Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 09-05-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2000

6. Dezbateri asupra proiectului Legii protejării monumentelor istorice.  

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

................................................

Următorul proiect de lege pe ordinea de zi este proiectul Legii protejării monumentelor istorice.

Rog pe domnul ministru Caramitru să vină pe banca inițiatorului. Rog comisia de specialitate să-și ocupe locul.

Rog colegii lideri de grupuri parlamentare să mă sprijine, prin asigurarea cvorumului de lucru în această după-amiază.

Deci, rog inițiatorul, pe domnul ministru Caramitru, să susțină proiectul de lege.

Domnule ministru,

Aveți microfonul. Procedura este normală.

Guvernul a propus procedură de urgență pentru proiectul de lege, procedura de urgență, am verificat, nu a fost aprobată de către Camera Deputaților, sau așa rezultă din raportul comisiei sesizate pe fond și înseamnă că așa este.

Domnule ministru,

Suntem în procedură normală.

Vă rog să susțineți proiectul de lege.

Domnul Ion Caramitru:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în fața, aș spune, mai în glumă, mai în serios, unui moment istoric. Chiar dacă este vorba de aprobarea Legii monumentelor istorice, apropierea celor doi termeni este absolut necesară.

După cum bine știți, după 1989, o lege a regimului Ceaușescu privind patrimoniul cultural a fost abrogată și au fost foarte multe puncte de vedere, păreri și luări de poziție vis-a-vis de inconsecvența legislativă vis-a-vis de importanța acestui domeniu esențial al culturii române.

La 10 ani de la Revoluția română, Ministerul Culturii inițiază cele două legi necesare protejării patrimoniului cultural național mobil și, în speță, imobil. Mulțumesc plenului Camerei Deputaților pentru aprobarea regimului de urgență în privința votului referitor la anterioara lege, la Legea patrimoniului cultural național mobil, care se află în acest moment în Senat, în situația de a fi aprobată în plenul acestei Camere.

Legea protejării monumentelor istorice este o lege care se referă în primul rând la domeniul cel mai semnificativ al reprezentării identității naționale, de la descoperirea, sau mai bine zis stabilirea identității noastre naționale, până în prezent.

Aș începe prin a vă prezenta importanța acestei legi, o lege organică, pornind de la bogăția semnificativă a acestui domeniu.

Lista monumentelor istorice, așa cum este ea avizată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, cuprinde 20.615 monumente istorice și 404 zone protejate.

Dacă ar fi să le împărțim pe categorii, atunci, pe total județe, monumentele care țin de arheologie reprezintă 3.957 de unități, cele care țin de arhitectur㠖 12.436, casele memoriale – 291 , monumente de artă plastic㠖 1.468, zone protejate – 394, în total: 18.546 de unități de patrimoniu.

În privința Bucureștiului, unitate administrativă extrem de importantă și întinsă pe o suprafață remarcabilă, este vorba de 2.463 de monumenete de arheologie, arhitectură, case memoriale și artă plastică, 10 zone protejate, în total: 2.473 unități de patrimoniu.

Cu alte cuvinte, pe total țară, monumentele reprezintă 20.615 unități care țin de arheologie, arhitectură, case memoriale, artă plastică, 404 zone protejate, în total: 21.019 unități.

Problema cea mai gravă, cea mai importantă, care cere un regim cu totul special inițierii și votării acestei legi, este situația dezastruoasă, în continuare, în care se află, fizic, aceste monumente istorice, păstrătoare de istorie, identitate națională, destin și, până la urmă, imagine pentru țara noastră.

Din cele 20.615 monumente istorice înscrise în listă, un număr de 5.154, reprezentând cam 25% din total, necesită lucrări de intervenție urgentă, sub aspectul conservării, protecției și consolidării.

Dacă am analiza doar condițiile climaterice, total defavorabile, la care sunt supuse cele 4.200 de situri arheologice expuse intemperiilor: ploi, zăpadă, îngheț-dezgheț, într-o zonă cu diferență de temperatură de 600 C , +300 C vara și -300 C iarna, vom constata că ritmul de degradare al acestora este de circa 4-5 ori mai mare decât în țări cum ar fi Grecia, Italia, Tunisia, Egipt și alte țări cu tradiție cu totul remarcabilă în domeniu.

Factorul agresiv uman, de luat în seamă, după părerea noastră, cu foarte mare atenție, referindu-ne la statistici, poate distruge monumentele istorice în cunoștință de cauză sau în necunoștință de cauză, prin lucrări efectuate, care nu respectă metodologiile și principiile de restaurare ale monumentelor istorice.

Iată câteva exemple de monumente istorice distruse de voința umană: Casa "Cerchez" din Botoșani, din județul Botoșani; Hanul de Poștă din Odobești, județul Vrancea; Biserica de lemn din Ban, județul Mureș. O altă serie de conace și hanuri de importanță majoră se află într-o avansată stare de degradare sau chiar în stare de precolaps.

Cutremurele, însă, reprezintă factorul cel mai agresiv al degradării monumentelor istorice. În afară de focarele seismice din zona Banatului sau Făgărașului, focarul din Vrancea este cel mai puternic din Europa, caracterizându-se prin gradul mare de repetabilitate, de aproximativ 30 de ani, cutremurele fiind de mare amplitudine.

Circa 75% din fondurile alocate se consumă anual pentru lucrări de consolidare a monumentelor istorice, lucrări care ulterior devin ascunse sub lucrările de restaurare propriu-zise. Aparent, datorită acestei situații, restaurarea unui monument istoric în România costă de 3-4 ori mai mult decât în alte țări.

Evaluând necesarul fondurilor pentru Programul național de restaurare a monumentelor istorice din România pentru anul 2000, doar pentru urgențele inventariate sunt necesare circa 1.200 de miliarde lei.

În perioada 1997-2000, deși Ministerul Culturii a redimensionat cuantumul finanțărilor pentru restaurarea monumentelor istorice aflate într-o avansată stare de degradare, în fapt, s-a produs o scădere reală a bugetului alocat.

Raportul între valorile necesare și sumele alocate în fapt a fost întotdeauna în defavoarea necesarului real. Și vă dau câteva exemple: numărul de obiective care ține de continuarea programului aflat în derulare, de 345 de unități, ar reprezenta o valoare de 450 miliarde lei. Neincluse în lista respectivă, privind necesarul din anii anteriori, numărul de obiective este de 764 de unități, cu o valoare în miliarde lei de 747.

Pentru evidența monumentelor istorice, deci pentru numărul pe care vi l-am anunțat, de 20.615 monumente înscrise oficial, valoarea în miliarde lei pentru evidență este de 3 miliarde. Pentru cadastrul monumentelor istorice – alte 3 miliarde lei. Pentru achiziții de terenuri în situri – 200 milioane lei. Pentru achiziții construcții – 500 milioane.

Iată, deci, totalul necesar, așa cum Ministerul Culturii l-a expus în cererea pe care a făcut-o la Ministerul Finanțelor, privind bugetul pe anul în curs. Necesarul minim a fost de 1.109 de unități, în valoare de 1.200 miliarde lei.

În ceea ce privește evoluția programului național de restaurare, dacă în 1996, fondurile alocate au fost de 11,7 miliarde lei, pentru 173 de obiective din Programul național de restaurare, având numai 97 de șantiere deschise, în 1997, prin inițierea programului Ministerului Culturii, s-au obținut 145,5 miliarde lei, numărul obiectivelor din program dublându-se până la 310 unități, și șantierele au fost deschise până la 124.

În 1998, suma a crescut în valori absolute la 210,7 miliarde lei, numărul obiectivelor a crescut la 347, șantierele deschise la 172.

În 1999, suma a scăzut până la 187,80 de miliarde lei, numărul de obiective a crescut la 375. Sunt propuse 272 de șantiere, având deschise 189.

Este de observat, doamnelor și domnilor deputați, că pe termen mediu, chiar un Guvern hotărât să protejeze patrimoniul, nu poate asigura fondurile bugetare necesare acoperirii nevoilor.

Din acest punct de vedere, proiectul Legii protejării monumentelor istorice reglementează mai precis atribuțiile proprietarului, atribuțiile autorităților publice, sistemul de sprijin fiscal-financiar și dă posibilitatea înscrierii monumentelor istorice în circuitul civil, ceea ce presupune procedura de vânzare-cumpărare, care în acest moment este blocată.

Legea protejării monumentelor istorice, care prevede clasificarea monumentelor istorice în două categorii – monumente istorice de importanță națională, categorie care reprezintă în medie 20% din listă, și monumente istorice de importanță locală, care ne duce până la aproape 80% din lista de care vorbim, această lege va crea, în mod firesc, posibilitatea unei descentralizări și a unei gestiuni în subsidiaritate a monumentelor istorice.

Vă mulțumesc și vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să înțelegeți că este vorba de o lege așteptată de 10 ani, de un moment istoric propice apariției unei legi de asemenea valoare, atâta vreme cât România este recunoscută, în acest moment, ca o țară cu o contribuție peste nivelul cunoscut în Europa, în ceea ce privește patrimoniul de tip european.

Programe internaționale, cu valoare de simbol, cum sunt: "Sibiu – Confluențe europene", "Dezvoltarea economică și socială a Iașilor prin datul cultural", "Programul Sulina – Destin european", "Programul Banloc – Centru eurozonal european", zonele protejate ale Bucureștilor – Zona Lipscani, ca și eventualitatea unor înscrieri în plus în lista patrimoniului mondial UNESCO a multor altor obiective de patrimoniu, așa cum s-a întâmplat recent, ne conduc spre ideea că această lege este o lege fundamentală, importantă în momentul în care Europa se caută pe sine și în care definiția Europei are o conotație cu totul remarcabilă în domeniul cultural.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule profesor,

Domnule Gabriel Țepelea – președintele Comisiei pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, domnule academician aveți microfonul.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În paralel cu acțiunea de globalizare și poate chiar ca o reacție la uniformizarea inerentă, se observă, în societățile contemporane, un interes deosebit pentru păstrarea moștenirii a ceea ce este specific fiecărei etnii și națiuni. De ce?

Un mare sociolog român, Dimitrie Gusti spunea: "Națiunile nu pot fi reduse la colectivitățile de oameni care le compun la un moment dat. Morții se asociază cu cei vii și uneori poruncile veacurilor trecute se impun cu desăvârșire epocilor actuale. Trecutul istoric nu mai este un factor din afară, care înrâurește într-un chip sau altul viața națiunilor, ci este parte integrantă, este națiunea însăși, în mers pe drumul realizării de sine, ca destin și misiune".

Privită din acest unghi, "Sociologia modernă trebuie să aibă în vedere și trecutul istoric, întregul lanț de înaintași, cu faptele lor, cu gândurile lor, cu comorile lor de simțire, față de care generația actuală apare ca o simplă verigă de legătură cu viața și activitatea urmașilor".

Monumentele istorice nu constituie doar o verigă, ci o mărturie și de multe ori un simbol și un îndemn.

Care este situația monumentelor istorice – a prezentat-o domnul ministru, nu mai insist.

Câteva precizări și câteva considerații asupra legii. Legea prevede, așa cum s-a spus, clasificarea monumentelor pe categorii: monumente istorice de importanță național㠖 circa 20%, de importanță local㠖 circa 80%.

Eu mi-am permis să mai adaug ceva: printre monumentele istorice românești, există monumente de interes internațional, care, în unele cazuri, primesc și un sprijin din partea forurilor europene, cum ar fi, de exemplu: mânăstirile din Moldova, Sibiul și cetățile săsești, monumentele de mare interes arheologic din Dobrogea și, nu știu dacă cetățile dacice intră în vederile celor de peste hotare, în orice caz, sunt și trebuie să fie monumente de interes internațional.

Actualul proiect al Legii protejării monumentelor istorice este un element esențial al construcției juridice și instituționale din domeniul culturii, prevăzut în programul de guvernare și înscris pe lista solicitărilor Uniunii Europene, în vederea aderării țării noastre.

Pentru ca aceste monumente să fie puse sub o reală protecție, este nevoie de mecanisme administrative și financiare suple, mecanisme moderne, mecanisme eficiente.

Toate aceste mecanisme fac obiectul prezentului proiect de lege, care reprezintă, pe de o parte, însumarea măsurilor legislative precedente, care urmăreau să substituie absența unei legi speciale, precum și acumulările teoretice ale specialiștilor din domenii, pe de altă parte, constituie sinteza și adaptarea la specificul țării noastre a legislației din domeniu din țările europene și a Convențiilor internaționale ratificate până în prezent de Parlamentul României.

Este important de subliniat că proiectul Legii protejării monumentelor istorice acordă importanța cuvenită relațiilor dintre stat și proprietarii monumentelor, stabilind responsabilități echilibrate și, totodată, facilități condiționate pentru proprietarii monumentelor (case, monumente istorice).

Afirma aici că, în Anglia, Legea protejării moștenirii naționale, apărută în 1992, face apel, în plus față de prevederile noastre, și la așa-numitul "sector voluntar", adică la societăți, la organizații nonguvernamentale, la agenții de supraveghere pe domenii, toate acestea axate pe implicarea benevolă a cetățenilor.

Este de așteptat și la noi o asemenea contribuție. De ce? Pentru că monumentele, odată dispărute, duc cu ele în neființă și un capitol din istoria și din viața comunității. Deci restaurarea trebuie făcută din timp, atunci când caracteristicile inițiale pot fi restabilite.

Suma alocată în acest an este, așa cum vi s-a spus, de 220 de miliarde lei, dar eu sunt convins că ea va fi rectificată. Câteva rațiuni economice: monumentele și bunurile patrimoniale atrag vizitatori din țară și de peste hotare, contribuie din plin la dezvoltarea turismului și interesului pentru o regiune. Țări ca Franța și Italia, bunăoară, au anual circa 40 de milioane de vizitatori. Aceștia nu fac coadă în fața uzinelor de mare performanță, ci în fața unor monumente ca Notre Dame de Paris, Domul din Milano, monumentul "Cina cea de taină" de la Biserica Santa Maria del Grazie, Louvre ș.a.m.d.

O cercetare statistică privind vizitatorii de la noi din țară demonstrează afluența acestora în zone de interes ca: Moldova de Nord, Sibiul, Brașovul, Sighișoara, la vestigiile arheologice din Dobrogea, la Complexul monumental Brâncuși de la Târgu-Jiu. Sperăm să fie, în cele din urmă, terminat.

Personal, când eram membru în Comisia mixtă Parlamentul European – România, am solicitat sprijin pentru cultură, sprijin pe linie PHARE, și pentru monumentele istorice din Moldova. Răspunsul a fost pozitiv, dar condiționat de un program de refacere a căilor de comunicație și a locurilor de popas, - hoteluri, moteluri, spre aceste locașuri de cult. Deci cultura poate fi și este sprijinită de PHARE, sub aspect material, prin facilitarea modalităților de acces.

Sunt convins că prezentarea acestor date succinte despre numărul și importanța istorică, importanța artistică și chiar economică a patrimoniului arhitectural, a patrimoniului național va găsi ecoul așteptat în rândurile dumneavoastră, contribuind, prin promovarea legii, la protejarea acestui patrimoniu.

Precizez, în final, că legea a fost examinată cu minuție de comisia noastră, că s-a făcut apel la specialiști, istorici, arheologi, muzeografi, arhitecți, pentru a prezenta observații și amendamente, pe măsura importanței acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuții generale, dezbateri generale. PNL-ul?

Domnul secretar Andrei Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

În fine, ajunge în dezbaterea plenului nostru una dintre legile importante, care lege va reuși să apropie România de spiritul european, în ceea ce privește conservarea unui patrimoniu care a fost batjocorit în anii dictaturii comuniste și care a fost batjocorit și după, din lipsa legislației după 1989. Este o lege importantă, nu o să vă rețin prea mult cu cuvintele noastre, grupul nostru o sprijină, însă ne rezervăm dreptul ca, la anumite articole, să încercăm să introducem niște amendamente, pentru a îmbunătăți legea. Deci Grupul parlamentar Național Liberal din Camera Deputaților sprijină această lege, acest instrument, de fapt, de care România are nevoie și are nevoie nu numai ca să se integreze în Europa, ci are nevoie, în primul rând, pentru ea însăși.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar.

Din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este, evident, o lege extrem de importantă, păcat că a venit așa de târziu. Era datoria și a primului Parlament de după Revoluție, era datoria și a Parlamentului din 1992 și este și datoria noastră și trebuia s-o îndeplinim mai devreme.

Avem de-a face, după cum știți, mai ales după 1989, cu o distrugere accelerată a economiei naționale. Din fericire, lucrurile în domeniul acesta se pot remedia, evident, cu eforturi majore, dar sunt remediabile. Din păcate, am avut de-a face, după acest an, și cu o distrugere majoră a culturii românești, a monumentelor care reprezintă istoria națională și știm cu toții că un monument istoric dispărut nu poate fi refăcut. O copie, oricât de bună ar fi, nu valorează cât monumentul în sine. De aceea, chiar și acum, chiar dacă este venită atât de târziu, legea este binevenită și noi suntem de acord cu ea. PUNR-ul este de acord cu această lege, evident cu încercarea, cu încercările pe care le facem de a modifica, de a remedia unele articole, de a le aduce mai aproape de realitatea românească a acestui moment de început al mileniului al III-lea.

Distinsul ministru al culturii, domnul Caramitru, a spus adineauri un lucru cu care sunt perfect de acord și cu care cred că și domniile voastre sunteți de acord. Domnia sa spunea că aceste monumente sunt reprezentarea identității naționale și tocmai de aceea trebuie, în primul rând, să le salvăm. Aceasta este, după părerea mea, ideea esențială: salvarea acelor monumente care sunt păstrătoare de identitate națională. Știm cu toții că un popor care nu are cu ce se prezenta în domeniul culturii este tratat ca inexistent, în lumea de astăzi. De aceea, trebuie să salvăm de la pieire și să conservăm tot ceea ce avem în acest domeniu.

Aș vrea, distinse domnule ministru, să vă aduc în discuție și o problemă spinoasă, o problemă extrem de importantă și extrem de gravă. Sunt două județe în centrul țării, Harghita și Covasna, în care situația acestor monumente, ce reprezintă, deci, identitatea națională românească din aceste două județe este dezastruasă. Vreau să vă spun, într-o paranteză, încă o dată, ceea ce cred că sunteți convinși cu toții, că și aceste județe fac parte din spațiul de etnogeneză românesc, deci salvarea culturii românești din aceste locuri este obligatorie. În aceste județe are loc o ofensivă majoră împotriva tocmai a acestor monumente care reprezintă spiritualitatea națională românească. În primul rând, - nu în primul rând din cauza intemperiilor sau a cutremurelor, cum se întâmplă în alte părți, este adevărat -, ci în primul rând din cauza omului și din cauza administrațiilor locale.

O să vă dau, distinse domnule ministru, numai două exemple, pe care domnia voastră sunt convins că le cunoașteți. În Harghita, pe teritoriul municipiului Miercurea-Ciuc, există cea mai valoroasă cetate dacică din spațiul de răsărit al Transilvaniei, cetatea de la Jigodin, trecută in extenso în toate enciclopediile arheologice, cetate în perimetrul căreia primarul din Miercurea-Ciuc, reprezentant distins al UDMR-ului, a aprobat să se construiască o antenă uriașă, având fundația din beton armat și distrugând jumătate din cetatea dacică.

În Covasna, cea mai veche școală românească de acolo, din secolul XVIII, datând, cu documente istorice scrise, din 1799, este pe punctul de a fi distrusă, pentru că nu găsim nici un ajutor, material evident, din partea administrației locale.

S-a înființat, după cum știți, și acesta a fost un lucru extraordinar de bun, s-a înființat Muzeul Carpaților Răsăriteni, pentru a conserva cultura românească în aceste două teritorii, și iată că acest muzeu are, în acest moment, la 3 - 4 ani după înființare, numai 13 angajați, din care doar 6 specialiști, nu are nici un fel de sediu și nu are aproape deloc bani, decât să-și plătească acei 13 angajați. Cum să salvăm cultura românească din două județe cu atâția oameni, când marea majoritate a bunurilor culturale românești din aceste două județe sunt sechestrate, în continuare, în subsolurile igrasioase ale celor 7 muzee maghiare?!

Iată că, mai mult decât natura, omul, administrația maghiară a celor două județe contribuie la dispariția monumentelor istorice românești. Acțiunea aceasta a autorităților locale, vreau să vă spun, domnule ministru, că este deliberată, conformă unui plan. Este o acțiune deliberată și este o acțiune declarat antiromânească.

Vă rog să aveți în vedere, domnule ministru, că descentralizarea, de care domnia voastră vorbeați adineauri, poate să fie bună în alte județe ale țării, dar în Covasna și Harghita descentralizarea, în acest domeniu de activitate vorbesc, descentralizarea este o armă împotriva culturii românești și va fi cu un efect dezastruos.

S-ar putea ca legea aceasta să iasă, în ansamblu, până la urmă, bună. Așa vrem și noi. Vă rog să vegheați, însă, domnule ministru, ca această lege bună, cum va fi ea, să fie bună și pentru monumentele istorice reprezentând identitatea românească din Harghita și Covasna, așa cum trebuie să fie bună pentru monumentele istorice reprezentând identitatea culturală a tuturor grupurilor naționale de pe teritoriul României, oriunde s-ar afla aceste monumente istorice.

Mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpad.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ați auzit și o să mai auziți, de la foarte mulți deputați care au intervenit sau vor mai interveni, că este o lege foarte importantă, și nici nu o să mă lungesc la vorbă, pentru că noi am dezbătut foarte mult timp în comisie, chiar de aceea nu s-a trecut la acest procedeu de discutare accelerată, pentru că sunt foarte multe probleme, unele tehnice, care au trebuit să fie înțelese.

O să observați și dumneavoastră, în raportul pe care îl aveți în față, un raport foarte voluminos, că nu există amendamente respinse. Aceasta nu înseamnă că nu am avut amendamente care nu s-au materializat în lege. Ba da, dar am încercat să găsim o cale de compromis, pentru că, fiind o lege tehnică, chiar dacă a necesitat niște răspunsuri politice la anumite probleme, este foarte periculos să se intervină fără să se cunoască temeinic o anumită problemă. S-ar putea să se ia niște decizii care vor contraveni însuși interesului major de a salva această bogăție, care nu numai că este o bogăție culturală, ci este posibil să devină o bogăție economică a țării, dacă vom avea această lege.

Și încă un argument: pentru a dezbate cât mai repede această lege, trebuie să ajungă din urmă o altă lege, care se află la Senat, cea referitoare la patrimoniul național cultural mobil, pentru că, doar dacă ambele legi vor fi votate, se va putea constitui acea structură, în fiecare județ, în sânul actualelor structuri descentralizate ale Ministerului Culturii, care va avea angajați profesioniști, care vor avea grijă atât de patrimoniul cultural mobil, cât și de cel al monumentelor istorice.

Avem și noi câteva observații la această lege, în primul rând la statutul care și în această lege este un statut aparte, cel puțin pentru noi, de neînțeles, al bisericilor, dar nu vom îngreuna dezbaterea acestei legi.

Iar pentru că s-a făcut trimitere la județele în care locuim, deputatul Țurlea și-a etalat încă o dată acea idee că el vrea democrație, dar nu pentru căței, că există persoane care ar trebui... și județe care trebuie să poarte o stea de o anumită culoare (Domnul Ioan Gavra: Galbenă!), pentru care legea să fie altfel decât în celelalte zone ale țării, este concepția dumnealui. Totuși, trebuie să vă aduc la cunoștință următoarele lucruri, domnule Gavra. Nu știu dacă știți de când s-a început cercetarea cetăților dacice...

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

O secundă, domnule deputat.

Domnule Gavra, vă rog, vi se adresează și vă rog luați loc. Vi se adresează un deputat. Vă rog.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Direct mie?! Îi dau replica!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și vă rog să luați loc, pentru că nu pot să meargă lucrările cum trebuie.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Deci în 1804, în 1804 este prima dată când se încep descoperirile la cetățile dacice. Nu știu dacă cunoașteți, în 1804 ce dominație era în Ardeal. Nu știu dacă ați auzit de Teglas Gabor, mare cercetător, la finele secolului trecut, al acestor cetăți.

Trebuie să vă spun că ceea ce ați afirmat dumneavoastră aici, referitor la anumite monumente, nu stă nici măcar aproape de adevăr. Eu cred că legea trebuie să fie una bună pentru toată țara, pentru întreaga țară și, credeți-mă, acele structuri pe care noi le-am discutat aici foarte mult timp cu colegii noștri, inclusiv cu colegul dumneavoastră care poate era mai bine să ia cuvântul în numele Grupului dumneavoastră, că poate se pricepea mai bine, dar aceasta este problema dumneavoastră. Sunt soluții de compromis, acceptate de toate grupurile parlamentare, astfel încât, eu vă rog să le votați ca atare.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Vreau să iau cuvântul!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Urmează doamna Ileana Filipescu, PD.

Doamnă deputat, aveți microfonul. (Rumoare în partea stângă a sălii; domnul deputat Petre Țurlea vine la prezidiu)

Domnul Petre Țurlea:

Dați-mi un drept la replică, un minut. Atât! (Întrucât nu i s-a dat cuvântul, se duce înapoi în bancă)

Doamna Ileana Filipescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este păcat că acest proiect de lege nu a beneficiat de regimul de a fi discutat în procedură de urgență, pentru că este foarte mare nevoie de reglementările care sunt prevăzute în el, și cu amendamentele care au fost făcute în cadrul dezbaterilor în comisie.

Nu are rost să spun decât un singur lucru. Au fost foarte multe personalități din cele mai înalte instituții ale culturii din străinătate, au văzut monumentele istorice din România și au rămas surprinși, pentru că nu aveau informații despre ele, nu aveau informații despre România, decât, așa cum au citit în ziare, despre copii handicapați, despre nenorocirile din țară.

Este păcat să nu dăm țării o asemenea lege. Am căzut de acord asupra tuturor amendamentelor prevăzute, s-a discutat și politic și, mai ales, tehnic, ne-am lămurit ceea ce era de lămurit, ca specialitate, în articolele respective și, în numele Grupului parlamentar al PD, noi vom vota acest proiect de lege, cu tot ceea ce va fi adus din partea dumneavoastră, ca îmbunătățiri.

Mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, în numele Grupului al parlamentar PRM.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Grupul nostru parlamentar este de acord cu prezentarea, în fața Camerei, a proiectului acesta legislativ. Noi cunoaștem câte ceva din dezbaterile care au avut loc în comisie, suntem gata să-l votăm, cu amendamentele care vor fi propuse, pentru că recunoaștem că este o lege de mare importanță pentru țara noastră.

În primul rând, patrimoniul acesta al monumentelor istorice a fost neglijat, și ultimii 10 ani constituie, pentru noi, o neglijare, să spunem, foarte mare. Știm că o parte din aceste monumente istorice au fost jefuite și căutate de către experți în jaful monumentelor istorice. Știm că comportări iresponsabile față de anumite monumente istorice au dus la degradarea lor și la scoaterea lor din circuit. Nu aș vrea să am o polemică cu domnul ministru, pe această temă, în jurul "Coloanei infinitului" de la Târgu-Jiu, dar situația este, acolo, destul de gravă și poate că această lege va duce la scoaterea la lumină a Coloanei lui Brâncuși, așa cum trebuie ea să fie pusă în lumina cercetătorilor și a oamenilor care vor să o cunoască.

În același timp, vreau să atrag atenția că noi avem un patrimoniu istoric și un patrimoniu modern. În ceea ce privește Gorjul, care este un județ vitregit din multe puncte de vedere, constituirea de trasee turistice, sub ocrotirea unei legi cum am dori să fie aceasta, ar putea duce la scoaterea acestui județ pe un drum bun, acolo unde trebuie el să fie, pentru că, în apropiere de "Coloana infinitului", pe Valea Jiului, spre Sadu, unde, acum, se petrec lucruri grave din punct de vedere economic, există cetățile romane, în număr foarte mare, care ar putea să fie vizitate de turiști și cunoscute, ca atare, în istoria noastră. Trecând peste munte, ne aflăm în fața marilor cetăți dacice care, și ele, suferă de lipsă de ocrotire legală, și eu aș zice o ocrotire care ar trebui să fie foarte dură cu factorii umani, mai ales, care sunt foarte distructivi.

Aș vrea să mă refer și la cele spuse de domnul Țurlea, aici. Eu am vizitat județul Covasna și îmi pare rău că colegul nostru de la UDMR vorbește de "dreptate pentru căței". Acolo se petrece o "libertate pentru dulăi", ca să mă refer, așa, direct la situație. Este aproape impardonabil că o școală cum este cea din Sfântul Gheorghe, datând din secolul al XVIII-lea, este ținută în condițiile în care este ținută, deși noi am atras atenția, în cadrul unei comisii parlamentare care a fost acolo și a vizitat locul. Nu este cine știe ce de făcut, dar ceea ce se întâmplă cu acest monument istoric este absolut îngrijorător, datorită neglijenței, să spunem așa, programate, pe care o exercită administrația acestui municipiu Sfântul Gheorghe. Mă refer, deci, numai la această unitate, nu la celelalte, care sunt foarte multe și care sunt neglijate, din acest punct de vedere.

Noi vrem ca legea să fie pentru toți și să protejeze toate monumentele istorice, dar să pună stavilă și acestor tendințe programate de neglijare și de distrugere a monumentelor istorice.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în numele Grupului PDSR, domnul deputat Gheorghe Ionescu.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Cred că legea aceasta are rostul de a reglementa o serie de probleme, o serie de abuzuri, de abateri care s-au făcut asupra patrimoniului cultural și istoric pe care îl are România.

Vreau să vă spun, domnule ministru, că sunt monumente istorice care au fost trecute din proprietatea... (Se oprește din vorbit, pentru că a observat că domnul ministru Ion Caramitru vorbește la telefon)

Domnul Vasile Stan:

Mai stai! Are treabă!

Din partea stângă a sălii:

Luăm o pauză!

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că s-au făcut unele abuzuri, după părerea mea, privind aceste monumente istorice. S-au transferat din proprietatea statului în proprietatea unor societăți comerciale, monumente istorice care acum au fost scoase la licitație; și se pare că nimeni nu vede acest lucru. Eu aș vrea să vă dau un exemplu de la Craiova, un monument istoric, o clădire făcută de fostul proprietar Pleșa, pe str.Kogălniceanu nr.17, care, din proprietatea statului, adică a fost a Regiei SRI, acum s-a făcut societate comercială și este scoasă la licitație, dată în ziar. Este, în acest imobil, și Biblioteca franceză și s-a ajuns ca, în acea societate comercială, acest spațiu să fie închiriat cu dolari mulți pe lună pe metru patrat, în loc să rămână proprietatea statului, în domeniul public. De aceea, cred că această lege, domnule ministru, pe care, astăzi, noi o luăm în discuție, va veni și va reglementa o serie întreagă de neajunsuri legate de acest patrimoniu. Însă trebuie făcută avertizarea că sunt foarte multe monumente istorice, de care, la ora actuală, nu se ocupă nimeni, deși sunt inventariate, dar posibilitatea de a fi aduse într-o stare cât de cât aproape de ceea ce a fost nu este posibilă, datorită lipsei de finanțe.

Probabil că, în urma acestei legi, și cei care vor face bugetele de acum încolo vor avea grijă ca acest patrimoniu de o deosebită importanță să fie luat în atenție și să i se aloce fondurile respective.

Eu, domnule ministru, m-aș opri aici, cu rugămintea de a vă face scris asupra situației acestei clădiri de la Craiova, care este monument istoric și pe care probabil că vor veni câțiva oameni cu bani s-o cumpere, sub formă de acțiuni.

PDSR-ul va fi de acord să discutăm această lege, s-o aprobăm Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului minorităților naționale, are cuvântul domnul deputat Wolfgang Wittstock.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale acordă o importanță deosebită acestui proiect de lege. Motivele, bineînțeles, sunt clare, pentru că nu puține monumente istorice din România sunt simboluri ale spiritului creator al minorităților naționale, ale contribuției pe care aceste comunități etnice, în cursul istoriei, au adus-o dezvoltării economice, sociale, culturale, spirituale a patriei noastre.

Domnul președinte Țepelea, domnul ministru Caramitru au avut amabilitatea să vorbească de Sibiu, de satele săsești, de Brașov, de Sighișoara, însă nu doar minoritatea germană a creat asemenea valori, monumente istorice care trebuie protejate și, astfel, salvate pentru viitorime. Sunt multe monumente cu care se identifică, de exemplu, armenii, turcii, tătarii, evreii, sârbii și celelalte minorități din țara noastră.

Nu vreau să vă rețin atenția prea mult, vreau doar să arăt că, în consecință, Grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumim, domnule deputat. În numele Grupului parlamentar PNȚ-Camera Deputaților, va vorbi domnul deputat Alexandru Badea.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Legea pe care o începem astăzi și sper, cât de curând să și terminăm a o dezbate, este o lege în același timp acut necesară și acut actuală. Din ceea ce s-a spus până acum și, de altfel, din ceea ce știe fiecare dintre noi, nu cred că este nevoie să mai dezvolt această idee. Ceea ce este important de reținut, pentru că aici s-au făcut diverse afirmații, este că această lege, așa cum ea a ieșit, zic eu, din laboratorul care a fost și este Comisia pentru cultură, arte și mijloace de comunicare în masă a Camerei, deci, această lege răspunde atât imperativelor conservării valorilor istorice de pe teritoriul României, indiferent de producătorul lor, cât și cerințelor legislației contemporane europene și, în felul acesta, prin adoptarea acestei legi, pășim pe o treaptă în plus în direcția aceasta a integrării.

Din analiza legii se poate desprinde foarte limpede că ea rezolvă, cel puțin aceasta este convingerea mea, atât ca participant, membru al comisiei, cât și ca vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, această lege, așadar, rezolvă două aspecte esențiale: unul este cel legat de relația cu principiul proprietății, regimul proprietății, iar celălalt este legat de aspectele tehnice care ar putea face din această lege nu numai o pia dezideria, o dorință pioasă de conservare a monumentelor istorice, dar care trebuie să și pună la îndemâna specialiștilor instrumentele capabile să realizeze această protecție.

În ceea ce privește travaliul pe lege, el a fost temeinic în cadrul comisiei, așa cum se poate deduce imediat din raportul întocmit, practic, cu 4 sau 5 excepții, nu există un articol ieșit de la inițiator și care să nu fi fost amendat și în măsura în care toate aceste amendamente au întrunit în cele din urmă și acordul inițiatorului, să nu putem considera că au contribuit la îmbunătățirea legii în așa fel, încât, cel puțin din acest punct de vedere, noi considerăm că este supusă plenului o lege în cea mai mare măsură satisfăcătoare din punctul de vedere a cerințelor acestui moment. Repet, nimeni nu face legi pentru eternitate, cel puțin câtă vreme legile sunt făcute de o minte și o mână omenească.

Și pentru a nu mai lungi foarte mult vorba, vreau numai să specific pentru a evita discuții eventual oțioase ulterior că niciodată o lege nu va putea ține loc de atitudine cetățenească responsabilă, dar – și acesta cred că este iarăși unul din meritele proiectului de lege pe care-l promovăm, încearcă să inducă, prin o serie de prevederi ale sale, această atitudine cetățenească responsabilă față de monumentele istorice existente pe teritoriul patriei noastre.

În acest context, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat va sprijini acest proiect de lege pentru o promovare cât mai rapidă a lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Pentru o întrebare, dau microfonul domnului deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sigur că trebuie să salutăm cu multă satisfacție discutarea proiectului de Lege privind protejarea monumentelor istorice, este o premieră și trebuie să recunoaștem și meritele domnului ministru Caramitru, chiar dacă nu este din Opoziție și face parte din coaliția majoritară, totuși am observat în acești ani o preocupare permanentă în păstrarea patrimoniului cultural și istoric și trebuie făcută ordine și disciplină, pentru că s-au întâmplat prea multe lucruri, abuzuri și distrugeri de monumente.

În acest context și în contextul legii pe care o discutăm astăzi, eu aș vrea să îi aduc în atenția domnului ministru o problemă destul de controversată, ca să nu spun foarte mult discutată din cadrul județului Alba și anume, acel proiect economic "Eurogold", care încearcă să strămute toată localitatea din zona munților Apuseni, Roșia Montană și totodată să distrugă chiar niște vestigii istorice de 2000 de ani și în această situație l-aș întreba pe domnul ministru: În contextul legii pe care o discutăm astăzi, va da sau nu va da avizul privind distrugerea monumentelor istorice de la Roșia Montană?

Ca să-mi informez colegii, dați-mi voie să fac o mică paranteză. Firma "Eurogold" din Australia dorește să exploateze aurul din această zonă, vreo 2500 tone de aur, cel mai bogat zăcământ de aur, dar cu niște sacrificii foarte mari. În primul rând, dorește să strămute întreaga localitate de acolo, deci, circa 500 de case și în al doilea rând, trebuie să distrugă întregul edificiu istoric și monumental din această zonă, pentru a se extrage aurul.

Și în acest context, eu l-aș ruga pe domnul ministru să ne spună dacă va da sau nu avizul pentru această exploatație auriferă de la Roșia Montană, având în vedere că mai zilele trecute, mai bine spus săptămâna trecută, l-am interpelat pe domnul ministru să-mi spună poziția domniei sale și a Ministerului Culturii și îmi pare foarte rău, dar răspunsul care l-am primit aseară nu m-a satisfăcut și aș dori să îmi clarifice aceste probleme.

Oricum, noi, deputații independenți, vom susține prezentul proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Rog persoanele care nu sunt deputați, să părăsească sala. În incinta sălii, în partea de lucru, nu au dreptul să fie decât deputați sau senatori.

Rog Compartimentul tehnic să verifice de ce se întâmplă în fiecare ședință această eroare și nu putem să ținem ușile închise în partea de jos.

Dreptul la replică, domnul deputat Țurlea pentru două minute, după care dau cuvântul domnului ministru să comenteze o parte din intervențiile dumneavoastră. Domnul Țurlea aveți microfonul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte, mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

De la această tribună, de la care, cu toții ar trebui să vorbim foarte politicos, mi s-au adus niște jigniri extrem de grave adineauri. Nu le-aș fi luat în considerație, dacă nu se refereau la specialitatea mea.

Vreau să-i aduc la cunoștință domnului Márton că sunt chiar istoric. Sunt și muzeograf cu atestat. Sunt chiar și doctor în istorie și am publicat până acum nu mai puțin de 10 volume, unele sub egida Academiei Române. De aceea, pot să mă refer, în mod științific, la o asemenea lege ca cea de astăzi. Vreau să-i spun domnului Márton că tot ceea ce am relatat eu adineauri este strict adevărat, toată presa – un singur caz în legătură cu cetatea de la Jigodin - toată presa centrală și cea locală din Covasna și Harghita a spus acest lucru, că cetatea este degradată intenționat. Faptele, deci, realitatea, din păcate, este cea pe care v-am prezentat-o eu. Adevărul l-am spus eu și știți cu toții că adevărul supără. Minciuna este apanajul domnului Márton. În mod normal, mincinoșii n-ar trebui primiți în Parlament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, în general este bine să ne abținem să facem asemenea etichetări de la tribuna Parlamentului.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu este adevărat ce am spus?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu mă refeream numai la dumneavoastră, mă refeream în general la asemenea etichetări care se fac de la tribună și eu prefer să nu se facă, sigur.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Ion Caramitru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să fiu cât se poate de scurt. Cred că mai am puțin și împlinesc 4 ani de când mă bat, aș spune ca un câine pentru o finanțare cât de cât onorabilă pentru acest program național de restaurare.

Știți foarte bine că, începând din anul 1998, 1999 și în acest an, fondurile pentru restaurarea monumentelor, capitol definit în Legea bugetului, s-au înjumătățit anual. Cu toate acestea, am putea vorbi totuși de un progres, așa cum am încercat să vi-l expun în prezentarea legii. Legea are câteva elemente fundamentale de progres în plus și anume: contribuția statului, acolo unde proprietarul sau viitorul proprietar sau cel care ia în concesiune un momument istoric se obligă să-l restaureze prin facilități fiscale și prin contribuție directă la procesul respectiv, dat fiind că bunul nu este numai al proprietarului, fiind monument istoric, ci al întregului popor, folosind un termen vechi.

Sunt câteva teme fierbinți în domeniul restaurării. Una din cele mai fierbinți este cea legată, așa cum s-a pomenit aici, de restaurarea Complexului Brâncuși de la Târgu Jiu. Am mai spus în plenul Camerei Deputaților că Ministerul Culturii a obținut, prin negocieri, un împrumut de la Banca Mondială, primul obținut pe domeniul culturii. Pot să vă spun acum că fazele intermediare de realizare a caietului de sarcini pentru licitația privind apropierea unui antreprenor general pentru lucrările întregului complex s-au încheiat, suntem în așteptarea, cred, în termen de cel mult 10 zile de la Banca Mondială pentru deschiderea licitației, astfel încât în luna iulie restaurarea "Coloanei fără sfârșit" începe cu banii aceștia apropiați prin împrumut și se va încheia, dacă nu apar vicii ascunse, bineînțeles, în luna noiembrie.

Din acest punct de vedere cred că ministerul și-a făcut datoria, anulând – și vă rog să fiți atenți la semnificația cuvântului, anulând – o intruzie, o încercare de deturnare a sensurilor fundamentale de salvare a unui monument istoric, prin înlocuirea de părți fundamentale a capodoperei lui Constantin Brâncuși, "Coloana fără sfârșit". S-a dorit înlocuirea fundației stâlpului principal și realizarea unei metalizări diferite de cea originală de către Fundațiile Constantin Brâncuși. Prin expertizele făcute de UNESCO și prin expertizele realizate și aprobările date de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, s-a revenit la ceea ce este normal atunci când este vorba de capodopere, restaurarea in situ a acestui mare și important monument istoric.

La Roșia Montana, domnule deputat, am înțeles că v-ați declarat nemulțumit de răspunsul la interpelare, nu este vorba de nimic în acest moment îngrijorător. Cei care au cumpărat, sau, mai bine zis, au concesionat domeniul aurifer, au făcut un studiu de prefezabilitate privind exploatarea zăcământului. De la studiul de prefezabilitate, singurul act oficializat mai mult sau mai puțin în acest moment, până la studiul de fezabilitate pe baza căruia se vor cere avizele ministerelor de resort, inclusiv al ministerului nostru, este o cale lungă de urmat. Noi avem o atenție cu totul deosebită față de acest sit, că este vorba de un sit arheologic vechi de 2000 de ani și vă promitem că vom trata cu cea mai mare atenție orice intruzie în materie.

În ceea ce privește chestiunea de la Craiova, într-adevăr, este un contencios destul de complicat, suntem în faza în care am cerut expertiza Ministerului de Finanțe pentru readucerea în atenția oficială a ceea ce reprezintă domeniul public a clădirii respective.

Pe de altă parte, însă vreau să vă reamintesc că foarte multe din vânzările și cumpărările de spații și procente din monumente istorice s-au petrecut înainte de venirea noastră la putere. Cazul pe care văd că l-ați uitat și cel mai flagrant este faptul că o porțiune din Cetatea Făgărașului este în capitalul social al unui SRL, care acum încearcă să-l vândă statului, cu alte cuvinte să-l vândă Ministerului Culturii, dat fiind că a fost împroprietărit ca atare. În lipsa de legislație specifică de care ne-am izbit până acum, tot felul de asemenea elemente surprinzătoare au putut să aibă loc.

În ceea ce privește situația de la Sfântul Gheorghe, știți foarte bine, domnule deputat Țurlea, că am preluat creator, ca să zic așa, înțeleg că domnul deputat nu este în sală, dar probabil că înregistrarea va ajunge, propunerile pe care le-ați făcut privind achiziționarea de clădiri importante pentru istoria locului și sprijinul Muzeului Carpaților Răsăriteni, de care Ministerul Culturii se ocupă în principal. Suntem într-o dispută cu Consiliul local, cu Primăria din Sfântul Gheorghe care nu acceptă transferul Casei cu arcade, monument istoric important în centrul orașului Sfântul Gheorghe de la Ministerul de Interne la Ministerul Culturii în vederea mutării sediului acestui muzeu în această clădire.

Sper ca bunul simț să-și facă loc până la capăt și, într-un final, care să nu depășească sfârșitul acestui an să putem pune la punct această chestiune.

Problema descentralizării care este cuprinsă în proiectul de lege, este o problemă care ține de întregul sistem legislativ românesc al momentului care cere, în mod imperios, așa cum se întâmplă și în țările din jurul nostru, o politică de descentralizare reală și instituțională și patrimonială. Nu cred că Ministerul Culturii mai poate subvenționa pe de-a-întregul 20.500 de monumente istorice, toate teatrele naționale din țară, toate muzeele naționale din țară, în așa fel încât clădiri și monumente care sunt construite pe teritoriul unui municipiu sau unui județ și care sunt proprietatea de fond a acelei instituții sau a acelor comunități să fie centralizate undeva la București în cadrul unui minister.

Cred că sistemul descentralizator pe care noi încercăm să-l emitem ca principiu, ar trebui să cuprindă cel puțin 3 elemente de finanțare, de la centru, recte de la Ministerul Culturii pentru salarizare și proiecte și programe de nivel național și internațional, de la municipiu sau consiliul local pentru întreținere și pentru reparații curente și de la județ pentru circulația semnalului cultural în interiorul acelei formațiuni administrative.

Mă retrag cu această declarație, fără să uit, de altfel, a vă spune că domnii deputați care au vorbit despre cetățile dacice ca despre elemente fundamentale ale patrimoniului nostru, au uitat sau n-au știut că, începând din luna octombrie a anului trecut, ele fac parte din patrimoniul mondial înscris pe lista UNESCO, așa cum a fost confirmată de înștiințarea care am primit-o, confirmarea pe care am primit-o pe baza listei și dosarelor pe care noi le-am înaintat. Am cerut, prin Ordonanța privind măsuri speciale de protecție a monumentelor istorice înscrise în patrimoniul mondial, în perioada vacanței parlamentare, măsuri speciale de protecție pentru aceste situri.

În domeniul, ca să spun așa, administrației publice și juridice, Ministerul Culturii nu are responsabilități, atribuții sau instrumente prin care să hotărască avizarea sau să controleze fenomenul schimbării proprietății în domeniul acesta atât de scump care este al monumentelor istorice. Poate că prin sistemele de protecție pe care le inaugurăm și prin efectul legii pe care încercăm să o votăm cu ajutorul dumneavoastră, să avem și instrumente în plus față de acest scop pe care ni-l apropiem împreună cu dumneavoastră în speranța salvării acestui domeniu.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Secretarii de ședință mă înștiințează: în sală sunt 87 de deputați, față de un număr de 147 necesar pentru a putea desfășura lucrările noastre conform regulamentului. Ținând seama de faptul că este ora 16 fără 5 minute, declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi, nu înainte de a vă anunța că mâine va avea loc o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, care va începe la ora 9.00 cu următoarea ordine de zi:

Pct.1 – Propunerea grupurilor parlamentare PD și propunerea grupurilor parlamentare PNȚ-CD privind înlocuirea unor membri ai Comisiei Parlamentului României pentru integrarea europeană.

Pct.2 – Modificări și completări în componența nominală a delegației Parlamentului României la Adunarea parlamentară a Organizației pentru securitate și cooperare în Europa.

Pct.3 – Proiectul regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Pct.4 – Raportul de activitate al Băncii Naționale a României pe anul 1998.

Vă urez o după-amiază plăcută!

Voci din sală:

Care este programul pentru mâine?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Repet, de la ora 9.00 dimineața, până se epuizează ordinea de zi, ședință comună a celor două Camere cu ordinea de zi anunțată.

Voci din sală:

Mai spuneți o dată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Repet, mâine dimineață, la ora 9.00, până la terminarea ordinii de zi anunțate, ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Ședința s-a încheiat la ora 15,59.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 octombrie 2018, 15:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro