Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 16-10-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 2000

Aprobarea programului de lucru pentru perioada 16-20 octombrie 2000.

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Vasile Miclăuș și Corneliu Ciontu, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei, anunțându-vă că din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența 246; 25 participă la alte acțiuni parlamentare, 96 fiind absenți; cvorumul întrunit este încurajator și trecem la ordinea de zi și la programul de lucru.

Biroul permanent a intervenit cu propuneri de modificare în ordinea de zi. Dumneavoastră aveți proiectul la dispoziție și urmează să vă pronunțați dacă o adoptăm în varianta propusă de Biroul permanent sau există obiecțiuni.

Domnul Róbert Ráduly.

 
 

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O singură propunere am avea cu privire la ordinea de zi de pe 17 octombrie 2000, ordinea de zi de marți. Propunerea grupului nostru parlamentar care sună în felul următor: să trecem pct.49 din proiectul ordinii de zi la pct.3 al ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Pct.3 din ce zi, domnule deputat?

 
 

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Deci, pct.49 de marți la pct.3 de marți.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Spuneți la ce se referă, domnule deputat!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra, dumneavoastră știți foarte bine despre ce este vorba. Scandalul este de prisos.

Deci este vorba despre proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Vedeți?! Așa să spună!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Problema este că suntem foarte puțini în sală.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să invite deputații în sală. Chestorii, pe unde mai sunt!

Pregătiți, vă rog, catalogul pentru apelul nominal.

Voci din sală:

Supuneți la vot!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Punem la vot, dar, fiind chestiunea controversată, se va invoca imediat cvorumul și...... ne-am împotmolit!

Doamnelor și domnilor, trecem la vot.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Domnul Róbert Ráduly, ca pct.49 să treacă pe ordinea de zi la pct.3 de marți.

Cine este pentru? Majoritate, clar.

Voci din sală:

Vă rugăm, numărați!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

54 de voturi pentru.

Împotrivă? 45 împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Nu suntem în cvorum. Nu întrunim cvorumul.

Stimați colegi, apelul nominal!

Ori lucrăm serios, ori abandonăm!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:
Achimescu Victor Ștefanabsent
Aferăriței Constantinprezent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Albu Alexandruprezent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paulabsent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)prezent
Andrei Gheorgheabsent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antal Istvánprezent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonprezent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaabsentă
Ariton Gheorgheprezent
Asztalos Ferencprezent
Avramescu Constantin Gheorgheabsent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterabsent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuabsent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorabsent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaprezentă
Băbălău Constantinprezent
Bălăeț Miticăprezent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Raduabsent
Berci Vasileabsent
Berciu Ionabsent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Birtalan Ákosabsent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Boda Iosifabsent
Böndi Gyöngyikeabsentă
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianabsent
Botescu Ionabsent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaprezent
Bujor Liviuabsent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaprezentă
Buzatu Dumitruabsent
Calimente Mihăițăabsent
Cazacu Vasile Mirceaabsent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeabsent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Chiriță Dorinabsent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaabsent
Cîrstoiu Ionabsent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danabsent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaprezent
Cristea Gabrielaabsentă
Cristea Gheorgheabsent
Cristea Marinabsent
Cunescu Sergiuabsent
Dan Marțianprezent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionprezent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanabsent
Dejeu Gavrilabsent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreprezent
Dîrstaru Dorinabsent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiabsent
Dragoș Iuliu Liviuabsent
Dragu Georgeabsent
Drăgănescu Ovidiu Virgilabsent
Drecin Mihai Dorinprezent
Drumen Constantinprezent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuabsent
Dumitrean Bazilabsent
Dumitrescu Marilenaabsentă
Dumitrescu Paul Adrianprezent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Elek Barnaabsent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianprezent
Filipescu Ileanaabsent
Furo Iuliu Ioanprezent
Galic Lia Andreiaabsentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanprezent
Gavrilaș Teodorabsent
Gazi Gherasimabsent
Georgescu Florinprezent
Gheciu Radu Sever Cristianprezent
Gheorghe Valeriuabsent
Gheorghiof Titu Nicolaeabsent
Gheorghiu Adrianprezent
Gheorghiu Mihaiabsent
Gherasim Ion Andreiabsent
Ghidău Raduabsent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanprezent
Godja Petruprezent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiabsent
Grigoriu Mihaiabsent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirabsent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheabsent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaabsentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruabsent
Igna Ioanprezent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruabsent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinabsent
Ionescu Gheorgheprezent
Ionescu Marinaabsentă
Ionescu Nicolaeprezent
Ioniță Mihail Gabrielabsent
Ioniță Nicuprezent
Iorga Leonida Lariprezentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurcan Dorelprezent
Jurcă Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyabsent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilabsent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionabsent
Lădariu Lazărprezent
Lăpușan Alexandruprezent
Leca Mihaiprezent
Leonăchescu Nicolaeprezent
Lepșa Sorin Victorabsent
Lixăndroiu Viorelabsent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odiseiabsent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheabsent
Marineci Ionelabsent
Marinescu Ioan Sorinprezent
Márton Árpád Franciscprezent
Matei Lucian Ionabsent
Matei Vasileprezent
Mátis Eugenprezent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severprezent
Miclăuș Vasileprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinabsent
Mihăilescu Petru Șerbanabsent
Mihu Victor Traianprezent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorabsent
Mogoș Ionabsent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaprezentă
Morariu Teodor Gheorgheabsent
Moroianu Geaman Adrian Tudorabsent
Moucha Romulus Ionabsent
Munteanu Ionabsent
Mureșan Ioanabsent
Muru Grigoreprezent
Musca Monica Octaviaabsentă
Nagy Ștefanprezent
Naidin Petreprezent
Nanu Romeoabsent
Năstase Adrianprezent
Neacșu Ilieprezent
Neagu Romulusprezent
Neagu Victorprezent
Negoiță Gheorghe Liviuabsent
Negrău Mirceaprezent
Nica Danabsent
Nichita Dan Gabrielabsent
Nicolae Jianuabsent
Nicolaiciuc Vichentieprezent
Nicolescu Mihaiprezent
Nicolicea Eugenabsent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeabsent
Nistor Vasileprezent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheabsent
Oltean Ioanabsent
Onaca Dorel Constantinabsent
Opriș Constantin Remusabsent
Osman Fedbiabsent
Palade Danprezent
Pambuccian Varujanprezent
Paneș Iosifprezent
Panteliuc Vasileabsent
Pantiș Sorinabsent
Papuc Aurel Constantinprezent
Partal Petreabsent
Pașcu Ioan Mirceaabsent
Pavel Laviniaprezentă
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelabsent
Păcurariu Iuliuprezent
Păunescu Costelprezent
Pârgaru Ionabsent
Pâslaru Dumitruabsent
Pecsi Franciscabsent
Pereș Alexandruprezent
Petrescu Ovidiu Cameliuabsent
Petrescu Silviuabsent
Petrescu Virgilprezent
Petreu Liviuabsent
Pintea Ioanabsent
Pițigoi Barbuprezent
Podaru Dumitru Teodorprezent
Pop Ifteneprezent
Pop Leon Petruabsent
Pop Viorelprezent
Popa Aron Ioanabsent
Popa Danielaabsentă
Popa Ioan Mihaiprezent
Popa Nicolaeprezent
Popa Ștefanprezent
Popa Virgilprezent
Popescu Bejat Ștefan Marianprezent
Popescu Dumitruprezent
Popescu Emil Teodorabsent
Popescu Ioan Danabsent
Popescu Irineuabsent
Popescu Tăriceanu Călinabsent
Priceputu Laurențiuabsent
Protopopescu Cornelprezent
Putin Emil Livius Nicolaeprezent
Puwak Hildegard-Carolaabsentă
Radu Alexandru-Dumitruprezent
Radu Elena Cornelia Gabrielaabsentă
Ráduly Róbert-Kálmánprezent
Raica Florica Rădițaabsent
Raicu Romulusprezent
Rákoczi Ludovicprezent
Rădulescu Cristianabsent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerbanprezent
Rânja Traian Neculaieabsent
Remeș Decebal Traianabsent
Rizescu Sergiu Georgeabsent
Roman Ioanprezent
Roșca Ioanprezent
Roșca Toaderprezent
Rotaru Dumitruprezent
Ruse Corneliu Constantinabsent
Sandu Alecuabsent
Sandu Dumitruprezent
Sandu Ion Florentinprezent
Sassu Alexandruabsent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Sârbu Marianprezent
Secară Gheorgheabsent
Serac Florianprezent
Severin Adrianabsent
Simedru Dan Coriolanabsent
Sirețeanu Mihailprezent
Sonea Ioanabsent
Spătaru Liviuabsent
Spiridon Didiprezent
Stan Vasileprezent
Stanca Teodorprezent
Stanciu Anghelprezent
Stănescu Alexandru-Octaviabsent
Stănescu Mihai-Sorinprezent
Stoica Valeriuabsent
Sturza Popovici Cornelprezent
Sekely Erwin Zoltanprezent
Silagy Zsoltprezent
Saghanai Nusfetabsent
Șerban Georgeabsent
Ștefănoiu Lucaabsent
Șteolea Petruabsent
Tabără Valeriuabsent
Tamaș Sandorabsent
Tarna Gheorgheprezent
Tăvală Tănase-Pavelabsent
Teculescu Constantinabsent
Tokay Gheorgheprezent
Trifu Romeoabsent
Tudose Nicolae Florinabsent
Țepelea Gabrileprezent
Țocu Iulian Costelabsent
Țurlea Petreprezent
Udrea Florianabsent
Vaida Franciscabsent
Valeca Șerban Constantinprezent
Varga Attilaprezent
Vasilescu Nicolaeprezent
Vasilescu Valentinprezent
Vataman Dorinprezent
Văsioiu Horiaprezent
Vâlceanu Gheorgheabsent
Vâlcu Mirceaprezent
Vetișan Vasileabsent
Vida Iuliuprezent
Vida Simiti Ioanprezent
Videanu Adrianabsent
Vilău Ioan Adrianabsent
Vintilă Dumitru Mugurelabsent
Vitcu Mihaiabsent
Vițelar Bogdanabsent
Voicu Mădălinprezent
Weber Ernest-Ottoabsent
Wittstock Eberhard-Wolfgangprezent

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, invit secretarii la prezidiu.

Stimați colegi,

Nu părăsiți sala, vă rog. Iată, rândurile noastre cresc acum. Vom avea condiții de vot.

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci și reluăm votul pentru modificarea ordinii de zi.

Domnul, Raduly Robert, în numele Grupul parlamentar al UDMR, a propus ca pct.49 să treacă pe pct.3.

Cine este pentru? Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci și exprimați-vă clar votul.

Stimați colegi, încă o dată, vă rog, păstrați mâna sus, că nu se poate număra. Cei care doriți să votați pentru, mâinile ridicate.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Da, 147 ar fi cvorumul de lucru, 141 sunt prezenți în sală. (Vociferări în sală.)

Stimați colegi,

Ați cerut numărătoarea voturilor. Am făcut-o. Nu este cvorumul. Mai așteptăm 6 colegi și trecem din nou la vot. Au răspuns la vot prezent, ori n-au votat, ori au plecat din sală. Dacă doriți să consemnăm raportul de forțe așa cum sunt, sub cvorum, atunci...

Domnul Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu e un caz special cel de astăzi, când Camera Deputaților la apelul nominal se află în cvorum și după apelul nominal lucrează sub cvorum. Degeaba o să facem apeluri nominale în continuare, astăzi, pentru că ne pierdem vreme și, probabil, și colegii care sunt în sală se plictisesc și pleacă și domniile lor. De aceea, am o sugestie, domnule președinte, să trecem peste acest prag psihologic, care văd că se repetă săptămânal, și să intrăm în activitate. Deci, aveți, conform regulamentului, apelul nominal făcut, prin apelul nominal există cvorum, acest punct se vede că nu va trece prin Camera Deputaților și haideți să intrăm în ordinea de zi, pentru că la ordonanțele pe care le avem de adoptat pe articole, niciodată nu a fost nevoie de cvorum, dacă cvorumul s-a consemnat prin apelul nominal. Haideți să lucrăm pentru că deja este ora 17 și imediat nu mai rămâne nimeni în sală.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra, aici dacă realizăm un consens, dar iată că nu apare.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Consensul cred că e valabil și pentru partea dreaptă și pentru partea stângă a sălii, să facem ceva astăzi. Nu ne-am adunat aici ca la școală să facem 5 apeluri nominale, după care să plecăm acasă. Mai ales că în Camera Deputaților, uzual în ultimele două luni de zile, s-a lucrat nu cu un cvorum prezent în sală de 141 ca și astăzi, ci cu 50-60, pentru că e nevoie să adoptăm niște acte normative și, ca atare, având prin apel cvorumul dumneavoastră consemnați prezența în sală și mergem și continuăm activitatea, dar nu ne oprim la asemenea chestiuni care sunt pur și simplu artificiale, pentru că această lege nu va trece prin Parlamentul României. Iată, colegii de la UDMR cred că au plecat din sală, au făcut grevă, au zis că nu mai vin în sală, revin în fiecare seară, păi, iar pleacă, mai bine plecați și ne continuăm activitatea. Haideți!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Marton Francisc Arpad:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A fost o minunată pledoarie prin care domnul deputat a subliniat cât de consecvent este partidul de care îl reprezintă alinierii noastre la legislația europeană și cât de mult doresc să intre în această comunitate împreună cu PDSR care, la fel, masiv a votat din nou împotriva reformei din administrația publică locală. (Vociferări în sală.)

Dar, trebuie să vă spun următorul lucru, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Numai dacă aveți de procedură, domnule!

 
 

Domnul Marton Francisc Arpad:

Există 4 feluri de a-și exprima deputații punctul de vedere. Este de procedură, domnule deputat. Unii votează pentru, alții votează contra, unii se mai abțin și mai sunt și deputați care nu votează deloc. Și, mai ales, dacă s-a făcut un apel nominal imediat înaintea acestui vot și s-a constatat că există cvorum, înseamnă că o parte dintre colegii noștri n-au votat, n-au dorit să voteze și, conform regulamentului nostru, uzanțelor noastre, aceștia consideră în cvorum ca fiind prezenți. Ca atare, referitor la 147 de persoane care trebuie să fie prezente ca să avem un cvorum, 83 reprezintă mai mult de jumătate din acest cvorum, înseamnă că ori suntem în covrum de lucru, conform apelului nominal, și, atunci, s-a votat această modificare a ordinii de zi, ori nu suntem înm cvorum și atunci nu lucrăm deloc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, judecată parțial valabilă. Dacă în lista apelului ar apărea doar 166 consemnați pentru ziua de astăzi, atunci judecata dumneavoastră ar fi valabilă, chestiunea că apar mai mulți. Câți apar, domnule secretar? Deci au răspuns prezent la apelul nominal 172.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, sigur la chestiuni de procedură putea domnul Marton să vorbească două ore în șir. Din păcate, domnia sa nu știe decât un singur lucru, fiindcă se află pe o singură orbită, el vede numai în partea stângă a sălii. Deci dreptul democratic de manifestare prin vot, domnule coleg, nu se comentează de către dumneavoastră. În nici un caz, pentru că nu am comentat nici noi modul în care ați votat dumneavoastră.

Dacă ne amintim bine, citim presa și, mă rog, nu știu dacă vi s-au tăiat zilele, o să urmăresc eu dacă se taie zilele de o săptămână încoace de la prezență. Dumneavoastră sunteți în grevă, ați anunțat grevă și că nu mai participați la lucrările Camerei Deputaților până ce pe ordinea de zi nu se introduce acest act normativ. Ce căutați dumneavoastră în sală? Sunteți în grevă, nu aveți voie să veniți la microfon! E grevă parlamentară. Ori sunteți consecvenți, fiindcă ați vorbit de consecvență, ori dacă nu, vedeți-vă de treabă.

Eu sunt cel care am cerut numărarea voturilor, deci indiferent de faptul că se consemnează sau nu prin apelul nominal cvorumul în sală, la solicitarea unui lider de grup parlamentar se numără voturile. Mai departe scrie în articolele și în paragrafele următoare din regulament, dacă era nevoie, dacă nu vi-l dau eu și vi-l citesc eu sau îl citez aici. Deci am cerut și, acum, domnule președinte, cer, în numele grupului parlamentar, o jumătate de oră de consultare a grupurilor parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Se acordă un sfert de oră. Nu ne permite timpul o pauză atât de mare.

 
 

După pauză

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci și să reluăm, de unde am rămas, ordinea de zi. După 2 ore nu am reușit să aprobăm nici ordinea de zi.

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci ca să putem număra voturile.

 
 

Domnul Ioan Gavra: (Din bancă)

Intrați în ordinea de zi, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu am intrat în ordinea de zi pentru că nu am avut cu cine, domnule deputat. Regulamentul cere cvorumul, atunci când există consens putem lucra și în alte condiții, când apar divergențe trebuie să ne conformăm.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Robert Raduly.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? (Vociferări în sală.)

Stimați colegi,

E foarte clar, din cei prezenți în sală majoritatea este pentru. Dacă dumneavoastră nu o acceptați, nu putem trece de acest moment. Deci în sală nu este cvorumul, nu are rost să mai pierdem timpul. Atunci îmi veți îngădui doar să prezint informarea cu inițiativele legislative și cu textele posibile de contestat la Curtea Constituțională și trecem la partea 2-a a ședinței. Dar, nu uitați că nu am aprobat ordinea de zi, nu am aprobat programul de lucru și mâine tot cu asta începem.

Să vedem asupra programului de lucru sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Programul de lucru a fost adoptat. Măcar să ne putem întâlni mâine dimineață la intervenții.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, adoptat de Senat la 5 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru sănătate și familie, pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică de disciplină și imunități. Conform art.102 alin.3 din regulament, acest proiect urmează procedura de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, adoptat de Senat în ședința din 5 octomrbrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică de disciplină și imunități. Conform art.102, alin.3 și acest proiect urmează procedura de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului Cinematografic Național, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, adoptat de Senat la 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize – Comisia pentru buget, finanțe, bănci, Comisia pentru drepturile omului, Comisia juridică de disciplină și imunități. Proiectul va urma procedura de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2000 privind finanțarea drepturilor personalului cuvenite medicilor și farmaciștilor stagiari sau rezidenți și personalului de cercetare din unitățile sanitare, adoptat de Senat la 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize - Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Conform art.102 alin.3, proiectul urmează procedura de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului și darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia juridică de disciplină și imunități. Conform art.102 alin.3 din regulament, proiectul urmează procedura de urgență.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2000 privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică de disciplină și imunități, pentru avize – Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Conform art. 102 alin.3 din regulament, urmează procedura de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2000 privind acordarea unui împrumut din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului pentru realizarea pregătirii participării României la Expoziția Mondială Expo-2000 – "Om-Natură-Tehnologie – Hanovra 2000", adoptat de Senat la 10 octombrie 2000. Au fost sesizate Comisia pentru buget-finanțe, bănci, în fond; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități. Proiectul de lege urmează procedura de urgență, conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea, adoptat de Senat la 5 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică de disciplină și imunități.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, adoptat de Senat în ședința din 5 octombrie 2000. Au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități.

11. Proiectul Legii muzeelor și colecțiilor, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize – Comisia pentru buget, finanțe bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr.114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr.393 din 31 decembrie 1997, modificată prin Legea nr.145/1999, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.439 din 9 septembrie 1999, precum și a normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței, nr.114 din 1996, prevăzută în Hotărârea Guvernului României nr.446 din 1997, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 203/21 august 1997, inițiată de domnul deputat Vasile Dănilă. Cu această propunerea legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut (proiectul privind reforma sectorului sanitar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 7 iulie 2000, adoptat de Senat în ședința din 9 octombrie 2000. Cu acest proiect au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize – Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa și sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontalieră și a lacurilor internaționale, adoptat la Helsinki la 17 martie 1992, adoptat de Senat în ședința din 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea institutelor de medicină legală, adoptat de Senat la 10 octombrie. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele: în fond - Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

16. Proiectul de Lege privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, adoptat de Senat la 10 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2000 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2000, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget-finanțe și bănci; pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă șiprivatizare, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Adică toate comisiile, cu excepția Comisiei pentru Regulament.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2000 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentru avize – Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2000 pentru prerogarea termenului prevăzut la art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci; pentnru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei. Proiectul urmează procedura de urgență.

20. Propunerea legislativă privind alocarea sumelor necesare repatrierii și plata indemnizațiilor de străinătate ale marinarilor români ambarcați pe navele sub pavilion român, reținute sau abandonate în afara teritoriului național, inițiată de domnul deputat Dorel Onaca.

Grupul P.D.S.R. solicită procedura de urgență.

Doamna Afrăsinei face argumentarea.

Vă rog, doamnă.

 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că nu mai este necesară o argumentație foarte mare având în vedere faptul că fiecare dintre noi cunoaște, cel puțin din mass-media, tragedia acestor oameni și eforturile care se fac pentru aducerea lor în țară.

Așadar, avem rugămintea ca să fiți de acord ca acest proiect de lege să-l dezbatem în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Noi aprobăm procedura. Soluțiile le va da Guvernul viitor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Majoritate.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Doamnelor și domnilor,

Potrivit Legii nr.47/1992, art.17 alin.2 și 3, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vă informez că s-au depus la secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi: Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/1999 pentru stabilirea unor măsuri în vederea privatizării "Banc Post" S.A.; Legea privind utilizarea eficientă a energiei; Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/1999 pentru aprobarea continuării și finanțării activităților de cercetare-dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, precum și pentru aprobarea finanțării activităților specifice cooperării internaționale în domeniul de energetică nucleară; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:

Și acum, doamnelor și domnilor deputați, avem două comisii de mediere de constituit.

Vă solicit atenția. Mai întâi, propuneri pentru componența Comisiei de mediere în vederea soluționării textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat: P.D.S.R. – Popa Ioan Mihai, Ionescu Marina; P.N.Ț.C.D. Civic Ecologist – Popescu Emil Teodor, Dejeu Gavril; Grupul P.D. – Cristea Gabriela; Grupul P.N.L. – Popa Ștefan; U.D.M.R. – Szérkely Ervin Zoltán.

Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996 și la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și foriogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996, se propune a fi în următoarea componență: P.D.S.R. – Darie Simion; P.N.Ț.C.D. – Badea Alexandru Ioan; Partidul Democrat – Filipescu Ileana; U.D.M.R. – Marton Arpad Francisc; P.R.M.- Iorga Leonida Lari; minoritățile naționale – Dorel Dorian; P.U.N.R. – Țurlea Petru.

Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă (amânarea votului final);

Doamnelor și domnilor,

Mai avem aici o urgență: proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă.

Acest proiect a fost votat în aceeași formulare de către Senat. Numai că acolo erau senatorii, aici sunt deputații.

Titlul hotărârii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa nr.1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa nr.2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul în ansamblu. Componența anexei va fi prezentată imediat de liderii grupurilor prlamentare.

Stimați colegi,

Veniți cu propunerile, și votul final îl vom da mâine pentru că noi, astăzi, n-am votat ordinea de zi.

Deci, P.N.Ț.C.D. a desemnat reprezentantul în această comisie? Da. Domnul deputat Badea Alexandru Ioan este desemnat. P.D.S.R.? Dan Matei Agathon. P.U.N.R. pe cine desemnează?

Stimați colegi,

Rămâne ca toate grupurile să desemneze reprezentanții, iar mâine să dăm votul final pe acest proiect de hotărâre.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu știm cât vom mai reuși să ducem activitatea parlamentară după ce se vor înregistra și listele de candidați pentru alegerile din această toamnă. De aceea, vă rog să informați colegii, și mâine să reușim să păstrăm cvorumul în sală,spre a adopta urgențele legislative.

Prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate de către deputați membrilor Guvernului.

Încheiem aici prima parte a ședinței și trecem la partea a doua a programului nostru de astăzi.

Doamnelor și domnilor,

Avem astăzi ședința de răspunsuri orale la interpelările adresate de deputați primului-ministru și membrilor Guvernului.

Ați luat act de cazurile în care se solicită amânarea.

De la Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat este prezent să răspundă.

Domnul Popa. O intervenție procedurală, bănuiesc.

 

Domnul Neculai Popa:

Da. Pe procedură.

Domnule președinte,

Eu știu că în Regulamentul Camerei Deputaților, miniștrii trebuie să răspundă în termen de șapte zile la interpelările pe care le adresăm, referitoare la problemele importante cu care se confruntă societatea românească. Eu vă informez că am adresat și primului-ministru și domnului ministru Berceanu câte o interpelare și am fost amânat de două ori până acum, deci, iată, suntem în a treia sătămână când n-au răspuns.

Dacă cumva s-a desființat Guvernul, eu rog să ni se spună treaba aceasta, să nu mai facem aceste eforturi să mai adresăm aceste interpelări și să mințim lumea în continuare. Deci, dânșii dacă consideră că trebuie să-și întrerupă activitatea pentru că, iată, ne aflăm în preajma campaniei electorale sau în campania electorală oficială, să ne spună că nu mai au de gând să ne răspundă, și atunci n-are rost să mai facem aceste eforturi ca să ni se răspundă la interpelări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Șerban Petru Mihăilescu este prezent. Dorește să dezvolte interpelarea. Va răspunde domnul secretar de stat Marinescu.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În realitate este vorba despre două interpelări: una, cea cu metroul la care am rugat să vină doamna ministru Anca Boagiu, care are o prezență constantă la televiziune în ultimele trei zile, dar la Parlament nu are timp să vină. Mi se pare extrem de pertinentă observația domnului Popa legată de prezența miniștrilor în această chestiune.

În fine, deoarece de la Metrou am primit un răspuns scris, nu mai revin. Situația va dovedi că noi am avut dreptate, nu cei care au întocmit răspunsul.

Revin cu interpelarea privind situația societăților de cale ferată rezultate conform strălucitei reforme făcute de actuala coaliție în toamna anului 1998. Încă din acel moment, P.D.S.R. a atras atenția asupra concepției deficitare privind reforma, în special în legătură cu divizarea căii ferate în societăți comerciale de sine stătătoare, fără o coordonare unică care să realizeze strategia...

Eu pot să vorbesc din ce în ce mai tare, ca să acopăr chestia cu telefoanele, depinde ce dispuneți dumneavoastră, domnule președinte.

...să acopere ideea strălucită de a gestiona de către o companie, prima problemă, gen cutie poștală, formată dintr-un director și o secretară, datoriile la bugetul de stat ale fostei S.N.C.F.R. Ca urmare a acestei idei, datoria inițială a S.N.C.F.R.-ului a crescut, n-a scăzut, s-au făcut noi datorii.

Doi. Cele 14 societăți feroviare au acumulat, după datele noastre, până la 30 iunie, datorii de peste 5 mii de miliarde.

Într-adevăr, la rectificarea bugetului prin hotărâri de Guvern pe fiecare companie națională, aceste rezultate au fost cosmetizate. Și, din datele pe care le avem, la o subvenție de 3500 de miliarde în anul 2000, calea ferată va încheia anul cu pierderi de circa 4 mii de miliarde de lei, ceea ce dovedește eșecul total al așa-zisei reforme.

Mai mult, în această perioadă, probabil în scopuri electorale, s-a promovat un program de igienizare a gărilor, în aceste ultime două luni, în valoare de peste 250 de miliarde de lei, la o companie care nu a plătit nimic din luna mai la datoriile către stat.

Altă societate rezultată din reforma din 1998, Societatea de Active Feroviare, care gestionează parcul de material rulant scos din fabricație datorită unui manager defectuos, se află în situația de a nu-și putea realiza programele și a comunicat societăților de cale ferată că nu poate repara nimic în această perioadă, deși programul de iarnă impunea această chestiune.

Ultima problemă: cu toate că a beneficiat de cele mai mari credite pe economie garantate de stat, conducerea Ministerului Transporturilor, fostă și actuală, a realizat performanța deosebită de a amâna cu peste un an punerea în practică a două credite, unul de la BERD, de 200 de milioane de euro, și celălalt, un credit PHARE de 27 de milioane, deoarece licitațiile au fost considerate trucate de către administrațiile celor două organisme internaționale. E vorba în primul rând de licitația privind reabilitarea infrastructurii tronsonului IV - București-Brașov și a reabilitării semnalizării și centralizării electrodinamicie din patru mari stații de cale ferată.

Această întârziere face ca în ultimii patru ani, cea mai cântată reformă din România la Ministerul Transporturilor, să conducă la nemodernizarea niciunui km de cale ferată. Părerea noastră este că toate aceste laude și aceste afirmații care nu se regăsesc de loc, nici la metrou, nici la calea ferată, nu mai vorbim de transportul maritim și cel fluvial, ar trebui să dea de gândit atât colegilor care acceptă toată ziua asemenea afirmații, cât și actualelor conduceri ale ministerului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să dau citire regulamentului. "Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși trei minute."

Și să vă mai informez că transmisiunea prin radio a fost suspendată pe timpul campaniei electorale și, de aceea, este bine să facem economie de timp.

Domnul ministru Marinescu.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Îmi prezint scuze dacă am depășit timpul, dar vă rog să mă iertați, vorbitul la telefon în primul rând, efectiv, deranjează pe cel care ia cuvântul. Vă rog să mă scuzați.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog nu mai folosiți telefoanele. Noi am hotărât în Camera Deputaților ca folosirea telefoanelor să fie interzisă.

Domnul Barbu Pițigoi! (Vorbește la telefonul mobil)

Dacă cealaltă ureche este liberă, domnule Mihăilescu, apelați-o dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului ministru Adrian Marinescu, de la Ministerul Transporturilor, și vă informez că domnul Gheorghe Tarna este pe deplin satisfăcut de răspunsul scris, nu mai așteaptă de la Ministerul Agriculturii răspuns.

 
 

Domnul Adrian Marinescu (secretar de stat în Ministerul Transporturilor):

Domnule președinte de ședință,

Domnilor deputați,

Răspunsul pentru domnul deputat Șerban Mihăilescu la interpelarea care a făcut-o este următorul.

În perioada 1994-1998, SNCFR a înregistrat pierderi acumulate de 4200 de miliarde, astfel: 152 de miliarde în 1994, 434 în 1995, 616 miliarde în 1996, 2315 în 1997 și 694 pe nouă luni, în 1998. Cauzele înregistrării acestor pierderi sunt următoarele: majorarea tarifelor de transport cu indici mult sub nivelul indicilor de majorare a prețurilor din economie, deci, sub nivelul costurilor, ca urmare a faptului că tarifele de transport de mărfuri și călători s-au aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor și a Oficiului Concurenței; neacordarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru reparația și întreținerea infrastructurii feroviare, potrivit art.8 din HG nr.570/1991 privind înființarea SNCFR. Totodată, din cauza blocajului finanicar din economie, SNCFR avea creanțe neîncasate din transportul mărfurilor și a călătorilor de 1979 de miliarde de lei.

Prin reorganizarea SNCFR s-a urmărit: desfășurarea activității noilor societăți feroviare, fără obligarea acestora de a prelua datoriile și creanțele fostului SNCFR, cutia poștală de care se vorbea; eliminarea subvențiilor încrucișate între transportul de mărfuri, care era și profitabil și cel de călători, care era în pierdere; preluarea de la fostul SNCFR numai a activelor feroviare care erau strict necesare desfășurării procesului de transport, astfel încât excedentul de active să nu mai influențeze asupra cheltuielilor noilor societăți; înființarea unor societăți feroviare cu activități distincte, respectiv transport de marfă, călători, gestionarea infrastructurii ferovire, gestionarea activelor feroviare excedentare, și liberalizarea tarifelor la transportul de marfă.

Activitatea de transport s-a desfășurat în 1997 în baza prevederilor Legii nr.129/1996, modificată prin Ordonanța Guvernului nr.40/1997 privind transporturile pe căile ferate române, care pune bazele funcționării SNCFR în forma de organizare tip holding, fiind structurată pe cinci sectoare principale, astfel: infrastructură, transport marfă, transport călători, material rulant, patrimoniu.

Pentru fiecare sector s-au stabilit indicatori specifici, corelați cu volumele de transport, care să corespundă cerințelor de eficientizare a activității și care să permită alinierea acestora la cei ai altor administrații feroviare.

Rezultatele financiare prezentate au demonstrat că acest tip de organizare, tip holding, nu a dat rezultate, fapt pentru care s-a elaborat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind reorganizarea și restructurarea Societății Naționale a Căilor Ferate.

Prin reorganizarea SNCFR, începând cu 1.X. s-au creat noi forme organizatorice pentru activitatea de transport feroviar, înființându-se cinci noi societăți comerciale.

Astfel, la 1.X.1998, ca urmare a acestei ordonanțe și a Ordonanței de urgență nr.69/1998 au fost transferate în afara SNCFR, pensionari și disponibilizați 21.728 de salariați. Prin H.G.nr. 1046/1999 s-au înființat opt noi societăți comerciale regionale de transport feroviar public de călători, îndeplinind în general condițiile de demarare a procesului de privatizare, în conformitate cu strategia națională de accelerare a procesului de privatizare.

SNCFR a continuat să ființeze după reorganizarea din octombrie 1998 și a moștenit datorii de 6.029 de miliarde de lei, din care la bugetul de stat 1344 de miliarde, la bugetul asigurărilor sociale 1628 miliarde, la furnizori 756 de miliarde, alte datorii 2301 miliarde.

La 30.VI.2000, în acest an, SNCFR, cutia poștală de care era vorba, înregistrează datorii de 4339 de miliarde, deci, s-au diminuat cu aproape 2000 de miliarde, din care: către bugetul de stat 1339 miliarde, bugetul asigurărilor 1576 miliarde, furnizori 229 miliarde și alte datorii 1194 de miliarde.

În perioada de la înființare până în prezent, societățile feroviare au desfășurat o activitate profitabilă, sistemul feroviar înregistrând atât în anul 1999 un profit brut de 240 de miliarde, căt și în anul 2000, pe șase luni, un profit, de 151 de miliarde. Iar la sfârșitul anului, se prevede realizarea de profit și nu de pierderi, nu discutăm de blocajul financiar care continuă să existe.

Referitor la activitatea Societății de Administrare a Activelor Feroviare - SAAF, în programul pe anul 2000 are prevăzute sume de 468 de miliarde pentru modernizarea, repararea și întreținerea infrastructurii și materialului rulant care urmează a se realiza, nu știm dacă în întregime, până la sfârșitul anului, acest program pe care și l-au propus.

În perioada 1997-2000, au fost realizate lucrări de modernizare pentru 26 locomotive în valoare de 34,5 milioane dolari din fonduri BERD și surse proprii, 231 de vagoane de călători în valoare de 649 de miliarde de lei, din surse proprii, 750 de vagoane de marfă din fonduri BERD.

Igienizarea stațiilor de cale ferată, ca și alte acțiuni privind o deservire mai bună a publicului călător, au avut ca scop eliminarea murdăriei și dezordinii din stațiile de cale ferată. Aceste aspecte negative au fost de altfel sesizate în mai multe rânduri și de Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, prin rapoartele înaintate conducerii Ministerului Transporturilor. Suma este de 185 de miliarde, nu de 250 de miliarde, cât se face referire în raport.

Referitor la lucările de reabilitare a infrastructurii feroviare pe tronsonul București-Brașov din Coridorul IV, vă informăm că s-a obținut finanțarea cu un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, nu de la BERD, în valoare de 200 de milioane EURO. Urmare a obținerii finanțării, s-au organizat procesurile legale de licitație internațională pentru tronsonul București-Ploiești. Urmare a valorii mari a ofertelor, prima licitație a fost anulată. În continuare, s-au reluat procedurile de organizare a licitației pentru tronsonul București-Câmpina, aceasta făcându-se pe opt grupe de lucrări. În prezent, sunt în curs de derulare acțiunile pentru selecția anteprenorilor în cadrul unei licitații internaționale.

Referitor la lucările de reabilitare a semnalizării și centralizării electrodinamice din stațiile Ploiești-Sud, Arad, Timișoara, Brașov, București, situația se prezintă astfel: CET Ploiești-Sud s-a realizat în proporție de 95% din surse proprii. Pentru celelalte patru lucrări, finanțate cu fonduri PHARE, s-au organizat procedurile legale de licitație. Prima licitație a fost amânată pe motivul neacceptării de către Comisia tehnică de analiză a unei oferte care nu îndeplinea condițiile tehnice fixate prin caietul de sarcini, fiind inferioară din punct de vedere al parametrilor de siguranță oferiți. Procedurile privind organizarea licitației au fost reluate și în data de 16.X.2000, deci, astăzi, s-a întrunit la Bruxelles comisia pentru stabilirea câștigătorilor licitației între cele șase firme participante.

Referitor la numărul de directori și directori adjuncți din cadrul sistemului feroviar, vă facem precizarea că afirmația făcută nu se confirmă, cifra fiind mult exagerată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Considerăm că s-a răspuns la amândouă.

Domnule deputat, replică nu mai este? Nu.

Mulțumim domnului ministru Adrian Marinescu și îl invităm pe domnul Mihai Vitcu, dacă dorește să dezvolte interpelarea. Va răspunde tot domnul Marinescu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresa domnului prim-ministru, Mugur Isărescu, și avea drept subiect un banal drum comunal Cacica-Solonețul Nou, cum multe drumuri sunt în țara asta într-o stare deplorabilă și care urma a fi modernizat. Totuși, acest drum are un element aparte, și anume modernizarea lui este rezultatul unei înțelegeri între România și Polonia din 13 martie 1998 și ea urma a fi cofinanțată de partea polonă și de partea română în proporții egale, de 50%.

Lucrarea a început în anul 1998, partea polonă achitându-se de obligațiile contractuale. Deși prin art.25 alin.4 din Legea nr.76/2000 privind aprobarea bugetului de stat este prevăzută în mod expres obligația Ministerului Transporturilor de a asigura fondurile necesare pentru terminarea execuției lucrării, până la această dată n-a fost alocată nici o sumă de bani. Demersurile făcute de Consiliul județean Suceava și Consiliul local Cacica n-au avut ecou, în condițiile în care exista o restanță de 6 miliarde lei pentru lucrările executate, iar pentru continuarea acestor lucrări ar mai fi fost necesare aproximativ 5 miliarde.

Rugam pe domnul prim-ministru Mugur Isărescu să informeze comunitatea poloneză din județul Suceava și, de fapt, întreaga comunitate a județului, beneficiară acestei lucrări, când are în vedere ca Guvernul României să-și respecte angajamentele luate, mai ales că partea poloneză urmărește în mod constant execuția acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar de stat Adrian Marinescu are cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Răspunsul pentru domnul deputat Mihai Vitcu este următorul, la interpelarea adresată domnului primului-ministru, Mugur Isărescu, privind drumul comunal Cacica-Solonețul Nou.

Urmare a vizitei oficiale a președintelui Republicii Polonia în România s-a încheiat Protocolul din data de 25 februarie 1997 dintre Ministerele Finanțelor din România și Polonia, prin care se stipulează că datoria României față de Republica Polonă, în valoare de 1,8 milioane dolari S.U.A., se utilizează pentru finanțarea lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, unde locuiește o comunitate de etnici polonezi.

Prin H.G. nr. 926/1996 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții: "Modernizarea drumului comunal Cacica-Solonețul Nou din Comuna Cacica, județul Suceava".

Lungimea sectoarelor de drum ce urmau să fie modernizate, conform Hotărârii de Guvern menționate, era de 9,6 Km. Astfel: drumul comunal 17 de la Km 0,00 la Km 5 + 526, în lungime de 5,526 Km, și drumul comunal 18 de la Km 1 + 280 la Km 2 + 604, lungime 1,320 Km; drum spre Maidan, în lungime de 2,750 Km, drum neclasat.

Prin Nota nr.2.626/1998 Ministerul Transporturilor se angajează să plătească din Fondul special al drumurilor publice contravaloarea lucrărilor de drum clasat, de 6,85 Km, reprezentând 8 miliarde lei, în prețul ofertă.

În anul 1998, Ministerul Transporturilor a alocat 6 miliarde de lei, iar în anul 1999, 8 miliarde lei din Fondul special al drumurilor, prin programele aprobate pentru Consiliul județean Suceava și Consiliul local Cacica.

La finele anului 1999 erau executate următoarele sectoare de drum: drumul comunal 17, exact de la 0,00 până la 5,526, adică 5,526 Km, și drumul comunal nr. 18 de la 1 + 280 la Km 2 + 604, adică exact 1,320 Km, cât a fost în proiectul inițial. Drumul spre satul Maidan, pe o lungime de 1,1 Km, față de 2,7 Km, cât era menționat.

În acest fel, obligațiile asumate de către Ministerul Transporturilor erau onorate integral.

În anul 1999 se emite acordul Ministerul Finanțelor nr. 637 din 16.06.1999, prin care se extinde investiția începută în anul 1997, aprobată prin H.G. nr. 926/1996, pe traseul drumului comunal nr. 18, actualul DJ (drum județean) 209, de la Km 2 + 604 la Km 3,647 în intravilanul satului Solonețul Nou.

Pentru noul sector de drum, în lungime de 1,143 Km, valoarea totală a investiției este de 9,795 miliarde de lei, din care construcții montaj 8, 505 miliarde, în prețuri decembrie 1998.

Conform evidențelor contabile înregistrate la Primăria Cacica, Consiliul județean Suceava și Ministerul Finanțelor, finanțarea lucrărilor executate s-a asigurat, după cum urmează: - e vorba pe ani, începând din 1997 până în 2000 – Ministerul Finanțelor – 19,441 miliarde, Consiliul județean Suceava, Primăria Cacica, din bugetul local, 4,700 miliarde și Ministerul Transporturilor, din Fondul special al drumurilor, așa cum am menționat, 14 miliarde; 6 miliarde în 1998 și 8 miliarde în 1999. Total Consiliul județean Suceava și Ministerul Transporturilor, deci partea română, pentru că Ministerul Finanțelor practic a dat în contul datoriei către Polonia, 18,700 miliarde. Deci, 18,700 miliarde, față de 19,441 miliarde, cât a dat Ministerul Finanțelor în contul datoriei.

Conform prevederilor art. 2 alin. b) din Ordonanța de urgență nr. 7 din 31.03.1997 privind aprobarea Protocolului încheiat între Ministerul Finanțelor din România și Ministerul Finanțelor din Republica Polonia în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României față de Republica Polonia, semnat la București la 25 februarie 1997, suma de 1,8 milioane dolari S.U.A. este destinată finanțării lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, în lungime de 9,6 Km, lucru care s-a realizat.

Prin același protocol statul român se angajează să cofinanțeze modernizarea drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, în lungime de 9,6 Km, cu o sumă egală cu echivalentul în lei a 1,8 milioane dolari S.U.A., contribuția Poloniei.

Până în prezent, Ministerul Finanțelor din România a asigurat în contul părții polone suma de 19,4 miliarde lei, reprezentând circa 1,607 milioane dolari S.U.A., în timp ce din bugetul local și din Fondul special al drumurilor publice s-au alocat 18,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,605 milioane dolari S.U.A.

Sumele alocate până în prezent de Ministerul Finanțelor Consiliului județean Suceava, Consiliului local Cacica și Ministerul Transporturilor, în valoare totală de 38,141 miliarde au asigurat realizarea integrală a obiectivului de investiții propus inițial prin protocol de Republica Polonă să fie executat.

Pentru finalizarea celui de-al doilea obiectiv de investiții promovat de Consiliul județean Suceava și avizat de Ministerul Finanțelor prin Acordul nr.637/1999 este necesară suma de 15,900 miliarde, în prețuri septembrie 2000, din care partea română poate să mai asigure echivalentul în lei a circa 195 de mii de dolari S.U.A., adică diferența până la 1,8 milioane dolari S.U.A., reprezentând obligația asumată de statul român, iar Ministerul Finanțelor suma de 193 de mii de dolari S.U.A., reprezentând diferența de achitat în contul datoriei externe, față de statul polon.

În conformitate cu cele prezentate mai sus rezultă că până în prezent statul român a avut o contribuție comparabil egală cu partea polonă la finanțarea lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, urmând ca și restul de sumă, până la valoarea datoriei, să fie asigurat de Ministerul Finanțelor și proporțional Ministerul Transporturilor, prin Fondul special al drumurilor.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Replică nu mai există, domnule Vitcu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Niște lămuriri, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu. La întrebări este posibil, aici nu! Regulamentul nu prevede.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Ați permis tot timpul, domnule președinte!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu, la întrebări, domnule... Sunteți în confuzie. Deci, iată, vă dau articolele din regulament care reglementează interpelările...

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră ați înțeles ceva din tot răspunsul acesta, atunci eu mă declar mulțumit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mai faceți o interpelare.

Deci, materia este reglementată în art. 156, 157, 158 și 159.

Doamna Daniela Bartoș va dezvolta interpelarea, la care va răspunde domnul secretar de stat Alexandru Man, prezent.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Am dorit să supun atenției dumneavoastră o problemă cu care se confruntă, probabil, la ora actuală Ministerul Muncii și Protecției Sociale, legată de organizarea și funcționarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, care are rolul, de multă vreme, de a asigura asistența tehnică în activitatea de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, atât în secții proprii, secții cu paturi și laboratoare clinice, cât și în teritoriu, la nivelul unităților subordonate, cabinete sau oficii județene.

La ora actuală, în secțiile proprii ale institutului se desfășoară activitatea de verificare a expertizei, ca urmare a controalelor de sprijin efectuate de specialiști din institut, la nivelul unităților subordonate din întreaga țară, la cererea acestora din urmă sau la cererea altor organe centrale.

De asemenea, tot în institut se face evaluarea capacității de muncă în cazul unor procese civile sau penale intermediate de Institutul medico-legal și se fac și acțiuni recuperatorii medicale și profesionale.

În prezent, Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă se confruntă cu o criză de autoritate.

Atât directorul adjunct științific, precum și șefii unora dintre secțiile clinice și ai altor secții deosebit de importante pentru desfășurarea acestei activități au împlinit vârsta pensionării și dețin în continuare aceste funcții.

Dacă ar fi să facem o paralelă cu ceea ce se întâmplă în sănătate, în Ministerul Sănătății în rest, aș dori să vă spun că în momentul în care împlinești vârsta pensionării ești obligat să fii schimbat din funcția de conducere, deci ești automat schimbat din funcția de șef de secție sau de șef de departament, rămânând în continuare, dacă dorești, să lucrezi cu jumătate de normă, deci pensie cu cumul de funcții cu jumătate de normă, iar funcția respectivă se scoate la concurs.

Având în vedere că institutul este de interes național, în domeniul expertizei medicale, ar fi necesar să se numească o nouă echipă la conducerea institutului, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, și să fie scoase la concurs aceste posturi de șefi de secții, în conformitate cu normele legale.

Am dorit să-l întreb pe domnul ministru când consideră că poate unitatea care este subordonată ministerului să intre în legalitate?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Alexandru Man are cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Man (secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale):

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

La interpelarea pusă domnului ministru Albu avem următorul răspuns. Punctul nostru de vedere legat de atribuțiile Institutului Național de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă și perspectivele legate de rolul acestuia în cadrul reformei sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt următoarele: Institutul Național de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă este în prezent unitate subordonată Ministerului Muncii și Protecției Sociale, având atribuții de instruire și acreditare a medicilor experți, de stabilire a criteriilor de încadrare în grade de invaliditate, ca unică bază pentru interpretarea legii, ocupându-se și de reabilitarea, îndrumarea și reorientarea pensionarilor de invaliditate, care sunt trimiși la institut de către medicii experți din întreaga țară.

Institutul are și rolul de instanță de contestație pentru cazurile înaintate de către șefii de oficii de expertiză medicală de la nivelul direcțiilor generale de muncă și protecție socială teritoriale.

O sarcină deosebită revine Institutului Național de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă în ceea ce privește asigurarea calității serviciilor medicale și certificarea standardelor profesionale ale medicilor experți.

Prin înființarea Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și reorganizarea Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ca urmare a apariției Casei Naționale de Pensii, vor fi stabilite noile raporturi și relația dintre departamentul medical din cadrul Casei Naționale de Pensii și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, instituție care va avea, în continuare, statut de unitate subordonată Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Considerăm că prin noile raporturi stabilite între Casa Națională de Pensii și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă se va realiza optimizarea activității de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, în vederea reinserției profesionale, ca un obiectiv major al reformei sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

În ceea ce privește ocuparea unor posturi vacante din Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperearea Capacității de Muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat concursuri pentru ocuparea acestora, însă, datorită complexității activităților, a gradului de responsabilitate pe care-l presupune exercitarea acestor atribuții, având în vedere valoare de interes național a volumului de muncă și nu în ultimă instanță a salariilor necorespunzătoare, fie nu s-au prezentat candidați, fie cei care s-au prezentat nu au îndeplinit condițiile cerute pentru ocuparea postului.

Vrem să subliniem, însă, că ocuparea acestor posturi este în atenția noastră și sperăm că vom reuși să rezolvăm această problemă într-un viitor apropiat.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Mai departe îl așteptăm pe domnul secretar de stat Adrian Miroiu pentru a răspunde domnului Mihai Vitcu și domnului Petru Bejinariu.

Invităm pe domnul Pavel Vasile să dezvolte interpelarea pentru Ministerul Sănătății. Îi va răspunde domnul secretar de stat Irinel Popescu.

 

Domnul Vasile Pavel:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a enunța pe scurt interpelarea mea, aș vrea să-l felicit de la microfonul Parlamentului pe domnul ministru secretar de stat, profesor doctor Irinel Popescu, pentru înaltul profesionalism de care dă dovadă în activitatea domniei sale, pentru performanțele pe care domnia sa le-a reușit în chirurgia românească.

Și acum, în ceea ce privește interpelarea mea, care se adresează domnului ministru al sănătății Hajdu Gabor și se referă la conflictul dintre Casa de Asigurări de Sănătate Bacău și Direcția de Sănătate Publică Bacău, conflict care ocupă de câteva luni de zile aproape săptămânal paginile ziarelor locale, nu aș vrea să mai dezvolt interpelarea și aș fi mulțumit dacă aș primi în scris, pentru economie de timp, răspunsul la interpelare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Irinel Popescu are cuvântul.

 
 

Domnul Irinel Popescu:

Am să dau răspunsul scris.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gheorghe Marin. Prezent? Nu este prezent. Domnul Petre Naidin a rezolvat problema.

Doamna Daniela Bartoș mai are o interpelare adresată Ministerului Sănătății?

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Nu știu dacă sunt pregătiți să răspundă...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doriți s-o dezvoltați?

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Este o interpelare care este adresată domnul ministru al sănătății și este legată de Ordonanța Guvernului nr. 109, publicată în 31 august, care privește stațiunile balneare, climaterice și balneoclimaterice și asistența medicală balneară și de recuperare, ordonanță care ar avea rolul de a reglementa acest tip de activitate.

Cu toate acestea, conținutul ordonanței ridică o serie de semne de întrebare și mai ales pune problema unei excesive centralizări, care s-ar produce imediat ce aceasta ar fi aplicată. Astfel, la art. 4 alin. 2 se precizează că: "Institutul Național de Recuperare, de Medicină Fizică și Balneoclimatologie, unitate nou creată, are în subordine, respectiv structură, atât unități sanitare cu personalitate juridică, cât și unități fără personalitate juridică". Care ar fi, în acest context, raportul dintre institut și unități, de subordonare, sau ele vor fi practic înglobate în institut, făcând parte integrantă din acesta?

Nu ar fi fost mai normal ca unitățile teritoriale să fie doar subordonate institutului, pentru a se putea realiza o politică coerentă în promovarea recuperării medicale?

Articolul 5 alin. 1 face reglementări legate de bunurile unităților care vor trece în patrimoniul institutului pe bază de protocol. Considerând că actualmente unitățile teritoriale sunt independente, având patrimoniu propriu, nu ar fi fost mai bine ca aceste bunuri să fie obținute pe bază de licitație publică? De ce se consideră că bunurile trebuie preluate fără nici un fel de plată? Dacă unitățile medicale de profil ar putea fi preluate de institut, ce se va întâmpla, însă, cu personalul? Pe ce criterii va fi transferat, dar mai ales cine și cum va salariza acest personal?

Să nu uităm că acest personal, care poate fi salarizat după Legea nr. 154 și Ordonanța nr. 24, ar trebui să intre în relație contractuală cu Casa de Asigurări, deoarece este prestator de servicii medicale.

Dacă toate unitățile vor fi centralizate în cadrul Institutului Național, cu cine credeți că se va putea face acest contract de asigurări, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau cu casele județene de asigurări în raza cărora funcționează unitatea balneară?

Referindu-mă tot la această politică de personal, consider că mai normal ar fi să existe o strategie care să se regăsească în posturile de medici specialiști scoase la concurs, și nu în a-i muta pe medici după necesități, așa cum prevede ordonanța la art. 6 lit. g).

Articolul 10 al ordonanței vrea să precizeze modul de finanțare al institutului, precizând că toată activitatea este finanțată integral din surse extrabugetare. Cum credeți că bazele noastre de tratament balnear vor arăta corespunzător și se vor putea asigura tratamente moderne, dacă veți lăsa ca ele să se autofinanțeze din surse proprii?

Cum va putea bugetul de stat să finanțeze aceste institute, conform art. 10 alin. 2, prin programe naționale de sănătate de profil, dacă la ora actuală programele au trecut la Casa Națională de Asigurări, rămânând ca Ministerul Sănătății să finanțeze numai partea de profilaxie din programe, așa cum recent declara secretarul de stat din Ministerul Sănătății.

V-aș ruga, domnule ministru, să răspundeți la aceste întrebări care au menirea de a lămuri modul cum se va desfășura activitatea de medicină fizică, balneoclimatologie și recuperare medicală.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnule profesor?

 
 

Domnul Irinel Popescu:

Nu am venit cu un răspuns pregătit.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Să-mi dea răspuns scris. V-am spus de acolo că nu sunt pregătiți.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mi-ați spus de acolo, dar eu de aici n-am auzit. În regulă. Oricum, interpelarea a fost reținută, audiată și domnul ministru va transmite un răspuns scris.

Doamnelor și domnilor,

De la Ministerul Culturii, pentru domnul Lazăr Lădariu, domnul Hunor Kelemen n-a reușit să ajungă, este la Senat din câte am fost informat și nu știu dacă putem să mai așteptăm.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu (din sală):

Eu sunt aici.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră sunteți acolo, eu sunt aici, dar nu știu cât mai putem fi.

Doamnelor și domnilor,

Nu am altă soluție decât să suspend ședința, să vă doresc o seară plăcută, o săptămână mai rodnică decât ziua de astăzi și pe mâine.

O voce din sală:

Rămâne la reprogramare?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Rămâne la reprogramare. Poate vor răspunde miniștrii din legislatura următoare.

Ședința s-a încheiat la ora 18,51.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 2:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro