Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 09-05-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2000

4. Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul străinilor în România.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

................................................

Vom face un mic schimb de vicepreședinți. Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz va veni într-un minut, la 11,15, să preia microfonul de președinte, pentru a continua dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul străinilor în România.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Vom relua lucrările pe care le-am întrerupt ieri la Legea privind regimul cetățenilor străini, dar nu înainte de a vă anunța și de a vă face rugămintea să vă faceți deconturile privind sumele forfetare, așa după cum ne anunță administrația, pentru că în condiția în care acestea ar fi depuse în cursul zilei de astăzi, chiar de mâine aceste sume pot fi plătite la casierie. Vă mulțumesc pentru înțelegere și sper că veți urma această rugăminte.

Vom discuta în continuare raportul comisiei de mediere.

Rog comisia să ocupe loja destinată comisiei, ca să putem începe dezbaterile de la poz.11 din raportul comisiei de mediere, și anume în legătură cu art.16, alin.3, acolo unde ne-am oprit aseară cu lucrările noastre.

Reiau foarte succint, pentru a vă împrospăta memoria: în legătură cu acest articol, există un text comun adoptat de comisia de mediere, text combătut de mai mulți parlamentari. Acest text comun este foarte asemănător textului Senatului și prevede că "…persoanele fizice și juridice nu pot găzdui străini care nu posedă documente de călătorie și vize valabile și sunt obligate să anunțe de îndată despre aceasta organul de poliție.".

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Doresc să iau cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Dezbaterile au fost sistate ieri. Eram în fața votului. Dar, domnule Zoner, vă voi acorda și dumneavoastră cele două minute să interveniți.

Acest text, pe de altă parte, a fost foarte criticat și de mine însumi și de mai multă lume. Varianta Camerei Deputaților nu figurează din păcate aici. Textul propus a figurat în dezbaterea Camerei Deputaților și se referea la obligația persoanelor - străinilor..., să aibă în atenție această obligație și această răspundere.

Vă rog, domnule Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă simt obligat să vin în fața dumneavoastră, pentru că am făcut parte din comisia de mediere și, în acel moment, domnul deputat și fost ministru de interne Dejeu, a cărui profesie de bază este cea de avocat, m-a convins, să spun așa, cu acel "nu pot", și am votat și eu.

Dar, reflectând mai serios asupra textului, cu atât mai mult cu cât, atunci când s-a discutat inițial aici, eu am pledat pentru eliminare, ceea ce s-a și petrecut în Camera Deputaților, vreau să vă anunț că mi-am schimbat părerea.

Domnul deputat Dejeu îmi va veni cu afganii, cu cei din Bangladesh, și are dreptate, și că nu trebuie să încurajăm aici migrația spre Occident a acestor emigranți și așa mai departe. Dar se prevede în text că cei care găzduiesc sunt obligați să nu-i primească și să-i verifice. Acest lucru nu poate să intre în obligațiile unui cetățean, pentru că textul nu se referă doar la afgani și la Bangladesh, ci se referă la oricine, și, va să zică, dacă ar fi să aplic stricto sensu această lege, eu sau dumneavoastră, dacă ne vine o rudă sau un prieten întâi îi vom spune "Adu-mi, te rog, pașaportul și actele de călătorie, ca să văd dacă ești în regulă!". Și, ca atare, eu spun și spun și domnului Dejeu care, repet, m-a convins în acel moment, dar am reflectat asupra acestui text și spun că nu se poate acest lucru: poliția de frontieră, poliția din interiorul țării să-și facă datoria! Dacă noi avem probleme în momentul de față cu Fondul Monetar Internațional, știți și dumneavoastră că una dintre acestea a fost ridicarea salariilor la polițiștii militari. Păi le ridicăm salariile ca să-și facă datoria! Și avem probleme cu forurile internaționale că am ridicat aceste salarii acelora care trebuie să-și facă datoria, dar datoria lor este nu să mă controleze pe mine care am un prieten, dacă i-am cerut pașaportul și m-am uitat dacă are viză în pașaport… Au mijloace specifice să-i urmărească și să-i pedepsească.

Eu nu știu sau cel puțin din presă n-am auzit câte călăuze și câți oameni de aceștia au fost arestați și condamnați pentru că au ușurat trecerea/intrarea în țară a unor oameni care nu erau cu acte în regulă.

Prin urmare, în concluzie, eu, și vorbesc în nume personal de astă dată, că nu pot vorbi în numele comisiei, cer să rămânem la ceea ce am hotărât noi, deputații, aici, în plen. Deci, cer eliminarea textului, așa cum este în raport. Deci să nu rămână textul de compromis, ci să rămânem pe poziția noastră de a elimina textul din varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Astfel se profilează cele două variante: textul propus de comisia de mediere, foarte apropiat textului Senatului, chiar dacă figurează aici ca text comun restrictiv, și soluția Camerei Deputaților care propune eliminarea acestuia.

Vă rog, domnule deputat Marton.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aduc două argumente: unul este legat de faptul că s-a amintit aici de obligativitatea anunțării unor infracțiuni. Este clar că această ipostază se referă la acele evenimente care sunt cunoscute de persoana respectivă ca fiind infracțiuni și sunt reglementate în Codul penal, deci nu are ce căuta în acest text de lege, pentru că dacă nu este vorba despre o infracțiune cunoscută de găzduitor, ne aflăm în situația în care orice cetățean aparent nu este infractor.

Dacă îmi permiteți să vă atrag atenția, să ridic o problemă de tehnică legislativă: Senatul a avut la primul alineat un text care, în înrâurirea acestor texte din acest articol, a dat naștere la alin.3 al Senatului. Or, Camera Deputaților a avut o altă viziune asupra alin.1, ca atare a eliminat alin.3, și vă rog să observați că însăși comisia de mediere a propus un text comun foarte apropiat. Este o reformulare de fapt a textului Camerei Deputaților. Ca atare, este logic ca și alin.3 să apară ca cel al Camerei Deputaților, deci eliminat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Aceste discuții au fost în continuarea celor de aseară.

Domnul secretar Andrei Chiliman, vă rog, după care v-aș ruga să fiți de acord să sistăm discuțiile și să votăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stimați colegi,

Am intervenit și aseară. Îmi permit să intervin și astăzi, pentru că aseară s-au mai făcut o serie de declarații în care s-a arătat că de fapt poliția de frontieră trebuie sprijinită, că sunt probleme cu ea și așa mai departe. Vreau să vă spun că sunt probleme, dar, dacă este prost organizată, nu trebuie ca cetățenii României să devină toți polițai de frontieră. Am mai spus acest lucru ieri, și înseamnă că de fapt acolo este o problemă de organizare, de funcționare, poate de bani, și că trebuie rezolvată prin alte mijloace.

Ca atare, sunt absolut împotriva acestui mod de rezolvare a problemelor din interiorul poliției române, mutând responsabilitățile acesteia pe umerii cetățenilor României.

Ca atare, propun să se mențină formula care s-a adoptat în Camera Deputaților – cea de eliminare a acestui alineat din textul acestui art.16 al legii, și vă rog să votăm în acest fel, pentru că altminteri încălcăm drepturile oamenilor. Deci drepturile omului vor fi încălcate dacă adoptăm acest lucru. Mergem din nou la delațiune, la un stat polițienesc în care toți oamenii vor putea să fie trași la răspundere tot de poliție, evident, a cărei muncă trebuie să și-o facă, dar nu și-o face.

Deci, este absolut anormal ca într-o lege a unui stat democratic să apară un asemenea articol. Pot să vă spun chiar că, după mine, este rușinos că a apărut un asemenea articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Și noi vă mulțumim.

Domnul Vasile Matei (din sală):

Cer cuvântul!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Îmi pare rău. Ați luat cuvântul la dezbaterile acestui articol, domnule deputat.

Voi consulta sala dacă trecem la vot sau dacă continuăm dezbaterile asupra acestui articol.

Există opinia să ia cuvântul și domnul Matei. Vă rog.

Domnul Vasile Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cred că se creează o falsă problemă. Mai întâi, textul Camerei Deputaților n-a fost eliminat, fiindcă n-a existat un asemenea text la Camera Deputaților. Este textul comun al comisiei de mediere, care este totuși altă problemă. Toți parlamentarii din comisia de mediere au fost de acord cu introducerea în lege a acestui text.

Apoi, cealaltă problemă - dacă este vorba de drepturile omului, păi drepturile omului înseamnă să lăsăm pe unul să fure și să nu-l băgăm la închisoare, pentru că îi încălcăm dreptul omului de a fi liber, nu?

Ce înseamnă drepturile omului? A crea o țară sau o situație anormală în care să se creeze haos în numele drepturilor omului? Statul nu are dreptul să intervină? Atunci, de ce nu interzicem emisiunea unui anume post de televiziune, intitulată "Urmărire generală", în care se cere cetățenilor să-i denunțe pe infractorii periculoși care nu au fost prinși încă de poliție? Este același lucru.

Noi am avut probleme chiar diplomatice cu Germania pentru faptul că unii cetățeni români au trecut fraudulos frontiera Germaniei și s-au dedat acolo la acte antisociale, de încălcare a legii – spargeri, crime și așa mai departe, după care au fost arestați. Deci, nu li s-a respectat dreptul omului de a fura! Ei au fost chiar arestați, băgați în închisoare și cei care i-au găzduit acolo au fost pedepsiți. Aceasta, în Germania, stat cu tradiții democratice, mai democratice ca ale noastre!

Deci, nu înseamnă că noi să nu încercăm să ne facem ordine în această țară unde haosul este generalizat și fărădelegea este la ea acasă, încălcarea legii constituie un motiv de laudă, și nu unul de rușine pentru anumite instanțe ale României, și atunci iată că noi consfințim prin lege dreptul unora de a încălca legile României și de a crea haos în această societate.

Nu aveți decât, că suteți majoritari acum, să continuăm să ducem țara spre dezastru prin statuarea fărădelegii în locul legilor.

Tare mult ne interesează pe noi ca cetățenii din Bangladesh să vină în România să ne violeze copii, să fure sau să omoare, ca noi să le respectăm drepturile omului la ei, iar împotriva românilor care merg în Occident – a acelora care nu respectă legile țărilor din care provin - se organizează adevărate vânători.

Deci, nu înțeleg logica lucrurilor. Cum, cetățeanul român nu are nici o responsabilitate? Chiar credeți că dacă veți merge în campania electorală veți propune un primar care să măture în curtea cetățeanului?

Deci vă rog foarte mult să menținem această prevedere din proiectul de lege.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Am sistat luările de cuvânt.

Vreau să vă reamintesc argumentele, și nu să susțin o opinie, pentru că aș fi obligat să cobor la tribună, argumentele care au fost date: cetățenii români puși în situația să controleze orice fel de oaspete care eventual însoțește un prieten în primul rând nu pot avea competența practică să controleze legalitatea unor acte de călătorie sau de identitate reprezentând și vize de pașaport. Deci, pe de o parte, nu pot avea această competență.

În ceea ce privește restul, sigur că exemplele date nu sunt potrivite: în Germania, cetățenii români care au fost returnați sau prinși comițând infracțiuni n-au fost prinși de cetățenii germani, ci au fost prinși de poliția germană.

Deci supun votului dumneavoastră în primul rând varianta care a rezultat…

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Procedură. Iertați-mă, domnă deputat.

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că este o problemă mult prea importantă care trebuie supusă votului, și rugămintea Grupului parlamentar PDSR este aceea de a verifica cvorumul înainte de vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Consultându-mă cu secretarii de ședință, s-a constatat într-adevăr: cvorumul care astăzi este de 147 nu este întrunit în acest moment.

Rog în mod insistent liderii grupurilor parlamentare să-i cheme pe colegi în sală, pentru a putea continua lucrările, pentru că în condițiile în care nu avem cvorum nu putem continua dezbaterile noastre, pentru că trebuie să și votăm.

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile necesare pentru ca în două minute să asigurăm cvorumul în sală.

Domnul deputat Dejeu are o propunere pentru procedură. Vă rog.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Se pare că va fi foarte greu să se refacă cvorumul și, pentru ca Parlamentul și Camera Deputaților să nu irosească timpul degeaba, vă propun să lăsăm acest text la o parte, pentru că mi se pare că este singurul care angrenează o dispută și să mergem mai departe cu raportul, urmând ca poziția finală, inclusiv asupra acestui punct 16 din raport, s-o determinăm în condiții de cvorum. Aceasta este o problemă.

Și o problemă de vot a raportului de mediere:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Raportul de mediere tratează soluțiile adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Acolo unde comisia de mediere are text comun sau adoptă una dintre pozițiile Camerelor este poziția raportului sau comisiei de mediere, și Camera Deputaților sau Senatul nu au a se pronunța încă o dată asupra propriilor lor decizii. Așa încât, domnule președinte, în judecarea și aprobarea sau respingerea acestui raport, vă rog să supuneți la vot numai soluția comisiei de mediere, nu soluția adoptată de către Camera Deputaților mai înainte sau de către Senat; acestea sunt soluții deja adjudecate de către Camera Deputaților.

În ipoteza în care vor fi divergențe, urmează ca raportul să se supună plenului celor două Camere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ceea ce privește a doua problemă, și anume procedura de vot, nu sunt de acord cu dumneavoastră, pentru că, în cazul în care se respinge varianta adoptată de comisia de mediere, trebuie pus ceva în loc nu neapărat fizic, ci în loc poate să fie și absența acestui alineat, evident, pentru că noi nu punem alt text, pentru că alt text nu avem. Deci se decide între această variantă și lipsa acestui alineat.

Aici avem de ales între textul comun sau fără text.

În ceea ce privește propunerea dumneavoastră, din păcate, care mi-ar face absolut plăcere s-o urmez, nu se poate adopta din punct de vedere procedural, domnule deputat, pentru că dacă noi constatăm lipsa de cvorum nu putem dezbate și vota alte articole în lipsă de cvorum. Deci, odată ce constatăm lipsa de cvorum și nu putem depăși acest articol, din păcate ne blocăm cu toată dezbaterea.

Vă rog, domnule deputat Ana Gheorghe. Procedură, evident.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Da, evident.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul, domnul deputat Dejeu, a ridicat o problemă de procedură de vot, pe care trebuie s-o lămurim.

Evident că într-un raport al unei comisii de mediere, n-are sens să ne mai pronunțăm încă o dată, dacă textul pe care-l avem de analizat se referă la textul aprobat inițial de Camera Deputaților, adică de noi.

Însă, în ceea ce privește un text pe care comisia de mediere îl acceptă ca fiind textul Senatului, chiar dacă este votat de Senat, noi trebuie să ne pronunțăm asupra lui, prin vot. După cum, tot prin vot, trebuie să ne pronunțăm asupra textului comun, formulat de comisia de mediere.

Cu alte cuvinte, eu pot fi de acord să nu mai supunem la vot textele care n-au nici o modificare și au fost votate în Camera Deputaților, dar textele care sunt însușite de către comisia de mediere ca fiind texte votate în Senat sau texte comune, ele neapărat trebuie să fie supuse votului în Camera Deputaților.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule deputat.

Este exact ceea ce încercasem să explic. În timp ce Camera Deputaților și-a delegat niște reprezentanți într-o comisie de mediere, aceasta a luat niște decizii, textul, fie el comun sau altfel, revine în Camera Deputaților pentru a fi votat. În cazul în care acest text Camera Deputaților îl respinge, revenim asupra variantei Camerei Deputaților, care, în cazul nostru este de eliminare a textului, nu este un text înlocuitor, și se votează aceasta și, în cazul acesta, ne aflăm în situația de divergență, eventuală divergență, care se rezolvă în Camerele reunite.

Vă mulțumesc.

Rog secretarii de ședință să verifice din nou cvorumul.

Constatând lipsa de cvorum, suspendăm ședința, care se reia la ora 14,00.

Vă mulțumesc.

Această mediere va fi reluată în ședința de marțea viitoare.

La ora 14,00 ședința se reia cu ordinea de zi curentă.

După pauză

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 11 decembrie 2018, 3:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro