilor afectate de embargoul petrolier impus Serbiei", domnului Ștefan Baban privind "Reforma fiscală", domnului Traian Dobre la interpelarea privind "Ordonanța de urgență a Guvernului nr.217 din 1999".

Domnului Petru Bejinariu i se cere amânarea răspunsului privind interpelarea generată de "Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2000 privind metodologia de salarizare a regiilor autonome".

De asemenea, amânare cere domnul ministru Radu Berceanu la răspunsul cerut de domnul Mihail Sirețeanu privind "Problemele legate de contul confident deschis la Credit Bank". Se cere amânare domnului Traian Dobre privind "Privatizarea RENEL", domnului Nicolae Leonăchescu privind "Lucrările de construcție fără autorizație începute de salariații S.C. ALIMENTARA S.A. din Cluj-Napoca", domnului Ionescu Gheorghe privind interpelarea în legătură cu "Hotărârea Guvernului nr.59 din 1999 și Ordinul nr.13N din 1999 al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului".

Domnului Petre Naidin i se solicită să accepte un răspuns amânat privind "Privatizarea de la SCUT Oltenia", domnului Haralambie Irimescu privind "Privatizarea S.C. TRANSPORTURI RUTIERE S.A. Comănești" și domnului Viorel Burlacu privind "Modalitatea de aplicare a Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați".

În continuare, urmează interpelările adresate membrilor Guvernului, la care se prezintă răspunsul oral, și anume domnului deputat Nicolae Popa care a prezentat o interpelare privind "Desființarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie". Trebuie să i se răspundă din partea ministrului de stat Mircea Ciumara, care întârzie, fiind la Senat acum, dar va sosi și la noi. Deci, vă rog să acceptați să trecem la următoarea interpelare, urmând să revenim la dumneavoastră.

La interpelarea domnului Florian Serac privind "Desființarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie" va trebui să răspundă același ministru de stat care urmează să sosească.

La interpelarea domnului Ion Corniț㠖 "Situația de la S.C. RAFO S.A. Onești" – trebuie să răspundă tot Mircea Ciumara, deci trebuie să așteptăm, domnilor Corniță, Pavel Vasile și Haralambie Irimescu.

Domnul Nicolae Popa așteaptă răspuns la interpelarea "Probleme legate de Societatea Națională Caii de Rasă" din partea domnului Ioan Mureșan, dar va răspunde domnul Aurel Pană, care nu este prezent.

Domnul Aurel Pană trebuie să răspundă atât domnului Nicolae Popa, cât și domnului Valeriu Tabără, în contul ministrului Ioan Mureșan, cât și domnului Petre Naidin pentru ministrul Ioan Mureșan, cât și domnului deputat Nicolae Popa, din nou, privind "Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare Alba".

Sunt anunțat de Biroul pentru Relații cu Parlamentul a Guvernului că domnul Aurel Pană este în imposibilitate de a veni.

Domnului Marian Ianculescu, la interpelarea "Implicația aplicării Hotărârii Guvernului nr.180 din 2000", ar trebui să-i răspundă domnul Romică Tomescu sau cineva din partea Ministerului Mediului. Nu a sosit încă nimeni.

Domnului Mihai Drecin, la interpelarea privind "Fonduri pentru Casa memorială "Iosif Vulcan" din comuna Holod, județul Bihor, pentru muzeul memorial "Iosif Vulcan" din Oradea", trebuie să i se răspundă din partea Ministerului Culturii. Este aici domnul Kelemen, secretar de stat, dar nu este domnul deputat.

Domnului Nicolae Popa, la interpelarea privind "Proiectul EUROGOLD de la Roșia Montană" trebuie să îi răspundă domnul Ion Caramitru, ministrul Culturii, și din partea dumnealui este aici domnul Hunor Kelemen, secretar de stat.

Domnule Nicolae Popa, vreți să dezvoltați interpelarea sau ați dezvoltat-o către minister? Așteptăm doar răspunsul. Dacă nu este nimic de adăugat și este ceea ce am trimis, cerem direct răspunsul ministrului.

 

Domnul Nicolae Popa (din sală):

Dacă am ceva de adăugat, îmi dați după aceea cuvântul?

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă rog, aveți o intervenție după aceea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, încerc să răspund la cele două puncte importante din această interpelare.

Reprezentanții Ministerului Culturii din cadrul Direcției monumentelor istorice au purtat discuții cu domnul Frank Timis, președintele firmei GOLD CORPORATION Roșia Montană, investitorul străin implicat în acest proiect, precum și cu domnul Ionas, președintele Agenției Naționale a Resurselor Minerale, în urma cărora s-a decis deplasarea la fața locului a unei comisii de specialiști, în scopul stabilirii unui punct de vedere competent privind situația existentă.

Menționăm, de asemenea, faptul că este în curs de perfectare un contract între firma GOLD CORPORATION și Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind siturile arheologice și inventarierea construcțiilor - monument care necesită a fi strămutate.

În urma acestor studii se va întocmi studiul de fezabilitate final pe care beneficiarul GOLD CORPORATION îl va transmite spre avizare Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, urmând ca aceasta să decidă asupra oportunității deschiderii exploatării miniere și asupra implicațiilor pe care aceasta le va avea asupra zonei protejate și asupra monumentelor istorice.

În acordarea avizului, Ministerul Culturii va ține seama și de contextul general al problemei - Roșia Montană se află într-o zonă defavorizată, investiția respectivă ar putea crea multe locuri de muncă pentru cei din zonă, iar această investiție este, se pare, singura șansă a acestei localități în curs de urbanizare, iar relansarea economică prin retehnologizare și derularea de investiții pentru realizarea exploatărilor aurifere este absolut necesară.

În condițiile în care statul român ar face această investiție în vederea relansării economice a zonei, ar trebui realizată tot o exploatare de suprafață în vederea căreia localitatea tot ar trebui să fie mutată. Statul român ar avea de câștigat în urma acestei investiții, nemaifiind necesar să plătească anual 35 de miliarde de lei, cât primește acum localitatea ca subvenție.

Reprezentanții sindicatelor din industria minieră sprijină această investiție, precum și Biserica Ortodoxă Română este de acord cu strămutarea lăcașurilor de cult.

Localitățile din această zonă au luat ființă și s-au menținut tocmai datorită existenței și a exploatării zăcămintelor de metale rare.

Articolul publicat în presa locală în ziarul "Unirea" din data de 7 aprilie 2000, semnat de domnul Dorin Ovidiu Dan, consilier șef al Inspectoratului pentru cultură al județului Alba, în legătură cu acest proiect, pune în evidență următoarele aspecte: istoricul localității – peste 1850 de ani de la atestarea sa, personalitățile care au avut legătură cu aceasta, continuitatea exploatării miniere, importanța patrimoniului cultural existent în zonă, rezervația monumentelor istorice – cetatea mică și cetatea mare, muzeul mineritului, galeria romană, lapidariumul, muzeul în aer liber, cele șase biserici și casa parohială, implicarea aproximativ a 1000 de locuitori din totalul de 4500 în exploatarea minieră, strămutarea unei pătrimi din localitate pe o altă zonă, pe o altă proprietate a primăriei prin demontarea și mutarea celor 6 biserici, a centrului istoric și a caselor de mineri plus zona muzeului, a galeriei romane și a lapidariumului, care nu vor fi afectate prin această exploatare.

Considerăm că menirea Inspectoratului pentru cultură nu este epurarea valorilor naționale, ci păstrarea și promovarea valorilor culturii din România, și asta a făcut și domnul Dorin Ovidiu Dan, dar urmează și o altă analiză a comisiei. așa cum am spus la început, Ministerul Culturii nu va fi de acord cu o demontare și cu o distrugere a patrimoniului din această zonă.

Nu am luat încă o hotărâre și nu am dat un aviz, fiindcă analizele nu sunt terminate, nu sunt făcute sută la sută.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat Popa,

Aveți două minute.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Domnule secretar de stat,

Aș vrea să precizez, de la bun început, că și interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru Berceanu și interpelarea adresată domnului ministru Caramitru n-au avut ca obiect înlăturarea investitorilor străini și nici nu urmăresc acest lucru, pentru că ne dăm seama, și avem datoria morală, noi, deputații, să susținem prin toate puterile noastre ca investitorii străini să vină în România și creeze locuri de muncă și să ne susțină din punct de vedere economic. Dar, nu cu sacrificii. Și nu cu sacrificiile noastre.

Spuneam că la Roșia Montană lucrurile sunt destul de tensionate: din cei 500 locuitori, jumătate doresc acest lucru, jumătate nu doresc acest lucru.

din declarațiile inspectorului șef de la cultura Județului Alba, am rămas surprins că Ministerul Culturii nici până acum nu și-a dat avizul și nici nu a luat nici o poziție oficială: dacă este sau nu este de acord.

Sigur că am aflat-o astăzi, dar cred că la Roșia Montană din Județul Alba se impune de urgență realizarea unui referendum, în așa fel încât oamenii să fie consultați dacă doresc sau nu acest lucru, pentru că este vorba de o situație deosebit㠖 este vorba de strămutarea localității, în primul rând, și-n al doilea rând, este vorba de niște vestigii istorice și culturale de o mare, inestimabilă valoare și pe care nu putem să le tratăm cu indiferență.

Sigur că aici nu este vorba de o simplă exploatare a aurului, ci este vorba de strămutarea unui nucleu cultural în altă parte, ceea ce, trebuie să recunoaștem, îi pierde din valoare și strălucire.

De aceea, eu cred că la Roșia Montană trebuie să susținem drepturile morților și a celor care locuiesc pe acele meleaguri și, chiar dacă pe moment, suntem tentați că vom câștiga din punct de vedere economic, să vedem ceva mai departe, în viitor, care sunt consecințele și care sunt efectele unei asemenea investiții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

Domnului Ștefan Baban, în legătură cu aspectele legate de activitatea primarului municipiului Botoșani, îi răspunde domnul Ioan Onisei, secretarul de stat.

Vă rog, domnule Onisei.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor deputați,

Urmare interpelării dumneavoastră, domnule deputat, vă comunicăm următoarele:

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, art. 2 din Hotărârea nr. 541 din 5.XI.1999, a dispus înscrierea în Anexa 2/Botoșani a numitului Volcinschi Ilie Mircea cu suprafața de 600 m.p. în conformitate cu prevederile sentinței civile, rămase definitivă, nr. 3.355/1998, a Judecătoriei Botoșani, prin care-i reconstituie susnumitului dreptul de proprietate pe raza municipiului Botoșani, fără precizarea unui anumit amplasament. Subliniez.

Din actele obținute de la Prefectura Județului Botoșani, reiese că domnul Volcinschi Ilie Mircea solicită punerea în posesie a suprafeței de 600 m.p. pe un amplasament din Cartierul "Grivița".

Domnul Volinschi Ilie Mircea nu a fost pus în posesia suprafeței de 600 m.p., datorită faptului că pentru respectivul amplasament s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru doamna Timofte Ana, pe baza certificatului de moștenitor, precum și datorită refuzului domnului respectiv de a accepta să fie pus în posesia suprafeței pe alt amplasament.

Date fiind cele menționate, primarul municipiului Botoșani îl invită pe domnul Volcinschi Ilie Mircea fie să accepte punerea în posesie pe alt amplasament, fie să accepte punerea în posesie pe o suprafață mai mică decât cea de 600 m.p. în Cartierul "Grivița", alături de terenul care a fost reconstituit doamnei Timofte Ana, urmând ca punerea în posesie pentru diferența de suprafață să se realizeze pe alt amplasament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat Baban, dacă aveți completări...

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, răspunsul sună foarte frumos. Eu am primit și răspunsul scris din data de 3.IV.2000.

A încercat petiționarul, și arătam în scrisoare, în intervenția mea către domnul ministru Vlad Roșca, că sunt și alte cazuri de nerespectare a legii în municipiul Botoșani. A încercat omul să meargă cu o copie de pe această hârtie, pe care am primit-o de la Ministerul Funcției Publice, și nici n-au vrut să discute cei de la Primărie cu el – ceea ce mi se pare o chestiune normală, mai ales că la noi în țară nu se mai respectă nimic.

De aceea, rog cu insistență ca să se urmărească ca primarul de acolo să pună în posesie pe acești oameni, în posesia a 600 m.p. pământ, care acceptă orice soluție: fie mai puțin în două locuri, fie într-un alt amplasament, dar nu este singurul caz.

Oricum, eu vă mulțumesc, și rog, în continuare, Ministerul Funcției Publice să urmărească și să vadă că nici măcar ordinul prefectului, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, nu este respectat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

continuăm cu interpelarea domnului Ioan Adrian Mogoș, privind demiterea prefectului și a secretarului Prefecturii Iași.

Răspunsul îl așteptăm tot de la domnul secretar Ioan Onisei.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu este deputatul aici.

Vă rog să transmiteți, dacă se poate, răspunsul în scris. domnul Petre Naidin, privind dosarul penal în afacerea "CARIOPROD", cere răspuns domnului ministru Constantin Dudu Ionescu și răspunde general Gheorghe Carp, secretar general.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele celor 300 de locatori, care mi-au sesizat această problemă, nu doresc să bat câmpii. Și, doi, nu am nici un interes personal în această problemă, lucruri pe care le voi repeta până la sfârșitul sesiunii parlamentare, întrucât am fost acuzat în presă, în presa centrală, că am interese și respectiv "bat câmpii cu grație" în această rubrică a noastră de interpelări și, respectiv, întrebări.

Cei 300 de locatori au sesizat faptul că nepermis, domnul Aurel Dobre, directorul general al agriculturii călărășene, și-a permis, dincolo de Legea nr. 1 pe acest an, deci "Legea Lupu", șeful de partid, și-a permis să trimită pentru exploatare circa 1.900 ha. de la I.A.S. Dragalina, care aparțin proprietarilor de drept, adică celor 300 locatori, și-a permis să trimită unei societăți obscure, "CARIOPROD" se numește, S.R.L. din Fetești, pentru a prelua exploatarea respectivă.

Am sesizat Ministerul de Interne.

Primesc un al doilea răspuns astăzi, un răspuns care îmi dovedește că Ministerul de Interne tratează cu maximă seriozitate această problemă și cred că colegii pot urmări răspunsul domnului secretar general și vor fi mai edificați decât aș face eu în această temă.

Eu zic să stăm cu toții pe aproape, că vom afla lucruri interesante, așa cum în Județul Călărași, gruparea puterii locale, țărănistă, prin domnul Dobre Aurel, director al Direcției Generale Agricole Călărași, înțelege să aplice doctrina pe care o știe, binecunoscută: "Numai pentru noi și pentru noi".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule secretar general.

 
 

Domnul Gheorghe Carp:

Domnule președinte,

Domnule deputat Petre Naidin,

La interpelarea dumneavoastră privind afacerea "CARIOPROD", înregistrată cu nr. 1.085 pe anul curent, la Guvernul României, Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul, am onoarea să vă informez următoarele: la data de 12 noiembrie 1999, lucrători ai Inspectoratului de Poliție al Județului Călărași s-au sesizat în legătură cu unele nereguli comise de ing. Dobre Aurel, director al Direcției Generale Agricole Călărași.

În fapt, s-a reținut că acesta a avizat predarea unor suprafețe de teren, respectiv 1.900 hectare, aparținând mai multor persoane, care aveau încheiate contracte de arendare cu Societatea AIT-Dragalina S.R.L., ce expirau în cursul anului 2000.

Terenurile preluate inițial de Primăria Draglina, în baza unui proces-verbal și a listei nominale a locatorilor, au fost predate spre exploatare, cu avizul directorului Dobre Aurel, Societății Comerciale "CARIOPROD"-S.R.L. Fetești.

Detaliile acestei tranzacții v-au fost prezentate în răspunsul nostru, la interpelarea nr. 950/A din 20 octombrie 1999, transmis cu nr. 5.855 în data de 1 noiembrie 1999, Departamentului pentru Relații cu Parlamentul.

Până în prezent, a fost administrat întreg materialul probator, urmând să fie audiați toți locatorii și să fie verificată autenticitatea semnăturilor de pe contractele de arendare cu Societatea Comercială "CARIOPROD"-S.R.L. Fetești.

Subliniem că dosarul are un caracter complex, fiind necesară audierea a peste 300 de locatori, cu domiciliul pe întreg teritoriul țării, iar Societatea Comercială "CARIOPROD" are sediul în orașul Fetești, Județul Ialomița.

Actualmente, dosarul a fost predat Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, pentru reanalizare și îndrumări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar general.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți, totuși, o foarte scurtă intervenție, sigur în termeni procedurali, și-o să vă citesc din art. 156, privind "Interpelările", și anume de la alin. 2: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Deci, noi transformăm aceste ședințe de "interpelări" în ședințe de "întrebări", pentru că la ședințele de "întrebări", problemele juridice care privesc chestiuni punctuale, și mai ales proceduri juridice în desfășurare nu pot fi puse, tot din punct de vedere al Regulamentului.

sigur, dumneavoastră nu aveți nici o vină, dar cei care au primit interpelări ar trebui să vă răspundă și să vă comunice la momentul oportun că acestea nu sunt "interpelări", nu fac parte din această categorie, iar dacă le trecem la "întrebări", ele nu pot avea loc pentru că în felul acesta..., suntem și-n an electoral, s-ar putea să nu ne mai ajungă ședințele de Parlament pentru a răspunde la "întrebări" și "interpelări".

În continuare, domnul Vasile Stan, cu o interpelare privind corelarea salarizării personalului din organele judecătorești, autorității judecătorești, cu prevederile Legii nr. 154/1998.

Răspunsul îl va da domnul Gheorghe Mocuța, secretar de stat.

Da. Primiți și răspunsul direct, în legătură cu interpelarea. Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, în ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2000, prin care solicitați precizări suplimentare în legătură cu elaborarea unei noi Legi de salarizare a personalului din justiție, vă informez următoarele:

Așa cum am precizat și în răspunsul la interpelarea dumneavoastră, pe aceeași temă, din 20 martie, proiectul de act normativ pentru corelarea Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nr. 50 din 1996, republicată, cu prevederile Legii nr. 154 din 1998, este elaborat din luna noiembrie 1999. Acest proiect, așa cum am mai afirmat, nu a fost depus la Guvern, întrucât s-a elaborat proiectul Legii privind salarizarea funcționarilor publici, care modifică esențial principiile Legii nr. 154 din 1998.

Totodată, a fost elaborat și proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar, care, de asemenea, modifică complet sistemul de salarizare instituit de Legea nr. 154.

Proiectul acestei Ordonanțe de urgență s-a aprobat de Guvern în ședința sa din 30 martie 2000 și se aplică de la 1 aprilie anul curent.

În această Ordonanță de urgență, salariile de bază ale personalului din sistemul bugetar, așa după cum este cunoscut, s-au majorat cu 37,5% la limita minimă și cu 65% la limita maximă, față de cele prevăzute, cu menținerea tuturor sporurilor și indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 40 din 1991 și Legea nr. 53/1991.

Ca urmare, Legea nr. 154/1998 se va aplica după 1 aprilie 2000 numai persoanelor care ocupă funcție de demnitate publică.

Față de majorările salariale aprobate pentru personalul bugetar, credem că se vor reconsidera și indemnizațiile funcțiilor de demnitate publică, pentru a se menține și din punct de vedere al salarizării ierarhia funcțiilor.

Față de aceste modificări, în modul de stabilire al salariilor de bază din sistemul bugetar, credem că se justifică amânarea proiectului de act normativ pentru salarizarea personalului din justiție, care este normal să fie corelată și adaptată la ansamblul acestui sistem.

În ce privește pe magistrați, cu toate că nu sunt funcționari publici, ei, prin activitatea pe care o desfășoară, efectuează un serviciu public, unitățile de justiție fac parte din sistemul bugetar, așa încât, acestea ne obligă ca și în materie de salarizare să ținem seama de ansamblul reglementărilor în materie.

Referitor la afirmația dumneavoastră că actuala salarizare a magistraților folosește sporuri aberante, incriminate de toată lumea, vă facem precizarea că aceste sporuri se regăsesc și în reglementarea salarizării personalului din alte instituții bugetare, cum sunt: Curtea de Conturi, în baza art. 56 din Legea nr. 50/1996 republicată; AVAB, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/1999, și ANL, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999.

În legătură cu acestea, doresc să reiterez faptul că, potrivit prevederilor legale care stabilesc statutul magistraților, aceștia nu au dreptul să exercite nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel încât singurul lor venit îl constituie drepturile de salarizare.

Aceste interdicții nu se regăsesc în Statutul personalului din instituțiile menționate și care au o salarizare mult superioară, atât în ce privește coeficienții de multiplicare, cât și valoarea de referință față de cea a magistraților.

De altfel, în prezent, după 1 aprilie anul curent, salariile magistraților sunt cu aproximativ 1,5 milioane lei sub salariul personalului cu studii superioare din minister. Un magistrat de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție are 4.000.012 mii lei, iar un consilier dintr-un minister ajunge la 5.500.000 lei, cu toate că responsabilitatea magistraților și riscul profesiunii lor nu poate fi comparat cu al acestora.

Menționăm, de asemenea, că și proiectul de Lege privind salarizarea funcționarilor publici reglementează sporuri și indemnizații similare cu cele acordate personalului din justiție.

Față de toate acestea, vă facem cunoscut că salarizarea personalului din justiție va face obiectul unui nou act normativ, care va fi prezentat Guvernului, urmând corelarea salariilor cu cele ale celorlalți bugetari.

Un exemplar de pe această comunicare v-o predau și prin Secretariatul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Stan,

Dacă aveți completări...

 
 

Domnul Vasile Stan:

Răspunsul Ministerului de Justiție, parțial, este corect.

Vreau să reamintesc domnului secretar de stat că pe Ordonanța nr. 134, la care, la art. 4 se cere să se elaboreze o nouă Lege de salarizare a magistraților, în spiritul Legii nr. 154, și-a pus viza și domnul ministru al Justiției, Stoica. Deci, dânsul a fost de acord cu acest mod de abordare a problemei.

Justificarea că sporurile aberante se regăsesc și la alte instituții – AVAB, Agenția Națională de Locuințe – este adevărată, numai că dânșii s-au luat după sporurile de la puterea judecătorească și nu invers.

După părerea mea, la ora actuală, există un haos așa mare în salarizarea, în special, a bugetarilor, în care nu se respectă ierarhia valorilor, în care să se plece de la un salariu maxim, și acesta să fie al Președintelui țării, după care va urma, probabil președintele Curții Supreme de Justiție și ceilalți.

Un medic primar ar trebui să aibă un salariu aproximativ egal cu al unui profesor de gradul I, sau al unui judecător de gradul I.

Dacă puterea sau guvernanții se hotărăsc ca puterea judecătorească să aibă salarii mai mari cu 25%, cu 50%, eu n-am nimic împotrivă, dar ierarhia valorilor ar trebui respectată.

Nu este normal ca un judecător să primească spor pentru condiții neuropsihice deosebite, 50% din salariu, iar medicul care operează pe creier la Spitalul nr. 9 să nu primească acest spor.

Eu pentru așa ceva lupt – să respectăm o ierarhie a valorilor în această țară. Deci nu doresc să șicanez Ministerul de Justiție.

Să facă legea, în spiritul Legii 154, să facă legea în spiritul Ordonanței nr. 24 din anul 2000 a bugetarilor, dar s-o facă...

Asta este problema.

Vă mulțumesc pentru răspuns.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu este?

Domnule Mihai Vitcu,

Vă rog să-mi permiteți să vă citesc din Regulamentul Camerei Deputaților, care, probabil că n-ați avut timp să-l aprofundați.

dumneavoastră cereți ceea ce nu face obiectul unei interpelări în nici un caz, deci în nici un caz obiectul unei interpelări, referiri la niște dosare penale, deci la o cauză juridică de natură penală, exactă, care este cel mult o consultație juridică sau cel puțin o acțiune împotriva Regulamentului nostru. Despre asta este vorba.

Dacă continuăm așa, sigur că putem să cerem fiecare toate dosarele din județul pe care-l reprezentăm și eu nu știu dacă ne va ajunge vreodată timpul și dacă este normal să facem aceste dezbateri în această aulă a Parlamentului. Aceasta este întrebarea.

Sigur că sunt întotdeauna cârlige și acroșuri politice în treaba aceasta, dar nu se poate...

Dumneavoastră cereți formal dosarele penale 133/P/1998, 25830502/2000 de la Parchetul Suceava... Vă rog, domnule deputat, dar vă rog să țineți cont de ceea ce am spus. În consecință, nu las să se deruleze o asemenea...

Dacă cel care trebuia să-și facă, într-adevăr datoria, domnul secretar care se ocupă de interpelări trebuia să le trieze, să facă dânsul aceste referiri, eu nu pot să prezidez o asemenea...

Noi vorbim aici de încălcări de legi, de Regulament, noi călcând în picioare Regulamentul Camerei Deputaților, cu fiecare așa-zisă interpelare.

Vă mulțumesc.

Vă rog să fiți scurt.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să vă răspuns dumneavoastră mai întâi, și anume observația care mi s-a făcut mie, am înțeles că ați făcut-o tuturor, de fapt. Un lucru însă este important pentru mine, și anume că interpelarea aceasta, care vizează niște cazuri punctuale, așa cum ați precizat, vizează de fapt o întreagă politică a Ministerului Justiției, față de instanțele judecătorești din teritoriu. Și anume, eu mă adresam domnului ministru Valeriu Stoica cu o problemă punctuală, întrucât dumnealui, în repetate rânduri a cerut Parchetelor și conducătorilor instanțelor de judecată să găsească instrumentele procedurale pentru a grăbi soluționarea proceselor și acest lucru n-a găsit ecoul așteptat în toate județele țării.

Ingerințele politice fac, uneori, ca actul de justiție să nu funcționeze rapid, tergiversându-se unele cazuri și ce-i mai grav, dându-se soluții, care în cel mai fericit caz sunt greu de înțeles.

De la acest lucru am plecat eu atunci când am adus în discuție niște situații punctuale. Deci, iată că este vorba de o politică a unui minister din Guvernul României.

Mă opresc aici, pentru ca să nu vă mai deranjez cu asemenea lucruri, care se pare că deranjează de fapt pe cei care conduc astăzi țara.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu deranjați pe nimeni, dacă vorbiți de ingerințe politice în justiție, sau dacă vorbiți de politici pe care Guvernul trebuie să le ducă, sau Ministerul Justiției, în legătură cu derularea unor proceduri juuridice și unde chiar mă pot alătura dumneavoastră și eu personal, dar trebuie să cobor la acea tribună.

Problema este că, așa cum sună aici, cum este consemnată: "... privind dosarul X și Y", nu se pot face nici întrebări, nici interpelări.

Dacă dumneavoastră spuneați că aceste politici vreți să le atacați și într-un final, puteați să dați 3, 4, 5 exemple, evident că despre acestea este vorba.

 
 

Domnul Mihai Vitcu (din sală):

Despre asta era vorba, dar nu puteam să vă prezint dumneavoastră, acolo, interpelarea integral.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În consecință, domnul Gheorghe Mocuța. Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Acum, tot înainte să vă răspund în legătură cu interpelarea dumneavoastră, aș vrea să fac următoarea precizare: Ministerul de Justiție face parte din Guvernul României. El nu poate interveni în puterea judecătorească pentru a solicita adoptarea unor soluții. Ministrul Justiției, însă, poate solicita procurorului general, prin inspectorii generali autorizați, să verifice nelegalitățile, atunci când ele există.

În legătură deci, cu interpelarea dumneavoastră, vă răspundem următoarele:

În baza sesizării nr. 28867/D/2 decembrie 1998 a procurorului financiar de la Curtea de Conturi Județeană Suceava, la data de 11 decembrie 1998, s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava ca Inspectoratul Județean de Poliție să efectueze cercetări față de Vlad Ciubotariu Boer, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu contra intereselor publice.

Din actele de control financiar înaintate procurorului, rezultă că prin întocmirea în fals a unor acte, Humă Gheorghe și Humă Adriana, administratori la Societatea Comercială "CODREANCA INVEST" – S.A. Capul Codrului, au câștigat nelegal o licitație organizată de Inspectoratul Școlar, având drept consecință producerea unei pagube în valoare de 1.516.000.000 lei, în dauna a 34 unități școlare.

După aproape un an de zile, cercetările complexe efectuate de organele de poliție au fost finalizate, iar la data de 24 noiembrie 1999, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului Vlad Ciubotariu Boer, apreciindu-se că faptele nu au fost săvârșite cu intenție.

În evaluarea elementului subiectiv, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, s-a ajuns la concluzia că nerespectarea normelor metodologice privind organizarea și desfășurarea licitației, cât și întocmirea documentelor, nu s-a făcut cu intenția de a crea vreun prejudiciu.

De altfel, nici organul de control financiar și nici cele două expertize financiar-contabile efectuate în cauză nu au putut trage concluzii certe cu privire la existența unui prejudiciu, având în vedere că la stabilirea acestuia s-a folosit metoda comparării de prețuri, deci, în lipsa unor probe certe de fraudare, nu s-a putut trage concluzia săvârșirii vreunei infracțiuni.

Menționez că în urma unei plângeri pe care ați depus-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, procurorul general a reexaminat cauza și a ajuns la concluzia că soluția adoptată este temeinică și legală, comunicându-vă răspunsul la plângere prin adresa Biroului parlamentar P.D.S.R. Fălticeni.

2) Referitor la dosarul nr.2583/2000 al Poliției municipiului Suceava privind pe Vlad Ciubotariu Boer, vă învederez faptul că acesta a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava sub nr.3257-P/2000 și s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 din Codul penal.

Prin plângerile formulate de 6 persoane foști inspectori școlari în cadrul Inspectoratului școlar al județului, se arată că Vlad Ciubotariu Boer refuză să încheie contracte de muncă cu aceștia pe funcțiile deținute anterior, deși sunt pronunțate hotărâri judecătorești definitive de reîncadrare.

Având în vedere complexitatea cauzei, din dispoziția conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de apel Suceava, cauza a fost preluată de această unitate și înregistrată sub nr.26-P/2000, urmând a fi soluționată cu prioritate.

Pentru a vă răspunde la primul alineat al interpelării pe care mi-ați adresat-o, arăt că, potrivit prerogativelor pe care mi le conferă Legea nr.92 pentru organizarea judecătorească, am dispus ca un procuror inspector din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să verifice cele două cauze la care faceți referire și să informeze, în cel mai scurt timp, cu privire la constatările făcute, urmând ca, la finalizarea cercetărilor, să fiți încunoștințat și dumneavoastră.

Un exemplar scris vi-l transmit prin Secretariatul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat. Aveți 2 minute.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați permis să prezint, totuși, interpelarea.

Un lucru aș vrea să-l precizez, și anume că acest domn Vlad Boer Ciubotariu este membru PNȚCD, că este impus în fruntea Inspectoratului școlar prin algoritm și că de 3 ani de zile nu respectă legile țării și nu respectă hotărârile instanțelor judecătorești.

Din această cauză, am îndrăznit să vin cu această interpelare, arătând că oamenii sunt nemulțumiți de modul cum justiția își face datoria. Și atunci când își face datoria iată că sunt persoane care nu respectă hotărârile judecătorești, lucru care a fost confirmat și de către domnul secretar de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Domnul Constantin Șerban Valeca privind aspecte legate de punerea în aplicare a sentinței judecătorești privind jocurile de întrajutorare "Philadelphia".

E inutil să spun că am aceeași opinie în legătură cu această problemă.

Este domnul deputat aici? Nu. În condițiile în care domnul Constantin Șerban Valeca nu este aici, nu cred că este cazul să dăm curs la răspunsul Ministerului Justiției. O să rugăm să-l transmită.

Sigur, să transmiteți la Secretariat un răspuns scris. (Se adresează domnului secretar de stat Gheorghe Mocuța) Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Dobre privind privatizarea de la "TEPRO" Iași, adresată aceluiași Minister al Justiției. Nu este domnul Traian Dobre. Deci vă rog, domnule secretar de stat, să aveți bunăvoința să transmiteți scris.

Domnul Nicolae Leonăchescu este aici și face o interpelare privind lucrări de construcție fără autorizații începute de salariații de la Societatea comercială "Alimentara" S.A. din Cluj-Napoca, adresată tot ministrului justiției și răspunsul...

Vă rog, domnule deputat, dezvoltați-vă interpelarea.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea s-a adresat domnului ministru al justiției, Valeriu Stoica, și are următorul obiect. Salariații S.C. "Alimentara" S.A. din municipiul Cluj-Napoca au început lucrările de construire fără autorizație de construcție la parterul Halei Agroalimentare din Piața Mihai Viteazul.

Prin Procesul-verbal de constatare nr.24/8847/481 din 15 februarie 2000, s-a dispus sistarea imediată a lucrărilor până la obținerea unei autorizații de construcție în conformitate cu legea și s-a aplicat amenda de 20 de milioane lei de către organele de control ale Consiliului local din municipiul Cluj-Napoca.

Prin sesizările penale nr.356/481 din 16 februarie 2000, nr.361/481 din 18 februarie 2000 și 381/481 din 1 martie 2000, Primăria municipiului a semnalat faptele de natură penală săvârșite de reprezentanții S.C. "Alimentara" S.A. și a solicitat intervenția de urgență a Poliției și Parchetului spre a se curma șirul ilegalităților comise.

Organele de control ale Consiliului municipal din Cluj-Napoca s-au deplasat la fața locului în zilele de 18 și 28 februarie 2000, 1, 2, 3, 6 și 7 martie 2000 și au consemnat în procesele-verbale de constatare că S.C. "Alimentara" S.A. nu a respectat măsurile impuse și lucrările de construcție au continuat ilegal.

Parchetul, Poliția municipiului și Inspectoratul județean de Poliție Cluj nu au răspuns solicitării de a acționa și a sista lucrările ilegale de la parterul Halei Agroalimentare sus-menționate.

În mod similar, s-a comportat și prefectul județului Cluj care, în limita competențelor sale, putea cere sistarea lucrărilor, iar inspectorilor de la I.J.C.L.P.U.A.T. Cluj și polițiștilor să-și facă datoria.

La 10 martie 2000, după o lună de la sesizarea privind încălcarea prevederilor legale (Legea nr.50/1991, republicată; Legea nr.10/1995 și Ordonanța de urgență nr.43/2000) I.J.C.L.P.U.A.T. Cluj, cu adresa nr.677, a dat un răspuns prin care încearcă să inducă în eroare organele de urmărire penală în problema de mai sus.

În consecință, primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, a cerut, prin adresa nr.13654/2 din 13 martie 2000, ca I.J.C.L.P.U.A.T. Cluj să comunice:

1. o copie după autorizația de construire în baza căreia S.C. "Alimentara" S.A. a realizat lucrările de construcție incriminate;

2. dacă S.C. "Alimentara" S.A. și constructorul au respectat autorizația de construire și proiectul cu ocazia lucrărilor constatate de I.J.C.L.P.U.A.T.;

3. o copie după actul prin care S.C. "ALimentara" S.A. a anunțat începerea lucrărilor de construire;

4. atestarea existenței panoului impus de lege cu înscrierea datelor următoare: lucrările care se execută, beneficiarul, executantul, proiectantul, numărul și data autorizației de construire, data începerii și cea a finalizării lucrărilor.

Până acum, Primăria municipiului Cluj-Napoca n-a primit răspuns. Fără temei legal, I.J.C.L.P.U.A.T. a stabilit abuziv că zona protejată din Piața Mihai Viteazul este "fără valoare", contrar P.U.G. și O.G. nr.43/2000. În aceste condiții, întrebăm pe domnul ministru, reprezentant al legii, dacă poate stopa șirul de ilegalități comise de reprezentanții S.C. "Alimentara" S.A. din Cluj-Napoca. Sunt obligați aceștia, ca și reprezentanții I.J.C.L.P.U.A.T., să respecte legile privind regimul construcțiilor? Se poate impune legea, în acest domeniu, de către actualul Guvern?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră, s-a cerut procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj verificarea stadiului cercetărilor în legătură cu faptele penale sesizate de către Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Din informarea ce ne-a fost transmisă, rezultă că aceste plângeri au fost înregistrate sub nr.693/2000 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și au fost trimise, pentru efectuarea cercetărilor penale, la Poliția municipiului Cluj-Napoca, unde au primit nr.27800/2000.

În această cauză, organele de cercetare penală ale Poliției, sub supravegherea procurorului, efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art.21, lit.a) și b) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, cu modificările ulterioare.

Pentru stabilirea corectă a situației de fapt reclamată, în legătură cu lucrările de construcție de la parterul Halei agroalimentare situată în Piața Mihai Viteazul, organele de cercetare penală ale Poliției municipiului Cluj-Napoca au solicitat specialiștilor din cadrul Inspectoratului teritorial al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului lămuriri absolut necesare cauzei, ce pot servi ca probă.

În raport de răspunsul ce se va primi de la acest organ de specialitate, precum și pe baza altor probe pe care organul de cercetare penală le va administra în cauză, se va proceda la finalizarea cercetărilor.

Totodată, dorim să vă informăm că, în desfășurarea urmăririi penale, procurorul va veghea la adevărului și tragerea la răspundere penală a oricărei persoane, dacă se va constata săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Un exemplar al răspunsului nostru vi-l înaintăm prin Secretariatul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În continuare, domnul deputat Victor Babiuc face o interpelare către Ministerul Justiției, dar dumnealui nu se află aici și, în consecință, rog Ministerul Justiției să răspundă în scris.

Domnul Viorel Burlacu către Ministerul Justiției, ministrului Valeriu Stoica, în legătură cu actele normative privind activitatea jurisconsulților.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nr.51, publicată în "Monitorul Oficial" nr.116/1995 avantajează unele categorii de juriști, în detrimentul altei categorii mai numeroase și mai oropsite, atât în regimul trecut, cât și în prezent, aceea de jurisconsult.

În condițiile acelorași studii, avocații pot acorda asistență juridică persoanelor fizice și juridice, judecătorii, procurorii, notarii, avocații, arbitrii și alte persoane cu studii juridice pot accepta funcții de consilier juridic fără a fi necesar un examen, pe când consilierii juridici nu pot exercita activitate de avocatură și nici de notariat, decât pe baza examenului de admitere în Baroul avocatului și notarilor. De asemenea, nu pot să constituie un birou de asistență juridică.

Dacă ne-am opri numai la aceste elemente care nu epuizează toate nedreptățile care s-au făcut acestor profesioniști, jurisconsulții, constatăm că se încalcă: 1) un drept elementar al omului, acela de a presta o muncă pe care o dorește, potrivit pregătirii profesionale și a capacității sale, principiu înscris în art.38 din Constituție; 2) se menține centralizarea în componența Ministerului Justiției a unor atribuții ce nu au nimic comun cu activitatea consilierilor juridici; 3) se favorizează unele categorii de juriști, în detrimentul consilierilor juridici, împiedicându-se concurența reală, competitivitatea și libera inițiativă.

Intervenția mea se referă la Hotărârea de Guvern nr.65/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările sale ulterioare, din "Monitorul Oficial" nr.43/1997 care, în art.3, pct.31, stipulează: "Ministerul Justiției îndeplinește atribuțiile care sunt stabilite prin lege în legătură cu desfășurarea activității jurisconsulților".

Atribuțiile jurisconsulților sunt reglementate de prevederile Decretului nr.143/1955. Acest act normativ este astăzi perimat.

În aceste condiții, formulez următoarele întrebări:

1) care sunt atribuțiile Ministerului Justiției în legătură cu desfășurarea activității jurisconsulților, știind că aceștia nu pot practica nici avocatura, nici activitatea de notariat și de consultanță, rămânând la buna dispoziție a conducătorilor unităților, care oricând pot să le restructureze postul ori să le aplice măsuri administrative abuzive;

2) de ce proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, adoptat de Camera Deputaților în ședința din 9.09.1999, nu este promovat și la Senat; acest proiect de lege reformulează art.14, în sensul că, la cerere, poate fi primit în profesia de avocat, pe lângă cei care au îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar și consilier juridic, și jurisconsultul cu o activitate de cel puțin 10 ani. Se încearcă astfel a se repara, după mai bine de 4 ani, o gravă greșeală legislativă. Este necesar ca, în acest proiect de lege, să fie eliminat cuvântul "poate", întrucât conduce la abuzuri în Biroul avocaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Activitatea consilierilor juridici este reglementată prin Decretul nr.143/1955 privitor la organizarea și funcționarea oficiilor juridice, act normativ care este încă în vigoare. Acest decret prevede obligativitatea existenței oficiilor juridice la ministere și alte autorități publice centrale și locale, precum și la întreprinderile cu mai mult de 300 de angajați. Nu se poate nega necesitatea existenței consilierilor juridici și în cadrul autorităților publice, fie centrale, fie locale, numai datorită dificultăților existente în domeniul economic, care au determinat reduceri de personal ce au atins și această categorie a juriștilor.

Având în vedere atât această situație, cât și necesitatea unui act normativ actual care să reglementeze activitatea consilierilor juridici, Ministerul Justiției a elaborat, în anul 1998, un proiect de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic care însă a fost respins de plenul Camerei Deputaților, neacordându-i-se votul final. Menționăm că, în ceea ce privește elaborarea acestui proiect, a fost consultată și Uniunea Consilierilor Juridici din România care, prin reprezentanții săi, a participat la dezbaterea proiectului, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Acest proiect prevedea că, din corpul consilierilor juridici, fac parte consilieri juridici numiți în cadrul aparatului Președinției, Parlamentului, Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cei angajați cu contract de muncă sau convenție civilă la persoanele juridice de drept privat.

Atât potrivit Decretului nr.143/1955, cât și în viziunea proiectului de lege amintit mai sus, Ministerul Justiției are anumite atribuții legate de activitatea consilierilor juridici. Astfel, Decretul nr.143/1955 prevede că, pentru organizarea evidenței și ridicarea continuă a nivelului profesional, jurisconsulții se grupează în colective de jurisconsulți pe fiecare județ, conduse de un birou format din jurisconsulții desemnați de Ministerul Justiției, care va stabili și numărul membrilor acestor birouri.

Proiectul de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic prevedea că la Ministerul Justiției se organizează un compartiment pentru evidența și coordonarea activității profesionale a consilierilor juridici. De asemenea, trebuie să amintim că, în prezent, Comisia juridică a Camerei Deputaților a luat în dezbatere o propunere legislativă având ca obiect organizarea profesiei de consilier juridic și care preia, cu mici modificări, conținutul proiectului de lege inițiat de ministerul nostru.

Pentru aceste considerente, Hotărârea Guvernului nr.65/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, prevede că acest minister începlinește atribuțiile care îi sunt stabilite prin lege în legătură cu desfășurarea activității consilierilor juridici.

În ceea ce privește următoarele două întrebări referitoare la faptul că proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu este promovat și de Senat, menționăm că acest proiect de lege se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Senatului. Pe de altă parte, însă, senatorii sunt cei care stabilesc prioritățile legislative și ordinea în care acestea sunt dezbătute, Ministerul Justiției urmând să participe, prin reprezentanții săi, la dezbaterea proiectului, îndată ce vor fi solicitați în acest sens.

Un exemplar al acestui răspuns vi-l înaintez prin Secretariatul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Înțeleg că și cel care a depus interpelarea se declară mulțumit și nu mai face intervenții.

Domnului Viorel Burlacu, de asemenea, o să-i cer un răspuns, dacă, într-adevăr, luând contact cu doamna secretar de stat Simona Marinescu, privind problema adopțiilor, interpelare adresată doamnei ministru a muncii Smaranda Dobrescu, dumnealui a primit un răspuns scris și se declară mulțumit sau vrea să facă o intervenție în acest domeniu.

Avem comunicarea de la Ministerul Muncii că v-ați fi dat acordul față de acest răspuns scris.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Da, am primit un răspuns scris, problema rămâne, urmează să mă adresez mai sus, probabil primului-ministru.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Vă rog, stimați colegi și stimați membri ai Executivului, să acceptați să revenim asupra interpelărilor adresate domnului ministru de stat, care a fost reținut, așa cum v-am spus la începutul ședinței, la Senat, pentru a răspunde la interpelări. Și vreau să facem această revenire, asupra căreia am convenit, cu atât mai mult cu cât, personal, apreciez prezența domnului ministru de stat pentru a răspunde interpelărilor, ceea ce dovedește că o practică parlamentară îndelungată face ca miniștrii să trateze cu totul altfel interpelările parlamentarilor.

Deci revenim, domnule Nicolae Popa, privind desființarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie. Dacă doriți să dezvoltați sau, dacă nu, acceptați răspunsul direct al domnului ministru de stat.

 
 

Domnul Nicolae Popa (din sală):

Da.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule ministru. Se acceptă răspunsul fără dezvoltare.

Mai aveți una, într-adevăr, din partea domnului Florian Serac.

Dacă dumnealui acceptă răspunsul sau vrea să dezvolte?

 
 

Domnul Florian Serac:

Două cuvinte.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Două minute. Vă rog.

 
 

Domnul Florian Serac:

Nici două minute, două cuvinte.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Două cuvinte, mai puțin de două minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florian Serac:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Dat fiind că obiectul interpelării mele este același cu al colegului Popa, eu accept să ne prezentați amândurora acest răspuns și sperăm că răspunsul dumneavoastră va fi negativ, în sensul că nu se desființează acest Oficiu, după care, eventual, să intervenim fiecare, pe partea lui.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă rog, domnule ministru de stat, la această chestiune care reprezintă interpelarea a 2 deputați.

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt chiar încântat că fostul meu coleg din sesiunea anterioară, când, în calitate de președinte de Comisie de administrație publică, mă luptam pentru Legea nr.7/1996 și întâmpinam mari dificultăți, a ajuns un mare apărător al acestei legi.

În mod cert, nimeni nu-și propune să desființeze acest Oficiu, absolut nimeni. Problema care se pune la ora actuală și este în discuție, nu s-a dat o decizie pe tema aceasta: în subordinea directă a primului-ministru sau în subordinea Guvernului sunt o ploaie de agenții, de direcții, departamente, pe care nu le mai controlează nimeni. Și ne propunem ca unele dintre agenții și departamente să intre în subordinea unor ministere.

În privința acestui Oficiu, s-au purtat discuții să fie sau în subordinea Ministerului Agriculturii sau a Ministerului Justiției, în funcție de fiecare domeniu, ceea ce nu înseamnă o desființare și nici măcar o încălcare a autonomiei, ci un control, pentru că, altfel, nu mai controlează nimeni ce fac. Dar acestea sunt numai intenții și discuții, nu pot să spun ceva definitiv, pe tema aceasta.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulțumim, domnului ministru de stat.

În realitate, este o acțiune care înțeleg că nici nu s-a declanșat, ci doar se discută.

Domnul deputat Nicolae Popa, intervenție 2 minute.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Mulțumim și domnului ministru secretar de stat Ciumara.

Într-adevăr, dânsul se vede că are practică parlamentară îndelungată și manifestă un respect deosebit față de noi, pentru că s-a prezentat la fiecare dintre interpelările noastre. Aici aș vrea să vă spun că, într-adevăr, ar fi o mare greșeală dacă s-ar realiza această intenție a Guvernului, pe care am aflat-o și noi din presă, evident, că se intenționează desființarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, pentru că acest Oficiu are o importanță mult mai mare decât celelalte oficii din cadrul Ministerului Agriculturii, denumite OCOTA, în limbaj popular. De aceea eu cred că trebuie nu numai menținut, dar aș fi de acord și cu propunerea domnului ministru secretar de stat Ciumara de a fi în subordinea ministrului justiției sau sub o coordonare a Ministerului Justiției. în același timp, să nu uităm că, în general, în România, există o evidență strictă numai în partea Ardealului, deci în Transilvania și în Bucovina, în restul teritoriului nu există Carte funciară, nu există nici o evidență a Cadastrului funciar. De aceea este imperios necesar ca această Agenție sau acest Oficiu să rămână și să funcționeze, sigur, cu sprijinul Guvernului și cu intențiile care există în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

Și o să rog, din nou, pe domnul ministru de stat Mircea Ciumara să răspundă la interpelarea făcută de 3 deputați, din care domnul Haralambie Irimescu se află aici, în sală. (Domnul deputat Florian Serac își exprimă dorința de a lua cuvântul)

În legătură cu aceeași problemă,vă rog, îmi cer scuze, vă rog să permitem și domnului Florian Serac să aibă intervența cuvenită.

 
 

Domnul Florian Serac:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vreau să subliniez că acest Oficiu este de geodezie, cartografie și cadastru. Nu numai noi, ci și dumneavoastră și toată lumea știe că acest Oficiu se referă sau, mai bine zis, s-ar putea subordona la 3 ministere: geodezia unui minister, cartografia unui minister și cadastrul altui minister. Dacă, în momentul de față, acceptăm să fie în subordinea Ministerului Justiției, înseamnă că vitregim, eventual, Ministerul Apărării sau un alt minister, Ministerul Agriculturii, de această subordonare. Nu știu, nu înțeleg: s-a pornit, în baza legii, după ce s-a adoptat această lege, pe o cale corectă, subordonarea directă Guvernului.

În momentul în care, zic eu, e părerea mea, în momentul în care îl vom subordona unui singur minister, vom vitregi celelalte ministere de serviciile acestui Oficiu pe care dumneavoastră, nu trebuie să lungim vorba acum, știți cum le prestează și de ce mare necesitate sunt, atât la Ministerul Apărării, cât și la celelalte două ministere.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Nu e cazul, domnule ministru de stat, să mai răspundeți, în continuare. Eu cred că ați luat notă, ca și noi toți cei care am auzit, de această problemă. Eu personal subscriu, dar vreau să fac sublinierea că răspunsul domnului ministru de stat a fost că nu s-a luat o decizie, în acest sens, ci doar s-au făcut niște analize.

Deci domnul ministru de stat Mircea Ciumara, în problema S.C. RAFO Onești, ridicată de 3 deputați, printre care și domnul Haralambie Irimescu, aici de față.

Vă rog, domnule ministru de stat.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

La prima întrebare, nu pot să răspund: de ce nu e susținută ca unitate cu capital majoritar de stat, precum alte rafinării, pentru a reporni, pentru că știți bine istoria, mai bine decât mine, cum au rămas, în afară de PETROM, la solicitarea expresă a celor de acolo, de la dumneavoastră, din Bacău și noi, Guvernul, ne-am supus.

În privința viitorului, sunt două aspecte. Unul este să obțină petrol. Va avea petrol, mai este o singură problemă tehnică de rezolvat. Știți bine că RAFO Onești are mari datorii, și la bugetul de stat, și la asigurări sociale, și la două firme care sunt menționate în interpelare. Și cel care aduce petrol, pentru a-l procesa și, după aceea, să-și ia produsele obținute să le vândă, se teme ca nu cumva petrolul lui sau produsele derivate să fie confiscate în contul datoriilor lui RAFO, fiindcă una sunt datoriile lui RAFO, că trebuie să plătească și alta este el. Dacă obține o hârtie, prin care să-i dăm garanții că, conform legislației românești în vigoare, nici bugetul statului, nici Glenco? nu-i pot confisca petrolul, în scurt timp va avea petrol. Chiar în cursul zilei de azi, am încercat să discut la FPS, pe tema aceasta, și la Ministerul Justiției.

În privința privatizării, sunt niște proiecte. În săptămâna când sunt tratative, e bine să nu vorbești mai mult decât trebuie, ca să iasă bine.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim domnule ministru de stat.

O să-mi permit, de asemenea, să vă rog să continuăm lista, după care, în final, să revenim la interpelarea domnului Marian Ianculescu, pentru că domnul secretar de stat Anton Vlad de la Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a sosit, între timp, de la Senat. Până atunci, aș ruga pe domnul Ștefan Baban, dacă se află aici, să pună ambele...

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Sunt trei.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Toate trei, că toate privesc piața în probleme de muncă și vor primi răspuns de la aceeași persoană.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

M-am înțeles cu doamna ministru Norica Nicolae, mi-a dat răspunsurile scrise, mai puțin..., nu mă declar mulțumit la interpelarea referitoare la reactualizarea legislației privind munca și salarizarea, necesitate de maximă urgență.

Mi s-a comunicat în răspunsul mai sus-menționat că această lege a fost elaborată în concordanță cu necesitățile apărute ca urmare a schimbării condițiilor social-economice ale țării.

Reamintesc, pe această cale, că legea a fost promulgată în 1991, iar, de atunci și până acum, toți suntem de acord că acele condiții social-economice ale țării s-au schimbat și ele. Din acest motiv, am solicitat MMPS-ului fie ca această lege să fie adaptată, fie să fie schimbată cu o nouă lege.

Legea salarizării, nr.14/1991 funcționa coroborată cu alte două legi importante în acel moment în societatea românească, Legea nr.13/1991 privind contractul colectiv de muncă și Legea nr.15/1991 privind soluționarea conflictelor de muncă. Având în vedere că aceste două legi au fost abrogate în 1999, cred că nu mai trebuie să subliniez necesitatea adoptării sau schimbării actualei Legi a salarizării.

După cum se arată și în răspunsul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, fiecare segment distinct al economiei românești își stabilește modul de salarizare prin hotărâre a guvernului. Mă întreb, în acest caz, de ce mi se mai comunică că Legea salarizării este în concordanță cu condițiile social-economice ale țării. Principiile generale, la care face referire răspunsul ministerului, sunt reprezentate doar de confidențialitatea salariilor conducătorilor de societăți comerciale și regii autonome sau/și de modul subiectiv de acordare a salariilor angajaților în funcție de culoarea politică, servilism și mai puțin de pregătirea profesională.

Legea nr.14/1991 stă și la baza capitolului "Salarizare și alte drepturi salariale", cuprins în contractul colectiv de muncă, reglementat de Legea nr.130/1996. Această lege prevede că pentru un număr mai mic de 21 de angajați, unitatea nu este obligată să încheie contract colectiv de muncă. În aceste condiții, prevederile legale ale Legii nr.14/1991, ambigui, să remarcăm, reprezintă mană cerească pentru administratorii acestor societăți care, sub pretextul reglementărilor existente, își impun condițiile de plată a muncii.

În ceea ce privește codul muncii, sper ca până la terminarea dezbaterilor de către partenerii de dialog social, prevederile acestuia să nu fie considerate depășite de condițiile impuse de economia de piață. V-am prezentat, cred, destule argumente pentru a lua în considerare solicitarea de a revizui această lege sau de a o înlocui cu o lege adaptată la schimbările majore din economia românească.

Vă mulțumesc și promit să dau și în scris ministerului cele ce v-am spus aici.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat. Înțeleg că dumneavoastră ați primit răspunsurile și că v-ați referit la ele, ceea ce înseamnă că nu mai avem la capitolul acesta nimic de adăugat.

Dumitru Ifrim, care nu este de față, pune o întrebare privind prețurile compensatorii pentru disponibilizații Băncii Agricole, dar nu este cazul de a se răspunde. O să rugăm pe doamna secretar de stat să transmită un răspuns scris, dumnealui lipsind.

Și în final, deci, aș ruga ca domnul Ianculescu să-și dezvolte interpelarea privind Ministerul Mediului, având în vedere prezența domnului secretar de stat Anton Vlad.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, înainte de a dezvolta interpelarea, v-aș sugera să transmiteți Departamentului care se ocupă cu relația cu Parlamentul să desfășoare activitatea în așa fel încât să transmită miniștrilor să vină să răspundă la interpelările adresate ministerului. Noi înțelegem că un ministru nu poate să vină când este în străinătate sau are o ședință de guvern, dar în situația în care există ministrul în localitate și poate să vină la interpelări, mai ales când răspunsurile la interpelări coincid cu cele prezentate la Senat, se poate face această diviziune a muncii, ministrul să meargă ori la Senat, ori la Cameră, iar un secretar de stat să vină ori la Cameră, ori la Senat, că altfel, perturbăm activitatea Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Legea nr.26/1996, Codul Silvic, prevede la art.66 că modul de gospodărire a fondului forestier, proprietate privată, este stabilit prin amenajamentele silvice. Acestea se întocmesc pe trupuri de pădure și pe ansamblul localității, fără a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora, constituie contravenție sau infracțiune, după caz.

Din acest articol de lege rezultă obligativitatea proprietarilor de păduri de a gospodări pădurile respective, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice.

În Hotărârea Guvernului nr.180/2000 pentru modificarea și completarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.131/991, la art.76 și la art.77 se prevede că o dată cu punerea în posesie se va oferi, la cerere, o copie de pe descrierea parcelară aferentă la amenajamentul silvic în vigoare, iar pentru persoanele juridice chiar contra cost.

Acordarea unor copii ale descrierilor parcelare din amenajamentele silvice în vigoare - la cerere -, și nu în mod obligatoriu, este de natură ca, din start, să nu se aplice prevederile din amenajamentele silvice și să se treacă astfel la tăieri - rase pe suprafețe mari, a pădurilor care fac obiectul retrocedărilor.

Față de această situație, consider, domnule ministru, că este indicat să fie transmise proprietarilor în mod obligatoriu și gratuit, și nu la cerere, datele referitoare la gospodărirea în regim silvic a pădurilor care fac obiectul retrocedărilor. Aveți la dispoziție, în bugetul de stat pe anul 2000, 50 de miliarde de lei pentru sprijinirea proprietarilor de păduri, cu care, cheltuindu-i conform destinației, puteți să acoperiți și cheltuielile legate de realizarea unor copii de pe descrierile parcelare aferente amenajamentelor silvice în vigoare, și chiar și un set de extrase din legile care asigură protejarea pădurilor, de asemenea, să le puneți la dispoziție în mod gratuit.

Vă mai sugerez, domnul domnule ministru, ca retrocedarea pădurilor să se facă în trupuri cât mai compacte, pentru a nu se realiza un mozaic între pădurile proprietate publică și cele private, prevenind astfel inițierea unei legi a comasării, care s-a realizat și în perioada interbelică.

De asemenea, vă mai sugerez ca proba cu martori să nu constituie criteriul pentru retrocedarea pădurilor proprietate privată, lucru care, de altfel, nu este prevăzut în lege. Sunt îngrijorat de acest aspect, deoarece a fost scoasă din textul final al Hotărârii de Guvern nr.180/2000 de aplicare a Legii nr.1/2000 interdicția utilizării probei cu martori.

Sper, domnule ministru, că veți ține cont de cele prezentate în această interpelare, pentru realizarea unui cadru normal și eficient al acțiunii de retrocedare a terenurilor forestiere.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule deputat. Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În prezent, amenajarea pădurilor din fondul forestier național se execută de către unități specializate, având ca unic beneficiar Regia Națională a Pădurilor. Suprafețele retrocedate prin Legea nr.18/1991 nu au fost cuprinse în studiile de amenajare actualizate în perioada 1991-2000. Deoarece costurile financiare ale activității de amenajare a pădurilor private nu pot fi suportate de Regia Națională a Pădurilor, în programul de amenajare a pădurilor pe anul 2000 nu au fost cuprinse ocoalele silvice ale căror suprafețe fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în proporție mai mare de 20%. Pentru suprafețele din raza ocoalelor silvice cuprinse în programul de amenajare a pădurilor – faza teren – în acest an, care sunt sau vor fi în proprietate privată, a fost prevăzută suportarea de către stat a costurilor aferente amenajării a 15.311 hectare retrocedate în baza Legii nr.18/1991 și circa 58.000 hectare solicitate a fi retrocedate în baza Legii nr.1/2000, asigurându-se, astfel, amenajarea integrală a fondului forestier din cadrul acestor ocoale silvice.

Față de cele arătate, se impune preluarea activității de amenajare a pădurilor din fondul forestier național de către stat, ca beneficiar, cu recuperarea contravalorii lucrărilor de la proprietarii de păduri, persoane juridice, proporțional cu suprafețele deținute.

Pădurile care se vor retroceda în baza Legii nr.1/2000, vor fi gospodărite prin structuri proprii ale proprietarilor sau prin contracte de administrare cu Regia Națională a Pădurilor, conform Legii nr.141/1999. Aceste structuri vor gospodări pădurile în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, urmărind aplicarea regimului silvic.

Pentru gospodărirea unitară a fondului forestier național, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a promovat un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea vechii Hotărâri de Guvern nr.997, prin care se urmărește administrarea fondului forestier național prin ocoale de regim silvic, grupând atât pădurile de stat, cât și cele în proprietate privată, acolo unde există un mozaic de proprietăți.

Legea nr.1/2000 și regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.180/2000 nu fac referire la admiterea ca dovadă pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră a declarațiilor cu martori.

Conform art.1191 și următoarele din Codul civil, dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește 250 de lei, - nu? e în vigoare -, nu se poate face prin martori, ci prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată. Potrivit art.1197, Codul civil, proba cu martori este admisă când există un început de dovadă scrisă, iar conform art.1198, Codul civil, dovada cu martori este permisă doar când titlul care servește drept dovadă scrisă a fost pierdut dintr-o cauză de forță majoră.

Cu referire la recomandarea dumneavoastră, domnule deputat, ca retrocedarea pădurilor să se facă în trupuri cât mai compacte, pentru a nu se realiza un mozaic între pădurile proprietate publică și cele private, prevenind astfel inițierea unei legi a comasării, care s-a realizat și în perioada interbelică, vă spunem că această comasare din perioada interbelică a fost suficientă atunci, și retrocedarea pe vechile amplasamente corespunde perioadei interbelice. deci, nu va mai fi nevoie de o altă lege dacă se vor respecta vechile amplasamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă rog domnule deputat, aveți două minute.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule ministru, nu mi-ați răspuns la întrebarea, la interpelarea pe care am pus-o eu; este vorba de atribuirea în mod obligatoriu și gratuit către viitorii proprietari de păduri a unor copii de pe descrierea parcelară din amenajamentele silvice aferente pădurilor respective. Dumneavoastră ați evitat să-mi dați acest răspuns, întrucât v-am spus că în normele metodologice, respectiv în Hotărârea de Guvern nr.180/2000, dumneavoastră acolo ați prevăzut ca acestea să se dea la cerere și chiar și contra cost pentru persoanele juridice.

Domnule ministru, nu vrea nici un proprietar la cerere și mai ales și contra cost să i se ofere o copie de pe descrierea parcelară, pentru că acolo se specifică clar: se taie sau nu se taie. Or, cum există tendința de a se tăia, nu sunt interesați de aceste copii. Atunci, să le dați în mod obligatoriu, să se ia semnătură pe ele și pe copii de pe extrase și niște extrase din legile importante care ocrotesc pădurea, cum e Codul silvic, Legea regimului silvic, Legea contravențiilor silvice, toate acestea să le dați în mod gratuit, pentru că aveți bani, domnule ministru, 50 de miliarde, și n-aș dori ca acești 50 de miliarde să-i folosiți, așa cum a spus domnul ministru Tomescu cu prilejul dezbaterii bugetului de stat în Comisia pentru agricultură, că din aceștia, circa 40 de miliarde de lei se vor folosi tot pentru refaceri de drumuri forestiere. or, nu este în regulă! Acești bani sunt destinați viitorilor proprietari de păduri.

De aceea, nu mi-ați răspuns, domnule ministru, la această chestiune, și nu înțeleg de ce. sunt îngrijorat pentru acest lucru. De asemenea, dumneavoastră spuneți cu legea comasării. Dumneavoastră știți că există un articol de lege, în Legea nr.1/2000, care prevede excepție de la vechile amplasamente. aceste excepții sunt în suprafață de circa 2 milioane de hectare. or, în felul acesta, se fărâmițează fondul forestier, se produce un mozaic, și atunci, trebuie luată dinainte măsura ca să nu se întâmple această fărmâmițare. Fondul forestier public al statului să fie compact, fondul privat al proprietarilor să fie, de asemenea, compact, pentru că, altfel, vă dați seama, nu se poate face o gospodărire corespunzătoare a pădurilor respective.

Cu regretul că nu ați dat răspunsul respectiv, aștept totuși în continuare, din partea ministerului, să se implice, în mod serios, în legătură cu activitatea de retrocedare a terenurilor forestiere, așa cum trebuie, pentru ca pădurile să fie protejate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim. Și, în final, domnul Mihai Vitcu să-și dezvolte interpelarea privind activitatea centrelor de plasament și a direcțiilor generale județene, căruia îi va răspunde domnul Vlad Romano, de la Agenția Națională pentru Protecția Copilului, președintele acestei agenții.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și pentru ca rezumatul interpelării mele să nu vă mai inducă în eroare, voi adresa direct, cele două probleme care îi preocupă pe oamenii din aceste centre de plasament, și anume: acești oameni întreabă dacă Legea nr.108/1998 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997 mai este aplicabilă și, doi, dacă ridicarea subconturilor de la bănci, a centrelor de plasament, vizează descentralizarea sau, dimpotrivă, vizează birocrația și centralizarea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat. Domnule președinte, vă rog.

 
 

Domnul Vlad Romano:

Bună seara! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor deputați,

Interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, acestuia îi răspund, a fost adresată domnului Mugur Isărescu, primul- ministru al României. Eu am fost delegat pentru a răspunde. O iau în ordinea în care interpelarea a fost redactată de către dumneavoastră.

In privința precizărilor făcute de Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului cu privire la centrele de plasament, menționăm că acestea nu au vizat interpretarea calității de persoană juridică a centrelor de plasament, ci tocmai consecințele juridice ce decurg din pierderea acestei calități, ca urmare a aplicării Ordonanței de urgență nr.26, exact cea pe care o invocați și exact cea care se aplică, din 1997, aprobată prin Legea nr.108/98, respectiv art.46 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/1997, republicată și coroborată cu art.31 alin.3 din Hotărârea de Guvern nr.117/1999. Trec de chestiunile acestea de legislație și dezvolt puțin, cu permisiunea dumneavoastră.

Încheierea contractelor de sponsorizare și donație, precum și a convențiilor de colaborare este atributul exclusiv al direcțiilor județene pentru protecția drepturilor copilului, acestea având capacitatea de a încheia acte juridice, și nu centrele de plasament, care sunt doar componente ale persoanei juridice. Direcțiile pentru protecția copilului nu sunt un intermediar între centrele de plasament și terți. atribuțiile ce revin serviciului public specializat, anume aceste direcții, fiind exercitate de către directorul general al acestora, potrivit art.23 alin.3 lit.c) din Hotărârea de Guvern nr.117, pe care am mai menționat-o. Mai mult decât atât, încheierea unor acte juridice civile nu se întemeiază pe relații afective, ci pe voința liber consimțită a părților care au capacitatea de a încheia astfel de acte juridice.

Apreciem că întocmirea legală a actelor juridice nu împietează asupra condițiilor de trai ale copiilor din centrele de plasament, ci, dimpotrivă, contribuie la o mai strictă evidență, control și repartizare a bunurilor ce provin din donații și sponsorizări.

În ceea ce privește anomaliile ce s-ar putea crea cu privire la aprovizionarea curentă, facem precizarea că donațiile și sponsorizările nu vizează aprovizionarea curentă a centrelor de plasament.

Totodată, menționăm că nu s-a susținut desființarea subconturilor de alimentare ale centrelor de plasament, ci s-au făcut precizări referitoare la faptul că nu pot avea calitate de ordonator terțiar de credite șefii centrelor de plasament, nemaiavând personalitate juridică. Existau județe unde, prin hotărâri ale consiliilor județene, se prevedea ca șefii centrelor de plasament să aibă calitatea de ordonator terțiar de credite, ceea ce contravine prevederilor art.24 alin.2 din Legea nr.189/1998 privind finanțele publice.

Mai mult decât atât, pot să vă adaug faptul că, dacă există niște relații pe care dumneavoastră le amintiți în interpelarea dumneavoastră, relații directe între diverse instituții donatoare sau sponsorizoare ale activității de protecție, aceasta nu împiedică cu absolut nimic ca dânșii să spună: eu vreau ca acestă donație, indiferent în ce constă ea, bani sau obiecte sau lucruri care sunt utile copiilor aflați în dificultate, să fie destinate unui anume centru de plasament, acela pe care-l aleg ei. Este vorba aici numai de acceptul de donație pe care trebuie să-l dea Direcția județeană de protecție a copilului. noi credem că este deja un pas către descentralizare. Dacă vă aduceți aminte, înainte era numai Departamentul pentru protecția copilului, care dădea toate acceptele de donație pentru toată România.

Răspunsul la a doua problemă pe care dumneavoastră ați ridicat-o. Art.46 alin.3 din Ordonanța de urgență nr.26/1997, republicată, cu privire la protecția copilului aflat în dificultate, arată că: "Personalul didactic și didactic auxiliar, titular, existent în instituțiile de ocrotire care au funcționat potrivit Legii nr.3/1970 și care se transferă în cadrul centrelor de plasament, își păstrează statutul de personal didactic".

Prin urmare, își păstrează statul de personal didactic numai personalul titular care deținea una din funcțiile didactice prevăzute în art.46 alin.5 din Ordonanța de urgență nr.26/1997, republicată, la data efectuării transferului fostelor case de copii către consiliul județean. Astfel, personalul didactic căruia nu i se aplica această prevedere nu putea beneficia de statutul de personal didactic, deoarece centrele de plasament nu mai sunt instituții de educație, ci instituții de asistență socială a copiilor aflați în dificultate, subordonate autorității publice locale.

Prin urmare, statutul cadrului didactic se aplică numai personalului didactic din instituțiile de învățământ, iar personalului care desfășoară activități de educație în centre de plasament i se aplică statutul de funcționar public, specific angajaților din instituțiile aflate în subordinea autorităților publice locale, conform Legii nr.69.

Totodată, având în vedere faptul că, potrivit regulamentului cadru de organizare și funcționare a centrelor de plasament, școlarizarea și formarea profesională a copiilor au loc în unitățile existente în rețeaua sistemului național de învățământ a Ministerului Educației Naționale, activitățile desfășurate de personalul didactic titular vor fi armonizate cu obiectivele acestor instituții rezidențiale și se vor referi la: îngrijirea și întreținerea zilnică într-un cadru de viață cât mai asemănător celui din familie, educația pentru sănătate, formarea și aplicarea deprinderilor igienico-sanitare relative la propria persoană și la mediul de viață, dezvoltarea sentimentului de apartenență la un grup social, familie, a sentimentului de înțelegere și acceptare a situației și a propriei istorii, vorbesc aici de copil, dezvoltarea relației copil - comunitate, prin organizarea de vizite pentru cunoașterea localității, desfășurarea și participarea la programe și spectacole culturale, sportive, artistice, religioase etc., stimularea activităților în comun ale copiilor din centru, cu ceilalți copii din vecinătate, organizarea de activități de grup și program individual pentru fiecare copil etc. Prin urmare, cred că vedeți că aici sunt chestiuni care nu mai țin de un cadru didactic sau de un statut de personal, ci de un personal specializat, pe care ne străduim să-l pregătim și să-i continuăm pregătirea, acolo unde pregătirea a fost efectuată.

În stabilirea timpului și a programului de lucru al personalului didactic titular care desfășoară activități educative, cum sunt cele enumerate, în baza statutului de funcțiuni și a fișei individuale a postului, se vor aplica în totalitate prevederile art.1 lit.a) și b) din Ordonanța nr.103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învățământul preuniversitar, și ale art.3 din Legea nr.109/1999 privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.103/1998, prin includerea activităților de educație în structura ambelor componente ale normei didactice. Mai mult decât atât, dumneavoastră anexați în interpelarea dumneavoastră o copie a unei scrisori adresate de către directorul Direcției de protecție a copilului din județul Suceava în care se spune, printre altele, faptul că până la data de 1 mai anul acesta vor trebui să decidă dacă rămân în cadrul centrelor de plasament, și atunci automat vor trebui să renunțe la statutul de care, altfel, s-ar putea bucura, sau trec în sistemul de învățământ clasic.

Vreau să vă spun că această adresă nu face de fapt decât chemarea... am studiat, să văd ce alte corespondențe au mai existat, face chemare la o convenție care a existat între Ministerul Educației, fostul departament, și sindicatele din învățământ, convenție care prevedea o perioadă de un an și jumătate, aproape doi ani, în care li se permitea, celor care erau în aceste foste case de copii care urmau să devină și au devenit centre de plasament, să aleagă între a rămâne în aceste case, pierzându-și însă această calitate de corp profesoral, de cadru didactic, sau să reintre în sistemul normal de învățământ, care aparține Ministerului Educației Naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim și noi, domnule secretar de stat. Dacă domnul deputat, cu toată ora târzie, nu? vrea să intervină.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa am eu noroc, la sfârșit să...

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Ați avut noroc și înainte, domnule...

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte, nu mă pot declara în totalitate mulțumit de acest răspuns, întrucât, prin amploarea și complexitatea lui, se dă posibilitate interpretărilor la nivelul direcțiilor județene. probabil că o să mi se dea un răspuns verbal imediat: dacă legea privind statutul cadrului didactic, pentru oamenii care erau cadre didactice la data prevăzută, este în vigoare sau nu, pentru că din cele ce s-a spus nu se prea înțelege clar dacă acești oameni vor beneficia în continuare de statutul lor de cadru didactic, conform Legii nr.108/1998 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997.

Cât privește problemele acestea privind ridicarea subconturilor centrelor de plasament de la bănci, eu aș vrea să îl informez pe domnul președinte că problema vizează nu numai unitățile respective, ci vizează chiar direcțiile generale județene, pentru că ele nu pot ține evidența unor operațiuni cu un personal extrem de restrâns, și domnia sa cunoaște acest lucru, și probabil că greutățile pe care le întâmpină aceste direcții vor fi soluționate pe parcurs.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim. Domnule președinte, dacă doriți să mai interveniți, aveți la dispoziție 2 minute, cu rugămintea de a fi și noi înțeleși, am depășit timpul de lucru cu 20 și ceva de minute. Din respect pentru colegii noștri care n-au avut timp săptămâna trecută, ca și pe dumneavoastră, în Executiv, să fiți față în față, vă rog.

 
 

Domnul Vlad Romano:

Vă mulțumesc. Practic, o singură frază încerc să mai fac, spunând aceea că legea evident că este în funcție, nici nu ne propunem să fim în afara unor legi, pe de o parte. pe de altă parte, statutul cadrului didactic se aplică unde această profesie se practică. Eu vă spun că sunt în centre de plasament, au diplomă de învățător sau de educator, dar de fapt sunt îngrijitori. Acum, dacă dânșii cer să li se respecte drepturile, iertați-mă, nu pot să accept acest lucru, în condițiile foarte clare care sunt acolo, ei nu practică această meserie. A fost opțiunea dânșilor și au avut un an și jumătate pentru lucrul acesta.

 
 

Domnul Mihai Vitcu (din bancă):

Anulați legea!

 
 

Domnul Vlad Romano:

Ce lege să anulăm?

 
 

Domnul Mihai Vitcu (din bancă):

Păi, legea aceasta.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu, vă rog să nu intrați într-o polemică. Eu cred că am înțeles. De altfel, eu cred că statutul cadrului didactic nu se referă la o consacrare care îți rămâne pe viață, indiferent că ajungi pe urmă să lucrezi, eu știu, în Ministerul de Externe, rămâi și sub imperiul statutului cadrului didactic, pentru că l-ai obținut cândva, ci cât timp ești cadru didactic.

Vă mulțumesc tuturor și declar ședința închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 19,58.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 13:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro