Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media11-12-2017 (comună)
Video in format Real Media06-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 17-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 iunie 1999

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 12,45 .

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea, secretar al Camerei Deputaților, și Dumitru Badea, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă rog să vă ocupați locurile, stimate și stimați colegi, și sunt dator să cer scuze pentru această mare întârziere a începerii ședinței noastre.

Vă anunț că la această ședință comună a noastră, a Camerei Deputaților și Senatului, din totalul de 486 de parlamentari sunt prezenți 378 și sunt absenți 108.

Cvorumul de 244 este îndeplinit.

Aveți, cred, toți dintre dumneavoastră, ordinea de zi și programul de lucru pentru ședința aceasta comună.

Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt de făcut discuții?

Vă rog să fiți atenți, că este o problemă importantă, de aceea am și întârziat până acum.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În legătură cu pct.3 prevăzut în proiectul ordinii de zi, ce vă este supus dezbaterii, și anume "Solicitarea președintelui României privind trecerea unor eșaloane militare poloneze și cehe pe teritoriul României", țin să fac următorul comentariu. Președintele României își motivează cererea cu privire la tranzitarea României de către trupele poloneze și cehe pe art.5 alin.3 din Legea apărării naționale, nr.45 din 1994.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire textului, pentru ca dumneavoastră să puteți aprecia în ce măsură textul invocat de Președinte se alică în această situație.

Alin.3 sună în felul următor: "Desfășurarea exercițiilor și operațiunilor armatei – deci, vă rog rețineți, armatei – cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea ori trecerea unor unități militare străine pe teritoriul României, se aprobă, pentru fiecare caz în parte, de către Parlamentul României, la solicitarea prealabilă a Președintelui României".

Textul are în vedere acele exerciții și operațiuni ale armatei române care, pentru desfășurarea lor, pot să implice intrarea, staționarea sau trecerea unor unități militare străine.

Ceea ce ni se cere nouă prin această cerere este să permitem tranzitarea teritoriului, fără ca armata română să aibă nici un fel de amestec, a unor trupe aparținând armatei poloneze și armatei cehe.

Domnilor deputați și senatori,

Art.117 alin.5, din Constituție prevede următorul lucru: "Pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe străine decât în condițiile stabilite de lege".

Textul, așa cum este redactat, nu poate să ducă decât la concluzia că trebuie adoptată, pentru fiecare caz în parte, o lege pentru a fixa atari condiții de fiecare dată când se pune problema unor intrări sau treceri de armate străine.

Deci, Parlamentul trebuie să adopte o lege pentru fiecare acțiune.

Sigur că cererea Președintelui, în modul în care este formulată, nu-și are susținerea legală și, ca atare, nu poate fi luată în discuție.

Situația putea fi reglementată de către Guvern, care are dreptul de inițiativă legislativă, este cel care realizează politica internă și externă a țării și care ar fi trebuit să inițieze două proiecte de lege, pe care chiar în procedură de urgență le putea depune la Parlament, pentru a nu încălca textul Constituției, care prevede foarte clar că ori de câte ori se pune în discuție intrarea sau trecerea de trupe străine pe teritoriul României, acestea nu pot avea loc decât în condițiile stabilite de lege.

Iată de ce, domnule președinte, consider că pct.3 de pe ordinea de zi ar trebui eliminat.

Sigur că situația este deosebit de critică.

Trupele cehe ar urma să între pe teritoriul României pe data de 22 iunie, marți. Până marți, ce mai poate să facă Parlamentul?

Există o singură soluție în acest moment, pentru ca totuși să respectăm Constituția, emiterea a două ordonanțe de urgență din partea Guvernului, care vor fi depuse la Parlament și care, ulterior, vor fi dezbătute ca proiecte de lege pentru aprobarea acestor ordonanțe.

Altfel, ar însemna ca noi să luăm în discuție, cu o vădită încălcare a Constituției, o cerere care vreau să vă spun că nu-și are suportul legal.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, vă rog. Și domnul deputat Tabără a cerut cuvântul, da?

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grija și atenția cu care domnul deputat Gaspar ne-au obișnuit până acum, sunt de data aceasta îndreptățite.

Este unul dintre puținele cazuri în care Parlamentul se vede confruntat cu asemenea situații. Există o anumită sensibilitate și nuanță a interpretărilor textelor de lege.

Personal, atât eu, cât de fapt și comisia, am fi dorit să discutăm această chestiune de procedură la pct.3 al ordinii de zi.

Dar, așa cum s-a spus aici, noi avem două acte normative. Cred că a fost una dintre greșelile Președinței în momentul în care ne-a trimis această solicitare, raportarea la art.5 din Legea apărării naționale a României, și nu la art.117 alin.5, din Constituție, în care se spune că "Pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe străine decât în condițiile stabilite de lege".

Acum, între juriști, ar fi o discuție destul de specioasă, ce înțelegem noi prin lege? E vorba de o lege-cadru, o lege generală în care să fie trecute anumite condiții, sau este vorba de hotărârea pe care Parlamentul României o va da astăzi și care are forța unui act normativ de tip lege.

Interpretarea pe care v-o supun atenției este tocmai aceasta, și anume că aceste condiții vor fi stabilite prin legea pe care astăzi o vom vota, indiferent dacă această lege poartă numele de hotărâre pe care o dă Parlamentul.

Dacă am avea o altă interpretare, am fi puși într-o situație cât se poate de delicată. Pentru că exact același Parlament, în urmă nu cu mult timp, a acordat, a dat aprobarea de survol a spațiului aerian. Or, aici este o chestiune de tehnică: dacă se merge pe cale ferată, dacă se merge pe șosea sau dacă este vorba de survol al unui spațiu aerian.

În momentul în care am accepta acum retragerea de pe ordinea de zi a acestui punct, ar însemna că, practic, ne infirmăm și aprobarea. Și ar trebui să revenim la aprobarea pe care am dat-o anterior, prin care am acceptat survolul spațiului aerian al României, pentru că nici la vremea respectivă nu aveam lege.

Pe de altă parte, chestiunea de fond este foarte delicată. Ar fi un semnal politic atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Și ar fi un semnal politic foarte prost și pentru cei din fosta Iugoslavia, dacă noi, practic, am bloca, prin scoatera de pe ordinea de zi, accesul și tranzitul României pentru aceste trupe care sunt sub un mandat al Națiunilor Unite, care se vor deplasa sub mandatul Națiunilor Unite în Kosovo.

Din acest punct de vedere, am două rugăminți, domnule președinte. Prima, de a reveni la pct.1 al ordinii de zi, și când ajungem la pct.3 să tranșăm această chestiune. Și a doua este rugămintea pe care o am la plenul celor două Camere, de a se gândi că a vota alt fel acum, ar însemna să ne infirmăm votul dat în urmă cu câteva săptămâni în privința survolului.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Ați vorbit în numele comisiei, da? Bun.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Rânja.

 
 

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu mă voi referi la introducerea unui punct nou pe ordinea de zi. Nu este nevoie să subliniez din nou importanța legii întreprinderilor mici și mijlocii, așteptată de toți întreprinzătorii din țară. Este păcat să treacă această sesiune și cele trei texte rămase în divergență la comisia de mediere – Cameră și Senat – să nu fie dezbătute.

Întrucât durează foarte puțin, am propunerea de a introduce la pct.5 pe ordinea de zi textele în divergență la proiectul de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc.

Am reținut propunerea dumneavoastră.

Domnul președinte Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor președinți,

Eu mă adresez dumneavoastră pentru că înainte de sfârșitul lunii aprilie, am depus, cu aprobarea Comitetului director al Grupului român al Uniunii interparlamentare, o cerere la birourile permanente, referitoare la deplasarea unei delegații a Parlamentului României în spațiul iugoslav.

Nici până astăzi, deci de două luni de zile, nu am primit un răspuns la acest demers pe care, repet, l-am făcut în numele Grupului român al Uniunii interparlamentare, respectiv cu aprobarea Comitetului director.

Vă rog să-mi răspundeți de ce nu s-a luat în discuție și de ce nu s-a dat nici un răspuns până la această dată, pentru a putea să prezentăm astăzi în ședința comună acest demers al nostru?

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da. Îmi pare rău că nu vă pot răspunde, că nici eu nu știu.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Aoleu!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Nu-i nici un aoleu, pentru că nu pot să răspund de ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni la Birourile permanente reunite. Eu conduc această ședință, și nu conduc birourile permanente. Îmi pare rău că nu am posibilitatea să vă dau acest răspuns.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Mie-mi pare sincer rău că nu se poate da un răspuns acum. Înseamnă că demersuri care vin din comisii permanente ale Parlamentului nu sunt luate în considerare. Atunci, nu înțeleg ce discutăm. Iată, venim aici cu un proiect de lege care încalcă legi, dar nu luăm în discuție probleme cu care se vine din partea Parlamentului României. Și nu este prima dată. De pildă, la Senat, vreau să vă spun acum, domnule președinte de ședință, că această cerere a noastră a fost trecută pe la Comisia pentru politică externă, or, eu nu am adresat această cerere Comisiei pentru politică externă, iar Grupul român al Uniunii interparlamentare nu se subordonează unei comisii, ci birourilor permanente ale Parlamentului României.

Și, cu părere de rău, și aici vă rog foarte mult, a se lua măsuri împotriva celor care n-au prezentat această cerere a Grupului român al Uniunii interparlamentare pentru aprobare sau pentru neaprobare, în birourile permanente, pentru ca astăzi ea să fie discutată aici.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da. Am reținut observația dumneavoastră îndreptățită. În stenogramă vom prezenta la prima ședință a birourilor permanente și unde există vinovăție, trebuie să fie și răspundere.

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă surprinde că se pune de colegul Vilău semnul egalității între ceea ce înseamnă lege și ceea ce înseamnă hotărâre a Parlamentului.

Sunt două acte cu un regim cu totul special. Legile sunt adoptate, după cum cunoașteți, în procedura parlamentară de către cele două Camere, se promulgă de Președinte și se publică în Monitorul Oficial.

Textul art.117 alin.5 spune: "Pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe străine decât în condițiile stabilite de lege". Deci, spune clar care este natura actului.

Prin lege, noi trebuie să stabilim cine intră, pe unde intră, când intră, ce se întâmplă dacă apar anumite accidente pe teritoriu. Toate acestea trebuie reglementate prin lege.

Într-adevăr, este o situație care a apărut pentru prima dată în fața Parlamentului. Eu am oferit ca soluție extremă acestei probleme emiterea unor ordonanțe de urgență, tocmai pentru a ne încadra cât de cât în dispozițiile Constituției.

Vreau vă să reamintesc că Bulgaria nu a dat dreptul de survol până când nu și-a adus unele amendamente la Constituție.

Deci, noi ne grăbim să încălcăm Constituția pentru că așa s-a cerut de Președinte. Cererea Președintelui nu își are motivarea în drept, repet, și, ca atare, nu poate fi luată în discuție de Parlament.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc. De fapt, ați menținut ...

Domnule, nu dăm cuvânt la replică. (Se adresează domnului deputat Ioan Adrian Vilău, care dorește să ia cuvântul.)

Aș fi vrut să auzim și părerea domnului general Degeratu. Poftiți.

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Domnule președinte,

În primul rând, atunci când Constituția face vorbire de lege, nu califică această lege, nu spune că este vorba de lege organică, că e vorba de lege constituțională.

Eu, când am spus că și hotărârea este o lege, m-am referit din punct de vedere al efectelor pe care le produce o hotărâre a Parlamentului, care sunt la fel de obligatorii, ca și în cazul oricărui alt act normativ, de fapt, al legilor pe care Parlamentul le poate adopta, indiferent de ce forță ar avea.

Dar, pe de altă parte, revenind pe fond acum, dacă am avea o lege, această lege ar evita cumva discuția în plenul Camerei? Tot aceiași actori politici și legislativi am fi, în aceeași sală, am discuta acea lege, cum discutăm această lege și, pe de altă parte, eu nu cred că domnul Gaspar are susținerea partidului când vorbește de ordonanțe de urgență, pentru că știu că în repetate rânduri PDSR-ul tocmai a criticat acest punct de vedere.

A veni acum cu o soluție intermediată, în care să mergem pe formula ordonanțelor de urgență, cred că n-ar fi decât o acțiune care ar bloca procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Eu am înțeles de la domnul deputat Gaspar că acceptă ordonanțe de urgență când sunt întrunite condițiile unei asemenea ordonanțe. (Aplauze)

Domnule general Degeratu, vă rog să vă exprimați punctul de vedere. De fapt, discutăm ordinea de zi. Daca rămâne sau nu rămâne pe ordinea de zi acest punct 3 și mai avem o cerere pentru suplimentarea ordinii de zi.

Aveți cuvântul, domnule general.

 
 

Domnul Constantin Degeratu (șeful Statului Major General):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să-mi permiteți să susțin necesitatea rămânerii pe ordinea de zi a cererii Președintelui României privind tranzitara teritoriului României de către eșaloane militare aparținând Republicii Cehe și Republicii Polone, pe următoarele argumente: în primul rând, această cerere respectă prevederile legii. Cer iertare pentru faptul că nu sunt expert nici în probleme constituționale, nici în probleme de drept, dar atunci când am prezentat Președintelui această cerere, ne-am întemeiat cererea noastră pe prevederile legii.

Constituția prevede că tranzitarea teritoriului României, deci cazul în speță, se face potrivit legii. Această lege în vigoare este Legea nr.45, Legea apărării.

La acest capitol, legea prevede, în art.5, într-adevăr, modul în care Parlamentul României sau alte organe abilitate ale statului aprobă anumite activități ce țin de competența lor în acest domeniu.

Iar art.5 are, într-adevăr, 3 paragrafe, fiecare reglementând un anume cadru al legii.

Există însă în mod cert un lucru esențial în prima propoziție a acestui articol: "În interesul securității colective și potrivit obligațiilor asumate de România prin tratate internaționale..." se reglementează trei probleme distincte. Deci, obiectul acestui articol este "interesul securității colective și potrivit obligațiilor asumate de România prin tratate internaționale". Ceea ce se cere acum este o problemă care privește interesul securității colective și răspunde unor obligații asumate de România prin tratate internaționale.

Pct.1 se referă la aprobarea participării cu efective. Este o problemă pe ordinea de zi la pct.3.

Cea de a doua prevede participarea unor unități ale armatei române în afara teritoriului la exerciții. Este o problemă pe ordinea de zi.

Cea de a treia se referă la tranzitare, între altele și la tranzitare. Până în prezent, pe baza acestor reglementări, Parlamentul României a aprobat atât participarea României la activități cu caracter internațional, în scopul menținerii păcii, deci interesul colectiv, la exerciții și la tranzitarea teritoriilor altor state.

A aprobat, de asemenea, tranzitarea teritoriului României de către forțe armate ale altor state, în temeiul acestei legi.

A aprobat, astfel, anul trecut, în toamnă, accesul în spațiul aerian al României, ceea ce înseamnă tranzitare, a aeronavelor NATO, pentru niște situații de excepție.

Teritoriul României cuprinde partea terestră, partea maritimă și partea aeriană.

Tranzitarea, potrivit legii, nu are importanță cu cel fel de mijloace și pe ce cale se face. Deci, survolul spațiului aerian înseamnă tranzitarea teritoriului României. Parlamentul României a aprobat în toamna anului trecut un survol limitat. Aprobarea este în vigoare.

În primăvara acestui an, Parlamentul României a aprobat folosirea nerestrictivă a spațiului aerian de către aeronavele NATO pentru anumite operațiuni, deci pe un termen determinat.

Această aprobare a Parlamentului, care înseamnă tranzitarea teritoriului României, este și la această dată în vigoare.

Acțiunea pe care o cere domnul președinte spre a fi aprobată presupune tranzitarea teritoriului României pe cale terestră, de această dată, deci nu pe cale aeriană, a unor efective care participă la o operațiune în interesul securității colective și în conformitate cu obligații pe care România și le-a asumat.

Prin efectul Legii nr.23 din 10 aprilie 1996, prin care Parlamentul României a aprobat acordul dintre statele-părți la Tratatul Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forțelor lor și a Protocolului adițional, încheiate la Bruxelles în 19 iunie 1995, Acordul SOFA, Parlamentul României a aprobat ca forțele țărilor NATO și forțele țărilor partenere să fie tratate în acest mod atunci când participă la exerciții sau când tranzitează teritoriul României.

În consecință, pe de o parte, deoarece Parlamentul României poate aproba staționarea forțelor străine pe teritoriul României, eu cred că poate aproba și mai puțin decât atât, tranzitul forțelor pe teritoriu.

Prin Scrisoarea Președintelui sunt precizate condițiile în care se desfășoară acest tranzit. Aceste condiții sunt îndeplinite sub supravegherea armatei române care, în acest sens, exercită o anumită operațiune militară, o operațiune prin care asigură tranzitul trupelor solicitante pe teritoriul României.

Am realizat acest lucru printr-un acord complex cu NATO atunci când am aprobat, când am realizat acordul tehnic cu NATO, pe baza hotărârii Parlamentului.

Realizăm acum același lucru prin planificarea acestor transporturi și însoțirea lor, în așa fel încât ele să nu afecteze în nici un fel securitatea României.

Doresc să mai menționez doar un singur lucru: același lucru îl solicităm și noi în permanență statelor vecine atunci când participăm la astfel de acțiuni.

Participarea noastră la acțiunea din Bosnia este supusă permanent acestei condiționări, a tranzitării teritoriului Ungariei și Croației. Participarea la operațiunea din Albania a necesitat aprobarea Parlamentului Bulgariei, în același condiții. Toate aceste aprobări s-au dat pe baza Acordului SOFA existent între țările noastre.

În plus, România este parte participantă, este o țară participantă la eforturile vizând reglementarea crizei din Kosovo, iar Parlamentul României a aprobat încă de anul trecut participarea țării noastre cu un spital de campanie și cu un detașament de reconstrucție.

Deci, România este, pe de o parte, parte activă la acest ... Sigur că până în prezent nu au fost trimise, dar aceasta este o chestiune tehnică. Pe de altă parte, activitatea de asigurare a tranzitului trupelor în sine este o operațiune a armatei române.

Cred că într-o ședință în care aprobăm intrarea pe teritoriul României și staționarea unor trupe ale NATO pentru exercițiile pe care le aprobă Parlamentul, într-o ședință în care aprobăm prelungirea mandatului forțelor române de participare la operațiunea din Bosnia, cred că în mod logic trebuie să se aprobe și acest tranzit care este oricum, din punct de vedere al intensității activității, mai puțin decât oricare celelalte două.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Dau cuvântul domnului deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Intervenția domnului general este de natură să complice situația.

Așa cum domnia sa a recunoscut, nu este specialist în probleme juridice, cum nu suntem nici noi specialiști în probleme ale armatei, și ceea ce avem noi în discuție aici era dacă, așa cum spunea colegul meu, în mod surprinzător pentru mine, o hotărâre a Parlamentului este lege sau dacă nu este lege? Dacă putem să asimilim aceste lucruri, pentru că în Constituție este foarte clar. Este nevoie de o lege și nu avem o lege. Legea nr.45 art.5 se ocupă de altă problemă, și pentru noi acest lucru este clar. Și nu am să intervin, pentru că nu am ca scop să-l conving pe domnul general de această problemă, cum dânsul nu trebuie să mă convingă pe mine sau pe dumneavoastră de problemele armatei în ceea ce înseamnă tehnica și modul în care ea este condusă.

Deci, pentru noi este foarte clar că art.5 din Legea nr.45 se referă la altă situație.

În același timp, faptul că într-un moment sau altul al activității noastre legislative am adoptat o poziție greșită, asta nu justifică o greșeală în continuare.

Este adevărat că s-ar putea ca aici să fim într-o situație în care la un moment dat am adoptat, datorită tensiunii, care nu avea nimic de a face cu actul legislativ, ci era o tensiune politică și o tensiune mai ales sentimentală a populației, n-am fost poate atenți și cred că nu am fost atenție cu procedura legislativă și nu am ales calea cea mai bună în momentul respectiv.

Asta însă, în mod cert, nu justifică ca astăzi să folosim o asemenea metodă.

Și revin acum la problema care era în discuție: este sau nu este o hotărâre a Parlamentului lege? Nu este lege. Asta este o problemă falsă pe care domnul coleg a ridicat-o din partea comisiei. O hotărâre a Parlamentului nu este lege. De fapt, și în Constituție secțiunea respectivă se numește "Adoptarea legilor și hotărârilor ..." Dacă hotărârea era lege nu se adopta astfel.

Și în regulamentul nostru – și nu l-am adus ca să-l citesc, pentru că îl cunoașteți cu toții – procedura de adoptare a hotărârii este diferită de procedura de adoptare a legii.

De aceea, domnul Gaspar, cu bunăvoinț㠖 și-mi pare rău că bunăvoința domniei sale este interpretată cu reavoință -, a spus că există posibilitatea folosirii unor ordonanțe de urgență tocmai pentru că nu este vorba de o situație delicată în care ar fi statul român în cazul în care anumite angajamente n-ar fi respectate, din acest motiv, și nu din motiv că nu cunoaște Președintele României Constituția, nu din motiv că nu și-a adus aminte în timp util un organ care nu știu astăzi care este, că trebuie să facă o procedură parlamentară, trebuie să provoace o procedură parlamentară. Și domnul Gaspar, reprezentând punctul de vedere al partidului din care și eu fac parte, este de acord să se folosească o soluție pe care noi în general o detestăm, ca să fiu foarte concret, doar pentru a salva onoarea, că e vorba de onoare, înțeleg eu, aici, onoarea României în anumite angajamente. Să ne facem că nu încălcăm Constituția, stimați colegi. Sunt convins că cu toții gândiți la fel ca și mine în această problemă.

Deci, propun să retragem de pe ordinea de zi acest punct, să-l excludem, să-l trimitem Guvernului ca, împreună cu Președinția, să rezolve problema în 24 de ore. Nu are nici un fel de problemă s-o rezolve, fără a încălca Constituția, și noi să nu ne transformăm din orgasn legislativ în organ de încălcare a Constituției.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc și eu.

Cred că dezbaterile asupra ordinii de zi au fost suficiente. S-au exprimat punctele de vedere și argumentările dintr-o parte și cealaltă.

Suntem deja la o oră foarte târzie și mă tem că n-apucăm măcar să soluționăm principalele puncte ale ordinii de zi. Mă iertați, îmi cer scuze, dar cred că lucrurile sunt foarte clare pentru noi toți.

Avem, prin urmare, o propunere ca pct.3 de pe ordinea de zi să fie scos, și o altă propunere, să suplimentăm ordinea de zi cu dezbaterea textelor în divergență la înființarea și dezvoltarea IMM-urilor.

Deci, două probleme distincte, care trebuie soluționate în mod distinct.

 
 

Domnul Traian Neculaie Rânja (din sală):

La pct.5 de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

La pct.5, da, fără îndoială.

Prima a fost propunerea de a se scoate de pe ordinea de zi dezbaterea prevăzută la pct.3.

Cine este pentru scoaterea de pe ordinea de zi? Vă rog să se numere. 78 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Se numără, și cu aceasta verificăm cvorumul. 123.

Abțineri, vă rog? Două abțineri.

Voci din sală:

N-avem cvorum!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da, n-avem cvorum.

Să mai încercăm să aducem în sală. Poate sunt ...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Stimați colegi,

Eu vă propun să mai încercăm o dată, să supunem aceeași problemă votului, dacă, evident, din totalul voturilor exprimate nu avem cvorum, știm ce avem de făcut. Încât, vă rog încă o dată, am observat că au mai venit colegi în sală, unii au și plecat. Da. Vă rog.

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Domnule președinte,

Solicităm plenului, conform regulamentului, ca unul dintre secretari să fie din partea Puterii.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da, numai să fiți amabil să ni-l aduceți.

Da, domnul Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc. Sigur că dacă nu există cvorumul de lucru, conform regulamentului, dumneavoastră suspendați imediat lucrările și anunțați când se reunește Parlamentul României, respectiv cele două Camere. Deci nu mai așteptăm pe nimeni că oamenii au plecat acasă, senatorii au terminat programul astăzi.

Pentru domnul coleg de dinainte, eu i-aș fi propus altceva, pentru demnitatea conducerii Camerei Deputaților. Cei doi președinți de ședință sunt ... de unde? uitați-vă bine și pe urmă spuneți de unde sunt secretarii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Iată că o procedură o putem îndeplini ușor, se echilibrează cei doi secretari: din partea Senatului-Opoziția, din partea Camerei Deputaților-majoritatea.

Vă rog încă o dată, supun aprecierii dumneavoastră prin vot propunerea ca să se elimine pct.3 de pe ordinea de zi, așa cum s-au făcut discuțiile.

Cine este pentru eliminarea pct.3 de pe ordinea de zi. Facem o numărătoare exactă și, după aceea, știm dacă avem sau nu cvorumul.

61 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 152 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Stimați colegi, este o diferență care nu poate fi socotită pe seama unei numărări greșite. Suntem mult sub cvorumul de ședință. Din nefericire, în situația aceasta sunt nevoit să facem apel nominal.

Da, domnul senator Gavra și apoi domnul senator Șerban. (Rumoare.) O să ajungeți senator, domnule Gavra, că în Cameră nu mai intrați.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Potrivit regulamentului ședințelor comune pe care îl puteți completa cu regulamentele celor două Camere, în momentul în care dumneavoastră, președintele de ședință, constatați prin numărarea voturilor că nu există cvorum, următorul alineat vă spune clar că nu mai faceți altceva, nici apel nominal, nici altă procedură, decât suspendați și anunțați când se reunesc cele două Camere. Ziua și locul. Vă rog să aplicați regulamentul, întrucât ați verificat cvorumul prin numărarea de către cei doi secretari. Este prima alternativă. Ați utilizat-o. A doua ar fi fost prin apel nominal. Nu mai este nevoie ca să apelați la prima. Vă rog să suspendați lucrările pentru că, altfel, noi nu vom participa la altceva astăzi în plenul celor două Camere. Noi, Camera Deputaților, avem lucrări în continuare, avem proiecte de legi importante de dezbătut și vă rugăm să ne dați voie să ne continuăm lucrările.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Domnul George Șerban.

Vă rog.

 
 

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că este o mare diferență între semnăturile de pe condică și prezența din sală, ca să dezamorsăm această situație, vă propun în numele grupurilor să facem vot nominal.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Bine.

Stimați colegi,

S-a făcut o asemenea propunere și o supunem votului.

Vă rog, cine este pentru votul nominal? Este o majoritate evidentă.

Vă rog, doamna Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Avem rugămintea să ne spuneți în prezența cărui cvorum s-a dat acest vot în plenul Camerelor reunite astăzi?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vreau să vă spun că existența cvorumului nu este așa de sigură, pentru că foarte mulți dintre colegii noștri nu și-au exprimat în nici un fel votul. Aceasta este situația. În momentul în care avem vot nominal, vom ști sigur dacă avem sau nu cvorum.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, să nu ne facem că nu cunoaștem regulamentul. Cum mai devreme domnul lider al grupului parlamentar PUNR, domnul Gavra, a invocat prevederi regulamentare privind procedura pe care trebuie s-o adoptați în momentul în care constatați că nu există cvorum, la fel vă solicit, în numele grupului nostru parlamentar, și avem rugămintea ca, așa cum vă cunoaștem calitățile care vă caracterizează în conducerea ședinței să le aplicați și în ședința de astăzi.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că o parte dintre colegii noștri, cum ați mai spus nu și-au exprimat votul la care au dreptul și având în vedere, după cum ați spus dumneavoastră, că nu este cert dacă cvorumul legal este sau nu întrunit în sală, grupul nostru parlamentar solicită verificarea cvorumului prin apel nominal.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, pentru a curma discuțiile în plus și a nu tensiona relațiile între noi la nivelul Senatului și Camerei Deputaților, sigur domnii colegi fiecare pot propune ceea ce doresc. Regulamentul însă trebuie studiat. Au timp în pauza regulamentară să facă acest lucru. Ce vreau să vă spun eu? Domnul George Șerban, cu toată considerația, numai că regulamentul spune altceva și, din păcate, conducerea Camerei Deputaților și a Senatului n-au realizat acest demers. Noi nu am semnat pentru ședința comună. Noi am semnat dimineață, deputații, pentru ședința Camerei Deputaților. Nu am semnat pentru ședința comună.

Deci, domnule Șerban, îmi pare rău, nu poate fi aplicat principiul pe care l-ați propus. Nu am semnat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Stimați colegi, nu are rost să mai înverșunăm niște lucruri care sunt și așa destul de tensionate. Eu cred că exprimarea prin vot nominal arată exact și poziția față de această problemă și dacă, în urma acestui vot, nu avem cvorumul, vă continuați dumneavoastră ședințele.

Vă rog.

 
 

Domnul Virgil Popa:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Procedura de solicitare a votului nominal nu este așa de simplă cum ați realizat-o dumneavoastră aici. Era necesar, în primul rând, solicitarea de către Birourile permanente, care trebuiau să facă propunerea către plen și dacă plenul aprobă, nu în această formulă.

În al doilea rând, nu mai puteați dumneavoastră supune la vot această propunere, din moment ce dumneavoastră ați declarat că nu există cvorum. Deci votul este fără temei.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog, vă dau cuvântul, dar să știți că eu deja am luat hotărârea. Și aveți răbdare s-o aflați.

Domnul Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Doresc, domnilor colegi, să atrag atenția că într-adevăr președintele de ședință poate verifica cvorumul de lucru. Nu se spune însă nicăieri cum. Verificarea se poate face, fie prin numărare în sală, fie la latitudinea președintelui sau a Camerei prin vot nominal.

Prin urmare nu există... vă rog să ne indicați unde se spune că verificarea cvorumului se face prin numărare în sală.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Stimați colegi,

Apel nominal și dacă în urma apelului nominal nu avem cvorumul, suspend ședința.

Vă rog, apelul nominal începând cu Camera Deputaților.

Bun, cu Senatul, sunt și mai puțini.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Începem apelul cu Senatul.

Achim George

prezent

Aichimoaie Ionel

prezent

Alexandru Nicolae

prezent

Apostolache Victor

absent

Ardelean Ioan

absent

Avarvarei Ioan

absent

Avram Gheorghe

prezent

Badea Dumitru

prezent

Badea Nelu

absent

Bădiceanu Nistor

prezent

Bădulescu Doru Laurian

absent

Bălănescu Mihail

prezent

Baraș Ioan

prezent

Blaga Vasile

absent

Bleahu Marcian David

absent

Blejan Constantin

absent

Bogdan Florin

prezent

Boiangiu Cornel

absent

Boilă Matei

prezent

Bold Ion

absent

Brânzan Emilian

prezent

Bucur Corneliu Ioan

absent

Bunduc Gheorghe

absent

Burghelea Ioan

absent

Burtea Marcu

absent

Buruiană Florin

absent

Caraman Petru

prezent

Cataramă Viorel

absent

Căncescu Aristotel Adrian

absent

Câmpean Teodor

prezent

Cârciumaru Ion

absent

Cerveni Niculae

absent

Chiriacescu Sergiu

prezent

Ciurtin Costică

absent

Cotarcea Haralambie

absent

Cozmâncă Octav

absent

Crecan Augustin

absent

Crețu Ioan

prezent

Csapo Iosif

prezent

Dide Nicolae

prezent

Dima Emil

absent

Dobrescu Răsvan

absent

Dobrescu Vasile

absent

Drăgulescu Iosif Ștefan

absent

Dumitrașcu Gheorghe

Absent

Dumitrescu Cristian Sorin

Absent

Dumitrescu Ticu Constantin

Absent

Eckstein Kovacs Peter

Absent

Făniță Triță

Prezent

Feldman Radu Alexandru

Prezent

Frunda Gyorgy

Absent

Fuior Victor

Prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu

Absent

Gaița Doru

Absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

Absent

Găvănescu Vicențiu

Absent

Gheorghiu Costel

Prezent

Gherman Oliviu

Absent

Ghițiu Paul

Absent

Glodean Voicu Valentin

Absent

Grama Mihail

Prezent

Hajdu Menyhert Gabor

Absent

Hauca Teodor

Absent

Huidu Dumitru

Absent

Ilie Aurel Constantin

Absent

Ilie Ștefan

Absent

Iliescu Ion

Absent

Ion Vasile

Absent

Ionescu Cazimir Benedict

Absent

Ionescu Quintus Mircea

Prezent

Juravlea Petru

Absent

Lăzărescu A. Dan

Prezent

Lorinczi Iuliu

Absent

Maior Liviu

Absent

Marcu Ion

Absent

Marin Dan Stelian

Absent

Marinescu Voinea Bogdan

Absent

Marko Bela

Absent

Matetovici Mihai

Absent

Meleșcanu Teodor Viorel

Absent

Mânzina Ion

Prezent

Moisin Ioan

Prezent

Morțun Alexandru Ioan

Prezent

Muller Constantin

Prezent

Nemeth Csaba

Prezent

Nicolaescu Sergiu

Absent

Nicolai Marin

Prezent

Ninosu Petre

Prezent

Oprea Andreiu

Absent

Opriș Octavian

Absent

Paleologu Alexandru

Absent

Pană Viorel Marian

Absent

Pașca Liviu Titus

Prezent

Păcuraru Paul

Prezent

Pătru Nicolae

Absent

Păvălașcu Gheorghe

Prezent

Petrescu Mihai

Absent

Plătică Vidovici Ilie

Absent

Pop Ioan Sabin

Prezent

Pop Stelian Alexandru

Absent

Popa Mircea Ioan

Absent

Popa Virgil

Prezent

Popescu Dan Mircea

Absent

Popescu Virgil

Prezent

Popovici Alexandru

Prezent

Prahase Ioan Mircea

Absent

Preda Elena

Absentă

Preda Florea

Absent

Predescu Ion

Prezent

Predilă Marin

Absent

Prisecaru Ghiorghi

Prezent

Pruteanu George Mihail

Absent

Puskaș Valentin Zoltan

Absent

Roman Petre

Absent

Sava Constantin

Absent

Săndulescu Șerban

Prezent

Secrieru Dinu

Prezent

Seres Denes

Prezent

Sersea Nicolae

absent

Solcanu Ion

absent

Spineanu Ulm Nicolae

absent

Stănoiu Mihaela Rodica

absentă

Szabo Karoly Ferenc

absent

Ștefan Viorel

absent

Știreanu Octavian

absent

Tambozi Justin

absent

Tărăcilă Doru Ioan

absent

Timofte Alexandru Radu

absent

Tocaci Emil

absent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Turianu Corneliu

absent

Ulici Laurențiu

absent

Ungureanu Vasile

absent

Vasile Radu

absent

Vasiliu Constantin Dan

absent

Vasiliu Eugen

prezent

Văcaru Vasile

absent

Văcăroiu Nicolae

absent

Verestoy Attila

absent

Vladislav Tiberiu

absent

Vornicu Sorin Adrian

absent

Vosganian Varujan

absent

Zavici Nicolae

prezent

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc. Apelul pentru Camera Deputaților. Domnul secretar Simiti. Apelul la Camera Deputaților, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

prezent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

prezent

Ana Gheorghe

absent

Ana Gheorghe (HD)

prezent

Andrei Gheorghe

Prezent

Andronescu Ecaterina

Absentă

Antal István

Prezent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

prezent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălan Marilena

prezentă

Bălăeț Dumitru

absent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Boștinaru Victor

prezent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

prezent

Bran Vasile

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Dan Marțian

absent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

prezent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Dobre Traian

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

prezent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Drecin Mihai Dorin

absent

Drumen Constantin

absent

Dugulescu Petru

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

prezent

Elek Barna

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

prezent

Gavrilaș Teodor

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghibernea Dan

absent

Ghidău Radu

absent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

absentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

absentă

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

prezent

Kerekes Károly

absent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lazia Ion

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

absent

Manole Odisei

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Marin Gheorghe

absent

Marineci Ionel

prezent

Marinescu Ioan Sorin

absent

Márton Árpád Francisc

prezent

Matei Lucian Ion

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Mihu Victor Traian

absent

Miloș Aurel

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Mogoș Ion

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Moldovan Petre

absent

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Moroianu Geaman Adrian Tudor

prezent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Musca Monica Octavia

prezentă

Nagy Ștefan

prezent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

prezent

Năstase Adrian

absent

Neacșu Ilie

absent

Neagu Romulus

absent

Neagu Victor

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

prezent

Nică Mihail

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Nicolae Jianu

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

prezent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

absent

Oltean Ioan

prezent

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

prezent

Osman Fedbi

absent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Paneș Iosif

absent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Pavel Vasile

prezent

Pavelescu Claudiu Costel

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Pecsi Francisc

absent

Pereș Alexandru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Petrescu Silviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Petreu Liviu

absent

Petrovici Silvia

prezentă

Pintea Ioan

absent

Pițigoi Barbu

prezent

Pop Iftene

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Pop Viorel

prezent

Popa Aron Ioan

absent

Popa Daniela

prezentă

Popa Ioan Mihai

prezent

Popa Nicolae

absent

Popa Virgil

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

prezent

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Raica Florica Rădița

prezentă

Raicu Romulus

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rațiu Ion

absent

Rădulescu Cristian

prezent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

absent

Roșca Ioan

prezent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sabău Traian

prezent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

absent

Sandu Ion Florentin

prezent

Sassu Alexandru

absent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Sârbu Marian

absent

Secară Gheorghe

prezent

Serac Florian

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

absent

Simion Florea

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Spiridon Didi

absent

Stan Vasile

absent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stancov George-Iulian

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

prezent

Stănescu Mihai-Sorin

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin-Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

prezent

Șincai Ovidiu

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Șteolea Petru

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tamás Sándor

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Teculescu Constantin

prezent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Tudor Marcu

prezent

Tudose Nicolae-Florin

prezent

Țepelea Gabriel

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Țurlea Petre

prezent

Udrea Florian

absent

Vaida Francisc-Atila

prezent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

absent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan-Adrian

prezent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

prezent

Vițelar Bogdan

prezent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog să vă ocupați locurile, că vom cunoaște imediat situația cvorumului.

Vă rog, domnule secretar, poftiți să vedem situația. Lăsați-l, vă rog, pe domnul secretar.

Vă rog să vă ocupați locurile, doamnelor și domnilor deputați și senatori.

În urma apelului nominal, a rezultat că sunt în sală prezenți 277 de parlamentari. Prin urmare, avem cvorum.

(Vociferări în sală)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, domnule vicepreședinte, sigur că dumneavoastră meritați să fiți felicitat pentru osteneala cae v-o dați, deși vi s-a impus un anumit punct de vedere cu care cred că n-ați fost de acord niciodată în viața dumneavoastră.

Sigur că cei din sală, din partea dreaptă, care mai sunt pe aici, răzleți, nu știu decât un singur lucru, să vocifereze, și este păcat pentru că dumneavoastră conduceți lucrările și v-ați comportat demn în raport cu domniile lor azi. Dar nu contează pentru că sunt pierderi colaterale și la Parlamentul României suficiente, ca și în Iugoslavia. Dar, dumneavoastră aveți dreptate, e adevărat. Articolul din Regulamentul ședințelor comune spune că lucrările celor două Camere pot să se desfășoare în prezența la jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor.

Trebuie însă adăugat ceva, care e prevăzut în regulament. Atunci când noi am elaborat regulamentele, am spus că prevederile care nu se regăsesc în Regulamentele ședințelor camerelor se completează cu prevederile Regulamentelor celor două Camere. Or, acolo, se spune în felul următor și la dumneavoastră în Regulament și la noi: lucrările Camerei și lucrările Senatului trebuie să se desfășoare în prezența a jumătate plus unu din numărul senatorilor la Senat și al deputaților de la Cameră. Vă rog să constatați că din numărul total al senatorilor, 144, sunt prezenți prin apel nominal 51. Prin urmare, nu pot continua lucrările celor două Camere, întrucât Regulamentul este încălcat.

Pentru colegii care vociferează, le amintesc un singur lucru. De când sunt în Parlament, numai atât au făcut: și-au ridicat două degtete. E păcat pentru milioanele care le luați. Plecați acasă că e mai bine și vă odihniți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau totuși să-i reamintesc domnului Gavra care sunt dispozițiile din Regulamentul ședințelor comune. Art.39 spune foarte clar: "În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere." Din 486, sunt prezenți 217 și, deci, problemele sunt rezolvate.

(Aplauze)

Un moment, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Domnule deputat Gavra,

Art.89 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului sppune așa: "Dispozițiile prezentului Regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului." La art.113 a Regulamentului Camerei Deputaților se spune la un moment dat, la penultimul alineat, următorul lucru: "Înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Deputații care nu-și exercită dreptul de vot, dar care nu au fost prezenți în sala de ședințe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.".

Mulțumesc.

(Din sală se strigă că nu este cvorum)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă rog. V-ați expus punctul de vedere foarte clar.

Stimați colegi și colege,

Încerc să ascult pe toată lumea și să găsesc soluția cea mai apropiată de Regulament. Eu consider că avem cvorum și putem să continuăm lucrările.

Prin urmare, rediscutăm ordinea de zi și prima propunere care s-a făcut cu privire la ordinea de zi, și de data aceasta să-mi dați voie să încerc să spun da sau nu și să fac diferențe, pentru că altfel ne găsim din nou că o parte din colegii noștri nu-și exprimă dreptul de vot. Dacă sunt prezenți în sală trebuie să-și exprime un punct de vedere, indiferent că se abțin, votează pro sau contra.

Prin urmare, propunerea ca problema, chestiunea scrisorii care formează obiectul punctului 3 al ordinii de zi, s-a făcut să fie scoasă de pe ordinea de zi. Doriți să spun "pentru" sau "contra", să putem face diferența? "Pentru"? Da.

Cine este pentru?

Din sală:

Pentru ce?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Înseamnă că propunerea nu a fost susținută.

Cine este pentru a se scoate de pe ordinea de zi scrisoarea cu privire la tranzitarea trupelor străine prin România?

Cine este pentru? Pentru scoatere. Vă rog.

Vă rog să vă exercitați dreptul de vot pentru că vom trece și la abțineri, și apoi, restul înseamnă împotrivă.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Vă rugăm să verificați cvorumul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Numără voturile ambii secretari, fără să mai fie vreo grijă.

55 de voturi pentru. În raport cu cei prezenți este insuficient.

Nu, nu, vă rog, domnule...(Se apropie de microfon domnul Ioan Gavra) Dați-mi voie să conduc ședința sau vă dau locul dumneavoastră.

Nu vă dau cuvântul, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ca lider de grup!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule Gavra, nu se poate, dumneavoastră încercați să obstrucționați o ședință? Vă rog! Nu sunt obligat să vă dau cuvântul, decât atunci când este necesar pentru bunul mers...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Am solicitat cuvântul ca lider de grup!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

1 minut! Vă rog!

(Aplauze ale deputaților și senatorilor din PRM și PUNR. Proteste, vociferări, bătăi în pupitru ale deputaților și senatorilor din majoritate.)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Pentru Kosovo ați fi foarte buni, acolo vă e locul, cred! Păcat că nu vă trimite acolo armata pe dumneavoastră!

Domnule vicepreședinte,

Ca șef de grup parlamentar, vă cer verificarea cvorumului la fiecare numărătoare a voturilor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Abțineri? Față de cvorum, este clar că nu s-a putut adopta, este insuficient.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Voturile contra?!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Am verificat cvorumul până acum, domnule Gavra, nu ne jucăm de-a...!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar verificați! V-am cerut verificarea cvorumului! Pentru, împotrivă și abțineri! La fiecare!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

A doua propunere este să fie incluse pe ordinea de zi textele în divergență la IMM-uri.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar numărați voturile!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Cine este pentru? Este evidentă majoritatea, se include pe ordinea de zi.

Deputați și senatori din PRM și PUNR:

Numărați!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog să numărați, și dintr-o parte și dintr-alta!

164 de voturi pentru, deci s-a inclus pe ordinea de zi.

Deputații și senatorii din PRM și PUNR:

Nu este adevărat! Și împotrivă?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Împotrivă? Poftiți! Dar să știți că nu ne mai jucăm cu cvorumul, pentru că nu se votează!

Iertați-mă, fac o constatare dureroasă pentru mine: se încearcă, pur și simplu, obstrucționarea unei ședințe a unui Parlament care răspunde în fața țării pentru hotărârile sale! Așa ceva nu se poate!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este treaba fiecăruia, dar numărați! Împotrivă sau abțineri, cât este?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Poftiți!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnilor președinți și domnilor colegi. Vă amintiți respectuos că, de ani de zile, și din vechiul Parlament, am vorbit despre necesitatea unui limbaj urban în Parlament, am fost întotdeauna pentru exprimarea tuturor opiniilor. Țara noastră și alte țări trec prin chestiuni, evenimente importante, tensionate și un anumit personaj, pe care nu vreau să-l numesc, profită de eleganța și de curtuoazia pe care domnul președinte Quintus le manifestă, pentru ca să transforme ședința aceasta într-un fel de ceva rizibil, hilar și prostesc și râde de un Parlament întreg! (Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.)

Și eu vă rog respectuos, domnule președinte, să reprimați toate aceste manifestări de abuz de drept! Pentru că nu am numit nici o persoană și se știe el, cine-i cel care vorbește! Și această persoană, nu numai că tulbură, dar distruge tot ce se poate face în Parlament! Intenționat! Și se comportă ca un dușman al intereselor poporului! (Aplauze, strigăte de "Bravo!" ale parlamentarilor din majoritate.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog, suficient!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Organismele statului și alte organisme internaționale ne cheamă să ne dăm un vot și dumnealui ne invită să plecăm acasă! Și dumneavoastră tolerați o astfel de atitudine! Este inadmisibil! (Aplauze, ovații și strigăte de: "Bravo!" ale parlamentarilor din majoritate.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog, domnule coleg, că vă periclitați sănătatea, păstrați-vă calmul!

 
 

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Să-l spânzurăm pe coleg!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să-și ceară scuze, pentru ce a spus la microfon!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Lasă, dom’le!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Mai rău ca Stalin!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Dar eu nu înțeleg, ce mai discutăm acum?

 
 

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

S-a verificat cvorumul prin apel nominal, ceea ce este indiscutabil, s-a anunțat un număr, pe urmă s-a votat numărul celor care au votat pentru. Acest număr era superior față de jumătate plus unu al acelui număr, din acel moment, nu mai e ce să numărăm.(Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Bine, mulțumesc.

Față de toate aceste lucruri, nu v-am supus ordinea de zi în ansamblu, am spus numai ceea ce intră și ceea ce iese. Vă rog să vă pronunțați asupra ordinii de zi, în ansamblu.

Cine este pentru? Este evidentă majoritatea.

 
Prezentarea scrisorii Președintelui României prin care înștiințează Parlamentul despre participarea unor unități (subunități) ale Armatei României cu efective, armament și/sau tehnică de luptă, la aplicații (exerciții) cu unități (subunități) din armatele altor state, pe teritoriul acestora.

Cine prezintă scrisoarea președintelui, care informează Parlamentul, la pct. 1? Din partea comisiei?

Vă propun, domnule președinte, să vă referiți numai la ce este vorba. Textul a fost distribuit, nu mai este nevoie să-l citiți.

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Exact.

Domnule președinte,

Am să dau citire numai scrisorii primite din partea Președintelui României, iar menționarea exercițiilor asupra cărora ni se cere votul astăzi nu mai are rost să o citesc, întrucât toți au avut distribuit acest text înainte.

"Domnului Ion Diaconescu, Președintele Camerei Deputaților. Stimate domnule președinte, în baza art. 5 alin. din Legea apărării naționale, înștiințez Parlamentul României despre participarea unor unități/ subunități ale Armatei României cu efective, armament și/sau tehnică de luptă la aplicații/exerciții cu unități/ subunități din armatele altor state, pe teritoriul acestora. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat participarea la aceste activități. Activitățile au fost incluse în planul de relații internaționale al Ministerului Apărării Naționale pe anul 1999 și în planurile de cooperare militară bilaterală, iar cheltuielile aferente sunt prevăzute în bugetul ministerului pe anul 1999. Semnat, Președintele României."

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Pentru învățământ, când se dă?

Păcat de armată! Vedeți, domnilor din armată, ce este în sala asta? Vedeți cine vă condue? Sunt nebuni! Halal! Rușine!

Voci din majoritate:

Dați-l afară pe Gavra!

 
Adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind aprobarea participării, în continuare, a României la Forța de Stabilizare în Republica Bosnia-Herțegovina (SFOR), începând cu data de 1 iulie 1999 și până la data de 30 iunie 2000.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

S-a luat act, nu este nevoie de vot.

Trecem la pct. 2 al ordinii de zi: Scrisoarea președintelui privind participarea continuării României la forța de stabilizare în Bosnia Herțegovina.

Din parttea comisiei, vă rog, cine face propunerea?

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

"Raport comun cu privire la solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba continuarea participării României la forța de stabilizare în Republica Bosnia Herțegovina SFOR, în perioada 01.07.1999-30.06.2000. Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, sesizate de Birourile permanente cu Adresele nr. SP 9/16.06.1999 și nr.610/15.06.1999, au examinat solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba continuarea participării României la forța de stabilizare în Republica Bosnia Herțegovina SFOR în perioada 01.07.1999-30.06.2000, cu următoarele forțe și mijloace: un batalion de geniu cu 167 de militari; un detașament de transport CL cu 10 militari; un pluton de poliție militară cu 21 de militari; personal de stat major-7 militari. Solicitarea Președintelui României s-a făcut în urma Scrisorii nr.2505 JOCI5/LJ029 din 28.05.1999, adresată autorităților militare române de locțiitorul comandantului suprem al Forțelor aliate din Europa, prin care a solicitat o nouă prelungire a termenului de participare a contingentului românesc la această misiune.

Președintele României solicită, la cererea NATO, ca forțele și mijloacele menționate mai sus să poată să execute și misiuni în Kosovo. Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună în ziua de 16 iunie 1999, examinând scrisoarea Președintelui României, constată că solicitarea s-a făcut în temeiul art. 5 din Legea apărării naționale a României, nr. 45/1994. Ministerul Finanțelor și Ministerul Apărării Naționale vor prezenta Guvernului României proiectul unei hotărâri privind finanțarea acestei misiuni. În baza celor constatate, comisiile au avizat favorabil solicitarea Președintelui României și au hotărât, cu 2 voturi împotrivă, să fie supusă plenului celor două Camere ale Parlamentului. În acest scop, s-a întocmit proiectul de hotărâre alăturat."

Permiteți-mi, domnule președinte, să-i dau citire:

"Hotărâre privind aprobarea participării în continuare a României la forța de stabilizare în Republica Bosnia Herțegovina SFOR, începând cu data de 1.07.1999 până la data de 30.06.2000.

 
Adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind aprobarea tranzitării teritoriului României de către eșaloanele de transport, cu trupe și tehnică militară, reprezentând contingentele KFOR în Kosovo ale Republicii Polone și Republicii Cehe.

Având în vedere solicitarea Președintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba participarea României în continuare la forța de stabilizare din Republica Bosnia Herțegovina SFOR, ca urmare a solicitării adresate autorităților militare române de locțiitorul Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), prin Scrisoarea nr.2505/JOCI5/LJ099 din 28.05.1999,

în temeiul art. 117 alin. 5 din Constituția României și al art.t 5 alin. 1 din Legea apărării naționale a României, nr. 45/1994, și al art. 1 pct. 27 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 – Se aprobă participarea în continuare a României la forța de stabilizare în Republica Bosnia Herțegovina (SFOR) în perioada 1.07.1999-30.06.2000, cu următoarele forțe și mijloace: un batalion de geniu cu 167 de militari; un detașament de transport CL cu 10 militari; un pluton de poliție militară cu 21 de militari; personal de stat major – 7 militari.

Art. 2 – Se aprobă solicitara Președintelui României făcută la cererea NATO, ca forțele și mijloacele menționate la art. 1 să poată executa misiuni și în Kosovo, cu informarea prealabilă a Parlamentului.

Art. 3 – Finanțarea acestor misiuni se stabilește prin hotărâre a Guvernului României. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 17 iunie 1999, cu respectarea prevederilor a art. 74 alin. 2 din Constituția României. Semnat: Președintele Camerei Deputaților – Ion Diaconescu; Președintele Senatului – Petre Roman."

 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observații cu privire la acest proiect de hotărâre? Nu sunt.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Puncte de vedere ale noastre, putem? Nu observații.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Am zis că nu sunt, că nu v-am văzut. Aveți cuvântul!

Voci din majoritate:

La vot!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul deputat considera că toate grupurile parlamentare își vor exprima punctul de vedere, altfel, nu dorește să ia cuvântul. Bine.

Supun aprobării dumneavoastră titlul Hotărârii privind aprobarea participării, așa cum vi s-a spus, începând de la 1.06.1999 până la 30.06.2000. Vă rog să vă exprimați votul!

Cine este pentru? Da, este o majoritate evidentă.

Preambulul hotărârii. Vă rog să vă exprimați votul! Aceeași majoritate.

Art. 1. Vă rog, votul! Vă mulțumesc.

Votul pentru art. 2. Mulțumesc.

Votul pentru art. 3. Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, prin vot, proiectul acestei hotărâri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Cu o majoritate necontestabilă, hotărârea a fost aprobată.

Trecem la pct. 3 al ordinii de zi. Rog comisia să-și prezinte raportul.

 
 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

"Raport comun privind solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba tranzitarea teritoriului național de către eșaloane de transport cu trupe și tehnică militară aparținând Republicii Polone și Republicii Cehe, pentru contingentul polonez și, respectiv, ceh KFOR în Kosovo. Prin Adresele nr. SP 10/16.06.1999 și nr.B.P. 643/15.06.1999, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate de Birourile Permanente să analizeze solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului pentru aprobarea tranzitării teritoriului național de eșaloane de transport cu trupe și tehnică militară pentru contingentele KFOR ale Republicii Polone și Republicii Cehe și întocmirea proiectui de hotărâre pentru aprobarea acestor solicitări de către Parlamentul României.

Comisia a fost informată că Ambasada Republicii Polone la București a solicitat acordul autorităților române ca în perioada 25.06-2.07.1999, șapte garnituri de tren cu trupe și tehnică militară, compuse din 852 de militari, 202 de vehicule și 163 de containere cu echipament militar pentru contingentul polonez KFOR în Kosovo să tranziteze teritoriul României. Eșaloanele militare vor intra pe teritoriul național prin stația Curtici și vor ieși prin stația Negru Vodă. Atașatul militar al Republicii Cehe la București a solicitat acordul autorităților române ca în perioada 22-26.06.1999 trei garnituri de tren cu tehnică militară, compuse din 53 de vehicule, 40 de containere cu echipament militar, însoțite de escortă proprie pentru contingentul KFOR în Kosovo, să tranziteze teritoriul României. Eșaloanele militare vor intra pe teritoriul național prin stația Curtici și vor ieși prin stația Giurgiu.

Pe timpul tranzitării teritoriului României, fiecare tren va fi păzit și însoțit de o gardă militară a părții române, urmând ca activitatea să fie coordonată de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Transporturilor, prin organele lor de specialitate.

Întrunite în ședință comună în ziua de 16 iunie 1999, Comisiile pentru apărare, ordine publică și singuranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitările Președintelui României și au constatat că acestea respectă prevederile art. 117 alin. 5 din Constituția României. Cu 1 abținere, comisiile au hotărât să supună solicitările Președintelui României spre dezbaterea și aprobarea Parlamentului în ședința comună a celor două Camere. Pe baza dezbaterilor, comisiile au întocmit proiectul de hotărâre anexat, pentru a fi supus spre aprobare."

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Mitrea. Aveți cuvântulL!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul doar ca să risipesc o neclaritate. Noi, Grupul parlamentar PDSR, am fost pentru o altă formă, nu era vorba de fondul problemei. În mod cert, Camera a decis că aceasta este metoda (sigur, majoritatea decide). În ceea ce privește fondul problemei, fondul hotărârii, Grupul parlamentar PDSR va vota pentru. Vă mulțumesc. (Aplauze ale majorității.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte luări de cuvânt? Domnule general Degeratu, doriți să luați cuvântul? A plecat.

Voci din sală:

La vot!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul senator Gheorghe Prisecaru.

 
 

Domnul Gheorghe Prisecaru:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Camerei,

Stimați colegi,

Nu am nici o observație în legătură cu raportul, dimpotrivă, sunt de acord. Dar am de adresat Executivului de aici, din partea stângă, două întrebări.

Prima se referă la o știre BBC din 15 iunie, potrivit căreia Parlamentul Ungariei ar fi aprobat trimiterea în Kosovo a unui batalion, cu misiunea de a contribui la menținerea păcii, care să tranziteze România, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În situația când lucrurile stau astfel, întreb Executivul dacă există o asemenea solicitare oficială către România și, dacă da, care este atitudinea Executivului. Dacă Executivul este de acord cu această solicitare, când intenționează să solicite aprobarea Parlamentului?

A doua întrebare se referă la știrile potrivit cărora Rusia ar fi cerut României, Ungariei și Bulgariei autorizația de a permite accesul în spațiile lor aeriene avioanelor care transportă trupe rusești pentru Kosovo. Cunoaștem atitudinea Parlamentului Ungariei și a Executivului de la Sofia, și anume că o decizie va fi luată după ce NATO și Moscova vor ajunge la un acord referitor la comanda forțelor internaționale de pace KFOR din această provincie sârbă. Nu știm însă nimic despre atitudinea și răspunsul autorităților române. Nu crede oare Executivul că este oportună informarea, în acest stadiu, a Parlamentului României, în legătură cu această problemă? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Remus Opriș.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Domnule președinte,

Am luat cuvântul într-o problemă de procedură. Problemele ridicate de domnul senator Prisecaru nu fac obiectul ședinței comune de astăzi, ele pot fi ridicate în cadrul ședințelor de întrebări și interpelări la nivelul Camerei respective și nu astăzi. (Aplauze ale deputaților din majoritate.) Vă rugăm, deci, să nu se ia notă de aceste întrebări.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul președinte Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Eu am o nedumerire și cred că trebuie să avem foarte mare grijă cum redactăm textele și, mai ales, conținutul acestor texte pe care le prezentăm astăzi aici și care sunt de o importanță deosebită. Eu nu știu ca la această dată Kosovo să fie obiect de drept internațional, ca stat. Or, eu nu cred că se așează într-un text Kosovo, Kosovo este o parte a unui stat recunoscut în granițele internaționale, și anume Republica Federală Iugoslavia. Cred că nu este corect.

Așa cum nu putem, de pildă, să încheiem sau să facem un grup de prietenie cu fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, tocmai pentru că nu se acceptă anumite denumiri, nu cred că noi, aici, într-un text, trebuie să facem obiect de drept internațional dintr-o regiune, a Serbiei, de pildă. Și eu cred că trebuia menționat, fie în paranteză, fie în linioară, Republica Federală Iugoslavia, așa este corect, ca subiect de drept internațional, și să nu facem noi subiecte de drept internațional, care, la această dată, nu sunt recunoscute.

Sau dorim să facem subiect de drept internațional, se știe acest lucru? Aceasta este problema. Se pare că se dorește ca acolo să fie o țară și, atunci, să ni se spună dacă este așa sau nu.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

O obiecțiune care sigur că merită să fie luată în considerare.

În primul rând, am să-i întreb pe reprezentanții Guvernului sau ai Armatei dacă sunt în măsură să...

 
 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Din partea comisiei.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog!

 
 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Vreau să vă spun că în scrisoarea domnului președinte este trecut: "Kosovo-R.F. Iugoslavia", în rezoluția Consiliului de Securitate se menționează numai "Kosovo", dar noi, în comisie, nu avem nimic contra să se menționeze exact cum ați precizat, pentru că aceasta este situația de fapt și noi trebuie să plecăm de la situația de fapt. Suntem de acord cu propunerea respectivă.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Deci: "Kosovo, Republica Federală Iugoslavia".

Cu privire la această problemă, cine dorește să ia cuvântul din partea dumneavoastră? Nu mai e nevoie.

De acum, trecem la dezbateri. La informările acelea pe care le-a cerut domnul senator Prisecaru, dacă veți putea da, după aceea, răspunsuri, vom vedea... (rumoare, vociferări, proteste ale majorității). Dați-mi voie să-mi exprim și eu un punct de vedere! Dacă sunteți în situația să răspundeți, răspundeți, dacă nu, vor face obiectul unei interpelări, cumva.

Cu privire la completarea: "Kosovo-Republica Federală Iugoslavia" cred că sunteți de acord? Da.

Voci din sală:

La vot!

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

La vot!

Titlul hotărârii. Mai sunt de făcut observații. Vă rog!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Atât la titlu, cât și la art. 1 și 2, ca să nu mai revin la microfon, propun să se folosească terminologia din Constituție și, de altfel, și din finalul scrisorii pe care Președintele României a adresat-o Parlamentului, în care se spune că: "Se supune spre aprobare Parlamentului trecerea" și nu "tranzitarea". De altfel, Constituția spune că: "Pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe."

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Deci, spuneți așa: "Aprobarea trecerii pe teritoriul României". Am înțeles. Comisia este de acord?

 
 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Da.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Toată lumea e de acord cu această amendare.

Vă rog să vă exprimați votul cu privire la titlu.

Cine este pentru? Este o majoritate confortabilă.

Evident că și aici și peste tot unde este trecut cuvântul Kosovo, în paranteză, vom pune: Republica Federală Iugoslavia. Deci, și la titlu.

Preambulul hotărârii. Vă rog să vă exprimați votul! Da, este o majoritate evidentă.

La art. 1, dacă sunt de făcut observații. Dacă nu, vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la art. 1.

Cine este pentru? Da, majoritate clară.

Art. 2.

Vot pentru? Majoritate.

Art. 3. De asemenea, vot majoritar.

Vă rog, stimate și stimați colegi, să vă exprimați votul cu privire la această hotărâre în întregul ei.

Cine este pentru? Este o mare majoritate, hotărârea a fost aprobată, vă mulțumesc.

 
Adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind aprobarea participării unor unități (subunități) din armatele altor state la activități de pregătire în comun cu unități (subunități) ale Armatei României, pe teritoriul național, în perioada iulie-noiembrie 1999.

Trecem la pct. 4 al ordinii de zi.

Tot o solicitare a domnului Președinte, pentru participarea unor unități și subunități din armatele altor state la activități de pregătire comună cu armata noastră.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului, pentru a aproba participarea unor unități, subunități din armatele altor state, la aplicații, exerciții și activități de pregătire în comun cu unități și subunități ale Armatei României pe teritoriul național, în perioada iulie-noiembrie 1999.

Prin adresele nr. ... din 16 iunie 1999 și din 15 iunie 1999, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate de Birourile permanente să analizeze scrisoarea Președintelui României de aprobare a participării unor unități, subunități din armatele altor state la activități de pregătire în comun cu unități, subunități ale Armatei României, pe teritoriul național, în perioada iulie-noiembrie 1999.

În scrisoare se menționează că activitățile prezentate spre aprobare Parlamentului României au fost incluse în planul de relații internaționale al Ministerului Apărării Naționale pe anul 1999 și în planurile de cooperare militară bilaterală, iar cheltuielile aferente sunt prevăzute în bugetul acestui minister.

Întrunite în ședință comună, în ziua de 16 iunie 1999, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitarea Președintelui României și au constatat că aceasta respectă prevederile art. 117 alin. 5 din Constituția României și ale art. 5 alin. 3 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994.

Cu unanimitate de voturi pentru, comisiile au hotărât să propună solicitarea Președintelui României spre dezbatere și aprobarea Parlamentului, în ședința comună a celor două Camere.

În urma dezbaterilor, comisiile au întocmit proiectul de hotărâre anexat.

Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți să nu-i dau citire, întrucât, ca și în cazul anterior, el a fost distribuit domnilor senatori și deputați și, deci, se pot pronunța asupra lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt de făcut discuții în legătură cu acest proiect de hotărâre?

Dacă nu sunt, vă supun aprobării dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Majoritatea.

Preambulul. Vă rog să votați preambulul.

Cine este pentru? Da.

Articolul unic. Vă rog să vă exprimați votul cu privire la articolul unic. Este cu o majoritate clară.

Vă rog să vă exprimați votul cu privire la proiectul acestei hotărâri în întregul său.

Vă rog, votul dumneavoastră... Vă mulțumesc.

Și această hotărâre a fost aprobată de cele două Camere ale noastre, întrunite în ședință comună.

Da. Iertați-mă, domnul secretar Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am luat cuvântul în acest moment, ca să nu mai înveninez în timpul discuției atmosfera, pentru că n-avea legătură cu fondul problemei.

Onorabilul nostru coleg, domnul Remus Opriș, care era aici acum două minute, a spus că respectivele întrebări ale domnului senator trebuiau trimise la "interpelări". Vreau să spun că nu este așa. În timpul discutării unei probleme, orice întrebare pusă celor autorizați, care reprezintă Guvernul în problema respectivă, în zona de interes, trebuie să primească răspuns.

Așa că, domnule președinte, fac apel la dumneavoastră, ca Guvernul să dea răspuns la cele două întrebări care erau legate de problemele respective. Erau legate de problema în discuție.

Trebuie date răspunsuri, că Parlamentul are dreptul să se informeze. Asta-i părerea mea.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Rog pe reprezentanții Guvernului să nu părăsească ședința și am spus că, în măsura în care sunt în situația să răspundă la aceste întrebări, le dau cuvântul.

Cine dorește? Dumneavoastră.

Vă rog să fiți atenți, se vor da răspunsuri la acele întrebări.

 
 

Domnul Viorel Ardeleanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Voi fi foarte scurt.

Voci din sală:

Cine sunteți?

 
 

Domnul Viorel Ardeleanu:

Mă numesc Viorel Ardeleanu, sunt director de Direcție NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

La prima întrebare, este foarte simplu de răspuns: nu există nici o solicitare din partea Ungariei privind survolarea teritoriului României. În momentul în care vom primi această solicitare, vom urma aceeași procedură ca pentru cazul Poloniei și Cehiei.

Răspunsul la întrebarea a doua: da, s-a solicitat duminică, 13 iunie, de către Federația Rusă, tranzitarea teritoriului României de către un număr de 6 avioane cu echipamente militare către Kosovo. Solicitarea a fost respinsă, deoarece nu există un acord al NATO. Conform Rezoluției 12.44 din 10 iunie privind Kosovo, există un comandament, o comandă și un control unic, iar NATO furnizează principalele forțe pentru KFOR. Există un comandant al KFOR, care este generalul englez Michael Jackson și, deci, pentru orice tranzitare, orice acțiune pentru sprijinirea și pentru formarea forțelor KFOR, trebuie să existe o informare din partea comandamentului forței. Or, această informare nu a fost primită și, pe acest motiv, solicitarea a fost respinsă.

S-a arătat părții ruse, printr-o notă verbală, faptul că atunci când va exista un asemenea acord, atunci solicitarea va fi din nou luată în considerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc pentru explicație.

Mi-aș îngădui să observ că, totuși, un comunicat oficial cu privire la rezolvarea acestei cereri poate că ar fi fost bine să fie dat și încă nu este timpul trecut, după părerea mea.

 
Adoptarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care urmează a fi dezbătute în ședință comună, potrivit art. 76 alin.(2) din Constituția României.

Divergențele cu privire la I.M.M.-uri.

Da. Vă rog.

 

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Stimați colegi,

Îmi exprim regretul că nu am reușit să fiu suficient de explicit față de colegii noștri senatori, noi, inițiatorii acestui proiect de lege, adică Comisia pentru politică economică a Camerei Deputaților și Comisia pentru industrie și servicii și, de fapt, dumneavoastră, toți deputații, care ați dat un vot unanim acestui proiect de lege.

De fapt, ce este în divergență?

Noi am dorit ca această lege să se adreseze numai întreprinzătorilor privați, Senatul dorește să intre și întreprinderi cu capital de stat.

Reiterez argumentele noastre: în primul rând, dacă suntem la 9 ani de când vorbim de reformă, de privatizare, dacă în 1990 am dat Decretul nr. 54, care se adresa numai întreprinzătorilor privați, este cazul ca după 9 ani să dăm o lege care se adresează acelorași întreprinzători. Alt argument: noi am introdus în lege niște facilități în ceea ce privește vânzarea de active sau utilaje neutilizate din sectorul de stat. Nu putem vinde din sectorul de stat tot sectorului de stat, adică de la întreprinderi mari la întreprinderi mici. Și, în sfârșit, prin această lege, noi dorim să forțăm și privatizarea, ca toți cei care vor beneficia de facilități să încerce să se privatizeze.

Deci, cred că aceste argumente sunt suficiente și vă rog să votați în consecință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Aș vrea să vă spun că orice îngrijorare nu trebuie să apară, ținând seama de prezența masivă a membrilor Senatului la această ședință.

Vă rog. Domnul ministru Popescu.

 
 

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, la ședința Comisiei de mediere, am fost surprins de apariția domnului senator Viorel Cataramă care nu era membru în comisie și care a susținut acest punct de vedere, ca legea să fie adresată investitorilor majoritar privați.

Admițând provizoriu că domnul Cataramă nu avea de apărat interese personale, sintagma "capital majoritar privat" ridică unele probleme legate de perioada de tranziție la economia de piață și, totodată, introduce jumătăți de măsură în realizarea reformei.

Evoluția istorică face necesară accelerarea privatizării și, deci, scăderea rapidă a capitalului majoritar de stat. De ce să ne oprim la stadiul de "majoritar privat"? Este necesară și o anume cotă a capitalului de stat? Aceasta ar impune reconsiderarea rolului statului în economie în perioada de tranziție și, totodată, s-ar putea zice că "dracul-stat nu e chiar atât de negru".

Doamnelor și domnilor,

Din fericire, problema este mult mai simplă.

Prin proiectul de lege se acordă importante facilități întreprinderilor mici și mijlocii, în viziunea noastră întreprinzătorilor privați și anume reduceri și scutiri de impozite și taxe.

Comisia de mediere a votat împotriva propunerii domnului Cataramă cu 9 voturi și 3 pentru, ca aceste facilități să fie acordate, deci, numai întreprinzătorilor privați.

Dacă acceptăm soluția Senatului, în viitor vom avea o nouă categorie de întreprinzători, și anume întreprinzători majoritar privați. O descriere sumară a acestora ar fi că unul sau mai mulți întreprinzători cumpără pachetul majoritar de la o societate mică sau mijlocie și, ca urmare, beneficiază de toate facilitățile prevăzute de lege. Grija lor nr. 1 ar fi, în continuare, să nu cumva să dispară cota de participare a statului, cât ar fi ea de mică, pentru că așa ar pierde facilitățile. Așadar, ajungem la un comportament balcanic, bine- cunoscut și, din păcate, apreciat de mulți concetățeni.

În încheiere, folosesc un exemplu, pentru a susține că textul Senatului contravine mersului normal al reformei și privatizării.

Domnul președinte Roman spunea zilele trecute, la o emisiune telelvizată, în prezența domnului vicepreședinte Quintus, că liderii coaliției au fost de acord cu o idee privind acordarea unor juste despăgubiri persoanelor, care, din motive obiective, nu-și pot recupera proprietățile, prin repartizarea de acțiuni din portofoliul F.P.S. la întreprinderile deja privatizate, un fel de întreprinderi cu capital majoritar de stat.

Este lesne de înțeles că întreprinderile mici și mijlocii care sunt sau vor fi în această situație nu se vor grăbi să cedeze foștilor proprietari acele acțiuni, operațiune în urma căreia ar pierde toate facilitățile prevăzute de Legea întreprinderilor mici și mijlocii.

Iată de ce am susținut și susținem ca legea respectivă să se adreseze și să se acorde facilități numai întreprinzătorilor privați, înțelegând prin aceasta pe cei cu capital sută la sută privat.

Vă rugăm să votați în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Este foarte simplu: avem textul adoptat de Comisia de mediere al Camerei Deputaților și Senatului, pe care-l pun întâi la vot. Dacă el întrunește votul majoritar, înseamnă că acest text este adoptat.

Prin urmare, cu privire la titlul legii, vă supun aprobării dumneavoastră textul propus de Comisia de mediere și adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Este o majoritate evidentă.

Eu, dacă întreb dacă este cineva contra, n-o să fie unanimitate. Eu spun: cu o mare majoritate.

Deci, s-a aprobat titlul din textul propus de Comisia de mediere.

Textul art. 1, propus de Comisia de mediere, al Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Suficientă majoritate.

Titlul Cap. IV, iată ce probleme au ajuns în dezbatere de mediere, propus de Comisia de mediere, adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Da.

Un moment. Textul art. 6 era pe contrapagină și n-am observat. Senatul a propus eliminarea, Camera Deputaților menține textul.

Cine este pentru textul Comisiei de mediere, al Camerei Deputaților? Majoritatea.

Ați aprobat fiecare text în parte, acum supun aprobării dumneavoastră, în întregime, textul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc, majoritate.

S-a rezolvat și această problemă.

 
Adoptarea textelor rămase în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea unor prevederi ale Anexei nr.VI la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Mai avem divergențe la un proiect de Lege pentru modificarea unor prevederi ale Anexei VI la Legea nr. 154, la sistemul de stabilire a salariilor și așa mai departe.

Avem, de asemenea, divergențe între textul propus de Comisia de mediere, adoptat de Senat, textul adoptat de Camera Deputaților. Dacă cineva dorește să ia cuvântul? Nu. Ar lua, dar nu mai este. (Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner se îndreaptă către microfon).

Voce din stânga sălii:

Opriți-l!

 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog să-mi dați voie să procedez în același fel și să supun de asemenea, textul aprobat de Camera Deputaților. Aveți raportul, că este foarte greu de urmărit textul, sunt o mulțime de funcții.

Ați votat pentru sau ce doriți, domnule Zoner? (Rumoare.)

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Îmi pare rău că lumea se grăbește, eu mă grăbesc, eu îmi pun o întrebare: Camera Deputaților a votat un coeficient mai mare, Senatul un coeficient mai mic și cred că mai realistă este varianta Senatului. Eu mă întreb, dacă ar fi fost aici domnul ministru Remeș, ar fi spus: "Unde sunt banii?"

Și, deci, eu sunt deputat, dar eu voi vota varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă asigur că în legislatura viitoare veți fi la "Omnia".

Domnul deputat Sturza Popovici.

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Domnule președinte,

Nu este așa. Deci, Senatul a votat niște limite largi, maxim și minim, pentru secretarii de consilii locale și sunt puse la dispoziția primarului aceste limite. Or, tocmai asta nu vrem, de aceea am făcut această lege, inițiatorul de la Comisia pentru administrație publică, să dăm secretarului un salariu fix, să nu-l lăsăm la cheremul primarului.

Nu s-a interpretat, din păcate, bine acest text de amendare a Legii de salarizare a bugetarilor.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul secretar Mitrea. Ați cerut cuvântul, da?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Am renunțat.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Am să vă rog să votăm pe puncte, pentru că sunt funcții diferite.

Deci, la nr. crt. 1, așa cum aveți în proiect, supun aprecierii dumneavoastră punctele 1 și 2, de la Prefectura Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și vă spun...

Iertați-mă doamnă... Și eu vreau să vă spun că mai mult mă uit la doamne decât la domni, dar de data asta m-am uitat în cealaltă parte...

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Pentru lămurire și clarificare și ușurința votului, deși nu-mi aduc foarte bine aminte problema, totuși, vreau să vă reamintesc: Camera Deputaților a mers pe ideea că secretarul general de prefectură este funcționar public și este salarizat ca atare, cu un coeficient fix, la care se adaugă celelalte sporuri, inclusiv vechimea, deci, de aceea apare cu un coeficient mic, iar Senatul a mers pe o salarizare încadrată în marja din bugetar și l-a considerat demnitar.

Problema aceasta este o opțiune a Camerelor reunite: dacă secretarul general este funcționar public și asigură continuitatea și bunul mers al prefecturii, indiferent de guvernare, sau este un funcționar politic și încadrabil în Legea nr.154?

Aceasta este diferența și așa aș vrea să votați în această idee și vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Iată, vă supun aprecierii dumneavoastră prin vot, și mă refer la textul adoptat de Camera Deputaților, dacă votați împotrivă, rămâne textul de la Senat. Deci, pct. I, pct. 1 și 2: secretar general al prefecturii și secretar.

Cine este pentru textul propus de Camera Deputaților? Da.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Prin urmare, s-a adoptat textul propus de Camera Deputaților.

Apoi, prefecturile și consiliile județene, pct. 3 și 4, pentru textul de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Majoritatea.

Apoi, la pct. 5, 6 și 7, sunt consilii locale, municipale, orășenești, comunale. Textul adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Da. Este majoritatea evidentă.

Și supun aprobării dumneavoastră, prin vot, textul raportului întocmit de comisia de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. O majoritate absolută.

 
Aprobarea unei modificări în componența Comitetului Director ale Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Este vorba de o schimbare propusă de Grupul parlamentar P.N.L. și făcută la Comitetul Director GRUI, ca în locul domnului senator Stelian Pop, care a trecut într-o altă delegație, să fie admis domnul senator Constantin Blejan.

Vă rog, domnule președinte Tabără, v-am încălcat drepturile, nu v-am văzut în sală.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Îm cer scuze, este bine că s-a spus. Nu vreau să mai insist aici. Supuneți la vot și este în ordine. Pot da explicații la celelalte.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Prin urmare, cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul. Cu majoritate, s-a aprobat.

 
Aprobarea unor modificări în componențele nominale ale grupurilor parlamentare de prietenie cu Japonia și Republica Franceză - Adunarea Națională.

De asemenea, este o componență nominală la Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia și Republica Franceză, Adunarea Națională.

La vot, vă rog.

Cine este pentru? S-a aprobat.

Aprobarea constituirii Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Slovenia.

De asemenea, constituirea Grupului parlamentar de prietenie România-Republica Slovenia.

Domnul Tabără.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Eu vă propun să se voteze și dau pentru stenogramă lista grupului, care este cu acceptul tuturor grupurilor parlamentare.

Grupul de prietenie cu Republica Slovenia:
Președinte:Ana Maria Biriș,- deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat

Vicepreședinte:

Florea Preda,- senator, Partidul România Mare
Secretar:Radu Gheciu,- deputat, Partidul Social-Democrat Român
Membri:1) Petre Ninosu- senator, P.D.S.R.
2) Radu Liviu Bara- deputat, P.D.S.R.
3) Gheorghe Vâlceanu- deputat, P.D.S.R.
4) Silviu Petrescu- deputat, P.N.Ț.C.D.
5) Bazil Dumitrean- deputat, P.N.Ț.C.D.
6) Aurel Miloș- deputat, Partidul Democrat
7) Ioan Sabin Pop- senator, Partidul Democrat
8) Victor Barbăroșie- deputat, P.N.L.
9) Liviu Titus Pașca- senator, U.D.M.R.
10) Tokay Gyorgy- deputat, U.D.M.R.
11) Dumitru Huidu- senator, P.U.N.R.
12) Iosif Paneș- deputat, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul cu privire la această cerere.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Toată lumea. Vă mulțumesc.

 
Aprobarea constituirii Comisiei Interparlamentare București - Chișinău.

Constituirea Comisiei interparlamentare București-Chișinău.

Cine propune? Da. Vă rog. În legătură cu această temă, da?

 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte

Stimați colegi,

Este o comisie interparlamentară și aici cred că algoritmul ar fi trebuit să funcționeze așa cum este scris în text. Este scris acolo că, din partea fiecărui grup parlamentar, este desemnată o persoană.

Grupul nostru parlamentar nu a fost consultat în acest sens și nu este desemnat nimeni, or, sunt grupuri parlamentare mai mici decât al nostru, care au persoane desemnate acolo.

Deci, solicităm un loc în această comisie interparlamentară.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Domnul președinte Tabără.

Eu n-am nici o listă aici.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Cer și eu o înlocuire a domnului senator Ardelean cu Nelu Badea de la Senat, Ion Ardelean având mai multe sarcini și este bine să fie o repartiție mai bună.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Deci, în locul domnului Ardelean...

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Dar, în principal, nu cred că sunt probleme de a mări acest grup cu reprezentanții minorităților. Nu este o restricție.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Ce schimbare propuneți?

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Deci, în locul domnului senator Ardelean, propun pe domnul senator Nelu Badea.

Iar dincoace, nu este o restricție de a aduce un reprezentant al minorităților în acest grup.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Bun.

Cu această modificare, propusă de colegul nostru, domnul Tabără, deci în locul domnului Ardelean, domnul senator Nelu Badea și vă rog să lămurim treaba cu minoritățile. Au drept la un loc? Da.

Faceți o propunere.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nusfet Șaganai.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule președinte Tabără,

Cifra de 15 este maximă, că, cu această propunere se ajunge la 16?

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Nu știu cum s-a aprobat numărul respectiv și dacă este o cifră fixă, dar noi, Camerele reunite, putem să mărim acest număr cu 1 sau cu 2, că suntem cei care hotărâm aici.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Și eu cred că nu este nici un fel de...

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Păi, dacă am dat o hotărâre, pe lângă legi, cum să nu putem hotărî în chestiunea aceasta, a grupului?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc.

Prin urmare, la această propunere, este vorba de o înlocuire, așa cum ați auzit, între domnul Ardelean și Nelu Badea și, din Camera Deputaților se adaugă domnul Nusfet Șaganai.

Aceasta este componența și vă rog, să vă exprimați prin vot, dacă o aprobați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

S-a aprobat.

 
Aprobarea completării componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre - A.P.C.E.M.N.

Mai avem o componență nominală a delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice "Marea Neagră".

Dacă sunt obiecțiuni cu privire la această propunere? Este vorba de o desemnare a domnului Marin Nicolae, ca membru al delegației. Dacă nu, vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? S-a aprobat.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Internațională a Parlamentarilor de Limbă Franceză.

Și, o ultimă modificare, în componența nominală a delegației Parlamentului României la Adunarea Internațională a Parlamentarilor de Limbă Franceză.

Se propune, în locul doamnei senator Rodica Stănoiu, să fie domnul senator Sergiu Chiriacescu.

Cine este pentru, vă rog? S-a aprobat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați exprimat-o și pentru spiritul de cooperare pe care l-ați manifestat față de mine. (Discuții la masa Prezidiului)

Colegii mei nu au fost atenți și eu constat că am făcut ordinea de zi, am îndeplinit-o în întregime.

Vă mulțumesc și vă urez, dacă mai aveți dumneavoastră, în continuare, treabă bună, la Camera Deputaților.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Ședința Camerei Deputaților ar trebui s-o reluăm peste vreo oră și ceva, ceea ce ar însemna 16,15.

Eu, pentru că noi nu am avut pauză, vă propun ca să reluăm lucrările mâine, la ora 8,30 și vă rog ca, ora 8,30, să fie 8,30 și vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 15,17.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 decembrie 2017, 17:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro