Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 25-09-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2000

Aprobarea ordinii de zi pentru zilele de 25 și 28 septembrie 2000.

Ședința a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gazi Gherasim și Vasile Miclăuș, secretari.

 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 271. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 18 deputați, 72 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit.

În ceea ce privește ordinea de zi și programul de lucru, care au fost aprobate de dumneavoastră în ședința de joi, au intervenit unele modificări. Aveți noua ordine de zi în mape.

Față de aceste modificări, aveți observații de făcut? Nu sunt.

În condițiile acestea, supun votului ordinea de zi, așa cum s-a stabilit acum.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, am votat noua ordine de zi și programul.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În conformitate cu ordinea de zi, o să dau citire informării cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie vizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, adoptat de Senat în ședința din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice, adoptat de Senat în ședința din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, adoptat de Senat în ședința din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2000 privind finanțarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, adoptat de Senat în ședința din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2000 pentru completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecție a cadrelor militare și a salariaților civili care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăților compensatorii și ajutoarelor care se acordă personalului militar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor compensatorii de care beneficiază potrivit legii cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, adoptat de Senat în ședința din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Acest proiect de lege se dezbate în procedură normală.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 134/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată Propunerea legislativă privind abrogarea unor articole și modificarea Decretului nr. 244/10 iulie 1978 al Consiliului de Stat al R.S.R. privind regimul metalelor prețioase și al pietrelor prețioase, publicat în Buletinul Oficial nr. 63/15 iulie 1978, inițiată de domnii deputați Puiu Hașotti și Vasile Dănilă. Se solicită procedura de urgență de către liderul Grupului parlamentar PNL.

Vă rog, doriți procedura de urgență? Solicitați!

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în numele Grupului parlamentar al PNL, solicităm procedura de urgență. Vreau să relev faptul că unicul act în vigoare care reglementează regimul metalelor prețioase este decretul amintit de dumneavoastră, el cuprinde o serie de prevederi referitoare la regimul metalelor prețioase și al pietrelor prețioase și acest act nesocotește cu desăvârșire proprietatea privată, în prezent fiind depășit și devenind o frână în activitate, deoarece, din varii motive, nu a fost abrogat până prezent.

Noi credem că se impune modificarea majoră, dacă nu chiar abrogarea acestui act normativ anacronic, care impune în diverse forme monopolul de stat în această activitate, care, sigur că face parte din ceea ce numim piață liberă. Și, mai mult, trebuie să ne armonizăm cu prevederile Uniunii Europene, prin care să liberalizăm regimul, activitatea în domeniu, circulația metalelor prețioase și a pietrelor prețioase și semiprețioase.

Vreau să mai subliniez, în continuare, că susținem menținerea monopolului de stat asupra extracției minereurilor și nisipurilor conținând metale prețioase, pietre prețioase și semiprețioase. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci s-a solicitat procedura de urgență și o supun la vot.

Cine este pentru a se aproba procedura de urgență solicitată de inițiatori?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Să supun încă o dată, cine este pentru? Că n-am numărat! Care doriți, trebuie să vă exprimați votul? Sunt, destul de multe.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voci din rândurile parlamentarilor PRM:

Câte voturi au fost pentru?

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doriți să numărăm și voturile pentru? Da?

Încă o dată, nu vă supărați! Cine este pentru procedura de urgență, ca să putem număra? Vă rog, numărați! 64 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 27 abțineri.

Voci din sală:

Nu e cvorum! Constatați că nu e cvorum!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Sigur că nu am întrunit majoritatea, adică, jumătate din cât ar fi cvorumul de lucru. În consecință, vă propun să o lăsăm în procedură normală, nu am obținut votul pentru procedura de urgență.

Domnule deputat, vă satisface această soluție?

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Domnule președinte, e jenant, nu vreau să cer cvorumul, dar de prima dată trebuia să vedeți că lumea e neatentă și...

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Aceasta mă obligă, atunci, să fac apelul, ca să strâng cvorumul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Faceți cum vreți...

Voci din sală:

Faceți apelul!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Liderii grupurilor parlamentare, puteți face o mobilizare? În 10-15 minute, rog liderii să încerce o mobilizare, ca să avem cvorumul!

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu profit de faptul că lucrările sunt astăzi conduse chiar de președintele Camerei Deputaților, ca să pun o întrebare. Poate eu greșesc, s-ar putea ca să nu fi fost atent, dar am fost și eu sesizat de diverși, care mi-au spus: "Dar ordonanța privind impozitul pe venit nu mai ajunge la Parlament?"

Este o ordonanță din 27 august 1999! E o ordonanță simplă!

 
 

Domnul Florin Georgescu (din sală):

A cui?

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

A Guvernului.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Care Guvern? A cui e?

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Păi, nu mă luați așa, domnule ministru... Eu întreb...

Pentru că normal este ca această ordonanță, care este un act normativ de o deosebită importanță... Eu am ridicat această chestiune și cu alte prilejuri, nu, într-adevăr, de la tribuna Parlamentului, că e ordonanță simplă și că printr-o ordonanță simplă nu pot fi abrogate prevederi din legi organice.

Voci din sală:

Așteptăm cvorumul, domnule Zoner!

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Lăsați cvorumul, acum, cât vorbesc eu! Ziceți mersi, că mai vin, poate, colegi și va fi cvorum!

Și, ca atare, eu v-aș ruga să puneți în discuția Biroului permanent acest lucru. Măcar acum, la sfîrșit. Că e o ordonanță simplă. Stă de aproape un an și jumătate fără să treacă prin Parlament? Și e ceva de importanță deosebită, se schimbă sistemul de impozitare!

Și, dacă se întâmplă acest lucru, nu știu dacă nu se datorește faptului a ceea ce v-am spus înainte: că prin ordonanță simplă nu poți să abrogi prevederi din legi organice! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vreau să-i răspund domnului deputat!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund distinsului meu coleg, domnului deputat Zoner. Am informații foarte exacte, după care care chiar șeful domniei sale, domnul ministru Remeș, nu a trimis pe nimeni la comisia respectivă, pentru discutarea acestui act normativ. Ar fi bine să-l întrebe... (Rumoare, vociferări. Deputații din sală roagă să nu se transfere la microfon conflictele din interiorul partidului.)

 
Informare privind demisia din Grupul parlamentar al PUNR a domnului Romulus Raicu.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Romulus Raicu.

 

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am solicitat cuvântul pentru a anunța plenului Camerei Deputaților hotărârea mea de a demisiona, începând cu ziua de astăzi, din Grupul parlamentar al PUNR. Nu doresc să dau explicații suplimentare în legătură cu gestul meu, vreau doar să vă asigur că nu am solicitat și nu solicit loc pe listele electorale ale vreunui alt partid, pentru că nu voi candida la alegerile din toamnă.

Din acest moment mă declar deputat independent, iar până la sfârșitul legislaturii voi participa la activitatea Grupului parlamentar al PDSR. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Zoner, poftiți!

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Eu am pus aici o problemă de principiu, o problemă legislativă, nu am venit în propagandă electorală, cum vine domnul Hașotti! Iar dacă e vorba de cine a semnat-o, au semnat-o mai mulți miniștri, inclusiv domnul Stoica! Dacă e vorba așa! Și cine mi-a răspuns, fals! că este ordonanță de urgență, când, de fapt, era ordonanță simplă, tot domnul Stoica mi-a răspuns, într-o ședință de a noastră!

Dar eu n-am vrut să pun problema în felul acesta, microfonul ăsta e pentru dezbateri parlamentare, restul, la televizor, în piețe publice, unde vreți dumneavoastră! Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Avramescu, vreți cuvântul? Poftim!

 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă iertați că revin în legătură cu cererea de a fi discutată în procedură de urgență acea inițiativă, este necesară, pentru că în domeniu este, la ora actuală, îmi iertați cuvântul, o mare zăpăceală! Chiar atunci când a apărut, prin anii ’80 și ceva (numai că nu a mai apărut alt act normativ) era depășit acest decret și exemplul cel mai bun pe care vi-l pot da este că în ceea ce privește producția de aur, pe vremea dinainte de 1989, se accepta..., la un moment dat apăruse un HCM, prin care puteau să producă aur și privații; era vorba de țărani și romi, care, cu șaitrocul, din albiile râului, mai puteau scote aur; și începuse să funcționeze treaba aceea.

Deci, a pune acum lucrurile la punct, a elimina ce era prost în decretul acela și nu mai corespunde condițiilor actuale și a lăsa ceea ce era bun, este ce putem face, ca, și în domeniul acesta, să fie ceva în regulă. Bineînțeles, rămânând statul singurul, cel care adună tot aurul.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnule chestor, mai numără o dată! Dacă nu avem cvorumul, o să facem apelul!

Ne lipsesc 19 oameni până la cvorum! Rog un domn secretar, să facem apelul!

 
 

Domnul Vasile Miclăuș:
Achimescu Victor Ștefan absent
Aferăriței Constantin absent
Afrăsinei Viorica prezentă
Albu Alexandru prezent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paul absent
Ana Gheorghe (Dâmbovița) absent
Ana Gheorghe (Hunedoara) absent
Andrei Gheorghe absent
Andronescu Ecaterina absentă
Antal István absent
Antonescu George Crin Laurențiu absent
Antonescu Niculae Napoleon absent
Argeșanu Valentin prezent
Arghezi Mitzura Domnica prezentă
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin Gheorghe prezent
Baban Ștefan prezent
Babiaș Iohan Peter absent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai absent
Badea Alexandru Ioan prezent
Bara Radu Liviu absent
Bárányi Francisc absent
Barbaresso Emanoil Dan prezent
Barbăroșie Victor absent
Barde Tănase absent
Bartoș Daniela prezentă
Băbălău Constantin prezent
Bălăeț Dumitru prezent
Becsek Garda Dezideriu Coloman absent
Bejinariu Petru absent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasile absent
Berciu Ion prezent
Biriș Anamaria Mihaela absentă
Birtalan Ákos absent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan absent
Boda Iosif absent
Böndi Gyöngyike absentă
Boștinaru Victor prezent
Bot Octavian prezent
Botescu Ion absent
Bran Vasile absent
Brezniceanu Alexandru prezent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea prezent
Bujor Liviu absent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Aprodu Daniela prezentă
Buzatu Dumitru absent
Calimente Mihăiță absent
Cazacu Vasile Mircea prezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent
Cândea Vasile prezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae absent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei Ioan prezent
Chiriac Mihai absent
Chiriță Dorin prezent
Ciontu Corneliu prezent
Ciumara Mircea absent
Cîrstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu Spiridon prezent
Constantinescu Dan prezent
Corâci Ioan Cezar prezent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu Ovidiu absent
Coșea Dumitru Gheorghe Mircea absent
Cotrutz Constantin Eremia absent
Cristea Gabriela prezentă
Cristea Gheorghe absent
Cristea Marin prezent
Cunescu Sergiu prezent
Dan Marțian prezent
Dan Matei Agathon absent
Darie Simion prezent
Dărămuș Nicolae Octavian absent
Dănilă Vasile prezent
Decuseară Jean prezent
Dejeu Gavril absent
Diaconescu Ion prezent
Dimitriu Sorin Petre absent
Dîrstaru Dorin prezent
Dobre Traian absent
Dobrescu Smaranda prezentă
Dorian Dorel absent
Dorin Mihai prezent
Dragoș Iuliu Liviu absent
Dragu George prezent
Drăgănescu Ovidiu Virgil absent
Drecin Mihai Dorin absent
Drumen Constantin prezent
Dugulescu Petru absent
Dumitrașcu Laurențiu prezent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu Marilena absentă
Dumitrescu Paul Adrian absent
Dumitriu Carmen prezentă
Elek Barna Matei absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian prezent
Filipescu Ileana prezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreia absentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan absent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin prezent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorghiof Titu Nicolae prezent
Gheorghiu Adrian prezent
Gheorghiu Mihai prezent
Gherasim Ion Andrei absent
Ghidău Radu prezent
Ghiga Vasile absent
Giurescu Ion prezent
Glăvan Ștefan absent
Godja Petru prezent
Grădinaru Nicolae absent
Grigoraș Neculai absent
Grigoriu Mihai absent
Groza Nicolae prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Hașotti Puiu prezent
Hilote Eugen Gheorghe absent
Hlinschi Mihai prezent
Honcescu Ion absent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena prezentă
Ianculescu Marian prezent
Ifrim Dumitru prezent
Igna Ioan absent
Ignat Ștefan absent
Iliescu Valentin Adrian absent
Ionescu Alexandru absent
Ionescu Anton absent
Ionescu Bogdan absent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin prezent
Ionescu Gheorghe prezent
Ionescu Marina absentă
Ionescu Nicolae prezent
Ioniță Mihail Gabriel prezent
Ioniță Nicu absent
Iorga Leonida Lari prezentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula Maria prezentă
Jurcan Dorel absent
Jurcă Teodor absent
Kakasi Alexandru absent
Kelemen Atila Bela Ladislau absent
Kerekes Károly prezent
Kónya Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol Emil prezent
Kovács Csaba Tiberiu prezent
Lazia Ion absent
Lădariu Lazăr absent
Lăpușan Alexandru prezent
Leca Mihai prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin Victor absent
Lixăndroiu Viorel absent
Lupu Vasile absent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei absent
Manolescu Oana prezentă
Marin Gheorghe absent
Marineci Ionel absent
Marinescu Ioan Sorin prezent
Márton Árpád Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile absent
Mátis Eugen prezent
Mândroviceanu Vasile absent
Mânea Radu prezent
Mera Alexandru Liviu prezent
Meșca Sever prezent
Miclăuș Vasile prezent
Micle Ulpiu Radu Sabin prezent
Mihăilescu Petru Șerban prezent
Mihu Victor Traian absent
Miloș Aurel absent
Mitrea Miron Tudor prezent
Mogoș Ion prezent
Moiceanu Constantin absent
Moldovan Petre absent
Moldoveanu Eugenia prezentă
Morariu Teodor Gheorghe absent
Moroianu Geaman Adrian Tudor absent
Moucha Romulus Ion prezent
Munteanu Ion absent
Mureșan Ioan absent
Muru Grigore prezent
Musca Monica Octavia absentă
Nagy Ștefan absent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo absent
Năstase Adrian prezent
Neacșu Ilie prezent
Neagu Romulus prezent
Neagu Victor absent
Negoiță Gheorghe Liviu absent
Negrău Mircea prezent
Nica Dan absent
Nichita Dan Gabriel absent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie absent
Nicolescu Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Vasile absent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe prezent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus absent
Osman Fedbi absent
Palade Dan prezent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Aurel Constantin prezent
Partal Petre absent
Pașcu Ioan Mircea absent
Pavel Lavinia absentă
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel prezent
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Dumitru absent
Pecsi Francisc prezent
Pereș Alexandru absent
Petrescu Ovidiu Cameliu prezent
Petrescu Silviu absent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu absent
Pintea Ioan absent
Pițigoi Barbu prezent
Podaru Dumitru-Teodor prezent
Pop Iftene prezent
Pop Leon Petru prezent
Popa Aron Ioan absent
Pop Viorel absent
Popa Daniela absentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Ștefan prezent
Popa Virgil prezent
Popescu Bejat Ștefan Marian absent
Popescu Dumitru prezent
Popescu Emil Teodor prezent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineu prezent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent
Priceputu Laurențiu absent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carola prezentă
Radu Alexandru Dumitru prezent
Radu Elena Cornelia Gabriela absentă
Ráduly Róbert Kálmán absent
Raica Florica Rădița prezentă
Raicu Romulus prezent
Rákoczi Ludovic prezent
Rădulescu Cristian absent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent
Rânja Traian Neculaie prezent
Remeș Decebal Traian absent
Rizescu Sergiu George prezent
Roman Ioan absent
Roșca Ioan prezent
Roșca Toader prezent
Rotaru Dumitru prezent
Ruse Corneliu Constantin absent
Sandu Alecu prezent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandru absent
Săndulescu Aureliu Emil absent
Sârbu Marian absent
Secară Gheorghe absent
Serac Florian prezent
Severin Adrian absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Sirețeanu Mihail prezent
Sonea Ioan prezent
Spătaru Liviu prezent
Spiridon Didi absent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel absent
Stănescu Alexandru Octavi absent
Stănescu Mihai Sorin prezent
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Székely Ervin Zoltán absent
Szilágyi Zsolt prezent
Șaganai Nusfet absent
Șerban George absent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petru absent
Tabără Valeriu absent
Tamás Sándor absent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase Pavel prezent
Teculescu Constantin absent
Tokay Gheorghe absent
Trifu Romeo Marius absent
Tudor Marcu prezent
Tudose Nicolae Florin absent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian Costel absent
Țurlea Petre prezent
Udrea Florian prezent
Vaida Francisc Atila prezent
Valeca Șerban Constantin prezent
Varga Attila prezent
Vasilescu Nicolae absent
Vasilescu Valentin prezent
Vataman Dorin prezent
Văsioiu Horia absent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vetișanu Vasile absent
Vida Iuliu prezent
Vida Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Ioan Adrian absent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai absent
Vițelar Bogdan absent
Voicu Mădălin absent
Weber Ernest-Otto absent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au consemnat prezența la secretariatul de ședință.)

 
Aprobarea unei modificări în componența Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea și organizarea clerului militar.

Domnul Ion Diaconescu:

Completați prezența cu cei care au venit.

Domnule Pambuccian, aveți cuvântul.

 

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să vă supun aprobării o modificare la o comisie de mediere – este vorba de medierea Legii privind constituirea și organizarea clerului militar, unde în locul meu propun să participe la mediere din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Ați auzit rugămintea domnului Pambuccian.

Supun la vot această inversare – schimbarea domniei sale cu colegul tot de la grupul respectiv.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, s-a făcut această înlocuire.

Doamnelor și domnilor deputați,

Au răspuns prezent 196. Deci, cvorumul este cu prisosință. De fapt, cvorumul de lucru este doar de 126; avem 10 deputați plecați la Strasbourg, avem 18 în comisiile care lucrează în momentul acesta și avem domni miniștri. Deci, avem cvorumul cu prisosință.

Reluăm problemele de unde le-am lăsat.

Procedura de urgență cerută de domnul Hașotti la acea inițiativă parlamentară a dânșilor.

O luăm invers, ca să fie mai ușor.

Cine este împotriva procedurii de urgență? 5.

Abțineri? Majoritatea.

Cine este pentru?

Majoritatea celor de față s-a abținut de la vot. Deci, rămâne în procedură normală. Ea va fi trimisă la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.204/1999 privind ratificarea Protocolului adițional nr.8 la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA), semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999.

Trecem la ordinea de zi.

În ordinea de zi, la primul punct este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.204/1999 privind ratificarea Protocolului adițional nr.8 la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA), semnat la Budapesta în 20 octombrie 1999.

Inițiatorul este?

Poftiți.

 

Domnul Mihai Berinde (subsecretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență nr.204/1999 a fost adoptată în contextul unor modificări tehnice care au trebuit aduse la Protocolul adițional nr.8 cu privire la regulile de origine aplicabile între țările membre ale Acordului Central European de Liber Schimb.

Nevoia de a introduce aceste modificări în legislația română a rezultat din faptul că, în caz contrar, produsele românești nu mai puteau fi exportate pe piețele respective cu beneficierea de concesiile tarifare convenite prin acordul respectiv.

Urgența acestei inițiative legislative a rezultat din faptul că ea a fost adoptată undeva la sfârșitul lunii octombrie, iar, în situația în care de la 1 ianuarie 2000 nu puteam aplica efectiv acest lucru, exporturile românești trebuiau să se efectueze în țările CEFTA cu plata taxelor vamale.

Iată, deci, motivul pentru care, domnilor deputați, vă supunem spre aprobare proiectul de lege privind adoptarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Din partea comisiei?

Domnul deputat Pițigoi.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu Adresa nr.434 din 11 septembrie a.c. Biroul permanent al Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art.86 și 102 din Regulamentul Camerei Deputaților, a sesizat în fond în procedură de urgență Comisia pentru industrii și servicii cu dezbaterea și avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.204/1999 privind ratificarea Protocolului adițional nr.8 la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA), semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999.

În urma dezbaterii în ședință în data de 13 septembrie 2000 a proiectului de lege menționat mai sus, având în vedere și avizele favorabile primite de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Consiliul Legislativ, comisia noastră a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege în forma trimistă de Senat și trimiterea lui spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților.

Conform art.74 alin.2 din Constituția României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere și avizare pe fond are un caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mai are cineva de făcut vreo obiecție asupra ordonanței? Dacă nu, trecem mai întâi să dezbatem ordonanța de urgență la care se referă această lege.

Supun spre aprobare titlul acestei ordonanțe – "Ordonanță de urgență privind ratificarea protocolului adițional nr.8 la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA), semnat la Budapesta în 1999".

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, titlul ordonanței de urgență a fost aprobat.

Articolul unic al ordonanței, pe care îl aveți în textele dumneavoastră.

Dacă sunt ceva comentarii asupra acestui articol unic? Nu sunt.

Supun la vot articolul unic din cadrul ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, articolul unic a fost aprobat.

Supun la vot ordonanța în întregime.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Acum, pe baza acestei ordonanțe, legea respectivă de aprobare a ordonanței.

Titlul legii, care este același ca și la ordonanță, pe care vi l-am citit.

Cine este pentru titlul legii? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, titlul legii a fost aprobat.

Articolul unic privind aprobarea Ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt voturi.

Legea în ansamblu, de aprobare a Ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt voturi.

În consecință, acest punct de pe ordinea de zi, această lege de aprobare a Ordonanței respective, a fost aprobat.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și regresul statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă (returnat comisiei).

Punctul 3: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și regresul statului în urma hotărârilor și Convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă. Regresul statului...? Cum vine asta?

La această Ordonanță, căreia dumneavoastră i-ați aprobat majoritatea articolelor, a rămas în suspensie un singur articol, art. 5, care a rămas, comisia respectivă, să facă un raport suplimentar. Așa scrie în documentația care-o am.

Președintele comisiei respective este domnul Dan Marțian.

S-a făcut raport suplimentar?

 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În ședința de săptămâna trecută, noi am prezentat un raport suplimentar, care a fost difuzat tuturor colegilor.

El menține pe fond soluția pe care a dat-o comisia și care se regăsește în raportul prezentat în legătură cu acest proiect de lege, cu unele precizări, care au rezultat în urma participării la discuție și a reprezentanților inițiatorului. Și acest raport suplimentar, care vizează redactarea și conținutul art. 5 alin. 1, are următorul conținut: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândurile juriștilor cu mare prestanță morală și civică și cu reputație profesională recunoscută, cu avizul conform al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale ale Camerei Deputaților și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări, al Comisiei pentru drepturile omului ale Senatului, reunite în ședință comună. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de către ministrul Justiției, care va și prezida lucrările acestuia, fără a participa însă la vot".

Acesta este raportul suplimentar, care în urmă cu o săptămână a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către membrii comisiei noastre și care a fost prezentat și acum o săptămână.

În cadrul dezbaterilor care au urmat au fost unele obiecții pe care le-a formulat domnul deputat Gavril Dejeu și, de asemenea, domnul deputat Emil Popescu.

Domnul deputat Gavril Dejeu a optat pentru formula numirii de către Guvern, într-o primă intervenție a domniei sale, într-o a doua a vorbit despre posibilitatea numirii, sau a desemnării candidaturilor pentru funcția de judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către Parlament, fără să mai precizeze alte aspecte.

Intervenind, domnul deputat Emil Popescu, invocând faptul că nu trebuie să existe o confuzie în ceea ce privește raporturile dintre puterea judecătorească și puterea executivă, a propus ca și în cazul desemnării unui candidat, așa cum se face potrivit art. 135 din Constituție, și anume ca desemnarea candidaților, a celor 3 candidați pe care fiecare stat membru îi prezintă la Comitetul Miniștrilor și, după aceea, ajung în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a propus ca numirea, desemnarea candidaților să se facă de către Președintele României și la propunerea pe care s-o facă comisiile. Da. Imediat, să nu dau eu o interpretare abuzivă a intervențiilor dânsului... Îmi dați voie să verific acest lucru, deci propune ca "Desemnarea candidaților pentru funcția de judecător să fie făcută de către Președintele țării și la propunerea Comisiilor juridice, de disciplină, imunități și a Comisiilor pentru drepturile omului ale celor două Camere". Acestea au fost propunerile care s-au făcut.

Întrucât noi am prezentat un raport suplimentar și întrucât problemele care le-am enunțat foarte pe scurt înainte au fost ridicate aici, în plen, noi am spus și atunci că nu mai facem un raport suplimentar, nu are decât plenul Camerei să ia în discuție dacă nu convine raportul prezentat de către comisia noastră în calitatea ei de structură permanentă, sesizată pentru analiză în fond, să fie discutate aceste propuneri care s-au făcut în plen și să se ia o decizie.

Printre altele, atunci, s-a evocat și faptul că nu este prezent inițiatorul. De data aceasta inițiatorul este prezent, putem să discutăm aceste lucruri și să vedem decizia la care vom ajunge.

Cam acesta este punerea în temă pe care am vrut s-o fac. Dacă sunteți de acord, domnule președinte, să ascultăm și inițiatorul, dacă sunt și alte luări de cuvânt și, dacă va fi nevoie, vom interveni în numele comisiei.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Am înțeles că domnul Emil Popescu a avut de făcut obiecții. Văd că este prezent. Deci, domnule Emil Popescu, am să vă rog ca, după inițiator, să vă spuneți punctul de vedere în legătură cu propunerea făcută de domnul Dan Marțian.

Vă rog, domnule inițiator, poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

După cum s-a spus aici, discutăm numai despre art. 5 din Ordonanța nr. 94 din 30 august 1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și regresul statului în urma hotărârilor și Convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

Discuția care se face este legată, în primul rând, de competența celui care propune judecătorul pentru a reprezenta România la Curtea Europeană de Justiție, la Curtea Drepturilor Omului.

Sigur că tot ceea ce s-a spus și discuțiile care au avut loc în comisiile de specialitate au reprezentat puncte de vedere deosebit de interesante, însă noi ne menținem punctul de vedere, și anume..., pe care l-am și formulat: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și a Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului".

De ce nu putem accepta ideea care a fost exprimată până acum referitor la posibilitatea ca această numire să fie făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii? Pentru că o astfel de activitate ar excede prevederilor constituționale și dați-mi voie să vă citesc și punctul nostru de vedere în acest sens: "Conform art. 133 din Constituție, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt expres și limitativ prevăzute și anume: propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari" și doi, "...îndeplinește rolul de Consiliu de Disciplină al Judecătorilor".

Prin urmare, conferirea oricărei alte atribuții printr-o lege specială duce la încălcarea inevitabilă a dispozițiilor constituționale. Considerăm necesară precizarea potrivit căreia calitatea de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este esențial diferită față de calitatea de magistrat român, așa cum este definită de prevederile constituționale, precum și de cele ale Legii nr. 92/1992.

Convenția și Regulamentul de funcționare a Curții stabilesc cerințele cărora trebuie să le răspundă o candidatură, înaltă pregătire profesională, conduită morală ireproșabilă, prestigiu în societate.

Prin urmare, calitatea de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este condiționată de existența calității de magistrat, în dreptul intern unele state desemnând cadre didactice, și chiar noi avem cadre didactice în Consiliul Europei, reprezentate la ora actuală prin domnul profesor Bârsan, cadre didactice, deci, universitare sau avocați. Rezultă că judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este membru al corpului magistraților. De asemenea, trebuie subliniat că procedura de numire a judecătorului în dreptul intern și procedura numirii judecătorului la Curtea Europeană sunt esențial diferite.

În condițiile în care Constituția dispune că propunerea pentru numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor se înaintează de către Consiliul Superior al Magistraturii Președintelui României, în cazul judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, propunerea ar trebui înaintată Guvernului, singurul abilitat, conform Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și normelor dreptului internațional, să reprezinte statul în relațiile internaționale. În al doilea rând, o asemenea soluție ar restrânge sfera persoanelor care au vocație de a fi propuse în funcția de judecător la Curte. Având în vedere atribuțiile acordate limitativ de Constituție și de Legea nr. 92 din 1992 Consiliului Superior al Magistraturii, soluția propunerii de către acesta ar adăuga un criteriu în plus și anume apartenența la corpul judecătorului.

În acest context trebuie reamintit faptul că în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. De asemenea, Regulamentul de organizare și funcționare a Curții cuprind propriile dispoziții de natură a asigura independența, imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului național. Astfel, orice judecător ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, înainte de începerea exercitării competențelor sale, depune un jurământ în fața Curții sau a președintelui acesteia.

De asemenea, conform art. 5 din Regulament, pe durata mandatului, judecătorul nu poate exercita nici o activitate incompatibilă cu cerințele independenței și imparțialității, plenul Curții hotărând în calitate de organism disciplinar cu privire la încălcarea acestei obligații. De asemenea, mai sunt argumente din practica statelor semnatare ale Convenției. Conform informațiilor furnizate de Misiunea permanentă a României la Strasbourg, procedura de desemnare a judecătorului național nu este reglementată printr-un act normativ în cea mai mare parte a țărilor semnatare.

În prezent, este în lucru elaborarea unui document al Adunării Parlamentare, având drept scop adoptarea de către statele membre a unui act normativ în acest sens.

Pentru o mai bună expunere a practicii, trebuie menționat faptul că nu există o practică uniformă. Pentru statele în care aceste atribuții sunt îndeplinite de Ministerul Afacerilor Externe, propunerea pentru judecătorul național este făcută de ministrul Afacerilor Externe, cum este în cazul Poloniei, Turciei, Italiei, Franței și Bulgariei.

Pentru statele în care atribuțiile de agent al Guvernului sunt îndeplinite de ministrul Justiției, cum este în cazul României, propunerea judecătorului național se face de către ministrul Justiției. Cazul Germaniei și Moldovei.

Ca un ultim argument, aș vrea să vă spun că potrivit Constituției, Guvernul, cel care răspunde de politica externă a statului, deci Guvernul este cel care trebuie să contribuie la numirea acestui judecător, Președintele, potrivit Constituției având numai un drept de reprezentativitate a statului în politica externă.

Prin urmare, noi ne menținem punctul de vedere pe care l-am formulat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Chestiunea a fost discutată deja odată, acum sintetizăm din nou pozițiile și, pe măsură ce am ascultat pe antevorbitorii mei, am ajuns la concluzia că, așa cum gândim și cum prezentăm lucrurile, ultima formulă pe care v-am prezentat-o este legală, corectă și singura recomandabilă.

Reamintesc aceste argumente, care n-au fost contrazise prin argumentele care au fost aduse astăzi, aici. Este vorba de numirea unui judecător la o instanță internațională, în care România ca subiect de drept public, este reprezentată prin această persoană, care trebuie să îndeplinească anumite calități.

Am spus că strict formal, un organ internațional numește, dar până se apucă să numească organul, cineva din interior trebuie să facă desemnarea și una este selectarea persoanelor și recomandările care se dau de obicei cu titlu preparatoriu, pentru numirea unui judecător, în speță, pentru ca să se facă desemnarea finală, și alta este argumentarea care se aduce acum. Din nou se reiterează argumentul că Guvernul este cel care realizează politica externă a țării. Acesta este un lucru adevărat, dar nu-i mai puțin adevărat că din punct de vedere al dreptului intern, eu nu controversez cu Ministerul Justiției, am fost de multe ori de partea Ministerului Justiției, aici este o controversă corectă, științifică și trebuie discutată și epuizată. Deci, ministrul Justiției face propuneri cu privire la judecătorii interni, dar Președintele țării este cel care-i numește.

Ce rațiuni au determinat legiuitorul constituant român să hotărască asta? Și eu am spus că, atunci când legiuitorul a hotărât prin Constituție că "Președintele numește...", a vrut să confere această prerogativă unui organ care este neutru, care creează un echilibru între puteri și că, în nici un caz, numirea nu ar trebui să fie făcută de una din puteri, pentru că noi suntem în această triad㠖 Executiv, Legislativ și Judecătoresc – și ar urma ca un judecător internațional, care înfățișează statul român, deci foarte importantă poziția, deci foarte importante calitățile persoanei, să fie numit de Guvern, mai exact, să fie desemnat de Guvern. Și eu spun că putem accepta ca Guvernul să facă o recomandare, și cred că ar trebui să fie făcută o recomandare și din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu putem accepta, nu putem să facem greșeala aceasta, ca să lăsăm ca Guvernul să hotărască cine să fie judecătorul, pentru că atunci se creează un dezechilibru față de celelalte puteri în stat. Și eu cred că conferirea acestei prerogative Guvernului ar crea un precedent grav.

Pe mine nu mă interesează un anumit Guvern, sau compoziția lui politică. Mă interesează schema de gândire în plan constituțional și eu cred că domniile voastre realizați perfect că dacă judecătorii interni, toți 3.000 – 4.000 de judecători sunt numiți de Președintele țării, în final, după multe propuneri și selectări, și în cazul de față soluția trebuie să fie simetrică și nu afectează cu nimic poziția Guvernului, și anume că tot Președintele țării trebuie să facă desemnarea finală, care va fi înaintată Consiliului Europei.

Eu cred cu tărie și n-am nici un fel de partizanat și nici un fel de ambiție sau de veleitate, aș putea spune că mi-e indiferent cine, dar nu ne este indiferent din punctul de vedere al corectitudinii și al fidelității noastre față de sistemul nostru constituțional, ținând seama și de regulile de bază care guvernează materia, sau de principiile care vin în conflict și eu spun că, din acest punct de vedere, candidații care puteau să fie și nejudecători, deci alte persoane foarte capabile, dar oricum juriști, trebuie să fie totuși abilitați de niște foruri și eu sunt de acord că Guvernul trebuie să-și dea și el un gir, un punct de vedere, are și el un cuvânt de spus, pentru că el face în concret, zi de zi, politica externă a țării, dar eu cred că și Consiliul Superior al Magistraturii are un cuvânt de spus, pentru că el este cel care de obicei se ocupă de judecătorii țării. Ei, cum? Acești judecători nu aparțin tot țării? Chiar dacă el nu este judecător numit în dreptul intern. Ba, eu spun că lucrurile sunt mai grave, pentru că dacă se dă o astfel de desemnare, Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ specializat, poate să aprecieze mult mai din interior dacă omul propus îndeplinește calitățile de magistrat la o astfel de magistratură.

De aceea, eu vă rog respectuos să fiți de acord cu ideea fundamentală, anume că Președintele face cele 3 desemnări și că pentru selectarea acestor 3 desemnări poate să-și dea opinia, adică să aibă un aviz consultativ Guvernul, poate chiar să facă propunere Guvernul, poate să facă propunere și Consiliul Superior al Magistraturii, dar, în orice caz, desemnarea finală ca act, ca manifestare de voință internă trebuie s-o aibă Președintele țării, oricine ar fi acest Președinte acum sau în viitor.

La acest argument a fost adus un argument în legătură cu Consiliul Superior al Magistraturii, de către distinsul dom ministru Mocuța, care nu rezistă la o analiză atentă, spunându-se: "Păi, legea conferă acestui Consiliu Superior al Magistraturii numai două prerogative, are numai două competențe..." și eu spun că orice altă lege nu poate să-i ia aceste două competențe, dar poate, printr-o lege nouă, legiuitorul să adauge o competență în plus la un anumit organ, sau organism, sau la o anumită instituție.

Prin urmare, avem situații când, de pildă, primarul, prin Legea de organizare, are 13 atribuții. Ulterior, după un an sau doi, legiuitorul îi mai atribuie primarului prin legi speciale încă și pe a 14-a și se poate, încă și pe a 15-a și se poate, încă și pe a 16-a și se poate...

Nu este un impediment dacă adaugi la vechile competențe altele noi, dar, în cazul de față, nu se opune nimic pe acest raționament, ca să se adauge o nouă competență la Consiliul Superior al Magistraturii, care are acolo niște oameni desemnați și verificați tot de noi și care au competență și veche experiență în magistratură. Nu poate fi ocolit acest organ spun eu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, înțeleg că dumneavoastră nu agreați nici formula din...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu! Noi am spus foarte clar: "Președintele țării desemnează..."

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (de pe banca comisiei):

Oricum, înaintea dânsului pot să fie niște propuneri, niște inițiative făcute de Guvern...

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au conturat până în momentul de față, aici, 3 soluții: este soluția propusă de către inițiator, de către Guvern; soluția propusă de către Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, prin raportul suplimentar; punctul de vedere exprimat aici de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Vreau să vă spun că nu împărtășesc nici una din aceste 3 soluții și am să vă motivez de ce.

Dacă luăm textul Guvernului, se spune așa: "Desemnarea candidaților..." și am căzut de acord că este vorba despre 3 candidați, "... în numele României, pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern, la propunerea Ministerului Justiției, cu acordul consultativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și Comisiei juridice de numiri și disciplină a Senatului".

Prima critică pe care o aduc aici: potrivit Constituției, art. 101 alin. 3, "Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică". Deci ar urma ca pentru funcția de judecător, desemnarea să se facă de către Guvern, la propunerea ministrului Justiției. Adică, Guvernul, la propunerea unui membru al său, face această desemnare. Pe de o parte.

A doua chestiune: comisiile permanente ale Parlamentului sunt structuri de lucru ale celor două Camere. Constituția și Regulamentele noastre nu stabilesc raportul de avizare din partea comisiilor pentru Guvern. Deci aceasta cu privire la punctul de vedere al Guvernului.

Cu privire la propunerea pe care a făcut-o comisia, prin raportul suplimentar, sigur că s-a încercat și aici o atenuare a textului, dar relația persistă și aici în ceea ce privește avizul pe care trebuie să-l dea aceste comisii, și care este un aviz conform și, aviz care trebuie să fie dat Guvernului. Deci, și din acest punct de vedere, mi se pare că soluția nu este cea mai potrivită și nu corespunde întru totul textelor constituționale.

Punctul de vedere exprimat aici de către domnul deputat Emil Popescu, ca aceste desemnări să se facă de către Președintele României este criticabil sub același aspect: Președintele României nu poate să intre în raportul cu comisiile Parlamentului.

Și, ca atare, domnule președinte și stimați colegi, încerc să vă sugerez o soluție care, cât de cât, să corespundă textelor constituționale, și anume: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii și pe baza audierilor candidaților de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale ale Camerei Deputaților și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări și al Comisiei pentru drepturile omului ale Senatului, reunite în ședință comună".

Repet: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza audierii candidaților de către..." comisiile pe care le-am enunțat, "reunite în ședină comună". Și cred că, prin această formulă, ajungem la ceea ce dorea comisia în legătură cu participarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca autoritate în această materie, în ceea ce privește aprecierea asupra competenței profesionale a celor care ar urma să candideze, pe de altă parte, examinarea și audierea de către comisii, care este un atribut în cazul numirii sau al desemnării unor candidați, pentru ca, după aceea, în final, plenul Parlamentului, în ședință comună, să-i desemneze.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Mocuța.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

N-aș vrea să revin asupra argumentelor pe care le-am prezentat în legătură cu Consiliul Superior al Magistraturii și cu imposibilitatea ca acesta să participe la propunerile unor profesori universitari sau unor alți juriști, care ar putea fi pe lista judecătorilor europeni.

Aș vrea însă să facem o precizare în legătură în primul rând cu ce a spus domnul președinte de comisie, Emil Popescu.

Domnul președinte al României nu poate face aceste propuneri.

Noi trebuie să vă spunem aici că acești judecători nu sunt niște judecători naționali. Ei nu reprezintă punctul de vedere al României într-o Curte Europeană de Justiție. Ei judecă în cadrul acestor Curți Europene potrivit convingerilor lor personale, iar când dau dovadă de parțialitate atunci sunt supuși unor sancțiuni și pot fi chiar verificați de către instanțe disciplinare. Aceasta este prima problemă.

Cea de-a doua problemă pe care vreau să v-o aduc la cunoștință este Recomandarea nr.1429/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Adunarea Parlamentară recomandă Comitetului Miniștrilor să invite Guvernele statelor membre să-și consulte Parlamentele atunci când întocmesc aceste liste. Or, prin propunerea pe care noi am făcut-o, noi considerăm că am răspuns acestui deziderat, și anume Guvernul nostru consultă Parlamentul prin comisiile de specialitate, atunci când se fac propuneri cu privire la judecători.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți, domnule Pop.

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne confruntăm într-o dezbatere parlamentară pentru a treia sau a patra oară, în legătură cu numirea sau modalitatea de numire a unui judecător pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Sunt fel de fel de puncte de vedere, văd că se insistă foarte mult pe a adăuga, a excede Constituția în ceea ce privește atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Așa cum spuneam și data trecută, treptat – treptat, ajungem să modificăm întreaga Constituție.

Se pare că dispozițiile interne se bat cap în cap și există un conflict de dispoziții interne și, în această situație în care dispozițiile interne între ele și apoi dispozițiile interne cu cele externe se bat cap în cap, vine un text constituțional...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Care acordă prevalență.

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

...care acordă, vorba domnului președinte Emil Teodor Popescu, acordă prevalență reglementărilor internaționale.

Potrivit art.20 alin.2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, deci aici e vorba de Curtea care se ocupă de drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale. Deci consider că de data aceasta are prevalență, are prioritate această reglementare din Constituția României, art.20, alin.2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Și ce-i cu asta, de ce nu spuneți drept?!

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Înseamnă că Guvernul României, așa cum se prevede în reglementarea internațională, este menit să facă această propunere.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Dar nu spune asta reglementarea!

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Așa spune reglementarea internațională.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Rădulescu Zoner.

Poftiți.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum a subliniat domnul președinte al comisiei, textul raportului suplimentar a fost adoptat în unanimitate, indiferent de apartenența membrilor la un grup parlamentar sau altul. Dar textul cu care a venit domnul Gaspar... mă rog, eu vorbesc așa, să zic, pe margine, (Domnul deputat Viorel Burlacu: Nu este prima dată.) că nu sunt jurist, dar dumneavoastră, prin textul cu care ați venit, veniți exact contrar argumentelor pe care le aduce domnul ministru, în sensul că circumscrieți numirea unui membru la Curtea Europeană doar la magistrați, pe când textul nostru este mult mai permisiv. În textul pe care l-a prezentat președintele comisiei, se scrie clar: "din rândul juriștilor cu experiență" etc., etc., juriști!

Dumneavoastră, în textul pe care îl propuneți, nu faceți această specificare și, ca atare, într-un fel, dați apă la moară, mă scuzați de expresie, dar, de astă dată, domnul ministru are perfectă dreptate să vă contrazică, pentru că excludeți universitari, academicieni care nu sunt magistrați, pe când noi am inclus.

Asta am vrut eu să subliniez și, până la urmă, de astă dată vorbesc în nume personal, eu cred că soluția pe care domnul deputat Emil Popescu, încă o dată, nu sunt jurist, dar cred că este..., dânsul m-a convins și cred că soluția dată de domnul președinte al Comisiei juridice, care vine în întâmpinarea propunerii noastre, a Comisiei pentru drepturile omului, este, poate cea mai acceptabilă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Atunci când am făcut precizarea că desemnarea candidaților să se facă de către Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin aceasta eu nu am exclus și alte categorii de juriști care să participe.

Consiliului Superior al Magistraturii îi este interzis, de pildă, să recomande un profesor de la Facultatea de Drept din Iași? Pentru că, după mine, este cel mai autorizat, cel mai competent să aprecieze valoarea juriștilor, fie că sunt practicieni, fie că sunt teoreticieni.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Mai e cineva care dorește?

Poftiți, domnule Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-au ridicat aici mai multe probleme, în privința cărora vreau să mai spun câteva lucruri, poate că unele nu vor fi absolut noi, pentru că, vrând – nevrând, chestiuni similare sau tangente le-am discutat și în ședința anterioară.

În primul rând, aș vrea să răspund la imputările sau, știu eu, criticile, ca să nu folosesc un termen atât de grav, imputări.

La criticile pe care le-a făcut reprezentantul inițiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța, dânsul a reluat ideea că introducerea unei anumite participări într-o anumită verigă a procedurii de desemnare a candidaților din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu respectă Constituția.

Aș vrea să spun următorul lucru. Sigur că, dacă luăm litera art.133 din Constituție și în general a articolelor care se referă la Consiliul Superior al Magistraturii, s-ar putea trage o concluzie, după părerea mea forțată, pentru că eu pun următoarea problemă: dacă Consiliul Superior al Magistraturii discută și face propuneri de numire în funcție a judecătorilor și a procurorilor de către președintele României, situație prin care aceștia, în urma numirii, devin inamovibili, oare Consiliul Superior al Magistraturii nu este cazul să discute, când este vorba de candidaturi, din partea României, la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să existe o discuție în legătură cu cei care candidează?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Sigur că da!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Oare este mai bună soluția unei singure persoane, cea a ministrului justiției, decât în acest colectiv, pentru că știți foarte bine, Consiliul Superior al Magistraturii are, mi se pare, 15 membri, nu mai știu acum exact și, în orice caz, prin structura lui, există oameni care cunosc ce se întâmplă în magistratură, cunosc ce se întâmplă în învățământul superior de drept în România, cunosc destule lucruri și cu privire la activitatea avocaților. Este, deci, un for de dezbatere mult mai competent și cu posibilități de a judeca din perspective diferite candidaturile ce se fac.

Oare, dacă aici se fac numai propuneri de candidați, iar numirea lor mai parcurge câteva secvențe, câteva momente, atât din procedura internă de numire, cât și din cea internațională, mă refer la discuția în Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei și după aceea venirea cu candidaturile respective în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, oare, din acest punct de vedere, nu este firesc să existe o asemenea dezbatere mai complexă, mai obiectivă și mai multilaterală decât ceea ce poate să facă o singură persoană?

Aș întreba pe domnul Mocuța: nu i se pare dânsului că, având relevanță împrejurarea că atunci când se discută în Consiliul Superior al Magistraturii candidaturile pentru numire și pentru definitivarea, pentru dobândirea inamovibilității pentru judecători și pentru procurori, fapt ce se face în urma deciziei președintelui României, la acea desemnare a candidaturilor, ministrul justiției nu este menționat că el are inițiativa acestor numiri?

În al doilea rând, este specificat în art.133 din Constituție că el nu participă la vot. Cu alte cuvinte, nu are aceasta nici un fel de semnificație, în raport cu formula pe care o propune inițiatorul? Aceasta este o observație.

A doua. Se spune că, prin propunerea noastră, am restrânge cercul persoanelor și specialităților din lumea juriștilor care ar avea vocația să candideze.

Îmi pare foarte rău, dar, probabil că din considerente ținând de faptul că nu a avut raportul suplimentar în față, dânsul face această apreciere, pentru că se spune acolo: "în urma audierii persoanelor propuse de membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul juriștilor cu mare prestanță morală și civică și cu reputație profesională recunoscută", deci nu am spus aici că numai din rândul magistraților. Felul cum este formulată această chestiune în raportul comisiei este concordant cu dispozițiile alin.3 din art.139 din Convenție. Deci această observație cade.

În al treilea rând, se pune acolo problema următoare. Dumneavoastră cereți, deci, ca Guvernul să numească, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Comisiilor juridice, de disciplină și imunități ale celor două Camere. Pe ce se bazează aceasta? Are aceasta suport constituțional și de altă natură, în legătură cu raporturile dintre puterea executivă și puterea legislativă?

Dumneavoastră plasați aici într-o poziție de subalternitate Parlamentul, nu în întregul lui, ci prin comisiile lui, cărora le cereți un aviz consultativ. Vreți să împăcați, pe de o parte, și exigența din recomandarea Consiliului Europei, despre care ați vorbit aici, ca Guvernul să consulte Parlamentul și, din acest punct de vedere, în parte, răspundeți acestei exigențe, dar răspundeți într-un fel care vă subordonați o structură a Parlamentului, respectiv două comisii.

Din toate aceste puncte de vedere, mie mi se pare că rezultă limpede faptul că nu poate să fie acceptată propunerea care figurează în textul Ordonanței și pe care o face inițiatorul.

În ceea ce privește propunerea domnului Emil Popescu, aș avea rezerve legate de faptul că, așa cum spuneam și data trecută și am spus puțin mai înainte, procedura de desemnare a candidaților din partea unei țări pentru funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului are două segmente: segmentul intern și segmentul extern. Segmentul intern, propune domnul Emil Popescu, să se termine cu desemnarea de către președintele României a celor 3 candidați.

Trebuie să recunosc că în argumentația pe care dânsul a făcut-o există elemente pertinente.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, așa este. Eu respect polemica și respect argumentele, însă ceea ce mie mi se pare este următorul lucru și vă rog să vă gândiți: este cazul să se implice persoana care are cea mai înaltă magistratură în statul român în desemnarea a 3 candidați, care, după aceea, intră în coordonatele segmentului internațional de desemnare a judecătorilor, respectiv vor fi examinate aceste 3 candidaturi în cadrul Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și dacă Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va considera că, mă rog, candidaturile sunt viabile, sunt pertinente și merită să fie luate în seamă, ele se înaintează, cele 3 candidaturi, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care, evident, va decide.

Având în vedere faptul că după decizia internă, națională mai este și segmentul procedurii internaționale în materie de numire a judecătorilor, mie mi se pare că nu este dezirabilă implicarea președintelui României în această chestiune.

Cât privește propunerea domnului deputat Gaspar, eu nu exprim aici un punct de vedere în numele comisiei, pentru că nu am discutat această chestiune și eu trebuie să apăr punctul de vedere care răzbate în raportul suplimentar, dar probabil că se poate lua în considerare și o asemenea alternativă: desemnarea de către Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii și în urma audierii de către comisiile care sunt menționate și, evident, a prezentării unui raport în plenul Camerei.

Sigur, acestea sunt elemente care pledează. Sunt altele, probabil, care nu pledează.

Eu mă opresc aici și îmi cer scuze. Nu mai intervin pe marginea acestei probleme.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Emil Popescu.

Dar vă rugăm ca să ajungem la o soluție.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Foarte pe scurt, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi.

Vedeți că s-au emis fel de fel de opinii și fiecare are pretenția că este foarte întemeiată și bine motivată.

Eu nu mai discut acum opinia pe care am exprimat-o. Eu spun, însă, că s-au apropiat două puncte de vedere și două grupe de argumentări, acelea pe care le-am expus eu și acelea pe care le-a expus domnul profesor Dan Marțian și că chestiunea este clar că nu poate fi soluționată acum printr-un vot, dar eu spun că punctul de vedere al Ministerului de Justiție este vicios, greu de primit, pentru că dacă Guvernul face și desface la propunerea ministrului de justiție, atunci înseamnă că tot Guvernul face, iar ministrul de justiție e o părticică din Guvern. Și eu spun că acest lucru nu poate fi acceptat.

Dacă e să respectăm spiritul, repet: spiritul art.29-3 din Convenția Europeană, noi trebuie să ne apropiem de o soluție așa cum este ea gândită și concepută.

Eu, de aceea, vă propun respectuos, domnule președinte, să puneți la vot returnarea acestei chestiuni la cele două comisii: juridică și de drepturile omului.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Cu rugămintea ca cele două comisii să se pună de acord, să găsească o soluție comună, că, altfel, e foarte greu, aici, în plen, să scoatem o soluție comună.

Deci supun la vot propunerea ultimă făcută să retrimitem problema la cele două comisii, cerându-le, însă, să ne dea un raport comun, până la urmă și o soluție.

Cine este pentru această propunere? Vă mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Să dăm un termen. Domnule Popescu, ce termen vă dăm?

Două săptămâni. E mult?

Voci din partea stîngă a sălii:

După alegeri!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu, că vin alegerile!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Mâine sunt comisii.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

O săptămână, domnule Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

O săptămână.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Bine.

Deci acest punct, care ne-a luat atâta timp, a căpătat, până la urmă, această dezlegare.

Mai departe. Cât este ceasul? Da...

Mai mergem câteva minute.

 
Dezbaterea și aprobarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/1999 privind aprobarea amendării Protocolului nr.4 la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Punctul 4: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/1999 referitor la aprobarea amendării Protocolului nr.4 la Acordul European instituind o asociație între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene.

Deci el se referă la ordonanța de urgență respectivă, cu titlul, și o să punem întâi la vot ordonanța și după aceea legea de aprobare a ordonanței.

Sunt ceva observații de făcut asupra acest lucru?

Inițiatorul are ceva de adăugat? Nu are nimic.

Comisia? Aveți ceva?

 

Domnul Barbu Pițigoi:

Îmi permiteți, domnule președinte, timpul de lucru: propun pentru dezbateri 3 minute, avem foarte puține..., 2 minute pentru ... și o jumătate de minut pentru fiecare intervenție.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Ordonanța de urgență. Titlul ordonanței.

Supun la vot titlul ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

S-a votat titlul ordonanței.

Articolul unic privind ordonanța.

Sunt observații de făcut? Nu sunt.

Supun la vot articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun la vot ordonanța în ansamblul ei.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Acum legea de aprobare a acestei ordonanțe.

Supun la vot titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun la vot articolul unic de aprobare a acestei ordonanțe.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun la vot legea în ansamblul ei, privind aprobarea acestei ordonanțe.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În consecință, s-a votat această Lege privind amendarea Protocolului nr.4 al Acordului European ..., așa cum este titlul pe care îl aveți.

Încă mai sunt vreo două tot de maniera aceasta.

Punctul 5 este organic.

Inițiatorul: e vorba, la punctul 5, de o lege organică. După felul cum arată pprezenta aici, eu aș zice să o lăsăm pe aceasta, când va fi un cvorum mai mare. Deci punctul 5 se reprogramează pentru când vom avea un cvorum mai bogat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2000 pentru completarea art.5 alin (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.

Punctul 6: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2000 pentru completarea art.5 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.

Inițiatorul are ceva obiecții? Nu.

Comisia? Nici comisia nu are.

Întâi supunem la vot ordonanța.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic, cu toate literele sale: g, h, i, j, k, articol unic privind această ordonanță de urgență.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordonanța, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Aceasta a fost ordonanța.

Legea de aprobare a acestei ordonanțe.

Titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic al Legii privind adoptarea ordonanței.

Cine este pentru? vă mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Legea în ansamblul ei.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci s-a aprobat și acest punct 6, această ordonanță.

Ordonanța de la punctul 5, care necesită un vot organic, o amânăm pentru altă dată.

Acum, la ora 18,30, probabil începem alt program de pe ordinea de zi. Am epuizat ordinea de zi, dar avem partea a doua a programului.

Prezentarea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Trecem la problema aceasta de întrebări și răspunsuri ale domnilor deputați. Și are, mai întâi, cuvântul domnul deputat Petre Naidin, întrebare adresată domnului Liviu Lucian Albu de la Ministerul Muncii și răspunde doamna Simona Marinescu.

Poftiți.

Domnul Petre Naidin.

 

Domnul Petre Naidin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea noastră este o revenire la alte două întrebări anterioare care au fost trimise Ministerului Muncii și Protecției Sociale în sesiunea trecută și la care noi credem că nu am primit un răspuns favorabil, dar nu pentru mine nu este răspunsul favorabil, ci pentru cetățenii care ni s-au adresat.

În ultima adresa din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale se spune că, în raport cu situația socio-economică a persoanelor vizate, se vor stabili forme de sprijin, respectiv ajutor social, ajutor de urgență, masa la cantina de ajutor social sau alocație de solidaritate, lucruri pe care eu nu le-am remarcat în actele normative, respectiv hotărâri de Guvern care au fost emise în această vară. Referitor la faptul că din Fondul Național de Solidaritate, conform Ordonanței de urgență nr.118 din 1999, respectiv conform Legii nr.67 din 1995 privind ajutorul social, art.22, este autorizat Ministerul Muncii să acorde aceste ajutoare.

Aștept din partea domnului ministru un răspuns favorabil, pe care să-l transmitem împreună celor care ni s-au adresat, un răspuns favorabil ca, pentru o anumită perioadă de timp limitată, viața să li se îmbunătățească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Doamna secretar de stat Simona Marinescu, pentru răspuns.

 
 

Doamna Simona Marinescu (secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale):

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Aș vrea să răspund, întâi de toate, cu permisiunea dumneavoastră, la interpelarea formulată de domnul deputat Petre Naidin în data de 13 septembrie. Această interpelare se referea la situația grea în care se aflau patru familii; este vorba de familia Roșu Marin, familia Stan Alexandrina, Măturaru Tudor și Crețu Elena. La toate aceste patru familii s-au efectuat anchete sociale. În ceea ce privește familia Roșu Marin, am putut stabili o alocație de solidaritate; în ceea ce-i privește pe ceilalți, celelalte trei familii, în urma anchetelor am determinat situația în care se află și am solicitat date cu privire la veniturile pe care le realizează pentru a pune în plată alocații de solidaritate.

Pentru că domnul Petre Naidin a avut mare dreptate în formularea acestei interpelări și pentru că astăzi s-a ridicat și problema alocațiilor de solidaritate în general și a altor măsuri de protecție socială pentru familiile sărace, aș vrea să spun următoarele: am luat act de faptul că Direcția de muncă și protecție socială din județul Călărași este una dintre direcțiile care a lucrat cele mai puține anchete sociale și a avut cele mai puține mijloace de intervenție directă în cazul familiilor sărace, deși Ordonanța nr.118/1999 dădea posibilitatea tuturor celor care au obligația de a dezvolta măsuri de protecție socială să intervină rapid. Fondul Național de Solidaritate are ca vocație intervenția rapidă în cazul familiilor sărace. Nu s-a întâmplat acest lucru. În general, la Călărași s-au stabilit cele mai puține alocații de solidaritate și sunt puține anchete, motiv pentru care vom lua și măsuri administrative în ceea ce-i privește pe funcționarii Direcției de muncă și protecție socială din Călărași.

Mulțumesc pentru această interpelare, era de fapt obligația Direcției de muncă și protecție socială să identifice aceste cazuri, drepturile sociale se dau la cerere, este adevărat, însă o instituție care se ocupă de combaterea sărăciei trebuie să își cunoască săracii și să intervină înainte de orice interpelare și de orice comandă politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Urmează domnul deputat Petru Bejinariu. Este? Da. După dânsul va urma domnul deputat Gheorghe Tarna.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Textul întrebării a fost înaintat Ministerului Agriculturii și Alimentației în timp util, așa încât eu nu-l voi dezvolta, decât voi spune că problemele campaniei de toamnă, campaniei agricole sunt grele peste tot și avem în vedere și situația anului acestuia deosebit, lovit de o grea secetă. Aceste probleme sunt prezente și în localitățile și în solele din județul Suceava și – la solicitarea unui număr mare de cetățeni din zona noastră agricol㠖 am formulat această întrebare pe care o citesc: "Vă rugăm, domnule ministru Ioan Mureșan, să precizați și să informați oamenii din agricultură care sunt măsurile pe care le adoptă ministerul dumneavoastră pentru sprijinirea financiară efectivă a lucrărilor agricole din toamna anului 2000, un an cu condiții speciale."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Răspunde domnul secretar de stat Ștefan Pete.

 
 

Domnul Pete Ștefan (secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației):

Mulțumesc, domnule președinte.

La data de 18 septembrie a.c., suprafața recoltată de floarea-soarelui – vă răspund pe baza interpelării scrise de dumneavoastră, unde ați amintit și problema florii-soarelui și al terenului care încă nu este recoltat.

Deci, suprafața recoltată la floarea-soarelui este de 68%, respectiv la porumb 36%.

Referitor la măsurile pe care le vom adopta, Ministerul Agriculturii, în sprijinirea financiară efectivă a lucrărilor din această toamnă, vă precizăm următoarele: Legea nr.165 privind finanțarea lucrărilor agricole expiră la sfârșitul anului 2000. Din aceste considerente, Ministerul Agriculturii a propus Ministerului Finanțelor prelungirea valabilității acesteia pe o perioadă de încă doi ani. Actul normativ este înaintat la Ministerul Finanțelor. Ministerul Agriculturii a întreprins demersuri și a înaintat Ministerului Finanțelor un proiect de Ordonanță pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.219/1999 privind programul național pentru țărănime bazat pe cupoane atribuite gratuit, în sensul că valorificarea cupoanelor este propusă la 300.000 lei pentru un hectar, pentru lucrările agricole din toamna anului 2000, deci, este un proiect de ordonanță. S-au întreprins demersuri pentru asigurarea urgentă a primei de grâu; prima propusă este de 500 lei/kg de grâu livrat de producătorii agricoli, din recolta anului 2000, care este destinat consumului intern, în cantitate de 1,5 milioane tone. Deocamdată, acest proiect este tot la Ministerul Finanțelor și se așteaptă rectificarea bugetului pe anul 2000.

Subvenția de 37% pentru sămânța folosită în această toamnă la semănatul grâului este o altă măsură propusă de noi, care a și fost aprobată, în ședința de Guvern din data de 14 septembrie, și va deveni operațională după publicarea în Monitorul Oficial. Astăzi m-am interesat, va avea nr.826 și apare în Monitor, azi, mâine va fi publicată.

Pierderile suferite datorită calamităților naturale au fost inventariate, s-a promovat un act normativ în acest sens Ministerului de Finanțe, un proiect de Ordonanță de urgență pentru susținerea producătorilor agricoli care au suferit din această cauză, prin acordarea de despăgubiri. În cazul rectificării bugetului pentru 2000 vor fi asigurate fonduri cu această destinație.

Ordonanța de urgență privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor de recepționare-depozitare a grâului din recolta anului 2000 pentru cantitatea de un milion de tone este o propunere a ministerului nostru. Hotărârea de Guvern privind reducerea taxelor vamale pentru cantitatea de 500.000 de tone porumb boabe destinat furajării animalelor, proiect ce este înaintat pentru avizare la Ministerul Justiției. De la mai multe ministere, deja avem aceste avize necesare.

Modul de acordare a subvențiilor va fi reglementat prin norme metodologice, aprobate de Guvern pentru fiecare act normativ în parte.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Domnul deputat Gheorghe Tarna, urmează domnul deputat Wittstock. Poftiți!

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Mulțumesc. Cred că domnul Pete, reprezentant al Ministerului Agriculturii, mi-a dat și mie răspunsul, așa că, pentru a câștiga timpul, rog să-mi dea răspunsul în scris. De acord?

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Deci, am înțeles. Dânsul v-a dat cu anticipație răspuns și dumneavoastră. Nu mai are rost să-l citească încă o dată. Vă mulțumim. Domnul deputat Wittstock.

 
 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Întrebarea mea adresată ministrului culturii are ca obiect Ordonanța nr.5 din anul 1999 privind declararea municipiului Sibiu și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național.

Întrebarea sună în felul următor: Ce a întreprins până în prezent Ministerul Culturii în vederea aplicării Ordonanței Guvernului nr.5/1999 privind declararea municipiului Sibiu și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național? Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Răspunde domnul secretar de stat Hunor Kelemen.

 
 

Domnul Hunor Kelemen (secretar de stat la Ministerul Culturii):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Wittstock, pot să vă spun că Ministerul Culturii a coordonat organizarea diverselor activități și acțiuni interne și internaționale, având drept țintă capacitarea intereselor unor specialiști, foruri și instituții pentru programul "Sibiu 2000". Ministerul Culturii a coordonat activitatea Comitetului "Sibiu 2000", compus din reprezentanții Ministerului Culturii, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerului Transporturilor, Agenției Naționale pentru Turism, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției.

Ministerul Culturii a organizat și a colaborat la organizarea activităților de fundamentare științifică a operațiunilor de restaurare-reabilitare a centrului istoric al Sibiului, astfel încât în anul 2000 am organizat trei conferințe, un colocviu de planificare a activităților Agenției de Cooperare Tehnică din Germania, am fost coorganizator al Colocviului de analiză a acțiunilor primei etape de intervenție a Agenției de Cooperare Tehnică, Reabilitare a centrului istoric și am fost colaboratori ai Cartei restaurării orașului Sibiu.

Ministerul Culturii a promovat, prin acțiuni specifice, programul "Sibiu 2000". În primul rând, aș aminti Conferința de la Londra în aprilie 2000 sub patronajul alteței sale regale, prințul de Wales. Conferința asupra renovării urbane în Europa de Est, în data de 15 octombrie anul trecut la Leipzig.

Pentru realizarea practică a demersurilor, Ministerul Culturii a introdus în programul național de restaurare, finanțat din fondurile alocate de la bugetul de stat, 10 obiective din Sibiu, 10 obiective care necesită lucrări urgente de consolidare și restaurare. Noi am considerat că, în acest an, aceasta este o prioritate în municipiul Sibiu și în zona respectivă, deci, consolidarea, restaurarea monumentelor istorice.

În 1999, în anul trecut, după aprobarea ordonanței au fost contractate lucrări de expertizare și proiectare în valoare de 3 miliarde 350 de milioane de lei. În anul 2000, noi am continuat și am finalizat aceste documentații și am alocat o sumă de 2 miliarde 626 de milioane de lei. O altă sursă de finanțare, asumată de Ministerul Culturii, este acea legată de Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Acord încheiat în decembrie anul trecut, în care sunt prevăzute, în cadrul părții C dezvoltarea satelor saxone, și aici sunt prevăzute următoarele puncte: elaborarea unui studiu sociologic de sinteză având ca subiect patru sate săsești, din care Moșna și Biertan din județul Sibiu și Cincu și Viscri din județul Brașov. Noi am elaborat, cu o echipă de la Universitatea din București, anul trecut un studiu și am început la Biserica evanghelică din Moșna prima etapă a lucrărilor de restaurare.

Am și o anexă în legătură cu aceste obiective, pot să vă spun că din cele 10 obiective, în majoritate suntem în faza de proiectare, și la câteva obiective în faza de execuție. Anul trecut noi am achiziționat, spre sfârșitul anului, Muzeul farmaciei din Sibiu, muzeu care a fost construit în secolul XVI, și vom face restaurarea muzeului. Am achiziționat în acest an Casa artelor, o casă din secolul al XIV-lea, unde, în trecut, a fost sediul breslei măcelarilor, și am participat la extinderea Bibliotecii din Sibiu. La Muzeul Astra am mai făcut câteva intervenții în acest an.

 
 

Domnul Mihai Vitcu (din sală):

Ce faceți, țineți o conferință?

 
 

Domnul Hunor Kelemen:

Da, am terminat imediat, dar era o întrebare foarte importantă și vom continua în acest an până la terminarea lucrărilor prevăzute în proiectul nostru. Mulțumesc.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Trecem la interpelări, prezentarea pe scurt a interpelărilor. Domnul deputat Baban Ștefan.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Pe scurt, așa cum doriți dumneavoastră și cum este corect.

Prima interpelare se adresează Direcției generale a vămilor, domnului director general Nini Săpunaru, și-l rog să reușească să-mi răspundă cum înțelege să aplice Legea nr.133/1999, la care tot cere și tot așteaptă să mai apară ordonanțe de urgență ale Guvernului, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii care doresc să creeze locuri de muncă și să facă producție, să-și plătească taxele către stat, dar, în același timp, să se și bucure de aceste facilități vamale, sunt obstrucționate. Sigur că voi depune interpelarea la Secretariatul Camerei.

A doua interpelare se referă la banii falși, care au devenit un fenomen cotidian, este adresată Ministerului de Interne, domnului ministru Dudu Ionescu, și guvernatorului BNR, Emil Ghizarie. Solicit atât BNR-ului, cât și Ministerului de Interne să ne prezinte, cu argumente forte, măsurile pe care le întreprind, pentru ca cetățeanul de rând, de bună-credință, să nu se trezească înșelat fără voie atunci când și-a primit nevolnica leafă.

Vă mulțumesc. Sper să primesc răspunsurile scrise.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Domnul deputat Mihăilescu Petru. Va urma doamna Popa Daniela. (Domnul deputat Popa Nicolae oferă prezidiului intervenița scrisă a doamnei deputat Popa Daniela). Nu este doamna Popa.

 
 

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Anca Boagiu, ministrul al transporturilor. Se referă la situația deosebit de grea înregistrată la metroul bucureștean. Atât presa, prin Jurnalul Național și Curentul și prin alte ziare, cât și mai multe declarații ale parlamentarilor PDSR au atras atenția asupra situației grele de la metrou. Este vorba de scăderea dramatică a numărului de călători, de scumpirea de 7 ori a prețurilor în ultimii trei ani, în timp ce cheltuielile și veniturile n-au crescut decât de trei ori, de creșterea costurilor cu energia electrică, de abateri grave în domeniul consumării sumelor obținute din străinătate, ori ca ajutor nerambursabil, ori ca – mă rog – credite de la Banca Europeană pentru Investiții.

Această situație grea nu a generat până acum nici un fel de replică din partea Guvernului, respectiv a Ministerului Transporturilor. În această idee am făcut această interpelare, pentru că solicit prezența ministrului la ședința de răspunsuri care va fi programată de către conducerea Camerei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Deci, doamna Popa Daniela a dat în scris. Domnul Nicolescu Mihai, după care va urma domnul Serac Florian.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Interpelarea mea se adresează domnului Ioan Mureșan, ministrul agriculturii și alimentației, și are ca obiect stadiul lucrărilor agricole de toamnă și măsurile preconizate de minister pentru realizarea acestora.

Pornind de la situația la zi a lucrărilor agricole din această toamnă, rog respectuos conducerea ministerului să clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelării și anume:

1. Cum este asigurată sămânța de grâu, orz, orzoaică necesară pentru campania agricolă din această toamnă și dacă se preconizează importuri de sămânță din speciile amintite?

2. Ce program de lucrări va adopta ministerul la nivelul județelor și al țării pentru încheierea semănatului cerealelor de toamnă până la 5 octombrie în zona a treia a țării și până la 20 octombrie în celelalte zone? și

3. Care este strategia ministerului privind fertilizarea culturilor de grâu, orz, orzoaică, horticole, secară, plante furajere în această toamnă? Ce structură de îngrășăminte chimice se va folosi și în ce cantități?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Serac Florian, va urma domnul Vitcu Mihai.

 
 

Domnul Florian Serac:

Mulțumesc, domnule președinte. Prima dintre cele două interpelări pe care vreau să le prezint este adresată domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne, și se referă la niște întâmplări nefericite din județul Bihor privind unele bătăi suportate de unii oameni angajați politic.

Iar a doua interpelare este adresată domnului Valeriu Stoica, ministrul justiției, se referă la unele încălcări ale legii de către judecătorul sindic desemnat pentru lichidarea Societății comerciale "Multimec" Marghita.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Vitcu Mihai și va urma domnul Bejinariu Petru.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Mugur Isărescu și se referă la întâlnirea ce a avut loc la Botoșani între România, Ucraina și Moldova privind semnarea documentelor constitutive legate de Euroregiunea Prutul Superior. Din păcate, la această întâlnire nu a participat nimeni din partea Guvernului României, deși acolo s-au discutat documente internaționale semnate de partea română. Un asemenea document este Convenția încheiată între Guvernul României și Guvernul Ucrainei, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.818 privind trecerea simplificată a frontierei de stat. Această prevedere este întărită și de Acordul Euroregiunii Prutul Superior și, concret, sunt 5 puncte de frontieră în județul Suceava, Vicovul de Sus, Ulm, Climăuți, Izvoarele Sucevei, Văscăuți, din care s-au închis două din rațiuni financiare.

Rugăm pe domnul prim-ministru să răspundă dacă prezența membrilor Guvernului la reuniuni internaționale ce vizează integrarea europeană a României este facultativă și dacă eforturile ce s-au făcut pentru o mai bună comunicare între comunitatea românească și cea ucraineană din cele două țări pot fi anulate prin măsuri discreționare ale ministrului finanțelor, Decebal-Traian Remeș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, va urma domnul Naidin Petre.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă cer îngăduința să citesc numai prima frază din textul interpelării adresate Ministerului Transporturilor, respectiv domnișoarei ministru Anca Boagiu.

Porțile de intrare cu trenul în localități, respectiv gările CFR, spații cu care iau contact călătorii, zonele liniilor ferate și civilizația și estetica arhitecturii CFR, respectiv clădirile gărilor și magaziile, se prezintă acum într-o stare deplorabilă în prea multe orașe și, după care dezvolt obiectul interpelării.

Rugăm conducerea Ministerului Transporturilor să precizeze, pentru mulțimea de călători și pentru populația din zonele respective, dacă are în vedere și când anume să ia măsuri concrete pentru asigurarea ordinii și curățeniei în spațiile administrate de SNCFR.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Petre Roman, ministrul afacerilor externe, din care citesc numai prima propoziție: "Atitudinea României față de Republica Moldova, străvechi pământ românesc, influențează în mare parte evoluția evenimentelor din acest al doilea stat românesc din Europa". Întrebarea: Vă rugăm, domnule ministru Petre Roman, să precizați pentru opinia publică interesată care este atitudinea Ministerului Afacerilor Externe privind solicitarea populației din Basarabia de a obține cetățenia română, dacă pe cale diplomatică veți interveni ca în Republica Moldova, limba oficială să fie denumită limba română, și dacă se vor face eforturi ca, la Chișinău, să ajungă presă și carte românească. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Naidin Petre, va urma domnul Tarna Gheorghe.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Cu această interpelare mă adresez primului-ministru privind modul de privatizare a unei societăți călărășene și, mai ales, modul de respectare a politicii sociale, așa cum a fost convenit cu liderii de sindicat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Tarna Gheorghe, va urma domnul Popa Nicolae.

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului Lucian Liviu Albu, ministrul muncii și protecției sociale. Așadar, se impune să precizați, domnule ministru, când se va perfecta un sistem unitar de pensionare, în funcție de contribuția fiecăruia la asigurările sociale de stat și de importanța muncii prestate. Am să dezvolt textul interpelării în prezența domnului ministru. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Popa Nicolae, va urma domnul Valeca Constantin.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Interpelarea este adresată Ministerului Finanțelor, domnului ministru Decebal-Traian Remeș. Ea se referă la sumele care nu au fost acordate privind acordarea primei de 500 de lei la grâu și, totodată, subvenții la semințe, sume care nu au fost acordate efectiv de Ministerul Finanțelor. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Deci, domnul Valeca nu este, urmează domnul Bot Octavian. Domnul Valeca a depus în scris interpelarea. Deci, urmează domnul Bot Octavian, și ultimul va fi domnul Pavel Vasile. Poftiți? Nu este domnul Bot. Poate a depus-o, da. Domnul Pavel Vasile.

 
 

Domnul Vasile Pavel:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o interpelare pentru domnul ministru al sănătății, domnul Hajdu Gabor, și voi prezenta în două proproziții, două fraze să zic, interpelarea mea.

Situația dificilă la nivelul național în domeniul sănătății se înregistrează și în cadrul județului Bacău, fiind cunoscut faptul că spitalul județean Bacău se află în primele șase județe din țară cu datori mari la furnizori, valoarea totală fiind de 54 de miliarde de lei. La crearea acestei situații din județul nostru, o contribuție însemnată o are și politica sanitară necorespunzătoare a Direcției de sănătate publică Bacău, care nu colaborează cu finanțatorul sistemului, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate, mai mult, măsurile organizatorice instituite conduc la o acutizare a situației.

O să anexez un material pe care îl voi preda departamentului de specialitate cu problemele concrete care sunt acolo. De asemenea, anexez și extrase din presa locală, care probează acest scandal care are loc de peste un an în sistemul sanitar al județului Bacău, precum și procesul-verbal de control nr. 4363 din 24.V.2000, întocmit de Casa de Asigurări de Sănătate Bacău în urma controlului efectuat la spitalul județean Bacău. Față de cele arătate, cu tot respectul, vă rog să verificați situația creată și să prezentați poziția Ministerului Sănătății în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc. Doamna Viorica Afrăsinei a depus în scris interpelarea.

Cu aceasta, ședința noastră de astăzi a luat sfârșit.

Vă mulțumim.

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 15 octombrie 2018, 22:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro