Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 20, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-09-2022
19-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 20-06-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 20, 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman și Vasile Miclăuș, secretari.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Am participat la o ședință a Birourilor permanente reunite și acesta este motivul întârzierii.

 
Mihai Nicolescu - câteva considerații privind agricultura României;

Începem cu programul nostru de intervenții. Dau cuvântul, dacă este prezent, domnului Nicolescu Mihai. Este.

Urmează domnul Baban Ștefan. Este? Este. Sau domnul Leonăchescu.

 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi permit să prezint câteva considerații privind agricultura României în condițiile impactului climatic nefavorabil și al unui nivel tehnic și tehnologic fără speranță pentru producătorii agricoli.

România prezintă pe areale întinse condiții diferite de sol și climă, fapt ce determină intervenții majore, tehnice și tehnologice, în vederea realizării unui program normal și eficient în agricultură. Cantitățile reduse de precipitații și repartiția eterogenă a acestora pe parcursul anului realizează în mod frecvent situații cu deficit semnificativ de apă în sol și cu manifestări evidente de secetă și care își pun amprenta asupra nivelului producției la majoritatea culturilor agricole.

Anul 2000 se prezintă din punct de vedere climatic ca un an cu totul deosebit, cu deficit accentuat de umiditate și secetă accentuată la nivelul întregii țări, punând în mare pericol producția agricolă. Precipitațiile căzute în perioada ianuarie-iunie 2000 reprezintă mai puțin de 50% din media multianuală, fapt ce a determinat lipsa de apă în sol și condiții necorespunzătoare pentru răsărirea culturilor și vegetația normală a acestora. La ora actuală, suprafețe mari de culturi de toamnă și de primăvară, plante furajere, pășuni, culturi legumicole și horticole sunt compromise, conducând la pagube cu mult mai mari decât cele estimate.

Situația pe care o parcurge agricultura României este una din cele mai dificile din Europa. Cu o fragmentare exagerată, în peste 48 de milioane de parcele, fără resurse materiale și financiare, de foarte multe ori producătorii apelând la forme primitive de muncă manuală și tracțiune animală, nu se poate realiza o agricultură performantă, cu costuri comunitare. Acest sistem de agricultură amplifică mai mult ineficiența celor care lucrează în acest sector vital pentru viața noastră, creând instabilitate și multă îngrijorare pentru siguranța națională alimentară.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că situația dezastruoasă a agriculturii în România la ora actuală se datorează slabei implicări a statului în susținerea eficientă a producătorilor agricoli cu resurse materiale, tehnice și financiare. De foarte multe ori se invocă faptul că de economia de piață agricultura nu trebuie susținută. Considerăm cu totul greșită această ipoteză, fapt demonstrat de țările din Europa și din lume în care funcționează programe consistente de susținere a agriculturii. Cel mai bun exemplu și mai apropiat se referă la experiența colegilor maghiari, care subvenționează agricultura cu o sumă care reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât tot bugetul nostru pentru agricultură. În astfel de condiții apar normale rezultatele pe care le obțin, vizând nivelul producțiilor și al exportului cu produse agricole, în valoare de circa 2,5-3 miliarde de dolari pe an.

Apreciem că este inadmisibilă și foarte greșită atitudinea care se manifestă astăzi în agricultură. Cu un sistem de cupoane care nu permite decât realizarea unei agriculturi de subzistență, fără un program coerent de dotare tehnică, cu sisteme de irigații care însumează circa 3 milioane de hectare, dar care nu mai sunt funcționale decât pe suprafețe foarte reduse, fără să se realizeze măsuri tehnice și tehnologice corespunzătoare, nu putem conta pe rezultate care să situeze România în condiții de normalitate între țările cu agricultură intensivă și eficientă.

Azi, agricultura României este departe de a realiza aceste deziderate, luptându-se din greu cu lipsa de voință politică, de cunoaștere, de tehnicitate, situație care o plasează cu niveluri tehnic și de producție între ultimele țări din Europa.

Situația se agravează până la disperare în condițiile în care seceta ce se manifestă în cea mai mare parte a țării nu este contracarată cu măsuri eficiente și tehnologice care să atenueze efectele nefavorabile ale acesteia.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că Guvernul și Ministerul Agriculturii și Alimentației trebuie să-și asume toată responsabilitatea și să adopte o serie de măsuri care să permită asigurarea necesarului de produse agricole pentru populație și pentru sectorul zootehnic și să nu pună în pericol și producția agricolă a anului următor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare: avem un program foarte încărcat al ordinii de zi și sunt 14 colegi înscriși la cuvânt. De aceea, v-aș recomanda câte trei minute, pentru că după 50 de minute trecem la dezbaterea proiectelor de lege.

 
Nicolae Leonăchescu - ecouri la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale;

Aveți cuvântul.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Sunt pe cale de a se stinge și ecourile turului al doilea al alegerilor locale, iar în cabinetele diferitelor formațiuni politice analiza rezultatelor se face sub spectrul unor bucurii generate de succese ori al unor dezamăgiri a căror sursă este incertă.

Bilanțul acestor alegeri este o oglindă a vieții noastre politice din ultimul deceniu și a unor palide speranțe de redresare a situației economico-sociale precare în care se află țara. Departe de noi gândul de a formula judecăți de valoare finale și a trage concluzii de tip apodictic.

Urmărind atent procesul electoral și implicându-mă pe coordonatele sale cu mesajul Partidului România Mare, am constatat existența unor factori perturbatori care nu fac cinste omului și partidului său, dar nici nu ajută țara să-și reia drumul spre progres cu maximă rapiditate. Dimpotrivă, existența și activitatea acestor factori reprezintă un atac frontal la adresa fragilei noastre democrații, spre disperarea alegătorilor.

Paleta infracțiunilor electorale practicate fără rușine peste tot pune în lumină imoralitatea reprezentanților puterii, care au câștigat alegerile din 1996 cu un contract ce-și propunea regenerarea morală a societății românești actuale.

Am văzut cadre didactice care lasă corigenți copiii pentru simplu motiv că părinții lor votează candidații P.R.M.! Am auzit o profesoară amenințând părinții elevilor că dacă nu votează cu o anumită cheie, nu le mai dă burse copiilor lor!

Un candidat simandicos încerca să-și apere poziția amenințând cu reactualizarea și indexarea unor amenzi anulate! Samsarii vieții noastre politice s-au înmulțit; ei colindă localitățile țării și dau târcoale sediilor unor partide vânzând ce nu au și cumpărând conștiințe politice de conjuctură.

Au apărut partidele de mercenari!

De program politic nici o vorbă! Este vremea repetenților și a corigenților, a celor care fură și mint!

Structurarea consiliilor județene a scos la suprafață tehnici politice abjecte: șantajul; presiunea psihică asupra familiilor; amenințarea cu șomajul și cu incendierea locuinței; trădarea planificată și necruțătoare; lipsa de scrupule; traficul conștiințelor ieftine; inducerea în eroare prin minciună calificată etc.

Pe de altă parte, furtul la calculator este modern; pe de o parte se afișează infailibilitatea calculatorului, pe de alta rânjesc demonic pentru voturile furate. Pe de o parte se laudă cu puterea partidului lor, pe de altă parte folosesc tehnica veche a calului troian spre a distruge spațiul politic al partenerilor.

Pe de o parte se întocmesc birouri obiective pe secții electorale, pe de altă parte se pune ștampila de vot pe mii de buletine pe care alegătorii au votat candidații P.R.M., spre a fi anulate!

Viața noastră politică este sufocată de samsari și de impostori. Urlă și se bat cu pumnii în piepturile lor goale strigându-și incompetența cu care mai reușesc să înșele pe unii și pe alții.

În acest peisaj, presa își are locul ei și-și poartă magistral masca obiectivității.

Suntem împinși în galeria oglinzilor strâmbe: binele este distorsionat până la grotesc și livrat ca rău și invers; oamenii politici lucizi și cinstiți sunt ridiculizați de samsarii plătiți să ne apere.

Bine, bine, dar alegătorul ce vină are?!

Are imensa vină că suportă, că iartă și uită marile minciuni politice, că nu vrea să-i vadă pe adevărații purtători de steag!

De aceea, îmi permit să constat că până când nu ne vom hotărî să eliminăm falsul, minciuna și distorsiunile din viața noastră publică, nu vom obține progres socio-economic.

Până atunci, primul vers al imnului nostru de stat trebuie repetat până va deveni esența vieții noastre politice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. Am crezut că veți provoca o replică. Pe de o parte, pe de altă parte, pe de iarăși...

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Ați sesizat bine jocul de cuvinte.

 
Mihai Baciu - comentarii privind comportarea Partidului Democrat la alegerile locale;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Baciu Mihai are cuvântul.

Se pregătește domnul Lădariu Lazăr.

 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Declarația mea politică de azi este scurtă și se referă la rezultatele și învățămintele pe care le putem trage din aceste rezultate ale acestui test politic important pentru orice democrație, reprezentat de alegerile locale.

Rezultatele sunt cunoscute, și ele relevă o simplificare a câmpului politic românesc, prin dispariția unor partide din administrația locală, iar alte partide au rămas cu o reprezentare mai mult simbolică. Fenomenul era așteptat și este pozitiv. Pentru că o pulverizare prea mare a răspunderilor la nivelul primăriilor, consiliilor locale și consiliilor județene, o componență excesiv de pestriță a parlamentelor locale, deși poate fi la prima vedere un semn al democrației, este, în realitate, o piedică în calea eficienței actului administrativ.

Important este însă faptul că partidele și formațiunile politice care au rămas pe teren acoperă în mod semnificativ tendințele și direcțiile doctrinare fundmentale ale lumii de azi: social-democrația, liberalismul și creștin-democrația. Este foarte clar că electoratul românesc, cel puțin cel care s-a prezentat la vot, nu mai agreează sau foarte puțin agreează, nu mai agreează, zic eu, decât partidele politice puternice sau relativ puternice, cu identitate doctrinară clară, și respinge formațiunile foarte mici, nesemnificative numeric și doctrinar, rămășițe ale beției de libertate politică, de exprimare și de asociere din perioada imediat post-totalitară.

Este la fel de clar că Partidul Democrat este în mod ferm a doua forță politică a țării, și asta din cauză că populația României nu mai acceptă nici politicianismul de tip interbelic și nici populismul și demagogia post-revoluționare, ecouri apropiate ale limbajului de lemn și ale promisiunilor fără frica de a fi trași la răspundere, trăsături ale perioadei comuniste.

O parte semnificativă a populației României își îndreaptă speranțele spre un partid ca Partidul Democrat, adică spre pragmatism și eficiență. De aceea, apare un mare semn de întrebare în legătură cu numeroasele sondaje de opinie date publicității în ultimile șase-opt luni, sondaje care creditau Partidul Democrat, în opțiunile electoratului, cu doar 4-5 și rareori 6%...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Asta este la toamnă, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

...în timp ce în clasamentul adevărului, dat de alegeri, ne apropiem de 17-18%. Aceleași sondaje creditau alte partide cu procente care s-au dovedit în realitate că erau dublate în mod artificial.

Prezumând buna-credință a celor care au realizat sondajele, cred că ei trebuie să-și revizuiască sensibil instrumentele și tehnicile de investigare, iar dacă nu prezumăm buna-credință, atunci aceste institute trebuie să procedeze la o reformă morală și la o politică mai atentă în domeniul resurselor umane.

În sfârșit, victoria Partidului Democrat, prin candidatul său Traian Băsescu, la Primăria Capitalei, mai adaugă la învățămintele acestor alegeri încă o concluzie: politicianul care a trecut prin focul guvernării, care a muncit pe brânci și a urmărit cu tenacitate obiectivele pe care și le-a propus, în pofida numeroaselor piedici de ordin politic, social și de mentalitate, poate obține rezultate electorale spectaculoase. Populația Capitalei a înțeles, în sfârșit, că are nevoie de asemenea oameni în gestionarea complicatelor probleme ale unui oraș ca Bucureștiul, și eu sunt convins că nu va fi dezamăgită.

Partidul Democrat va fi mereu alături de noul primar general. Competiția de anul acesta pentru Primăria Capitalei ne învață pe toți că a început vremea unui alt tip de politician: muncitor, pragmatic, tenace, competent și care să nu se bazeze numai pe carisma partidului său, ci în mare parte și pe capacitățile sale. Partidul Democrat este și va fi capabil oricând să pună la dispoziția interesului public un mare număr de asemenea oameni politici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lazăr Lădariu - despre unele aspecte ale ofensivei iredentismului maghiar;

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Surd și orb s-a dovedit Guvernul României în toate cele care privesc soarta țării din 1996 încoace. Surd și orb s-a dovedit și când, după principiul "Scopul scuză mijloacele", membri ai Guvernului de la Budapesta, ne referim la David Ibolya, ministrul justiției, Torgyan Jozsef, ministrul agriculturii, și Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar, au bătut Ardealul în lung și-n lat, de la Oradea la Brașov, de la Cluj-Napoca la Miercurea-Ciuc, de la Târgu-Mureș la Odorheiul Secuiesc, de la Șimleul Silvaniei la Lăzarea și Șumuleu-Ciuc, pentru a face campanie electorală fățișă pentru turul doi lui Fodor Imre și Szász Jénö, candidați la fotoliul de primar la Târgu-Mureș, orașul lui martie negru din 1990, și la Odorhei, altor independenți din opoziția internă UDMR-istă. Sub pretextul pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc și al proslăvirii Sfintei Coroane, sub fluturarea steagului roșu-alb-verde, multe s-au mai întâmplat prin Ardeal.

Colac peste pupăză, ca și cum pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc, cu întreg cortegiul de atacuri la adresa statului național unitar românesc și a Constituției n-ar fi suficiente, Școala generală nr.1 din Mugeni-Harghita primește numele lui Vass Albert, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului, pedeapsă confirmată și de Tribunalul Internațional pentru crime de război. La ceremonia pentru botezarea școlii cu numele fostului ofițer al armatei hortyste, membru al unui comando al morții care a comis atrocități în Ardealul anului 1940, refugiat în Occident, mai apoi în Statele Unite, deci, criminal de război, atâta timp cât statul român nu a revenit asupra sentinței, a participat episcopul Tokes Laszlo, deputatul Asztalos Ferenc, și Beder Tibor, inspectorul școlar general al județului Harghita, în ciuda opunerii ministrului Andrei Marga, care n-a fost de acord cu schimbarea denumirii și cu atribuirea numelui lui Vass Albert școlii din Mugeni, o instituție a statului român condusă de directoarea Laszlo Emma, cea de fapt care a pus totul la cale.

De fapt, nu e pentru prima oară când se petrec asemenea aberante încercări pentru reabilitarea unor criminali. A făcut vâlvă, strârnind îndreptățite mânie și revoltă, tocmai într-o perioadă a ofensivei iredentismului maghiar, acea cerere din 1993 a Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca și a Societății maghiare pentru cultură în Transilvania, ca la împlinirea celor 100 de ani de la nașterea scriitorului Daday Lorand, fascist îmbrăcat în piele de oaie comunistă, devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, nederanjat de nimeni și ajuns mai apoi în funcții staliniste, să fie pusă o placă comemorativă pe casa de pe strada din Dej în care el locuise. Cine e Daday Lorand? Nimeni altul decât cel care sub pseudonimul Dücö Csaba, publica criminala incitare "Nincs Kényelém", "Fără milă", unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena, care instiga la crime, la incendierea așezărilor românești, la exterminarea tuturor românilor ardeleni, până și a pruncilor din pântecele mamelor. Ceea ce s-a și întâmplat la Ip și Treznea, la Moisei și Sărmașu.

Când pe la noi se plimbă cine vrea și pe unde dorește, ca Vodă prin lobodă, când un criminal de război de care s-a delimitat până și statul ungar, ceea ce l-a determinat să se sinucidă, devine erou, iar numele lui se atribuie unei școli din inima României, nimic nu mai pare să mire pe la noi. Surd și orb, Guvernul României doarme. Ca la noi la nimeni!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - reliefarea unor aspecte privind aplicarea Legii nr.1/2000;

Domnul Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul unei legislaturi ale cărei rezultate nu se pot măsura cu numărul legilor votate în Parlament, mai puțin cu numărul ordonanțelor de urgență. E foarte greu să apreciem consecințele privatizării, urmările unor legi de sacrificiu, care aveau ca scop relansarea vieții economice și integrarea reală a țării noastre în circuitul valorilor europene.

Inițiativa cea mai importantă, care ar putea schimba regimul politic din România, este Legea nr.1/2000. Reprezentanții neocomunismului, susținătorii totalitarismului de tip răsăritean se folosesc însă de toate posibilitățile reale și ireale pentru a obstrucționa punerea în aplicare a acestei legi. Cei mai înverșunați adversari ai aplicării Legii nr.1, pe lângă forțele politice neocomuniste, sunt silvicultorii, care nu vor să renunțe la privilegiile lor în administrarea și gospodărirea pădurilor, la statutul lor special privind valorificarea bogățiilor pădurii.

Sindicatele din silvicultură, mergând pe tradițiile anilor anteriori, chiar după promulgarea Legii nr.1/2000 au pichetat de două ori pentru a păstra statutul lor de privilegiați. Mai mult chiar, liderul confederației COMSILVA, Marian Stoicescu, cu ocazia zilei silvicultorilor, a avertizat Parlamentul țării și Guvernul României: "Dacă nu se obține modificarea Legii nr.141/1999, prin care se constituie structuri normale de administrare silvică, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor, vom începe pichetările începând cu data de 29 iunie."

Stimați silvicultori,

În orice țară democratică, legile sunt adoptate în Parlament, și nu de organizații profesionale. Mai mult chiar, dumneavoastră, împreună cu domnul ministru Romică Tomescu, ați încercat să modificați prin ordonanțe guvernamentale două legi organice: Legea domnului Lupu și Legea nr.141 privind administrarea fondului forestier, cu toate că în cadrul discuțiilor în Parlament cu ocazia adoptării celor două legi de către organul legislativ, s-a luat în considerare punctul dumneavoastră de vedere. Se vorbește tot mai mult de către cei care au o grijă deosebită ca Legea nr.1 să nu fie aplicată, despre amestecul tot mai accentuat al politicului în problemele silviculturii. Ei susțin că pădurile sunt sacrificate pe altarul politicii. Tot ei vorbesc de "zodia rumegușului", fără să scoată în evidență faptul că marea parte a pădurilor României au fost și sunt distruse cu concursul lor, adică al acelor silvicultori care doresc menținerea vechilor structuri silvice care obstrucționează aplicarea Legii nr.1/2000.

Mai mult chiar, unii doresc să dea o tentă naționalistă Legii retrocedării pădurilor. Ura lor față de maghiari, față de limba maghiară este atât de accentuată încât unele dintre direcțiile silvice, cum ar fi cea de la Alba, refuză să reîmproprietărească pe moții din Munții Apuseni numai pentru faptul că documentele care atestă dreptul lor de proprietate sunt scrise în limba maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - atenționare în legătură cu funcționarea ilegală a Fondului Național de Acumulare;

Domnul Baban Ștefan este prezent, da? Da. Are cuvântul.

Se pregătește domnul Mândroviceanu Vasile.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fondul Național de Acumulare funcționează ilegal de la sfârșitul anului 1999. Investitorii la Fondul Național de Acumulare – F.N.A.- află abia în aceste zile că li s-a ascuns o informație esențială: încă de la sfârșitul anului trecut, fondul nu mai are bancă depozitară, raportările făcute în 2000 fiind în exclusivitate opera SOV Invest, același stăpân ca la F.N.I.

Scandalul declanșat de prăbușirea F.N.I. se extinde și asupra celuilalt fond administrat de SOV Invest – F.N.A. Cu acceptarea tacită a conducerii autorității de reglementare și supraveghere a pieții de capital, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – C.N.V.M.-ul – administratorul fondului a jucat și rolul de depozitar, deși acest lucru este interzis de Ordonanța nr.24/1993 privind constituirea și funcționarea fondurilor deschise de investiții. Mai mult, președintele comisiei a uitat să suspende activitatea F.N.A., în condițiile în care administratorul, SOV Invest, își încetase activitatea după dispariția din țară a Ioanei Maria Vlas.

Ultima raportare făcută de administratorii F.N.A., valabilă pentru săptămâna 22-26 mai 2000, menționează o valoare a unității de fond de 31.140 de lei și o creștere de 33% de la începutul anului. Pe hârtie, aceste performanțe sunt întrecute doar de cele ale F.N.I., despre care se știe cum au fost calculate. Cât de reale sunt aceste reuzultate se va vedea în momentul în care marea conducere a SOV Invest va face public raportul final privind evaluarea activului fondului.

Îndoiala pornește de la faptul că din luna decembrie 1999, calculul activului net a fost făcut în mod ilegal de administrator, aceeași societate care a scos superperformanțele F.N.I. Conform legii, calcularea și publicarea valorii activelor nete a fondurilor se face de către o societate de depozitare, de regulă, o bancă, care mai are și rolul de păstrare, în siguranță, desigur, a tuturor activelor fonuldui.

Ca și F.N.I., și F.N.A. are în portofoliu un procentaj de acțiuni necotate, 28%, mult peste limita maximă admisă, de 10% din activul net, conform Ordonanței de Guvern nr.24/1993, acțiuni a căror valoare a fost umflate în mod deliberat. În momentul înființării sale, F.N.A. avea ca societate de depozitare Banca Comercială Ion Țiriac. Banca a devenit societate de depozitare în decembrie 1998, relația de afaceri încheindu-se în octombrie 1999, o dată cu decizia societății de administrare de a închide conturile deschise, contractul de depozitare expirând în luna decembrie 1999.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a fost înștiințată de către bancă de acest fapt, dar tacit a încurajat funcționarea F.N.A.-ului fără depozitar și, mai ales, acest lucru nu a fost adus la cunoștința investitorilor. Cei mai mulți dintre investitori au observat că activitatea F.N.A. a înghețat la sfârșitul lunii mai, deși suspendarea nu a fost anunțată în mod oficial. Problema este că atât timp cât autoritatea de reglementare și supraveghere a pieții de capital, C.N.V.M., nu a emis o hotărâre pentru suspendarea acțiunii F.N.A., operațiunile acestuia sunt încă permise, și nu este exlus ca investitorii comuni să aibă parte de surprize de genul răscumpărărilor făcute pe ușa din dos, așa cum s-a întâmplat la F.N.I.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Vasile Mândroviceanu - despre necesitatea reformării prin educație a oamenilor;

Domnul Vasile Mândroviceanu are cuvântul.

Urmează domnul Bejinariu Petru.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunismul a avut un obiectiv prioritar, pe care l-a realizat în foarte mare măsură, anume crearea omului nou.

Omul nou este cel căruia i s-au luat religia, proprietatea și libertatea și căruia i s-a falsificat istoria, ducând în final la o adevărată schimbare de identitate. Una dintre cele mai importante probleme ale României de azi o reprezintă reformarea prin educație a oamenilor, care să-i readucă pe români la rădăcinile lor istorico-spirituale, prin eliminarea substratului școlarizării comuniste. Procesul este dificil deoarece societatea românească are o evoluție îngrijorătoare, în sensul pierderii încrederii în propriile forțe și în cei care-i reprezintă interesele majore, iar de modul în care va fi sau nu realizat, va depinde calea pe care România o va parcurge în secolul următor.

Reformarea de identitate necesită o judecată matură și cinstită, capabilă să identifice și să elimine pe cei interesați să țină țara în zona de influență a trecutului comunist și din cauza cărora economia este paralizată iar populația sărăcită și împinsă în brațele disperării. Este de neînțeles faptul că acum, când se vorbește atât de mult de privatizarea economiei, nimeni nu se preocupă și de schimbarea sau privatizarea mentalităților, după 50 de ani în care creierele au fost umplute cu clișeele comuniste ale omului nou.

Reformarea de identitate a oamenilor înseamnă așezarea instituțiilor, practicilor și moravurilor politice în acord cu buna cuviință, cu morala și interesele cetățenilor, o așezare pe un cod de conduită a vieții numit etica responsabilității, înseamnă asumarea destinului istoric, de reconstruire din temelii a societății, capabilă să înfrunte cu fermitate trecutul roșu dezastruos.

Omul nou, comunist, a adus țara la punctul de cumpănă în care resurecția societății civile se dovedește a fi greu de îndeplinit, fiindcă această societate a fost destructurată mult mai radical decât cele din alte părți ale fostului imperiu roșu și capacitatea ei de a se reface, de a-și vindeca rănile s-a redus mult, impunând cu necesitate o adevărată terapie de șoc. Pentru acest lucru, opera de reformare a omului în societatea românească trebuie să fie înfăptuită de toate forțele națiunii, spre a ne putea continua drumul în istorie, păstrându-ne primatul sufletului asupra trupului, al luminii asupra întunericului și al biruinței binelui asupra răului.

Reformarea omului și a societății civile este subiectul politic capital al postcomunismului românesc, problema românească stând în triada: ce am fost, ce suntem și ce trebuie să fim.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Petru Bejinariu - declarație politică intitulată O manifestare culturală antiromânească la Cernăuți, cu sprijinul ambasadei române de la Kiev;

Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, se pregătește domnul Barbaresso Emanoil Dan.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Intitulez declarația de astăzi "O manifestare culturală antiromânească la Cernăuți, cu sprijinul ambasadei române de la Kiev".

În ziua de 15 iunie 2000, admirabil supranumit "Anul Eminescu" au avut loc manifestările culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu.

Din România au participat la invitații delegațiile județelor Suceava și Botoșani și reprezentanți ai Departamentului pentru relațiile pentru românii de peste hotare.

La adunarea festivă au luat cuvântul reprezentanții administrație regionale de stat Cernăuți, cum era firesc, dar și persoane fără semnificație pentru eveniment, cuvântările domniilor lor nefiind traduse în limba română.

Mesajul domnului Emil Constantinescu, președintele României, a fost prezentat de către domnul consul Ivan Ilie, iar despre însemnătatea monumentului, cu ignorarea istoriei românilor, a vorbit domnul ambasador Alexandru Cornea. Ambele cuvântări au fost traduse în limba ucraineană.

Corul românesc "Dragoș Vodă" adus la Cernăuți și urcat pe scenă nu a intonat nici un vers. Elevii și cadrele didactice de la școlile românești din regiunea Cernăuți n-au participat, fiind informate că manifestarea culturală are loc la o altă dată.

Populația ucraineană a venit cu multe steaguri mari și mici, iar steagul tricolor a lipsit cu bună premeditare.

S-au difuzat fluturași, cu texte antiromânești, în care, între altele scria că ziua de 15 iunie este "ziua neagră a Bucovinei ucrainene".

Am solicitat și noi accesul la microfon, dar domnul consul ne-a comunicat că guvernatorul regiunii Cernăuți nu este de acord, spre a nu se face politică.

În realitate, decizia a luat-o domnul ambasador Cornea, care în cuvântul domniei sale a vorbit cu mare admirație despre împlimentarea cu succes a prevederilor Tratatului politic de bază dintre România și Ucraina. Excelența sa a omis, însă, să vorbească și despre accentuarea procesului de deznaționalizare a românilor, la care ambasada română asistă sau chiar participă, precum este cazul acestei manifestări. Menționăm că la 28 mai a.c. a avut loc al doilea congres al intelectualilor români din nordul Bucovinei, câți au mai rămas, în care s-a prezentat un nou memorandum.

În acest al doilea memorandum au fost prezentate solicitări punctuale pentru comunitățile românești rămase pe străvechi pământ românesc, solicitări formulate în litera prevederilor art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, care nu se respectă de către autoritățile ucrainene.

Oficialitățile din județul Suceava și Botoșani au fost complet neglijate de către consul și ambasador, ambii fiind foarte preocupați de buna lor imagine în media ucraineană.

Se confirmă, din nou, ceea ce noi spunem din anul 1997, inclusiv de la această tribună, că parafarea, semnarea și ratificarea de către coaliția C.D.R. – U.S.D. – U.D.M.R. a Tratatului româno-ucrainean rămâne un act de abandonare a românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Emanoil Dan Barbaresso - intervenție cu titlul Watergate-ul românesc;

Are cuvântul domnul Barbaresso Emanoil Dan, se pregătește domnul Cotrutz Constantin Eremia.

 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Watergate-ul românesc, "scandal politico-financiar la București"("Le Monde"), "Watergate-ul românesc", "Eventuala revenire a lui Iliescu la putere neliniștește cancelariile occidentanle ("Le Monde"), "După ce a negat orice fel de implicare în această afacere, Iliescu și-a amintit subit de milioanele de franci din fondurile publice care au fost utilizate pentru tipărirea afișelor sale electorale" citez tot din "Le Monde".

Aceasta este imaginea României la ora actuală în presa internațională. O țară în care un fost președinte al țării și un fost partid de guvernământ sunt implicate în cazuri de corupție de tip "caracatița". O țară în care ilegalitățile comise de Partidul Democrației Sociale din România au prejudiciat bugetul de stat cu 5,2 miliarde lei. O țară în care un fost Președinte, în prezent lider de partid, sfidează legea și cetățenii țării.

Cum este posibil ca Ion Iliescu să nu răspundă la citația Parchetului, invocând mereu "agenda încărcată"?

Cum este posibil ca P.D.S.R. să ceară Parchetului consultări prealabile înainte ca Ion Iliescu să binevoiască să dea curs citației? Cât timp vom mai tolera ca independența organelor judiciare să fie disprețuită într-un mod atât de deșănțat?

Știm că în Constituție nimeni nu este mai presus de lege.

Desigur, noi înțelegem, domnule Iliescu, de ce anume evitați colaborarea cu justiția română și franceză. Nu este chiar la îndemâna oricui să explice pătrunderea ilegală în țară a: 13 tone de afișe electorale în 1996; 10 transporturi conținând fotografii publicitare, pliante și etichete comandate de P.D.S.R. în Franța, dintre care: 2,1 milioane fotografii; 5 milioane caledare; 21 milioane autocolante (21 de milioane, repet! Când populația României este de 23 de milioane!); 100.000 brelocuri; 10.000 poșete; 1 milion pliante; 3,6 milioane afișe, în valoare totală de 9 milioane de franci francezi.

Cum de ați putut conduce România fără a avea controlul propriilor acțiuni? Ne întrebăm dacă ați instituționalizat ilegalitatea cu bună știință sau din iresponsabilite? Ce este mai gravă, iresponsabilitatea politică sau complicitatea consimțită la ilegalitate?

Domnule Iliescu, domnilor din P.D.S.R., încetați cu ilegalitățile! Respectați-i pe cetățenii acestei țări și nu-i mai amețiți cu demagogie ieftină, pentru ca între timp, dumneavoastră să favorizați îmbogățirea unor grupuri de interese.

Nu mai oferiți lumii internaționale prilejul să ne arate cu degetul exact în momentul în care Guvernul României a câștigat încrederea organismelor financiare internaționale! Când în țară a pătruns o importantă infuzie de capital, ca urmare a prelungirii acordului stand-by cu F.M.I., cu Banca Mondială și Uniunea Europeană.

De ce aplicați "legea tăcerii" specifică grupărilor mafiote? Respectați justiția, colaborați cu ea și asumați-vă responsabilitatea pentru acțiunile întreprinse. În actuala situație, orice amânare, orice tragere de timp lezează grav interesele naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Constantin Eremia Cotrutz - analiza unei triste concluzii: nimeni nu are nevoie de intelectuali în România;

Are cuvântul domnul deputat Cotrutz Constantin Eremia, se pregătește domnul Szilágyi Zsolt.

 

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am în fața ochilor un grafic al evoluției alocațiilor de la bugetul de stat în perioada 1996 – 2000 și alături, coincidență, Contractul cu România.

Mă întreb a câta oară dacă diriguitorii și redactorii acestui contract s-or fi cunoscut, pentru că, judecând după consecințe, personalitățile în cauză sunt disociate și disonante.

Nu mai este de mirare că cercetătorii se reprofilează sau emigrează, nu este de mirare că viitoarea generație de tineri cercetători este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire, nu va mai fi de mirare un viitor apropiat cu amfiteatre pustii, cu biblioteci goale, cu laboratoare antideluviene, servind ca adăpost unor vise îngropate înainte de a se naște.

Au ajuns normale remarcile conform cărora a fugi în afară este singura soluție. A rămâne echivalează cu a fi fraier. La asemenea salariu, așa calitate.

Cercetare? Care cercetare? Cine are nevoie de așa ceva?

Este adevărat doar în parte că societatea evoluează și fără visători, eroi ai muncii prost plătite, potențial depresivi, viitori clienți ai clinicilor de spălare a creierelor, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp.

Societatea care se va baza pe lipsa de cultură socio-politică, pe rebuturile intelectuale pe care semidocții vechi și noi le pregătesc asiduu, nu poate fi decât una slabă, disociativă, inevitabil sortită segregării.

Și să ne mirăm că peste câțiva ani NATO va trage limita geo-economică la Carpați? Oare menținerea activă a punctelor de vamă în inima țării să fie doar o impresie?

Sute de tineri iau anual calea exilului, obligați de mocirla și de debusolarea celor pe care i-au votat în 1996. Mulți s-ar întoarce, dar cine se poate întoarce într-o închisoare sordidă, plină de mentalități obscure și de manierele de milițieni de getou întâlnite la tot pasul în structurile de decizie, plimbate elegant și pe banii noștri în cele mai înalte ministere.

Care doctorand revine în laboratoarele dotate a la anii ’70, când în afara țării a muncit pe bani adevărați și cu aparatură modernă?

Pentru ce să te înscrii la doctorat în România, când munca ta nu este remunerată, iar de rezultate corecte și competitive la nivel internațional nu poate fi vorba?

Toți acești tineri au privit întâi cu speranță, apoi cu nedumerire, apoi cu groază și în final cu scârbă la evoluția curbei alocației bugetare pentru învățământ și cercetare.

Practic, alimentați ca un muncitor de canal, cu salariul echivalent cu al unui gunoier, deproteinizați și demoralizați, aduși la nivelul gânditorului cu bască, fiți siguri că vor pleca în continuare.

Golind țara de tineri o veți fura de viitor, domnilor guvernanți! O veți alimenta cu nulități și cu semidocți. Veți face din ea o rezervație de alienați, la care nici ajutoarele din Occident nu vor mai fi de folos și nici NATO sau Uniunea Europeană.

Tinerii prost plătiți vor continua să spargă site-urile pe Internet ale Parlamentului României, aplicând stigmatul corupt pe fața acestuia. Alții vor continua să cânte pe stradă pentru bani, alții își vor împărți timpul între două job-uri, la fel de prost plătite.

Iar concluzia tristă este una singură: nimeni nu are nevoie de intelectuali în România. Poate doar nostalgicii culturii reale.

Din punctul de vedere al intelectualului, al cercetătorului, România se transformă, pe zi ce trece, într-o imensă temniță din care nu poți decât să te bucuri că scapi. Și după ce-i veți alunga pe toți, domnilor guvernanți, cine va mai vota? Toți. Și munci? 1%. Și gândi? 0.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Szilagyi Szolt - solicitarea unor clarificări în ceea ce privește caracterul apolitic al SRI;

Are cuvântul domnul Szilágyi Szolt, se pregătește domnul Sonea Ion. Este prezent? Este.

 

Domnul Szilágyi Szolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am aflat cu stupoare și indignare faptul că unii angajați ai S.R.I. din județul Bihor încearcă prin diferite metode să influențeze politica locală a județului.

Se pare că după cazul județului vecin, Satu Mare, și în Bihor S.R.I. sau unii agenți din S.R.I. doresc să fie un factor ce influențează procesul de negociere privind funcțiile de conducere ale autorităților locale.

Sunt partide care chiar amenință dacă ajung la putere: S.R.I și Garda financiară vor fi mobilizate împotriva adversarilor politici.

Presiunile de intimidare a unor consilieri aleși prin metodele ce amintesc de securitatea regimului comunist este un fenomen ce arată vulnerabilitatea noilor instituții, dar ridică și semnul întrebării în ceea ce privește controlul asupra unor instituții ce au atribuții în domeniul siguranței statului.

Stimate domnule Costin Georgescu, vă rog respectuos să anchetați cazurile din județul Satu Mare și județul Bihor, iar dacă se adeverește că unii ofițeri S.R.I. au încercat să influențeze luarea deciziilor politice sau comportamentul politic al unor consilieri, de exemplu la ședința constitutivă a Consiliului județean, vă cer să luați măsurile de rigoare.

După ce președintele Emil Constantinescu este nevoit să medieze între S.R.I și Comisia pentru studierea arhivelor securității, fiindcă S.R.I. interpretează după placul lui legea votată de Parlament, se pune întrebarea firească: este sau nu S.R.I.-ul o instituție apolitică ce are atribuții numai și numai în domeniul siguranței naționale? Este sau nu o atribuție conferită de lege, eventuala implicare în viața politică? A reușit sau nu S.R.I. să demonteze această imagine creată de vechea securitate că aceste structuri sunt stat în stat.

Domnule director, știu că în trecut a existat o structură organizatorică în cadrul serviciilor destinată exclusiv cu urmărirea unor cetățeni de etnie maghiară.

Vă întreb, deci, dacă după 10 ani de la schimbări, mentalitatea acestor structuri mai persistă în cadrul serviciilor?

Domnule director Costin Georgescu, vă întreb dacă aveți cunoștință de ofițeri S.R.I. care consideră că participarea unor cetățeni de etnie maghiară la conducerea unui județ este un pericol la adresa siguranței naționale, deci trebuie evitată?

Dacă se adeverește că ofițeri din serviciile secrete, prin diferite metode au încercat să influențeze procesul de negociere pentru posturile de conducere a județului nostru, care sunt măsurile care vor fi luate ? Dacă se vor lua și măsuri preventive?

Aș dori să vă întreb, totodată, ce face conducerea S.R.I. pentru evitarea implicării cadrelor serviciului în viața politică?

Îmi exprim, totodată, dezacordul față de faptul că unii membrii marcanți din actuala opoziție, care de altfel au avut și o funcție importantă în conducerea județului în perioada trecută, amenință cu utilizarea și folosirea S.R.I. și a Gărzii financiare, împotriva adversarilor politici, în caz că vor câștiga la alegerile parlamentare din acest an.

Fenomenul nu este numai trist, dar este în același timp și îngrijorător.

Cer, totodată, Comisiei parlamentare pentru controlul S.R.I.-ului să cerceteze dacă activitatea serviciului a rămas apolitică sau există cadre din S.R.I. care încearcă să influențeze procesul de negociere pentru posturile de conducere din diferite județe din Ardeal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Sonea - semnalarea unor anormalități cu care se confruntă sistemul medical din instituțiile de învățământ preuniversitar;

Are cuvântul domnul Sonea Ioan.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urmă cu aproximativ două luni, printr-o intervenție făceam cunoscute lucruri anormale sub aspect organizatoric și de coordonare, cu care se confruntă sistemul medical din instituțiile de învățământ preuniversitar.

În datele de 16 și 17 mai depuneam la Comisia pentru sănătate și prin Comisia pentru muncă și protecție socială la Ministerul Sănătății un memoriu al medicilor și asistenților medicali de la cabinetele din Bistrița și apoi din partea cadrelor sanitare de la căminele și grădinițele din Bistrița la Comisia pentru sănătate și Ministerul Sănătății. Prin aceste documente cadrele sanitare aduceau la cunoștința instituțiilor competente de specialitate câteva aspecte, astfel:

  1. lipsa unui statut clar de funcționare a rețelei de medicină școlară, prin inexistența unui for tutelar pentru cabinetele școlare și a unei legislații specifice;
  2. lipsa de fonduri pentru rețete gratuite elevilor din afara orașului sau județului, aflați în imposibilitate de relație cu medicul de familie, locuind în internate sau gazdă și care nu pot suporta costul integral al medicamentelor;
  3. grave probleme privind plata la timp a salariilor, neaplicarea indexărilor salariale și a prevederilor Ordonanței de urgență nr. 24 din 2000 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Apoi, personalul cabinetelor școlare din județul Bistrița Năsăud nu a beneficiat încă de al 13-lea salariu pe 1999;
  4. marginalizarea medicilor școlari sub aspect profesional și social, prin neacordarea dreptului de a elibera rețete gratuite, bilete de trimitere și de internare și necorelarea salariului cu activitatea desfășurată și pregătirea de specialitate;
  5. lipsa de solicitudine a direcție de sănătate publică a Casei de Asigurări de Sănătate, a spitalului județean față de problemele cadrelor sanitare din cabinetele școlare și cămine.
  6. din păcate, nu numai la nivel județean se constată nepăsare față de acest domeniu, ci și din partea Ministerului Sănătății, care iată, după o lună nu binevoiește să răspundă demersurilor făcute.

Astfel de acțiuni au fost întreprinse de reprezentanți ai medicinei școlare și din alte județe. Oare chiar nu merită respect și recunoaștere medicii și asistentele medicale care desfășoară activitate atât profilactică, precum și curativă, într-un mediu atât de sensibil și expus și care reprezintă, de fapt, viitorul României. Să fie nepăsarea sora inconștienței când se "abordează" în acest mod un domeniu important de către actualii guvernanți? Cred că o minimă decență impune un răspuns la solicitările unor oameni nedreptățiți astăzi, de cei pe care-i susțin prin impozite și taxe. Sper într-o soluționare rapidă a problemelor din acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
Vasile Panteliuc - o nouă atenționare asupra pericolului în care se află pădurile.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tăvală Tănase este în sală? Nu este.

Domnul Pantelimon Vasile? Are cuvântul.

 

Domnul Vasile Panteliuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Panteliuc și nu Pantelimon!

Prin această declarație politică pe care doresc să o fac astăzi, 20 iunie 2000 în Camera Deputaților, atrag atenția Parlamentului României, președintelui Republicii și Guvernului țării despre pericolul în care se află pădurile țării, care sunt supuse unor tăieri abuzive, cu efecte imprevizibile asupra echilibrului ecologic.

Sunt de acord – și precizez acest lucru – cu restituirea pădurilor vechilor proprietari. Dar punerea în posesie a pădurilor trebuie făcută în condiții care să garanteze buna gospodărire și menținerea continuității lor.

Aceste condiții pot fi create numai de existența unui regim silvic bun și complet, existența unor structuri teritoriale de aplicare a regimului silvic, a unor instrucțiuni, a unor structuri de control și a unor legi de apărare a personalului silvic, adecvate perioadei actuale, când agresivitatea asupra pădurilor țării este în creștere.

În prezent, se încearcă, în scopuri electorale, punerea în posesie a pădurilor, prin presiuni asupra personalului silvic, fără a avea create toate condițiile de aplicare a Legii nr. 1/2000, lege care ea însăși are multe lacune și neclarități, care pot facilita comiterea de erori și chiar abuzuri de către oameni de rea-credință.

Timpul nu-mi permite să dau exemple, dar ele se pot găsi în teritoriu.

Pădurile care au fost puse în posesie, în baza Legii nr. 18 din 1991, în suprafață de 340.000 hectare sunt tăiate ras sau brăcuite urmînd ca vânturile să doboare arborii ce au mai rămas, iar locurile defrișate nu au fost împădurite, terenul fiind supus eroziunii și alunecării. Multe din terenuri au fost transformate în pășuni sau fânețe și chiar în terenuri arabile.

Se cunoaște că în perioada 1923-1937, în condiții economice și sociale asemănătoare, pădurile României au fost diminuate cu suprafața de aproape 2 milioane hectare și nu era dotarea tehnică actuală, respectiv: gatere rapide, fierăstraie mecanice, autotractoare, autoremorci.

Oare se dorește ca cele 3 milioane hectare pădure ce vor fi privatizate să aibă soarta celor puse în posesie între cele două războaie mondiale, sau celor peste 300.000 hectare puse în posesie în baza Legii nr. 18 din 1991?

Cine are interes să producă catastrofe ecologice în România?

De altfel, simțim aceste efecte, care se manifestă în prezent în secete excesive, inundații catastrofale, alunecări de teren, avalanșe de zăpadă.

Stimați colegi,

Consider că neluarea măsurilor de oprire și prevenire a distrugerii pădurilor constituie un pericol pentru siguranța națională a României.

Domnilor guvernanți și politicieni de la putere,

Stabiliți norme clare de aplicare a legii ce poartă nr. 1/2000!

Modificați-o prin Ordonanță de urgență, dacă este nevoie, pentru a preveni distrugerea pădurilor, spre binele viitorilor proprietari, dar mai ales spre binele copiilor și moștenitorilor acestora și a societății românești.

În același timp, vă rog să protejați corpul silvic, pentru că acesta are marele merit - și vă rog să rețineți – de a fi creat și menținut până în prezent cele mai frumoase și valoroase păduri din Europa.

Întregii clase politice din România îi adresez rugămintea să nu mai folosească pădurea în scopuri electorale, spre a nu fi blestemați de urmași.

În încheiere, doresc să precizez încă o dată că sunt pentru restituirea pădurilor adevăraților proprietari și moștenitorilor acestora, care dovedesc lucrul acesta cu acte în regulă, și nu impostorilor, dar restituirea să se facă în condiții care să garanteze buna gospodărire și menținerea continuității acestora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ionescu Alexandru este prezent? Nu este prezent.

Stimați colegi,

Cu aceasta, am încheiat programul nostru de intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 25 septembre 2022, 2:24
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro