Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 20-02-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2001

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,05.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte, asistați de domnii Ioan Mihai Năstase și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să îmi permiteți să deschid ședința de astăzi cu prima parte, destinată intervențiilor parlamentare. În acest sens, vă anunț că s-au înscris, până în prezent, următorii deputați: domnul Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar PDSR; domnii Baciu Mihai și Sandu Alecu, din partea Grupului parlamentar al PD; domnul Popescu Tăriceanu Călin, Grupului parlamentar al PNL; din partea Grupului parlamentar al PRM, domnii Baban Ștefan, Brudașca Damian, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, doamna Lari Iorga Leonida, domnii Năstase Ioan Mihai, Miclea Ioan; domnul Becsek Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

V-aș ruga să nu mă puneți în situația de a vă întrerupe în timpul intervențiilor dumneavoastră și, din acest punct de vedere, vă rog să respectați în mod riguros termenul prevăzut pentru intervenții.

 
  Cristian Sandache - pledoarie în privința susținerii cauzei copiilor din centrele de plasament și a celor cu handicap;

Dau cuvântului domnului Cristian Sandache, din partea Grupului parlamentar PDSR.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

"Fiecare copil pe care îl instruim este un om pe care îl câștigăm", afirma cândva marele scriitor francez Victor Hugo. În ultima vreme, grație influenței mass-media, opinia publică din România a luat act cu stupefacție de o serie de orori comise împotriva copiilor, fie de către aceia care doar în acte figurau ca părinții lor, fie de către pseudoeducatori, desprinși parcă din galeria coșmarurilor lui Goya. În același timp, reapare în prim plan problema copiilor din centrele de plasament, multă vreme, fie tăcută sub tăcere, fie sumar abordată.

În județul Iași, numărul copiilor și tinerilor aflați în evidența Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului este de 5.212. Dintre aceștia, 58 sunt studenți, aspect care infirmă acele clișee potrivit cărora cei aflați într-o asemenea situație sunt automat condamnați la periferizare socială.

"Omul este un animal politic", afirma Aristotel, însă am impresia că sensul literal al acestei expresii dus până la extrem riscă a dezumaniza. Așadar, riscăm să devenim insensibili la durerile semenilor noștri, riscăm ca, dominați de un cinism pe care nici măcar, poate, nu ni-l bănuiam, să uităm că nu suntem singurele ființe trăitoare pe acest pământ.

"Dacă strigi și nu îți răspunde nimeni, nu înseamnă că ești singur în univers", afirmă un proverb chinez. Depinde enorm de noi, cei care ne asumăm o serie de răspunderi politice, să contribuim mai eficient la monitorizarea acestor copii și la sensibilizarea tuturor organismelor, inclusiv a acelora reprezentând societatea civilă, pentru recuperarea unui număr cât mai mare de copii, inclusiv cei cu handicap locomotor, în sensul redării lor societății, ca oameni demni, ca oameni utili. Centrele din județul Iași, precum Hălăucești, Verșeni, Târgu Frumos, Hârlău sunt locuite de semeni de ai noștri mai mici, care nu trebuie abandonați.

Cineva îmi reproșa recent un anumit idealism în abordarea acestei probleme. I-am răspuns parafrazându-l pe doctrinarul Henri De Man care arăta că: "Social-democrații trebuie să trăiască după legile morale, nu neapărat pentru că sunt membri ai partidului, ci pentru că sunt oameni." Epoca noastră, atât de confuză, de contradictorie și plină de amenințări, cu o percepție maniheică a politicului, are nevoie de repere morale necesare, de o umanizare de esență a atitudinilor, inclusiv a atitudinilor oamenilor politici.

Salut în acest sens inițiativa domnului prim-ministru prof. univ. dr. Adrian Năstase, ca noi, parlamentarii partidului de guvernământ, să ne implicăm efectiv în susținerea cauzei acestor copii. România are nevoie de o politică aptă de a-i privi și pe cei mai vitregiți semeni ai noștri ca pe niște fii ai națiunii, indiferent de sex, vârstă, etnie sau confesiune. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat, inclusiv pentru faptul că ați adus o grămadă de citate celebre în aula Parlamentului.

 
  Călin Popescu Tăriceanu - comentariu pe marginea vizitei unui grup de parlamentari români în Irak;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Baciu Mihai. Nu este.

Domnul deputat Sandu Alecu. Nu este.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care vreau să o fac este legată de acțiunea care s-a desfășurat cu puțin timp în urmă, în care au fost implicați o serie de parlamentari ai Partidului Democrației Sociale din România și Partidului România Mare.

Partidul Național Liberal apreciază că imaginea României în lume ține în mare măsură de prestația peste hotare a oamenilor politici aflați la conducerea destinelor ei. Irakul este o țară cu un regim nedemocratic, bazat pe opresiune, în care dreptul la liberă exprimare este oprimat, iar libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt inexistente.

Embargoul instituit de către ONU Irakului este consecința tocmai a nerespectării rezoluțiilor adoptate de forurile internaționale. Vizita unui grup de parlamentari români în Irak aduce atingere imaginii României ca țară democratică și promotoare în exterior a relațiilor cu țări democratice.

Parlamentarii care au plecat în Irak, 2 senatori și 1 deputat PRM, precum și 2 deputați PDSR, alături de o delegație de peste 60 de persoane, nu au avut în mod cert nici acordul conducerii Camerei și nici al Senatului. Acest fapt probează, pe de altă parte, lipsa unor prevederi corespunzătoare în Regulamentul Camerei Deputaților, care să permită astfel de deplasări sau, din contră, să le interzică, precum și lipsa de prevederi a unor sancțiuni.

Ambiguitatea este și mai mare când din declarațiile celor plecați reiese că această misiune a fost când "una umanitară", ba "o delegație a unor oameni de afaceri", când "una particulară", când "o misiune oficială". Mai mult decât atât, președintele PRM a declarat că deplasarea deputaților și senatorului PRM s-a făcut cu acordul său.

Cred că inclusiv atitudinea premierului, domnul Adrian Năstase, demonstrează fie lipsa de disciplină existentă în acest partid, fie, mai degrabă, încurajarea tacită din partea conducerii, datorită apropierii dintre unele cercuri de interese din cadrul PDSR și, respectiv, PRM.

Cred că domnul președinte Dorneanu are, de asemenea, obligația să dea o explicație în legătură cu declarația făcută ziarului "Adevărul", în care a spus că: "Cei 5 deputați nu au încălcat nici o normă parlamentară, deoarece au pașaport diplomatic și pot pleca din inițiativă personală." Este adevărat, pot pleca din inițiativă personală, dar nu ca parlamentari, pentru că, atunci, evident, afectează în mod clar atât interesele politice ale României, cât și ale instituției pe care o reprezintă.

Așteptăm de la respectivii politicieni să ne explice dacă în viziunea domniilor lor drumul României către Uniunea Europeană trece pe la Bagdad, pentru că, dacă este așa, noi le-am propune, atunci, să facă o vizită mai completă, care, pe lângă Bagadad, să includă și Tripoli și cu escală la Phenian. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, și o să transmitem respectivilor "politicieni", cum spuneți dumneavoastră, intervenția pe care ați făcut-o.

 
  Ștefan Baban - declarație cu titlul Arieratele, boala cronică a economiei;

O să dau cuvîntul, în continuare, domnului deputat Baban Ștefan.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează: "Arieratele, boala cronică a economiei" și probabil că-i interesează și pe liberali treaba aceasta...

Arieratele au devenit "boala cronică" a economiei românești. În pofida tuturor încercărilor de a o diminua, ele au continuat să crească și să inducă tendințe inflaționiste. Paleativ la slaba activitate de finanțare desfășurată de sistemul bancar românesc, preocupat de obținerea de câștiguri facile, arieratele au constituit principalul motiv al blocării pentru a nu știu câta oară a acordului încheiat cu Fondul Monetar Internațional.

Plățile restante în economie, așa-numitele "arierate", sunt rezultatul lipsei de capital circulant al marii majorități a operatorilor economici cu capital de stat și privat, pe de o parte, precum și a indisciplinei financiare, a dorinței de a pune interesul colectiv sau individual înaintea obligațiilor generale către fondurile publice, pe de altă parte. Având aceste două cauze majore, rezolvarea arieratelor se poate face prin acțiunea fermă a factorilor care determină acest fenomen.

Referitor la lipsa de capiatl circulant al agenților economici, îngrijorător este faptul că această situație se întâlnește în ultima perioadă atât la societățile cu capital privat, cât și la cele din sectorul de stat. Modelul a fost luat de la unitățile de stat, care nu și-au plătit datoriile și care nu au avut de suportat repercusiuni importante din partea autorităților.

Referitor la indisciplina financiară, aceasta trebuie tratată cu toată seriozitatea, pentru că prin perpetuarea și extinderea ei se degradează întregul mediu de afaceri, se subminează încrederea investitorilor autohtoni și străini și are loc o distribuție total imorală a avuției și veniturilor în favoarea anumitor grupuri de interese, pe seama sărăciei marii majorități a cetățenilor contribuabili.

Este necesară, în acest caz, întărirea autorității instituțiilor de stat abilitate cu încasarea veniturilor la buget, cu controlul și sancționarea abaterilor de la legislația financiară. Procesul de consolidare trebuie continuat în zona poliției și a magistraturii, respectiv a Parchetului și a instanțelor de judecată, atunci când se constată acte de indisciplină financiară produse cu rea-credință, și se impun sancțiuni ferme, mergând până la condamnare în justiție și închiderea activităților respective, pentru a introduce un climat de seriozitate și credibilitate în mediul de afaceri românesc.

Soluțiile acestei probleme se lasă așteptate, devenind din ce în ce mai evident că sistemul actual de creștere continuă a datoriilor nu poate continua la infinit fără a produce efecte devastatoare în economie. Este imperios necesar să unim toate forțele sociale, politice și economice pentru a deveni un plan de acțiune realist și eficient, care să aibă ca rezultat imediat o diminuare importantă a arieratelor în economia națională. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Damian Brudașca - condamnarea epurărilor pe criterii politico-ideologice din administrația publică;

Domnul deputat Damian Brudașca, din partea grupului parlamentar al PRM. Urmează domnul deputat Stanciu Anghel.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După cum anunță, nu fără îngrijorare, zilnic mass-media, partidul de guvernământ acționează nu pentru soluționarea problemelor multe și dificile cu care se confruntă cetățenii, ci aproape exclusiv pentru împărțirea ciolanului. În acest sens, PDSR dovedește din plin cu fiecare decizie luată, fie la nivel central, fie în județe, că pentru el nu există decât legea bunului blac, în rest, nici o reținere, ca să nu mai vorbim despre rușine.

Nu există, practic, cu excepția bisericii, deocamdată, nici un alt domeniu care să fi scăpat atenției guvernanților. Intervențiile lor, în sensul înlocuirii pe motive politice politice a cadrelor de comandă, nu au ocolit nici armata, nici poliția, instituții care, prin lege, ar trebui scoase în afara jocurilor politice de orice fel, întrucât, așa cum se întâmplă în țări democratice și civilizate, cele două instituții slujesc țara, nu pe cei care vremelnic o cârmuiesc.

Epurările de cadre puse la cale și efectuate din dispoziția și cu acordul conducerii PDSR divizează pe funcționarii publici. Pe motivul, inventat în pripă, al nevoii de eficiență și performanță, sunt destituiți cei mai mulți funcționari publici din instituțiile aflate în subordonarea directă a structurilor de partid și de stat pedeseriste, chiar dacă aceștia, ca să ocupe funcțiile respective, au dat concurs potrivit legii și au făcut dovada, cei mai mulți, a competenței și a performanței, prin activitatea desfășurată până în momentul destituirii lor.

Din păcate, cu puține excepții, funcționarii promovați de PDSR în locul celor destituiți sunt inferiori ca pregătire și experiență în domeniu și nu o dată de numele lor se leagă răsunătoare afaceri oneroase, inginerii financiare și ilegalități de tot felul, care i-ar recomanda mai degrabă ca și clienți ai justiției. Însă toți au o mare și aproape unică calitate: sunt membri de nădejde ai PDSR!

Ce este curios este că, în concepția mai marilor PDSR, doar funcționarii români sunt necompetenți și neperformanți și, prin urmare, destituiți. Conform protocolului secret încheiat cu UDMR, specialiștii unguri din administrația publică rămân în continuare pe posturile pe care le-au deținut, spre a-și putea duce mai departe politica antiromânească de subminare a autorității statului român. PDSR aplică, deci, două tratamente diferite: unul, extrem de amabil, cu minoritarii unguri și unul, dur, intransigent, cu majoritarii români.

Rezultă clar, fără putință de tăgadă, că în ochii PDSR, în propria lor țară, românii sunt considerați și tratați ca fiind inferiori minoritarilor unguri. Pe cale de consecință, ei trebuie epurați fără milă de către actualii guvernanți, care își zic, totuși, că sunt români.

Ce este cu adevărat grav este faptul că, prin atitudinea adoptată, PDSR a abandonat definitiv, se pare, o serie de localități ale țării, lăsându-le sub controlul exclusiv al UDMR. Adică, PDSR a cedat presiuniulor UDMR, care urmărește diabolic federalizarea României. În localitățile respective din județele Harghita, Covasna și Mureș în principal, dar și din Arad, Bihor, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Maramureș etc., singurul stăpân absolut rămâne UDMR. Aici, legile românești încetează a mai fi obligatorii, dându-se frâu liber samavolniciilor UDMR. Nu ne mai miră deloc că, deja, UDMR, după modelul PDSR, a trecut, la rându-i, la epurarea românilor din administrația publică locală, înlocuindu-i cu persoane loiale intereselor destabilizatoare ale UDMR.

Forțele politice, indiferent de orientarea lor, dar și societatea civilă, trebuie să se pronunțe neîntârziat, condamnând epurările pe criterii politico-ideologice din administrația publică și să readucă aminte domnului Ion Iliescu și partenerilor săi de conducere că sunt împotriva oricărei restaurații, inclusiv celei a PDSR. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - criticarea modului de lucru actual al Camerei Deputaților;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, se pregătește domnul deputat Iulian Mincu. Reamintesc colegilor care nu au fost în sală când au fost strigați că vom relua lista la sfârșit.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Reglementarea relațiilor existente în societate prin legi constituie atributul fundamental al puterii legislative, dar și exemplul cel mai autentic al existenței unei democrații reale. Procedurile de legiferare înseamnă recursul pe care trebuie să-l facem cu toții la anumite categorii, tipare, modele, destinate să faciliteze exprimarea normativă a intențiilor noastre, eliminarea unor disfuncții ce s-ar crea într-o legiferare făcută la întâmplare.

Or, noi, aici, în Camera Deputaților, cred că ignorăm, uneori cu bună știință, anumite principii de elaborare a unui act normativ, știrbim sau impietăm dreptul parlamentarilor de a contribui la perfecționarea, fie de conținut, fie de formă, a unor legi. Prin elaborarea noului Regulament al Camerei Deputaților, partidul de guvernământ - PDSR, împreună cu alții săi, UDMR, PNL, așa-zisa "opoziție ascunsă", a transformat singura ptuere legiuitoare într-o veritabilă "mașină de vot" contra cronometru a ordonanțelor CDR-UDMR și respingerea - surprinzător, incredibil! - a propunerilor legislative PDSR sau PRM, simultan cu asumarea unor proceduri de tip "Marea Adunare Națională".

Astfel, în Camera Deputaților, discutarea și adoptarea legilor, indiferent de importanța lor, se face într-o manieră de totală ignorare a părerilor celor care vor să intervină cu amendamente în timpul dezbaterilor. Amendamentele adresate comisiilor, dacă nu corespund viziunilor puterii, cenzurate de UDMR, sunt respinse, ceea ce se întâmplă de altfel și în plenul Camerei Deputaților.

Climatul democratic ce ar trebui să caracterizeze lucrările în plen ale Camerei Deputaților s-a transformat într-o "dolce vita", deoarece tot mai puțini deputați au timpul material să cunoască proiectele puse în dezbatere, intervin tot mai rar la capitolul dezbateri generale sau la dezbaterea pe capitole, cvorumul nu mai are nici o importanță, după cum nici numărătoarea voturilor nu mai este ceva credibil, ci relativ. Fără a avea timp să privească sala, se procedează invariabil la rostirea formulei sacramentale: "Cine este pentru? Cine este contra? Cine se abține? Adoptat." Nu ai nici timp să lași mâna jos sau să o ridici!

O astfel de atmosferă nu înseamnă nici pe departe democrație, nu valorificăm contribuția ce ar putea fi adusă de deputați la îmbunătățirea legilor Camerei Deputaților. Fiind ultima instanță, Camera, transformată într-un veritabil paravan al democrației, în spatele căruia Guvernul a subordonat total Parlamentul. Căci, altfel, cum ar fi fost posibil să fie supuse spre dezbatere și aprobate în perioada 11-23 decembrie 2000: 26 de ordonanțe de urgență ale Guvernului CDR-UDMR; din 8 până în 19 ianuarie 2000, 31 de legi și ordonanțe; în sesiunea din 5-12 februarie, 42 de legi, iar, culmea! recordul, ce greu va fi atins, de 41 de acte normative ale fostului Guvern, în 15 februarie. Actualii guvernanți nu precupețesc nici un efort în a considera necesare și oportune ordonanțe emise de foștii guvernanți, iar peste jumătate de Guvern, în frunte cu distinsul domn prim-ministru, asistă, mândri de izbânda lor, consfințită de votul final, sub privirile, încremenite, probabil, ale distinsului domn Ion Diaconescu, fost președinte CDR, care, sigur, privește și nu înțelege de ce a putut pierde puterea, dacă a legiferat atât de bine!

Veselia cu care sunt adoptate de către Cameră actele normative, întrecută doar de așa-zisele "dezbateri" sau așa-zisa "eficiență în aprobarea legilor", nu s-a întâlnit nici în lucrările hulitei Mari Adunări Naționale. Spre exemplu, în sesiunea de o lună, aprilie-mai 1987, Marea Adunare a votat 3 proiecte de lege, iar în sesiunea noiembrie-decembrie 1988 au fost adoptate 6 legi, față de circa 140, cât am reușit noi performanța.

Iată, deci, stimați colegi, că prin modul actual de lucru al Camerei Deputaților riscăm să adoptăm legi într-un ritm incredibil, în care deputații devin, din actori, spectatori ai actului de legiferare, asumat totalmente de Guvern. Ca urmare, solicităm conducerii Camerei Deputaților, distinsului președinte Valer Dorneanu, să-i redea Camerei atribuțiile constituționale de legiferare și nu de validare a unui șir de ordonanțe, pe care toți le-am criticat înainte de 2000 și pe care le aprobăm într-o veselie acum.

Totodată, cerem domnului președinte reactivarea de urgență a Comisiei pentru regulament, spre a finaliza acest regulament, conform promisiunilor făcute, în sensul: deplasarea efectivă și nu declarativă a centrului de greutate al activității spre comisiile parlamentare; asigurarea logistică a acestora, precum și mai multe zile de dezbatere; asigurarea unui cadru propice controlului parlamentar, conform Constituției, al Guvernului, prin interpelări, întrebări, moțiuni etc.

Altfel, Camera Deputaților, prin actualul stil de activitate, va trebui să disponibilizeze deputați din lipsă de front de lucru, adică, legi. Atenție, stimați colegi, moștenirea fostei guvernări, concretizată în sute de ordonanțe, este pe sfârșite, iar legile noilor guvernanți nu se întrevăd.

Deocamdată, lucrează Guvernul din umbră CDR-UDMR, sub sigla PDSR, căci, altfel, nu ar fi fost aprobate rapid ordonanțele fostei guvernări și respinse, încă o dată, în bloc, inițiativele PDSR. Să fi luat oare PDSR locul PNȚCD în Convenție? Poate! Dar ar fi o groaznică recompensă pentru alegătorii care au avut încredere în dumneavoastră. Vă mulțumim pentru atenție. (Aplauze ale deputaților PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - o analiză critică a stării învățământului în țara noastră;

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu, se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În raportul pe care România l-a prezentat la Conferința UNESCO, Varșovia, 6-8 februarie 2000, pe tema educației pentru toți în Europa și America de Nord, se precizează că în țara noastră există în prezent 788 de mii de analfabeți, respectiv 4% din populația care are are vârsta peste 12 ani. Cea mai mare rată a adulților care nu știu să citească se înregistrează în rândul femeilor: 75% din totalul analfabeților.

La grupa de vârstă sub 34 de ani, peste 39% din populație, rata cea mai mare a analfabeților se constată la cei având vârsta între 15 și 19 ani. De menționat că, în ultimii ani, numărul elevilor a scăzut cu peste 25% și corespunde, de fapt, scăderii copiilor între 0-14 ani, de la 26,7% din populație în 1985, la 18,8% din populație în anul 1999.

Situația efectivelor de elevi și a personalului din învățământul postunviersitar o redau pe scurt în ultimii 5 ani. Astfel, în anul școlar 1995-1996, existau 4.703.277 milioane de elevi, iar în anul școlar 1999-2000 existau 4.173.796 elevi.

Aș vrea să spun că între clasa I și a VIII-a existau, în anul școlar 1997-1998, 2,5 milioane de elevi, din care 30 de mii au abandonat; în 1998-1999, erau 2,4 milioane, au abandonat 27 de mii; în 1999-2000, au fost 2,350 milioane și au abadonat 25 de mii. Abandonul școlar a crescut, astfel, de la 0,6% în 1993 la 1% în anul 2000, datorită în mod special sărăciei din ce în ce mai accentuate a familiilor, dar și discreditării școlilor și educatorilor.

Rata de absolvire a școlii elementare a scăzut sub 80% din numărul total al copiilor. Cele mai afectate sunt județele Vaslui, Suceava, Constanța, Valea Jiului și București.

Un fapt la fel de important pentru a fi semnalizat este că numărul celor care urmează și absolvă o facultate care provin din mediul rural este în continuă scădere, a ajuns astăzi sub 1%, deși numărul de studenți s-a dublat în perioada 1990-2000. Aceasta se datorează, de asemenea, în primul rând, sărăciei.

Consecințele sărăciei pe termen lung reies și din studiile psihologice efectuate pe tinerii din mediul rural, coroborate cu raportările centrelor județene de recrutare. Astfel, pe lângă bolile digestive și cardio-vasculare, un lucru foarte grav este constatarea scăderii coeficientului de inteligență sub 60% față de normal la aproape 40% dintre copiii și tinerii cercetați.

Ministerul Educației și Cercetării, își propune, pentru ameliorarea învățământului în mediul rural, formarea de școli puternice la nivelul centrelor de comună și aducerea, cu ajutorul unor mijloace de transport susținute din bugetul local, a copiilor din satele limitrofe. Cunoaște Ministerul Educației și Cercetării, însă, că peste 15% dintre copiii din mediul rural vin la școală fără a consuma micul dejun și că peste 27% mănâncă numai de două ori pe zi? Cunoaște Ministerul Educației și Cercetării că datorită sărăciei și lipsei de bani cantitatea de proteine animale consumată de 49% din acești copii este sub valoarea de 20%, când minimul recomandat este de 50%? Bursa de venit, de 17 mii lei lunar, și cea socială, de 34 de mii lei lunar, acordată în anul școlar 2000, este suficientă numai pentru masa pe o zi.

Printr-o organizare foarte bună, care este folosită frecvent în țările occidentale, se impune înființarea de cantine școlare cu posibilități financiare suficiente pentru hrană. Hrana trebuie să fie consistentă, iar copiii să-și facă lecțiile la școală.

UNICEF, pe baza unor cercetări efectuate pe 65 de milioane de copii și tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani, proveniți din țările de est și central europene - țările foste socialiste - printre care și România, ajunge la concluzii dezastroase. Le menționăm pe cele care se aplică la România (bineînțeles, că și la unele din celelalte țări): săcderea numărului absolvenților școlii elementare; consumul mare de alcool, tutun, droguri, incidența crescută a bolilor sociale, criminalitate crescută în ultimii ani, scăderea accesului la serviciile sociale sau de sănătate, rata crescută a sinuciderilor, lipsa acută de speranță.

Ministerul Educației și Cercetării întreprinde eforturi pentru alocarea a 4% din p.i.b. pentru învățământ și a 0,8% pentru cercetare. Dintr-un p.i.b. care a scăzut cu două-treimi față de 1996.

Deja, însă, Guvernul a hotărât ca salariile cadrelor din învățământul preuniversitar - peste 22 de miliarde de lei - să fie suportate din bugetele administrației locale. Se pune problema dacă vor ajunge acești bani în mâinile celor îndreptățiți să-i primească. Există un scepticism în cadrul cadrelor didactice, același scepticism l-a arătat și Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, care consideră că bugetul local nu poate, în toate județele, să asigure salariile, având și alte priorități.

Să nu uităm că în România, în 10 mii de localități, încălzirea se face cu lemne la sobă, la școlile respective, și că în mare parte din aceste școli lipseau lemnele necesare. O iarnă grea ar fi creat mari probleme.

Sănătatea, învățământul, cultura, toate, ca rezultat al unei structuri economice solide, sunt elemente strategice cu consecințe pe termen lung în ceea ce îi privește dezvoltarea unui popor. Victor Hugo spunea: "Viitorul nu aparține nimănui, ci numai lui Dumnezeu". Am putea, însă, specifica, că temelia viitorului țării noastre o punem noi, astăzi, prin copiii pe care-i creștem și îi educăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - apel pentru stoparea procesului de dezagregare a statului național unitar român;

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Mihai Năstase.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Cândva, când vor fi oameni drepți la conducerea României, oameni care n-au cedat pământuri strămoșești, prin diverse declarații și tratate, cei care vin după noi se vor mira în ce strâmbătate am trăit.

1) Cum este, de exemplu, să recunoști un stat în stat, Republica Moldova, și care sunt consecințele?

2) Cum este, de exemplu, să cedezi, pe timp de pace, nesilit de nimeni, nordul Bocovinei, Ținutul Herța, Insula Șerpilor și, iarăși, care sunt consecințele?

3) Cum este, de exemplu, să admiți o a doua limbă oficială în stat, limba maghiară, și care sunt consecințele?

În primul caz, Republica Moldova, consecințele sunt grave. S-au solidificat niște structuri prezidențiale, guvernamentale și acum, nu atât rușii, cât românii care au portofolii nu mai vor unirea.

Firește, pentru cei lipsiți de idealuri naționale, este mai convenabil să profite de funcții mari: președinte, miniștrii în statul fantomă Moldova, nu prefecți sau primari de județe în România.

Consecințele, în al doilea caz, și anume, Tratatul dintre România și Ucraina sunt la fel de grave. S-au redus orele de limbă română, se închid școlile românești, sunt respinse delegațiile oficiale din România, este călcat în picioare tricolorul românesc de către deputați din rada ucraineană.

Am revenit la aceste probleme, despre care am mai vorbit și alte ori, deoarece se pune la cale finalizarea tratatului dintre România și Republica Moldova.

Este inadmisibil - am spus și o repet - ca țara mamă să facă un tratat de bună vecinătate și amiciție cu vreo câteva județe ale ei și o stână. Ca să le stricăm pofta de tratate potentaților vremii noastre, avem în vedere că Armata 14 este încă pe teritoriul Republicii Moldova, nu cred că ar suna bine titulatura tratatului care se preconizează. Și anume, Tratat de bună vecinătate și amiciție între România și o colonie a Rusiei, Basarabia.

Aceasta este realitatea! Acesta este adevărul în problema dată și nu este cazul să ne ascundem după deget. Dovadă este Ilie Ilașcu, un martir național pentru cauza României întregite. Anume, oameni ca el fac joncțiunea cu viitorul, căci profeții nu mint, reunificarea va avea loc!

Și atunci, se întreabă: în ce coș al istoriei vor fi aruncate aceste tratate mizerabile între Țara Mamă și județele ei? Oare cei care au mințit cred că sunt veșnici? Oare inepțiile lor sunt veșnice?

În al treilea caz, consecințele sunt cumplite. Cum limba este națiunea, acum, cu această lege a administrației publice locale, pe lângă faptul că se creează un precedent periculos, se stârnește pofta și a altor etnii de a vorbi pe limba lor în instituțiile de stat, se mai urmărește ceva: federalizarea României.

Tocmai de aceea, oamenii care simt pierzania țării s-au adunat la Cluj. Nu a fost un miting populist, a fost un geamăt, un plâns al națiunii românești ultragiate pe moșia sa.

În care țară, unde s-a mai pomenit coexistarea a două limbi oficiale în instituțiile de stat?

Dar, de la 1989 încoace se vede clar demontarea, desfigurarea statului național unitar român.

Dacă ne mai simțim români în suflet, indiferent de vederile politice, trebuie să ne unim în gând și suflare, pentru a stopa acest proces de dezagregare a țării românești.

Mulțumesc. (aplauze din partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Mihai Năstase - prezentarea Proclamației de la Cluj-Napoca;

Are cuvântul domnul secretar Mihai Năstase și se pregătește domnul deputat Miclea Ioan.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă prezint Proclamația de la Cluj-Napoca.

Participanții la Marea Adunare Populară desfășurată în Cluj- Napoca, în data de 16 februarie 2001 aduc la cunoștința opiniei publice din țară și de peste hotare că nu pot admite ca actuala putere din România să acționeze în disprețul interesului național, făcând în mod sistematic și iresponsabil jocul forțelor revizioniste, revanșarde, șovine și antiromânești, care urmăresc umilirea poporului român, sfidarea Constituției și a legilor, destrămarea statului național unitar român.

Participanții la manifestare, reprezentând toate județele României, numeroase fundații, asociații, uniuni, ligi și forțe politice nu înțeleg și nu admit ca acum, la început de nou secol și mileniu, poporul român să fie obligat să renunțe la prevederile constituționale, care susțin că singura limbă oficială este limba română și, prin urmare, consideră nejustificate, profund antinaționale, orice demersuri făcute în cârdășie de P.D.S.R. și U.D.M.R., pentru introducerea limbii maghiare ca limbă oficială în țara noastră.

Noi, participanții la marea manifestare de la Cluj-Napoca, declarăm ferm și neechivoc că suntem împotriva încălcării și sfidării Constituției și nu putem fi părtași la oficializarea maghiarizării românilor în localitățile și județele unde trăiesc peste 20% cetățeni români de etnie maghiară și la accelerarea procesului de enclavizare etnică și administrativă, ca bază a dezmembrării teritoriale a României.

În condițiile în care toți cetățenii României cunosc limba română și cu toții au obligația să respecte Constituția, este netemeinică, nefundamentată și neegală pretenția U.D.M.R.-ului, susținută de câțiva lideri ai P.D.S.R., pentru oficializarea limbii maghiare în Vatra Românească.

Solicităm P.D.S.R.-ului să facă public protocolul secret pe care l-a încheiat cu U.D.M.R., împotriva interesului național, sfidând limba română și ignorând speranțele românilor, membri și simpatizanți ai P.D.S.R.

Totodată, considerăm că se impune retragerea imediată de la Parlament de către Guvern a Legii nr. 69/1991, modificată, aflată la Comisia de mediere și să fie eliminate din cuprinsul ei toate prevederile anticonstituționale, antiromânești și antidemocratice, iar această lege să fie armonizată cu legislația europeană în domeniu.

Noi considerăm că Legea administrației publice locale trebuie să asigure egalitatea între toți cetățenii României, în fața autorităților publice, fără nici un fel de privilegii și fără discriminări.

Declarăm cu toată convingerea că noi, românii, prezenți la Marea Adunare Populară de la Cluj-Napoca, asemenea locuitorilor întregii țări, nu acceptăm și nu putem recunoaște nici un fel de negocieri, acorduri, convenții, protocoale, a căror obiect constituie sau aduce o atingere sau sfidare limbii române și caracterului de stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil al României.

În opinia noastră, cetățenii României și în mod deosebit oamenii politici trebuie să fie întotdeauna, în primul rând, români, să fie loiali țării și apoi membri și simpatizanți ai unor formațiuni politice.

Date fiind pericolele reale generate de lipsa de fermitate și consecvență a autorităților românești în anii care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, care au creat motive reale de insecuritate și îngrijorare, considerăm că se impune ca Guvernul condus de premierul Adrian Năstase să dispună, printr-o ordonanță de urgență, strângerea în 48 de ore a armelor, munițiilor și explozibililor care, cu sprijinul nemijlocit al Ungariei au fost introduse ilegal în țară, încă de la sfârșitul anului 1989, aflându-se fie în depozite organizate ale U.D.M.R.-ului, fie distribuite unor cetățeni și forțe paramilitare, aflate sub comanda acestuia.

Atragem atenția opiniei publice internaționale că nu dorim un al doilea Kosovo pe pământ românesc, că suntem împotriva oricăror forțe sau grupări politice care pescuiesc în ape tulburi, contribuind la tensionarea relațiilor interetnice, la amenințarea climatului de pace, înțelegere și bună conviețuire între cetățenii acestei țări.

Cerem forurilor internaționale să sprijine eforturile țării noastre, menite a asigura materializarea speranțelor noastre, de a trăi într-o țară democratică, racordată la principiile și valorile internaționale, integrată cu drepturi depline în structurile euro-atlantice.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Participanții la Adunarea Populară din Cluj-Napoca.

 
  Ioan Miclea - prezentarea Apelului intelectualității clujene pentru apărarea limbii române;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea, ultimul înscris la intervenții din partea Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Permiteți-mi să prezint eu acest apel, că este domnul Miclea reținut la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Apelul intelectualității clujene pentru apărarea limbii române.

Într-un moment hotărâtor pentru destinele poporului român, intelectualii clujeni își exprimă îngrijorarea față de pericolul care ne amenință, prin aplicarea actualului proiect al Legii administrației locale.

Oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă în administrația publică locală este un atentat la demnitatea noastră națională.

Apelăm la președintele țării, la primul ministru și la parlamentari de a nu promulga o astfel de lege umilitoare, care ne discreditează în fața lumii, ca neam și popor.

Consecințele unei asemenea hotărâri sunt imprevizibile, rămânem încredințați că rațiunea va învinge și veți opri la timp un astfel de proiect dăunător poporului român.

Vă mulțumesc. (Apauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Fără a face nici un comentariu asupra conținutului intervențiilor, eu aș ruga, totuși, cel puțin retoric, și i-aș întreba pe colegii de la P.R.M. dacă regulamentul este valabil numai pentru ceilalți sau este valabil și pentru dumnealor, în privința duratei intervențiilor.

Vă rog să monitorizați toate intervențiile și să vedeți că, în medie, ați depășit cu mult 6 minute.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - atenționare în sensul respectării legilor de către instituțiile statului din domeniul silvic;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu și v-aș propune să fiți de acord, pentru a respecta echilibrul, să dăm cuvântul și domnilor deputați Baciu Mihai și Sandu Alecu, care nu au fost la începutul ședinței.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cursul anului precedent, de numeroase ori am avertizat organele silvice despre jaful și ilegalitățile promovate de către reprezentanții "promoției de aur".

Mai mult chiar, în toamna anului trecut, am arătat unele aspecte ale controlului efectuat de către domnul Tudor Toader, pe atunci inspector la Regia Națională a Pădurilor, care a dovedit că tehnicianul Pal Antal, prin activitatea sa, a prejudiciat patrimoniul fondului forestier de stat și particular, iar domnul Melles Ëlod, șeful de ocol, a favorizat anumite societăți comerciale.

Deși abuzurile și ilegalitățile erau dovedite prin mai multe controale, organele competente, până la Președinție nu au luat nici o măsură, cu toate că, în nota de control din toamna anului 2000 se preciza necesitatea eliberării din funcție a șefului de pază Pal Antal.

În ziua de 22 ianuarie 2001 am depus, personal, la domnul director general Filip Georgescu o cerere prin care am insistat pentru respectarea legalității la ocolul silvic Gheorghieni. Directorul Regiei Naționale a Pădurilor l-a trimis în anchetă pe domnul Mohanu, șeful corpului de control. Nu mi s-au comunicat rezultatele anchetei, dar, după aparențe, se vede clar că se dorește mușamalizarea ilegalităților, iar după informațiile mele, organele de urmărire penală nu-și pot exercita atribuțiile, deoarece datele și informațiile nu sunt furnizate, conform legii, organelor abilitate ale statului.

Mai mult chiar, noua conducere a Direcției silvice Miercurea- Ciuc, contrar legii, dorește să mențină în funcție atât pe reprezentanții "generației de aur", cât și pe cei care deservesc acest clan, care au fost puși în funcție de către fostul administrator al Regiei Naționale a Pădurilor, pe bază de clientelă politică.

Prin urmare, cer respectarea legii, atât în cazul șefului de pază Pal Antal, cât și în cazul inginerului Melles Ëlod. Dacă primul nu are studiile necesare ocupării postului de tehnician, al doilea nu are vechimea necesară cerută de Codul silvic.

Doamnelor și domnilor,

De ce este nevoie de legi, dacă acestea nu sunt respectate de către Regia Națională a Pădurilor, direcțiile silvice și alte instituții ale statului?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Aș dori ca textul declarației politice să ajungă și la domnul ministru Ilie Sârbu.

Mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - apel în favoarea finanțării corespunzătoare a învățământului și cercetării.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai Baciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, se pregătește domnul deputat Alecu Sandu, dacă este prezent.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am considerat că un Guvern nou, indiferent de partidul sau partidele care-l constituie, are nevoie de o perioadă de grație din partea opoziției, de un interval de timp semnificativ pentru a-și demonstra măsura capacităților sale.

Noi, cei din Partidul Democrat, am acordat această perioadă de grație actualului Guvern minoritar P.D.S.R., fapt dovedit și de protocolul semnat, alături de alte partide din opoziție, cu partidul de la putere.

Acesta este motivul pentru care până în prezent nu am făcut nici o declarație politică de la acest microfon și nici nu am adresat interpelări și întrebări Guvernului.

În ultimele zile, însă, Guvernul și-a manifestat clar intenția de a lua unele măsuri care vor afecta grav starea economică a unor categorii semnificative ale populației României, situație față de care nu mai putem rămâne indiferenți.

Timpul de care-l am la dispoziție mă obligă să mă refer doar la una din aceste categorii, dar foarte numeroasă și cu un rol major în viața politică a României.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar - și în subsidiar și cercetătorii - este o categorie vitregită, pe de o parte, de starea economică generală a țării, și din acest punct de vedere nu constituie o excepție în raport cu alte categorii sociale, iar pe de altă parte, de politica majorității Guvernelor postdecembriste care, fie că nu au respectat legea, fie că au considerat această categorie mai puțin periculoasă decât altele, ca minerii, de pildă.

Astfel, în toți acești ani, acea prevedere a legii care stipula un buget de cel puțin 4% din P.I.B. pentru învățământ a rămas doar un ideal, dacă prin ideal înțelegem acel ceva spre care tindem, dar nu-l atingem niciodată!

Guvernele din 1996-2000 au plătit în alegeri, între altele, și pentru nerespectarea acestor prevederi legale.

Se pare, însă, că nici Guvernul actual nu a învățat lecția și pregătește un set de argumente și scuze care de care mai ingenioase pentru încălcarea acestei legi.

Aud mereu aceleași vorbe frumoase, ba chiar înălțătoare, despre importanța educației și cercetării în civilizația unui popor, despre învățământ ca prioritate națională, despre educatori ca ziditori de suflet și formatori ai tineretului, viitorul țării și așa mai departe, multe altele asemenea. Dar când vine vorba de buget, de finanțarea învățământului și cercetării, toți cei din Guvern care au responsabilități în acest sens o dau în bâlbâială, recurg la sofisme sau pur și simplu aduc vorba despre altceva.

În februarie anul trecut, 100 de deputați au semnat o moțiune la adresa Guvernului de atunci pe tema învățământului, mai precis pe tema nerespectării legii celor 4% din P.I.B. pentru învățământ.

Cei mai mulți din semnatari erau deputați P.D.S.R., aflați atunci în opoziție, iar dintre aceștia, nu mai puțin de 10 sunt miniștri în actualul Guvern, în frunte cu premierul, dar și cu ministrul învățământului și cercetării.

Moțiunea cerea vehement respectarea legii, lucru cu care eu și alții am fost de acord și atunci, sunt de acord și acum. Îi întreb, așadar, pe semnatarii acelei moțiuni și în primul rând pe cei care acum sunt miniștri, dacă-și mai mențin părerea din februarie 2000, exprimată în moțiune sau consideră că respectarea legii trebuie cerută doar altora? Era sinceră cerința moțiunii de a respecta legea sau era doar o armă politică și electorală contra Guvernului de atunci? Răspunsul lor îl aștept în proiectul de buget și dacă nu va fi cel corect, nu-i invidiez pentru momentul când se vor afla față în față cu dascălii și cercetătorii acestei țări.

Al doilea aspect care provoacă deja o mare îngrijorare în toată țara, Guvernul intenționează să dea salariile celor din învățământ prin intermediul Consiliilor locale, mai direct spus, al primarilor. El se prevalează pentru acest fapt de argumentul european al descentralizării, care nu este lipsit de forță și subtilitate.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel, iar sindicatele din învățământ au înțeles imediat despre ce este vorba.

S-ar putea ca anul acesta salariile pentru dascăli să plece de la bugetul central și prin primării să ajungă, de bine, de rău, la beneficiari. Dar oamenii se tem - și pe bună dreptate - că de anul viitor, o parte din povara salarizării celor din învățământ să cadă pe spinarea administrațiilor locale, care au dificultăți financiare foarte mari.

Unde mai pui faptul că cei din administrația locală au dovedit dintotdeauna o ingeniozitate de invidiat în a face să dispară banii oriunde, cu argumente puternice, bineînțeles, numai la destinația legală nu.

Experiența multor țări europene, inclusiv a României arată clar că descentralizarea, mai ales cea financiară, funcționează optim doar în țările cu o economie dezvoltată, în care administrația locală poate avea un grad suficient de autonomie financiară.

Această declarație politică se vrea un semnal și un avertisment pentru cei care concep proiectul de buget și eu sper din toată inima că el va fi auzit și înțeles. Iar dacă eu nu sunt auzit, atunci să fie auzite acele voci din toată țara, tot mai numeroase pe zi ce trece, care exprimă neliniștea profundă a celor din învățământ față de măsurile preconizate de Guvern, să nu fie apoi prea târziu.

Vă mulțumesc.

Această declarație o semnez eu și colegul meu Sandu Alecu, deputat de Suceava.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Cu aceasta, ședința afectată intervențiilor s-a încheiat.

 
Propunerea legislativă privind formarea și utilizarea Fondului Național de Dezvoltare (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Stimați colegi,

Deschidem ședința, anunțându-vă că din totalul celor 344 de deputați și-au înregistrat prezența 251, fiind absenți 93 de deputați, iar alți 73 participând la alte acțiuni parlamentare.

Trecem, în continuare, să urmărim ordinea de zi anunțată, respectiv lista anexă cu propuneri legislative pentru care în rapoartele comisiilor permanente de fond s-au făcut propuneri de respingere a acestora.

Ar urma să vină la rând propunerea legislativă privind formarea și utilizarea fondului național de dezvoltare.

Dacă din partea Comisiei pentru politică economică?

Domnule deputat, poftiți.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind formarea și utilizarea fondului național de dezvoltare a fost elaborat în 27 noiembrie 1997 de un grup de 7 deputați P.D.S.R. Între timp legislația privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare s-a modificat, asfel încât ideea de atunci, din 1997 nu mai poate fi susținută la ora actuală, având în vedere și programul pe care actualul Guvern și l-a propus privind utilizarea fondurilor rezultate din privatizare.

De aceea, eu cred că mențiunea de respingere pe care a făcut-o comisia la această inițiativă se justifică, având în vedere că această propunere legislativă vine din 1997.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a inițiativei legislative privind formarea și utilizarea fondului național de dezvoltare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă privind formarea și utilizarea fondului național de dezvoltare a fost votată în sensul respingerii acesteia.

 
Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.9 este Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998.

Inițiatorul.

Vă rog, domnule Naidin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acel an, în 1998, am dorit eu, Petre Naidin, Alexandru Lăpușan și Neculai Grigoraș să corectăm art.5 din Ordonanța nr.9 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori.

"Lumea este condusă numai de interese", spunea Shiller. Noi am dorit să reprezentăm atunci interesele agricultorilor, cei care primeau cupoane ca bonuri de valoare pentru sprijinul producției și care, persoane fizice, ar fi trebuit, în condițiile în care au creditat persoane juridice, firesc era să încaseze în plus față de ceea ce li se cunvenea, conform legii, anumite beneficii.

Eram în spiritul și prevederile Legii nr.48 din 1994 privind stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționari și care, pe lângă dividendele cuvenite potrivit legii, li se vor asigura și produsele agricole sau în bani, opțiunea scrisă, evhivalentul valorii fiind de cel puțin 600 kilograme grâu stas/hectar.

Consiliul Legislativ și, respectiv, comisia au respins, pe bună-dreptate, întrucât timpul a trecut în defavoarea propunerii inițiatorilor și ne-am trezit că în 1999, Ordonanța nr.9 nu mai avea aplicabilitate, întrucât ea stârnea efecte juridice numai în anul 1998 și, lucru îmbucurător pentru noi, este faptul că ceea ce am dorit noi în numele agricultorilor români a fost preluat într-o altă ordonanță, nr.32, din 1999. Deci suntem pentru respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum inițiatorul a prezentat, comisia, la data respectivă, a apreciat că de fapt completarea propusă de inițiatori a fost preluată de prevederile Ordonanței Guvernului nr.32 din 1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999 și s-a apreciat că propunerea legislativă la data respectivă este tardivă, Ordonanța Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998 nemaiavând aplicabilitate în cursul anului 1999.

De aceea, comisia a hotărât și propune plenului Camerei Deputaților să fim de acord cu respingerea propunerii, mai ales că la ora actuală, așa cum dumneavoastră ați apreciat aproape în unanimitate, sistemul acesta de cupoane este un sistem depășit. Chiar și astăzi, dacă ne uităm în ziarele pe care le citim, vedem că sunt foarte mulți care solicită cumpărare de cupoane; cei care cumpără nu le orientează spre agricultură. Este un sistem depășit.

Deci, vă rugăm încă o dată să fiți de acord cu respingerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecință, supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.9/1998.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 249 de voturi pentru, 2 voturi contra, nici o abținere, s-a votat propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Aproximativ 200.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Putem face apelul, dacă insistați în calitate de lider al grupului.

 
Propunerea legislativă pentru completarea art.12 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.10 - Propunerea legislativă privind completarea art.12, alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. Este raport de respingere.

Din partea inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu Neculai Grigoraș, Constantin Teculescu și cu un fost bun coleg de-al nostru, Gheorghe Ana, am dorit să dăm o mână de ajutor de data aceasta constructorilor care, conform Legii nr.215 din 1997, Casa socială a constructorilor, în mod deosebit trebuiau sprijiniți.

Norocul a fost orb de data aceasta și pentru ei, vorba lui Cicero, întrucât atunci noi ne-am axat ca aplicabilitatea legii să fie în exercițiul bugetar al anului 1999 și, până când comisia de specialitate a deliberat, am primit acest aviz negativ, lucru bun din partea Consiliului Legislativ, pentru că deși noi am făcut o greșeală de tehnică legislativă, respectivii specialiști ai Consiliului Legislativ consideră că ar trebui să reluăm problema într-un act, de data aceasta de excepție, și nu cu caracter temporar.

Pentru constructorii care aveau o viață grea, și nici acum nu cred că o duc mai bine, în condițiile blocajului financiar - decontările cu întârziere a lucrărilor executate la investiții finanțate de la bugetul de stat, devalorizarea sumelor pe care ei le-au investit ca avans, noi atunci doream să plătească t.v.a.-ul efectiv la încasarea efectivă a valorii facturilor, și nu la emiterea facturii de către beneficiar.

Punctul de vedere al Guvernului nu ne-a fost favorabil; puteam să trecem peste voința lui neclar exprimată și cu interpretări, dar, din păcate, fiind un proiect de lege cu aplicabilitate temporară, în 1999, evident trebuie respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă comisia dorește să mai adauge ceva la raportul de respingere. Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei sesizată în fond, de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.12 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, propunerea de respingere a fost aprobată.

 
Propunerea legislativă privind completarea art.17 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.11 - propunerea legislativă privind completarea art.17 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Din partea comisiei.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia sesizată în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci, a propus respingerea acestei inițiative legislative, întrucât prevederile propunerii în cauză au fost reglementate într-un sistem unitar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.215 din 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.649 din 30 decembrie 1999.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu, mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci pentru respingerea inițiativei legislative privind completarea art.17 din Ordonanța Guvernului nr.3/1999.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă privind completarea art.17 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial partea I nr.198/23 august 1996 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.12 este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie ?89, cu raport de respingere făcut de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Dacă din partea comisiei se dorește o intervenție. Nu.

Dacă dumneavoastră aveți dorința să participați la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative pentru modificarea art.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie ?89.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu.

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea comisiei de respingere a acestei inițiative legislative a fost adoptată.

Propunerea legislativă privind industria de apărare (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.13 - Propunerea legislativă privind industria de apărare.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să o susțină. Nu.

Comisia dacă dorește să intervină. Nu.

Dacă altcineva dorește să participe.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă privind industria de apărare a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind Adunările Generale ale Acționarilor, Consiliile de Administrație și conducerile executive ale societăților/companiilor naționale, regiilor autonome, Societăților comerciale cu capital majoritar de stat (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.14 este Propunerea legislativă privind adunările generale ale acționarilor, cu raport de respingere din partea Comisiei pentru privatizare.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină. Nu.

Comisia mai dorește să adauge ceva?

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind adunările generale ale acționarilor, consiliile de administrație și conducerile executive ale societăților, companiilor naționale, regiilor autonome, societăților comerciale cu capital majoritar de stat a fost elaborată de un grup de 14 deputați și un senator, de fapt tot grupul fost ApR din Parlament, și se referă la incompatibilitatea membrilor de partid, demnitarilor din administrația publică, a parlamentarilor de a face parte din adunările generale ale acționarilor, consiliile de administrație și așa mai departe.

Această inițiativă cuprindea și elemente de neconstituționalitate, se extindea incompatibilitatea la toți membrii de partid, condițiile impuse nu erau suficient de explicite și, de asemenea, interdicția demnitarilor de a face parte era explicitată prin Hotărârea Guvernului nr.755 din 1994.

În aceste condiții, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a propus respingerea acestei propuneri legislative, pe care o menținem și la ora actuală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu, mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a Propunerii legislative privind adunările generale ale acționarilor, consiliile de administrație și conducerile executive ale societăților/companiilor naționale, regiilor autonome, societăților comerciale cu capital majoritar de stat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Deci, cu un vot împotrivă și 5 abțineri, Propunerea legislativă privind adunările generale a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă cu privire la contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă (amânarea votului final).  

La pct.15 este Propunerea legislativă cu privire la contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă.

Dacă inițiatorul dorește să intervină. Nu.

Din partea comisiei dacă dorește să intervină cineva. Da.

Doamna Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem de-a face cu o propunere legislativă inițiată de domnul deputat Kerekes Karoly privitoare la contribuții datorate de convențiile civile exclusive. Între depunerea la comisie a propunerii legislative și data discutării în comisie a apărut Legea privind unele măsuri privind protecția persoanelor încadrate în muncă, care a avut prevederi privitoare la contribuția convențiilor civile exlusive și, mai mult, Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și Ordonanța de urgență nr.41/2000, care a modificat în acest domeniu Legea pensiilor, au prevederi clare privitoare la această problemă, deci a rămas fără obiect propunerea legislativă în discuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri. Nu, mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere că această propunere este calificată ca având caracter organic, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, aprobată și modificată prin Legea nr.90/1998 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.16 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing.

Dacă inițiatorii doresc să o susțină.

Domnul deputat Raduly.

   

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa legislativă de la nr.crt.16 a luat naștere pe data de 30 iunie 1998, deci în legislatura trecută, și a fost inițiată, alături de cel care vă vorbește, de domnul deputat Antal Istvan și de domnul deputat Konya Hamar Sandor.

În principal, noi, la data respectivă, am propus ca abordarea privind operațiuni de leasing să fie coroborată cu cutuma europeană, și anume să se introducă și în România o deosebire între leasingul operațional și cel funcțional.

Noi am constatat pe parcurs că ceea ce am propus noi prin această inițiativă legislativă a fost preluată în 1999 în Legea nr.99, lege care se referea la unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Drept urmare, inițiativa noastră legislativă a rămas fără obiect și suntem de acord cu respingere ei de către plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă din partea comisiei se dorește o completare. Mulțumesc.

Dacă altcineva dorește să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate, s-a aprobat propunerea de respingere.

 
Propunerea legislativă privind obligativitatea debitorilor de a-și achita creditele contractate cu băncile din România (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.17 este Propunerea legislativă privind obligativitatea debitorilor de a-și achita creditele contractate cu băncile din România.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva.

Comisia dacă dorește să adauge ceva. Nu.

Dacă dorește altcinvea să participe la dezbateri generale.

Aveți cuvântul, domnule Năstase.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu toate că există un organism - AVAB - de recuperare a creditelor bancare, respingerea unei legi prin care să-i oblige pe creditorii ce au creat atâtea găuri negre și au devalizat băncile din țară cred că este un act total neavenit să respingem o asemenea obligativitate, ba mai mult, să stabilim chiar termene pentru achitarea acestor credite, pentru că AVAB-ul este un organism de recuperare, și nu un organism care să decidă obligativitatea într-un termen dat de a se recupera aceste credite bancare.

Susțin că această lege trebuie să rămână.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei dacă dorește cineva.

Da, domnule deputat, poftiți.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Vreau să-l asigur pe domnul secretar Năstase că această materie a fost foarte clar reglementată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51 din 1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor prin care, la data respectivă, era Agenția de Valorificare a Activelor Bancare, acum, Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare are atribuții concrete în valorificarea creanțelor neperformante ale băncilor cu capital majoritar de stat. Deci nu există nici un motiv de îngrijorare în ceea ce privește reglemetnarea cu privire la creditele contractate cu băncile din România.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci pentru respingerea inițiativei legislative privind obligativitatea debitorilor de a-și achita creditele contractate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu.

Cu 8 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă privind anularea unor majorări de întârziere calculate la debitele la bugetul de stat și bugetul asisurărilor sociale pentru unii agenți economici care nu au înregistrat pierderi care au fost asanate prin Hotărârea Guvernului nr.1157/1990 și Hotărârea Guvernului nr.256/1991 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.18 este Propunerea legislativă privind anularea unor majorări de întârziere calculate la debitele de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru unii agenți economici care n-au înregistrat pierderi și care au fost asanate privind Hotârârea Guvernului nr.1157/1990 și Hotărârea Guvernului nr.256/1991.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină. Nu.

Comisia dorește să adauge ceva la raportul de respingere. Nu.

Altcineva dorește să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a inițiativei legislative pe care v-am citit-o.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă privind anularea unor majorări de întârziere calculate la debitele de la bugetul de stat a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru completarea articolului 170 din Legea învățământului nr.84/1995 (amânarea votului final).  

La pct.19 este Propunerea legislativă pentru completarea art.170 din Legea învățământului, nr.84/1995.

Din partea inițiatorului.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Împreună cu un grup de parlamentari, Ecaterina Andronescu, Marin Cristea, Neculai Grigoraș, am inițiat această inițiativă de modificare a art.170 din Legea învățământului, nr.84 din 1995, întrucât am avut o surpriză ca în 1999, prin Legea bugetului de stat în acel an, nr.36, să constatăm că peste 100 de mii de elevi din sistemul de învățământ preuniversitar ar fi trebuit să primească burse din bugetele locale, adică burse sociale de merit, respectiv de studiu, în condițiile în care știam foarte bine atunci că peste 1700 de unități administrativ-teritoriale nu reușeau să-și plătească cheltuielile de personal, dar să mai susțină aceste burse, și respectiv ajutoarele sociale.

Noi am dorit atunci ca această descentralizare, pe care, evident, nu putem să o evităm, să se facă în alte condiții, adică finanțare jumătate de la bugetul de stat, jumătate prin bugetele locale.

Comisia a respins, și va explica domnul profesor Anghel Stanciu din ce motive. Oricum, inițiativa noastră, și aceasta vroiam să subliniez, a fost preluată ulterior în alte normative și acum aceste burse se efectuează de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia dacă dorește să adauge ceva.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că nu pot vorbi decât în numele comisiei și, în consecință, prin raportul înregistrat în ziua de 22 septembrie 1999 referitor la propunerea legislativă pentru completarea art.170 din Legea învățământului, nr.84/1995, precizăm: în urma examinării Propunerii legislative pentru completarea art.170 din Legea învățământului, nr.84/1995, în ședința din 19 iulie 1999, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată și propune plenului respingerea, întrucât propunerea legislativă nu mai este actuală, deoarece prevederile acestea au acoperire prin textele adoptate de Parlament în Legea învățământului, completată și modificată. Semnează președintele comisiei, profesor Anghel Stanciu, și secretar, profesor doctor Ionescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu, mulțumesc.

Stimați colegi,

Propunerea vizează modificarea unei legi cu caracter organic, deci și propunerea are același caracter. În consecință, pentru a avea cvorum, vom supune această propunere de respingere votului final de joi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.20 este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Dacă dorește cineva din partea inițiatorului să susțină această propunere. Nu.

Comisia dacă dorește să intervină. Nu.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 5 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea de respingere a fost aprobată.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.21 este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Comisia.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea și completarea la Legea nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, în ședința din 15 septembrie 1999, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au hotărât că aceasta nu poate fi acceptată și au propus plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative.

Din punct de vedere juridic, doi proprietari sunt egali, iar unul dintre ei nu poate fi obligat să-și mute terenul printr-un text de lege; deci acest lucru poate să fie rezolvat, dar nu prin text de lege, iar Legea nr.54 privind circulația juridică a terenurilor nu împiedică comasarea terenului; pot fi înstrăinate terenurile doar prin acte juridice între vii.

De fapt, inițiatorul, domnul deputat Viorel Pop de la ApR, în perioada respectivă a solicitat acest lucru și comisia a apreciat că într-adevăr nu poate să fie aprobată și propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, propunerea a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art.49 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (amânarea votului final).  

La pct.22 este Propunerea legislativă pentru modificarea art.49 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină.

Comisia dacă vrea să adauge ceva.

Dumneavoastră dacă doriți să participați, stimați deputați, la dezbaterea generală. Nu.

Vă semnalez că și această propunere, referindu-se la statutul personalului didactic, are caracter organic și, în consecință, va fi supusă votului final joi.

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea instituției Mediatorul Public (amânarea votului final).  

La pct.23 este Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea instituției Mediatorul public.

Dacă din partea inițatorului dorește cineva să intervină. Nu.

Comisia dacă dorește să facă vreo intervenție. Nu.

Dacă dumneavoastră, domnilor deputați, doriți să participați la dezbateri.

Și această inițiativă legislativă este lege organică, deci vom amâna votul final pentru joi.

Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.26/1995 privind impozitul pe dividende (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Urmează, la punctul 24: Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanței nr.26/1995 privind impozitul pe dividende.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră, domnilor deputați, dacă doriți să participați la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.26/1995.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței nr.26/1995 a fost votată.

Propunerea legislativă privind scutirea de la plata taxelor vamale și taxei pe valoarea adăugată a dispozitivelor medicale de performanță și înaltă performanță precum și a altor dispozitive medicale (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 25. Propunere legislativă privind scutirea de la plata taxelor vamale și taxei pe valoarea adăugată a dispozitivelor medicale de performanță și înaltă performanță, precum și a altor dispozitive medicale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 7 voturi împotrivă și 1 abținere, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele juridice de timbru (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 26. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele juridice de timbru.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină această propunere? Nu.

Comisia dacă dorește să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră, dacă doriți să participați la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Inițiativei legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 2 abțineri, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind restituirea la Academia Română a Fondului numismatic, filatelic și a Fondului Casa Regală (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 27. Propunere legislativă privind restituirea la Academia Română a Fondului numismatic, filatelic și a Fondului Casa Regală.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia dacă are de adăugat ceva la raportul de respingere? Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să participați la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 6 voturi împotrivă și 1 abținere, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru arborarea permanentă a Drapelului României pe clădirea Palatului Parlamentului (restituită comisiei).
 

Pct. 28. Propunerea legislativă pentru arborarea permanentă a Drapelului României pe clădirea Palatului Parlamentului.

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

   

Domnul Victor Neagu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Neagu.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legea nr.75/1994 care privește folosirea Drapelului României, intonarea Imnului național și a sigiliilor cu stema României de către autorități și instituțiile publice face referire, citez: "Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile", repet "pe edificiile" "și în sediile autorităților".

Pe edificiu, și la noi, pe această clădire, la toate intrările, există steagurile României, steagul României arborat la fiecare intrare. Aș vrea, însă, să vă spun că, și bănuiesc că și dumneavoastră, mulți dintre cei prezenți astăzi aici, ați văzut că nu numai în țara noastră, pe alte instituții publice, pe alte clădiri, și aici clădirea unde noi ne desfășurăm activitatea este, totuși, o clădire emblematică pentru România, este o clădire care, totuși, se afișează aproape în toate documentarele de publicitate pe care noi le utilizăm. Dacă ne gîndim numai la alte Parlamente din alte țări, în Budapesta, la Berlin, la Paris, la Washington, există steagurile naționale arborate pe acoperișul, repet: pe acoperișul acestor clădiri.

Aș vrea să vă spun, deci, că legea la care face referire la punctul 28 și pe care trebuie să-l discutăm astăzi spune așa: "Drapelul României va fi arborat permanent pe acoperișul clădirii Palatului Parlamentului".

Domnilor, după ce că este această clădire atât de maiestuoasă, de impetuoasă, parcă îi lipsește, totuși, ceva, parcă este păcat să nu existe Drapelul României pe acoperișul acestei clădiri.

Faptul că aici este locul cel mai democratic din România, astăzi, locul în care există paratrăsnetul ideologic al tuturor partidelor existente astăzi în România zic eu că este normal ca Drapelul țării să fluture pe acoperișul acestei clădiri. Deci legea este punctuală.

De ce a fost nevoie de o lege? Pentru că legea nr.75/1994 face referire numai la "arborarea pe edificiu" și sigur că la orice intrare sau oriunde așezat, de jur-împrejurul clădirii, respectă conținutul legea.

Legea pe care v-o propune subsemnatul astăzi este punctuală, și anume "arborarea pe acoperișul clădirii Palatului Parlamentului".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice... Sau comisia a făcut raport după dezbateri.

Poftiți, domnule Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Ceva nu e în regulă aici...

Domnule președinte,

Onorat Prezidiu,

Stimați colegi,

Evident că nu doresc, din anumite motive, să susțin inițiativa domnului deputat PDSR, Neagu. Dar este o chestiune atât de firească, atât de normală, încât a lipsi Parlamentul României, și când spun Parlamentul spun cele două sedii, al Camerei Deputaților și al Senatului, care se va muta în curând, de simbolul pe care îl conferă Constituția de putere legislativă singura, cred că am face o mare greșeală. De aceea, dincolo de a se crede că este un partizanat, este un act firesc și normal pe care orice Parlament din lume trebuie să-l facă.

Propun, deci, domnule președinte, nu în numele unui Grup parlamentar sau a altuia, ci în numele meu, ca reprezentant al circumscripției electorale, s-o trimitem la comisie și cred că, curând, vom asista cu toții, în frunte cu dumneavoastră, domnule președinte, așa se spunea pe timpuri, la fâlfâierile Drapelului național pe clădirea autorității supreme în stat, Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul președinte al Comisiei juridice este? Nu.

Stimați colegi,

Având în vedere că inițiatorul susține propunerea și actualul președinte al Comisiei juridice nu este, propun să amânăm această inițiativă legislativă.

Cine este pentru restituirea la comisie?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri legislative la comisie.

 
Propunerea legislativă privind subvenționarea alegerilor prezidențiale (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Punctul 29: Propunere legislativă privind subvenționarea alegerilor prezidențiale.

Dacă autorul propunerii dorește s-o susțină? Nu.

Comisia dacă dorește să intervină? Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să participați la dezbateri? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Inițiativei legislative privind subvenționarea alegerilor prezidențiale.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Abțineri dacă sunt? Nu.

În unanimitate, s-a votat respingerea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă privind Reactualizarea permanentă în anii electorali a listelor de membri ai partidelor politice (amânarea votului final).  

Pct. 30. Propunere legislativă privind reactualizarea permanentă, în anii electorali, a listelor de membri ai partidelor politice.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu mai e, PNȚCD. Inițiatorul nu mai e, PNȚCD-ul există.

Comisia dacă mai dorește să intervină? Nu.

Dacă dumneavoastră doriți să interveniți? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? A nu, nu, vă rog să mă scuzați.

Mi se atrage atenția că este lege organică și nu avem cvorum.

O supunem votului final joi.

Propunerea legislativă privind situația juridică a unor terenuri (amânarea votului final).  

Propunerea, de la punctul 31, privind situația juridică a unor terenuri.

Dacă dorește inițiatorul să intervină. Nu.

Comisia dacă dorește. Nu.

Dumneavoastră, domnilor deputați, dacă doriți să participați? Nu.

Fiind lege organică, vom supune această propunere de respingere a legii votului final de joi.

Propunerea legislativă privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a lucrărilor de investiții, de raparații capitale și reparații curente în sistemul învățământului de stat și în cel particular acreditat (restituită comisiei)
 

La punctul 32: Propunere legislativă privind scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a lucrărilor de investiții, de reparații capitale și reparații curente în sistemul învățământului de stat și în cel particular acreditat.

Inițiatorul dacă dorește să intervină?

Comisia dacă dorește sau dumneavoastră vreți să interveniți?

   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Comisia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat Prezidiu,

Stimați colegi,

Cred că, de 10 ani, învățământul se află într-o subfinanțare care pune în pericol însăși existența sistemului național de învățământ.

Fiecare din această aulă ați fost, în recenta campanie electorală, în școli, în grădinițe, în cluburi școlare. Unele, evident în special din mediul urban, ne fac cinste, altele ne fac cinste prin eroismul profesorilor, dascălilor care fac ore în acele spații. Ele trebuie clar recondiționate. Programul de guvernare pe care dumneavoastră l-ați votat cuprinde și o secțiune privind reabilitarea învățământului rural.

Este cazul ca, prin prioritățile pe care le aveți în vedere, să fie și aceasta, adică, din puținii bani care vor reveni școlii, să nu mai luăm sub formă de taxe, adică de valoare adăugată ș.a.m.d., bineînțeles pe o anumită perioadă. De aceea v-aș propune, domnule președinte și domnului președinte și comisiei, să fiți îngăduitori cu școala românească, trimițând acest proiect de lege la comisii, spre a cântări mai bine dacă nu se poate face o joncțiune între anumite facilități pentru copiii noștri care au rămas acasă, pentru localurile în care învață și o joncțiune, deci, cu programul de reabilitare a școlilor din mediul rural.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Nu este un precedent: și inițiativa distinsului coleg s-a trimis la comisie. Se poate trimite și aceasta.

Haideți să facem un prim pas.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere importanța domeniului asupra căruia urmează să-și producă efecte această inițiativă legislativă și problemele cu care se confruntă învățământul, cred că această inițiativă merită să fie luată în discuție și de comisia în formula actuală și apreciez că trebuie supus la vot ca ea să fie returnată la comisie și rog și colegii deputați să fie de acord cu această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați reținut intervenția domnului deputat Stanciu și a președintelui comisiei care solicită un timp de reflecție pentru a reformula soluțiile acestei legi în sprijinul bunei desfășurări a învățământului.

Vă rog să vă exprimați votul cu privire la această propunere de restituire a propunerii comisiei sesizate în fond, a noii comisii sesizate în fond, având în vedere că vechiul raport de respingere a fost întocmit de către cealaltă comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat restituirea acestei propuneri la comisia sesizată în fond.

 
Propunerea legislativă pentru completarea art.19 din Legea administrației publice locale, nr.69/1991 (amânarea votului final).  

Punctul 33: Propunere legislativă pentru completarea art.19 din Legea administrației publice locale nr.69/1991.

Dacă inițiatorul dorește să intervină.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de unic inițiator, atunci, în acel an, am dorit să supun atenției publice și colegilor parlamentari o problemă care frământa și încă mai frământă societatea românească.

Plecând de la acea normă statuată prin decizia Curții Constituționale nr.44/1993 privind modul cum deputatul, parlamentarul răspunde juridic față de alegători și mai ales față de partidul pe lista căruia a candidat, am dorit să fac o extensie și pentru consilierii locali, deci care fac parte din autoritatea deliberativă, consilieri care, pe parcursul unui mandat, părăsesc partidul politic care i-a propus.

Era, fără discuție, se poate argumenta prin expunerea de motive, că atractivitatea politică și întărirea opiniei publice asupra credibilității funcționării autorităților administrației publice locale se poate realiza în condițiile în care se asigură stabilitatea de lucru. Altfel, consilieri care, ghidându-se după modul cum sondajele de opinie creditează, spre sfârșitul mandatului, anumite grupări politice sau partide, migrează, cu gândul ca să mai prindă un mandat, că nu strică nimănui acasă! Vorba filozofului Helvetius: "Potop de cuvinte peste un pustiu de idei", cred eu că așa este perceput acest fapt de către opinia publică.

Revin, citind sau parcurgând din răspunsul autorizat al Consiliului Legislativ care a respins această inițiativă, pentru colegii care sunt în acest mandat, spunând că: 1) conform Constituției, mandatul reprezentativ în sistemul electoral român are valabilitate și că orice mandat imperativ este nul, ne spune Constituția, la art.66, alin.2.

Consiliul Legislativ crede, prin specialiști, că această normă constituțională privește nu numai mandatul în Camera Deputaților și Senat, cât și pe cei care fac parte din autoritățile administrației publice locale alese. Revin spunând că, pe baza deciziei Curții Constituționale din acel an 1993, citez: "Deputatul, din punct de vedere juridic, nu mai are nici o răspundere juridică față de alegătorii din circumscripția care l-a ales și nici față de partidul pe listele căruia a candidat. Raporturile sale cu alegătorii și partidul sunt raporturi morale politice, dar nu juridice", unu. Și doi: "Deputatul are facultatea constituțională de a adera la un grup parlamentar sau altul, în funcție de opțiunile politice, de a se transfera la un grup parlamentar sau altul sau de a se declara independent față de toate grupurile parlamentare".

Făcând această extensie, Consiliul Legislativ consideră că, citez: "În alegerile locale sunt declarați aleși persoane de pe liste, nu lista ca atare, și nu partidele. Tot persoanele sunt numite apoi în calitate de consilieri".

Și închei arătând că, și sunt de acord, evident, cu respingerea propunerii legislative, nu se poate omite faptul că, deși o persoană a putut accede la această funcție ca urmare a înscrierii pe lista unui partid, partidul respectiv a putut obține acel rezultat favorabil și datorită calităților individuale ale persoanelor pe care le-a propus pe listă.

În sensul celor arătate mai sus, este de relevat și faptul că sistemul electoral român, atât la nivel parlamentar, cât și la nivel local, nu a reglementat nici instituția revocării celor aleși de către alegători, această instituție ținând, prin esența ei, de mandatul imperativ specific regimurilor totalitare politice, lucru care rămâne de reflectat pentru dumneavoastră sau pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Năstase dorește să ia cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Cred că, asupra acestei probleme, noi trebuie să medităm puțin, pentru că atâta timp cât un consilier sau chiar deputat nu trece testul moralității sale, fiind ales pe o listă de partid, el vine și atentează la însăși statutul de consilier sau chiar deputat, prin imoralitatea pe care o face de a trece, de a nu respecta un contract moral pe care l-a avut, și nu numai moral, înscriindu-se pe lista acelui partid.

Cred că un consilier sau chiar deputat ce iese din partidul prin care a fost promovat trebuie să-și piardă și dreptul de consilier și chiar și pe acela de deputat.

Cred că trebuie să medităm asupra acesteia, pentru că e însăși dovada moralității și se atentează la noțiunea aceasta de consilier care trebuie să fie un om cu demnitate, cu moralitate, la fel și aceea de deputat.

Vă mulțumesc.

Propun ca să menținem această lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină în dezbateri?

Domnul deputat Naidin.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E bine că am stârnit, pentru noii noștri prieteni în Parlament, această temă, întrucât am sugerat, nu am vrut să citesc motivul principal de respingere din partea Consiliului Legislativ. Ar fi faptul că noi, prin această inițiativă legislativă, am fi completat tezele constituționale, ceea ce nu e permis.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Comisia de administrație publică dorește să mai adauge ceva?

Domnul președinte.

Mai dorește cineva să intervină?

O clipă, domnule președinte.

Domnul deputat Stanciu.

V-aș ruga să vă referiți și la argumentele constituționale, dacă susțineți inițiativa.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, pentru sugestie, domnule președinte.

În drumul lung de la banca inscripționată cu plăcuță până aici, am reflectat și așa voi face.

Deși colegul meu, doctorul Năstase, a explicat foarte clar care ar fi motivația ca cei ce acced în calitate de demnitari pe o anumită treaptă să renunțe la mandat dacă părăsesc partidul, problema nu este nouă, ea a mai fost pusă în proiecte de lege și în 1992 - 1996, și, cum vedeți, și în 1996 - 2000. Constituția, însă, prevede foarte clar: "Deputatul sau senatorul este în posesia unui mandat nu imperativ, unui mandat reprezentativ și nu mai este în slujba partidului pe listele căruia a promovat și el, efectiv, este reprezentantul și în slujba poporului.

Ca urmare, nu am ce face și susțin spre a fi eliminat, deoarece, dacă nu respectăm nici Constituția, nu mai respectăm nimic. Dacă Constituție nu e, nimic nu e, spunea cineva înaintea noastră.

Deci propun să menținem respingerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Art.13, domnule Stanciu!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Acesta este!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut cuvântul, domnule secretar!

Domnul președinte Ioan Oltean, președintele Comisiei pentru administrație.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, nu cred că se impune să dezvoltăm pe larg obiectul acestei inițiative, acestei propuneri legislative.

La vremea respectivă, comisia s-a apropiat cu multă atenție și a aprofundat chestiunea pusă în discuție, a avut discuții și cu reprezentanți ai Consiliului Legislativ și cu inițiatorul și, pentru motivele pe care raportul le prezintă, s-a apreciat că respingerea acestei propuneri legislative este singura soluție rezonabilă, în concordanță, evident, cu prevederile legale în vigoare.

Observați că și astăzi inițiatorul subscrie acestui punct de vedere și de aceea comisia își menține punctul de vedere și solicită respingerea Propunerii legislative de modificare a art.19 din Legea administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva. Vă mulțumesc.

Pentru că legea are un caracter organic, vom supune propunerea de respingere a ei votului final de joi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.69/1991 privind administrația publică locală (amânarea votului final).  

Pct. 34. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.69/1991 privind administrația publică locală.

Inițiatorul dacă dorește să intervină? Nu.

Altcineva dacă dorește să participe la dezbateri generale?

Comisia își menține punctul de vedere? Da.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, și această propunere de respingere va fi supusă votului final de joi.

Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor Legii nr.82/1993 privind Constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării (amânarea votului final).  

Pct. 35. Propunere legislativă pentru modificarea prevederilor Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Inițiatorul dacă dorește să intrvină. Nu.

Comisia dacă dorește să adauge ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă vreți să interveniți la dezbateri generale. Nu.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, asemenea celei pe care se intenționează s-o modifice, vom supune votului final de joi propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1994 în vederea reducerii impozitului pe profit (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Trecem la punctul 36: Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1994 în vederea reducerii impozitului pe profit.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva raportului? Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să participați? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul. Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt?

3 voturi împotrivă.

Stimați colegi,

Vă rog, totuși, să votăm odată, nu în cascadă și succesiv.

Deci 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu o abținere, 4 voturi împotrivă, s-a admis propunerea de respingere a acestei inițiative.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 37. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor.

Dacă inițiatorul dorește să intervină. Nu.

Comisia dacă dorește să adauge ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să participați la dezbateri. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Inițiativei legislative de modificare a Legii nr.118/1996.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu.

Abțineri dacă sunt? Nu.

Mulțumesc. În unanimitate, s-a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondurilor speciale ale drumurilor publice (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 38. Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondurilor speciale ale drumurilor.

Inițiatorul dacă dorește să intervină? Nu.

Comisia dacă adaugă ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă vreți să participați la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu o abținere, s-a votat propunerea de respingere.

Propunerea legislativă pentru aprobarea taxei privind drumurile forestiere și reducerea T.V.A. la unele produse din lemn (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct. 39. Propunere legislativă pentru aprobarea taxei privind drumurile forestiere și reducerea TVA-ului la unele produse din lemn.

Inițiatorul dacă dorește să intervină? Nu.

Comisia dacă vrea să adauge ceva? Nu.

Dumneavoastră dacă vreți să interveniți? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a inițiativei legislative pe care am enunțat-o.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind sprijinirea și întrajutorarea sinistraților din zonele calamitate (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.40 este Propunerea legislativă privind sprijinirea și întrajutorarea sinistraților din zonele calamitate.

Inițiatorul dacă dorește să-și susțină această propunere. Nu. Doriți să participați, domnule secretar? Domnul secretar Năstase are cuvântul.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Cred că activitatea noastră trebuie să fie ceva mai responsabilă. Afirmăm că sprijinim micii industriași, dar nu votăm respingerea unei reduceri a impozitului pe profit la cei care fac investiții la micii meseriași, dar acum nu mai aprobăm nici sprijinirea zonelor calamitate? Respingem și această lege de sprijin a zonelor calamitate și a sinistraților? Păi, începem să devenim inumani dacă și această lege o respingem. Iertați-mă, eu, ca medic, nu pot să accept că cineva poate să gândească la respingerea unei asemenea legi.

O voce din sală:

A fost pentru un moment, domnule doctor!

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Ce moment, care moment? Dacă mâine va fi o calamitate și sinistrați?

O voce din sală:

Dar nu trebuie lege pentru așa ceva, ci hotărâre de guvern!

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu este acum o calamitate asupra țării?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, rog o explicație.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să precizez că statul român a acordat deja din fondul de intervenții la dispoziția Guvernului ajutoare persoanelor care au avut de suferit ca urmare a inundațiilor. Or, aceste ajutoare ar fi trebuit să fie avute în mod logic în vedere de către inițiator și să constituie unul din elementele de calcul, de fundamentare a acestei propuneri legislative. Propunerea însă nu ține cont de astfel de referiri. De altfel, este și o neconcordanță între prevederile art.2 și 3 referitoare la sursa sumelor de bani destinate ajutorării sinistraților. Primul articol vizează un procent din sumele obținute de Fondul Proprietății de Stat ca urmare a privatizării societăților comerciale la care statul este acționar, pe când cel de al doilea trimite la fondul special de dezvoltare. Deci, nici din acest punct de vedere reglementarea nu poate fi avută în vedere, și trebuie respinsă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbatere.

În consecință, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestei inițiative legislative, care a aparținut foștilor deputați ai ApR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 8 voturi împotrivă, 2 abțineri s-a respins propunerea legislativă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.41. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. Dacă inițiatorul dorește să-și susțină această propunere. Nu. Comisia dacă dorește să adauge ceva? Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă care a fost elaborată de 3 deputați, care nu mai sunt la ora actuală în Parlament, din vechea legislatură se referă la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. Modificarea pe care o propun cei trei deputați nu poate fi acceptată, deoarece ea este și mai corect făcută prin Legea 99/1999, de asemenea, și completarea pe care o fac dânșii. De aceea, comisia, la data luării în discuție a propus respingerea acestui proiect de lege, opțiune pe care și-o menține și la ora actuală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să participe la dezbaterile generale.

În consecință, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt?

Cu 3 abțineri și nici un vot contra s-a adoptat propunerea de respingere a inițiativei legislative.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (restituită comisiei).  

La pct.42, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Dacă inițiatorul și-l susține.

Comisia dacă dorește să facă vreo precizare în plus.

Dumneavoastră dacă doriți să participați la dezbateri. Nu.

Domnul secretar Năstase are o intervenție.

   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Consider că măsurile care se prevăd pentru combaterea evaziunii fiscale sunt absolut necesare, dar sigur că nu sunt suficiente. Informațiile noastre sunt că cei de la organismele care trebuie să realizeze acest control, de la Curtea de Conturi, sunt ținuți în birouri și împiedicați de fapt să-și exercite dreptul de control pentru a evita această evaziune fiscală. Însuși modul de operare al Băncii Naționale și evitarea controalelor care se fac la Banca Națională și de controlorii Curții de Conturi care sunt ținuți în birouri și nu realizează decât 15 controale pe lună. Este un mod de a acoperi niște fraude și nu de a veni și rezolva niște lucruri în beneficiul economiei naționale.

Consider că nu putem respinge o asemenea lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină? Nu. Rog Comisia juridică să dea o explicație la acest punct de vedere.

Stimați colegi, având în vedere că reprezentanții Comisiei juridice nu sunt în sală pentru a-și susține acest raport negativ, vă supun votului dumneavoastră restituirea acestei propuneri la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu.

În unanimitate s-a decis restituirea acestei propuneri legislative la Comisia juridică.

 
Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998 (amânarea votului final).  

La pct.43, Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998.

Dacă dorește inițiatorul să intervină. Nu.

Comisia sesizată în fond.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă care vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998 a fost elaborată de doi colegi de ai noștri de la PDSR. La momentul emiterii ei, propunerile erau valabile, deci vizau modificarea, cum spuneam, a Ordonanței 88. Între timp a apărut Legea 99 prin asumarea răspunderii și care a preluat mare parte din propunerile care erau cuprinse în această inițitivă legislativă.

De aceea, comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative la momentul respectiv, în 1999, poziție pe care și-o menține și la această dată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să participe la dezbateri la acest proiect. Nu. Fiind vorba de un proiect care are caracter de lege organică, vom supune votului final joi propunerea de respingere a acestuia.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Legea nr.84/1995 așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/1997 (amânarea votului final).  

Pct.44, Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Legea nr.84/1995, așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/1997.

Dacă din partea inițiatorului există intenția de a explica această inițiativă. Nu.

Comisia dacă are de adăugat ceva. Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu. Fiind vorba de un proiect încadrat în categoria legilor organice, îl vom supune, mai exact propunerea de respingere a acestei inițiative o vom supune votului final de joi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990, cu modificările și completările din Legea nr.12/1998 și Ordonanța Guvernului nr.53/1998 privind Registrul Comerțului (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.45, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990, cu modificările și completările din Legea nr.12/1998 și Ordonanța Guvernului nr.53/1998 privind Registrul Comerțului.

Dacă inițiatorul dorește să intervină. Nu.

Comisia dacă are ceva de adăugat. Nu.

Dacă dumneavoastră doriți să participați la dezbateri. Nu.

În consecință, supun votului propunerea de respingere a inițiativei legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt.

Proiectul a fost respins, potrivit propunerii comisiei.

Propunerea legislativă privind reorganizarea Managementului privatizării (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.46, Propunerea legislativă privind reorgnizarea Managementului privatizării. Dacă inițiatorul dorește să intervină sau din partea lui. Nu.

Comisia? Poftiți domnule deputat! Din partea Comisiei pentru politică economică.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa privind reorganizarea Managementului privatizării aparține domnului deputat Varujan Pambuccian. Dânsul văd că nu este în sală. Am să vă citesc punctul de vedere al comisiei. Propunerea legislativă nu era oportună, deci, atunci când a fost luată în discuție, întrucât conducea la creșterea numărului de acte normative care reglementează procesul de privatizare. De asemenea, unele soluții care erau propuse, aveau conotații de neconstituționalitate și, de asemenea, alte solulții propuse de inițiator, cum ar fi repartizarea capitalului disponibil la privatizare în 10 fonduri închise, transferul gratuit către populație al portofoliului de acțiuni rămase erau insuficient elaborate și de aceea, comisia, la momentul respectiv a propus respingerea propunerii legislative, propunere pe care o face și la momentul actual.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu. Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei economice, de respingere a inițiativei privind reorganizarea Managementului privatizării.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată, propunerea de respingere a Propunerii legislative privind reorganizarea Managementului privatizării.

 
Propunerea legislativă privind abrogarea Hotărârii de Guvern nr.391/1995 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.47, Propunerea legislativă privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr.391/1995. Dacă din paratea inițiatorului dorește cineva. Nu.

Comisia dacă are ceva de adăugat.

Dumneavoastră dacă vreți să participați la dezbateri. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative privind aborgarea Hotărârii Guvernului nr.391/1995.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt.

Vă mulțumesc. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.74/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și altor impozite indirecte, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/1998 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.48, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.74/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și altor impozite indirecte, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/1998.

Dacă din partea inițiatorului există vreo intervenție.

Vă rog domnule deputat.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

De data aceasta, în caliltate de inițiator, unul din semnatarii acestei inițiative legislative, și vreau să menționez că suntem de acord cu soluția propusă de către comisie prin raport, având în vedere că ea nu mai este de actualitate, conține prevederi chiar referitoare strict la anul 1999. Suntem de acord cu respingerea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Comisia nu mai dorește să intervină. Dacă există alte intervenții. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate s-a aprobat respingerea acestei inițiative legislative.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2000 pentru stabilirea unor măsuri pentru stimularea revenirii în țară a specialiștilor tineri (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Pct.49, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2000 pentru stabilirea unor măsuri pentru stimularea revenirii în țară a specialiștilor tineri. Din partea inițiatorilor dacă există cineva care dorește să intervină. Nu.

Comisia dacă dorește să adauge ceva. Nu.

Dacă de la dumneavoastră deputații dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 1 vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt.

Cu 1 vot împotrivă și o abținere s-a aprobat respingerea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului prevăzut de art.6 din Legea nr.193/1998 privind restiruirea sumelor reținute cu titlu de garanție de 19% din valoarea utilajelor, echipamentelor, apratajului și construcțiilor mecanice livrate pentru combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi-Rog - Ucraina și compensarea cu aceste sume a obligațiilor de plată ale societăților comerciale furnizoare către bugetul de stat (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.50, Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului prevăzut de art.6 din Legea nr.193/1998. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să intervină. Nu.

Comisia are ceva de adăugat? Nu.

Dumneavoastră doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să se opună acestei propuneri de respingere? Nu.

Abțineri? Nu.

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.65 alin.2 din Legea nr.84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României nr.606 din 10 decembrie 1999 (amânarea votului final).
 

La 51, Propunerea legislativă pentru modificarea art.65 alin.2 din Legea nr.84/1995.

Dacă inițiatorul dorește să intervină. Nu.

Comisia dacă dorește să adauge ceva raportului de respingere. Nu.

Dumneavoastră dacă doriți să participați la dezbateri. Nu.

Mi se atrage atenția că este vorba de o lege organică, o vom supune votului final joi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii nr.158/1997 și a Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

La pct.52, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.158/1997 și a Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să intervină? Nu.

Comisia? Nu.

Dacă dumneavoastră doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative legislative pentru modificarea și completarea Legii 158/1997 și a Legii 34/1994.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat respingerea acestui proiect.

Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociației pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme București (restituită comisiei).  

La pct.53. Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociației pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme. Inițiatorul dacă are ceva de spus. Poftiți domnule deputat!

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorii prezentei propuneri legislative vă roagă să permiteți a vă supune atenției următoarele argumente în sprijinul inițiativei noastre.

În raportul negativ care v-a fost prezentat se face referire la Legea finanțelor publice, nr.72 din 1996, în care se prevede obligativitatea inițiatorilor de a prevedea resursele financiare aplicării normei legislative propuse în cazul în care aceste resurse nu se regăsesc în bugetul la data intrării în vigoare, afirmându-se că noi nu am fi precizat astfel surse. Cu totul fals, întrucât am arătat exact sursa: Fondul special format din profiturile instituțiilor bancare aflate în proprietatea statului și în special profitul CEC-ului. Am propus acest lucru, deoarece banii depuși de către cetățenii pe care dorim să-i despăgubim prin prezenta propunere au intrat în circuitul bugetar și au fost folosiți pentru nevoile economiei naționale.

Prin urmare, a cere despăgubirea acestor cetățeni de către bugetul de stat înseamnă respectarea drepturilor acestora.

Ca răspuns la pct.2 al raportului prin care se afirmă că întare solicitanți și fosta IDMS, nu a existat un contract scris, ci numai o luare în evidență și o programare, putem afirma că este o denaturare răuvoitoare a faptelor. Este binecunoscut faptul că acel cont nr.8000 a fost înființat de către Ministerul Finanțelor în anul 1976, iar actele încheiate au un caracter bilateral și îndeplinesc condițiile de validitate ale unui contract prevăzut de art.948 Cod civil. Persoanele aflate sub incidența prezentei propuneri legislative nu au depus banii la CEC pentru a economisi, ci cu unicul și precisul scop de a achiziționa un autoturism Dacia. După depunerea sumei și înregistrarea ei, CEC-ul a trimis evidențele la IDMS care emitea un accept și un număr de ordine de livrare centralizat pe țară.

Se poate afirma că dispozițiile de livrare, comunicările și numărul de ordine dovedesc, fără orice îndoială, existența unui contract între cetățean și statul român. Din adresa CEC nr.14809, aflăm că banii depuși în vederea cumpărării unui autoturism au ajuns prin intermediul Băncii Naționale a României în circuitul național.

De asemenea, mai aflăm și că înainte de 1989 se aplicau dobânzi diferite asupra sumelor depuse spre economisire și asupra celor depuse în vederea cumpărării de autoturisme. Cu alte cuvinte, astfel cum se arată și în avizul Consiliului Legislativ, contractele civile erau înlocuite de către normele legale emise de statul comunist.

În acest domeniu, putem enumera și două decizii ale Curții Supreme de Justiție, numerele 48 din 1992 și 92 din 1992. De asemenea, trebuie să amintim aici și propunerile Comisiei interministeriale numite de către fostul prim-ministru Radu Vasile, care propuneri - și la ora actuală - se află la Guvern, așteptând o decizie.

Un alt fapt interesant este și atitudinea CEC-ului care, până în 1992, mai accepta depunerea sumei de 70.000 lei reprezentând contravaloarea unui automobil DACIA și nu a cerut depunerea sumei de 164.400 lei, cât a fost stabilită ca preț al unui asemenea autovehicul încă din 1 noiembrie 1990, prin art.97 din Hotărârea Guvernamentală nr.1909. Cu toate acestea, în perioada anilor 1990-1992, nu a fost invitat nimeni la bazele Comauto-sport pentru ridicarea vreunui autoturism și nici nu a fost anunțat că nu mai pot cumpăra mașina la prețul vechi.

La punctul 3 al raportului se arată că deponenții au fost îndreptățiți să retragă oricând sumele depuse. Această afirmație este una plină de cinism. Pe de o parte, retrăgând depunerile, ei ar fi pierdut dobânda, conform actelor normative în vigoare la acea dată. Pe de altă parte, ar fi pierdut posibilitatea de a cumpăra un autovehicul care și atunci și acum a fost și este un mare vis al multor familii. Și să nu uităm că, retrăgând banii, ei ar fi contribuit la îmbogățirea, fără justă cauză, a statului, ceea ce este inadmisibil.

În sfârșit, trebuie să mai menționăm și exemplul polonez unde, într-o situație similară, statul a procedat la o despăgubire rapidă și echitabilă a foștilor deponenți.

De asemenea, merită amintit și faptul că reprezentanții păgubiților s-au adresat deja Curții Europene a Drepturilor Omului, o eventuală decizie a acestei instanțe, nefavorabilă statului romând, urmând să contribuie și mai mult la erodarea imaginii României în lume.

În concluzie, trebuie să înțelegeți această propunere legislativă drept un act care restabilește nu numai drepturile unor persoane, ci însăși ordinea de drept, ordinea constituțională.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să votați în favoarea retrimiterii în comisie a acestei propuneri legislative, cu mențiunea ca la lucrările comisiei să fie invitați și inițiatorii acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Rog comisia să răspundă acestor noi abordări și acestei cereri.

 
   

Domnul Birtálán Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu aș vrea să intru în probleme de fond ridicate de domnul deputat Garda vizavi de propunerea legislativă cu privire la despăgubirea membrilor Asociației pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme București. În numele Comisiei de buget-finanțe și bănci suntem de acord cu ultima retrimitere a acestei propuneri legislative la comisie, la noua comisie, pentru prima dată, unde vom aștepta, bineînțeles, și punctul de vedere al noului Guvern și vom lua cât se poate de repede o decizie, bineînțeles, vor fi invitați și inițiatorii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Sunteți împotrivă, domnule Stanciu. Nu.

Abțineri dacă sunt. Nu.

În unanimitate s-a votat restituirea acestei propuneri comisiei sesizate în fond. V-aș ruga să-mi permiteți să întrerup puțin lucrările, pentru că urmează să am o întâlnire cu raportoarea Parlamentului Europei și să preia conducerea domnul vicepreședinte Hrebenciuc.

O voce din sală:

Să luăm o pauză.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, la ora 13.00 aveți o pauză mai îndelungată.

(Domnul deputat, vicepreședinte Viorel Hrebenciuc preia conducerea ședinței.)

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificație livrat din recolta anului 1999 destinat consumului intern (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Vă supun atenției Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificație livrat din recolta anului 1999 destinat consumului intern, având raport de respingere. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să vorbească. Dacă nu, comisia, domnul Nicolescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative, întrucât prin raportul comisiei întocmit la Ordonanța de urgență nr.149 din 1999, s-au rezolvat solicitările formulate prin propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri? două abțineri.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, cu două abțineri și un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă privind dreptul primăriilor de a vinde terenuri agricole din domeniul privat al statului (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Vă supun atenției Propunerea legislativă privind dreptul primăriilor de a vinde terenuri agricole din domeniul privat al statului.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul Nicolescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, s-au întâlnit în ședință la data de 15.VI.2000, au examinat propunerea legislativă și propun plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative, pe motivul că pentru vânzarea de terenuri din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale există deja cadru legal și prevederile propunerilor legislative nu sunt corelate cu dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18 și ale Legii nr. 54 privind circulația juridică a terenurilor.

De aceea, propunem Camerei Deputaților respingerea acestei inițitive.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Nicolescu.

Supun votului dumneavoastră respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Împotrivă?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.103/1996 privind fondul cinegetic și protecția vânatului (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Supun analizei dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 103/1996 privind fondul cinegetic și protecția vânatului.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, din partea comisiei dorește cineva.

Domnul Oltean.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Propunerea legislativă care viza modificarea Legii nr. 103/1996 s-a considerat, în urma dezbaterii la nivelul comisiei, ca nefiind de actualitate și nefiind oportună, întrucât, prevederile Legii nr. 26/1996, Codul silvic, și Legea nr. 103/1996 sunt acoperitoare în privința protecției vânatului și a pășunatului în pădurile proprietatea statului și proprietate privată.

De aceea, raportul de respingere s-a dovedit a fi singura soluție în ceea ce privește această propunere legislativă. Și noi ne menținem această poziție și o supunem atenției plenului Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Olteanu.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal privind săvârșirea infracțiunii de omor, ce constituie un pericol la adresa societății (amânarea votului final).  

Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal privind săvârșirea infracțiunii de omor, ce constituie un pericol la adresa societății.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei dorește cineva.

O supunem votului final de joi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.66/1996 privind reorganizarea C.E.C. din România în societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial nr.140/5.07.1996 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Următoarea propunere legislativă pe care v-o supun atenției este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.66/1996 privind reorganizarea CEC din România, societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 5.07.1996, având raport de respingere.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Domnul Akos Birtalan. Vă rog.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci își menține raportul de respingere a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 66 din 1996 privind reorganizarea CEC-ului, întrucât obiectul propunerii între timp a fost rezolvat de către Guvern prin modificarea Legii nr. 66.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule Birtalan.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

La inițiator, domnule Stanciu?

   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu, la dezbateri.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mă găsesc într-o situație foarte delicată, deoarece trebuie să adresez rugămintea domnului președinte de ședință să ne precizeze ce a avut domnia sa în vedere când a inițiat această propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Și de ce consideră domnia sa că acum nu mai este oportun și susține, sau poate nu susține, respingerea. Deoarece, repet, domnul deputat Honcescu, domnul deputat Viorel Hrebenciuc și alți deputați, inclusiv de la PD, domnul Sandu Alecu, sunt inițiatori.

Și cred că ar fi bine, la o lege de o asemenea importanță, de reorganizare a Consiliului Suprem, nu cred că se perimează chiar așa ideile.

De aceea, dacă domnul, distinsul nostru președinte de ședință ne spune și ne ghidează votul nostru spre a-l respinge, noi vom respinge cu plăcere. Este una din contribuțiile esențiale ale domnului vicepreședinte în Parlament și eu nu îndrăznesc să votez împotriva lor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O să vă rog să-mi permiteți să cobor la tribună ca să-i răspund domnului Stanciu.

Sunt plăcut impresionat de grija pe care domnul Stanciu o are față de inițiativele legislative pe care le-am avut ca deputat al Opoziției în legislatura trecută.

Ne menținem ideea de a reorganiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării și, în acest context, există o inițiativă legislativă pe care colegul nostru Ovidiu Cameliu Petrescu o discută cu cei de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Noul Guvern își spune și el poziția, domnule Stanciu, și, în acest context, vă propun să fiți de acord cu respingerea acestei inițiative legislative, urmând ca tot în această legislatură să supunem aprobării Camerei Deputaților un proiect mult mai complet.

Vă mulțumesc.

Deci, fiind lege organică, o vom supune votului final în ședința noastră de joi.

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, tot lege organică.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să vorbească.

Dacă din partea comisiei.

Nefiind cazul, o vom supune votului final în ședința noastră de joi.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Răducăneni, județul Iași, Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Șomcuța Mare, județul Maramureș, Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeștii de Pădure, județul Prahova ca oraș (restituire la comisie).
 

Urmează în continuare un grup de trei propuneri legislative privind declararea ca orașe a unor comune, respectiv Răducăneni- județul Iași, Șomcuța Mare - județul Maramureș, și Filipeștii de Pădure - județul Prahova.

V-aș propune să le retrimitem comisiei, în contextul în care știm că actualii membri ai Guvernului au o nouă viziune asupra acestei probleme. Și, în acest context, vă supun pe rând cele trei propuneri legislative pentru retrimiterea la comisie.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Răducăneni, județul Iași.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Șomcuta Mare, județul Maramureș.

Cine este pentru retrimitere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Și Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeștii de Pădure, județul Prahova, ca oraș.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (amânarea votului final).  

Vă supun în continuare atenției Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, lege organică, de asemenea.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Vă rog, doamna Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În privința terenului agricol în suprafață de 5 hectare și a celui în suprafață arabilă de un hectar, Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război nu a menționat nici o condiție.

În această situație, respectivele terenuri au regimul juridic al terenurilor proprietate personală, cărora li se aplică dreptul comun, putând fi, deci, moștenite.

Având în vedere că problema ce constituie obiectul prezentei propuneri legislative este reglementată în legislația română de dispozițiile referitoare la succesiuni, considerăm că nu mai este necesară o normă specială în cuprinsul Legii nr. 44/1994, care să facă trimitere la dreptul comun.

Din acest motiv, comisia a propus respingerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Dobrescu.

Aici apare că este lege organică.

Deci, o supunem votului final în ședința noastră de joi.

 
Propunerea legislativă pentru delimitarea suprafețelor cu pădure și vegetație forestieră care fac obiectul revendicărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.169/1998 și de întârziere a tăierilor de masă lemnoasă de pe aceste terenuri (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

În continuare, Propunerea legislativă pentru delimitarea suprafețelor cu pădure și vegetație forestieră care fac obiectul revendicărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 169/1998 și de întârziere a tăierilor de masă lemnoasă de pe aceste terenuri.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule Nicolescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice își menține propunerea formulată plenului Camerei Deputaților de respingere a acestei propuneri legislative, pe următoarele considerente: propunerea legislativă nu respectă prevederile Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996, Codul silvic, art.16 și art.66, Ordinul nr. 112 din 1998 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului interzicea tăierea de masă lemnoasă de pe aceste terenuri și Legea nr. 266 din 1999 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național stabilește reguli foarte sigure privind exploatarea acestor suprafețe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolescu.

Dacă din partea comisiei dorește cineva. Da, considerăm și din partea comisiei. Vă mulțumesc.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.6 din Legea nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor în perioada 1998-2000 (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Vă supun atenției Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.6 din Legea nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor în perioada 1998-2000.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog. Și din partea comisiei, și a inițiatorului, domnul Nicolescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Supunem atenției dumneavoastră o propunere legislativă care la data la care am discutat-o prezenta interes. Astăzi este însă depășită. Va trebui să reluăm în programul de susținere a agriculturii o serie de aspecte pe care le-am solicitat la acea dată. Respectiv, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în situația actuală, își mențin propunerea formulată de respingere a propunerii legislative și propun acest lucru Camerei Deputaților.

Modificarea și completarea art.6 prevăzut la acea dată s-a apreciat că nu era oportună, deoarece legea funcționa până în anul 2000 numai. Astăzi, într-adevăr, datorită condițiilor de secetă pe care le-am avut în anul 2000, legea își exercită funcțiunea și în anul 2001.

Și, de asemenea, constituirea stocurilor de semințe se aprecia la acea dată că este reglementată de art.20 din Legea nr. 75 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole, republicată, informăm plenul Camerei că, într-adevăr, situația aceasta solicitată prin propunerea legislativă prezenta o realitate și era absolut necesar la acea dată și cred că va fi și în perspectivă, însă va trebui s-o reluăm în cadrul unei alte legi.

De aceea, menținem propunerea formulată de respingere a acestei inițiative legislative către Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolescu.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă?

Deci, cu o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Propunerea legislativă privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru ajutorarea teatrelor naționale (restituită comisiei).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind constituirea și utilizarea fondului special pentru ajutorarea teatrelor naționale.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul Bălăeț.

   

Domnul Mitică Bălăeț:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Mă aflu printre cei 59 de deputați care am luat această inițiativă și am semnat-o ca atare. Mulți dintre ei sunt prezenți și în actualul Parlament.

Constituirea unui fond pentru ajutorarea teatrelor naționale mi se pare că este de mare actualitate și astăzi și nu înțeleg de ce această propunere legislativă avizată favorabil și de către Consiliul Legislativ a ajuns să fie respinsă până la urmă de către vechea comisie a legislaturii trecute.

În condițiile în care, în momentul de față, la conducerea Comisiei de cultură se află un reputat om de teatru, cred că bine ar fi ca noua Comisie de cultură să revadă această propunere legislativă și de aceea eu propun ca să trimitem propunerea aceasta, să n-o respingem, ci s-o trimitem la noua Comisie de cultură, unde să fie examinată pe fond și să se ia o decizie în conformitate cu bunele intenții pe care le-am avut noi când am făcut propunerea și cu dorința ca activitatea teatrelor naționale, în special, să fie mai bine sprijinită în viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Bălăeț.

Domnul Năstase. La dezbateri generale.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât aceste teatre naționale reprezintă emblema noastră culturală și pentru că unele teatre, ca de exemplu cel din Cluj, se găsește într-o situație de-a dreptul critică, clădirea riscând o prăbușire și o degradare foarte rapidă, foarte rapidă, situația este de-a dreptul critică, și cunosc că și în alte teatre naționale, situația materială a lor și de întreținere a clădirilor a devenit o problemă urgentă, consider că este de demnitatea noastră de parlamentari să fim și oameni de cultură măcar un minut și să susținem această emblemă culturală a noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă din partea comisiei.

Fiind lege organică, o supunem votului final în ședința noastră de joi.

Propunerea legislativă privind obigațiile întreprinderilor furnizoare de utilități publice pentru populație (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind obligațiile întreprinderilor furnizoare de utilități publice pentru populație.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Din partea comisiei.

Nefiind cazul, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Contra?

Cu două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind continuarea realizării obiectivului de investiții Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5x700MWe (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Supun discuției dumneavoastră Propunerea legislativă privind continuarea realizării obiectivelor de investiții Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă 5x700 MW.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

În calitate de coinițiator, împreună cu domnul Dan Ioan Popescu, respectiv Șerban Constantin Valeca, am dorit, într-un cadru mai larg, să definim rolul statului în elaborarea și realizarea programului energetic nuclear național și să arătăm că acesta reprezintă un instrument din care se realizează politica generală pe termen lung în domeniul utilizării pașnice și eficiente a energiei nucleare.

De fapt, inițiatorii, împreună cu un alt coleg, Sandu Florentin, cu câteva luni de zile înainte de data depunerii acestei inițiative, am reușit să lansăm inițiativa programului energetic-nuclear național care a trecut de Camera Deputaților și care se află la Senat.

Revin la inițiativa noastră. Consiliul Legislativ ne-a dat avizul favorabil, Guvernul s-a opus, ca același Guvern, pe scheletul pe care noi l-am proiectat, să emită Ordonanța nr. 126 din 2000 și, practic, ceea ce noi am dorit se regăsește în acest act normativ pe care Comisia pentru industrii și servicii l-a supus dezbaterii noastre săptămâna trecută și a primit avizul.

În consecință, tema, cred eu, fiind, nu epuizată, ci bine statuată juridic, cred că trebuie să respingem această inițiativă legislativă, arătând că s-a constituit un comitet interministerial cu cei doi autori - Dan Ioan Popescu și respectiv Valeca -, care se ocupă de a pune în aplicare ceea ce actele normative au stabilit.

Și, ca să arăt că stăpânesc foarte bine subiectul, un singur element și am să plec, este faptul că în acest an, în 2000, spre deosebire de anul trecut, bugetul de stat va aloca 2.500 de miliarde de lei față de 350 de miliarde anul trecut; că este în curs de semnare, împreună cu AECL Canada și ANSALDO Italia, un contract comercial de finanțare a investițiilor la Unitatea nr.2 și tot în curs de dezbateri, de negocieri, se află un al doilea credit împreună cu EUROATOM, cu 20 de milioane de dolari, tot ca Unitatea nr.2 să fie finalizată și efectiv să ajute energetica și respectiv economia națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Naidin.

Dacă mai dorește cineva?

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Să-mi permiteți să adresez și eu câteva cuvinte numeroasei noastre asistențe de astăzi, care ne urmărește cu atenție cum transformăm proiecte de legi în ordonanțe și ordonanțe în proiecte de legi.

Este exemplul tipic prin care cei ce ne-au guvernat până în anul 2000 și ne ferim să-i criticăm acum au procedat. Au respins - și nu este singurul caz - proiecte de legi inițiate de Opoziție, ca apoi, scheletul, osatura acelor proiecte să fie preluate și transformate în ordonanțe de urgență.

Unele au corespuns întru totul, altele au fost chiar amputate esențial, dar a rămas ideea ca atare, ce nu a fost lăsată sub nici o formă pe mâna Opoziției.

Sper ca acest exemplu, domnule președinte de ședință, să ne clarifice pe toți și să lăsăm și Puterii și Opoziției ascunse și celei cu adevărat democratice să contribuie la procesul legislativ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Stanciu.

Dat fiind faptul că această propunere legislativă a făcut obiectul unei ordonanțe pe care am aprobat-o săptămâna trecută, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei inițiative, așa cum ne-a rugat și inițiatorul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Propunerea legislativă privind acordarea ajutorului de stat fermierilor care aplică metode și tehnologii agricole ce au un impact redus asupra mediului (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Supun atenției dumneavoastră Propunerea legislativă privind acordarea ajutorului de stat fermierilor care aplică metode și tehnologii agricole ce au un impact redus asupra mediului.

Din partea inițiatorilor.

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul Nicolescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a primit, prin adresa nr. 484 din 13 martie 2000, această propunere legislativă privind acordarea ajutoarelor de stat fermierilor care aplică metode și tehnologii agricole, ce au impact redus asupra mediului.

S-a apreciat, în cadrul comisiei, că într-adevăr agricultura trebuie să se desfășoare în condițiile în care menținem echilibrul ecologic.

S-a apreciat însă că această propunere legislativă este valabilă în momentul în care România va reuși să producă 5-6 tone în medie la hectar la grâu, la porumb, 2,5-3 tone la floarea-soarelui și la soia.

Astăzi când obținem 2 tone la grâu și sub o tonă la soia și la floarea-soarelui, întreaga agricultură a României este o agricultură ecologică, pentru că într-adevăr în proiect se prevede că subvențiile se acordă exclusiv în scopul acoperirii scăderii de venit, comparativ cu tehnologiile convenționale, rezultate din acoperirea tehnologiilor menționate la alin.1 Din tehnologiile convenționale pe care le practicăm obținem producțiile pe care le-am amintit. De ce? Pentru că în anul 1999, în anul 2000 România nu a aplicat mai mult de 25-30 kg. substanță activă la ha îngrășăminte, folosind foarte puține pesticide și, de asemenea, un alt articol al proiectului 3, sunt îndreptățiți la obținerea acestor compensații, numai acei fermieri care utilizează metode în urma cărora rezultă pierderi financiare, aceste metode se stabilesc anual prin hotărâre de guvern, agricultura României are pierdere de la un capăt la celălalt. Problema care se pune în fața agriculturii României și încercăm prin programul de guvernare, împreună cu dumneavoastră, să ridicăm producția agriculturii României la nivelul la care ne-am angajat și prin programul trimis la Bruxelles, de așa manieră încât România să prezinte verticalitate și normalitate din acest punct de vedere.

Propunem plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. La dezbateri generale, domnul Stanciu.

Vă rog, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă declar, cu toată simpatia, că dacă știam ce am să pățesc în noua legislatură nu mai candidam, pentru că eu constat cu surprindere că distinși colegi care s-au luptat pentru agricultura românească și, când spune asta, dumneavoastră știți ce spun, inclusiv distinsul nostru coleg Nicolaescu, s-a luptat, am mai spus, foarte mult și pentru Academia Agricolă și Silvică, pentru alte legi, am reușit să scăpăm câteva, altele nu am reușit să le scăpăm, acum este pus într-o situația, nu tocmai comodă, să își facă autocritica indirect de la acest pupitru. Cred că problema de bază care se pune și respectiv a penetrării noastre pe piețele externe este aceea de a produce produse ecologice care pot, în concepția distinșilor oameni din domeniu, să aducă aportul de valută necesar țării. Și, de aceea, încurajarea celor care produc aceste produse ecologice, să le spunem, nu ar fi un stimulent rău, în condițiile în care nici nu prea mai avem ce să le dăm ca îngrășăminte, și atunci rămân cele naturale.

Eu rog pe distinsul nostru coleg, care a primit sarcină să ceară să fie respinsă, și s-a achitat, deci primul punct l-a făcut cu brio, să accepte pct.2, să ne mai aplecăm puțin asupra acestui punct, că s-ar putea să fie calea noastră de intrare, efectiv, în Europa cu produsele alimentare de calitate.

De aceea, vă adresez rugămintea dumneavoastră și înțeleptului nostru președinte de astăzi, care, uite, a încheiat 72 de legi, să trimitem acest punct și vă promit că nu mai bruiez lucrările, cum spun unii tovarăși, de aici încolo.

Vă mulțumesc anticipat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Cu tot respectul sincer pe care îl port domnului coleg Stanciu, trebuie să dezvolt puțin, dar nu prea mult, pe această idee. Deci nu este vorba de o agricultură ecologică prin acest proiect care ni se propune. Pentru că aș vrea să vă spun, în condițiile în care vrem să realizăm o tonă de grâu la ha trebuie să aplicăm 30 de kg azot, 15 de fosfor. Or, noi n-am aplicat substanța activă, în ultimul timp, decât 25-30 de kg. Nu avem produs ecologic pentru Europa și pentru lume dacă aplicăm numai așa îngrășăminte în maniera aceasta, pentru că practic un produs ecologic înseamnă și un produs de calitate, un conținut corespunzător de proteine și mă refer numai la acest aspect. Or, conținutul de proteine este direct legat de doza de îngrășăminte pe care o aplicăm și, în special, cele cu azot.

De aceea, să nu ne surprindă că dacă cineva ar dori să cumpere porumb din România, în condițiile în care nu fertilizăm cu azot, o să avem surpriza că avem 7-8% conținut de proteine, față de 12-14%. În astfel de condiții, întrebăm colegii care lucrează în zootehnie, în domeniul respectiv, ce implicații majore, iar cei din afară nici nu ar discutat cu noi. De aceea, cred că este bine și cuminte să respingem această inițiativă și să ne ocupăm de o lege care să ne asigure producție în agricultură, de așa manieră încât să putem face politica agrară comunitară, românească, pentru că cei din Comunitatea Europeană, din '58, de la Stressa, nu și-au propus decât să crească producția agricolă și au ajuns astăzi la 7 tone media pe Europa de Vest la grâu, iar noi avem undeva la 1500 -2000 de kg.

În astfel de condiții, orice gândire ne-am propune să folosim pentru dezvoltarea economică și dezvoltarea agriculturii în România nu are nici o bază. De aceea, cu tor respectul pe care îl port tuturor colegilor din Parlament, consider că este absolut necesar să respingem această inițitivă care nu are o acoperire demnă și normală pentru agricultura României. Într-adevăr, în România, prin cadrul ecologic pe care îl are, prin tehnologiile pe care le putem folosi, putem să realizăm 5 tone de producție la grâu, porumb, ecologică producție, cu folosire în interior, cu bune rezultate, și chiar pentru piața externă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolaescu.

Am rugămintea să-mi permiteți și mie să spun două cuvinte, fără a mai coborî la microfon. Vreau să vă citez din raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, semnat de domnul Ilie Neacșu, în care se propune respingerea acestei propuneri legislative pentru două considerente.

Primul considerent: "Prevederile acestei propuneri legislative pot fi aplicate numai într-o țară dezvoltată din punct de vedere agricol" - spune domnul Neacșu - și al doilea considerent: "Acordarea de alocații bugetare pentru menținere terenurilor în stare de pârloagă și pentru acoperirea scăderilor de venituri ca rezultat al utilizării de metode și tehnologii neconvenționale nu este oportună, întrucât nu are ca scop dezvoltarea producției". Semnat domnul Ilie Neacșcu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Domnule Bălăeț, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Eu am revăzut acest proiect legislativ. Mie mi se pare că nu noi suntem vinovați că agricultura românească a fost adusă în condițiile în care a fost adusă și în care există ea, de fapt, astăzi. Sigur, nu în mod esențial trebuie să ne gândim la producția cerealieră a țării, care trebuie într-adevăr stimulată și nu trebuie să rămânem la producțiile actuale, dar țărănimea românească a produs, a realizat producții mari și cu mijloace nepoluante, care pot să fie ecologice și care, din păcate, astăzi nu sunt folosite cum trebuie și le găsim împrăștiate și lucrul se datorează și faptului că realmente gospodăria țărănească nu este sprijinită pentru a produce pentru piață.

De aceea, eu gândesc că acest proiect legislativ, în forma în care este și cu gândurile noastre... eu însumi, mă gândesc la un proiect legislativ care să sprijine gospodăria țărănească producătoare prin condițiile în care există ea, de produse ecologice, carne, ouă, brânzeturi, totul realizat în aceste condiții, nu poate să fie decât așa cum este, dar trebuie stimulat ceva, trebuie făcut ceva pentru ca acolo să existe realmente un sprijin, o stimulare, nu zic că ar trebui chiar cele propuse aici. Dar, cu acest proiect și cu altele care pot venit la comisie trebuie să avem o dezbatere foarte serioasă asupra eventualității de a participa la piața europeană cu produse ecologice realizate în condițiile pe care le avem noi astăzi. Știm că acolo producțiile acestea mari de proteine și de cereale au produs o saturație și că piața europeană este dornică de altfel de producții, mai mici, dar mai bune, mai potrivite pentru sănătatea oamenilor. Experiența "vacii nebune" și a altor vaci ne arată că poate să existe și o altă pistă pentru a relansa agricultura noastră și pentru a o stimula.

De aceea, vă rog foarte mult să fiți de acord să trimiteți la comisie, în ciuda respingerii pe care o dorește comisia, acest proiect legislativ și împreună cu alte inițiative pe care noi le gândim să venim în sprijinul agriculturii românești, așa cum se află ea astăzi, n-o putem transforma peste noapte, după ce a fost adusă unde a fost adusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu. Domnul Nicolescu, la dezbateri generale, de data asta.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cei care lucrăm în domeniul agriculturii și cei care reprezentăm Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice v-am ruga să aveți încredere în noi că vrem binele agriculturii, vrem să nu facem de râs Camera Deputaților, prin segmentul pe care-l reprezentăm și, de aceea, mi-aș permite să fac câteva referiri vizavi de propunerile făcute de colegul nostru.

Așteptăm. Comisia este deschisă pentru orice inițiativă legislativă care vine în sensul de a îmbunătăți condiția agriculturii românești. Nu știu, eu am impresia de multe ori că nu ne dăm seama cam unde se situează agricultura României astăzi, nu ne dăm seama că am ajuns în situația în care suntem și într-adevăr nu mai este loc nici de discutat prea mult, ci de stabilit un program coerent pe care să-l realizăm.

Stimate coleg, faceți referire la mijloace ecologice, vă referiți probabil la gunoiul de grajd. Aș vrea să apreciem cât gunoi de grajd are România astăzi în țară?

 
   

Domnul Anghel Stanciu: (Din bancă.)

Peste tot!

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Da, da. Nu este așa!

Aș vrea să facem un calcul împreună ce înseamnă gunoiul aplicat astăzi în condițiile în care România nu are în dotare nici să-și are suprafața și rămânem cu 4 milioane de ha nearate în fiecare an. Aș vrea să facem referire la faptul că nici o fructă din România nu pleacă afară dacă nu are programul de tratament. Toți am fost afară și știm cum arată fructele, strugurii și legumele în alte țări. Astăzi, fără un program de 14 tratamente la măr, nu se poate realiza un măr curat cu care să poți să ieși afară cu el, cu San Jose și alți dăunători care, pur și simplu, desființează cultura, nu putem discuta. Haideți să ne acordați credit celor care lucrăm în domeniul respectiv și, într-adevăr, într-o notă de intransigență față de noi să realizăm un program coerent pentru această agricultură a României, pentru că, într-adevăr, mă repet, am mai spus și altă dată, agricultura României trebuie să producă pentru 80-100 de milioane de locuitori și noi nu putem produce nici pentru 22-23 de milioane de locuitori. Suntem deschiși, în cadrul comisiei, și chiar este bine ca fiecare dintre noi în măsura în care putem să venim cu inițiative legislative, eficiente, iar în legătură cu această inițiativă vă rugăm să aprobați să fie respinsă și ne aplecăm asupra unui program coerent și eficient pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu la ce subiect vreți să luați cuvântul? Tot dezbateri generale? Nu v-a citat domnul... Se referă la domnul Bălăeț!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că și domnului Nicolescu și mie și la alți colegi, de-abia de acum i s-a aprins dorul de discuție parlamentară la obiect. Dar, ținând seama că orele sunt înaintate și ținând, totuși, seama că domnia-sa este specialist, a lucrat mulți ani în cercetare și cunoaște agricultura, și eu m-am bucurat de sfaturile domniei sale în momentul în care am scos legea privind Academia Agricolă și Silvică și sper să n-o înmormântați acum la Seant, noi retragem propunerea noastră, urmând să dăm curs invitației ca împreună cu președintele comisiei, domnul Ilie Neacșu, și cu domnul Bălăeț, să vedem în ce măsură și acest segment de agricultură ecologică își poate găsi locul în marea cultură, nu, când vom avea din nou 20 de mii de kg la hectar.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc flexibilului domn Stanciu pentru luarea sa de cuvânt și supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Propunerea legislativă privind conversia în acțiuni a unor sume acordate de Fondul Proprietății de Stat pentru restructurare, precum și a creanțelor acestuia la unele societăți comerciale (adoptată propunerea de respingere, formulată de către comisie).  

Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă privind conversia în acțiuni a unor sume acordate de Fondul Proprietății de Stat pentru restructurare, precum și a creanțelor acestuia la unele societăți comerciale.

Din partea inițiatorilor, vă rog, domnule Naidin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Eu și cu fostul deputat Șerban Valeca am inițiat această propunere legislativă anul trecut, în vară, atunci când fostul președinte al Fondul Proprietății de Stat, nu-mi amintesc numele, declara: "Nu știți voi câte știm noi despre noi..." Și noi știam că 2500 de miliarde acordate de către Fondul Proprietății de Stat în perioada 1993-1997 nu au fost încasate. Au fost acte normative, două. Legea nr.58/1991 privind privatizarea societăților comerciale, care la art.26 prevedea abilitarea fondului pentru efectuarea de investiții necesare restructurării, Legea nr.55/1995 privind accelerearea procesului de privatizare, când se lăsa gratuit o cotă din acțiunile vândute societăților pentru investițiile productive, 4 acte noramtive hotărâri de Guvern emise privind pentru instituirea regimului special de surpaveghere până în 1996, două din 1997 privind scoaterea din rezervele materiale naționale a unor cantități de grâu și, respectiv, acordarea unor fonduri în vederea restructurării și reabilitarea patrimoniului genetic la speciile de porcine și pasăre, deci sume cuantificate la circa 2500 de miliarde din care Fondul Proprietății de Stat nu a dorit sau n-a mai știut sau nu-l interesa să le și recupereze.

Soluția propusă de noi, respinsă de către comisie, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ și cât pe ce, prin expunerea de motive, să fie agreată de fostul Guvern Mugur Isărescu, deci tema noastră a fost preluată în actele normative emise în acest an de noul guvern, Ordonanța nr.3 din 2001 privind organizarea Guvernului și respectiv actul normativ de funcționare a autorității naționale pentru privatizare și administrarea participațiilor statului. Dacă cumva nu se realizează, eu, ca inițiator, împreună cu alți colegi putem să schimbăm Fondul Proprietății de Stat și să punem autoritatea pentru ca efectiv aceste sume să fie recuperate.

Deci urmează procedura de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Naidin. Domnul Năstase, la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât, de-a lungul anilor, noi am avut posibilitatea să ne convingem că toate acțiunile de restructurare a Fondul Proprietății de Stat au însemnat de fapt lichidări, nu restructurări, această propunere legislativă de a privi în conversia în acțiuni a sumelor acordate de Fondul Proprietății de Stat nu are substrat, pentru că Fondul Proprietății de Stat, în fapt, n-a acordat aceste sume și cred că putem încheia cu o acțiune inteligentă a noastră de a respinge această propunere, fără substrat, pentru că Fondul Proprietății de Stat a lichidat de-a lungul anilor tot ce a putut lichida.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentrun respingerea acestei inițiative legislative? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, această propunere legislativă a fost respinsă.

Vă mulțumesc. Am epuizat toate propunerile legislative care se aflau la pct.2 pe ordinea de zi în această săptămână.

 
Dezbaterea Proiectului de României și Guvernul Macedonean privind Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul transporturile rutiere, semnat la București la 12 iunie 2000 (amânarea votului final).  

Haideți să intrăm la pct.3 din ordinea de zi. Dat fiind faptul că avem pauză la ora 13, vă propun să ne ținem de program totuși, urmând să supun analizei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Macedonean privind transporturile rutiere, semnat la București la 12 iunie 2000, adoptat de Senat.

Din partea inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Dan Banciu:

Domnule președinte,

Ținând cont de interesele economice și politice ale României și dinamica relațiilor româno-macedonene s-a impus necesitatea semnării unui acord rutier care să țină cont de rezoluțiile certe, directivele și reglementările europene în domeniu, precum și de legislația în domeniu, precum și de legislația în vigoare a celor două țări. Dispozițiile acestui acord se aplică transporturilor de persoane și mărfuri în tranzit direct și în tranzit pe teritoriul statului unuia din părțile contractante, părțile contractante cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului uneia dintre părți.

Transporturile de mărfuri între cele două state sau în tranzit pe teritoriile lor, operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor două state se efectuează pe baza regimului de autorizare prealabilă. Comisia mixtă ce va fi înființată în conformitate cu prevederile acordului va putea expune lista de categorii de transporturi scutite de autorizații și în general va avea ca obiectiv luarea măsurilor menite să faciliteze transporturile rutiere între cele două țări. Acordul urmează să fie încheiat pe o perioadă de un an și va fi prelungit în mod automat pentru noi perioade de cîte un an, cu excepția cazului când este denunțat de una din părțile contractante. Acest acord este de natură să contribuie la sporirea eficienței transporturilor rutiere internaționale între cele două țări, asigurându-se desfășurarea activităților în acest domeniu pe bază de reciprocitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei domnul Antal Istvan.

 
   

Domnul Ántal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia de industrie și servicii a dezbătut proiectul de lege pe data de 14 februarie și a avut în vedere și avizul primit de la Consiliul Legislativ și avizele de la comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități și s-a hotărât în ședința din 14 februarie să fie aprobat proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Acordul, de fapt, reglementează aspectele transportului internațional de marfă și călători între cele două țări, pornind de la acordul bilateral aprobat în cadrul Conferinței Europene a miniștrilor de transport și necesitatea acordului este determinată și de faptul că acordul rutier cu Iugoslavia, care reglementa transportul rutier internațional între cele două țări, după divizarea Iugoslaviei nu mai oferea un cadru modern de reglementare în acest domeniu. Țin să menționez că raportul a fost întocmit fără un punct de vedere al Guvernului, dar în prezența reprezentanților din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturi și Locuințe și în cadrul ședinței a fost prezentat un punct de vedere privind acest proiect de lege.

Proiectul de lege prin obiectul de reglementare și conținutul său face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale are cuvântul domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Nu știu dacă vă amintiți, dar primele intervenții ale noastre au fost făcute pe acorduri. Aceste acorduri le semnează puterea executivă, respectiv Guvernul, și le ratifică Parlamentul. Această dualitate este absolut necesară pentru că acordurile, poate mai mult decât legile interne, pot să aducă daune României atât în ceea ce privește imaginea, cât și în ceea ce privește aspectul economic sau de securitate. Nu este cazul prezentului acord. Dar este bine ca noi, cei care ne dăm reprezentanții poporului, conform Constituției, să înțelegem ca atunci când țara este angajată printr-un acord cu altă țară, această ratificare ce implică votul nostru să se facă în deplină prevedere constituțională. Dacă am fost lucrativi, deși asta înseamnă profit, sau înțelegători, spre a vedea că a ieșit un coleg din sală sau nu și s-a micșorat cvormul, aici, domnule președinte, cu toată stima și cu tot respectul și nu este o chestiune întâmplătoare astăzi, aduceți-vă aminte că am făcut-o și în legislatura trecută, acordurile trebuie să fie validate de domnii parlamentari, domnilor. Îmi cer scuze și față de domniile lor că va trebui să-i chemați în sală, dar e bine să înțelegem că pe umerii noștri nu apasă numai indemnizația și suma forfetară, ci apasă și răspunderea pe care ne-o luăm ratificând un acord între România și celelalte țări. Avem 7 acorduri.

Deci, domnule președinte, pe fond procedural, vă rog să aveți în vedere două variante. Ori ne oprim aici și ne asigurăm cvorumul după pauză, decalăm pauza corespunzător, ori trecem la verificarea și întrunirea cvorumului, chiar cu riscul unui apel nominal, să stricăm cumva masa unor colegi, cu ceea ce nu se cuvine, dar nu cred că ne putem permite să trecem în fugă acorduri, chiar dacă ele sunt bine făcute, dar fiecare să simtă că prin mîna lui ridicată angajează România și aici o angajează în relațiile internaționale.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și procedați în consecință.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu, eu nu vreau astăzi decât să votăm titlul legii și articolul unic, iar votul final urmează să se dea joi, eu nu am propus astăzi să facem votul final al acestor acorduri. Vreau să să trecem prin ele ca să putem să le supunem votului final.

Deci, dumneavoastră într-un fel mă învinovățiți de o chestiune pe care n-aveam de gând s-o fac. Vă mulțumesc pentru grija pe care mi-o acordați, domnule Stanciu.

Dacă sunt obiecții la titlul legii. Nefiind obiecții, îl considerăm votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.unic prin care se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Macedoniei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Acest acord va fi supus votului final în ședința noastră de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000 (amânarea votului final).  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi și vă supun atenției și dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000, adoptat de Senat.

Din partea inițiatorului. Domnul Banciu.

   

Domnul Dan Banciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul intensificării relațiilor comerciale, al dezvoltării cooperării în domeniul transporturilor între România și Republica Slovacă și în baza aprobării Guvernului nr.392 din 1994, a fost negociat și convenit textul proiectului de Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene.

El a fost semnat la Bratislava, la 6 iunie 2000. Cele mai importante prevederi se referă la dreptul fiecărei părți contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene în vederea operării serviciilor aeriene regulate internaționale între România și Republica Slovacă, la dreptul aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte de a survola și de a face escală tehnică pe teritoriul statului celeilalte părți, de a îmbarca și debarca pasageri, bagaj, marfă și poștă, în cadrul serviciilor aeriene internaționale regulate efectuate în baza acestui Acord.

O altă prevedere vizează condițiile în care aeronavele, rezervele de carburanți și lubrefianți, piese de schimb, echipament obișnuit de bord, provizii de bord, marfă și bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, taxe de inspecție și alte taxe similare.

Dreptul companiilor aeriene desemnate de una din părțile contractante de a înființa pe teritoriul celeilalte părți agenții, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaționale, de a transfera excedentul dintre încasări și cheltuieli rezultat, precum și de a menține propriul său personal tehnic, operațional și de altă specialitate necesar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Antal Istvan din partea Comisiei de industrii și servicii.

 
   

Domnul Ántal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut de comisie în ședința din 14 februarie și, la fel, la ședință au participat reprezentanții din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și au expus un punct de vedere în această privință și comisia a avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă și Comisiei juridice, de disciplină și imunități și s-a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilă a proiectului în forma adoptată de Senat la 15 ianuarie 2001.

Începând cu data intrării în vigoare a acestui Acord, practic, își va înceta valabilitatea Acordul din 13 martie 1970 încheiat între Republica Cehoslovacia care nu mai există și Republica Socialistă România la vremea respectivă.

Prevederile stabilite prin Acordul aerian româno-slovac sunt în conformitate cu legislația națională precum și cu recomandările adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale. După intrarea sa în vigoare, Acordul va putea contribui la extinderea cooperării bilaterale în domeniul aviației civile precum și în alte domenii de interes comun cum ar fi comerțul și turismul.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Antal Istvan.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

Dacă nu, sunt obiecții la titlul legii?

Nefiind obiecții, îl considerăm votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Acordul respectiv va fi supus votului final în ședința noastră de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind transportul rutier internațional, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000 (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind transportul rutier internațional, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000.

Din partea inițiatorului. Pe scurt, domnule Banciu.

   

Domnul Dan Banciu:

Acest acord stabilește modul de derulare a transporturilor rutiere între cele două țări, reglementează domeniile în baza cărora trebuie să se efectueze transporturile, procedurile de rezolvare a eventualelor diferende apărute între părți, probleme vamale, cadrul juridic pentru realizarea transporturilor rutiere internaționale.

Dispozițiile acordului se aplică transporturilor de persoane și mărfuri în trafic direct și în tranzit pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante. Transporturile vor fi operate cu ajutorul vehiculelor înmatriculate pe unul din teritoriile celor două state.

Acordul se încheie pe perioadă nedeterminată, fiecare parte contractantă poate însă denunța acordul în scris în care caz el își va înceta valabilitatea la 90 de zile de la primirea notificării din partea celeilalte părți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Banciu.

Are cuvântul domnul Istvan Antal, din partea Comisiei de industrii și servicii.

 
   

Domnul Ántal Istvan:

Și acest proiect de lege a fost dezbătut tot pe data de 14 februarie 2001 și la ședință au participat reprezentanții din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, cu un punct de vedere bine stabilit și comisia a hotărât avizarea în forma adoptată de Senat. Țin să menționez că, odată cu intrarea în vigoare a acestui acord, încetează valabilitatea vechiul acord care a fost semnat în 1967 între România și Cehoslovacia și legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Istvan.

Dacă sunt obiecții la titlul legii. Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră art.unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Și acest proiect de lege va fi supus votului final în ședința de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000 (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000.

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuțescu, din partea inițiatorului.

   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția informațiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, se înscrie în eforturile pe care țara noastră le face pentru dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate și de cooperare regională cu țările din zonă pentru creșterea încrederii reciproce între state. Acest acord se întemeiază pe Tratatul de prietenie și colaborare și bună vecinătate dintre România și Bulgaria, pe Acordul de colaborare între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria și, de asemenea, este în concordanță cu standardele NATO privind regimul și modul de schimb al informațiilor militare secrete. Acordul se întemeiază, de asemenea, pe principiile dreptului internațional și pe legislația internă a statelor părți contractante.

Având în vedere importanța procesului de deschidere și de lărgire a cooperării și colaborării dintre armatele celor două state, precum și nevoia de protejare a informațiilor schimbate, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Encuțescu.

Din partea Comisiei de apărare are cuvântul domnul Drăgănescu.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia de apărare, ordine publică, siguranță națională a primit acest proiect, l-a dezbătut și vi-l propune spre dezbatere și aprobare în forma adoptată de Senatul României în ședința din 16 ianuarie anul curent, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituția României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Drăgănescu.

Dezbateri generale. Nedorind să ia nimeni cuvântul la dezbateri generale, dacă aveți obiecții la titlul legii. Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Și acest proiect de lege va fi supus votului final în ședința de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 23 iunie 2000 (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 23 iunie 2000.

Are cuvântul domnul Abraham, din partea Ministerului de Interne.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vizează ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București, la 23 iunie 2000, de către miniștrii de interne ai României și Republicii Bulgaria. În forma semnată, Acordul cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: procedurile de readmisie a cetățenilor statului fiecăruia dintre părțile contractante precum și a străinilor, documentele pe baza cărora se poate dovedi cetățenia, tranzitul în caz de returnare și refuzarea intrării ori refuzarea acesteia, termenele de soluționare a celor de readmisie, expirarea obligațiilor, informații furnizate, cheltuieli, transporturile bunurilor persoanelor legal dobândite, nominalizarea autorităților competente însărcinate cu aplicarea prevederilor Acordului valabilitatea și intrarea în vigoare.

În conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, pentru intrarea în vigoare, acest acord trebuie să fie supus ratificării Parlamentului prin lege.

Față de cele prezentate, vă adresez rugămintea să susțineți adoptarea proiectului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Abraham.

Are cuvântul domnul Drăgănescu, din partea Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și acest proiect de lege a fost dezbătut de Comisia de apărare, ordine publică, siguranță națională și propunem spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților forma adoptată în Senatul României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Drăgănescu.

La dezbateri generale, domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Port ca mulți dintre dumneavoastră ochelari. Cu avantajele și dezavantajele ce le incumbă.

La pct.6 și pct.7, domnule președinte, raportul comisiei de adoptare este, cel puțin conform acestui program, întocmit de Comisia pentru industrii.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Programul este greșit, domnule Stanciu. De aceea am dat cuvântul Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Tocmai acesta a fost scopul intervenției noastre: să înțelegem că deși, aparent, ceea ce facem aici poate avea un aspect formal, el este foarte serios, pentru că ceea ce spunem, domnule președinte, știți la fel de bine ca mine, rămâne și sub aspectul corectitudinii informației pe care o primim, și sub aspectul celor pe care le angajează fiecare distins secretar de stat spunându-ne de la tribuna microfonului că au verificat și respectă toate condițiile dreptului internațional în astfel de cazuri.

De aceea, mi-aș permite, domnule președinte de ședință, și în calitatea dumneavoastră de participant cu un număr mare de voturi la Comitetul ordinii de zi, o sugestie, că nu-mi permit eu să fac recomandări: Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi să găsească un membru dintre cei care sunt acolo să citească această ordine de zi care se dă la 340 și ceva de deputați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Stanciu.

Cei de la stafful tehnic au greșit, pentru că era vorba de Comisia de industrii și servicii și s-a pus problema de servicii la art.6 și 7, de aici a fost nedumerirea. Încă o dată remarc atenția pe care o acordați respectării regulamentului. Vă felicit pentru acest lucru, dar remarcați faptul că am condus cu atenție și am dat cuvântul cui trebuia la aceste proiecte de legi.

Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați.

Sunt obiecții la titlul legii? Nefiind obiecții, îl considerăm adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.unic al acestui acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Și acest proiect de lege va fi supus votului final în ședința noastră de joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol Adițional la Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est semnat la Atena la 21 iunie 2000 (amânarea votului final).  

Cei de la Ministerul Apărării Naționale au o rugăminte la noi, dat fiind faptul că mai au un proiect de lege la nr.17. O să vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Atena la 21 iunie 2000.

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuțescu, din partea Ministerului Apărării Naționale.

   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Prin Ordonanța Guvernului nr.43 din 1999, România a ratificat Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 29 septembrie 1998, document care are ca obiectiv dezvoltarea dialogului și cooperării dintre statele din zona Europei de Sud-Est, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea regională, la edificarea relațiilor de bună vecinătate dintre state, în contextul procesului determinat de reuniunea Consiliului Parteneriatului Euroatlantic. De asemenea, este și în spiritul programului Parteneriatului pentru pace.

Având în vedere faptul că până în anul 2003 Comandamentul Brigăzii din Europa de Sud-Est se află la Plovdiv, iar din anul 2003, acesta va fi preluat de România, se impunea cu necesitate reglementarea statutului juridic al acestui comandament precum și a personalului. Acest lucru s-a realizat prin semnarea celui de-al treilea Protocol adițional la Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est.

Conform prevederilor Legii nr.4 din 1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Encuțescu.

Are cuvântul domnul Drăgănescu, din partea Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, ordine publică, siguranță națională a dezbătut acest proiect de lege și prin raportul său noi cerem plenului Camerei Deputaților să dezbată și să adopte acest proiect de lege, în forma adoptată de către Senat, în ședința din 16 ianuarie 2001.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Drăgănescu.

Am o singură rugăminte la domnul Encuțescu. Să nu apară o nedumerire aici. Deci, Acordul între toate statele a fost semnat la Skopje, cum ați spus și dumneavoastră, la 26 septembrie 1998, or în titlul legii se spune că este semnat la Atena, la 21 iunie 2000. Explicați această chestiune, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

Acordul general este semnat la Skopje, dar noi punem în dezbatere al treilea Protocol adițional al acestui acord. Deci, practic, noi cerem pentru acest al treilea Protocol care detaliază mai ales partea privind prezența pe teritoriul României a acestui comandament.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

În prima dumneavoastră intervenție v-ați referit la Skopje. Din acest punct de vedere am vrut să facem această rectificare.

La dezbateri general, are cuvântul domnul Stanciu.

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte de ședință.

Stimate domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Evident că fiind o formațiune politică care agreează foarte mult treaba asta cu "multinaționalul", ne vedem în situația de a solicita domnului secretar de stat, de fapt, acesta este și rolul domniei sale, câteva informații. Evident că fiecare știm unde este sau ne închipuim că știm unde este Europa de Sud-Est. Poate ne spune clar la ce țări se referă, ce țări au semnat și cam în ce constă. Este vorba numai de comandament, ca să luăm de la început orice umbră de îndoială asupra încălcării Constituției. Pentru că știți că orice traversare de trupe sau altceva este luată numai cu acordul Parlamentului. Deci, spre a vota cu inima deschisă, cerem câteva precizări, dacă este vorba numai de comandament, cerem să se spună în ce constă această forță multinațională. Evident, ea este în extrasul și în dispozitivul legii, dar câteva precizări ne-ar edifica ca cei care suntem aici, să votăm această Forță Multinațională de Menținere a Păcii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Encuțescu, vă rog frumos să faceți precizările cuvenite.

 
   

Domnul Aurel Sorin Encuțescu:

În legătură cu componența țărilor care fac parte din această forță multinațională, în rândul lor este inclusă România, Bulgaria, Macedonia, Grecia și, așa cum s-a convenit, România a insistat foarte mult ca la început comandamentul acestei forțe să se afle pe teritoriul României. Din păcate, decizia a fost ca întâi acest comandament să fie pe teritoriul Bulgariei, la Plovdiv. După trei ani va reveni României.

În ceea ce privește conținutul și de ce este al treilea Protocol, pentru că el se referă în special la statutul juridic al persoanelor care vor veni și vor încadra acest comandament și există o reglementare juridică în legătură cu menționarea cine este personalul militar și civil care va încadra acest comandament, ce reprezintă membrii de familie ai acestor cadre angajate la comandament și sunt stabilite toate condițiile conform legislației românești și legislației SOFA, cea care privește schimbul de forțe, de trupe militare pe teritoriul statelor partenere. Deci, eu cred că este o lege care reprezintă chiar, să spunem așa, un element de școală în domeniu și este foarte util și pentru noi mai ales în perspectiva de a deveni membrii NATO, avem argumente juridice foarte solide în legătură cu prezența trupelor, cu prezența personalului militar și civil din alte state pe teritoriul țării noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Encuțescu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Sunt obiecții la titlul legii? Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră art.unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Fiind ora 13,00, programul nostru de lucru se încheie aici. Începem la ora 14,00, dezbaterile cu punctele următoare.

Vă mulțumesc.

 
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Gheorghe Fulga, PDSR, Circumscripția electorală nr.8 Brașov.  

După pauză

   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă reluați locurile în sală și îl rog pe domnul secretar Niță să vină la prezidiu.

Stimați colegi de la P.D.S.R., vă rog să-l chemați în sală pe domnul secretar Niță.

Vă propun să începem cu câteva mici probleme organizatorice. În primul rând, vă anunț că domnul deputat Fulga Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr.8 Brașov, își prezintă demisia ca urmare a numirii domniei sale în funcția de director al Serviciului de Informații Externe.

 
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

De asemenea, v-aș ruga să fiți de acord cu următoarele modificări în componența unor comisii.

La cererea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Mitică Bălăeț se propune să treacă de la Comisia juridică, de disciplină și imunități la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Dacă sunteți de acord cu această trecere. Mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

De asemenea, la cererea aceluiași grup parlamentar, se propune trecerea domnului deputat Mircea Stoian de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Dacă sunteți de acord cu această trecere. Mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă.

Dacă se abține cineva. Nu.

Mulțumesc.

Tot Grupul parlamentar al P.R.M. propune desemnarea domnului Ștefan Pășcuț în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

Dacă sunteți de acord cu această desemnare. Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Dacă se abține cineva. Nu.

Grupul parlamentar al P.N.L. propune trecerea domnului deputat Dorin Popescu de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru politică externă.

Dacă sunteți de acord cu această trecere. Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă.

Dacă se abține cineva.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a folosirii inadecvate și a farmacodependenței, semnat la București la 22 octombrie 1999.  

Reluăm dezbaterile proiectelor înscrise pe ordinea de zi cu cel de la pct.8, respectiv Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a folosirii inadecvate și a farmacodependenței, semnat la București la 22 octombrie 1999. Proiect adoptat de Senat la 15.I.2000.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

   

Domnul Pavel Abraham:

Mă numesc Pavel Abraham și sunt secretar de stat la Ministerul de Interne.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a folosirii inadecvate și a farmacodependenței, a fost semnat la București la 22 octombrie 1999, ca urmare a aprobării de către Executiv a Memorandumului inițiat în acest scop de Ministerul de Interne.

În forma semnată, Acordul reglementează cooperarea dintre cele două Guverne, asigurând realizarea programelor comune penru combaterea producerii și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope pentru depistarea și cercetarea persoanelor și a organizaților implicate în aceste activități ilicite, precum și pentru prevenirea folosirii inadecvate a stupefiantelor și substanțelor psihotrope și reabilitarea persoanelor farmacodependente.

Față de aceste argumente, rog să aprobați proiectul de lege pe care-l prezentăm alături.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale. Nu.

În consecință, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți vreo obiecție sau vreo propunere. Nu.

Adoptat în unanimitae.

Asupra articolului unic? Nu aveți nici o obiecție. Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în ansamblu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind redmisia propriilor cetățeni și a cetățenilor unor state terțe care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la București la 12 mai 2000.  

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, la punctul 9: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetățeni și a cetățenilor unor state terțe, care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la București la 12 mai 2000.

Îl rog pe domnul general să prezinte din nou acest proiect de lege.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră spre dezbatere vizează ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetățeni și a cetățenilor unor state terțe, care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la București la 12 mai 2000.

În vederea completării cadrului de relații cu statele membre ale Uniunii Europene și având în vedere contextul creat în Irlanda, în special în ultimul an, imigrația ilegală a unor cetățeni proveniți din România s-a impus încheierea unui astfel de acord în domeniul readmisiei, ca instrument juridic internațional, de natură să sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situației vizelor.

Acordul semnat de miniștrii de interne dintre cele două țări cuprinde, în principal, prevederi referitoare la: terminologie, readmisia propriilor cetățeni, dovada cetățeniei, readmisia cetățenilor unor state terțe, excepții de la această obligație, tranzitul, protecția datelor, costuri, transporturi, bunurile persoanelor legal dobândite, prevederi pentru aplicare, legătura cu alte acorduri internaționale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, așa cum s-a arătat, la 15.01.2001.

Față de cele prezentate vă rog să susțineți adoptarea proiectului de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Rog Comisia pentru apărare să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule deputat Frunzăverde.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia propune dezbaterea și adoptarea în plenul Camerei Deputaților a formei adoptate de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și vă întreb dacă asupra titlului proiectului există vreo obiecție. Nu. Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă există vreo obiecție. Nu. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă se abține cineva. Nu.

Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a terorismului, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 17 septembrie 1999.  

Punctul 10 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a terorismului, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 17 septembrie 1999.

Vă rog, domnule general, să prezentați proiectul.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și de substanțe psihotrope, a terorismului, precum și a altor activități ilegale, a fost semnat la București la data de 17 septembrie 1999. În forma prezentată, documentul juridic internațional cuprinde domeniile de cooperare, în care părțile înțeleg să-și acorde asistență reciprocă, respectiv combaterea terorismului internațional, a criminalității organizate, a activității economice ilegale internaționale sau desfășurate de cetățenii celor două țări, ordinea publică, sistemul de evidență a actelor de identitate și de stare civilă, migrația ilegală și paza frontierei de stat, îmbunătățirea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor, precum și sprijin reciproc în selecționarea, pregătirea, formarea profesională și selecționarea specialiștilor celor două țări.

Totodată, în acord, sunt cuprinse modalitățile de cooperare între părți, constând în schimburi de informații, documentații, experiență de specialiști în domeniile de interes reciproc.

Autoritățile competente ale părții române pentru aplicarea prevederilor acordului sunt Serviciul Român de Informații, pentru domeniul prevăzut la art. 1, pct. 1, și Ministerul de Interne pentru celelalte domenii, urmând ca pentru realizarea unei legături operative să fie desemnat câte un ofițer de legătură.

Totodată, acordul prevede posibilitatea oricărei părți de a refuza îndeplinirea unei cereri de cooperare sau de transmitere a unei informații, dacă apreciază că prin aceasta ar putea aduce atingere suveranității sau siguranței naționale sau ar putea încălca legislația în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să acordați votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia propune Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit textului adoptat de către Senat.

Dacă asupra titlului proiectului de lege aveți vreo obiecție. Nu. Se adoptă în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic există obiecții sau observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în integralitatea sa, proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abțineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999  

punctul 11: Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999.

Domnule general, aveți cuvântul să prezentați acest proiect de lege.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor a fost semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999 de către miniștrii de externe din România și Republica Finlanda, reprezentând un semnal politic important privind angajamentul României la exigențele Uniunii Europene.

În forma semnată, acordul cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: definirea termenilor utilizați în cuprinsul acestuia, procedurile de readmisie a cetățenilor statelor părților contractante și a străinilor, documentele în baza cărora se poate dovedi sau prezuma cetățenia, excepțiile de la obligația de la admisie a străinilor, termenele de soluționare a cererilor de readmisie și de expirare a obligației de readmisie, procedura tranzitului în caz de returnare, categoriile de informații pe care le pot furniza părțile contractante pentru aplicarea acordului, categoriile de cheltuieli necesare readmisiei persoanelor.

Aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki nu va avea implicații asupra legislației în vigoare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să susțineți aprobarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Avem aceeași propunere, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

Dacă asupra titlului aveți obiecții sau observații. Nu. Adoptat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului aveți vreo obiecție sau vreo observație. Nu. Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu sunt.

Dacă sunt abțineri. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.  

La punctul 12 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

Domnule general, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995.

În forma semnată, acordul cuprinde prevederi deosebit de importante, referitoare la: procedurile de readmisie a cetățenilor statului fiecăruia dintre părțile contractante, precum și a străinilor, care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare sau ședere, aplicabile pe teritoriul părții contractante solicitante, documentele pe baza cărora se poate dovedi cetățenia, pașaport, certificat de naștere, dovadă din care să rezulte că deține o proprietate imobiliară, livret sau alte acte.

Termenele de soluționare a cererilor de admisie - maxim 5 zile. Nominalizarea autorităților competente însărcinate cu aplicarea prevederilor acordului: pentru partea română, Ministerul de Interne, respectiv Poliția de frontieră și Direcția generală de evidență informată a persoanei, și Ministerul Afacerilor Interne al Guvernului Indiei, pentru partea indiană; de asemenea locurile de predare a persoanelor, valabilitatea și intrarea în vigoare a acordului.

față de cele prezentate mai sus, în scopul combaterii migrației ilegale a fost întocmit prezentul proiect, pe care-l supunem atenției dumneavoastră, cu rugămintea de a-l aproba.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul deputat Frunzăverde, din partea Comisiei de apărare să prezinte raportul.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Avem din nou aceeași propunere. Comisia propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, pe baza raportului întocmit de comisie.

Dacă asupra titlului proiectului aveți vreo obiecție. Se votează în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, care cuprinde ratificarea acordului, dispoziția de ratificare a acordului și textul acestuia... Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Indiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului european pentru suprimarea vizelor pentru refugiați (STE - 31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 și semnat de România la 5 noiembrie 1999.  

La punctul 13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului European pentru suprimarea vizelor pentru refugiați, încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 și semnat de România la 5 noiembrie 1999.

Îl rog pe domnul general să prezinte proiectul de lege.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul european pentru suprimarea vizelor pentru refugiați (STE 31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 a fost semnat de România la data de 5 noiembrie 1999.

Semnarea acestui document juridic internațional reprezintă unul dintre obiectivele principale cuprinse în programul parteneriat pentru aderare, în cadrul procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația în domeniul de referință, adoptat de Consiliul Europei.

În forma semnată, acest instrument juridic stabilește condițiile în care refugiații, rezidenții ilegali de pe teritoriul uneia dintre părțile contractante vor fi scutiți de formalitatea acordării vizelor, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispozițiilor din legislația națională a oricăruia dintre părțile contractante.

În conținutul acordului este stipulat dreptul fiecăruia dintre părțile contractante de a suspenda temporar sau de a nu aplica imediat prevederile acestuia, din rațiuni legate de ordinea și sănătatea publică, precum și de securitatea națională.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Frunzăverde, din partea comisiei. Îl rog să prezinte raportul.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia propune plenului Camerei Deputaților ca acest proiect de lege să fie dezbătut și adoptat în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptată de către Senat.

Dacă aveți vreo obiecțiune cu privire la titlul proiectului de lege. Nu. se consideră adoptat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziția de ratificare și acordul, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, supun proiectul de lege în ansamblul său votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă există împotriviri. Nu.

Dacă cineva se abține. Nu.

Proiectul a fost votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea polițienească, semnată la București la 14 aprilie 1999.  

La punctul 14 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea polițienească, semnată la București la 14 aprilie 2000.

Domnule general, aveți cuvântul, pentru a prezenta proiectul.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea polițienească a fost semnat la București la 14 aprilie 1999.

În forma semnată, documentul juridic internațional cuprinde domeniile care vor face obiectul cooperării dintre părțile contractante, axate în special pe prevenirea, reprimarea sau urmărirea infracțiunilor grave, din domeniul criminalității organizate, respectiv cele contra vieții, integrității fizice, sănătății și patrimoniului persoanelor, falsificarea mijloacelor de plată, a cecurilor și titlurilor de valoare, traficului ilegal de arme, muniții, exploziv, substanțe radioactive, materiale nucleare, stupefiante, substanțe psihotrope și precursori.

În anexa convenției, autoritatea competentă să realizeze obiectul convenției, pentru partea română, este Ministerul de Interne.

Formele de cooperare stabilite de părțile contractante constau în schimburi de informații, materiale și experiență, precum și asistență tehnică și științifică, expertize, furnizarea de material tehnic specializat, precum și detașarea ofițerului de legătură pe o perioadă determinată sau nedeterminată.

În cadrul convenției sunt stipulate principiile ce trebuie respectate de părțile contractante, în cadrul schimburilor de informații și protecției datelor cu caracter personal, precum și situațiile în care se poate condiționa sau refuza asistența de autoritățile competente. Pentru reglementarea diferendelor determinate în interpretarea sau aplicarea convenției se va crea o comisie mixtă consultativă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Frunzăverde, vă rog să prezentați raportul Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia vă propune dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecință, trecem la dezbaterea textului proiectului de lege în formula adoptată de Senat.

Dacă asupra titlului aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă cineva se abține. Nu. Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalității, semnat la Kiev la 6 iulie 1999.  

La punctul 15 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalității, proiect semnat la Kiev la 6 iulie 1999.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum s-a arătat, în iulie 1999, reprezentanții Guvernelor României, Republicii Moldova și Cabinetului de Miniștri al Ucrainei au semnat la Kiev acordul interguvernamental privind colaborarea în lupta împotriva criminalității.

În forma semnată, actul juridic internațional cuprinde prevederi referitoare la următoarele aspecte: domeniile ce fac obiectul colaborării în cadrul acordului, specifice crimei organizate, terorismului și altor infracțiuni cu pericol social ridicat; formele în care părțile contractante preconizează să realizeze colaborarea în domeniile vizate în acord; nominalizarea autorităților competente ale fiecărei părți contractante, împuternicite pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate prin acord; procedurile referitoare la solicitarea acordării de sprijin în îndeplinirea acestei solicitări; posibilitatea colaborării între autoritățile competente ale părților contractante, prin întâlniri de lucru și consultări; modalitățile de suportare de către părțile contractante a cheltuielilor determinate de aplicarea acordului; procedura intrării în vigoare și denunțării valabilității acestui acord, precum și procedura aderării la acest acord și a altor state.

Față de cele prezentate, vă rog să aprobați proiectul prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Domnule deputat Frunzăverde, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Propunem spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

În consecință, trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma propusă de comisie, respectiv forma Senatului.

Dacă asupra titlului proiectului aveți vreo obiecție. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic aveți vreo obiecție. Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, supun proiectul de lege în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă cineva este împotrivă. Nu.

Dacă cineva se abține. Mulțumesc.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru acceptarea de către România a unor Amendamente la Constituția Organizației Internaționale pentru Migrări, adoptată la Veneția la 19 octombrie 1953.  

La punctul 16, Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a unor amendamente la Constituția organizației internaționale pentru migrări, adoptată la Veneția la 19 octombrie 1953.

Îl rog pe domnul general să prezinte proiectul.

Poftiți, domnule general.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 123 din 1998, România a acceptat Constituția Organizației Internaționale pentru migrări, adoptată la Veneția la 19 octombrie 1953, cu amendamentele aduse la data de 26 mai 1987.

În cadrul ultimei reuniuni a Consiliului Organizației Internaționale pentru migrări, desfășurate la Geneva, au fost adoptate unele amendamente la Constituția acestei organizații.

Amendamentele sus-menționate au în esență un caracter tehnic, neatrăgând după sine necesitatea formulării unei eventuale rezerve asupra lor și se referă în principal la: respectarea regulilor constituționale ale statelor membre ale organizației; condițiile în care un stat membru al organizației poate fi lipsit de dreptul de vot, în cazul neîndeplinirii la termen a obligațiilor financiare ce-i revin; modalitatea de alegere a directorului general și a directorului general adjunct al administrației organizației; modalitățile de intrare în vigoare a amendamentelor la Constituția Organizației Internaționale pentru migrări; unele atribuții și funcții ale Consiliului și Comitetului Executiv al Organizației.

Față de cele prezentate, susținem adoptarea proiectului în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Frunzăverde vă rog să prezentați raportul Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Și pentru acest proiect de lege propunem plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea formei adoptate de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

În consecință trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă există vreo obiecțiune. Nu. Mulțumesc. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă există vreo obiecțiune sau propunere. Nu. Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a unor amendamente la Constituția Organizației Internaționale pentru Migrări.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt?

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol Adițional la Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est semnat la Atena la 21 iunie 2000 (amânarea votului final).  

La punctul 17 vă reamintesc că a fost lăsat votului final de joi.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de Sediu dintre România și Centrul Regional al Inițiativei de Cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, semnat la București la 2 octombrie 2000.  

Trecem, în consecință, la următorul punct, 18, ultimul care presupune prezența domnului general, căruia îi mulțumim pentru prezență și dumneavoastră la fel, pentru că aveți o contribuție la clarificarea situației unor tratate, acorduri, deosebit de importante pentru Ministerul de Interne și pentru România.

Vă rog, domnule general.

   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, semnat la București la 26 mai 1999 și ratificat de 7 state din regiune, a intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

Potrivit prevederilor acordului, centrul SECI are sesdiul la București. Partea română a pus la dispoziția centrului SECI un spațiu adecvat, mobilier și calculatoare în incinta Palatului Parlamentului.

La 2 octombrie s-a semnat la București Acordul de sediu între România și Centrul regional al inițiativei de cooperare în sud-estul Europei, pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, denumită Acordul SECI.

Acordul de sediu este un tratat bilateral care se înscrie în limitele tradiționale ale practicii relațiilor diplomatice dintre un stat și o organizație interguvernamentală.

Acordul de sediu recunoaște și garantează o gamă de imunități, privilegii și facilități, care vor crea condițiile necesare obiectivelor Centrului SECI în România și cuantifică eforturile financiare consistente depuse de România pentru începerea activității organizației.

Față de aspectele prezentate vă rog să susțineți adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Domnule deputat Frunzăverde, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În fine, și pentru acest proiect de lege vă propunem dezbaterea și adoptarea formei adoptate deja de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de către Senat și propusă și de către comisia noastră.

Asupra titlului dacă aveți obiecții. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, ce cuprinde dispoziția de ratificare și acordul.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă cineva se abține. Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu sunt.

Proiectul de lege adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc, domnule deputat Frunzăverde.

Schimbăm comisiile de fond.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Australia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și a Protocolului anexat, semnate la Canberra, la 2 februarie 2000.  

La punctul 19, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Australia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și a protocolului anexat, semnate la Canberra la 2 februarie 2000.

Din partea Ministerului de finanțe. Vă rog, doamna ministru, să prezentați proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul dintre România și Australia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și protocolul anexat sunt în concordanță cu modificările legislative din țara noastră, intervenite după 1 ianuarie 1990 și corespund practicii în materie, promovată de România.

În acest acord s-au prevăzut următoarele soluții de impozitare: veniturile realizate sub formă de redevențe de către rezidenții unuia din statele contractante din activități desfășurate în celălalt stat se impizitează și în statul din care se plătesc, cu o cotă de 10% aplicată la suma brută a acestor venituri.

Dobânzile provenind din împrumuturi acordate de Guvernul unui stat Guvernului celuilalt stat contractant sau de o bancă ce îndeplinește funcția de bancă centrală în acel stat vor fi scutite de impozit în statul de unde provin.

Veniturile ce reprezintă dividendele realizate de rezidenții unuia din statele contractante din celălalt stat se vor impozita și în statul din care provin, cu o cotă de 5% aplicată la suma brută a acestor venituri.

De asemenea, textul acordului cuprinde reglementări referitoare la impunerea veniturilor din activități dependente, salarii și alte drepturi salariale, a veniturilor provenind dintr-o activitate desfășurată în mod independent, în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil, a veniturilor obținute sub formă de burse de studenții unui stat contractant, care studiază în celălalt stat contractant, a pensiilor și anuităților, precum și a veniturilor obținute de artiști și sportivi.

Prin acord se reglementează și problemele de procedură referitoare la schimbul de informații, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare și respectiv denunțarea acestuia.

Pe baza celor arătate, vă adresăm rugămintea de a vota proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Din partea Comisiei pentru buget.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere și cele prezentate de doamna secretar de stat, precum și forma proiectului venit de la Senat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune dezbaterea și adoptarea în forma venită de la Senat. Precizăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri. Nu dorește nimeni să participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului în conținutul său.

Asupra titlului, dacă sunt obiecții. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Supun, în consecință, votului dumneavoastră proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Australia privind evitarea dublei impuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri și previziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Doha la 24 octombrie 1999.  

La punctul 19 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri și previziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Doha la 24 octombrie 1999.

Din partea Ministerului de Finanțe?

   

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 24 octombrie 1999 a fost semnată la Doha Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Statului Qatar, pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Din partea României, convenția a fost semnată de domnul Ioan Pașcu, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, la data respectivă, iar din partea Statului Qatar de domnul ministru de stat pentru Afaceri Externe.

Textul convenției este în concordanță cu modificările intervenite în legislația fiscală din țara noastră după 1 ianuarie 1990 și cu practica promovată de România în acest domeniu.

Coteleጀ de impozit prevăzute în textul Convenției, aplicabile veniturilor ce se impozitează prin stopaj la sursă, dividende, dobânzi, comisioane, redevențe, sunt în avantajul ambelor țări, acestea fiind mai reduse decât cele stabilite prin legilația fiscală a statelor respective, situație ce va contribui la o dezvoltare și o diversificare mai accentuată a relațiilor economice și financiare dintre România și Statul Qatar.

Veniturile ce reprezintă dobânzi se vor impozita și în țara din care se plătesc, cu o cotă de 3% aplicată la suma brută a acestor venituri.

Profiturile realizate din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere se impozitează în țara în care se află locul conducerii efective a întreprinderii, respectiv în România sau Statul Qatar.

În textul convenției se reglementează, de asemenea, problemele de procedură referitoare la schimbul de informații, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare și respectiv denunțarea convenției.

Față de cele prezentate și în temeiul prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor supunem spre aprobare, în vederea ratificării, textul actului normativ, în varianta prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget, vă rog să prezinte raportul.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune, prin Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Quatar pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Doha, la 24 octombrie 1999, dezbaterea și adoptarea în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma votată de Senat și propusă și de comisia noastră.

Dacă asupra titlului proiectului aveți obiecții. Nu, votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Quatar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a guvernului nr. 279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul finanțelor a obligațiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit și Promovare - BANKCOOP S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de Dezvoltare Industrială, în valoare de 120 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995.  

În continuare, la pct. 21, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 279/2000. Vă reamintesc că ne aflăm în procedură de urgență, în consecință nu au loc prezentarea și nici dezbateri.

Rog Comisia pentru buget să prezinte timpii de dezbateri pe texte.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 10 minute în total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpului. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Nici abțineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă există obiecțiuni. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic, dacă există intervenții. Vă rog, vă amintesc însă că nu pot fi de decât de redactare. Poftiți.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Avem la articolul unic o completare, în sensul că în cadrul comisiei s-au făcut două amendamente la acest proiect de lege și la articolul unic, la finalul articolului, trebuie să menționăm că: "Se aprobă - și textul curge așa cum este - cu următoarele modificări." Modificările vor fi la art. 1 și, respectiv, la art. 2 din proiectul de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveți vreo obiecție asupra amendamentului comisiei, de la articolul unic. Nu. Articolul unic se adoptă cu amendamentul comisiei, respectiv cu adăugarea sintagmei: "cu următoarele modificări și completări."

Asupra titlului ordonanței nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriți amendamentul din raport. Dacă sunt obiecțiuni. Nu. Articolul unic este adoptat în varianta propusă de comisie.

Art. 2 al ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni asupra amendamentului propus de comisie. Nu, votat în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 279/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă se împotrivește cineva. Nu sunt.

Dacă sunt abțineri. Nu.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat, în valoare de 25 milioane dolari SUA, semnat la Washington D.C. la 17 iunie 1999.  

La pct. 22 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2000. De asemenea, procedură de urgență. rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Avem propunerea la fel, respectiv 10 minute pe total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare, propusă de comisie, a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de senat și propusă de comisie.

Dacă asupra titlului există obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic există obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În continuare, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2000 pentru ratificarea Scrisorii de Înțelegere dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la 10 martie 2000, privind acordarea unui Avans de 100.000 dolari SUA din viitorul împrumut pentru finanțarea Proiectului Facilitarea Comerțului și Transportului în Sud-Estul Europei, în valoare de 17,1 milioane dolari SUA.  

La pct. 23 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2000. Procedură de urgență, de asemenea. Rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere eficiența dezbaterii de astăzi, propunem 5 minute pe total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc pentru soluția constructivă.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 108/2000, în forma adoptată de Senat și propusă și de către comisia noastră.

Dacă asupra titlului proiectului de lege aveți intervenții. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.169/2000 privind transmiterea, cu plată, a unui imobil din proprietatea Societății Comerciale Fast Service Electronica S.A. în proprietatea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei (amânarea votului final).
 

La pct. 24 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2000 privind transmiterea, cu plată, a unui imobil din proprietatea S.C. "Fast Service Electronica". Procedură de urgență.

Cine propune, din partea comisiei, timpii de dezbatere? Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Birtalan Ákos:

10 minute pe total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpului.

Dacă sunt împotriviri.

Abțineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului legii, dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Dacă asupra articolului unic sunt obiecții. Vă rog.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Nu în numele comisiei, în nume personal, dacă îmi permiteți, o intervenție în limita timpului de 1 minut, și anume o informație. cu toate că am fost de acord, în cadrul comisiei, cu aprobara acestei ordonanțe, întrucât la întrebarea pusă de subsemnatul, domnul secretar de stat care răspunde de această problemă a spus că consecințele acestei ordonanțe sunt că imobilul respectiv s-a transmis deja, plata s-a efectuat, procesul verbal de predare primire s-a întocmit, din păcate, de atunci, de câteva zile, de când ne-am informat și noi care este situația faptică, trebuie să vă aduc la cunoștință că, deși utilizarea imobilului era pentru scopurile Bisericii Ortodoxe din județele Harghita și Covasna, astăzi, acest imobil este dat în chirie pentru scopuri comerciale. Nu credem că era și este firească această deturnare a utilizării imobilului. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

În raport de această intervenție, dacă asupra articolului unic mai există alte obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 și 3 există obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Stimați colegi, întrucât Senatul l-a adoptat în regim de lege organică, vă propun să-l trecem și noi votului final de joi. Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.118/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria - RO9911, semnat la București la 30 decembrie 2000.  

La pct. 25 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 118/2000. Tot procedură de urgență, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

La noi nu apare în procedură de urgență, este procedură simplă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare foarte rău, doamnă ministru, nu pot să vă dau cuvântul, este procedură de urgență și în cadrul acesteia nu se prezintă expuneri.

Rog comisia de fond să propună timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 5 minute pe total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă. Nu.

Dacă sunt abțineri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă sunt observații. Nu.

Asupra articolului unic. Doamnă, dacă doriți să faceți o precizare, puteți interveni în cadrul unui minut de intervenție.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak (din lojă):

Dacă nu m-ați lăsat să-mi prezint expunerea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu așa am vrut eu, așa e procedura!

Sunt obiecțiuni asupra articolului unic? Nu, se adoptă în unanimitate.

Asupra titlului și articolului unic ale ordonanței dacă sunt obiecțiuni. Nu, adoptate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 118/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.101/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria - RO9912, semnat la București la 30 decembrie 2000.  

La pct. 26 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.101/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE dintre Guvernul României și Comisia Europeană. Tot procedură de urgență, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere că doamna ministru vrea să intervină, dorim ca dânsa să aibă această prosibilitate, de aceea propunem 5 minute pe total și 1 minut pe intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpului de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat și propusă și de către comisia noastră.

Asupra titlului proiectului de lege dacă sunt obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței? Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 101/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 1999 - partea II (RO9905 - 9908), semnat la București, la 30 decembrie 1999.  

La pct. 27 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2000 pentru ratificarea Memorandului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 1999. Procedură de urgență, rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenție și susținem forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri. Nu.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de Senat și propusă de comisie.

Dacă asupra proiectului de lege aveți vreo obiecțiune. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă aveți obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență. Nu aveți obiecțiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu aveți obiecțiuni, votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 106/2000.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul! Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2000 pentru aprobarea amendamentelor, convenite prin schimbul de scrisori din 10 martie 2000, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat, în valoare de 25 milioane dolari SUA, semnat la Washington D.C. la 17 iunie 1999, și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1999 pentru ratificarea acestui Acord.  

La pct. 28 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2000 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 10 martie 2000 la Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Procedură de urgență, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Propunem 5 minute pe total, 1 minut pe intervenție și susținem forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma adoptată de Senat și propusă de comisie.

Dacă asupra titlului legii aveți obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Asupra art. 1 și 2 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni. Nu, votate în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/1999 pentru alocarea în anul 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Sănătății, Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare, precum și Ministerului Tineretului și Sportului, pentru Comitetul Olimpic Român.  

La pct. 29, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/1999 pentru alocarea în 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Știință și Tehnologie, precum și Ministerului Tineretului și Sportului pentru Comitetul Olimpic Român. Procedură de urgență, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte, propunem, din nou, 5 minute pe ansamlu și 1 minut de intervenție și susținem forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă sunt obiecții (trecând, deci, la dezbaterea proiectului). Nu sunt, adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Vă rog să observați că acesta modifică titlul ordonanței.

Aveți obiecțiuni la articolul unic votat de Senat. Nu, votat în unanimitate.

Ordonanța de urgență. Asupra titlului, aveți obiecțiuni? Nu, votat în unanimitate. Vă reamintesc că titlul ordonanței l-ați votat în formula modificată de Senat.

Asupra articolului unic nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 și 3, dacă sunt obiecțiuni. Nu, votate în unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/1999.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid.  

La pct. 30 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 271/2000. Tot procedură de urgență, rog comisia sesizată în fond să propună timpii de dezbatere. Comisia pentru industrie și servicii. Nu e nimeni din partea ei aici? Poftiți, propuneți, vă rog, timpii de dezbatere, e procedură de urgență.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia propune 5 minute pe total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare, Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului potrivit raportului întocmit de către comisie. Vă rog să urmăriți raportul, ca și proiectul de lege.

Asupra titlului proiectului de lege. Nu sunt nici amendamente nici obiecții, adoptat în unanimitate.

Asupra conținutului articolului unic, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

La ordonanța de urgență. Asupra titlului, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic. Nu sunt, votat în unanimitate.

Asupra art. 2, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt, votat în unanimitate.

La art. 3 din ordonanță vă rog să observați amendamentul de la pag. 2 a raportului comisiei. Dacă aveți obiecțiuni asupra amendamentului. Nu, amendamentul fiind adoptat în unanimitate, art. 3 se adoptă în formularea comisiei.

Vă rog să mă urmăriți la art. 4, amendamentul de la pct. 6 pag. 3 a raportului. Dacă aveți obiecțiuni la amendament, discuții. Nu sunt, art. 4, astfel cum a fost amendat de comisie, se consideră votat în unanimitate.

La art. 5, care devine, potrivit amendamentului comisiei, art. 31, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt, textul este adoptat în unanimitate.

La art. 6, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveți ceva împotriva acestui amendament. Amendamentul fiind adoptat, art. 6 cu cele două alineate ale sale este abrogat.

Art. 7, dacă sunt obiecțiuni. Nu, nici comisia nu a avut amendamente. Atât art. 71 cât și 72 au fost votate în unanimitate.

De asemenea, vă rog să observați că nici asupra alin. 3-7 nu sunt amendamente, deci, dacă nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni, textul art. 7 este votat în unanimitate.

La art. 8, dacă aveți obiecțiuni. Nu, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 9, 10, 11, dacă aveți obiecțiuni. Nici comisia nu a avut, votate în unanimitate.

La art. 12, dacă aveți obiecțiuni, la amendamentul formulat de către comisie. Nu, în consecință, amendamentul formulat de comisie la pct. 24 din raport pag. 7 este adoptat și, prin urmare, art. 12 va avea formularea amendată de către comisie.

La art. 13, dacă aveți obiecțiuni sau propuneri la amendamentul cuprins în pct. 25 din raport pag. 7. Nu, în consecință, amendamentul adoptat. Ca și art. 13, în formularea redactată de către comisie.

De la art. 14 alin. 1, 2 și 3 până la art. 15 alin. 1 și 2, dacă aveți vreo obiecțiune, comisia nu a avut. Adoptate în unanimitate.

Vă rog să observați că la art. 15 alin. 3, comisia propune un amendament la pct. 31 pag. 8. Dacă aveți observații la acesta. Nu, adoptat în unanimitate. Și, în consecință, textul art. 15 alin. 3 este adoptat în formularea comisiei.

La art. 16, vă rog să observați amendamentul de la pct. 32 pagina ultimă din raport, care îi aparține comisiei. Dacă aveți obiecțiuni. Nu, amendamentul fiind admis, textul art. 16 se votează în formularea comisiei noastre sesizate în fond.

La art. 17, neamendat de comsie, dacă aveți obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

La art. 18, nu sunt amendamente, dacă aveți obiecțiuni. Nu, votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 271/2000.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul! Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor (amânarea dezbaterii).
 

S-a aprobat, prin Comitetul ordinii de zi, ca pct. 31 să fie dezbătut joi.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.210/2000 privind recapitalizarea Băncii Agricole în vederea privatizării.  

La pct. 32, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2000 privind recapitalizarea Băncii Agricole în vederea privatizării. Procedură de urgență, rog comisia să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Birtalan Ákos:

Având în vedere importanța acestui act normativ, propunem 20 de minute în total și 2 minute pe intervenție, ținând cont și de oră și de programul pentru astăzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare. Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Dacă e abține cineva. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului, așa cum rezultă din raportul comisiei. Vă rog să urmăriți cu atenție, pentru că există și un raport suplimentar și, în consecință, mergem în paralel, inclusiv pe textul legii.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni. Nu, nici comisia nu a avut, adoptat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vă rog să urmăriți raportul inițial, se propune amendarea acestuia. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei. Nu, textul articolului unic votat în formularea comisiei.

La titlul ordonanței de urgență, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu, votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanța de urgență, vă rog să urmăriți, la alin. 1, amendamentul comisiei de la pag. 2 pct. 2. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu, se admite amendamentul comisiei. Textul art. 1 alin. 1 votat în formularea comisiei.

La alin.2 de la art.1 nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate în formularea inițială.

La art.2 din textul ordonanței de urgență vă rog să urmăriți că, de asemenea, comisia propune la pct.3 modificarea părții introductive.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Votat partea introductivă în formularea comisiei.

În continuare, la lit.a) din textul art.2 nu sunt amendamente.

Dacă sunt obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.b) vă rog să urmăriți pct.4 din raport, pag.2.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu.

Textul lit.b) a fost votat, potrivit amendamentului din raportul comisiei.

La lit.c) vă rog să urmăriți pct.5 din raportul comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu.

Textul lit.c) din art.2 a fost votat în unanimitate, potrivit amendamentului propus de către comisie.

La lit.d) de la art.2 vă rog să urmăriți amendamentul de la pag.4, pct.6, din raport.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Lit.d) a fost votată potrivit amendamentului formulat de comisie.

La alin.2 al art.2 nu sunt amendamente de la comisie.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate în formula inițială.

La alin.3 din textul ordonanței observați, vă rog, amendamentul comisiei de la pct.7, pag.4.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Amendament admis. Textul alin.3 al art.2 a fost votat în unanimitate, potrivit formulării comisiei.

La art.3 vă rog să observați la alin.1 textul din raportul suplimentar.

Vă rog să urmăriți întâi textul amendat din raportul de bază de la pct.8 al raportului de la pag.5.

Dacă aveți ceva împotriva acestui amendament. Nu.

Textul art.3, alin.1 se votează în formula prevăzută în raport la pct.8, pag.5, dar să sesizați și textul din raportul suplimentar care modifică lista cu inventarul bunurilor din anexă. Urmăriți, vă rog, toată această anexă.

Dacă aveți obiecțiuni asupra modificării propuse de comisie în raportul suplimentar. Nu.

Votat în unanimitate acest articol și acest alineat.

Vă rog în continuare să observați că după alin.1, la pag.5 din raportul inițial, comisia propune un alin.11 nou.

Dacă aveți vreo obiecție la acest amendament. Nu.

Votat în unanimitate textul art.3, alin.11, în formularea cuprinsă în raportul inițial la pag.9.

Vă rog să urmăriți pct.10 de la pag.6 din raport, potrivit căruia alin.2 al art.3 va avea cuprinsul acolo prevăzut.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate alin.2, alin.3, conform celor propuse de comisie.

La pct.11 din raportul inițial vă rog să observați abrogarea propusă de către comisie a actualelor alin.3 și 4.

Dacă aveți ceva împotriva acestui amendament al comisiei. Nu.

Alin.3 și 4 ale art.3 se abrogă.

Vă rog să observați că alin.4 cuprinde două litere - a) și b), ambele fiind abrogate, împreună cu întreg alineatul.

Vă rog să observați că la art.4 din ordonanță nu sunt amendamente, nici obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

După art.4 comisia propune un nou articol prin amendamentul de la pct.12, pag.7.

Vă rog, domnule deputat, să explicați acest amendament.

 
   

Domnul Akos Birtalan:

La pct.12 din raportul comisiei avem o propunere de art.41 nou și, în finalul textului pe care îl aveți dumneavoastră propus de comisie, apare sintagma "vor fi predate OVAB". OVAB nu există, ci există Oficiul pentru Recuperare a Creanțelor Bancare.

Deci, propunem ca textul final al acestui art.41 nou să sune în felul următor: "Vor fi predate Oficiului pentru Recuperare a Creanțelor Bancare".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament de fond și la această adăugire de redactare care vizează de fapt denumirea actuală a textului. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.5 dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

În consecință, aflându-ne în prezența unui proiect de lege cu caracter ordinar vă supun acest proiect votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaților.  

Trecem la pct.33, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaților.

Este vorba de un proiect de aprobare a ordonanței simple, deci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și susține acest proiect.

   

Domnul Cristian Niculescu:

Sunt Cristian Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această Ordonanță nr.65 din 1998, ca și ordonanța care urmează - Ordonanța de urgență nr.125 din anul 2000, au asigurat un sistem de salarizare a diplomaților din centrala Ministerului Afacerilor Externe în corelare cu rolul, răspunderea, complexitatea și importanța funcției exercitate, de specificul activității de promovare a politicii externe a României, precum și de pregătirea și competența profesională.

Doresc să vă amintesc că în centrala Ministerului de Externe sunt aproximativ 250 de diplomați, din care peste jumătate au grade diplomatice mici.

S-a introdus valoarea de referință sectorială cu prilejul acestei Ordonanțe nr.65 din 1998 de 637 de mii de lei și algoritmul de calcul al salariului funcție de coeficienții de multiplicare minimi și maximi pentru fiecare grad și funcție diplomatică, astfel încât sistemul de salarizare să constituie și un real stimulent al valorilor.

Pregătirea profesională și de limbi străine, specificul condițiilor dificile în care diplomații sunt obligați să-și desfășoare activitatea într-o serie de țări cu climă greu de suportat, criminalitate crescută, războaie, boli epidemice etc. au fost unele dintre aspectele avute în vedere la tratarea acestui minigrup socio-profesional în ceea ce privește nivelul de salarizare, ținându-se cont și de cheltuielile mai mari pe care diplomații le-au avut de suportat în țară înaintea trimiterii la misiune în exterior, cât și, de ce să n-o spunem, în ceea ce privește adaptarea unei ținute vestimentare corespunzătoare în fața partenerilor străini.

Adresăm rugămintea de a se adopta Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65 din 1998.

La fel, v-am spus, urmează o Ordonanță de urgență nr.125 din anul 2000 care constituie, tot așa, o recorelare a salariilor cu salariile celorlalte categorii de funcționari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei de muncă, doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Comisia vă propune ca acest proiect de lege să fie supus dezbaterii și aprobării dumneavoastră, a colegilor, în forma prezentată de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

A existat un amendament din partea domnului Raduly, dar era neregulamentar - ca să se extindă ținuta și la parlamentari. Nu-l supun dezbaterii dumneavoastră.

Întreb dacă asupra titlului proiectului de lege aveți vreo obiecție. Nu.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, în formula prezentată de Senat și propusă de comisie, dacă doriți să intervenți.

Domnul secretar Năstase are o intervenție.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că Guvernul a promis aprobarea unui sistem unic de salarizare la personalul bugetar, propun ca această ordonanță să fie valabilă până la 30 iunie 2001, când intră în vigoare acest sistem unic bugetar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule secretar,

Ce propuneți dumneavoastră este un amendament de fond pe care puteați să-l propuneți la comisie și, în consecință, nu pot să-l supun votului.

Dacă există alte intervenții. Nu.

În consecință, textul articolului unic în formula adoptată de Senat se socotește votat în unanimitate.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt. O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaților.  

La pct.34, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaților. Aici ne aflăm în procedură de urgență.

Rog propunerea timpilor de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune 5 minute total; 1 minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula propusă de către comisie și votată de Senat.

Asupra titlului proiectului nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I, II, III și IV ale ordonanței nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.125/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot contra.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot contra și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/1998 pentru modificarea art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome.  

Trecem în continuare la pct.35 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/1998 pentru modificarea art.1, alin.1, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome.

Nu suntem în domeniul procedurii de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte.

Poftiți, domnule ministru Bobiș.

   

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea acestei legi pentru modificarea art.1 din Legea nr.30, întrucât acest articol este deja în vigoare și totodată extinde aplicarea legii și la Legea nr.84/1992 care nu era cuprinsă în formula anterioară.

Mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Comisia dacă dorește să facă vreo precizare la raportul pe care l-a întocmit.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată. De asemenea, menționez că la întocmirea raportului s-au avut în vedere și avizele primite de la Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

Asupra titlului dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței dacă sunt obiecțiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanței nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.98/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație constituite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, precum și al Legii locuinței nr.114/1996 (amânarea votului final).  

Trecem la pct.36 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.98/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/1992. Procedură de urgență, lege organică.

Stimați colegi,

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Dacă cineva dorește să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecință, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu.

Vă rog să observați că această lege are caracter organic, iar în consecință vom supune propunerea de respingere votului final în ședința de vot de joi.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2000 pentru completarea articolului 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecție socială a cadrelor militare și a salariaților civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unități, unităților și a formațiunilor din compunerea Minsterului de Interne.  

La pct.37 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2000 pentru completarea art.16 din Ordonanța de urgență nr.100/1999. Raport de adoptare, procedură de urgență.

Comisia pentru muncă. Doamna președinte Smaranda Dobrescu, vă rog să propuneți timpii.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune o discuție de 5 minute total și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare de timp. Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate și acest proiect de lege.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Cornel Știrbeț, PNL, Circumscripția electorală nr.34 Sibiu.  

Stimați colegi,

Ne apropiem de finalul ședinței. V-aș ruga să-mi permiteți în primul rând să ascultăm un raport de validare pentru un deputat care înlocuiește pe regretatul nostru coleg Horia Rusu.

Poftiți, domnule președinte al Comisiei juridice și Comisiei de validare.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Raport privind validarea unui mandat de deputat:

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.34 Sibiu ca urmare a decesului deputatului Horia Mircea Rusu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

În conformitate cu dispozițiile art.66, alin.9, din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în caz de vacanță a mandatelor de deputat aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 19 februarie 2001 la examinarea actelor dosarului în cauză, a constatat următoarele: pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial, partea I-a, nr.627/2000, pentru Partidul Național Liberal în Circumscripția electorală nr.34 Sibiu, la nr.crt.300, figurează ca prim supleant domnul Cornel Știrbeț.

La dosarul de validare se află scrisoarea Partidului Național Liberal prin care se confirmă că supleantul mai sus nominalizat aparține acestui partid din partea căruia a candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, supleantul a declarat în scris că acceptă mandatul de deputat și a prezentat dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților a declarației prevăzute la art.2 și 3 din Legea nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere.

Având în vedere cele constatate și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Cornel Știrbeț, ales în Circumscripția electorală nr.34 Sibiu pe lista Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea unei modificări în componența Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale.  

Stimați colegi,

V-aș ruga să fiți de acord cu propunerea pe care Grupul parlamentar al PRM-ului o formulează în legătură cu constituirea unei comisii de mediere, mai exact în legătură cu componența Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite cu privire la Legea privind regimul general al autonomiei locale.

Colegii noștri propun înlocuirea domnului deputat Stanciu Anghel cu Leonăchescu Nicolae.

Vă reamintesc că după aprobarea componenței numerice, grupurile parlamentare își desemnează reprezentanții.

Supun totuși votului dumneavoastră această înlocuire.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat cererea grupului parlamentar.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Tot despre două alte comisii de mediere este vorba și vă supun votului dumneavoastră componența acestora.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea; Prima se referă la soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea. Comisia ar urma să aibă următoarea alcătuire: Bleotu Vasile - Grupul parlamentar PDSR, Grigoraș Neculai - Grupul parlamentar PDSR, Neamțu Horia Ion - Grupul parlamentar PDSR, Duțu Constantin - Grupul parlamentar PRM, Sassu Alexandru - Grupul parlamentar PD, Nicolăescu Gheorghe Eugen - Grupul parlamentar PNL, Marton Arpad Francisc - Grupul parlamentar UDMR.

Dacă sunteți de acord cu această componență. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

  Proiectul de Lege privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura: domnul deputat Ianculescu Marian - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Ionel Adrian - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Bozgă Ion - Grupul parlamentar PDSR, domnul deputat Sadici Octavian - Grupul parlamentar PRM, domnul Pereș Alexandru - Grupul parlamentar PD, domnul deputat Kelemen Atilla-Bela Ladislau - Grupul parlamentar UDMR și domnul Babiaș Iohan-Peter - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru componența anunțată a comisiei? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abțineri? Nu.

Și această comisie a fost votată în unanimitate.

Grupul pentru minorități propune în Comisia pentru mediere la Legea privind fondul piscicol în locul domnului deputat Babiaș Iohan pe domnul deputat Ignat Miron.

Dacă sunteți de acord cu această înlocuire. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc mult.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi. Vă doresc o după-amiază plăcută. Mâine sunt activități în comisiile permanente. Joi începem ședința obișnuită și ședința de vot la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 august 2019, 7:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro