Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 10-10-2000

Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei-Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Acsinte Gaspar și Gherasim Gazi, secretari.

   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 10 octombreie 2000, a Camerei Deputaților, prima parte, cea destinată intervențiilor, în care s-au înscris o serie de colegi. O să vă rog să respectați cu rigurozitate cele trei minute regulamentare.

 
  Vasile Stan - solicitare adresată Comisiei pentru buget-finanțe de a finaliza raportul la Ordonanța Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit;

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Stan.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban. Este aici? Da.

În cazul în care n-o să fie dânsul, o să fie domnul deputat Lazăr Lădariu, care este aici.

   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele meu și al unor colegi din diferite formațiuni politice, rog Biroul permanent să ceară Comisiei de buget-finanțe finalizarea raportului la Ordonanța Guvernului nr.73 din 1999 privind impozitul pe venit. Cer acest lucru deoarece această ordonanță deja a generat mari nemulțumiri prin prevederea ca să fie impozitate pensiile și diferite interpretări generate de necunoscători din Ministerul de Finanțe.

Fac precizarea că afirmațiile Ministerului Muncii că doar 80.000 de pensionari sunt supuși acestei impozitări, (impozitarea pensiilor care ajunge la sume care pot fi luate în seamă) eu mă îndoiesc de această cifră și zic că este mult mai mare din cei 6 milioane de pensionari.

A doua chestiune este că Ministerul de Finanțe dă interpretări greșite privind impozitarea sumelor care se plătesc pentru cazarea parlamentarilor în Hotelul București sau în imobilele din Capitală. Această cazare nu este, așa cum se interpretează, asigurată numai pentru luni, marți și miercuri sau pentru cele nouă luni, în afară de ianuarie, iulie și august, când parlamentarii sunt în vacanță.

Un director necunoscător din Ministerul Finanțelor, semnând o adresă de răspuns la o adresă a Senatului, face această precizare că vor trebui impozitate sumele pentru zielele de joi, vineri, sâmbătă, duminică, pentru ianuarie, iulie și august. Îi spun necunoscător pentru că, conform Legii 53/1991, un articol spune clar că va trebui asigurată cazarea parlamentarilor pe timpul mandatului. Deci nu se spune în Legea 53, în articolul respectiv, care n-a fost abrogat prin Ordonanța 73/1999, că cazarea se asigură numai pentru luni, marți și miercuri. Și ca să lămurim aceste nedumeriri și aceste inconsecvențe, rog încă odată Biroul permanent să ceară Comisiei de buget-finanțe să finalizeze raportul la ordonanța respectivă.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție intitulată România, performeră în topul corupției mondiale;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ștefan Baban.

Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"România, performeră în topul corupției mondiale."

Suntem a 22-a țară coruptă din lume, după ce cu zece-cincisprezece ani în urmă, statisticienii nici nu ne băgau în seamă. Nu atât pentru că am aparținut lumii comuniste, căreia nu-i era deloc străin acest fenomen, ci pentru faptul fundamental că se manifesta în proporții mai reduse decât astăzi.

Locul 22 pe lista neagră l-am obținut fără eforturi, pentru că la înființarea și consolidarea actualelor rețele mafiote au contribuit unele organisme guvernamentale, în fruntea cărora excelează F.P.S.-ul. Aici, în zona privatizării sau concesionării, s-au comis până acum cele mai mari fraude. Urmează comerțul ilegal de alcool, eludarea regimului vamal, comerțul cu petrol și cu produse agroalimentare.

Ce este mai grav este dimensiunea pe care a luat-o corupția în aparatul administrativ din instituțiile publice. Practic, nu poți obține astăzi nici cea mai mică aprobare la o primărie sau circumscripție financiară fără să dai mită. Ce fac organismele noastre statale pentru a stopa și stârpi acest flagel? Rapoarte informative, prezentări de date statistice și prea puțini vinovați trimiși în instanță și judecați pentru adevăratele lor fapte.

În concluzie, mai nimic sau tergiversări care mai de care mai ridicole. În acest timp, mafia continuă să-și vadă de treburile ei, subjugând în unele cazuri sectoare întregi. Fapt este că astăzi economia subterană în România atinge aproape 40% din PIB, iar această economie cuprinde în ea un număr impresionant de oameni puși să apere ordinea economică și juridică a țării.

Actele de corupție la nivel național se înmulțesc pe zi ce trece, iar dezvăluirea lor arată limpede implicarea puterii politice și administrative. Cazul F.N.I., privatizarea sau concesionarea fostelor IAS-uri, vânzarea flotei românești, devalizarea celor mai renumite bănci din România arată cum cele mai importante instituții ale statului au fost compromise.

Nici nu mai știi astăzi ce este falsificat și ce este original în produsele oferite de comerțul românesc și nici nu mai poți spune exact cine se face vinovat de această stare dramatică. Fapt este că în România, climatul economic se denaturează iar puterea de stat și administrativă manifestă o indiferență condamnabilă în afara fenomenului.

Străinătatea începe să realizeze adevărata dimensiune a corupției și reacționează în mod logic, ne evită. Dacă analizăm scăderea investițiilor străine avem o primă dovadă în acest sens. Cei ce mai investesc astăzi în România sunt fie mari companii care reușesc să-și impună autoritatea și se situează deasupra intereselor mafiei, fie indivizi care lucrează în complicitate cu mafia.

Ne aflăm în apropierea campaniei electorale, adică în fața unei dispute politice care va scoate în arenă noi și noi fapte de corupție sau jaf. Ele vor fi oferite mass-mediei ca știri de senzație și poate vom mai scoate din luptă o personalitate coruptă. Problema este însă alta. Vor stârni aceste dezvăluiri indignarea care să declanșeze cu adevărat o acțiune la nivel național pentru eradicarea corupției? Este greu de răspuns atâta timp cât forțele care aspiră la câștigarea puterii încorporează și oameni corupți cu o putere financiară fantastică. Dar poate că este timpul să încercăm rezolvarea acestei probleme naționale. Dacă nu pentru noi, atunci pentru generațiile viitoare pentru care nu avem nici-o scuză că vor fi sacrificate.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - relevarea unor realități din județele Covasna și Harghita;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu Colomon.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am fost chemat săptămâna trecută de câțiva intelectuali români să mă conving asupra unor realități, de mine prea bine știute, de prin cele două județe, Harghita și Covasna, și m-am convins a mia oară că pe aceste pământuri strămoșești din inima țării, pentru care în ultima vreme gazetarii ardeleni folosesc deja cuvântul "enclavă", ai senzația, după tot ceea ce este scris și vorbit, că te afli undeva prin pusta ungară.

În ceea ce privește limba română, de mult ea nu mai este în acele locuri acasă stăpână. De acolo pe unde armata română este considerată de erendentiști "forță de ocupație", de unde poliția și jandarmeria României nu au dreptul, după ei, să-și construiască nici măcar o cazarmă, de unde înălțarea unei troici ortodoxe este luată drept ofensă, de unde exponatele Muzeului Carpaților răsăriteni sunt împrăștiate prin subsoluri, trezindu-se în postură de vechil pe propria moșie, primarul Albert Almos uită că Municipiul Sfântu-Gheorghe nu-i un sat fără câini. De fapt, pentru ispărvile lui este cunoscut cale de șapte poște, precum calul cel breaz.

Conform prevederilor art.20 lit.i) și 28 alin.1 din Legea 69/1991 privind administrația publică locală, prin Hotărârea nr.76 din 25 august 2000, Consiliul local Sfântu Gheorghe hotărăște organizarea, la data de 26 septembrie anul curent, a concursului pentru ocuparea postului de director al Teatrului "Andrei Mureșanu" din localitate. Se aprobă caietul de sarcini, este întocmit chiar regulamentul de organizare și de desfășurare a concursului, este mandatată comisia de examinare a candidaților. Concursul însă nu mai are loc. Motivul? Așa vrea Almos Albert.

Așa se face că în timp ce pentru celălalt teatru, cel maghiar, "Tamasi și Aron" concursul se organizează și nimeni nu are nimic de obiectat, Teatrul "Andrei Mureșanu" continuă după un an și două luni să rămână fără director. Urmarea: imposibilitatea unei desfășurări normale a activității unei instituții de cultură până mai ieri doar cu premii obținute la festivaluri internaționale, recunoscută pentru turneele din Germania, Belgia, Ungaria, din alte țări ale Europei, prin participanții numeroși din Suedia, Japonia, Franța, Elveția, Belgia, Germania, Ungaria, Moldova, la festivalul de teatru "Atelier".

Toate acestea, determinate de o amânare sine die, au dus și duc la alterarea calității repertoriului, la tensiuni, la imposibilitatea deschiderii oficiale a stagiunii pe acest an, la deteriorarea imaginii Teatrului "Andrei Mureșanu", atât de apreciat până mai ieri doar.

Intervențiile, toate apelurile disperate au rămas fără ecou. Nici măcar unul din organismele abilitate să medieze și să rezolve această situație nu a reușit să-l convingă pe primarul Almoș Albert, adeptul soluției interimatului calculat, că e nevoie acolo de un director de teatru. Nesocotind, în stilul arhicunoscut care-l caracterizeaiză pe deplin, hotărârea 76/2000, încălcând flagrant legea și, așa după cum reiese din memoriul înmânat de domnul Dumitru Măciucă, prin care se cere domnului Ion Caramitru trecerea de urgență a instituției în subordinea Ministerului Culturii, consecvent politicii de discriminare, primarul municipiului a acceptat doar organizarea concursului pentru Teatrul maghiar de stat "Tamasi Aron", consfințind astfel, prin politica lui, tendința de desființare a singurei instituții românești profesioniste de cultură din județul Covasna.

Nu e deloc lipsită de importanță precizarea că în programul de autoguvernare al UDMR pentru perioada 2000-2004, pct.2 referitor la cultura profesionistă subliniază: "Este necesară regândirea, adică transformarea statutului Teatrului "Andrei Mureșanu". S-ar recomanda transformarea lui în teatru adoptat, adică de găzduire." Adică, în traducere liberă, și în interpretarea abuzivă a legii și a Hotărârii 76/2000, Albert Almoș, care se închipuie un stăpân absolut pe propria moșie, Teatrul "Andrei Mureșanu" trebuie să fie un fel de remorcă adaptată hachițelor dumnealui, în disprețul total al legii și al bunului-simț.

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - relevarea unor aspecte privind patrimoniul forestier național;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Garda Dezideriu Coloman.

Se pregătește domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Silvicultorii, cei mai înverșunați adversari ai retrocedării pădurilor foștilor proprietari, după ce, în cursul anului 2000, au contribuit la tăierea a circa o cincime din pădurile care trebuia să revină populației, conform Legii nr.1 din 2000, acum, o dată cu venirea toamnei, încearcă să introducă noi restricții în defavoarea celor care așteaptă de un deceniu reîmproprietărirea lor. Unul dintre procedeele cele mai speculative reprezintă propunerile ICAS-ului spre exceptare de la restituire a unor noi aripi protejate cu păduri destinate ocrotirii unor specii din fauna cinegetică, cum ar fi cerbul carpatin, ursul brun, mistreții și cocoșul de munte.

Prin această reglementare, realizată de domnul ministru Romică Tomescu și de colaboratorii săi, se încearcă deposedarea de terenurile cu vegetație forestieră a numeroși cetățeni, organe juridice și composesurate, obști de moșneni, obști de răzeși, fapt ce încalcă grosolan normele de drept din România, pentru că este ilegal ca după promulgarea legii să se introducă numai reglementări prin care proprietarii să fie deposedați de terenurile forestiere pentru care au așteptat aproape un deceniu.

Este foarte ridicolă această reglementare, pentru că, conform Legii nr.103 din 1996, cele trei fonduri de vânătoare sunt în prezent gospodărite de Regia Națională a Pădurilor și nici nu există un plan de cedare a acestor fonduri, adică pentru a fi scoase la licitație. Deci, întregul fond forestier, indiferent de natura proprietății, se va gospodări și în viitor prin satisfacerea țelurilor cinegetice.

În acest context, este de neînțeles separarea și divizarea fondurilor de vânătoare după natura rolului lor de protecție, cât timp ambele au declarat același scop și se întrepătrund între ele, iar vânatul ocrotit nu are o suprafață precis delimitată în care se habitează. Exceptând cocoșul de munte, vânatul mare este în permanentă mișcare, nu respectă încadrările în diferite funcții de protecție a arboretelor.

Populația interesată în retrocedare nu are atitudine potrivnică față de gospodărirea fondurilor de vânătoare în continuare de Regia Naționapă a Pădurilor. Ei au înțeles că, conform Legii 103, art.16 alin.3 și 4 vor beneficia mai mult astfel prin primirea cotei-părți din profitul obținut.

Organele silvice care vor administra în continuare patrimoniul forestier național...

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Timpul, domnule deputat!

 
   

Domnul Dezideriu-Coloman Garda:

Încă o propoziție încă.

...sunt obligați să-și respecte prevederile amenajamentelor întocmite. Deci este un nonsens exceptarea acestor păduri de la retrocedare.

Vă mulțumesc.

 
  Dan Emanoil Barbaresso - comentariu pe marginea crizei de cadre cu care se confruntă PDSR;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso.

Se pregătește domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

P.D.S.R.-ul se confruntă cu o gravă criză de cadre. Cum altfel ne-am putea explica includerea în staful electoral al domnului Ion Iliescu a unui om care este deja cu un picior în groapă. E greu de înțeles cât de puțină compasiune pot arăta liderii P.D.S.R.-ului față de grelele suferințe ale unui slujitor credincios al partidului. Gheorghe Pascu a fost numit din nou trezorier al campaniei electorale a lui Ion Iliescu. La cei 63 de ani ai săi, Gheorghe Pascu este extrem de obosit și bolnav. Mai grav încă. Gheorghe Pascu este bolnav cu capul.

În urmă cu câteva luni, trezorierul P.D.S.R.-ului era internat la Spitalul "Sfântu Ion" cu diagnosticul: hipertensiune arterială și accident vascular acut cerebral. Unul dintre medicii care îl tratau spunea atunci: "Pacientul este într-o stare în care nu poate fi deranjat". O asemenea situație este desigur de natură să ne îngrijoreze.

Ca orice creștin adevărat, am încercat un sentiment de milă față de starea sănătății lui Gheorghe Pascu. La urma urmei, ce importanță mai avea că Gheorghe Pascu fusese convocat tocmai în acele zile de magistrați în fața Comisiei rogatorii. Ce dacă Adrian Costea livrase, la sfârșitul lunii mai 1996, pe adresa lui Pascu, un milion de materiale electorale pentru campania lui Ion Iliescu. Pe cine mai interesa că aducerea în țară a acestor materiale se făcuse ilegal, eludându-se plata taxelor vamale. Ce mai conta că magistrați ai unui stat străini anchetau în țara noastră ilegalități comise de cei care guvernaseră România?

Cui îi mai păsa de contrabanda cu afișe electorale, evaziunea fiscală, de încălcarea Legii electorale, de spălarea banilor în străinătate? Nimeni nu putea fi atât de lipsit de omenie încât să-i cheme în fața instanței un bătrân aflat în pericol de moarte, care fusese internat de urgență în spital.

P.D.S.R.-ul rămâne însă indiferent la suferințele oamenilor săi. Când vine vorba de campanie electorală, sănătatea membrilor P.D.S.R. trece pe planul al doilea. Ar trebui să vă gândiți, domnilor din P.D.S.R., la viața grea al lui Gheorghe Pascu. Ar trebui să știți că problemele sale nu sunt de ieri, de azi. Gheorghe Pascu a intrat în politică în 1960. Doi ani mai târziu, termina școala de partid. După o scurtă perioadă de încadrare la Conmitetul raional UTM "23 August" era transferat la U.T.C. București. Partidul avea nevoie de oameni devotați, simpli și muncitori.

Așa se face că fostul electrician al Întreprinderii "Drum nou" devine în 1982, la vârsta de 45 de ani, licențiat în științe politice, specializarea științe politice, economice, ale prestigioasei Academii Bulă "Ștefan Gheorghiu".

Studiile și experiența: Gheorghe Pascu a făcut parte în iunie 1999 din comisia de predare a patrimoniului C.C. al P.C.R.

Cele trei decenii în care a fost activist al partidului recomandă fără îndoială pe Gheroghe Pascu drept omul potrivit pentru a se ocupa de banii lui Ion Iliescu. Modul în care a gestionat campania din 1996 ne-a arătat tuturor că trezorierul P.D.S.R. este oricând gata să încalce legile țării de dragul partidului și al șefului său. Nici măcar vârsta nu e un așa de mare inconvenient.

Este normal ca de campania unui septuagenar să se ocupe un coleg de generație. Singurul mare semn de întrebare în ceea ce privește performanța lui Gheorghe Pascu rămâne grava lui boală mintală. Pe de o parte, Doamne ferește! suprasolicitarea sau rezultatele anchetei referitoare la contrabanda cu afișe i-ar putea provoca un nou accident vascular cerebral.

Pe de altă parte, nimeni nu...

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule deputat, timpul!

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Imediat. 10 secunde.

Pe de altă parte, nimeni nu poate garanta că mintea lui Gheorghe Pascu este și va rămâne limpede. Sănătatea șubredă și vârsta domniei sale ridică mari semne de întrebare. Nu ne-ar mira de loc ca venerabilul Gheorghe Pascu să uite pur și simplu modul în care a fost finanțată campania lui Ion Iliescu din 2000. Sau poate acesta e chiar motivul numirii sale în funcția de trezorier.

Să-l punem pe Pascu, și-au spus liderii P.D.S.R.-ului, e bătrân și bolnav! Sau moare sau uită!

 
  Dan Coriolan Simedru - solicitare în sensul neadmiterii modificărilor Legii nr.151/1998 prin ordonanță de urgență;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Se pregătește domnul deputat Vetișanu. E aici? Nu.

Domnul deputat Octavian Bot, care este aici.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt nevoit să iau poziție față de o acțiune antieuropeană și antinațională produsă de Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, care a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii 151 din 1998 privind dezvoltarea regională în România prin care se propun schimbări ale actualului cadru instituțional referitor la dezvoltarea regională din România.

Principalul obiectiv al acestui proiect de ordonanță de urgență este centralizarea inițiativelor de dezvoltare regională din România prin crearea în fiecare regiune a unei direcții generale de dezvoltare regională ca structură subordonată Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională.

Aceste direcții urmează să preia atribuțiile actualelor agenții pentru dezvoltare regională care, în condițiile cadrului legislativ existent, conform cu deciziile Comisiei europene sunt create ca organisme neguvernamentale a căror activitate este coordonată de către reprezentanții administrației publice locale prin consiliile de dezvoltare regională. Această intenție contravine principiului subsidiarității și continuării procesului de descentralizare și este în dezacord cu tratatele și regulamentele Uniunii Europene la care România a aderat.

Totodată, având în vedere necesitatea întăririi autonomiei locale și faptul că programul PHARE a alocat surse financiare și efort în formarea agențiilor pentru dezvoltare regională, iar alte programe se află în derulare sau în curs de a fi contractate, o schimbare în acest moment a părților contractante va implica modificări în memorandumul de finanțare pe 1998 și 2000 și chiar pierderea fondurilor aprobate.

Acest demers de modificare constituie un motiv de îngrijorare pentru comisia europeană, care a fost exprimat prin scrisoarea adresată ministerului afacerilor esterne al României din 5.X,2000, considerându-l ca o redefinire pripită a statutului și rolului agențiilor pentru dezvoltare regională prin care există posibilitatea slăbirii acestor instituții, subminându-le capacitatea de a gestiona progamul PHARE pe 2000.

În aceste condiții, se consideră în acea scrisoare neavenită posibilitatea ca autoritățile române să considere corespunzătoare adaptarea noii legislații în domeniu, fără consultarea și schimbul de păreri cu comisia europeană.

În încheiere, ținând cont că Legea 151 din 1998 a fost aprobată de Parlamentul României iar proiectul de ordonanță de urgență este supus aprobării fără o consultare prealabilă a autorităților locale, neavând nici avizul forului legislativ, apreciez că este inoportună promovarea unui astfel de act normativ și, în consecință, solicit să nu fie promovat proiectul de ordonanță privind modificarea Legii 151.

Domnule prim-ministru,

Prin această acțiune ați devenit un antieuropean, parcă ați fi un premier al P.D.S.R.-ului.

 
  Octavian Bot - referire la situația recent soluționată în Jugoslavia și la atitudinea PDSR față de aceasta;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bot Octavian.

Se pregătește domnul deputat Mihai Nicolescu.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea Forțelor de Dreapta s-a numărat printre partidele care au condamnat regimul Miloșevici din Iugoslavia, susținând hotărârea României de a se alătura forțelor NATO. La vremea respectivă, când toate țările occidentale, țări cu democrații consolidate și verificate de-a lungul anilor, luau atitudine împotriva naționalism-comunismului instaurat de Miloșevici, în totală discordanță cu opinia lumii civilizate, P.D.S.R., în frunte cu Ion Iliescu, alături de Partidul România Mare, în frunte cu Corneliu Vadim Tudor, îl apărau pe dictatorul Miloșevici.

Motivul invocat ca argument – susținerea populară de care s-ar bucura acesta și, în consecință, indiferent ce s-ar întâmpla în Iugoslavia, organismele internaționale ar trebui să închidă ochii. Susținerea populară de care se făcea atâta caz nu era altceva decât frica insuflată oamenilor prin metode specifice regimurilor totalitare, metode familiare de altfel domnului Ion Iliescu.

Am putea spune de fapt că presupusa și invocata încredere de care se bucura Miloșevici era similară cu cea de care se bucura Ceaușescu în România. Ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia arată limpede că poporul sârb s-a lepădat de Miloșevici. Evenimentele petrecute aici, în ultimele zile, când Miloșevici a fost părăsit de toată lumea, inclusiv de armată și poliție, vin să confirme justețea opțiunii pe care a avut-o România în problema NATO – Miloșevici.

Îmi permit să pun o întrebare, evident retorică, prilej de meditație pentru cei care-l susțin pe Ion Iliescu pentru încă un mandat de președinte al României. În ce situație s-ar afla azi România față de Occident în raport cu realitatea din Iugoslavia dacă Ion Iliescu ar fi fost președintele României în momentul când trebuia să se decidă sprijinirea forțelor NATO?

Evident, acum am fi singuri împotriva tuturor. Ne putem așadar imagina ce s-ar întâmpla dacă România ar fi condusă din nou de Ion Iliescu.

 
  Mihai Nicolescu - prezentarea unui SOS din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandă rulantă de către FPS;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Nicolescu.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Popa. Este aici? Nu.

Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Constantin Cotrutz. Este? Este.

Domnul deputat Nicolescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte interesant că o serie de colegi din anumite partide sunt foarte îngrijorați de situația oamenilor din P.D.S.R. și chiar a partidului în sine.

Consider că ar fi normal ca stimații noștri colegi care sunt așa de îngrijorați, să se preocupe în mod deosebit de rezolvarea problemelor din propriile partide, pentru că nu sunt probleme în aceste partide de care trebuie să se ocupe. Și cred că un astfel de tratament ar fi benefic pentru activitatea politică din România, pentru situația pe care o avem astăzi în România.

Vă rog să-mi permiteți să preuzint declarația politică intitulată "Un S.O.S. din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandă rulantă de către Fondul Proprietății de Stat."

Orice națiune care se respectă susține în mod evident activitatea de cercetare și învățământ de toate gradele. Acestea au menirea de a forma cadre, de a revoluționa și eficientiza economia prin progresul științific și tehnic.

La noi, în această perioadă de tranziție spre economia de piață, problemele amintite par mai abstracte și mult mai dificil de realizat. De acestea, de foarte multe ori, se ocupă persoane care nu au lucrat în domeniile respective și pe care nu le susțin suficient pentru reformă și funcționare. De aici și foarte multe sincope și chiar demolări ale unor structuri de rezistență a economiei naționale.

Recent, salariații din cadrul Institutului de studii și proiectări pentru îmbunătățiri funciare, membri ai sindicatului liber din institut, organizație sindicală afiliată la Federația sindicatelor lucrătorilor din cercetare-proiectare din România, din cadrul Confederației CNSRL Frăția, aduc la cunoștință unele aspecte din activitatea institutului, precum și intenția FPS-ului de a vinde totul cât mai repede, deci și acest institut, fără să țină cont de importanța strategică a acestuia. Institutul are în obiectivul de activitate, ca specific de bază, executarea lucrărilor de cercetare, dezvoltare, proiectare în domeniul agriculturii, studii și proiecte în domeniul îmbunătățirilor funciare, amenajării teritoriului dezvoltării rurale, alimentărilor cu apă, protecției mediului. În arhiva și fondul de date din cadrul institutului se regăsesc informații deosebit de importante privind teritoriul României, din punct de vedere topografic, geodezic, geotehnic, hidrologic, hidrogeologic, pedologic și care, în cea mai mare parte, au un caracter "secret militar și de stat".

ISPIF-ul a fost implicat în ultimii ani în rezolvarea problemelor apărute ca urmare inundațiilor, alunecărilor de teren, programe antisecetă, asigurând documentații tehnico-economice corecte și bine fundamentate. De activitatea institutului sunt legate mari sisteme de irigații, desecări, combaterea eroziunii solului, diguri de apărare, baraje. Urmărindu-se o bună protecție și conservare a solului, precum și o utilizare rațională și eficientă a apei de irigație, se consideră că ISPIF-ul are forța umană și tehnică pentru a participa efectiv la lucrărilor de modernizare a obiectivelor strategice.

Din păcate, FPS-ul, în graba de a realiza așa-zisa "privatizare", se grăbește și nu ține cont de consecințele nefaste ale acțiunii sale. În programul de vânzare oricum și la orice preț dorește ca și acest institut să fie divizat și apoi vândut.

Ne întrebăm de ce acest interes de divizare a institutului și scoatere a centrului de detecție satelitară, care este unic în România și care asigură scanarea întregii suprafețe a țării, detectând starea culturilor, inundațiilor, alunecărilor de teren și alte fenomene? Este vorba de neștiință, ignoranță sau de interese ale FPS-ului de a-și depăși planul de vânzări fără nici o logică și fără să țină cont că acest institut are o activitate unitară? În timp ce Departamentul de control al Guvernului, într-un raport al său, arată că această divizare nu reprezintă o soluție, ci o disiminare de forțe, o lipsă de coerență, o fraudă la adresa țării, FPS-ul ignoră normalitatea și persistă în acțiunea sa de vânzare și a institutelor de cercetare și de demolare a economiei românești, iar în cazul acestui institut acțiunea reprezintă chiar un pericol la securitatea națională.

Având în vedere situația creată de această atitudine a FPS-ului față de Institutul de studii și proiectări pentru îmbunătățiri funciare și de alte unități de cercetare-dezvoltare asemănătoare, de la tribuna Parlamentului României, cu mult respect, solicit, în numele Partidului Democrației Sociale din România, ca domnul prim-ministru Mugur Isărescu să intervină și să stopeze acțiunea de divizare și de vânzare a activelor institutelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare și să acorde acestora importanța strategică menționată în programul de dezvoltare pe termen mediu al României. Vă mulțumesc.

 
  Constantin Cotrutz - comentariu asupra unor acuzații ce au darul de a discredita sistemul educațional românesc;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Constantin Cotrutz, se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu. Aveți cuvântul!

   

Domnul Constantin Cotrutz:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scandalul "medicilor pe bandă rulantă" este încă în prim planul presei. Descoperit tradiv și nu de către autoritățile române competente, cazul poate avea consecințe incalculabile asupra învățământui romînesc în general, într-o perioadă când oficialii Ministerului Educației se tot bat cu pumnul în piept, arătându-și realizările reformei.

Cu toate încercările unora și altora de a arunca vina asupra universității ieșene, for academic cu o îndelungată și fructuoasă tradiție, vina este, atât din punct de vedere juridic, cât și moral, a rectorului Universității Ecologice, Dolphi Drimer, în solidar cu MEN. În toate analizele dedicate cazului, se uită să se menționeze faptul că Universitatea de medicină și farmacie "Grete Popa" Iași nu avea competența (profesorii nu sunt detectivi) necesară de a verifica vreun dosar al licențiabililor, din moment ce profesorul Drimer a garantat pentru ei și ministerul i-a arondat la Iași.

Graba cu care MEN-ul a depus plângere penală împotriva unor cadre universitare este cel puțin suspectă și oferă argumente în plus celor care susțin că la mijloc nu este decât un scandal politic. Iar a incrimina întreg corpul profesoral de la Iași doar pentru că s-a solidarizat cu rectorul Carol Stanciu denotă o tactică nefericită. Cine, dacă nu ministerul de profil, în orice domeniu am discuta, poartă răspunderea unor fapte juridice în care sunt implicați cetățenii din propriul stat în relații cu străinii?

Rechizitoriul Parchetului Curții Supreme reține, în atenția rectorului și decanului de la Universitatea de medicină și farmacie "Grete Popa" Iași fapte cum nici celui mai înrăit escroc nu i se pot imputa! Fals intelectual, uz de fals, fals în declarații, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată, neglijență în serviciu. Dincolo de faptul că ultimele două infracțiuni nu pot fi săvârșite în același timp, deoarece sub raportul laturii subiective una prezintă intenția directă, iar cealaltă culpa, nu este clar, nici măcar pentru cel mai agramat student de drept, cum s-au încadrat faptele invinuiților în dispozițiile Codului Penal. Forțarea aceasta este mai degrabă bombastică decât obiectivă și profesionistă, iar un proces corect și imparțial va avea darul de a scoate adevărul la iveală.

Dacă tot se erijează în apărători ai unor abilități ale învățământului românesc, i-am putea întreba pe domnii din MEN: De ce tocmai acum, înaintea alegerilor generale au declanșat scandalul referitor la un examen de licență desfășurat acum 2-3 ani? Dacă din paginile ziarelor lupta se dorește a fi mutată în instanță, ar trebui să se știe că există și argumente solide, din punct de vedere juridic, ce îi apără de răspundere pe "vinovații" de la Iași. Unul dintre acestea ar fi cel potrivit căruia autonomia universitară permite, conform Legii 84/1995, republicată, stabilirea propriei metodologii de organizare și acordare a licențelor.

Cât privește acuzarea de luare de mit㠖 50 de mii de dolari o diplomă, nu poate fi decât o glumă proastă! Cu tot respectul pentru învățământul românesc, dar care student occidental ar fi riscat acești bani pentru un act fals, când își putea procura bine mersi orice diplomă de pe Internet cu mai puțin de 200 de dolari?

Acuzațiile în serie care se tot aduc au într-adevăr darul de a discredita sistemul educațional românesc, unul din puținele resorturi valoroase care ne mai rămăseseră astăzi. Răspunzători pentru acest fapt nu se fac, însă, câțiva profesori universitari, răspunzători sunt doar cei chemați prin lege să asigure buna desfășurare, cadrul organizatoric al învățământului – responsabilii din Ministerul Educației Naționale. Vă mulțumesc.

 
  Mihai Vitcu - declarație cu privire la cadrul legislativ deteriorat de actuala putere;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Vitcu, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie ca, înaintea prezentării declarației politice cu privire la cadrul legislativ deteriorat de actuala putere, să exprim un punct de vedere cu privire la o secvență din meciul Italia-România.

Nu-i prima dată când de la această tribună parlamentară au fost făcute observații critice la adresa Televiziunii naționale – Canalul 1. Alături de mulți alții, care și-au exprimat nemulțumirea față de profesionalismul unor oameni de televiziune, mă asociez astăzi și eu.

Voi aminti o singură secvență, ce a prefațat meciul Italia-României și care a accentuat gustul amar al unei înfrângeri rușinoase. Atunci când echipele au intrat pe teren și când intonarea Imnului de stat al României urma a fi ascultat de milioane de telespectatori, exact atunci, crainicul Televiziunii române, Ionel Stoica, anunța grăbit că urmează 2 minute și jumătate de publicitate, eliminând cu bună știință această secvență, ce creează o anumită stare de spirit. Nu comentez un asemenea demers, las la latitudinea opiniei publice să judece profesionalismul și, mai ales, patriotismul unor oameni ai Televiziunii naționale romîne.

Și, acum, intervenția mea asupra cadrului legislativ deteriorat din România de astăzi. Dintr-un program vechi cu origini arabe am reținut că "În țara în care șeicul doarme, conduce cămila". Parafrazând acest proverb, aș spune că în țara, în care conduce Guvernul, Parlamentul să vede nevoit să joace bâza! Și cine dă în mintea copiilor, se prostește! Nu din propria inițiativă, cât, mai ales, din cauza Guvernului, care obligă Parlamentul să piardă timpul cu tot felul de greșeli grave, promovate prin ordonanțe de urgență, ordonanțe emise cu sutele de actualul executiv național, compus din CDR-astăzi, CDR 2000, PNL, PD, UDMR.

Voci din sală:

Și dumneavoastră?

 
   

Domnul Mihai Vitcu:

Nu suntem încă la guvernare, domnilor! O să fim... și n-o să conducem cu ordonanțe!

Dar câte anomalii nu cuprind aceste acte legislative scoase pe bandă rulantă și semnate de Victor Ciorbea, Radu Vasile sau Mugur Isărescu? Asumarea răspunderii Guvernului – și e o euforie a ordonanțelor de urgență! – a sufocat și viciat, în același timp, cadrul legislativ general. Pe ordinea de zi a Senatului și Camerei Deputaților se află în permanență la dezbateri ordonanțe de urgență, unele dintre ele sunt emise acum un an sau doi și multe nu respectă regimul constituțional dedicat acestor reglementări. Ordonanțele guvernamentale, cu atât mai mult ordonanțele de urgență, ar trebui emise de Guvern doar în timpul vacanțelor parlamentare sau în unele situații limită. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar în baza unei legi speciale de abilitare emisă de Parlament, ulterior, aceste ordonanțe urmând a fi aprobate de Senat și Camera Deputaților.

În timpul Guvernării Văcăroiu au fost emise – în 4 ani! a se reține, domnilor! – 12 ordonanțe. Dintre acestea, 4 au fost impuse de rectificările bugetare anuale și 2 de alegerile locale și generale. În perioada 1996-2000, nici nu cred că se mai pot număra sutele și sutele de ordonanțe și ordonanțe de urgență furișate pe sub masa Legislativului, ca al cincilea as al unui măsluit joc de poker! De multe dintre aceste ordonanțe nici nu s-ar fi auzit, dacă opoziția sau presa nu ar fi cerut lămuriri asupra lor.

Accentuez, în final, faptul că, volens-nolens, parlamentarii actuali se regăsesc, în acest sfârșit de mandat, într-o ipostază absolut ingrat㠖 aceea de a mătura niște ordonanțe de urgență, care, deja, și-au făcut efectul și dintre care multe sunt desuete. Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Este învățământul nostru superior o alternativă reală?;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Șteolea.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intitulez intervenția de astăzi: "Este învățământul nostru superior particular o alternativă reală?"

Învățământul din România are o mare și valoroasă tradiție, bucurându-se încă de o bună apreciere în Europa și în lume. Începând cu anul 1990, au început să se organizeze universitățile particulare, inițial, pornind pe baza legii de înființare a societăților comerciale. La această dată, după 10 ani, 20 de universități particulare și-au întocmit dosarele și le-au înaintat la Consiliul național de acreditare, urmând ca Parlamentului României să voteze legea înființării lor. Încă 49 de universități, care au avizul de funcționare, vor parcurge calea spre obținerea legii de înființare.

Recent, comisia de specialitate a Camerei Deputaților a audiat 19 rectori de universități particulare pe această temă, Universitatea ecologică din București fiind amânată de la audiere, din cauza inițierii lanțului de falsuri în eliberarea diplomelor de medic stomatolog. Iată doar trei constatări:

1. În ultimii ani, în opinia nu numai a mea, asistăm la proliferarea învățământului superior particular, învățământ promovat atât de activ și sau numai pe motive economice. Astăzi, în București, sunt în activitate 31 de universități particulare, iar în fiecare județ cel puțin o universitate. Spunem "proliferare", deoarece facultățile și specializările nu reflectă nici cerințele societății românești actuale și nici în perspectivă. Există în pregătire, bunăoară, un număr exagerat de mare de juriști și economiști, așa încât mai mult de jumătate din acești absolvenți nu vor putea, nici teoretic, să fie absorbiți de piața muncii. Și mai spunem "proliferare" întrucât puține au rămas universitățile care nu au filiale răspândite în mai toate orașele țării, probabil, urmează comunele mari. Este adevărat că, prin dezvoltarea bazei materiale, unele universități au devenit o reală alternativă la învățământul de stat și chiar mai mult.

2. Sunt și universități și colegii particulare care nu vor deveni niciodată o alternativă reală la învățământul de stat. Multe colegii pentru institutori, de exemplu, cu un mod nou de organizare a concursului de admitere, fără probe pentru muzică și dicție, cu învățământ doar sâmbăta și duminica, fără școală de aplicații și fără asistența psiho-pedagogică competente, nu au cadrul corespunzător pentru formarea de învățători. La un memoriu adresat Ministerului Educației Naționale, după ce mi se comunică precum cum că: "Aspectele sesizate de dumneavoastră în mare parte sunt adevărate", în final, se scrie: "Absolvneții acestor instituții vor face față exigențelor pe care le presupune munca de învățător și educator." Iată cât de puțin cunoaște domnul ministru Andrei Marga cum se formează acum învățătorii!

3. Constatăm o oarecare manipulare a opiniei publice și, mai cu seamă, a tineretului. Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir face un anunț (și citez direct din acesta): "Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, acreditată de Guvernul și Senatul României". Interesant! Iar la invitații scrie: "Înscrierile se fac în Hotelul Dobrogea, în Satul de vacanță Constanța, capătul tramvaiului nr. 100. Acte necesare: diplomă de bacalaureat sau adeverință de absolvire" – deci, fără bacalaureat. Și continuă astfel de anunțuri.

De aceea, noi socotim că Ministerul Educației Naționale, Consiliul național de acreditare, Guvernul au datoria de a redimensiona învățământul superior particular și de a adopta măsuri clare și foarte ferme, menite să-l așeze în zona de autentică competență, de reală profesionalitate, pentru formarea specialiștilor mileniului trei. Mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - intervenție cu titlu Imaginea căderii economice și sociale. Exemplificare concretă: județul Hunedoara.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea.

Și doresc să știu dacă au apărut domnii deputați Vetișanu sau Popa Nicolae. Nu.

Deci, aveți cuvântul!

   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea de astăzi are un titlu: "Imaginea căderii economice și sociale în România. Exemplificare: județul Hunedoara."

Este un fapt cunoscut, este un fapt certificat de o realitate tristă că după 1996 județul Hunedoara a ajuns să fie "fruntea" căderii economice la nivel național. Este starea la care l-a adus o politică demolatoare dusă la nivel național de puterea actuală cu o exemplificare clară, concretă și dramatică la nivel local în Hunedoara - putere actuală, care, la nivelul județului Hunedoara a fost, culmea, reprezentată de Partidul Democrat Social Român și Partidul Democrat partide a căror programe politice, după câte cunosc, prevăd diminuarea șomajului și nu creșterea acestuia.

Singura valență a politicii de dezindustrializare forțată din județul Hunedoara a fost disponibilizarea de personal. Ocupă, în momentul de față, județul Hunedoara, locul 1 în ceea ce înseamnă rata șomajului în România. Este un loc total neonorant!

S-a schimbat harta economică a județului, implicit, harta economică a țării. Au fost închise mine de aur din zona Apusenilor, mine de cupru din zona Deva, mine de fier din zona Poiana Ruscăi și Boița Hațeg și, la fel, lucru arhicunoscut, mine de cărbune din Valea Jiului. S-a închis fluxul primar (producția de fontă) la Combinatul siderurgic Hunedoara, penultimă uzină cu acest specific de producție aflată în funcțiune la nivel național; semicocseria de la Combinatul siderurgic Călan – aici, lichidarea a ajuns să fie de natură fizică: se vinde și se taie tot! la fier vechi! S-au scos din circulație căi de comunicație – din 1997, calea ferată Deva-Brad n-a mai fost pusă în funcțiune. S-a sistat programul demarat în 1995, de modernizare a drumurilor județene din Țara Moților. A căzut industria de apărare, la 6-8%, nivel de producție, față de anii 1990-91, la Uzina mecanică Orăștie. Programul de construcții hidroenergetice pe râul Strei s-a redus la nivel de 10% față de anii 1990-1991. Agricultura se află în cădere liber㠖 exemplificator, în ultimii 3 ani, pentru îmbunătățiri funciare-investiții nu s-a acordat nici un leu! De fapt, este o părere larg împărtășită în județul Hunedoara: se transpune aici acea acțiune demolatoare a anilor 1990-91, de lichidare a c.a.p.-urilor, dar translatată la lichidarea unităților industriale!

Pe lângă aceste fapte, a avut loc o destabilizare instituțională, a avut loc o marginalizare totală a județului Hunedoara. Astfel: în domeniul de privatizare, județul Hunedoara ține de Filiala teritorială Arad, subordonată Sucursalei teritoriale Timișoara; în domeniul silviculturii, al treilea județ ca suprafață forestieră în România, județul Hunedoara, ține de Inspecția silvică Timișoara; în domeniul gospodăririi apelor, fapt unic! județul Hunedoara ține de 3centre – Oradea, Târgu Mureș și Craiova; în transportul energiei electrice ține de Timișoara; în dezvoltarea regională, ține de Timișoara; în protecția plantelor, ține de Alba Iulia; și, ultimul domeniu, ca decizie guvernamentală, în ceea ce înseamnă îmbunătățirile funciare, a ajuns să țină de centrul de la Sibiu.

Aceste lucruri creează, de fapt, o stare: că județul Hunedoara este neglijat total! Am intervenit în diverse ipostaze și a fost datoria mea morală și legală, în calitate de deputat de Hunedoara să intervin la aceste decizii decizii injuste. Am bătut la uși închise ale Guvernului, în fapt la urechea surdă a celor trei Guverne de după 1996.

S-a manifestat în județul Hunedoara (fapt unic în România, după 1996) și o instabilitate de natura conducerii manageriale a județului, conducere politică, de altfel: județul Hunedoara a avut nu mai mult de 4 prefecți, trei PSDR și unul PNȚCD (sperăm că cel numit în urmă cu o săptămână, să fie ultimul) și 3 subprefecți UDMR! Unul, recunosc, din motive obiective, Dumnezeu să-l ierte! a trebuit să plece...

Este o lipsă totală de considerație și de interes pentru ceea ce înseamnă problemele județului Hunedoara. Este opinia populației județului Hunedoara, este acea credință că a avut loc o răzbunare a actualei puteri în ceea ce înseamnă soarta acestui județ. A avut loc o răzbunare, motivată de mișcările sociale din 1990-91, din 1999 ale metalurgiștilor, minerilor, ale constructorilor, ale energeticienilor. Mulți cred că în județ, după plecarea actualei puteri (sper!) va trebui instaurată starea de necesitate.

Sunt stări de fapt, care, logic, trebuie să dea de gândit celor care au guvernat acolo, celor care au guvernat la București. Cineva va trebui să răspundă! Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vetișanu a apărut? Nu. Domnul deputat Nicolae Popa? Nici dânsul.

Deci, cu această ultimă intervenție, a domnului deputat Șteolea, s-a terminat prima parte a ședinței noastre. Rog liderii de grupuri să asigure prezența în sală a tuturor care s-au semnat pe listele de prezență!

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.  

Stimați colegi,

Îi mai așteptăm un pic pe cei doi secretari. Ca să putem începe ședința în mod regulamentar, rog să fie anunțați de secretarele dânșilor, ca să vină în sală! Trebuia, practic, să fie mai demult aici!

Nu putem începe ședința, fără secretari de ședință! Regulamentul este foarte strict, în această chestiune! Pe urmă, vedem noi cum e cu cvorumul!

Suntem ținuți de la începerea ședinței de lipsa secretarilor de ședință! Am rugat de două ori să vină în sală, acum am rugat să fie chemați telefonic! Să vedem pe unde sunt... Nu putem să pornim ședința încălcând regulamentul nostru!

Domnul vicepreședinte Andrei Ioan Chiliman este asistat de domnii Acsinte Gaspar și Gherasim Gazi, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar Miclăuș este înlocuit astăzi de domnul deputat Acsinte Gaspar, ca secretar de ședință, iar domnul deputat Ciontu de domnul deputat Gherasim Gazi, care trebuie să apară.

Ca atare, putem începe ședința noastră.

Vă informez că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 226, 117 fiind absenți. Din cei 117, 16 participă la alte acțiuni parlamentare, și anume 8 sunt membri ai Guvernului și 8 sunt în misiune în străinătate.

Cvorumul de lucru de astăzi este de 156, iar cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Intrăm în ordinea de zi și vom începe cu informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Aici, ieri, discuțiile s-au oprit la propunerea legislativă privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale pentru care s-a solicitat procedura de urgență și, din câte am fost informat, s-a oprit din lipsă de cvorum, urmând ca această cerere de procedură de urgență să fie supusă spre aprobare astăzi.

Deci, vă supun spre aprobare cererea de procedură de urgență cerută de Grupul parlamentar PNL.

Voturi pentru? 38 de voturi pentru. Este insuficient.

Voturi împotrivă? 46.

Abțineri? 8 abțineri.

Deci, suntem în afara cvorumului, și rog liderii de grupuri parlamentare să refacă prezența în sală.

Și-au înregistrat oficial 226 de deputați, din care în sală sunt practic sub 100. Este absolut inacceptabil; nu se poate lucra în acest mod.

Vă rog să pregătiți un apel nominal.

În cazul în care în 5 minute nu avem cvorumul în sală, facem un apel nominal, în așa fel încât să verificăm dacă toți cei 226 de semnatari sunt prezenți.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să verificăm cvorumul.

Dacă nu s-a refăcut cvorumul, trecem rapid la un apel nominal.

În momentul de față sunt 86 de deputați în sală, deci facem apel nominal.

Domnul Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Apel nominal în cadrul ședinței Camerei Deputaților din ziua de 10 octombrie 2000:

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

absent

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

prezent

Ana Gheorghe (Dâmbovița)

prezent

Ana Gheorghe (Hunedoara)

prezent

Andrei Gheorghe

absent

Andronescu Ecaterina

prezent

Antal István

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

prezent

Badea Alexandru Ioan

absent

Bara Radu Liviu

prezent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

absent

Barde Tănase

absent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Mitică

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

absent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

absent

Berciu Ion

prezent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

absent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

prezent

Böndi Gyöngyike

absentă

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

prezent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

absent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

absent

Chiriță Dorin

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Ciumara Mircea

absent

Cârstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Cristea Gabriela

prezentă

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

absent

Cunescu Sergiu

prezent

Dan Marțian

absent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu (Bălan) Marilena

absentă

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

absentă

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

absentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

prezent

Gavrilaș Teodor

absent

Gazi Gherasim

prezent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

absent

Gheorghiu Mihai

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghidău Radu

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

absent

Godja Petru

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

absentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Igna Ioan

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

absent

Iorga Leonida Lari

absentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Jurcan Dorel

absent

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

absent

Kelemen Atila Bela Ladislau

absent

Kerekes Károly

absent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lazia Ion

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Leca Mihai

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Lixăndroiu Viorel

absent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

prezentă

Marin Gheorghe

prezent

Marineci Ionel

absent

Marinescu Ioan Sorin

prezent

Márton Árpád Francisc

absent

Matei Lucian Ion

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

prezent

Mândroviceanu Vasile

absent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Mihu Victor Traian

prezent

Miloș Aurel

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Mogoș Ion

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Moldovan Petre

absent

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Muru Grigore

prezent

Muscă Monica Octavia

absentă

Nagy Ștefan

absent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

absent

Năstase Adrian

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Neagu Romulus

prezent

Neagu Victor

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

prezent

Nichita Dan Gabriel

absent

Nicolae Jianu

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

absent

Oltean Ioan

prezent

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

prezent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Paneș Iosif

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Lavinia

prezentă

Pavel Vasile

prezent

Pavelescu Claudiu Costel

absent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Pecsi Francisc

absent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Petreu Liviu

absent

Pintea Ioan

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Podaru Dumitru-Teodor

prezent

Pop Iftene

absent

Pop Leon Petru

absent

Pop Viorel

prezent

Popa Aron Ioan

absent

Popa Daniela

prezentă

Popa Ioan Mihai

prezent

Popa Nicolae

prezent

Popa Ștefan

prezent

Popa Virgil

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard Carola

prezentă

Radu Alexandru Dumitru

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Ráduly Róbert Kálmán

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Raicu Romulus

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rădulescu Cristian

absent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

absent

Roșca Ioan

prezent

Roșca Toader

prezent

Rotaru Dumitru

prezent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

prezent

Sandu Ion Florentin

prezent

Sassu Alexandru

absent

Săndulescu Aureliu Emil

absent

Sârbu Marian

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Serac Florian

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Sonea Ioan

absent

Spătaru Liviu

absent

Spiridon Didi

prezent

Stan Vasile

prezent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stănescu Alexandru Octavi

absent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

absent

Ștefănoiu Luca

prezent

Șteolea Petru

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tamás Sándor

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Teculescu Constantin

absent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

absent

Tudor Marcu

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Țepelea Gabriel

absent

Țocu Iulian Costel

absent

Țurlea Petre

absent

Udrea Florian

prezent

Vaida Francisc Attila

prezent

Valeca Șerban Constantin

prezent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

absent

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

absent

Vițelar Bogdan

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Domnule președinte,

Reluăm apelul pentru cei care nu au răspuns la prima strigare?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să reluați rapid apelul, dacă se poate, dar mi-e frică să nu scadă cvorumul. Poate ar fi mai bine să motivați absențele la masa aceasta, pentru că în momentul de față suntem în cvorum și putem să continuăm ședința.

Vă rog să nu părăsiți sala, așa cum avem obiceiul – venim la prezență și apoi dispărem și iarăși nu mai avem cvorum, că mai facem un apel, ca să nu plecați de pomană, nu de altceva.

Îi dau cuvântul pentru o chestiune de procedură domnului deputat Puiu Hașotti. Aveți cuvântul.

Vă rog frumos să fiți atenți.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu este neapărat o chestiune de procedură. Este, dacă vreți, o reluare a cererii Grupului parlamentar al P.N.L., pentru "procedura de urgență". Dacă am avea o voință politică, care nu a fost prezentă timp de 4 ani, eu cred că am putea să trecem această lege în actualul Parlament. Dar, chiar dacă nu am avea această lege politică, referitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, legea ar putea să-și facă efectele, să spunem, imediat, după ce viitorul Parlament va fi constituit și opinia publică ar avea o imagine clară, exactă, asupra felului în care s-au cheltuit sume în campania electorală. Eu cred că nu există nici un motiv pentru nici unul dintre noi și nici un motiv pentru vreunul din partidele pe care le reprezentăm să nu fim de acord cu procedura de urgență.

Cred că în preajma campaniei electorale ar fi un semn de normalitate pe care l-am da cetățenilor, societății civile. De aceea mă opresc aici.

Sunt foarte multe motive cuprinse în textul legii, care ne îndeamnă să solicităm procedura de urgență, care ar face posibil ca, imediat după campania electorală, opinia publică să fie informată, să aibă la dispoziție tot ceea ce a cheltuit fiecare partid în campania electorală și cum vor fi finanțate partidele politice începând de la sfârșitul acestui an.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dezbaterile au fost ieri.

Îi dau cuvântul domnului deputat, vicepreședinte, Lupu și pe urmă trecem la vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Întrucât ieri am condus ședința de dezbateri, este firesc să reluăm votul asupra cererii de procedură de urgență, pentru că votul s-a amânat pentru ziua de astăzi.

Noi, Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D., susținem procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă. Dacă există voința politică, textul poate fi adoptat în această legislatură, cu amendamentele care vor fi depuse în timp util la comisie și, cum am spus-o totdeauna, noi, P.N.Ț.C.D., suntem întru totul de acord ca fondurile consumate în campania electorală să fie foarte sever controlate după ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală, pentru ca să trecem la vot.

Deci, pentru procedura de urgență, voturi pentru? Vă rog, fiți atenți, țineți mâinile ridicate, ca să putem număra. Vă rog, țineți mâinile sus.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Are legătură cu reforma economică sau cu reforma liberală?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt 60 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Insuficiente voturi pentru. Nu mai votăm...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din păcate, este insuficient. Oricum am încerca să facem...

Onorați colegi,

Domnule Gavra,

Vă rog foarte mult, păstrați-vă calmul și..., vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc Grupului parlamentar P.D.S.R. că a arătat..., quod erat demonstrandum, în legătură cu "scandalul Costea". (Vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu s-a adoptat procedura de urgență.

Va intra în procedură normală această inițiativă legislativă.

Da. Doamna deputat Afrăsinei. Chestiune de procedură? De procedură. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Vreau să vă rog să-mi permiteți să protestez la intervenția făcută anterior de colegul deputat, pentru că nici nu-și avea rostul și nici nu a fost o reacție a noastră. Considerăm, în continuare, că totuși, această lege nu era atât de urgentă ca să fie votată în procedură de urgență, având în vedere celelalte..., atâtea rapoarte care le avem pe ordinea de zi. Ca atare, nici n-am procedat la un vot.

Deci, colegul nostru ar fi putut să se abțină în a face nu numai referiri la Grupul nostru parlamentar, dar chiar răutăți, de natură să-i întoarcem cu o replică și să-l întrebăm, eventual, dacă GELSOR-ul are legătură cu domnia sa.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun. (Discuții în sală).

Deci, înțeleg că a fost un drept la replică.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.  

Trecem la componența Comisiei de mediere pentru textele în redactări diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice: Viorica Afrăsinei, Dorin Chiriță, Radu Mânea, Ion Cârstoiu, Vasile Dănilă, Tiberiu Kovaks Csaba, Viorel Burlacu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Adoptarea proiectului de Hotărâre referitoare la raportul de anchetă al Comisiei pentru industrii și servicii cu privire la Societatea Națională de Telecomunicații ROMTELECOM.  

Trecem la raportul Comisiei pentru industrii și servicii referitor la ancheta cu privire la Societatea Națională de Telecomunicații ROMTELECOM S.A. Aici noi am votat titlul hotărârii, am votat art. 1.

La art. 2 s-a făcut propunerea ca în text, cuvântul "recomandă" să fie înlocuit cu "solicită", cuvintele "să facă propuneri" să fie înlocuite cu "să prezinte propuneri" și era vorba de un termen pe care-l propuseseră colegii, era un termen de 1 noiembrie și alt termen de 15 noiembrie. Rămăsese să votăm aici care să fie termenul respectiv.

Deci, pentru termenul de 1 noiembrie s-a retras propunerea, rămânând doar termenul de 15 noiembrie.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei..., deci înlocuire la Comisia de mediere. Vă rog să propuneți din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. pe altcineva.

Aveți cuvântul doamnă deputat Afrăsinei.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să vă rog frumos ca, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., în locul domnului Chiriță să fie trecut domnul deputat Bara Liviu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, Grupul parlamentar P.D.S.R. cere ca pentru Comisia de mediere, propusă adineauri, în locul domnului deputat Chiriță să fie domnul deputat Liviu Bara. Vă supun spre aprobare această propunere.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Deci, ne întoarcem la art. 2 al Hotărârii privind ROMTELECOM-ul, cu privire la termenul propus – 15 noiembrie, completarea art. 2 cu acest termen.

Doriți să propuneți alt termen?

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nica Dan:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., ne retragem propunerea cu 15 noiembrie și suntem de acord cu propunerea..., termenul înaintat de comisie, și anume 15 februarie 2001.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 15 februarie 2001.

Comisia știu că era de acord cu acest termen. Ca, atare, art. 2 va suna așa: "Camera Deputaților solicită Guvernului și autorităților publice cu competență în domeniul analizat de comisie să procedeze la revizuirea actelor normative care reglementează activitățile din domeniul comunicațiilor referitoare la stabilirea tarifelor și acordarea de licențe și să facă propuneri de modificare sau completare a acestora și să prezinte propuneri de modificare sau completare a acestora până la data de 15 februarie 2001". Înțeleg că nu sunt alte intervenții? Comisia este de acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat art. 2.

Articolul 3. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat.

Articolul 4. Dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Pițigoi,

Vă rog să poftiți la microfon.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art. 4 alin. 2 este prevăzut un termen, care, mă rog, alineatul sună cam în felul următor: "Concluziile comisiei vor fi prezentate Camerei Deputaților până la data de 1 noiembrie 2000".

Ca să fim în concordanță cu ce am propus mai înainte, nu putem să dăm un răspuns parțial la 15 februarie 2001 și un răspuns final la l noiembrie.

Rugăm să fiți de acord, dumneavoastră și colegii din plenul Camerei Deputaților, ca termenul înscris aici la concluziile comisiei să fie în loc de 1 noiembrie 2000 – 15 februarie 2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, înțeleg că propunerea dumneavoastră este 15 februarie 2001.

Alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, vă supun spre aprobare art. 4, cu această modificare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am însă o întrebare: noi, aprobând această hotărâre, practic, trebuie să prelungim durata de activitate a comisiei. Nu știu dacă n-ar trebui introdus în text această chestiune... Nu știu dacă implicit.
Să nu apară discuții.

Domnule Gaspar,

Dumneavoastră ce părere aveți?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dificultatea este de altă natură.

Noi știm că actuala Cameră a Deputaților, în componența ei, își va înceta mandatul odată cu convocarea Camerei Deputaților care va fi aleasă în urma alegerilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tocmai.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, comisia, în componența care a fost instituită prin hotărârea nr. 6, nu știm dacă vor mai fi aceiași parlamentari, dar la vremea respectivă, după ce se va constitui Camera Deputaților în noua componență, rezultată în urma alegerilor din 26 noiembrie, sigur că se poate modifica printr-o hotărâre și să se stabilească o altă componență a comisiei, care să preia însă această atribuție pe care o prevede art. 4. Iar, cât privește prelungirea, cred că este implicită pe durata cât funcționează actuala Cameră a Deputaților. Adică, o lăsăm așa, urmând ca viitoarea Cameră a Deputaților să aibă grijă ca să-și desemneze o comisie care să se ocupe de aceste saricini care sunt înscrise la art. 4.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, nu avem de completat textul hotărârii.

Atunci, o să ajungem, de fapt, la punctul de aprobare al întregii hotărâri. Ca atare, v-o supun spre aprobare, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Avem un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată cu un vot împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de lege privind utilizarea eficientă a energiei.  

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind utilizarea eficientă a energiei. Lege cu caracter ordinar.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte: la nr. crt. 1, un text comun nou. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, textul Senatului, propus în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 3 și ultim al raportului, tot textul Senatului, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare, prin vot deschis cu mâna ridicată, acest raport de mediere în ansamblul său. Este lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu un vot împotrivă, nici o abținere, a fost adoptat raportul de mediere.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuării și finanțării activităților de cercetare-dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, precum și pentru aprobarea finanțării activităților specifice cooperării internaționale în domeniul de energetică nucleară.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144 pentru aprobarea continuării finanțării activităților de cercetare-dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru domeniile energetică-nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, precum și pentru aprobarea finanțării activităților specifice cooperării internaționale în domeniul de energetică nucleară. Ordonanță de urgență.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru industrie și servicii? Sper că nu trebuie să facem un apel nominal pentru comisie...

Domnule deputat Pițigoi,

Faceți parte din Comisia pentru industrie și servicii?

Vă rog frumos, poftiți atunci pe banca tehnică a comisiilor. Suntem într-o procedură de urgență.

Rugămintea mea este să ne propuneți timpii pentru intervențiile pe articole, respectiv timpii pentru dezbaterea întregului proiec, conform art. 105 și 106 din Regulamentul nostru.

Domnule deputat Pițigoi,

Aveți cuvântul.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun, stimați colegi, 10 minute pentru întregul proiect de lege și un minut pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, un minut și 10 minute.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Fiind în procedură de urgență, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Numai să ajung și eu la text...

Deci, o să începem cu textul ordonanței.

Titlul ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Uanimitate.

Articolul 1. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Ordonanța de urgență în ansamblu.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Anexa la ordonanță!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Corect. Este o anexă. Anexa cu lista activităților de cercetare, dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică etc.

Intervenții? Înțeleg că nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța de urgență în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Poftim? Este o abținere?

Cu o abținere, a fost adoptată.

Trecem la textul legii – titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenții? N-au fost la comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Uanimitate.

Este o lege ordinară, cu caracter ordinar. V-o supun spre aprobare, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Adoptată cu majoritatea voturilor. Nici un vot împotrivă, cu o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului cu OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Inițiatorul?

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru cultură...

Deci, din partea inițiatorului, se susține textul așa cum a venit. Deci, inițiatorul susține ca atare.

Comisia nu a avut la acest proiect de lege nici un fel de obiecție.

Trecem la titlul legii.

Dacă sunt intervenții? Deci, nu sunt intervenții la titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poftim? N-am înțeles...

Domnule deputat Acsinte Gaspar,

Aveți cuvântul. La titlul legii, da? Vă rog...

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă o să observați, Decretul prin care Președintele României supune Parlamentului spre ratificare, titlul este următorul: "Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul OMPI privind interpretările, exercițiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996".

În titlu, ceea ce nu este, de altfel, nici în concordanță cu articolul unic al legii, se spune: "Se ratifică de către România".

Eu aș propune să fie eliminată sintagma "... de către România" și este numei "... pentru ratificarea Tratatului" și pe urmă vine: "... Parlamentul ratifică Tratatul".

În articolul unic, o să vedeți că nu se mai face referire...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce voiam să vă spun este următorul lucru: s-a inversat hârtia..., deci Decretul prezidențial, de la următorul punct de pe ordinea de zi, s-au inversat Decretele între ele, în cele două documente. Da. Este o chestiune de multiplicare.

Deci, aici este o chestiune de greșeală tehnică, însă chestiunea cu "... de către România"... fac precizarea că textul a fost deja aprobat de Senat.

Deci comisia înțeleg că e de acord cu eliminarea din text, din titlu a cuvintelor "de către România".

Ca atare, vă resupun spre aprobare titlul, cu această observație.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate adoptat.

Articolul unic.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege care a fost adoptată ca lege organică la Senat. Și doresc să știu dacă aici sunt intervenții, ca să o supun spre aprobare în ansamblu. Deci singura chestiune care mai rămâne să o vedem este caracterul de lege ordinară sau organică. De la Senat a venit ca lege organică.

Deci eu vă propun, totuși, ca, dacă putem să rezolvăm chestiunea cu titlul printr-o notificare a colegilor de la Senat, s-o adoptăm în forma în care au adoptat-o și dânșii, ca lege organică, ca să nu apară o mediere pe caracterul legii. Da?

Deci vă supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicată legea, în ansamblul ei, ca lege organică.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci în unanimitate, adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.  

Trecem la următoarea lege, și anume proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Inițiatorul nu are nimic de adăugat.

Comisia, de asemenea, dorește doar..., cred că e bine să corelăm titlul legii în același sens: "Lege pentru ratificarea" nu "de către România", ci "pentru ratificarea Tratatului OMPI privind..." exact ca la proiectul anterior.

Deci vă supun spre aprobare titlul legii în această formă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată, ca lege organică.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci adoptată în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizare cu mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.  

Continuăm cu următorul punct pe ordinea de zi, și anume proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier-I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.

Inițiatorul înțeleg că nu dorește să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Ca atare, pentru dezbateri generale nu dorește să ia cuvântul nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind o lege cu caracter ordinar, v-o supun spre aprobare, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2000 pentru Ratificarea Acordului - Cadru asupra cadrului instituțional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol și gaze, semnat la Kiev, la 22 iulie.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru asupra cadrului instituțional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol și gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii, nu dorește să intervină.

Dezbateri generale. Nu intervine nimeni.

Trecem la proiectul de lege.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea, în ansamblul ei, ca lege cu caracter ordinar, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru declararea comunei Geoagiu oraș.  

Deci înțeleg că mai era o propunere, ultima înainte de Regulament, Propunerea legislativă privind declararea comunei Geoagiu oraș.

Inițiatorul, domnul deputat Șteolea.

   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este o inițiativă legislativă mai veche, raport al comisiei mai vechi, inițiatorii – parlamentarii de Hunedoara ai Camerei Deputaților.

Este vorba de declararea ca oraș a comunei Geoagiu, care, ca număr de locuitori, este cea mai mare din județul Hunedoara, comună cu zestre edilitar-gospodărească ce ține de această clasificare. Din punct de vedere administrativ-teritorial, îndeplinește, după cum a constatat, la fața locului, Comisia noastră de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, condițiile de a putea trece la această clasă superioară de încadrare administrativ-teritorială.

Istoric, dacă ne referim numai la termele romane de la Germisara Geoagiu-Băi și la faptul că aici ființează nu mai puțin de 5 culte religioase, 3 școli, un liceu ș.a.m.d., sunt condiții, după părerea mea, îndeplinite pentru a da un curs pozitiv acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Comisia, deci, nu.

Atunci, vom lucra pe raportul comisiei.

La nr.crt.1, titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.2, art.1 al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3, e art.2 privind anexa.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai rămâne ca să vă supun spre aprobare această lege, în ansamblul ei. Este o lege organică. V-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptată.

 
Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților (Proiectul de hotărâre care se referă numai la modificările art.176 din Regulament; amânarea dezbaterilor).  

Trecem la Regulament.

Deci ieri s-a stabilit că de la ora 11..., e ora 11,20, trecem la dezbaterea Regulamentului. Și aici, la Regulament, dacă nu mă înșel, avem inițiator, avem comisie...

Am să rog pe președintele comisiei să ne reamintească locul unde ne oprisem data trecută, pentru ca să putem continua dezbaterile.

Vă rog.

   

Domnul Radu Ghidău:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Deci am rămas la dezbaterea propunerii venite din partea Grupului parlamentar al PDSR, adică de introducere a unui alin.3, după alin.2, la art.176.

Dacă-mi permiteți, am să și dau citire propunerii: "În cererea adresată președintelui Camerei Deputaților, ministrul justiției va preciza și motiva pentru care din măsurile prevăzute la art.69 din Constituție solicită încuviințarea acestora".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci aici, la alineatul nou, dacă nu mă înșel, eram în procedura de vot.

Trebuie să vedem acum dacă acest alineat nou va fi acceptat cu votul nostru. Deci permiteți-mi să vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog țineți mâinile ridicate, să fiți atenți la ce discutăm...

Deci votăm propunerea de introducere a unui alineat nou.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă-mi îngăduiți procedural?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural. Deci până când vedem ce se întâmplă cu votul, procedural, domnul deputat Lupu.

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La ultima ședință, a rămas în discuție și procedura de vot pe acest text mult disputat.

Grupul parlamentar PNȚCD propune votul nominal, exact pe acest text.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pe ce text propuneți votul nominal?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pe amendamentul domnului deputat Gaspar care vrea să facă 5 imunități, în loc de una.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Aceasta presupune ca să se aprobe cererea dumneavoastră. Eu nu am ținut minte de această cerere a dumneavoastră privind votul nominal pe această problemă, dar dacă doriți, evident, o voi supune spre aprobare plenului.

Deci, vot nominal pentru acest articol, pentru acest alineat nou introdus. Vi-l supun spre aprobare. Dacă se aprobă, sigur că trebuie să trecem la el.

Cine este pentru vot nominal? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem... Sunt 41 de voturi pentru. Din păcate, nu avem... Vă supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicată, evident, în continuare, amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Rugămintea mea este să țineți mâinile ridicate, ca să putem număra corect. Deci sunt 44, este insuficient pentru a trece.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Suntem la dezbaterea Regulamentului, nu putem să dezbatem dacă avem...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așa cum nu a trecut votul cu... Nu există nici...

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu aceasta vreau să vă spun: vă rog uitați-vă în art.74 alin.1 din Constituție să vedeți ce se spune despre modul în care se adoptă sau se modifică Regulamentul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt absolut de acord cu dumneavoastră, însă constatarea mea este că nu avem cvorum. Eu constat că noi nu suntem în cvorum, în momentul de față. Deci atât propunerea cu votul, cât și propunerea aceasta supusă la vot, suntem în situația de lipsă de cvorum.

Colegii noștri au plecat bine mersi pe unde or fi plecat și iar ne-au lăsat aici în lipsă de cvorum. Secretarii de ședință m-au informat că, în momentul de față, în sală suntem 82 de oameni. Ca atare, amândouă voturile anterioare, pentru că nu a ieșit nimeni, nu a intrat nimeni în sală, în momentul în care le-am supus, amândouă voturile anterioare s-au dat în lipsă de cvorum.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, care e inițiatorul acestei modificări.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Puține șanse sunt să depășim acest impas în legislatura în curs, dar încă mai merită o încercare. Eu propun să mai amânăm o dată, pentru ultima oară, pentru marțea viitoare, la orele 11, să avem și o întâlnire a grupurilor parlamentare, eventual înainte de ședința Biroului permanent de luni, iar noi, Grupul parlamentar PNȚCD, nu putem înțelege altceva decât că cei care nu vor să participe la dezbateri, indirect nu doresc să modifice acest text anacronic, periculos pentru democrație, pentru legalitate în România.

Îngăduiți, așadar, domnule președinte și stimați colegi, să amânăm această dezbatere pentru marțea viitoare, cu condiția ca luni, înainte de ședința Biroului permanent, să avem o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, dacă se acceptă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog liderii de grupuri să dispună măsurile pe care le știu dânșii, pentru a-i aduce în sală pe colegi. Dau 5 minute pentru acest lucru, după care voi decide dacă mai facem un apel nominal sau nu.

Deci, pentru stenogramă, propunerea domnului deputat Vasile Lupu e acceptabilă, însă ce nu e acceptabil e faptul că colegii noștri deputați vin, semnează, dar pleacă care încotro, nestând aici în sală.

 
Adoptarea propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești.  

După pauză

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Secretarii de ședință mă informează că, în momentul de față, cvorumul e mai scăzut decât era acum 10 minute, ceea ce înseamnă că liderii de grupuri nu mai au nici un fel de autoritate și, ca atare, voi suspenda ședința până la ora 14, când continuăm.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

O să-i rog pe secretarii de ședință să vină. Vă rog să le dați niște telefoane acolo.

Am fost informat că se reped către sală cei doi secretari, așa că vom avea, în curând, toate celelalte, așa că eu zic să trecem la dezbaterea aceasta, pe care o tot prelungim de nu știu când, la Legea privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisești".

Dacă nu mă înșel, aici rămăsese, la ultima ședință condusă parcă de domnul Lupu, domnul vicepreședinte Lupu, la art.17 s-a votat alin.1, s-a introdus și votat un alin.2 nou și eram la ultimul alineat, alin.2 care renumerotat, evident, devine 3. Și, dacă nu mă înșel, aici se oprise...

O să rog pe domnul președinte Stanciu, de la microfon, să ne explice dacă a fost vreo discuție la acest alineat, pentru că nu am condus eu și, după care, în prezența secretarilor, trecem la vot.

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum cunoașteți, data trecută s-a introdus un alineat nou, și s-a căzut de acord ca anexele să se voteze ca structură, iar suprafețele să fie șterse din anexă și ele să facă obiectul unei Hotărâri de Guvern. Prin urmare, cele două au fost votate: 17 alin.1, 17alin.2 și anexele, fără suprafețe. A rămas ultimul alineat, alin.3, după renumerotare, care a nu a făcut obiectul nici unei discuții. Și vă supunem rugămintea noastră de a aproba și acest ultim alineat, spre a încheia o dezbatere de circa 3 săptămâni.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, practic, alin.3 nu are probleme.

Domnule președinte Stanciu, la alin.2 acesta care devine 3 înțeleg că nu avem nici un fel de amendamente. Da? Bun.

Pe tehnică legislativă e vreo problemă, domnule Popescu? Nu.

Atunci, vă supun spre aprobare alin.2 devenit 3 al art.17, așa cum este el redactat la nr.crt.22 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Acum art.17, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, anexele înțeleg că s-au votat în forma fără suprafețe. Deci sunt aprobate și putem să aprobăm în ansamblul ei legea, văd că e trecută aici lege cu caracter ordinar.

Deci vă supun spre aprobare legea, ca lege ordinară, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptată.

În fine, după câteva săptămâni de dezbateri, am reușit să adoptăm și acest proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind reglementarea situației juridice și a administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (procedură de urgență).  

Acum, rugămintea mea este să-l căutăm și pe domnul secretar Miclăuș, ca să trecem la Propunerea legislativă privind reglementarea situației juridice și a administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (Modificarea și completarea Decretului-lege nr.150/1990). (Între timp, au venit la Prezidiu domnii secretari Gherasim Gazi și Vasile Miclăuș)

Bun. S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență. Conform art.105-106 din regulament, rog pe domnul președinte Stanciu să facă propunerile de timpi pentru dezbaterea acestei inițiative legislative.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, propunem timpul total de o oră și jumătate, iar pentru articol două minute.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Suntem în procedură de urgență, așa că trecem la dezbatere.

Deci, 2 minute și o oră și jumătate pentru toată legea. Vă supun supun spre aprobare timpii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate adoptați timpii. Trecem la dezbaterea direct pe articole. Vom lucra pe raportul comisiei, pentru că este mai ușor, apare toată inițiativa acolo.

Deci, nr.crt.1, titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Suntem în procedură de urgență. Cine a avut amendamente respinse poate să intervină. Vă rog ridicați mâna să vă văd, dacă cumva sunt cazuri din acestea, să vă vedem și să nu rupem ritmul.

Nr.crt.2, Titlul I – "Dispoziții generale".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.3, art.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.4 ne trimite la nr.crt.7 din raport pentru art.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, nr.crt.4 este rezolvat.

Nr.crt.5 ne trimite la art.33. Îmi pare rău că trebuie să vă chinui cu aceste treceri dintr-o parte în alta, care este pe pagina..., nu este nici paginat, în orice caz este la nr.crt.44 din raport, pag.18. A..., sunt sus paginate.

Deci, art.3. Domnule deputat Stanciu, raportul este făcut destul de complicat, așa... cu trimiteri. Titlul I rămâne numai cu două articole?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Rămâne așa cum am stabilit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, rămâne cu două articole.

Titlul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.6, Titlul II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot aici, titlul Cap.I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.6 l-am bifat, nr.crt.7 l-am bifat, nr.crt.8 devine art.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.9, art.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.10, art.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.11, art.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.12, art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13, art.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.14, art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.15, art.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fac precizarea aici că, după lit.k) sunt literele l), m) și n); în raport a apărut de două ori lit.k), deci, trebuie făcută o corectură.

Nr.crt.16, art.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.17, art.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.18, art.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.19, art.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.20, art.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.21, art.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.22, art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.23, art.18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I de la Titlul II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.II, la nr.crt.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19, la nr.crt.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20, la nr.crt.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III, la nr.crt.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.28, art.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.30, art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.29, art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.29 este cuplat cu nr.crt.31, unde este art.23.

Nr.crt.31, art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24, la nr.crt.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25, la nr.crt.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26, la nr.crt.34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, nr.crt.35 s-a dus la art.22 în varianta comisiei, iar art.28 al inițiatorului la nr.crt.36 devine art.28.

Art.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.37, art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.38, art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.39, titlul Cap.IV.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.40, art.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.41, art.31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.42, art.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.43, Titlul III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot la nr.crt.43, titlul Cap.I al Titlului III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.44, art.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.45, art.34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.46, art.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.47, art.36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.48, art.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.49, art.38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.50, art.39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.51, art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.52, art.41.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aici fac aceeași precizare – lit.k) apare de două ori și este nevoie ca literele k) a doua, l) și m) să fie: l), m) și n). Acest lucru trebuie făcut de Departamentul legislativ.

La nr.crt.53, art.42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.54, art.43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.55, art.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.56, art.45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.57, art.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.58, art.47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.59, art.48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.60, art.49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.61, titlul Cap. II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.62, art.50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.63, art.51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.64, titlul Cap.III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.65, art.52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.67, art.53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.66 se face o trimitere la nr.crt.68, art.54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.69, art.55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.70, art.56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.71, art.57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.72 face o trimitere. L-am votat.

La nr.crt.73, art.58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.74, art.59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.75, art.60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.IV, la nr.crt.76.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.77, art.61.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.78, art.62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.79 de fapt apare același art.62 pe care l-am votat, deci, practic la nr.crt.80 apare art.63.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.81 este Titlul IV.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.82, art.64.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.83, art.65.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Suntem la art.65. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi nu putem să aprobăm într-o lege o anexă pe care o va întocmi Guvernul – vedeți și dumneavoastr㠖 cu câteva termene, la 20 de zile după intrarea în vigoare a legii va face un inventar, și la 100 de zile Guvernul va întocmi o anexă și noi o aprobăm astăzi. Mai mult decât atât, anexa cu patrimoniul fostului UTC înainte de Revoluție și mai exact spus, în 1988, nu mai corespunde realității. Multe clădiri care erau trecute în patrimoniul UTC-ului, atunci funcționa în ele, astăzi nu se mai regăsesc. În unele dintre ele sunt judecătorii sau sunt primării sau alte instituții publice care funcționează.

Deci eu, aici, am avut un amendament pe care l-am depus la Comisia juridică, pentru că nu putem aproba un asemenea articol, și acest amendament suna în felul următor: "Patrimoniul care a aparținut fostei Uniuni a Tineretului Comunist va fi inventariat, stabilit și atribuit Fundației Naționale pentru Tineret și fundațiilor județene, prin hotărâre de guvern, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

De ce este necesară această inventariere și această atribuire, trecerea acestui patrimoniu la fundațiile respective să se facă prin hotărâre de guvern? Să dăm competență Guvernului, nu să aprobăm o anexă care nu există la ora actuală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Inițiatorul este de acord?

O voce din loja inițiatorului:

De acord, 60 de zile.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Bine. Deci, atunci, cum sunteți de acord cu 60 de zile la alin.2, cu propunerea domnului deputat Grădinaru, eu vă sugerez următorul lucru: să... poftim?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Alin.2 și 3 nu mai are obiect.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Păi, alin.2 și 3 se elimină, în cazul acesta.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru (din bancă):

Rămâne un singur alineat.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Deci, rămâne un singur alineat la art.65, pe care vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

La nr.crt.84, art.66.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.85, art.67.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.86, art.68.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.87, art.69.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege organică, v-o supun spre aprobare, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată cu două abțineri, nici un vot împotrivă.

Domnule deputat Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, prin ceea ce dumneavoastră ați hotărât, ați pus în responsabilitatea tineretului un patrimoniu care le-a fost destinat. El își va căpăta utilitatea specifică a investiției inițiale prin voința dumneavoastră și la inițiativa unor colegi ai dumneavoastră pe care vă rog să-mi permiteți să-i citesc. Fac acest lucru, pentru că de circa doi ani, împreună cu cei trei experți ai comisiei, respectiv Cristian Gațu, Gheorghe Constantin și Mario Ruse au lucrat la acest text de lege spre a cinsti, dacă îmi permiteți, după 10 ani, prima lege destinată tinerilor din România.

Inițiatorii fac parte din toate grupurile parlamentare. Este vorba de domnul deputat Sorin Mihai Stănescu – PNL, Andrei Gheorghe – PNȚCD, Petre Moldovan – PSDR, Vasile Mircea Cazacu – independent, Ștefan Popa – PNL, Petre Naidin – PDSR, Constantin Eremia Cotrutz – PDSR, Ion Florentin Sandu – PDSR, Vichentie Nicolaiciuc – minorități, Dan Palade – PNȚCD, Nusfet Șaganai – minorități, Róbert Kálman Ráduly –UDMR, Zsolt Szilagyi – UDMR, Gheorghe Secar㠖 PUNR, Mihai Drecin – PUNR, Becsek Garda Dezideriu Coloman – UDMR, Mariana Stoica – PD-USD, Nicolae Vasilescu – PRM și ultimul, cu voia dumneavoastră, Anghel Stanciu – PRM.

Cu credința că astăzi am făcut un lucru normal și firesc, de a restitui fundațiilor județene pentru tineret și respectiv Fundației Naționale de Tineret, spre administrare, un patrimoniu în care să-și dovedească capacitatea de manageri și respectiv de organizare, pentru tinerii care sunt în aceste fundații, vă mulțumesc în numele întregii comisii.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumim și noi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice.  

Trecem la următorul proiect de lege, și anume proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.36/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice. Doresc să știu dacă de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, sesizată în fond, este cineva aici.

Deci, din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu ca să ne propună timpii.

   

Domnul Constantin Moiceanu:

Domnilor deputați,

La legea care urmează propun să se discute 10 minute în general și câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bine, vă mulțumesc.

Deci, timpii propuși din partea comisiei – 10 minute și un minut.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O să începem cu textul ordonanței, și anume titlul ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este un preambul aici, care este modificat, formula introductivă, îi spune, la nr.crt.1, în raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.II, la nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.III, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.IV, la nr.crt. 3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ne întoarcem acum la textul legii.

Titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul unic al legii trebuie completarea respectivă, pentru că s-au făcut modificări pe textul ordonanței și o să aprobăm articolul unic al legii, cu modificările și completările aprobate de noi în textul ordonanței.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară.

V-o supun spre aprobare în ansamblul ei prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art.40 al Ordonanței de urgență nr. 158/1999 privind regimul importurilor și exporturilor de produse strategice.  

Continuăm cu următorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art.40 al Ordonanței de urgență nr. 158/1999 privind regimul importurilor și exporturilor de produse strategice.

Deci, suntem în procedură simplă.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiei, îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Moiceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în discuție Ordonanța Guvernului nr. 48/2000 și a aprobat, prin majoritate de voturi, aplicarea acestei ordonanțe, în sensul că se modifică art.40 al ordonanței de urgență în ceea ce privește importurile și exporturile de produse strategice, în ședința din 25.V.2000, în forma prezentată de lege.

De aceea, vă rugăm ca să aprobați această ordonanță, această modificare a ordonanței, pentru ca, într-adevăr, să-și poată face efectul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să trecem pe textul ordonanței.

Titlul ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I al ordonanței.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II al ordonanței.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem pe textul legii acum.

Titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară.

V-o supun spre aprobare în ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Onorați colegi,

De aici încolo, în ordinea noastră de zi se află proiectele de lege legate de BANCOREX.

Având în vedere importanța lor și celelalte discuții care vor fi, eu vă propun să sistăm ședința noastră aici și vom continua conform programului adoptat luni.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.