Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 14-05-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2001

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora16,23.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Ioan Mihai Năstase, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Invit pe domnii deputați în sală și îl rog pe domnul secretar Mohora să vină la prezidiu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă așezați și să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul de 345 de deputați sunt prezenți 291, absenți 54, din care 42 participă la alte activități.

Cu acestea intrăm în ordinea de zi. Doresc, în primul rând, să vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2001 privind trecerea cu titlu gratuit a unor imobile situate în Municipiul București din patrimoniul Direcției Generale a Vămilor în proprietatea publică a statului și a Agenției Naționale pentru Locuințe. Cu acest proiect a fost sesizată în fond – Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru avize – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, reexaminat și adoptat de Senat în ședința din 7 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, iar pentru avize – Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului, tot 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor, adoptat în Senat în ședința din 4 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, iar pentru avize – Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru drepturilor omului, culte și problemele mminorităților naționale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului – 30 mai 2001.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2001 pentru suspendarea aplicării Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, adoptat de Senat în ședința din 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond Comisia pentru industrii și servicii, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului – 21 mai 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, adoptat de Senat la 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege a fost sesizată: în fond – Comisia pentru industrii și servicii, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului – 12 iunie 2001.

Propunerea legislativă cu privire la despăgubirea cetățenilor din zona "Clisura Dunării" care au fost expropriați în perioada 1964-1989 în vederea construirii Hidrocentralei Porțile de Fier I, inițiată de doi deputați. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Termenul de depunere al raportului – 12 iunie 2001.

Propunere legislativă privind Legea sănătății mintale, inițiată de domnul deputat Mircea Ifrim, PRM. Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond – Comisia pentru sănătate și familie, iar pentru avizare – Comisia pentru drepturile omului, culte și probglemele minorităților naționale, Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului, 12 iunie 2001.

Propunerea legislativă pentru declararea complexului muzeal "Casa memorailă Octavian goga" din Ciucea, jud. Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca, PRM. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, iar pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere al raportului 12 iunie 2001.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, o să vă prezint o notă cu legile depuse la Secretariatul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, potrivit art.17 din Legea nr.47/1992.

Legea privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului național de formare a personalului din învățământul preuniversitar.

Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2000 privind parteneriatul social în educație și formarea profesională inițială.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Permiteți-mi, în continuare, să adoptăm constituirea unor comisii de mediere.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/2000 privind declararea orașului Sulina, jud. Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național; Prima este Comisia pentru medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 125/2000 privind declararea orașului Sulina, jud. Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național. Au fost propuși următorii deputați: Mihai Mălaimare, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia din partea Grupului parlamentar al PDSR, social-democrat și umanist, Bălăeț Mitică, Lari Iorga Leonida din Grupul parlamentar al PRM, Lepșa Sorin Victor și Toader Mircea Nicu din Grupul parlamentar al PD-ului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2000 pentru crearea cadrului instituțional necesar funcționării Centrului Regional al inițiativei de cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracționalității transfrontaliere;

Comisia pentru medierea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituțional necesar funcționării Centrului Regional al inițiativei de cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracționalității transfrontaliere.

Din partea Grupului PDSR au fost propuși: Ana Gheorghe, Gheorghiu Viorel, Popescu Virgil, iar din partea Grupului parlamentar al PRM: Bucur Constantin, Andrei Zeno. Un reprezentant din partea Grupului parlamentar al UDMR: Toro Tiberiu și din partea Grupului parlamentar al minorității naționale, Dorel Dorian.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2000 privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală;

Comisia de mediere pentru proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, social-democrat și umanist au fost propuși domnii deputați: Bădoiu Cornel, Minodora Cliveti, Neagu Ion. Din partea Grupului parlamentar al PRM: Jipa Florina Ruxandra, Moiș Văsălie. Din partea Grupului parlamentar al PD, Pop Emil, iar din partea Grupului parlamentar al PNL, Mogoș Ioan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă.

Ultima comisie este cea cu privire la medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă.

Inainte de prezentarea propunerii?

   

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a născut multe pasiuni, în special la Senat. Este vorba de acel celebru, de acum, 25% acceptați fără taxă și restul după ce, în prealabil, se stabilește și în ce condiții.

Nu știm, din ce motive, nu s-a respectat configurația politică a Camerei, ajungându-se în situația ca PDSR să aibă 4 reprezentanți, PRM - 1 reprezentant, UDMR - 1, PNL - 1.

În situația în care grupul nostru parlamentar are drept coeficient 1,72% și ne-a dat un reprzentant - 0,72 i-am pierdut. PDSR-ul are 3,14 și a luat 4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A luat 3, domnule deputat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Unu l-a cedat, chipurile, PD-ului.

În acest mod, s-a ajuns la situația ca PDSR-ul, pe ansamblul comisiei de mediere, să aibă 7 membri, iar ceilalți să aibă tot 7. Adică s-a asigurat o majoritate confortabilă cu votul președintelui. Deci nu mai este vorba de o mediere, efectiv, ci este vorba de un dictat. Vă rog să luați act de acest lucru și să supuneți configuația, cel puțin pentru Cameră, conform algoritmului stabilit.

Altfel, va ieși ceva pe care o să-l regrete tocmai cei care au vrut să iasă altceva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, regret că dumneavoastră nu ați fost reprezentat în Biroul permanent, partidul dumneavoastră a hotărât altfel. Acolo s-a discutat în amănunt modul de calcul al algoritmului și așa a rezultat. Nu puteți contesta calculele matematice. Și nu puteți contesta nici dreptul unui grup parlamentar de a ceda un loc altuia. Îl rog pe domnul secretar Niță, dacă este prezent, să vă explice.

Domnule secretar Niță, vă rog frumos să explicați domnului deputat Stanciu alcătuirea comisiei de mediere pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2001, ceea ce ați făcut și la Biroul permanent.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deci, algoritmul este stabilit pe o formulă matematică în care PDSR-ul are 3,14, PRM - 2 și ceva, deci lucrurile acestea s-au stabilit pe o formulă matematică. În funcție de negocieri și în funcție de adunarea zecimalelor, în timp, o formațiune politică sau alta crește sau scade. Deci, sau din negocierile care au loc între grupurile politice, de asemenea, într-o anumită perioadă un grup politic poate să ia un număr de deputați mai mare, și într-o perioadă mai scurtă de timp, un număr mai mic. Din acest motiv și algoritmul care s-a stabilit la ordonanța respectivă, așa a ieșit din calculul matematic, nu facem nimic adpăugiri sau... din burtă. Totul este pe bază matematică. De aceea, am și invitat, am făcut și o notă la Grupul parlamentar al PRM, dacă sunt nemulțumiri sau sunt alte calcule să poftească la noi la calculator și pe baza formulelor matematice să verifice dacă noi am fost corecți sau nu. Vă invit la mine la birou și să stabilim acest lucru. Un reprezentant al dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Stanciu, aritmetic așa a decis, dacă doriți un deputat în plus în comisia de mediere, singura variantă este să rugați pe colegii noștri de la UDMR, PNL sau PD să vă cedeze singurul loc pe care îl au.

În consecința rezultatului aritmeticii, supun votului dumneavoastră componența comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să vă opriți un pic. Nu votăm componența numerică...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu i-ați citat nominal, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să nu? Deci: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon Nicolae din partea Grupului parlamentar al PDSR, Stanciu Anghel - Grupul parlamentar al PRM, Dumitrescu Cristian Sorin - Grupul parlamentar al PD, Ionescu Anton - Grupul parlamentar al PNL, și Asztalos Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru această componență a comisiei de mediere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 33. Insuficiente pentru a se schimba componența. cu majoritate de voturi a fost adoptată componența comisiei de mediere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Ciudad de Mexico, la 20 iulie 2000.  

Intrăm în dezbaterea proiectelor înscrise astăzi pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru Ratificarea Convenției dintre România și Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Ciudat de Mexico la 20 iulie 2000. Inițiatorul este rugat să prezinte acest proiect de lege.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

La data de 20 iulie 2000 a fost semnată Convenția dintre România și Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital. Textul Convenției este în concordanță cu modificările intervenite în legislația fiscală din țara noastră după 1 ianuarie 1990 și cu practica promovată de România în acest domeniu. Cotele de impozit pentru impunerea veniturilor reglementate prin convenție tratează veniturile realizate sub formă de dobânzi și redevențe, dobânzile plătite de un stat contractant pentru un împrumut acordat de celălalt stat contractant, veniturile ce reprezintă dividendele realizate de rezidenții unuia din statele contractante din celălalt stat, profiturile realizate de un șantier de construcții, precum și cele garantate de un proiect de montaj ori instalare. De asemenea, sunt prevăzute venituri din activități dependente, venituri obținute sub formă de burse, venituri din activități artistice sau sportive, precum și alte categorii de venituri. Prin convenție se reglementează și problemele de procedură referitoare la schimbul de informații, nediscriminarea metodele de evitare a dublei impuneri, asistența la încasare, intrarea în vigoare și respectiv denunțarea convenției.

Față de cele prezentate, în temeiul prevederilor Legii nr.4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor supunem spre aprobare, în vederea ratificării, textul Convenției între România și Statele Unite Mexicane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru buget-finanțe, bănci, domnul deputat Grigoraș. Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, Comisia pentru buget-finanțe, bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma prezentată.

S-au avut în vedere avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și, respectiv, Comisia de politică externă. menționez, de asemenea, că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Asupra titlului dacă aveți vreo obiecțiune? Nu aveți. Se consideră votat, în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde dispoziția de ratificare a Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat între România și Statele Unite, convenție care se află anexată.

Dacă aveți obiecțiuni la acest articol și la convenție? Nu aveți. Se consideră votat, în unanimitate.

Stimați colegi,

Vă informez că suntem în prezența unui proiect cu caracter ordinar. Având în vedere că nu există discuții contradictorii, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber între Guvernul României și Guvernul Statului Israel, semnat la București la 30 ianuarie 2000.  

Trecem la următorul proiect de lege, cel pentru ratificarea Acordului de comerț liber între Guvernul României și Guvernul Statului Israel, semnat la București la 30 ianuarie 2001.

Din partea inițiatorului, vă rog să prezentați acest acrod și acest proiect de lege pentru ratificarea lui.

   

Domnul Cristian Colțeanu:

Onorați parlamentari,

Analiza schimburilor comerciale bilaterale evidențiază faptul că, în ultima perioadă, ele înregistrează o tendință generală de scădere, nivelul acestora situându-se în 1999 la 163 de milioane, față de performanța de 260 de milioane înregistrată în 1997. Situația este determinată în mare parte de faptul că exportatorii din România, precum și cei din statul Israel, au avut în ultimii ani condiții mai puțin favorabile pe piețele reciproce în raport cu regimul comercial acordat altor țări terțe cu care România și Statul Israel au deja acorduri preferențiale.

În acest context, încheierea unui acord de comerț liber dintre România și Statul Israel a devenit o necesitate, astfel încât semnarea lui a fost posibilă la 30 ianuarie 2001 la București, perioadă în care până la semnarea acordului au fost consultate permanent pe timpul negocierilor atât mediile de afaceri, cât și toate instituțiile, astfel încât să fie posibilă o negociere cât mai eficientă. Acordul conține prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen, încheiate între cele două țări, îndeosebi cu acorduri europene de asociere la Uniunea Europeană și CEFTA, adaptate, desigur, la specificul relațiilor comerciale bilaterale. Acordul prevede totodată crearea în cursul unei perioade de tranziție, care se va încheia la 1 ianuarie 2004, a unei zone de comerț liber între cele două țări cu respectarea prevederilor în materie a organizațiilor mondiale a comerțului.

Doresc să precizez, de asemenea, că, în conformitate cu practica internațională în domeniu negocierilor agricole, în acordul bilaterial între România și Statul Israel a fost prevăzută o clauză evolutivă care va permite convenirea în viitor de noi facilități în materie, conform intereselor partenerilor.

Acordul conține, de asemenea, prevederi care dau posibilitarea adoptării de măsuri, de apărare comercial㠖 salvardarea anti doping, în conformitate cu regulile internaționale în materie. Prevederile acordului nu contravin dispozițiilor cuprinse în Constituția României și țin seama de acordurile de asociere pe care România și Statul Israel le au cu Uniunea Europeană, precum și de obligațiile asumate de ambele state pe plan internațional. Doresc numai să adaug că, de curând, Ambasada Israelului ne-a notificat privind îndeplinirea formalităților de ratificare de către Statul Israel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Antal Istvan, Comisia pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă informez că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 aprilie 2001. Obiectul de reglementare al proiectului de lege vizează instituirea unui regim de comerț liber care să permită amplificarea schimburilor comerciale și a cooperării economice bilaterale în beneficiul ambelor state ca o premisă pentru crearea în viitor a unei zone de comerț liber între România și Israel. Comisia de industrie și servicii, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizele pozitive transmise de Comisia pentru politică externă și de către Consliul Legislativ.

Stabilirea listei produselor industriale sensibile la importul României din Statul Israel s-a făcut după consultarea factorilor interesanți, agenți economici români din sectorul industrial, asociațiile profesionale, direcțiile industriale din fostul Minister al Industriei și Comerțului. Acordul cuprinde prevederi privind liberalizarea comerțului cu produse industriale prin eliminarea treptată a taxelor vamale pe o perioadă de 3 ani. Țin să vă citez din protocolul care face parte integrantă și la care se face o referire în art.2 al acestui proiect de lege, ultimul punct: "Fiecare parte va asigura ca schema de liberalizare stabilită în acest protocol să nu fie în mod negativ afectată de nici o schimbare în clasificarea tarifară la importul său, inclusiv de apariția a unor noi poziții tarifare." În forma sa actuală, acordul răspunde cerințelor pieței concurențiale și creează un cadru juridic corespunzător pentru dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări.

În conformitate cu art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 9 mai 2001 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Asupra titlului proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber între Guvernul României și Guvernul Statului Israel. aveți obiecții? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde Dispoziția de ratificare a Acordului de comerț liber, acord pe care îl aveți în anexă. Dacă asupra acestora aveți vreo obiecțiune? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Având în vedere că nu sunt discuții cu privire la acest acord și că el are un caracter ordinar, fiind suficient pentru adoptarea acestuia, votul majorității simple, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic (amânarea votului final).  

În continuare, este înscris pe ordinea de zi raportul comisiei de mediere la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic.

Vă amintesc, legea are un caracter organic. Urmăriți, vă rog, textul comisiei de mediere la pct.1, comisia ne propune textul Camerei Deputaților cu privire la art.unic pct.23, art.40, alin.3.

În aceste condiții, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, textul nu se mai supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

La pct.2, cel cu privire la art.unic, pct.25, art.48 alin.1, comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru textul Senatului? Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom supune acest raport votului final de mâine.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală. Lege cu caracter ordinar.

Urmăriți, vă rog, raportul comisiei de mediere care privește practic un singur punct, cel cu privire la art.unic pct.2 art.3 alin.4, unde comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni împotriva acestui text? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Întrucât ne aflăm în prezența unei legi cu caracter ordinar și nu s-au semnalat alte divergențe cu Senatul, supun votului dumneavoastră raportul de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Votat în unanimitatea celor prezenți. Cu o abținere. Scuzați!

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectorială inițiate de Ministerul Culturii.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectorială inițiată de Ministerul Culturii. Lege cu caracter ordinar.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei de mediere care se referă la un singur punct, unde comisia ne propune textul Senatului care, practic, vizează doar adăugarea sintagmei "cu următoarea modificare". E o chestiune redacțională.

Dacă aveți obiecțiuni asupra textului Senatului. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Aflându-ne în prezența unei legi cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorității simple și nu au fost divergențe între cele două Camere cu privire la problemele de fond, supun votului dumneavoastră acest raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV- a - Rețeaua de localități.

Vă rog să urmăriți cu atenție raportul comisiei de mediere.

La pct.1 din raport, cel cu privire la art.11, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2 din raportul de mediere, cel cu privire la anexa I, pct.11 de la Camera Deputaților, punctele 11, 15 de la Senat, Comisia ne propune textele Senatului pentru punctele 11 și 15.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La pct.3 din raportul de mediere, cel cu privire la anexa II, punctele 2.0, 3.2 lit.a), 3.8, 4.1.1, 4.3, 5.6 din varianta Camerei Deputaților; 2.0, 3.2 lit.a), 3.8, 4.1.1, 4.3, 5.6 varianta Senatului.

Comisia ne propune varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4, cel cu privire la anexa IV, comisia ne propune tot terxtul Senatului în unanimitate.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Suntem în prezența unei legi cu caracter organic și în aceste condiții, o vom supune votului final în ședința de mâine.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru Societatea Comercială Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.  

Următorul proiect de lege cu caracter ordinar: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru Societatea Comercială Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

Fiind vorba de o ordonanță de urgență, se aplică procedura de urgență și, în consecință, invit Biroul Comisiei pentru politică economică, sesizată în fond, să facă propunerile cu privire la desfășurarea dezbaterilor.

Comisia pentru politică economică! Poftiți!

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică a luat în discuție Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.25/2001 privind unele măsuri pentru susținerea programului de restructurare pentru anul 2001 prin garantarea unui credit pentru S.C. Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

În urma examinării proiectului, Comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare cu un amendament.

Fiind procedură de urgență, propun 5 minute per total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru repartizarea acestor timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbateea proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

Vă rugăm să urmăriți în paralel proiectul legii, ordonanța și raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege nu a făcut amendamente comisia.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.2 alin.1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Asupra art.2 alin.3 urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei, singurul amendament.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat amendamentul în unanimitate. În consecință, alin.2 va avea formularea cuprinsă în amendament.

La alin.4 dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.3 și 4 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Având în vedere că nu au existat discuții contradictorii, că ne aflăm în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient, potrivit art.74 alin.2, votul majorității simple, supun votului acest proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (restituit comisiei).  

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Rog staful tehnic să fie mai atent pentru că mi-a trecut aici că suntem în prezența unui proiect de lege pentru care nu urmează procedura de urgență, ceea ce nu este adevărat, întrucât suntem în prezența unei ordonanțe de urgență.

Deci, în aceste condiții, potrivit art.107 alin.3, invit Biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială, doamna președință Smaranda Dobrescu, să ne propună repartizarea timpilor de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia vă propune un timp de discuție de 5 minute și luări de poziție de 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Urmăriți, în aceste condiții, în paralel, raportul comisiei care cuprinde două amendamente și urmăriți proiectul de lege și ordonanța în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.unic vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1 din raport care are o ușoară ameliorare.

Dacă aveți observații la acest amendament. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

În consecință, art.unic va avea formularea cuprinsă în amendament.

La titlul ordonanței de urgență, comisia nu a avut obiecții. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.I pct.1, 2 și 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți obiecțiuni.

Se consideră votat în unanimitate.

La pct.4 alin.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2 din raport. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.2 din raport apare un amendament din partea doamnei deputat Smaranda Dobrescu și care a fost acceptat de către comisie. Vreau să precizez de la bun început un lucru și anume că, după cum observați, la acest punct, ordonanța și-a propus completarea unor drepturi pentru soțiile supraviețuitoare ale persoanelor persecutate și anume, scutirea de plata impozitelor și taxelor locale precum și de plata impozitului pe salarii.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu propune eliminarea acestei prevederi din ordonanță, pe motivul că Ordonanța Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit abrogă alin.1 al art.6 din Decretul-Lege nr.118/1990. Aici, doamna deputat are perfectă dreptate, de fapt a avut intenția să aducă la același numitor comun această ordonanță cu privire la impozitul pe venit și Decretul-Lege nr.118/1990. Însă nici doamna Smaranda Dobrescu și nici comisia nu au fost atente la un lucru: că acest text din ordonanța pe care o discută se referă nu numai la scutirea de plata impozitului pe salariu, dar și la scutirea de plata impozitelor și taxelor locale. Or, scutirea de plata impozitelor și taxelor este în vigoare și funcționează. Vă dați seama ce se întâmplă acum la mijlocul anului 2001, când această scutire de plata impozitelor și taxelor locale funcționează de la începutul anului?

Noi, prin această abrogare propusă de doamna Smaranda Dobrescu și acceptată de comisie, eliminăm un drept câștigat. Eu aș vrea să ascult de această dată, dacă e posibil, poziția doamnei Smaranda Dobrescu care reprezintă comisia, în aceeași măsură și opinia inițiatorului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule deputat.

Doamna președintă, aveți cuvântul să vă susțineți raportul și să răspundeți inițiatorului amendamentului respins de către dumneavoastră.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Așa cum a fost Ordonanța de urgență nr.73/1999, ea a abrogat alin.1 al art.6, fără să spună dacă se referă la impozitul pe venit sau la impozitele locale, taxe și impozite locale. Fiind un alineat abrogat, noi nu am avut ce să facem decât să ne aliniem formal la această abrogare. Cu alte cuvine, dacă se dorește, dacă inițiatorul ar fi dorit ca să facă excepție la impozitele și taxele locale, ar fi trebuit să vină cu un text acoperitor, poate că în legea privind taxele locale, în care să spună că această categorie este exceptată.

Deci, din punctul, nostru de vedere, noi trebuia să ne aliniem la legislația existentă care spune că abrogă alin.1.

Din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Petre Cioltoș (secretar de stat MMPS):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la acest amendament, aș vrea să menționez faptul că la amendamentul respectiv, când a fost inițiată această ordonanță de urgență, nu s-a pus problema scutirii sau nescutirii de taxe locale.

Ca atare, aș avea propunerea ca pentru a se analiza mai exact situația în acest caz, acest proiect de ordonanță să fie înapoiat comisiei și să analizăm mai la detaliu acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Kerekeș Károly:

Domnule președinte,

Am auzit opinia inițiatorului prin care s-a propus retrimiterea la comisie pentru o analiză mai atentă a problemei, cu care de fapt și eu sunt de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați reținut motivația amendamentului respins de către comisie precum și opinia inițiatorului care solicită retrimiterea la comisie pentru a verifica din nou concordanța dintre cele două soluții.

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă s-a aprobat restituirea proiectului la comisie.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea dezbaterii).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2001 privind sistemul public de pensii și drepturi de asigurări sociale.

Vă reamintesc că noi am trimis acest proiect la comisie pentru un raport suplimentar, raport care până în prezent nu a fost remis. În consecință, vom amâna dezbaterea acestui proiect până când Comisia pentru muncă ne va trimite raportul suplimentar.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești. Procedură de urgență. Lege organică.

Rog comisia sesizată în fond, mai exact, Comisia juridică...Comisia juridică! Vă rog să invitați Comisia juridică în sală.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2001 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la administrarea companiilor/societăților naționale și a celorlalte societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar.  

Până atunci, luăm următorul proiect, cel privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2001 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la administrarea companiilor, societăților naționale și a celorlalte societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale, este acționar majoritar.

Lege cu caracter ordinar. Este vorba de o ordonanță de urgență. Vom urma procedura de urgență și rog Comisia pentru politică economică să ne facă propuneri cu privire la desfășurarea dezbaterilor, mai exact, delimitarea lor.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică a luat în dezbatere proiectul de lege anunțat și a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma adoptată de Senat, deci, în forma în care ordonanța de urgență a fost emisă.

Vă propun ca timp de dezbatere 5 minute per total și 1 minut de intervenție. Amintesc că este vorba de o lege ordinară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine este pentru această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat această delimitare a timpilor de dezbatere.

Dacă dorește cineva să facă observații preliminare, să le facă, comentarii, preliminarii. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole și a ordonanței.

Asupra titlului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Se votează în unanimitate.

Asupra textului art.unic care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului, dacă sunt obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3, 4, dacă există obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.5 și ultimul, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Se votează în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar cu privire la care nu s-au manifestat puncte de divergență, fiind suficientă, pentru adoptarea acestui proiect de lege, majoritatea simplă a celor prezenți, vă supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești (amânarea votului final).  

Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2001 pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești.

   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică a examinat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.18/2001 privind modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești și a apreciat că modificările aduse Legii 188/2000 privind executorii judecătorești în această ordonanță se impun de urgență pentru a exista temei legal privind funcționarea birourilor de executori judecătorești. În consecință, vă propunem spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat în ședința din 2 mai 2001. Timp de dezbatere, 3 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Timiș.

Ați reținut și propunerea comisiei cu privire la soluția finală, ca și propunerea de repartizarea timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Mulțumesc.

S-a aprobat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic care cuprinde dispoziția de aprobare, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.unic al ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveți.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea Comisiei de Privatizare la Societatea Comercială SIDEX - S.A. Galați (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Comercială "SIDEX" Galați. Procedură de urgență.

Rog Comisia economică să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Comisia pentru politică economică a luat în analiză Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2001 privind constituirea comisiei de privatizare la Societatea Comercia lă "SIDEX" S.A. și a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma adoptată și de Senat, adică așa cum a fost emisă ordonanța fără amendamente.

Propun timp total de dezbatere 5 minute, 1 minut de intervenție.

Reamintesc că este vorba de o lege ordinară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Ați reținut și propunerea comisiei cu privire la aprobarea proiectului de lege și a ordonanței de urgență în forma prezentată.

Dacă inițiatorul dorește să mai facă vreo subliniere. Nu.

Dacă dumneavoastră aveți de făcut vreo intervenție.

Domnul deputat Tăriceanu.

Aveți cuvântul! Cu rugămintea de a vă reaminti timpul de dezbatere aprobat.

 
   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac o precizare în legătură cu poziția pe care Grupul parlamentar P.N.L. o va adopta. Salutăm inițiativa Guvernului de a urgenta procedurile de privatizare la Societatea Comercială "SIDEX", dar găsim că nu este firesc ca soluția comisiei de privatizare să fie pasată, aruncată, pot spune, în brațele Parlamentului, din moment ce toate procedurile de privatizare care sunt prevăzute în cadrul legislativ aprobat sunt de resortul Executivului, al Guvernului.

Mai mult de atât, având în vedere că procedurile de privatizare care vor fi urmărite, supervizate, negocierile le vor purta reprezentanții Executivului, nu vedem cum această comisie ar putea să fie în subordinea Parlamentului și, de aceea, ne exprimăm serioase rezerve și, de asemenea, avem o serioasă critică față de soluția aprobării prin ordonanță de urgență a constituirii comisiei de privatizare.

Considerăm, în concluzie, că aceasta este de competența exclusivă a Guvernului și nu vedem de ce Guvernul dorește să se derobeze de la asumarea unei responsabilități care îi revine în mod natural, firesc și legal, prin cadrul legislativ în funcțiune.

Aceasta este poziția pe care am dori s-o exprimăm fără ca să se facă cumva vreo confuzie în legătură cu oportunitatea privatizării. Deci, aici nu este în discuție oportunitatea privatizării, nu avem nici un fel de obiecțiuni. Considerăm numai că comisia de privatizare ar fi trebuit constituită prin hotărâre de Guvern și nu să revină Parlamentului această responsabilitate.

Și, de asemenea, în final, îmi permit să vă rog să faceți o verificare a cvorumului de lucru în acest moment din Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În privința verificării cvorumului de lucru, acest lucru vă reamintesc că poate fi făcut când este vorba de vot final asupra unei legi. Nu am ajuns în faza aceea și atunci vom analiza propunerea dumneavoastră.

Reprezentantul Guvernului dorește să vă răspundă. Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Romulus Ion Mouha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să fac următoarea precizare: această ordonanță de urgență este o ordonață, dacă vreți, tehnică, care în primul rând definește componența, rolul și atribuțiile, în mare, ale Comisiei de privatizare. Este o expresie a dorinței Guvernului de a se proceda la privatizarea celui mai mare obiectiv industrial din România, în condițiile cele mai bune. Deci, nu este așa, după cum s-a încercat, cel puțin așa am înțeles eu, nu s-a încercat de către Guvern ca să scape de responsabilitate și să pună în brațele Parlamentului privatizarea SIDEX-ului. Este vorba, în primul rând, de definirea acestei comisii. Vreau să arăt că în cadrul comisiei de specialitate s-au discutat toate aspectele și, în final, comisia a votat în unanimitate, practic, această ordonanță. V-aș ruga și pe dumneavoastră să fiți de acord cu ea, să o votați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu. Poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce aș vrea să remarc este că există o legislație specifică privind privatizarea, în care sunt prevăzute toate procedurile pentru acest lucru și, în consecință, din punctul nostru de vedere, și care au funcționat bine sau rău, în unele cazuri bine, în unele cazuri rău, dar în această legislație, în aceste acte normative sunt prevăzute toate procedurile pentru privatizarea acestui lucru.

Noi nu credem că este foarte bine ca Parlamentul să facă, de fapt, o modificare a acestei legi, pentru că deja Parlamentul este suficient de amestecat în problema de la SIDEX, având în vedere că în Comitetul director sunt deja doi parlamentari P.D.S.R. și eu cred că este foarte bine ca lucrurile acestea să rămână la nivelul Guvernului, așa cum dă legislația actuală dreptul și lucrurile să fie făcute de către cel care are responsabilitatea să facă acest lucru. Și acum și până acum se făceau structurile respective, tot din tot felul de reprezentanți ai Guvernului. Nu văd motivația pentru care Parlamentul trebuie să dea o lege specială pentru alcătuirea unei comisii care să urmărească o privatizare, o comisie formată din reprezentanți ai Guvernului și pe care-i numește Guvernul. Legislația actuală permite toate lucrurile care sunt prinse în această lege specială. Și în condițiile acestea cred că nu își are rostul un astfel de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tăriceanu.

Vă reamintesc că, după intervenția domnului deputat, s-au scurs minutele afectate dezbaterilor generale și vom trece la votul pe articole, nu la votul final.

 
   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

O remarcă la cele spuse de domnul secretar de stat Moucha. Privatizarea are o componentă legislativă care în mod firesc a fost și este întotdeauna în responsabilitatea Parlamentului. Componenta operațională, aș spune executivă, este dată prin această legislație Guvernului, care trebuie să-și asume în totalitatea componentelor ei aceste proceduri, inclusiv numirea Comisiei de privatizare. Cum putem să ne imaginăm că aceste operațiuni de privatizare vor putea să fie supervizate, urmărite de Parlament, printr-o lege specială, prin care se numește o comisie care este abilitată să facă privatizare.

Cred că se face o confuzie în acest sens. Trebuie să subliniez că oportunitatea politică nu este discutată, dar din punct de vedere procedural cred că încălcăm și cadrul legislativ în vigoare și, dacă vreți, în final pot să accept că nu este vorba de o pasare a responsabilităților, dar în orice caz este o alocare nefirească către Parlament a unor responsabilități care țin exclusiv de Executiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am impresia că într-adevăr există o confuzie între ceea ce a declarat Guvernul că va face, dând Parlamentului decizia finală și ceea ce propune ordonanța, constituirea unei comisii de privatizare din reprezentanți ai Executivului. Pentru a elimina aceste confuzii eu îl rog pe domnul ministru Zelenco să facă precizările necesare.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Mă numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că în această chestiune lucrurile se prezintă mult mai simplu, deoarece prin Ordonanța de urgență nr. 88 se prevede că din comisiile de privatizare pot face parte numai reprezentanții instituțiilor implicate, instituție implicată fiind și autoritatea pentru privatizare, fiind și ministerele și alte organe locale care pot, potrivit acestei ordonanțe, să facă privatizare.

Întrucât pentru Galați s-a stabilit o comisie de o reprezentativitate mai largă, dat fiind importanța acestui obiectiv care nu mai comportă alte discuții, a fost necesar ca prin derogare de la ordonanță de urgență să se stabilească, să se omologheze această comisie printr-un act normativ de aceeași forță, de aceeași putere legislativă. De aceea a fost necesară elaborarea acestei ordonanțe de urgență. Dacă nu ar fi stat lucrurile așa, sigur că s-ar fi aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar acest lucru oricum nu reprezintă o pasare sau o fugă de răspundere în ceea ce privește atribuțiile Comisiei de privatizare.

Aș vrea să menționez domniilor voastre numai faptul că în prezent această comisie se află în plină activitate, că au avut loc mai multe runde de discuții cu partenerul respectiv care vrea să cumpere, cu potențialul cumpărător, și aceste tratative, aceste negocieri se apropie de sfârșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Eu am înțeles această chestiune, dar aici văd 12 instituții pe care le nominalizează și toate sunt: Ministerul Autorității, Ministerul Industriei, secretarul de stat, secretarul de stat, secretarul de stat, directorul de la Ministerul Autorității, directorul general al Ministerului Industriei, directorul Ministerului Finanțelor Publice, directorul de la Ministerul Muncii și așa mai departe. Care este acela care nu este din ministere, din autorități publice și alte lucruri de genul acesta nominalizate prin legea specifică?

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule deputat,

Potrivit Ordonanței nr. 88, pe care am amintit-o, din comisie trebuie și pot să facă parte, potrivit acestui act normativ, salariați sau persoane numai din cadrul aceleiași instituții. Deci, ori numai de la privatizare, ori numai de la Ministerul Resurselor, ori de la altă instituție. Așa după cum se vede, compoziția acestei comisii, ea este constituită din persoane de la mai multe instituții implicate, nu-i de la aceeași instituție implicată. Din această cauză a fost nevoie de ordonanță de urgență, ca să ne abatem, să derogăm de la Ordonanța de urgență nr. 88.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole, urmând ca votul final să-l lăsăm pentru ședința de mâine.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți observații? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra dispoziției articolului unic, dacă aveți observații din proiectul de lege. Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 2, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 3? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 4 dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 5? Nu.

Se consideră votat în unanimitate.

Vom supune, în atari condiții, votului dumneavoastră final acest proiect de lege în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2001 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2000 privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, precum și pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului, nr. 103/1996, precum și pentru modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului, nr. 103/1996.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură. Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/1999 pentru modifcarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului, nr. 103/1996 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, precum și modificarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, în ședința sa din 8 mai 2001 și propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Senat. Propun 10 minute total și 2 minute pe fiecare articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină înainte de dezbaterile pe articole? Inițiatorul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență în formula în care ni s-a prezentat, așa cum ne-a propus comisia.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți observații? Nu aveți.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolelor I, II și III dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate toate cele trei texte în unanimitate.

Ne aflăm în prezența unei legi cu caracter ordinar, prezența însă nu este suficientă pentru vot.

Vom supune acest proiect votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice.

Îl rog pe domnul deputat Neculai Grigoraș, din partea Comisiei de buget să facă propunerile.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia de buget propune dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat, suntem în prezența unei legi care face parte din categoria legilor ordinare. Vă propunem 5 minute per total, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea celor două acte, proiectul de lege și ordonanța.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente; dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, mulțumesc.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Se consideră votate în unanimitate.

Asupra cuprinsului celor două articole care alcătuiesc conținutul ordonanței de urgență, art. 1 și art. 2, dacă aveți obiecțiuni; comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se consideră votate în unanimitate.

În consecință, vom supune și acest proiect de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.192/1999 privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor copilului și reorganizarea activităților de protecție a copilului (amânarea votului final).  

Următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/1999 privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor copilului și reorganizarea activităților de protecție a copilului.

Suntem în procedură de urgență. Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia drepturilor omului le rog să propună, una din ele, timpii de dezbatere, cu precizarea că ne aflăm în fața unei propuneri de respingere.

Domnule deputat Timiș, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem în față un proiect de lege din categoria legilor ordinare. Comisia juridică, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale propune respingerea, prin lege, a acestei ordonanțe, deoarece această ordonanță a fost abrogată printr-o altă ordonanță, Ordonanța nr. 12 din 2001, iar cu ocazia discutării Ordonanței nr. 12 din 2001, care este mai cuprinzătoare, se pot face amendamente și atunci se poate completa această lege.

Timp de dezbatere 3 minute, cu sugestia de respingere a proiectului de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă inițiatorul dorește să facă vreo precizare în legătură cu această propunere de respingere? Nu dorește să intervină.

Dacă dumneavoastră doriți să participați la dezbateri cu privire la propunerea de respingere? Dacă aveți obiecții asupra acesteia?

Întrucât nu sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, vom supune propunerea de respingere a acestui proiect votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol (amânarea votului final).  

Mai luăm un proiect până la ora 18,00. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol. Suntem în procedură de urgență.

Rog Comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia are un amendament, dar este un amendament de reactualizare a denumirii unei instituții. În aceste condiții, vă propunem pentru dezbatere timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție, suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă dorește cineva, inițiatorul sau dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Nu.

La dezbaterea pe texte. Asupra titlului proiectului de lege dacă aveți observații? Comisia nu a avut amendamente; nici dumneavoastră.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

La ordonanța de urgență. Asupra titlului, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, dacă aveți observații; comisia nu a avut, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 1 din ordonanță, pct. 1 al articolului unic. Vă rog să urmăriți raportul comisiei sesizate în fond și să precizați dacă aveți obiecțiuni la acest amendament pe care-l propune comisia. Nu aveți.

Cine este pentru amendamentul din raportul comisiei de fond cu privire la pct. 1, care se referă la art. 6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, daacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, cel cu privire la abrogarea art. 7 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/1997, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni; comisia nu a avut. Nu aveți.

Se consideră votate în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final de mâine.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Având în vedere că timpul destinat dezbaterilor proiectului de lege pentru ședința de astăzi s-a epuizat, trecem la următorul punct, cel cu privire la prezentarea întrebărilor și interpelărilor.

Mulțumesc colegilor noștri miniștri pentru participare și îi rog pe cei cărora nu le-a venit rândul să nu se supere pe noi, îi așteptăm mâine după votul final exprimat la legile care sunt rămase nevotate.

Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea să luăm întâi răspunsul pe care trebuie să-l prezinte Ministerul Justiției, pentru că trebuie să fie la aceeași oră și la Senat pentru a răspunde unei întrebări asemănătoare.

Domnule deputat Nicu Cojocaru, vă rog să vă prezentați interpelarea.

   

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca urmare a unei sesizări primite, vă aduc la cunoștință următorul caz, în care justiția română tergiversează fără motive obiective rezolvarea unui caz în care vinovățiile sunt clare. Tiziano Brienza, cetățean italian, în calitate de asociat unic al Societății Comerciale CABE Impex a fost prejudiciat grav de ilegalitățile comise în activitatea bancară în perioada 1996 – 1998 de către Posa Constantin, director, și Strupp Robert, inspector de cont, funcționari a sucursalei Timișoara a Băncii Ion Țiriac, cât și de activitatea organelor de anchetă, investite cu soluționarea plângerilor penale formulate, în speță Poliția Timiș, cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

În special s-au falsificat documente contabile pentru a se acoperi sustrageri din contul acestei firme cu peste 2 miliarde lei, creând un prejudiciu estimat la peste 10 miliarde lei.

Firma a folosit serviciile Băncii Comerciale Ion Țiriac, sucursala Timișoara, în momentul când a sesizat abuzurile deosebit de grave săvârșite de directorul sucursalei, Constantin Posa.

După aproximativ un an, în cazul menționat s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate de specialiști și experți ai Poliției și Institutului Național de Criminalistică, laboratorul Timișoara, expertize care au constatat falsurile în actele bancare, supuse expertizei în integritatea lor. Din toate aceste expertize s-a constatat că s-a falsificat și s-a furat suma de peste 2 milioane mărci germane.

Toate aceste expetize au fost depuse la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în dosarul nr.288 din 1998, însă, în pofida tuturor acestor acte probatorii, Parchetul nu a aprofundat urmărirea penală până la nivelul stabilirii persoanei vinovate.

Sunt mai mulți implicați în acest furt, dar au fost acoperite de domnul procuror, prin Bac Vasile, care a dispus scoaterea de sub urmărire penală. De fapt și recent s-a primit un document prin care se scoate de sub urmărire penală acest furt. Având în vedere că urmărirea penală continuă în prezent pe aceleași coordonate și că peste 8 luni în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală, vă solicit a dispune verificări și totodată sancționarea celor vinovați, în respectarea legalității, în înfăptuirea justiției. Aș ruga să mi se dea un răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este prezent domnul ministru aici ca să vă răspundă la interpelare.

Poftiți, domnule Ivanov.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră vă comunicăm următoarele: urmare verificărilor dispuse de către direcția de specialitate din Ministerul Justiției, în legătură cu stadiul efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș am constatat că prin Ordonanța din 16 decembrie 1999, în baza art. 249 și art. 10, lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Tiziano Brienza, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna patrimoniului public, cu motivarea că fapta comisă nu este prevăzută de Legea penală, întrunind elementele răspunderii civile contractuale.

Prin aceeași ordonanță s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Strupp Robert, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în dauna patrimoniului public, cu motivarea că fapta comisă nu întrunește elementele constitutive ale acestei intracțiuni, iar pentru infracțiunile de fals și uz de fals s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, întrucât faptele nu au fost comise de inculpat.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere Brienza Tiziano și a solicitat infirmarea soluției pronunțate ca fiind netemeinică și nelegală, reluarea urmăririi penale și completarea cercetărilor.

Prin ordonanța din 16 martie 2000, dată în dosarul 351/II/2/2000, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, a fost admisă plângerea formulată de Brienza Tiziano și s-a dispus infirmarea soluției ca fiind netemeinică și nelegală, spre deschiderea și reluarea urmăririi penale, în vederea completării cercetărilor.

Prin Ordonanța din 30 martie 2001, dată în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în baza art. 248 și 249, art. 10, lit. b), c) și d) și art. 11, pct. 1, lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Brienza Tiziano pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215, alin. 2 și 5 din Codul Penal, și a inculpatului Robert Strupp pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals. S-a dispus, de asemenea, neînceperea urmăririi penale față de Posa Constantin, Posa Lucian Dumitru, Creț Gheorghe, Podor Victoria și Tăbujaru Emil. A fost disjunsă cauza față de un autor necunoscut cu privire la depunerea semnăturii la rubrica "Persoana emitentului" din biletul la ordin în valoare de 1,6 miliarde lei, emis la data de 18 decembrie 1997, deoarece din raportul de expertiză criminalistică a laboratorului interjudețean de expertize criminalistice Timișoara și raportul de expertiză nr. 18 din 26 ianuarie 2001 al Institutului Național de Expertize Criminalistice București rezultă că semnătura nu aparține inculpatului Brienza Tiziano și nu se poate stabili executantul. Soluția a fost comunicată părților și până la data de 11 mai 2001 nu a fost înregistrată nici o plângere prin care să se solicite infirmarea acestuia.

Având în vedere complexitatea materialului probator și necesitatea efectuării unor expertize criminalistice, apreciem că nu a fost tergiversată ancheta și urmărirea penală, fiind necesare cercetări amănunțite pentru a se lămuri cauza, sub toate aspectele, în vederea justei și corectei soluționări a acesteia.

Vă rog să primiți, domnule deputat, asigurarea întregii mele considerații.

Semnează ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Reluăm lista. Pentru domnul deputat Valeriu Stoica, care este invitat, dacă dorește, să își mai dezvolte interpetarea, va răspunde ministrul pentru relația cu Parlamentul.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Interpelarea pe care v-o supun astăzi atenției se referă la o problemă, care, cu concursul Guvernului Adrian Năstase, este pe cale să se transforme în boala cronică a sistemului parlamentar românesc: excesul de ordonanțe de urgență. Timp de 4 ani, cât a fost în opoziție, liderul PDSR Adrian Năstase nu a pierdut nici o ocazie de a-și exprima îngrijorarea față de ceea ce domnia sa numea atunci "abuzul de ordonanțe al Puterii". Mai mult decât atât, actualul premier a făcut din problema ordonanțelor de urgență o temă electorală, angajându-se în fața cetățenilor să corecteze această anomalie, care e o boală a mecanismului legislativ al României.

PDSR nu s-a oprit aici, după câștigarea alegerilor s-a angajat prin Programul de guvernare să transforme Parlamentul României în "centrul motor al vieții politice și al democrației constituționale". Cu un deosebit avânt reformist, Guvernul promitea atunci "restabilirea raporturilor constituționale între Parlament și Guvern și respectarea cu strictețe a dispozițiilor constituționale, referitoare la competența Executivului de a adopta ordonanțe și ordonanțe de urgență".

Ca și în cazul altor promisiuni și angajamente asumate, și în acest caz este vorba doar de o iluzie, cabinetul condus de domnul Năstase nu numai că nu a încercat să vindece rana produsă de numărul mare de ordonanțe, dar a provocat o adevărată hemoragie. Numărul de ordonanțe emise de Cabinetul Adrian Năstase de la preluarea mandatului și până în prezent constituie un record absolut în viața politică și parlamentară românească! De la începutul mandatului, pe 28 decembrie 2000, până la 24 aprilie 2001, Guvernul Năstase a adoptat 79 de ordonanțe de urgență!

Toate Guvernele din perioada 1997-2000 se pot recunoaște învinse în fața acestei performanțe! În primele 4 luni de guvernare, în perioada decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanțe de urgență. Guvernul condus de Radu Vasile a emis în primele 4 luni ale mandatului 4 ordonanțe de urgență.

Așadar, Cabinetul Adrian Năstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanțe de urgență decât au făcut-o la un loc toate Guvernele din perioada 1996-2000 în același interval de timp! Avem acum dovada clară că PDSR nu a văzut în Parlament altceva decât o instituție decorativă și că programul de guvernare nu reprezintă decât un nou manifest electoral, fără nici o acoperire.

Avalanșa de ordonanțe pe care Guvernul o revarsă asupra Parlamentului nu se justifică nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere procedural și legal. Din punct de vedere politic, PDSR și-a asigurat o majoritate confortabilă în Parlament, grație unei politici de alianțe care regrupează în mod nefiresc PRM și UDMR. Mașinăria de vot aflată la dispoziția PDSR i-ar permite partidului de guvernământ să treacă prin Parlament orice inițiativă legislativă.

Cel mai important aspect, care face cu atât mai nejustificat apetitul pentru ordonanțe de urgență, este simplificarea Regulamentului de funcționare al celor două Camere ale Parlamentului. Aceste regulamente permit acum adoptarea mult mai rapidă a legilor aflate în dezbatere. Am susținut, cu ocazia adoptării modificărilor la Regulamentul Camerei că, acum, Guvernul nu mai are nici un motiv să recurgă la abuzul de ordonanțe de urgență. Am afirmat cu acea ocazie că scuza ineficienței activității parlamentare nu mai poate fi invocată de Guvern și că regulamentul ne permite să fim eficienți.

Domnul Adrian Năstase ne-a transmis că putem conta pe Guvernul PDSR pentru că, citez din ceea ce a spus domnul Adrian Năstase cu acea ocazie: "În contextul acestei noi proceduri, vom ști să respectăm cu adevărat ceea ce se cuvine să fie respectat pentru Parlament, în primul rând, dreptul de a legifera", închid citatul.

A respectat domnul Năstase ceea ce se cuvenea să fie respectat? Este vorba, bineînțeles, de o întrebare retorică. Prin modul în care s-a substituit Parlamentului, adoptând pe bandă rulantă ordonanțe de urgență, Guvernul PDSR a dovedit că nici față de Constituție nu nutrește un respect deosebit. Prin nerespectarea art. 114 alin. 4 din Constituție, care prevede că adoptarea ordonanțelor de urgență se face doar în cazuri excepționale, Guvernul PDSR s-a situat mai presus de legea fundamentală, considerând că raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern pot fi aplicate facultativ.

Prin proliferarea acestui abuz legislativ, Guvernul Năstase riscă să lase Parlamentul fără obiect de activitate. Inflația de ordonanțe demonstrează că PDSR nu îi respectă în primul rând pe cetățenii care au fost păcăliți, atât în campania electorală, cât și cu ocazia prezentării programului de guvernare.

Cum comentați, domnule prim-ministru Adrian Năstase, abuzul legislativ creat de inflația ordonanțelor de urgență pe care Guvernul condus de dumneavoastră le-a adoptat în 4 luni? Ce alte soluții aveți, în afara celor prevăzute în programul de guvernare, pe care, din păcate, constat că nu le respectați, pentru a remedia acest abuz și a reda autoritatea legiuitoare a Parlamentului? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gaspar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu dispozițiile art. 164 din Regulamentul Camerei Deputaților și din împuternicirea primului ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, vă rog să-mi permiteți să prezint răspunsul pe care dânsul îl dă la interpelarea ce i-a fost adresată de domnul deputat Valeriu Stoica în ședința Camerei Deputaților din ziua de 7 mai 2001:

"În interpelarea pe care ați prezentat-o ridicați o problemă deosebit de importantă pentru guvernarea țării, problema excesului de ordonanțe de urgență. În răspunsul pe care încerc să-l prezint neliniștii dumneavoastră, aș dori să încep prin a caracteriza în mod corect acest fenomen.

În cei 4 ani în care dumneavoastră ați făcut parte dintr-un Guvern în care s-au emis: sub conducerea lui Victor Ciorbea – 103 ordonanțe de urgență; Radu Vasile 261 și Mugur Isărescu 309 ordonanțe de urgență, credem că folosirea expresiei "exces de ordonanțe de urgență" la adresa actualei guvernări reprezintă un eufemism. În opinia noastră, perioada guvernării dumneavoastră poate fi caracterizată prin abuzul puterii de a utiliza ordonanțe de urgență. Vă rog să observați, totodată, că numărul ordonanțelor emise de actualul Guvern în perioada primelor 4 luni de guvernare este inferior numărului ordonanțelor de urgență emise în aceeași perioadă de Guvernele din care dumneavoastră ați făcut parte.

Domnule deputat,

Vă rog să rețineți că Guvernul pe care am onoarea să-l conduc – ca și partidul al cărui lider sunt (referirea este, bineînțeles, la domnul Adrian Năstase) – și-au manifestat întotdeauna îngrijorarea față de excesele normative de orice gen. Promisiunile noastre legate de acest subiect au în vedere eliminarea unei racile teribile a guvernării din perioada 1996-2000, care, într-adevăr, poate fi numită "guvernarea grupelor de interese prin ordonanțe de urgență". Dacă cineva citește cu atenție ordonanțele de urgență emise în perioada 1996-2000 va constata cu stupoare că acestea au în spatele lor interese de grup, promovate prin fiecare din ele.

Spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, rolul nostru este de a guverna țara cu respectarea Constituției, în virtutea căreia actul normativ, legea și ordonanța de urgență nu pot avea alt scop decât slujirea intereselor națiunii. Atunci când acest interes survine, adoptarea ordonanței de urgență este un imperativ politic, pe care orice Guvern este dator să-l slujească.

În acest sens, este edificator faptul că toate cele 70 de ordonanțe de urgență adoptate de actualul Guvern în perioada la care vă referiți dumneavoastră: 28 decembrie 2000 – 24 aprilie 2001 (și nu 79, așa cum susțineți dumneavoastră) se înscriu în aceste exigențe și au fost date cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 114 alin. 4 din Constituție. Spre deosebire de ordonanțele date de guvernările dumneavoastră, aceste ordonanțe au fost determinate de starea de urgență la care a fost supus Guvernul învestit la 28 decembrie 2000, pentru așezarea noii echipe guvernamentale în cadrul hotărârii Parlamentului de acordare a votului de încredere.

Menționez în acest sens că 11 din ordonanțele emise au avut ca obiect de reglementare stabilirea noilor structuri administrative, conform hotărârii Parlamentului. Avem în vedere crearea unor noi ministere și restructurarea administrației de stat. Totodată, urgența care a stat la baza adoptării acestor ordonanțe a fost determinată de incompatibilitatea reglementărilor juridice, instituite de guvernarea dumneavoastră, cu noul program de guvernare. De aceea, pentru soluționarea acestei probleme politice și juridice, prin 9 ordonanțe de urgență, am fost obligați să abrogăm sau să suspendăm aplicarea unor ordonanțe de urgență emise în anii anterior, al căror conținut se afla în mod vizibil în contradicție cu exigențele programului de guvernare. În aceeași categorie de fenomene se înscrie și necesitatea compatibilizării vechilor reglementări cu noile exigențe ale politicii Guvernului, în domeniile privatizării, regimului vamal, accizelor și politicii financiare. Un număr de 15 din ordonanțele noastre de urgență au fost destinate îndreptării greșelilor și carențelor actelor normative emise de Guvernele anterioare în diverse domenii. La ele se adaugă alte 10 ordonanțe de urgență, de care a fost nevoie pentru modificarea unor articole din 10 ordonanțe de urgență emise de Guvernul din care ați făcut parte. Celelalte ordonanțe de urgență au fost emise pentru asigurarea unei bune desfășurii a relațiilor în plan extern, pentru îmbunătățirea salarizării, protecției sociale sau demarării producției.

Totodată, trebuie să subliniem că în perioada decembrie 2000 – aprilie 2001, actuala guvernare nu a beneficiat de nici o lege de abilitare care să o degreveze de sarcina de a legifera prin ordonanțe de urgență. Or, în guvernările dumneavoastră, fiecare prim-ministru, la intrarea în funcție, a beneficiat pe lângă dreptul de a emite ordonanțe de urgență și de dreptul de a adopta ordonanțe în baza unor legi de abilitare.

Dumneavoastră întrebați retoric dacă am respectat ceea ce am promis. Așa cum bine se poate constata din cele prezentate, am respectat și continuăm să respectăm programul acceptat de Parlament. Cum puteți afirma că Guvernul pe care îl conduc "emite pe bandă rulantă ordonanțe de urgență", când Parlamentul actual se chinuie de 5 luni să examineze maldărul de ordonanțe – peste 700! – pe care guvernarea anterioară nici măcar nu s-a învrednicit să le dezbată în forumul legislativ al țării!

În sfârșit, ne reproșați că nu am respectat art. 114 alin. 4 din Constituție. În această privință, menționăm că marea majoritate din cele aproape 700 de ordonanțe de urgență emise de Guvernarea 1996-2000 nu conține o motivare a situației excepționale! Absența acestei motivări a făcut obiectul unei decizii a Curții Constituționale a României, prin care s-a cerut revenirea la normalitate. Degeaba! Pentru Guvernele anterioare, decizia Curții Constituționale nu a avut nici un efect, deși art. 145 alin. 2 din Constituție prevede că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes.

În aceeași ordine de idei, acuzele dumneavoastră referitoare la aplicarea facultativă a dispozițiilor constituționale referitoare la raporturile dintre Guvern și Parlament sunt rizibile. Cine, oare, a transformat Parlamentul într-o anexă a Guvernului? Noi sau guvernările dumneavoastră? Răspunsul este simplu de dat, el se reflectă în situația actuală, în care Parlamentul trebuie să aprobe un balast legislativ al unei guvernări care a adus România pe marginea prăpastiei, lăsând moștenire forului legislativ peste 700 de ordonanțe pentru aprobare.

La acest dezastru legislativ, pe care noi încercăm să-l eliminăm și nu să-l amplificăm, dumneavoastră personal... (Se întrerupe, deoarece domnul deputat Marton Arpad angajează un dialog cu domnul deputat Valeriu Stoica.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-l întrerupeți pe domnul deputat, ca să nu poată urmări răspunsul!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

...v-ați adus o contribuție esențială, în calitatea pe care ați avut-o, de ministru al justiției. Acțiunile noastre sunt motivate de lipsa de implicare a guvernărilor anterioare în gestionarea problematicii legislative a țării. Ceea ce dumneavoastră numiți "inflație de ordonanțe" este un fenomen care se referă la un mod pecuniar de gestionare a țării, mod specific guvernării dumneavoastră. Noi ne propunem să aducem relațiile dintre Parlament și Guvern dintr-un domeniu deteriorat, dezechilibrat și voluntarist pe brațele justiției, ale echilibrului și echității sociale, în deplină concordanță cu principiile constiționale referitoare la delegarea legislativă de către Guvern și la competența acestuia de a adopta ordonanțe și ordonanțe de urgență.

Din câte am înțeles, dumneavoastră ne-ați cerut un comentariu în domeniu. Sperăm ca din cele prezentate să fi receptat mesajul nostru, pe care ni-l dorim la nivelul aspirațiilor dumneavoastră.

Domnule deputat,

Aș dori să vă aduc la cunoștință și faptul că datele de care dispuneți, privitoare la ordonanțele emise de Guvernările Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu sunt eronate. Astfel, în interpelare afirmați că în primele 4 luni de guvernare: decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanțe de urgență; în realitate, doresc să vă informez că numai în lunile ianuarie-aprilie 1997 domnul Ciorbea a semnat 14 ordonanțe de urgență. La acestea trebuie adăugată și ordonanța emisă în luna decembrie a anului 1996. De asemenea, în Guvernarea Mugur Isărescu ținem să vă informăm că numai în prima lună, în decembrie 1999, s-au emis 21 de ordonanțe de urgență, cărora, până la sfârșitul lunii aprilie 2000, li se adaugă alte 44 de ordonanțe de urgență. Evident că ceea ce afirm nu exprimă ceea ce dumneavoastră ați prezentat eronat. De altfel, guvernarea Mugur Isărescu deține, până acum, recordul absolut: de 309 ordonanțe de urgență, emise în numai 12 luni!

Raportându-ne la datele guvernării dumneavoastră, constatăm că nu atingem nici pe departe obiectivele etalate de aceasta. Mai mult, doresc să vă subliniez că raportarea la primele 4 luni de început de guvernare nu este relevantă față de durata mandatului de guvernare, de 4 ani. Pentru noi există o certitudine: dumneavoastră ați emis în 4 ani aproape 700 ordonanțe de urgență, bilanțul nostru de început, de 70 de ordonanțe de urgență, în care aproape totul a trebuit restructurat, deși pare numeros, este nesemnificativ. În plus, reiterăm că nici una din aceste ordonanțe de urgență nu a fost emisă în disprețul art. 114 alin. 4 din Constituție, fiecare având precizată în nota de fundamentare situația excepțională care a generat-o.

Personal, vă asigur că nu vom depăși și nu dorim să depășim performanțele dumneavoastră în materia legiferării prin delegare legislativă. Guvernul își va îndeplini misiunea și pentru repunerea Parlamentului în rolul său constituțional, de reprezentant suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. Cred că este semnificativ că în această perioadă scurtă de 5 luni Guvernul a elaborat și a depus la Parlament 37 de proiecte de lege, deosebit de importante pentru viața economică și socială a țării, cât și pentru procesul de armonizare cu legislația comunitară. Aș enumera: Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea privind organizarea poliției, Legea privind statutul polițistului, Legea privind venitul minim garantat, Legea privind statutul aleșilor locali, Legea privind accesul la informațiile de interes public, Legea privind sistemul național de asistență socială ș.a.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Semnează: Primul Ministru Adrian Năstase."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Valeriu Stoica are dreptul regulamentar la o intervenție de 2 minute.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Recunosc că nu mă așteptam ca în răspunsul dat la această interpelare premierul Adrian Năstase să recurgă la același argument pe care l-a blamat atâția ani, argumentul "moștenirii dezastruase". Chiar la învestirea Cabinetului Adrian Năstase, domnia sa a precizat că: "Trebuie să renunțăm la acest argument, important este ceea ce face Guvernul în funcție și să nu încercăm să explicăm neîmplinirile, erorile, greșelile Guvernului în funcție, plecând de la ceea ce s-a întâmplat în guvernarea anterioară".

E adevărat, am făcut parte din cele trei guverne ale coaliției care a fost la guvernare timp de 4 ani, dar pentru erorile făcute de noi, dacă au fost și câte au fost, am fost sancționați de electorat. Să înțeleg că actualul Guvern dorește să repete greșelile noastre și, în felul acesta, ne pregătește revenirea la guvernare peste 4 ani? Dacă așa stau lucrurile, vreau să vă mulțumesc, domnule Adrian Năstase!

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

A noastră!

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Cât privește justificarea celor 79 de ordonanțe de urgență date în această perioadă de Guvernul Năstase, credem că ea nu are nici un fel de greutate. A vorbi de "redarea autorității Parlamentului" prin emiterea acestor ordonanțe de urgență, mi se pare că este o contradicție în termeni... Nu putem să vorbim, într-adevăr, de o corectă relaționare a Parlamentului și a Guvernului, cât timp, într-o perioadă așa de scurtă, au fost emise atâtea ordonanțe de urgență.

Cât privește corectitudinea datelor, vreau să vă informez, domnule președinte, că am luat toate aceste date din baza de date a Camerei Deputaților și din baza de date a Guvernului. Dacă și Guvernul și Parlamentul conțin date eronate, atunci rămâne ca ele să fie rectificate. Mi se pare, însă, verificând Monitoarele Oficiale, că nu este vorba de o eroare și că cifrele care sunt prezentate în aceste două baze de date sunt corecte.

În încheiere, îngăduiți-mi doar să spun că dacă se pretinde că ordonanțele de urgență sunt expresia guvernării unor grupuri de interese, atunci constat că actualul Guvern, prin numărul de ordonanțe emise, nu face altceva decât să guverneze prin intermediul unor grupuri de interese. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Victor Dobre, din partea Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței. Poftiți, domnule ministru!

 
   

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Victor Dobre privind situația Drumului național DN 25 Galați-Tecuci, îmi permit să dau următorul răspuns:

Sectorul de drumuri între Galați și Tecuci se află pe traseul a două drumuri naționale: DN 25 Tecuci-Șendreni și DN 2B Șendreni-Galați. Aceste două sectoare, datorită importanței acestor drumuri, care asigură legătura dintre municipiul Galați și zona de nord-est a țării, au fost incluse de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței și Administrația națională a drumurilor în etapa a 6-a a Programului de reabilitare a drumurilor naționale.

Traficul rutier actual și de perspectivă, conform reglementărilor tehnice în vigoare la noi în țară, nu justifică execuția a 4 benzi de circulație, traficul recenzat în anul 2000 fiind de 6.882 vehicule fizice în 24 de ore. Studiul de fezabilitate aflat în curs de elaborare pentru acest sector de drum prevede reabilitarea acestuia, menținându-se partea carosabilă cu 2 benzi de circulație și ranforsarea – lărgirea structurii rutiere, prin execuția de noi straturi bituminoase.

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, pentru stimatul domn deputat, mai are o interpelare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneți acum, domnule ministru.

 
   

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc frumos.

Prin cea de a doua interpelare, domnia sa solicită clarificări asupra situației transportului rutier și pe calea ferată între Galați și Tulucești.

Linia de cale ferată Galați-Bârlad, pe intervalul cuprins între km 2000 + 200, km 16 + 500, este plasată pe malul lacului Brateș, la baza platformei Covurluiului, diferențele de nivel dintre cota liniei și a terasei fiind de circa 60 de m. Pe partea stângă a liniei, versantul este alcătuit din depozite lesoide, cu intercalații argiloase, în care se acumulează apele din infiltrații provocate de ploi și irigații, ceea ce determină fenomene de instabilitate, prin prăbușiri de mari mase de pământ, alunecări masive de teren și refulări ale acestora, în linia și incinta îndiguită a Brateșului de jos.

Instabilitatea versantului a provocat repetate deteriorări ale căii ferate, care au condus la deraieri de trenuri și la executarea a numeroase lucrări de intervenție și reparații capitale ale terasamentului. Cele mai vechi informații despre fenomene datează din anul 1941, când linia de cale ferată s-a deplasat spre lacul Brateș în planul vertical, până la 3,5 m. Astfel de fenomene s-au înregistrat și în anul 1947. Cea mai puternică alunecare de teren din ultimii 20 de ani a avut loc în luna martie 1985, când s-a produs o deplasare orizontală de circa 20 de m.

Fenomenul a afectat și lucrările hidrotehnice de degajare a râului Cinezea pe o lungime de 1500 m, obiectivele sociale și economice din zonă, precum și Drumul național 26 Galați-Bârlad. Fenomene de acest gen s-au produs în anii 1991, 1992, 1993, când au avut loc reactivări de instabilitate în afara zonelor consolidate.

În urma fenomenelor din 1993, Comisia județeană de apărare împotriva dezastrelor și prefectura județului, în baza Deciziei nr. 90/1993 a primului ministru al României, au convocat un comandament interdisciplinar, format din specialiști din toate ministerele interesate și reprezentanți ai primăriilor riverane liniei ferate.

Prin Hotărârea nr. 516/1993, au fost alocate fonduri în valoare de 600 milioane de lei, necesare demarării studiilor și executării tronsonului experimental și a fost numit un comandament la nivelul comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor. Au participat institute de proiectare din domeniu, precum și Catedra de geotehnică a Universității tehnice de construcții București.

În anul 1993-1994, au fost executate terasamente și lucrări, care au reprezentat 50% din volumul total de lucrări din tronsonul experimental. În anul 1994, a fost redeschisă linia de cale ferată, cu restricții de viteză, pe relația Galați-Tulucești. În această fază, lucrările au fost sistate din lipsa fondurilor.

Comandamentul de analiză și urmărire a lucrărilor din Prefectura județului Galați a solicitat noi fonduri, dar acestea nu au fost onorate, fapt ce a determinat ca în perioadele următoare lucrările efectuate să se deterioreze.

Comisia interdisciplinară de specialiști, întrunită în data de 14.01.1998, reconfirma caracterul de dezastru al zonei și faptul că fenomenul s-a agravat și se extinde, adevăr ce s-a confirmat în dimineața zilei de 19 martie 2000 când, pe un segment de cale ferată cuprinsă între kilometrul 5+100, 6+00 s-au produs deplasări masive de pământ care, la kilometrul 5+500, pe o lățime de 4 metri s-au ridicat pe verticală la 3,2 metri, deteriorând complet linia de cale ferată pe distanța respectivă.

Convinși fiind că stabilitatea căii ferate pe zona Galați – Tulucești se va rezolva numai după rezolvarea stabilității platformei Covurlui, ministerul nostru sprijină orice inițiativă a prefecturii județului Galați și a Ministerului Apelor și Protecției Mediului în acest sens. De aceea, ministerul nostru este de acord cu propunerea prefecturii județului Galați de reactivare a comandamentului inetrministerial de specialiști pentru reanalizarea la fața locului a fenomenului care să propună soluții termice, financiare pentru rezolvarea fenomenului de instabilitate a terasei Covorlui de pe malul lacului Brateș.

În cadrul acestui comandament, specialiștii din cadrul ministerului nostru vor susține eliminarea pericolului producerii unor calamități determinate de instabilitatea terenului din afara zonei căii ferate prin executarea lucrărilor de stabilitate a versantului, paralel cu executarea lucrărilor speciafice căii ferate.

În ceea ce privește drumul național, acesta nu a fost încă afectat de aceste fenomene de instabilitate, dar, existând în viitor pericol potențial de pierdere a stabilității drumului, se va constitui o comisie de specialiști la nivelul ministerului, care va analiza situația existentă, în vederea stabilirii soluțiilor de intervenție care se impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Vreți să comentați răspunsul? Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând aș vrea să precizez cu părere de rău că la prima interpelare, practic, nu se răspunde, deci se exclude necesitatea extinderii acestui drum. Nu este prevăzut un termen nici măcar pentru acel program de reparații, și aș vrea să atrag atenția încă o dată ministerului și domnului ministru asupra faptului că municipiul Galați și județul Galați este un nod extrem de important, este unul din marii contribuabili la bugetul de stat, inclusiv la fondurile care se alocă Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, și este complet în afara unei reguli normale ca în acest an, practic, lucrări de acest tip de infrastructură, ca și în anii trecuți și, sper eu, nu ca și în anii viitori, să nu fie prevăzute deloc.

În ceea ce privește a doua interpelare, este adevărat că situația de la calea ferată este o problemă complexă și necesită și implicarea Ministerului Apelor și Protecției Mediului. Atrag însă atenția asupra problemei sociale despre care, iarăși, în răspunsul ministerului nu se vorbește aproape nimic. Deteriorarea șoselei naționale va crea o gravă problemă socială, și câteva mii de angajați ai SIDEX-ului nu vor avea posibilitatea să-și desfășoare o activitate normală, cu tot ceea ce decurge de aici. Eu cred că și aici lipsește un termen și un angajament ferm din partea ministerului, și sper ca evoluțiile viitoare să nu-mi dea mie dreptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ștefan Baban, doriți să dezvoltați? Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Interpelarea "Ploaia de legi și ordonanțe zăpăcește investitorii" este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

O nouă lege în domeniul investițiilor în România, discutată în faza de proiect la mijlocul lunii aprilie 2001, este privită cu multă rezervă de investitorii deja prezenți pe piața românească. Nu altă lege ar fi necesară, ci respectarea pe termen lung a celor existente.

După atâtea dovezi de inconsecvență din partea guvernelor noastre de dup㠒90, temerea investitorilor este pe deplin justificată. În toți acești ani s-a procedat la nenumărate modificări, completări și abrogări legislative, la promovarea de ordonanțe peste ordonanțe, toate evident cu caracter de urgență. Legea nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine în România, completată și modificată prin Legea nr.57/1997, era atacată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/1994, care anula scutirile la plată a impozitului pe profit. În iunie 1997 erau abrogate Legea nr.35/1991 și Legea nr.71/1994, dar totodată era adoptată și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31 privind regimul investițiilor străine în România. Șase luni mai târziu era abrogată și aceasta, și apărea Ordonanța de urgență nr.92/1997, cu același scop declarat de a stimula investițiile directe. Această ordonanță și-a încetat efectele în luna martie 2000, odată cu adoptarea Legii bugetului de stat, iar la sfârșitul lui decembrie 1999 erau anulate retroactiv toate facilitățile de investiții conferite anterior. Cu aceasta, se încheia de fapt epopeea facilităților.

O analiză a evoluției investițiilor străine în România în perioada decembrie 1990 – decembrie 1999 este edificatoare pentru urmările acestor fluctuații legislative. Se poate constata că investițiile directe cele mai semnificative s-au înregistrat în 1994, pe când în 1999, în absența acestor facilități fiscale, am asistat la o scădere dramatică a acestora. Singura investiție semnificativă în anul 2000 a fost a firmei RENAULT, care, printr-o hotărâre de Guvern, a primit unele facilități fiscale și vamale, concernul francez asumându-și unele obligații investiționale. Cu aceste excepții, marea majoritate a investitorilor au suferit mai mult sau mai puțin. Să amintim de situația de încălcare unilaterală a obligațiilor asumate de statul român, DAEWOO, TIMKEN, LA FARGE etc., care au generat profunde nemulțumiri investitorilor respectivi. Contactele au impus obligații de investiții corelate cu facilitatea pentru stimularea producției locale și a exportului. După cum s-a putut constata, cumpărătorii au îndeplinit obligații de investiții asumate, dar statul a anulat facilitățile fiscale și vamale. În acest context, apariția noii legi creează deja controverse și suspiciuni.

Ca urmare, solicit domnului prim-ministru prezentarea cauzelor care au determinat discutarea acestui proiect de lege, precum și ce se speră să se obțină prin aplicarea lui, având în vedere că a venit vremea să încetăm joaca de-a facilitățile, dacă dorim investitori străini în România, și prevederi legale clare și de lungă durată, nu ca în ultimii 10 ani, când regimul investițiilor a fost reglementat de 12 acte normative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, și eu vă mulțumesc, dar v-aș ruga foarte mult pe toți să aveți în vedere că mai sunt încă foarte multe răspunsuri de dat și, dacă dezvoltați atât de mult interpelările, nu vor mai apuca colegii dumneavoastră să mai primească răspuns.

 
   

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Dar trebuie să se știe despre ce este vorba! M-am încadrat în timp, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule ministru Cazan, pentru a-i răspunde domnului deputat.

 
   

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspuns la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban, pe care v-a citit-o în întregime și, deci, sunteți în temă.

Prezentarea obiectivelor și motivațiilor proiectului de lege.

Legea se numește Lege privind promovarea investițiilor cu impact semnificativ în economie.

Obiective: Guvernul Adrian Năstase are în vedere relansarea economiei, fiind interesat în promovarea investițiilor mari, capabile să determine un efect de antrenare în economie și să creeze noi locuri de muncă. În acest sens, se urmărește mobilizarea unor capitaluri cât mai mari atât române, cât și străine.

În baza acestor considerente, proiectul de lege menționat se referă la investițiile de peste un milion de dolari SUA.

Elaborarea proiectului de lege menționat a avut la bază un dialog foarte larg cu reprezentanții oamenilor de afaceri români și străini, ai ministerelor economice și instituțiilor internaționale, căutându-se pe cât posibil medierea solicitărilor tuturor părților. Astfel, pornind de la cerința exprimată de mediul de afaceri și având în vedere experiența pozitivă practică din România, dobândită în aplicarea de circa 7 ani a Legii nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine din România, proiectul de lege garantează stabilitatea legislativă, prin aceea că stabilește aplicarea acestui regim juridic investițiilor realizate în baza sa pe toată durata lor de execuție.

Este de menționat și faptul că legea prevede tuturor instituțiilor de a acționa pentru simplificarea substanțială a procedurilor de autorizare, certificare, licențiere, necesare derulării activității economice, inclusiv în sensul reducerii duratelor acestora.

Principalele trăsături sau elemente de noutate ale legii sunt următoarele: se adresează în mod nediscriminatoriu investitorilor români și străini; se aplică nediscriminatoriu investițiilor din toate domeniile de activitate; se aplică investițiilor noi realizate după intrarea în vigoare a legii; pentru a se încadra în prevederile legii, investițiile vor trebui să se realizeze într-un termen de maximum 24 de luni; se referă la valoarea investiției, și nu la mărimea capitalului social; va asigura stabilitate legislativă prin faptul pe care l-am menționat anterior; nu va avea norme de aplicare, deci va evita birocrația.

Principalele facilități acordate investitorilor, în baza legii, sunt aliniate practicii altor țări și cerințelor organismelor financiare internaționale - în primul rând, exceptări de la plata taxelor vamale pentru bunurile necesare realizării investiției, precum și pe timp de 2 ani pentru materii prime care nu se realizează în țară, inclusiv piese de schimb și componente; amânarea la plată a t.v.a. pentru bunurile necesare realizării invistiției, precum și timp de 2 ani pentru materii prime, materiale, consumabile și piese de schimb necesare; credit fiscal reprezentând 20% din valoarea investiției; investitorii beneficiază, de asemenea, de posibilitatea utilizării amortizării accelerate, precum și de reducerea, pe bază de contracte scrise, a cheltuielilor făcute cu publicitatea și reclama. Investitorii care se încadrează în prevederile legii vor beneficia de asistența tehnică din partea Ministerului Dezvoltării și Prognozei. În cazul în care investițiile vor fi peste 10 milioane de dolari, asistența tehnică pornește de la Departamentul pentru relația cu investitorii străini care funcționează pe lângă primul-ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Baban, expuneți și interpelarea pentru domnul Petre Ciotloș.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Este vorba de exonerările la plată a datoriilor, din nou, în curtea ministerului.

Scandalul izbucnit anul trecut din pricina amânării la plată a datoriilor de miliarde a trecut pe reeșalonările sub patronajul Guvernului. Prin promovarea în regim de urgență de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2001 privind reeșalonarea la plată a datoriilor către stat, aceste afaceri sunt repuse la mâna ministerului. Prin Hotărârea Guvernului nr.1165/2000, se instituia girul Guvernului pentru orice cerere de eșalonare la plată a datoriilor care depășeau 100 de miliarde de lei. Hotărârea a fost luată ca urmare a scandalului declanșat de volumul imens al datoriilor amânate la plată, în 1999 în valoare de 26.528 de miliarde de lei. Firme intrate în proprietatea privată, multe dintre ele producătoare de alcool sau băuturi alcoolice, au primit înlesniri la plată a datoriilor de miliarde de lei datorită drepturilor secretarilor de stat de a stabili, de a decide singuri, în funcție de criterii numai de ei știute, asupra unor sume ce depășeau un miliard de lei. Astfel, s-a făcut că o serie de societăți de stat sau private au beneficiat de reeșalonări la plată de sute de miliarde de lei prin simpla decizie a unui funcționar din minister.

Prin actuala ordonanță, Guvernul se va pronunța numai asupra solicitărilor de reeșalonare la plată a datoriilor de peste 500 de miliarde de lei. Experiența demonstrează că cele mai multe solicitări se încadrează sub această sumă, ceea ce va face ca majoritatea lor să ajungă la ministere.

Pentru acordarea înlesnirilor la plată, creditorii pot cere constituirea unei garanții în termen de 60 de zile de la data comunicării aprobării reeșalonărilor.

La nivelul instituției către care se înregistrează datoria, care poate fi Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și alte autorități ale administrației publice centrale sau locale, se constituie comisii de analiză a cererilor a căror componență nu poate fi aflată din actul emis de Guvern. Societățile care au datorii reeșalonate nu pot participa la nici o procedură de privatizare organizată în vederea cumpărării de acțiuni la alte societăți comerciale sau la achiziționarea de valori mobiliare ori părți sociale pe perioada în care beneficiază de înlesniri la plata acordată. Dacă solicită aceste înlesniri, se pune întrebarea cu ce resurse financiare pot fi achiziționate acțiunile, valorile imobiliare, părțile sociale etc.

În aceste condiții, solicit celor două ministere să prezinte premisele de la care au pornit în promovarea acestei ordonanțe, precum și rezultatele probabile pe care doresc să le obțină, știut fiind din experiențele precedente că orice înlesnire la plată reprezintă o încurajare pentru neplata datoriilor viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloș, din partea Ministerului Muncii.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban formulăm următorul răspuns:

Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a creanțelor la bugetul asigurărilor sociale de stat, o garanție a încasării ritmice, lunare, la buget a contribuțiilor curente și a ratelor, precum și o formă, putem spune, de executare silită în rate.

Recuperarea debitelor prin executare silită este o procedură de durată care nu a dus la încasările așteptate pentru acoperirea necesarului plății ritmice a pensiilor și a altor drepturi ce se acordă din bugetul asigurărilor sociale de stat. De asemenea, declanșarea procedurii de reorganizare și lichidare judiciară a debitorilor este un proces de lungă durată, iar în ordinea de prioritate a stingerii creanțelor datorate, bugetul asigurărilor sociale de stat nu este avantajat. Pe de altă parte, lichidarea judiciară conduce la scăderea numărului de contribuabili și, în paralel, la creșterea cheltuielilor finanțate din fondul de șomaj prin susținerea unui număr apreciabil de personal.

Încasarea de către organele statului a debitelor acumulate de către agenții economici, contribuabilii, nu se poate realiza dintr-o dată sau prin alte măsuri de recuperare a creanțelor, cum ar fi executarea silită, reorganizarea și lichidarea judiciară a debitorilor, întrucât aceste proceduri generează grave probleme financiar-economice, blocaje, probleme sociale, prin disponibilizări masive de personal.

Procedura de acordare a înlesnirilor constă în eșalonarea pe o perioadă de până la maximum 5 ani a debitelor acumulate în rate lunare egale sau cu respectarea unui grafic, în funcție de specificul agenților economici contribuabili.

Este de remarcat faptul că eșalonarea acordată se menține doar în situația îndeplinirii condițiilor privind respectarea graficului și a plății lunare a ratei eșalonate, precum și cu achitarea contribuțiilor lunare curente și depunerea unei garanții bancare.

Scutirile la plata penalizărilor calculate la debite către bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acordate sau vor fi acordate numai în situații absolut excepționale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea unor societăți comerciale sau în situații de calamitate naturală.

Ordonatorul principal de credite, ministrul, poate uza, potrivit legii, de dreptul său de a acorda înlesniri la plată a debitelor de la bugetul asigurărilor sociale de stat în scopul realizării unui echilibru optim între veniturile și cheltuielile bugetare, echilibru care să permită, așa cum spuneam, acordarea prestațiilor de asigurări sociale la termenele și în cuantumurile prevăzute de lege.

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede obligații de plată a contribuției de asigurări sociale direcționate precis pentru fiecare lună în parte, în funcție de care se calculează și punctajul asiguraților. În principiu, reeșalonările au în vedere restanțele acumulate pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.

În baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2001, a fost elaborat Ordinul nr.198/2001 al ministrului Muncii și Solidarității Sociale pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura, criteriile și competențele de acordare a înlesnirilor la plată a creanțelor bugetare administrate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, ordin care a fost publicat în Monitorul Oficial nr.221 din 2 mai 2001. Conform procedurii aprobate, sunt stabilite criterii de analiză a dosarelor întocmite de agenții economici, precum și competențele de soluționare a solicitărilor de înlesniri la plată care sunt atribuite comisiilor de analiză și soluționare la fiecare nivel de competență în parte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru dmnul deputat Anghel Stanciu are de formulat un răspuns domnul Romulus Mouha.

Doriți să mai dezvoltați puțin întrebarea?

Poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră are drept obiect problema deosebită creată în municipiul Iași prin întreruperea furnizării apei calde, deși cea mai mare parte din punctele termice, 30 de puncte termice, și-au achitat datoriile, iar 15 nu. Sunt probleme care trebuie să ne preocupe, având în vedere posibilitatea apariției unor maladii, în special în acestă perioadă caldă. Ca urmare, am solicitat Guvernului să-și exprime punctul de vedere, luând în considerare și o anumită datorie de 55 de miliarde de lei, pe care bugetul de stat, în cadrul subvențiilor, trebuia să o acorde.

Sperăm să găsim o soluție comună, pentru ca Iașiul să nu mai fie un oraș al jegoșilor, ci să rămână un oraș al culturii curat, așa cum îl știam dintotdeauna.

Mulțumim, domnule președinte, pentru îngăduință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să furnizați un răspuns care să fie încurajator pentru capitala Moldovei.

 
   

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule președinte,

Aș dori să dau următorul răspuns domnului deputat Anghel Stanciu:

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.425 din 1994 și cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat între TERMOELECTRICA, Sucursala Iași, și distribuitorul RAT Iași, în baza contractului cadru publicat în Monitorul Oficial nr.91 din 21 februarie 2000, Societatea Comercială TERMOELECTRICA poate dispune asupra sistării livrării de energie termică în cazul neplății la timp a facturilor. Distribuitorul, în speță RAT Iași, care administrează punctele termice și este în relații conctractuale cu consumatorii, și subliniez că este singurul care este în relații contractuale cu consumatorii finali, este unica persoană, în sensul de persoană juridică în cazul de față, în măsură să cunoască și să decidă debranșarea rău-platnicilor.

În consecință, distribuitorului, și nu lui TERMOELECTIRCA, îi revine obligația analizării și instituirii măsurilor tehnice care să diminueze efectele nefaste asupra celor ce își plătesc la timp facturile. TERMOELECTRICA S.A., prin Sucursala Iași, nu poate sub nici o formă interveni în instalațiile consumatorului, nici juridic, nici tehnic, și nici nu-l poate obliga să recurgă la anumite măsuri preferențiale de debranșare sau nondebranșare.

TERMOELECTRICA S.A. nu dorește să recurgă la măsura sistării livrării agentului termic, dar nivelul datoriei actuale pentru energia termică livrată, aproximativ 5.000 de miliarde de lei, periclitează în mod grav situația financiară a societății, cu repercursiuni asupra perioadei de iarnă pentru 2001-2002.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are dreptul la o precizare și la un comentariu domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Aș dori să precizez, domnule ministru, că cele 5.000 de miliarde nu se referă la datoria Iașiului. Să nu se înțeleagă acest lucru. Și v-aș ruga totuși să precizați dacă cele 55 de miliarde trebuiau acordate sau nu ca subvenții, pentru că, prin această prismă, se poate începe un dialog și o posibilitate de a încerca să găsim soluții care să nu ne coste după aceea mai mult decât în prezent, căci este clar că o anumită epidemie care ar putea să apară atrage după sine, este drept, din alt sector, alte fonduri.

Deci, dorim să ne precizați dacă cele 55 de miliarde sunt sau nu posibil de a fi transferate către Electrocentrala Iași.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, răspundeți la acest comentariu.

 
   

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule deputat, despre dialog, bineînțeles, poate fi vorba oricând. În legătură cu cele 5.000 de miliarde, ele se referă la total TERMOELECTRICA. Nu am spus că se referă la Iași. Dacă cumva s-a vrut a se înțelege așa de către altcineva, este total nedorit.

În legătură cu cota parte de subvenție, la momentul în care a avut loc debranșarea nu se punea problema achitării sau neachitării subvenției. În momentul de față, practic, acest moment este depășit și din punct de vedere caloric și din punct de vedere financiar. Repet: în continuare însă se poate antama un dialog între TERMOELECTRICA și RAT Iași.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Ionescu are de pus o interpelare tot domnului ministru Mucha, în legătură cu Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviște. Pentru a asigura continuitate, vă rog să o formulați, sau să răspundă domnul Mucha, fără să mai faceți alte precizări, ca să putem accelera puțin.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Am trei interpelări, domnule președinte. Nu le mai repet. Să-mi răspundă dânsul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Mucha, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule președinte,

Domnule deputat Marian Ionescu,

Ministerul Industriei și Resurselor nu este în posesia datelor cu privire la stadiul privatizării Societății Comerciale Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviște, și nici nu se poate pronunța asupra legalității și oportunității acestui demers, deoarece această societate comercială nu a fost și nu este în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Industriei.

Din relațiile pe care le avem, această societate a fost inclusă în lista societăților comerciale predate Ministerului Finanțelor de către Fondul Proprietății de Stat, nu de APAPS, pentru a fi valorificată în condițiile legii, în vederea recuperării creanțelor datorate statului.

Față de cele de mai sus, stimate domnule deputat, îmi permit să vă sugerez să vă adresați, pentru detalii, Ministerului Finanțelor Publice care, fără îndoială, este în posesia tuturor datelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vreți să dezvoltați sau vă răspunde direct doamna ministru, domnule Ionescu?

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Am 3 interpelări cu același conținut pentru 3 ministere. (Domnul ministru Romulus Mouha îi dă un răspuns la interpelare)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai are de răspuns doamna Maria Manolescu.

Poftiți.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 7 mai, privitor la modul de privatizare a Întreprinderii de utilaj petrolier Târgoviște UPET, precum și la situația socială a angajaților acestei societăți, Ministerul Finanțelor prezintă următoarele.

Pachetul de acțiuni deținut de stat la Societatea comercială UPET SA Târgoviște a fost trecut din administrarea Fondul Proprietății de Stat în administrarea Ministerului Finanțelor Publice, în temeiul H.G. nr.872/2000, în scopul valorificării acestuia prin intermediul pieții de capital, pentru recuperarea creanțelor bugetare datorate de această societate către bugetele statului. Astfel, aceast societate nu a fost privatizată potrivit reglementărilor legale în materie, ci a fost supusă unei proceduri atipice de executare silită, așa cum este reglementată această procedură în Ordonanța Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și așa cum a fost completată, de fapt, această ordonanță prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/1998.

De asemenea, un fapt important de subliniat este acela că, anterior apariției H.G. nr.872/2000, Societatea UPET SA se afla în proces de reorganizare judiciară, potrivit prevederilor Legii nr.64/1995, republicată, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, având datorii totale către bugetele statului în sumă de 395 de miliarde.

În urma aplicării cu succes a procedurilor atipice de executare silită, societatea a fost scoasă de sub incidența prevederilor Legii falimentului, fiindu-i anulate majorările și penalitățile de întârziere aferente datoriilor către bugete, rămânând, totuși, debitoare cu datoriile de bază în cuantum de peste 42 de miliarde lei. Nu a fost, sub nici o formă, decapitalizată și, în final, i-a fost schimbat acționariatul, statul încasând peste 113 miliarde lei, în contul creanțelor bugetare restante.

De asemenea, menționăm faptul că întreaga tranzacție s-a desfășurat prin intermediul pieței de capital, sub supravegherea CNVM care, prin adresa nr.E.4618/9.04.2001, a confirmat transferul întregului pachet de acțiuni deținut de stat la Societatea comercială UPET S.A. în proprietatea noului acționar și plata integrală a prețului, respectiv 113.537.684.000 de lei reprezentând un preț de 13.000 de lei pe acțiune, având în vedere că valoarea de piață a acțiunilor, înainte de această tranzacționare, era de aproximativ 1.400 de lei pe acțiune. Astfel, în acest moment, acționarul principal la Societatea comercială UPET SA este Societatea "Loterby", aceasta având ca unic acționar Concernul rus "Uralmaș Iljoara", unul dintre cei mai mari producători de utilaj petrolier din lume.

Referitor la producția de utilaje de foraj petrolier, reprezentanții Concernului rus au făcut declarații publice, potrivit cărora se dorește mărirea cifrei de afaceri a societăii comerciale din acest tip de activitate de până la 2,5 ori, aproximativ 40 de milioane de dolari anual, până anul 2005.

Referitor la sesizarea potrivit căreia, în cel mai scurt timp, aproximativ 1.000 de angajați ai societății urmează să-și piardă locurile de muncă, ca urmare a achiziționării de către investitorul rus a pachetului majoritar de acțiuni la această societate, potrivit informațiilor pe care le deținem, în acest moment, se desfășoară negocieri cu reprezentanții salariaților, sub directa coordonare a Prefecturii Dâmbovița. Aceste negocieri se poartă pe marginea Protocolului propus de către reprezentanții investitorului și care prevede în mod expres respectarea contractului colectiv de muncă, precum și întocmirea unui plan de dezvoltare pe următorii 5 ani care să includă și programe de instruire profesională și de dezvoltare a producției pe alte tipuri de produse.

De asemenea, referitor la aspectul social al schimbării acționariatului la Societatea comercială UPET SA, apreciem că nu este lipsit de semnificații faptul că, după achiziționarea de către investitorul rus a pachetului de acțiuni, societatea a fost vizitată de o delegație guvernamentală mixtă româno-rusă, din partea rusă participând chiar ministrul muncii din Federația rusă.

Referitor la producerea de către Societatea comercială UPET SA a armăturilor nucleare pentru Centrala de la Cernavodă, din informațiile pe care le deținem de la societate, vă aducem la cunoștință că aceasta a avut încheiate contracte pentru producerea unor asemenea utilaje, contracte care au fost onorate, iar în prezent se află în negocieri pentru încheierea unui nou contract cu același obiect, noii acționari majoritari ai societății fiind foarte interesați de finalizarea acestuia în condiții cât mai bune și sprijinind chiar orice inițiativă în acest sens.

În concluzie, apreciem că valorificarea pachetului de acțiuni deținut de stat la această societate, în scopul recuperării creanțelor bugetare, are consecințe pozitive pentru relansarea economică a activității societății comerciale și menținerea locurilor de muncă, pentru îndestularea bugetelor statului, precum și pentru faptul că s-au creat toate premisele favorabile transformării unui mare debitor la stat într-un bun plătitor de taxe și impozite.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco mai are de răspuns...

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Mai este o interpelare către APAPS!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi eu despre cine vorbeam, despre domnul Iacob Zelenco!

Vă rog să mă urmăriți cu atenție!

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După răspunsul pe care l-a dat doamna ministru Manolescu, nu știu dacă sunt multe de adăugat. Totuși, îmi fac datoria și prezint informațiile pe care le deține APAPS-ul în legătură cu această societate privatizată, de fapt, de către Ministerul de Finanțe. Deci acest lucru a fost subliniat și, de asemenea, aș vrea să mai accentuez, și eu, faptul că, anterior apariției H.G. nr.872/2000, prin care s-a aprobat privatizarea de către Ministerul de Finanțe, UPET Târgoviște se afla în reorganizare judiciară, conform prevederilor Legii nr.64 republicată, având datorii totale de 395 de miliarde.

În rest, aceleași informații le deținem și noi, că pachetul a fost achiziționat de Societatea comercială "Loterby Limited", acesta având ca unic acționar Concernul rus "Uralmaș Iljoara".

Nu am nimic mai mult de adăugat la această problemă, considerând că Ministerul de Finanțe a răspuns complet la întrebarea pusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ioan Miclea.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Îmi permiteți?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vreți să comentați răspunsul?

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Toate cele 3 răspunsuri!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Aceasta ca să facem economie de timp!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu rugămintea de a lăsa loc și celorlalți colegi ai dumneavoastră, de la PRM, să poată să-și prezinte interpelările…

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul și eu v-am propus ca să-mi dați cuvântul o singură dată, pentru eficientizarea lucrărilor noastre, pentru că și noi, cei de la PRM, dorim același lucru ca și dumneavoastră.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Situația unei întreprinderi cu peste 120 de ani vechime s-a transpus aici foarte rapid, de către 3 ministere, în circa 7 minute. O întreprindere care a avut circa 13.200 de oameni angajați, la ora actuală are circa 2.400de angajați.

Această întreprindere vreau să vă amintesc că este o întreprindere care are o mare parte din producție de ordin strategic. Amintind Ordonanța nr.872/2000, vreau să vă amintesc, domnilor miniștri, că această ordonanță prevede următoarea obligativitate: "În termen de 10 zile de la încheierea acțiunii de stingere a creanțelor bugetare sau la ieșirea din vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Finanțelor, împreună cu ceilalți titulari de creanțe bugetare, va informa Guvernul despre rezultatele obținute".

Eu nu am făcut această interpelare numai ca să facem un dialog, ci pentru a pune legea să lucreze și să argumentăm, pentru că această întreprindere, la ora actuală, iată, din 27.03 până acum, a trecut destul timp, această întreprindere nu a fost anunțată absolut cu nici un fel de adresă, din partea vreunui minister, inclusiv a Ministerului Finanțelor, într-adevăr, acolo a fost problema principală, că a fost vândută, cum a fost vândută, cât a fost vândută ș.a.m.d. Deci nu se știe absolut nimic! Deci aceasta era o obligație sine qua non, conform acestei Ordonanțe nr.872/2000, pe care și dumneavoastră ați invocat-o și pe care o invoc și eu.

Un alt punct de vedere este următorul. Deoarece această întreprindere, ca și alte întreprinderi din țara noastră, sunt integrate într-un program de realizare a unor repere ce țin de economia stategică a țării noastre, eu vreau să vă reamintesc, domnilor miniștri, că am în față programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004 și dacă dezastrul cel mai mare al economiei, într-adevăr, s-a produs sub guvernarea trecută, aspect pe care îl remarcăm și noi, se pare că noi am impus acum niște condiții teoretice, dar, practic, nu prea le respectăm. Și anume, în ceea ce privește această respectare, punctul 51 spune următoarea chestiune: "Proiectul Legii privind protejarea intereselor statului în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale de interes strategic".

Deoarece această întreprindere este producătoare de armături nucleare agrementate cu certificat de partea canadiană, consider că ar fi fost imperios să studiem mai bine această problemă, pentru că este posibil, și nu există nici o convenție scrisă între partea română și partea care a cumpărat efectiv, deci, această întreprindere, "Uralmaș", că aceștia își vor respecta cuvântul și vor realiza aceste subproduse necesare Centralei nr.2 de la Cernavodă, o chestiune foarte importantă. Și ca aceasta sunt multe întreprinderi.

Nu vreau să evidențiez faptul că la Târgoviște s-au vândut, într-adevăr, uzine de armament, s-a vândut o secție plasată lângă Întreprinderea "SARO" care fabrica țevi de tun unui italian. Acesta o să fabrice țevi de tun să ni le vândă nouă sau indiferent oricărui partener care o să dorească.

Deci, privind aceste întreprinderi strategice, eu cred că acest Guvern trebuie să aibă o strategie foarte clară și să spunem lucrurilor pe nume, pentru acest lucru este protejat nu numai în România, nu contează de ce Guvern, ci trebuie protejat efectiv, pentru că este bogăția țării noastre și aici s-a investit nu mult, ci foarte mult.

Din alte puncte de vedere, eu consider și o spun cu toată certitudinea, afară de faptul că eu cunosc această întreprindere, deci, cu circa 31 de ani în urmă, începeam să activez în această întreprindere care se află în mijlocul unui oraș, în mijlocul orașului Târgoviște, pe 27 de hectare, numai suprafața de pământ, evaluată la un preț modic, costă circa 82 de miliarde, iar această întreprindere s-a vândut cu 113 miliarde. Această întreprindere, după părerea specialiștilor, a fost subevaluată de circa 10 ori.

Este adevărat că și Partidul România Mare susține privatizarea, dar nu ca un scop în sine, ci trebuie să ne aplecăm mai bine, cu mai multă conștiinciozitate, atunci când facem aceste privatizări. La ora actuală, vreau să relev faptul că este un salt în ceea ce privește producția de utilaj petrolier extraordinar, nu numai în țara noastră, ci în toată această zonă. Această întreprindere are contracte ferme de 400 de miliarde, pentru acest an, dintre care în dolari de 1,5 milioane dolari, o producție de circa 25 – 30% pentru export. Și atunci putem să ne punem întrebarea retoric: această întreprindere putea să supraviețuiască, chiar foarte bine, fără neapărat să fie privatizată, în acest stadiu.

Pentru că suntem de acord cu privatizarea, iată de ce fac un pas mai departe și spun, la fel cum spune soția mea când vine de la piață, că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la piață. Această întreprindere, la ora actuală, ar fi putut, și era normal, după discuțiile pe care le-am făcut și eu și alți colaboratori de ai noștri, să fie cumpărată de către SNP PETROM, pentru că Întreprinderea de utilaj petrolier Târgoviște lucrează 85% din repere pentru SNP PETROM, și anume utilaje de mică și medie adâncime, unicate în România.

De ce nu a fost cumpărată această întreprindere de către SNP PETROM, se poate pune întrebarea. Pentru că actuala conducere nu a vrut. Iar noi venim și punem întrebarea retoric: care a fost strategia?! Noi constatăm că nu au existat niște linii corecte, directoare, în care cele 3 ministere să se armonizeze, pentru că această întreprindere era normal, logic și legic să fie în subordinea SNP PETROM-ului, pentru care lucrează. SNP PETROM are, la ora actuală, 30 de miliarde datorii, iar pe stoc se află încă 30 de miliarde. Deci ar fi putut să dea încă numai 50 de miliarde și putea să fie cumpărată. (Doamna deputat Viorica Afrăsinei își exprimă nemulțumirea că domnul deputat vorbește de prea mult timp)

O să termin, doamnă deputat, imediat, dacă... Dar eu cred că, pentru o întreprindere care are peste 100 de ani, mă poate păsui domnul președinte ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cu tot respectul, vă amintesc că mai sunt colegi de ai dumneavoastră, de la PRM, care încearcă, și ei, să obțină răspuns.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Dacă-mi permiteți să fac fraza de încheiere, da?

Stimate domnule președinte,

Stimați miniștri,

Consider că ar trebui să reluăm această problemă, noi nu suntem, încă o dată, împotriva privatizării, să studiem mai bine și să ne hotărâm, să aplicăm și un cadru legislativ care este la ora actuală, să ne hotărâm acolo, pentru acele întreprinderi care trebuie privatizate, astfel încât eficiența acestor întreprinderi privatizate să fie în ambele sensuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei are o problemă de procedură.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, mai ales că intervenția anterioară m-a determinat să vă cer cuvântul într-o chestiune de procedură.

Domnule președinte,

Am în vedere prevederile Regulamentului atunci când vă rog respectuos să cereți colegilor parlamentari în calitatea pe care o aveți, să respecte acest Regulament.

Tot pentru eficientizare, așa cum amintea colegul, în intervenția anterioară, aș vrea să rog colegii să studieze cu atenție Regulamentul și să înțeleagă că această secțiune de interpelări a fost fixată în ziua de luni cu perioada de o oră pentru interpelări și jumătate de oră pentru întrebări, astfel încât acest timp să poată fi alocat fiecărui grup parlamentar.

Dacă veți citi art.163 alin.3, veți constata că fiecare grup parlamentar are alocat minimum 7 – maximum 14 minute pentru interpelări. Același alineat prevede că un grup parlamentar nu poate adresa, într-o seară, într-o zi de dezvoltare a interpelărilor, decât o singură interpelare maximum două, dacă timpul permite.

Așadar, domnilor colegi aș vrea să aveți în atenție acest lucru, pentru viitor, să dați posibilitatea fiecăruia să prezinte interpelările, să le dezvolte și să primească răspuns. eu, domnule președinte, nu vă cer, în seara aceasta, să opriți aici interpelările, deoarece am în vedere prezența doamnelor și domnilor miniștri care au venit să răspundă la întrebări și, din respect pentru domniile lor, propun ca în această seară, să continuăm programul până terminăm toate interpelările care au fost puse, dar rugămintea este ca, pentru ședințele următoare, să atrageți atenția grupurilor parlamentare să respecte acest Regulament, tocmai pentru eficientizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu rog toate grupurile parlamentare să facă distincția care se cuvine între întrebare și interpelare și să încercăm să ne subordonăm atât intențiilor noastre politice cât și Regulamentului, pentru... (Rumoare în Grupul PRM)

Poftiți?

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Ar fi trebuit să mi se dea 3 răspunsuri!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, deci dumneavoastră, după Regulament, aveați dreptul la o singură interpelare și eu, în mod civilizat, v-am lăsat să le prezentați pe toate.

Am rugămintea să vă uitați în Regulament și pe urmă să fiți nemulțumit și, mai ales, să faceți observații.

Dau cuvântul doamnei ministru Luminița Gheorghiu, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului Ioan Miclea.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Domnule deputat Ioan Miclea,

Referitor la interpelarea dumneavoastră în legătură cu situația doamnei farmacist Urian Susana, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă disciplinar de către Spitalul Municipal Câmpia Turzii, în anul 1997, vă prezentăm următorul răspuns.

Împreună cu Direcția generală de legislație a Ministerului Sănătății, am reanalizat dosarul, deci situația prin care a trecut doamna farmacist și, într-adevăr, aceasta a fost supusă unui noian de întâmplări nefericite. Dânsa a contestat la instanță și, urmând toate căile procedurale, o obținut o sentință definitivă și executorie. De asemenea, a fost respinsă și cererea de revizuire formulată de Spitalul Câmpia Turzii.

Astăzi, personal, am luat legătura cu noua conducere a Direcției de sănătate publică Cluj care ne-a înmânat în scris și un răspuns. Doamna farmacist este așteptată la locul de muncă să-și înceapă activitatea. Deci rugăm, pe această cale, ca doamna farmacist Urian Susana să se prezinte la Spitalul Câmpia Turzii, deci la Spitalul municipal, pentru a-și începe activitatea.

Vă mulțumesc.

Înmânez și răspunsul în scris domnului deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,Timpul destinat programului de lucru s-a epuizat. Eu vă întreb dacă sunteți de acord, mai ales Grupul parlamentar al PRM-ului care mai are de pus întrebări, dacă sunteți de acord, eu regret că tot colegii dumneavoastră au fost cei care v-au răpit dreptul de a vă exprima și de a primi răspuns, vă întreb dacă sunteți de acord să prelungim programul, pentru ca miniștrii să vă răspundă direct la aceste întrebări și interpelări.

Domnule Ionescu, serios, că tot timpul sunteți nemulțumit, tot timpul obiectați.

Sunteți de acord să prelungim dezbaterile.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Sigur că da!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Domnule Dumitru Pâslaru, vă rog să răspundeți domnului Damian Brudașca.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Încă o jumătate de minut...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ori ne înțelegem omenește, ori constatăm că s-a epuizat programul de lucru!

Deci, eu am vrut, din respect, și față de miniștri, și față de colegii dumneavoastră, să asculte... (Comentarii din sală)

Doamna Mihaela Ionescu. Domnul Cristian Colțeanu.

Domnul Cristian Colțeanu mai este?

 
   

Domnul Cristian Colțeanu (din loja Guvernului):

Tot timpul sunt aici!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Nu, nu stați puțin, că ne-am înțeles că doar răspunsul îl ascultați, pentru că s-a epuizat programul de lucru! (Se adresează doamnei deputat Mihaela Ionescu, care se îndrepta spre tribună)

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Bine.

 
   

Domnul Cristian Colțeanu:

Domnule președinte,

Doamnă deputat Ionescu,

Doresc să prezint următorul răspuns la întrebările adresate de doamna deputat în ședința din 7 mai.

Primul răspuns, la prima întrebare. Vă informăm că, în prezent, schema Departamentului pentru comerț exterior și promovare economică din cadrul Ministerul Afacerilor Externe cuprinde un număr de 95 de posturi în centrală și 150 de posturi în rețeaua externă. La aceasta, se adaugă un număr de 20 persoane care au fost preluate în alte Direcții ale Ministerului Afacerilor Externe, din fostul Departament al Comerțului Exterior și care posturi se referă, în special, la serviciile comune.

La întrebarea nr.2: România are încă de recuperat creanțe și dobânzi aferente în valoare de 2,184 milioane dolari și 912 milioane ruble transferabile preluate la datoria publică, care provin din operațiuni comerciale și de cooperare economică derulate în cadrul unor acorduri sau înțelegeri interguvernamentale încheiate înainte de 31.12.1989. Și acestea sunt: Irakul, Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Guineea, Cuba, Coreea și Mongolia.

O serie de creanțe din unele țări au fost deja parțial sau total recuperate, conform înțelegerilor stabilite cu reprezentanții guvernelor statelor partenere sau prin intermediul unor firme specializate din domeniu, în această situație aflându-se Egiptul, Iranul, Nigeria, Vietnamul.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, recuperarea creanțelor este în sarcina Ministerului Finanțelor Publice și a Comisiei interdepartamentale de recuperare a creanțelor României rezultate din operațiuni comerciale sau de cooperare economică derulate înainte de 1989, din care mai fac parte Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Banca Națională și Banca Comercială Română, conform H.G. nr.362/1994.

Ofertele obținute privind recuperarea creanțelor nu sunt negociate de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, prin contacte directe cu ofertanții, rezultatele acestor negocieri fiind analizate de Comisia interdepartamentală de recuperare a creanțelor care, după ce se face o propunere conținând toate condițiile privind rambursarea creanței, se aprobă ulterior de către Guvernul României.

Apreciem că recuperarea creanțelor a mai constituit anterior obiectul unor interpelări în cadrul Camerei Deputaților și al Senatului, ocazie cu care au fost prezentate și alte detalii solicitate.

La întrebarea nr.3. Direcția de acțiuni promoționale are ca obiectiv strategic creșterea accentuată a exportului românesc, pentru a cărui realizare elaborează programe de promovare a activităților de export, programe de participare la târguri și expoziții cu sprijin financiar de la bugetul de stat, fundamentează proiectul de buget, asigură operatori economici, informații de piață. De asemenea, Direcția acțiuni promoționale organizează și derulează programul anual de participare a operatorilor economici privați sau de stat la manifestări expoziționale, precum și organizarea și derularea acțiunilor promoționale, pentru care este asigurat sprijin financiar de la bugetul de stat, în conformitate cu H.G. nr.981/2000.

Pentru fundamentarea acestor acțiuni, Direcția acțiuni promoționale colaborează cu celelalte direcții din Departamentul de Comerț Exterior și cu alte direcții de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, Direcția colaborează cu Centrul Român de Comerț Exterior care este o structură distinctă în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și care are ca principal subiect de activitate promovarea exporturilor.

Este de menționat și buna colaborare și dialogul permanent cu Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România, cu asociații profesionale și de producători, pentru a asigura un dialog eficient între administrația publică și mediul privat de afaceri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru că e ultimul răspuns, am timp s-o consult pe doamna Mihaela Ionescu dacă e mulțumită de răspuns.

Vă rog. Aveți 1 minut.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Spuneați, domnule secretar de stat, că, deci, suma de recuperat depășește 2 miliarde de dolari. Deci știm foarte bine că țările de la care avem de recuperat aceste creanțe sunt țări sărace și ele nu dispun de resurse valutare, nici măcar la nivelul propriei subzistențe și recuperarea acestor creanțe ar fi posibilă, mai ales, prin preluarea de materii prime și de semifabricate.

În aceste condiții, derularea unor asemenea negocieri este mai mult decât contraproductivă să se deruleze prin intermediul personalului ambasadelor. Este foarte puțin probabil ca un ambasador, sau un consul, sau diverși secretari din ambasadă să poată iniția tratative detaliate, calificate cu firmele sau cu oamenii de afaceri de la care încearcă să recupereze sau să obțină această marfă, având în vedere, de asemenea, că activitățile acestea necesită tehnici de negociere specifice, cunoștințe calificate și cunoașterea piețelor pentru produsele care le sunt oferite, de asemenea cunoștințe în ce privește nivelul cotațiilor mondiale, destinațiile specifice ce le vor fi date acestor produse, după intrarea lor în România. Și, de asemenea, știm că, în conformitate cu Convenția de la Viena, ambasadele nu pot și nu trebuie să desfășoare activități lucrative.

Dumneavoastră spuneați că recuperarea se face prin niște comisii ale Ministerului Finanțelor, dar și acestea sunt niște, mă rog, niște grupe sau niște delegații temporare și negocierile acestea cu delegații care se schimbă nu cred că vor fi productive.

La a treia întrebare, aceea cu activitatea de promovare a comerțului, spuneați că, colaborați cu diverse, mă rog, departamente, dar, totuși, numărul de personal este de 3 oameni. Deci pot 3 oameni să organizeze 37 de târguri internaționale?! Aceasta era întrebarea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Vă rog frumos, să încheiem ședința totuși în condiții de concordie, mai ales că am rămas așa puțini.

 
   

Domnul Cristian Colțeanu:

La întrebările dumneavoastră, aș dori să precizez că, în ceea ce privește recuperarea creanțelor, ambasadele și, în general, rețeaua externă, atât cea comercială cât și cea diplomatică, nu sunt implicate în derularea unor tratative; ele sunt implicate numai în identificarea unor parteneri potențiali care pot fi pe piață și care, după aceea, pot avea tratative împreună cu delegațiile care sunt, în special, conduse de Ministerul Finanțelor. Dumneavoastră spuneți că aceste delegații sunt contraproductive dacă nu există o continuitate. Aș vrea să vă precizez că, dacă nu ar fi fost o activitate serioasă și temeinică, nu ar fi fost posibil ca, până acuma, să se recupereze: din Egipt 456 de milioane, din Guineea 3 milioane, Iranul 75 de milioane, Zambia aproape 30 de milioane, Vietnamul 12 milioane.

Deci, dacă această modalitate de lucru care a fost deja probată și în mod serios abordată nu ar fi fost productivă, statul român nu ar fi recuperat până acum. Noi facem în așa fel încât informațiile pe care le obținem în rețeaua externă să fie puse la îndemâna specialiștilor din Ministerul de Finanțe care sunt specialiști formați de foarte mulți ani pe această temă și care, după aceea, le evaluează în cadrul Comisiei interministeriale, iar după aceea, în final, obțin aprobarea Guvernului și mandatul de tratative.

La întrebarea dumneavoastră referitoare la Departamentul de promovare, este foarte adevărat că acest personal nu este foarte suficient, dar pentru ceea ce înseamnă promovarea și în special, organizarea de acțiuni, sunt persoane care lucrează de foarte mulți ani în rețeaua de comerț exterior și care, aceste târguri, le pot organiza nu numai cu forțele proprii, unde deja există o procedură clasică de organizare, dar ei antrenează atât misiunile economice care sunt în afara țării noastre, la ambasade și antrenează totodată toate asociațiile care sunt: camerele de comerț, asociațiile, ANEIR-ul (Asociația Națională a Asociației Patronale), deci, există un sprijin și după aceea și a zonei clasice a Ministerului de Externe. Până acuma, deci, să știți că toate aceste misiuni și târguri au dat rezultate foarte bune, unde s-au încheiat contracte, iar noi, ceea ce facem este să dăm un sprijin și logistic și conceptual producătorilor și exportatorilor români, ca ei să poată să încheie contracte.

Dacă doriți date mai exacte, eu pot să vă furnizez și date privind exporturile care s-au ridicat în baza unor misiuni făcute în cadrul târgurilor internaționale, după care s-au încheiat contracte foarte consistente. Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Pentru domnul deputat Ilie Merce are de formulat un răspuns domnul ministru Sin, din partea Ministerului Agriculturii. Domnule ministru, acceptați să vă răspundeți între dumneavoastră și încheiem ședința sau răspunde oficial? Bun, atunci dați-i voie să răspundă.

 
   

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea pusă de domnul deputat Ilie Merce o considerăm pe deplin justificată și dovedește o grijă pentru sprijinirea producătorilor agricoli, în conformitate cu prevederile ordonanței. Deci, întrebarea se referă la faptul că producătorii de cartofi din zona Lungulețu, județul Dâmbovița nu beneficiază de sprijinul direct de un milion de lei, acordat cultivatorilor în acest an.

În conformitate cu prevederile Ordonanței nr.30 privind acordarea sprijinului direct de un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cultivatorii de cartof timpuriu de vară și toamnă beneficiază de acest sprijin. Condiția ca să poată intra în posesia acestui sprijin este ca să folosească material de plantat certificat și să realizeze lucrări agrotehnice specifice pentru înființarea și întreținerea culturii. Documentele de cumpărare a materialului de plantat sunt cele care atestă că acesta este certificat și nu este obținut din culturi comerciale sau populații locale de cartof. Aceste documente trebuie să fie prezentate de cultivator specialistului de la centrul agricol care face constatarea în teren, a modului în care a fost înființată și întreținută cultura.

Ceea ce este de reținut este că data cumpărării materialului de plantat nu constituie un impediment pentru acordarea sprijinului de 1 milion de lei la hectar.

Referitor la Hotărârea Guvernului nr.297 din acest an pentru stabilirea nivelului reducerii prețului de cumpărare al semințelor certificate din producția internă, prevederile acesteia nu se aplică retroactiv. Materialul de plantat, cumpărat în toamna anului 2000, nu beneficiază de reducerea prețului de cumpărare, beneficiază de reducerea acestui preț numai materialul de plantat cumpărat în perioada 19 martie – 15 aprilie acest an. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Poftiți! Vedeți, orice compromis are riscurile lui. Poftiți!

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi care ați mai rămas, vă cer scuze că vă mai țin aici, dar răspunsul nu mă poate satisface, pentru că nu putem să folosim două unități de măsură diferite.

Deci, pentru cultura grâului de toamnă și a orzului s-au acordat aceste subvenții fără a li se cere cultivatorilor certificatele de calitate. Pentru cultura de cartof timpuriu și varză nu s-au obținut și nu se pot obține aceste subvenții, deoarece producătorii, cultivatorii nu pot să prezinte certificatele de calitate pentru sămânța achiziționată anul trecut, or, atunci nu li se cerea așa ceva. Deci, dacă se poate pentru grâu și orz de toamnă, de ce nu se poate oare și pentru cartof și varză, în condițiile în care, așa cum spuneam și data trecută, când am prezentat această interpelare, 95% din veniturile a 9 localități situate în zona Luncii Râului Dâmbovița, deci, veniturile acestor locuitori sunt obținute din valorificarea acestor produse. De ce nu se aplică același tratament pentru toți cultivatorii? Aceasta este problema și eu încă insist la Ministerul Agriculturii să se gândească și să găsească soluții în acest sens. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Permiteți-mi să declar ședința de astăzi închisă. Ne vedem mâine la ședința de vot.

Vă doresc noapte bună!

Ședința s-a încheiat la ora 19,48.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 17:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro