Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 noiembrie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 13-11-2001 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 noiembrie 2001

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Ședința început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Athanasiu, vicepreședinte al Senatului, Ladislau Borbely, secretar al Camerei Deputaților, și Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să vă așezați și să îmi permiteți să declar deschisă ședința comună a celor două Camere, care, după cum știți, este destinată continuării dezbaterilor cu privire la Proiectul Legii bugetului de stat.

Vă informez că din totalul celor 485 de parlamentari sunt prezenți 382, fiind absenți 103. Cvorumul legal, de 243, este împlinit.

Înainte de a începe dezbaterile, v-aș ruga să-mi permiteți ca, pentru ambele Camere, să anunț faptul că, în conformitate cu prevederile art.17 alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior - BANCOREX - S.A. și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2000 privind selectarea și plata specialiștilor care prestează servicii de consultanță necesare pentru realizarea programelor PSAL și PIBL finanțate de Banca Mondială, a programului RICOP finanțat de Uniunea Europeană, precum și a programelor pentru continuarea acestora.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior-Bancorex - S.A. și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1998 privind restructurarea financiară a Băncii Române de Comerț Exterior – BANCOREX – S.A., în vederea privatizării.

- Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2000 privind majorarea participației statului la capitalul social de la societățile comerciale TRACTORUL - UTB S.A. Brașov, MAT - S.A. Craiova, HART - S.A. Miercurea Ciuc și ARO - S.A. Câmpulung Muscel, precum și alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Imbunătățirilor Funciare.

- Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/1999 privind salarizarea personalului Agenției de Valorificare a Activelor Bancare.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/1998 privind prelungirea duratei de valabilitate a licenței N.M.T. și stabilirea taxei aferente.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.99/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.48/1998 privind majorarea capitalului social al societăților comerciale bancare la care statul este acționar majoritar.

- Legea privind sistemul național de asistență socială.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole – S.A.

- Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.30/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.19/1992 privind activitatea de standardizare în România, precum și unele măsuri privind acreditarea organismelor de certificare și a laboratoarelor.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior – Bancorex – S.A. și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Român㠖 S.A.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2001 privind modificarea anexei nr.2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ, și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a îndemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior – Bancorex – S.A. și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administrației publice locale nr.215/2001.

- Legea privind asistența judiciară internațională în materie penală.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2000 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2000 privind majorarea participației statului la capitalul social de la societățile comerciale Tractoru-UTB-S.A. Brașov, MAT-S.A. Craiova, HART – S.A. Miercurea - Ciuc și ARO - S.A. Câmpulung Muscel, precum și alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Imbunătățirilor Funciare.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuințelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiilor publice.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerț Exterior – Bancorex – S.A. și fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A., modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.63/1999.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor achiziționate în cadrul proiectului Geothermie Călimănești.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2000 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidență informatizată a persoanei.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul București, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

- Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și de instalații pentru irigat din producția internă.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraților și a celorlalte categorii de personal din organele autorității judecătorești.

- Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/1999 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2001 pentru modificarea art.14 alin (1) lit.e) din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România.

- Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la Zagreb la 30 septembrie 2000.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri din import.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001.

- Legea pentru declararea municipiului Reșița Oraș Martir al Revoluției din decembrie 1989.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.138/2000 privind măsuri de susținere a învățământului privat.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2001 pentru ratificarea Acordului - cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001.

- Legea pentru ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.163/1999 privind unele măsuri pentru completarea și modificarea cadrului juridic referitor la regimul de administrare, restructurarea financiară și operațională a Băncii Agricole – S.A. în vederea privatizării.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenția referitoare la Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2001 pentru acceptarea Codului internațional pentru transportul în siguranță al cerealelor în vrac (Codul internațional pentru cereale), adoptat prin Rezoluția M.S.C.23(59) a Comitetului Securității Maritime al Organizației Maritime Internaționale la Londra la 23 mai 1991.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenția internațională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, adoptate de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.784(19) la Londra, la 23 noiembrie 1995.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Acordul privind Organizația internațională de telecomunicații prin sateliți "INTELSAT", adoptate la cea de-a 25-a Sesiune a Adunării Părților (Washington, noiembrie 2000).

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenția privind Organizația europeană de telecomunicații prin satelit "EUTELSAT", adoptate la cea de-a 26-a Sesiune a Adunării Părților (Cardiff, mai 1999).

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenția internațională pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1998 privind restructurarea financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX – S.A. în vederea privatizării.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/2001 pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constituției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) și a Instrumentului de amendare a Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenția privind Organizația internațională de telecomunicații maritime prin sateliți "INMARSAT", adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunării părților (Londra, aprilie 1998).

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.60/2001 pentru modificarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.29/1994 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.76/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe.

- Legea privind răspunderea civilă pentru daune nucleare.

- Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/1999 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.118/1999 privind achizițiile publice.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2000 pentru modificarea alin.1-3 ale art.37 din Legea Curții Supreme de Justiție nr.56/1993.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.241/2000 privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcții în afara Ministerului de Interne în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.

- Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici.

- Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.270/2000 privind unele înlesniri acordate la plata obligațiilor restante ale categoriilor defavorizate ale populației către asociațiile de proprietari/locatari în perioada noiembrie 2000 - martie 2001.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.283/2000 privind aprobarea majorării participării statului la capitalul social al Societății de Strategie pentru Piața de Gros - S.R.L. București.

Vă rugăm să lecturați această notă și, cei care doresc, să-și exercite dreptul prevăzut de textele pe care vi le-am invocat.

 
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 (art. 1-46).

Trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002.

V-aș ruga să-mi permiteți să vă reamintesc că, în cadrul dezbaterilor generale, potrivit Regulamentului ședințelor comune, nu sunt admise decât amendamente de redactare. În rest, se pun în discuție doar amendamentele admise sau respinse.

Mi-aș permite să vă amintesc faptul că în dezbaterile de ieri s-au făcut remarci cu privire la o anumită tentă de populism. V-aș îndemna, mi-aș permite, să renunțăm la o asemenea abordare, la o asemenea retorică și să ne axăm pe discuții profesionale, la obiect, cu convingerea că, în acest fel, putem fi mai elocvenți și mai convingători.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului, începând cu titlul proiectului de lege.

Dacă aveți obiecțiuni sau propuneri cu privire la titlu? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

În unanimitate, titlul legii a fost adoptat, pășind, în acest fel, cu dreptul la dezbaterea articolelor.

La titlul Cap. I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 1, vă rog să urmăriți amendamentul Comisiei pentru buget. Dacă aveți de făcut observații sau discuții cu privire la amendamentul nr. 1 al Comisiei pentru buget cu privire la art. 1? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu privire la art. 2, dacă aveți de făcut vreo observație? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră art. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2 de la pag. 1, al comisiei. Art. 3 alin. 1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul..

Deci, la art. 3 a fost făcut un amendament cu privire la alin. 3. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 2 cu privire la alin. 3 al art. 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a mai făcut un amendament cu privire la alin. 7 al art. 3. Amendamentul nr. 3 de la pag. 1.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În consecință, supun art. 3 votului dumneavoastră final, în întregime.

La titlul Cap. II, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră titlul Cap. II.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 4, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră art. 4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 5, dacă aveți observații? Da, domnule Nini Săpunaru, aveți un amendament respins cu privire la art. 5. Poftiți.

 

Domnul Nini Săpunaru:

Propunem introducerea unui alineat nou, 2: "În anul 2002, contribuția agenților economici la Fondul de șomaj se reduce de la 5% la 3,5%".

Ideea este să reducem povara fiscală a investitorilor. De asemenea, reprezintă un factor de reducere a muncii la negru și credem că, implicit, va duce și la o creștere economică.

Reamintesc domnilor colegi că Fondul de șomaj are excedent în acest an și considerăm că nu este nevoie să impunem, în plus, agneților economici, mai mult decât este nevoie.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la acest amendament de reducere a contribuției agenților economici la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, de la 5% la 3,5%, așa cum se propune, precizez că o astfel de reglementare, în primul rând, nu face obiectul Legii bugetului de stat.

În al doilea rând, această diminuare, care este aferentă Legii bugetului asigurărilor sociale de stat ar conduce la o diminuare a veniturilor acestui buget, care este parte integrantă a bugetului general consolidat, și, ca urmare, ar duce la creșterea deficitului bugetar.

În aceste condiții, nu putem fi de acord cu acest amendament. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cu privire la acest amendament și cu privire la alte amendamente de asemenea natură, formulate de comisii și de Grupul parlamentar al Partidului Național Democrat, noi salutăm acest amendament...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, că e un partid cam ciudat, Partidul Național Democrat...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A fost o bâlbă, e pentru prima dată când îl denumesc "național", Partidul Liberal, e o premieră pentru mine...

Este o problemă de principiu. Consider amendamentele bine venite, în scopul urmărit. Reducerea unei fiscalități excesive trebuie să fie făcută. Se referă și la impozitul pe profit și la alte aspecte.

Însă, avem un impediment legislativ major, și anume: Legea nr. 72, a finanțelor publice, în art. 19, reglementează clar: "Fondurile speciale aprobate prin legi speciale se constituie în afara bugetului".

Deci, noi nu putem umbla la existența, cuantumul și finalitatea acestor fonduri. Singura modalitate de rezolvare pe care o propun și colegilor liberali, inițiatorii acestui amendament, este amendarea și modificarea legilor speciale care reglementează această materie, modificare care se va reflecta și în buget. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Domnul deputat Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Sigur, pot fi inovații tehnice cât se poate de interesante, cât se poate de utile, dar ele trebuie, în același timp, să țină cont de anumite reguli, de anumite cutume și de respectul care trebuie acordat instituției care reprezintă cel mai bine democrația într-o țară. Atâta vreme cât președintele care conduce ședința Camerelor reunite sau a Camerei sau a Senatului, când are ceva de discutat, vine la microfon, cred că și domnii miniștri pot veni la microfon, din respect pentru fiecare dintre noi, pentru instituția Parlamentului. Și, de asemenea, colegii din comisie.

Dezbaterile trebuie făcute de la microfon. Cum vine președintele de ședință la microfon, să-și exprime o opinie, toată lumea trebuie să facă la fel.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Este adevărat că în Regulamentul ședințelor comune se precizează că toți vorbitorii iau cuvântul de la tribună. Pentru fluidizarea dezbaterilor și luând exemplul bun al Camerei Superioare a Parlamentului, am montat microfoane la tribună. Și nu cred că nu-i sesizați pe domnii miniștri sau pe președintele comisiei, în momentul când iau cuvântul. Cred că este o formalitate să le pretindem să aleagă una din cele trei tribune care sunt.

Voci din opoziție:

Atunci, să vorbim și noi din sală, fără microfon!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Așa nu se poate! Atunci, chiar am încălca regulamentul! (Vociferări.)

Având în vedere că tot ce este aici este tribună, eu v-aș ruga, totuși, să fiți... (Vociferări, proteste.)

Stimați colegi,

Pentru a fi democrați și a lăsa plenului să decidă, eu supun votului plenului dacă este admisibil ca ministrul și cu președintele Comisiei de buget să vorbească de la tribună, de la microfonul care este instalat în dreptul fiecăruia.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Este evidentă inferioritatea celor care susțin un singur microfon. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Ați auzit amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru, care a fost respins de către comisiile reunite și i-a propus respingerea și domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? Mi se pare că numărarea este inutilă, cu mare majoritate a voturilor a fost respins acest amendament.

Voci din majoritate:

Astea sunt amendamentele lor la buget?!...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră art. 5, în formularea cuprinsă în proiect. Poftiți?

Voci din opoziție:

Trebuie numărate toate voturile!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Contestați majoritatea? Vă rog să poftiți la microfon și să contestați majoritatea!

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, aveți obligația să anunțați câți au fost pentru, câți contra și câte abțineri. Și cer acest lucru în numele Grupului național liberal.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Reluăm votul, stimați colegi, pentru a nu avea discuții.

Deci, pentru amendament și-au manifestat votul 61.

Împotriva amendamentului? Stimați colegi, care comentați mai mult, o să vă oblig să numărați dumneavoastră și vă asigur că e o sancțiune! (Vociferări.)

Abțineri?

Stimați colegi,

Sunt 61 voturi pentru amendament, 206 împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră art. 5, în formula care a fost prezentată în proiectul inițiatorului.

Cine este pentru?

Voci din majoritate:

Nu am numărat o dată? E același lucru! Să numere Hașotti!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

217 voturi pentru.

Împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 217 voturi pentru și 78 împotrivă s-a adoptat art. 5.

La art. 6, dacă aveți observații? Nu aveți.

V-aș ruga să fiți mai prezenți la dezbateri, cei care doriți să interveniți! Domnul deputat Nini Săpunaru, deputat de serviciu din partea Partidului Național Liberal, cu amendamente...

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

La art. 6, se propune un alin. 3 nou, în forma următoare: "În aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global, cu modificările ulterioare, suma prevăzută la Cap. 0601 Subcap.02 – Impozitul pe venit, scade de la 38 de mii de miliarde la 28,059 de mii de miliarde. Guvernul va publica până la data de 31 decembrie 2001 noile cote de impozitare aferente anului 2002".

Acesta este legat și cu alin. 4, nou, în care noi am propus, de asemenea, reducerea cotei de impozit pe profit. Sursele de acoperire pentru această modificare sunt în creșterea taxei de concesionare pentru produsele petroliere. După cum știți, la această oră, prețul de extracție al petrolului românesc este de 60 de dolari și se vinde la intern cu 150 de dolari și această diferență se constituie în profit la Petrom. Un profit pe bunul statutului român.

Considerăm că acest profit și aceste sume trebuie să stea la bugetul de stat și nu la Petrom. Deci, acele profituri imense ale Petromului nu vind din exploatare, vin din vânzare de monopol, din producție de monopol. (Vociferări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină la art. 6, cu privire la amendamentul pe care l-a susținut domnul deputat Nini Săpunaru, din partea Grupului parlamentar al PNL?

Domnule ministru, am rugămintea să vă duceți, totuși, la tribună, pentru că se contestă în continuare modalitatea regulamentară de exprimare și eu nu vreau să pun în discuție probleme care nu există.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Legat de amendamentul propus la art. 6, reducerea impozitului pe salarii cu 10.500 de miliarde de lei ar implica o diminuare a veniturilor bugetului de stat cu aproximativ 4.000 de miliarde de lei, reprezentând 0,3% din produsul intern brut. Pierderea veniturilor din impozitul pe salarii ar conduce la o neîncadrare în deficitul pe care ni l-am propus, de 3%; respectiv, ar conduce la majorarea acestui deficit bugetar.

Legat de actuala cotă medie a redevenței petroliere și, sigur, legat de afirmațiile care au fost făcute, o aprobare a amendamentului produs ar avea următoarele efecte: în primul rând, o reducere a producției de țiței cu peste 1,5 milioane de tone; o reducere a veniturilor societății cu peste 250 de milioane de dolari; reducerea numărului de personal cu peste 10 mii de salariați; diminuarea veniturilor bugetare cu aproximativ 1.200 de miliarde.

Având în vedere aceste argumente, propunem respingerea amendamentelor care au fost făcute. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Rușanu. La același amendament doriți să interveniți? Poftiți să vă susțineți amendamentul.

Și, apoi, domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În legătură cu sursa de finanțare pentru acest amendament și pentru alte amendamente – și mă refer aici la majorarea procentului la redevența la petrol și gaze naturale –, domnul ministru ne-a dat aici niște date, niște cifre, care arată că majorarea procentului la redevența dintre țiței și gaze naturale ar determina o reducere a activității SNP-ului și o reducere a veniturilor bugetare din taxele plătite de către SNP.

Domnule ministru,

Am citit și eu materialul înaintat de dânșii, la această dată SNP-ul își plătește redevența din țiței prin livrare de țiței natural, deci nu plătește taxele respective, ci, din țițeiul extras, o cotă parte din el o dă spre valorificare. Aceasta este problema!

Am analizat și eu datele date de către SNP. Nu sunt corecte. Ei nu plătesc nimic, redevența, la această dată din impozite. Dânșii acordă la această dată o sumă, un cuantum din țițeiul extras.

Problema aceea ridicată de SNP, că în aceste condiții s-ar reduce extracția de țiței în România, este o problemă falsă, pentru că, chiar în aceste condiții când s-ar majora redevența la țiței, prețul țițeiului din extracția internă este mult mai mic decât prețul țițeiului importat.

Toate aceste efecte se vor reflecta în diminuarea costurilor la SNP. Iar, dacă tot vorbim de restructurarea SNP-ului, ar trebui ca dânșii să mai restructureze puțin cei 90 de mii de oameni pe care îi au acolo, salariile imense pe care le au acolo, sponsorizările pe care le face SNP-ul și toate celelalte cheltuieli pe care le are Societatea de Petrol.

Dacă ar fi să răspund colegilor acum, aș spune că mai repede acești bani i-am acorda pentru învățământ sau pentru sănătate, decât să lăsăm SNP-ul și încă două societăți private care sunt în țară la ora actuală și care beneficiază de această redevență...

Domnul Florin Georgescu vorbește de ceva. Parcă îmi aduc aminte că acum vreo patru ani de zile tropăia prin față de la Parchetul General pentru domnul Bivolaru, dar, în fine, s-a uitat... (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Deci rugămintea ar fi să analizeze mai bine propunerea aceea privind majorarea redevenței la țiței și sumele respective rezultate din această redevență. Să stabilească Ministerul Finanțelor sau Parlamentul acum, prin bugetul de stat, să se acorde altor sectoare din economie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș și apoi domnul senator Bădulescu.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor colegi,

Nu întâmplător m-am opus primului amendament pe care l-am discutat, invocând un text de lege care nu poate să fie încălcat, pentru că raportul comisiei extrapolează această argumentare și în domenii și materii în care ea nu își mai găsește locul, și anume: poate este bine, și ridic numai probleme de principiu, pentru a nu reveni pe parcursul dezbaterilor, ca amendamentele constând în introducerea unor alineate noi la art.6 să fie discutate în totalitatea lor, pentru a vedea inconsecvența argumentărilor comisiei.

Prima problemă care a fost ridicată și de comisia de specialitate în respingerea acestor amendamente și care a fost evocată și de domnul ministru aici prezent este că nu se poate umbla la capitolele de venituri și cheltuieli având în vedere că s-ar dezechilibra toate balanțele bugetare.

Vă rog să mă iertați, dar noi pentru ce suntem aici? Ca să compostăm proiectul de buget al Guvernului?!

Recunosc, este o muncă laborioasă, recunosc că într-adevăr a crea aceste dezechilibre prin augmentarea veniturilor sau cheltuielilor ar presupune și alte corelări, dar acesta este rostul nostru. Deci, argumentul nu se poate reține.

Dacă în ceea ce privește fiscalitatea creată prin legi speciale care nu este cuprinsă în bugetul statului, dispoziție legală expresă, nu putem să facem nici un fel de obiecțiune, în ceea ce privește impozitul care face parte ca sursă de venit din bugetul statului, și mă refer la impozitul pe profit, poate să fie modificat prin Legea bugetului, iar Legea impozitului pe profit nu are decât să urmeze cursul acestei legi care devine lege generală pentru ea.

Din aceste considerente și cu argumentele expuse privind reducerea impozitului pe profit, noi subscriem la acest amendament, având în vedere în primul rând că este posibil juridic și necesar în procesul de relansare a economiei.

Este adevărat: se va crea un dezechilibru în ceea ce privește anumite surse de finanțare, se va crea un dezechilibru prin micșorarea capitolului de venituri bugetare, dar acesta este rostul nostru în cadrul acestor dezbateri, și acesta este rostul în primul rând al Ministerului Finanțelor – de a reechilibra ceea ce Parlamentul hotărăște.

Ne mișcăm în anumite cadre. Aceasta este ideea, și cu aceasta am încheiat. Ne mișcăm în anumite cadre. Cadrele sunt fixate de venituri și de cheltuieli, dar noi suntem chemați să mișcăm și să apreciem aceste cadre, cu toate consecințele lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Bădulescu.

 
 

Domnul Dan Laurian Bădulescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Amendamentul propus de Grupul PNL nu este acceptabil. Majorarea redevenței este contraproductivă. Din start vreau să menționez acest lucru.

În acest sens, vreau să vă amintesc că nu de multă vreme România a pierdut o serie de investitori de reputație, investitori care ne asigurau credibilitate în domeniul petrolului și gazelor, tocmai datorită faptului că au fost introduse în exces față de Legea petrolului o serie de taxe, redevențe suplimentare care nu au făcut decât să dea peste cap studiile de fezabilitate, studiile de concept pe care aceste companii le pregătiseră pentru 25 de ani.

Vă reamintesc faptul că, în anul 1992, companii majore, cum ar fi: AMOCO, SHELL, CANADIAN OXIDENTAL ENTERPRISE, au semnat contracte pe 25 de ani în condițiile prevăzute în Legea petrolului, iar Legea petrolului, stimați colegi, are prevederi potrivit bunelor practici internaționale privind toate taxele și redevențele care trebuie plătite - atât taxele și redevențele care se practică pe plan mondiat, cât și adaptări privind situația specifică a sectorului nostru.

În baza acestor contracte aprobate prin hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial, au venit cu toată încrederea și au început investițiile în România. Până în 1997, au făcut investiții de aproape 140 de milioane de dolari. Începând cu 1997, urmare unei nefericite hotărâri a Guvernului PNȚCD-PNL-PD, au fost modificate regulile jocului, astfel încât au fost introduse taxe suplimentare de 10 dolari pe tona de țiței și de 25 de dolari pe normal mia metru cub. Acestea, evident că au dat peste cap studiile de fezabilitate făcute de aceste companii și, cu tot efortul pe care l-au depus la toate autoritățile în acea vreme, nu au reușit să remedieze lucrurile, astfel încât au fost nevoiți să părăsească țara.

Atragerea unor investitori străini în acest domeniu, mai ales a unor investitori de marcă, este o muncă dificilă. Dar în momentul în care aceștia părăsesc țara, cred că aceasta este o adevărată catastrofă, și uitați-vă că de atunci, în ultimii patru ani de zile, nu s-a reușit atragerea unor alți investitori de calibru, tocmai datorită faptului că noi am dovedit că nu suntem capabili să menținem stabilitatea cadrului legislativ.

Cel mai păgubos lucru pentru un investitor, mai ales un investitor de marcă, este acela de a constata că într-o țară stabilitatea cadrului legislativ este oricând călcată în picioare.

În consecință, în momentul acesta, în care există din nou negociere cu firme de prestigiu, există o serie de acorduri de explorare și împărțire a producției pe termen lung, investiții majore, consider că a modifica în acest moment redevențele în domeniul petrolului, respectiv pentru extracția și producția de țiței și gaza naturale, ar fi contraproductivă și nu își are rostul atâta timp cât există un cadru legal care, repet, este adaptat principiilor și bunelor practici internaționale.

Stimați colegi,

În consecință, doresc să nu mai repetăm greșeala care s-a făcut începând cu 1997 și doresc să ne păstrăm consecvența în menținerea unui cadru legislativ solid, adaptat bunelor principii și practici internaționale, astfel încât să reușim să atragem din nou în țară marii investitori de care sectorul de petrol și gaze are atâta nevoie.

Resping, deci, amendamentul făcut de Grupul PNL.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Poftiți, domnule Nini Săpunaru.

V-aș ruga, cu această intervenție, să închidem dezbaterile la acest punct.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule președinte,

Totuși nu ne puteți opri dreptul...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

V-am dat cuvântul, stimate coleg.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

V-aș ruga: nu sunt deputat de serviciu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rectific. Nu sunteți deputat de serviciu. Sunteți reprezentantul Partidului Național Liberal.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Mulțumesc.

Întrebarea pe care eu o pun astăzi: deocamdată PETROM-ul extrage la un preț de cost de 60 de dolari, da? Dumneavoastră spuneți aici că taxa de redevență este conform normelor internaționale. Noi am căutat în afară și am găsit cea mai mică taxă: 21%.

Deci la noi, deocamdată, avem 3% taxă de concesiune, iar redevența mai urcă 4%, și deocamdată doar PETROM-ul extrage. Și ce am făcut în această situație? Mai târziu, dăm zăcămintele cu o taxă generală de doar 7%.

Domnilor deputați,

Pe de altă parte, avem cea mai mare fiscalitate asupra veniturilor. Se duce undeva la 70%.

Reducerea acestui impozit pe venit ar duce la o mai bună colectare. Știți foarte bine, și istoria din urmă cu doi - trei ani de zile ne arată că atunci când s-a redus impozitul pe profit pentru exporturi s-a constatat o creștere bruscă a încasării veniturilor. De asemenea când s-a scăzut impozitul pe chirii. Întotodeauna când s-a dus impozitarea la un nivel rezonabil, s-a constatat o creștere de încasări.

Trebuie să regândim. De aceea am propus aceste amendamente și am cerut domnului ministru să vină cu o opinie politică de schimbare – dacă este sau nu este de acord să schimbăm arhitectura bugetară, și am solicitat prezența ministrului de Finanțe în Comisia pentru buget, finanțe și bănci la discutarea acestor amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat amendamentul formulat de colegii noștri liberali. Ați văzut și motivele din raportul de respingere al comisiei și răspunsul similar al domnului ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noștri de la Partidul Liberal.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 212 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 212 voturi împotrivă, 70 pentru, amendamentul Partidului Național Liberal a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.6 în ansamblu.

 
 

Domnul Nini Săpunaru (din sală):

Mai este un alineat!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

De asemenea, avem un alineat nou. Am solicitat alin.4 nou: "În anul 2002, cota generală de impozitare pe profit se stabilește la 15%". Sursă: avem tot creșterea taxei de redevență.

Cum am motivat această chestiune. Este vorba de creșterea profitabilității întreprinderilor.

De asemenea, revin: există multiple posibilități la această oră de a eluda Legea impozitului pe profit. Nu este bine spus "a eluda"; poate de a evita Legea impozitului pe profit. Avem zone libere, avem zone defavorizate, avem impozitul pentru întreprinderile mici și mijlocii care este redus – la 1,5% pentru microîntreprinderi, avem reducerea pentru întreprinderile mici și mijlocii. Deja se constată o migrare a profiturilor, a veniturilor din sfera serviciilor pe microîntreprinderi, unde impozitarea este de doar 1,5%.

Vă rog să vă gândiți cu atenție și să analizați acest articol, pentru că noi considerăm că deja cota de impozit pe profit care este stabilită astăzi la 25% nu mai corespunde realităților economice. Există, repet, multiple posibilitățile legale de evitare a plății acestui impozit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină în favoarea acestui amendament. Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Acest amendament de reducere a cotei de impozit de la 25% la 15% are un dublu efect: în primul rând, un efect al diminuării veniturilor bugetului de stat, așa cum sunt ele prezentate, cu peste 12.000 de miliarde de lei, deci aproximativ 0,9% din p.i.b., și o diminuare a veniturilor bugetelor locale cu aproximativ 120 de miliarde de lei.

Ce s-ar întâmpla dacă am accepta acest amendament? Pe de o parte, ar trebui să avem o descreștere a cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra în deficitul de 3%, sau o creștere a deficitului de 3%, ceea ce ar produce cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi noi și, sigur, ar conduce la o creștere a inflației în perioada următoare, datorită faptului că finanțarea unui deficit mai mare probabil s-ar face nu numai cu surse neinflaționiste.

De aceea, și, sigur, având în vedere argumentele care au fost supuse atenției dumneavoastră legate de redevență, considerăm că această diminuare a cotei impozitului pe profit de la 25% la 15% nu este sau nu poate să fie acceptată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Cu privire la amendamentul domnului de Nini Săpunaru, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Împotrivă? 214 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 214 voturi împotrivă, 71 de voturi pentru, amendamentul domnului Nini Săpunaru a fost respins.

Dacă la art.6 mai doriți să adăugați ceva.

Poftiți, domnule Nini Săpunaru.

Vă rog să vă referiți, potrivit raportului comisiei, la numărul amendamentului pe care îl susțineți.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Este vorba de art.6 alin.5 nou: "Impozitul pe terenul agricol prevăzut în Legea nr.34/1994 cu modificările și completările ulterioare se suspendă pentru exercițiul bugetar al anului 2002".

Considerăm că suma prevăzută, de 18 miliarde, și așa nu contează în total construcție bugetară. Având în vedere că milionul la hectar nu a ajuns decât, după calculele noastre, la 25% din suprafață, eu zic că putem să nu colectăm în acest an acele 18 miliarde.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva să intervină.

Domnul ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Legat de acest amendament, aș vrea să fac următoarea remarcă, și anume că impozitul pe terenul agricol, așa cum este reglementat prin Legea nr.34/1994 modificată prin Ordonanța Guvernului nr.8/2001, constituie sursă de venituri ale bugetelor locale, și nu a bugetului de stat. Ca atare, nu putem fi de acord cu acest amendament.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru.

Cine este pentru? 76 de voturi pentru.

Împotrivă? 213 voturi împotrivă

Abțineri? Nu sunt.

Cu 213 voturi împotrivă, 76 de voturi pentru, amendamentul domnului Nini Săpunaru a fost respins.

Dacă mai sunt la art.6.

Poftiți, domnule deputat Nini Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Aș dori să spun că nu sunt neapărat amendamentele mele. Am lucrat la ele, dar sunt amendamentele Grupului liberal și le susțin în numele Grupului liberal.

Art.6 alin.6 nou: "În cursul anului 2002 se suspendă colectarea cotelor din taxele de școlarizare prevăzute în anexa nr.1 la cap.0801, subcapitolului 08."

Prin această colectare, se creează o discriminare între sectoarele de învățământ de stat și cel particular. Sursele de acoperire aferente se găsesc în amendamentele următoare pe care le-am formulat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plecăm de la ideea că acest amendament nu poate să fie acceptat. Care sunt motivele pentru care susținem acest lucru: pe de o parte, unul din principalele motive este acela că, prin acest act normativ, act politic al Guvernului nostru, creăm surse suplimentare pentru învățământul românesc. Mai mult, acest act normativ nu operează o discriminare între învățământul de stat și cel particular, ambele forme intrând sub incidența actului normativ pe care l-am menționat.

În cazul în care am accepta acest amendament, ar trebui să reducem cu peste 200 de miliarde de lei bugetul Ministerului Educației și Învățământului și, ca atare, sursele pentru această activitate s-ar diminua.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Nini Săpunaru dorește să mai facă o completare.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Cred că nu ne înțelegem.

Domnule ministru, învățământul de stat este gratuit, după știința noastră. Sunt câteva forme la învățământul de stat unde se plătesc taxe, dar principalele încasări sunt de la facultățile private.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Completarea dumneavoastră nu schimbă soluția.

Stimați colegi,

Ați auzit amendamentul Grupului Partidului Național Liberal. Ați văzut și raportul comisiei pentru care l-a respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat.

Cine este pentru? 78 de voturi pentru.

Împotrivă? 211 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu 211 voturi împotrivă, 78 de voturi pentru și o abținere, amendamentul cu privire la art.6 alin.6 al Partidului Național Liberal a fost respins.

Mai aveți alt amendament la art.6?

Poftiți, domnule Nini Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Art.6 alin.7 nou: "În cursul anului 2002, redevența petrolieră minimă prevăzută în Legea nr.34/1995 a petrolului, la art.30, este de 21%."

Nivelul redevenței practicate în România este de 10 ori mai scăzut decât cel practicat la nivel mondial.

Propunem începerea unui proces de realiniere și o creștere de numai 7 ori, prin majorarea de la 3% la 21% în anul 2002. Această creștere aduce un plus de venit la bugetul de stat estimat la 7.000 de miliarde de lei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai dorește să susțină cineva acest amendament pe care comisiile l-au respins?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală):

S-a răspuns.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci s-a răspuns la acest amendament deja.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de Partidul Național Liberal.

Cine este pentru? 77 de voturi pentru.

Împotrivă? 214 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 214 voturi împotrivă, 77 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Mai aveți vreun amendament cu privire la art.6, alin.8, penultimul?

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

În cursul anului 2002, se suspendă prevederile din Ordonanța Guvernului nr.73/1999 referitoare la impozitul pe veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și vânzarea părților sociale care au fost prevăzute în Anexa nr.1, capitolul 0601, subcapitol 09. Este nevoie ca piața de capital să fie lăsată să se dezvolte, iar suma prevăzută este supraestimată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să susțină acest amendament?

Domnul ministru.

În afară de Partidul Național Liberal, spuneam dacă mai dorește cineva să-l susțină.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Ce ar însemna acceptarea acestui amendament? Ar însemna, pe de o parte, diminuarea veniturilor cu această destinație, venituri care au fost proiectate în bugetul pe anul 2002 la suma de 40 de miliarde de lei și, ca atare, modificarea balanței bugetului general consolidat.

Nu considerăm că această sumă de 40 de miliarde de lei este supradimensionată, plecând de la faptul că, numai pe primele 9 luni ale acestui an, s-au încasat peste 23 de miliarde de lei din această destinație. De asemenea, considerăm, într-un fel, anormal ca, numai după 2 ani de la aplicarea impozitului pe venitul global să se procedeze la scoaterea din globalizare a unor tipuri de venituri cum este și acesta. Ca atare, nu putem fi de acord cu susținerea amendamentului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de Partidul Național Liberal cu privire la art.6, alin.8.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 220 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 220 voturi împotrivă, 63 pentru, 7 abțineri, s-a respins amendamentul.

Dacă mai există alt amendament?

Poftiți, domnule deputat Nini Săpunaru.

Cu privire la art.6 alin.9.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Alin.9. În anul 2002, accizarea produselor petroliere se realizează numai la unitățile de desfacere cu amănuntul. Prin colectarea accizelor la consumatorul final se realizează o administrare mai bună a acestor impozite indirecte și o majorare a contribuției.

De asemenea, există foarte multe exemple europene și există o regulă comunitară vizavi de mutarea acestor accize cât mai aproape de consumatorul final. După cum știți, în Occident se practică această accizare la pompă.

La ora actuală, având în vedere că avem o mai bună posibilitate de control, majoritatea benzinăriilor au case de marcat acum, au aparatură de contorizare, cred că putem să mutăm această acciză, din nou, la pompă, pentru că vom avea, mai mult ca sigur, un plus de venit.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu cred că se exagerează, și de o parte și de alta. Ministerul Finanțelor și comisia ne spun că nu putem umbla nici la venituri, nici la cheltuieli, pentru că dezechilbrăm tot, și noi, de fapt, asta vrem, dar, de data aceasta, se trece în cealaltă extremă: să reglementăm, în Legea bugetului, ceea ce nu este al Legii bugetului.

Amendamentul anterior se referea la o ordonanță care, de la 1 ianuarie, este abrogată, așa că nu putem să votăm pentru el, iar acest amendament se referă la modalitatea în care se colectează veniturile bugetare. Or, această modalitate de colectare este altceva decât sursa venitului. Sursa venitului este acciza. Modalitatea de colectare de la cel care umple la pompă sau de la cel care încasează finalul acestor venituri nu este problema noastră, ci este problema legilor speciale. De aceea vom vota, din punct de vedere al tehnicii juridice, împotriva acestui amendament.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Cred că distinsul domn deputat Bolcaș nu a înțeles exact ce am propus noi.

Ideea este următoarea: că, prin mutarea accizelor la pompă, există posibilitatea unei creșteri de venituri. Nu solicităm un lucru nou, a mai fost în România această modalitate de accizare. Atunci nu a dat rezultate și s-a trecut la accizarea la producătorul direct, deci direct la rafinărie, însă circulă foarte mult combustibil neaccizat pe teritoriul României, care, de cele mai multe ori, ajunge în pompă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Un comentariu am, domnule președinte, de făcut aici. Schimbarea locului de încasare a accizelor la produsele petroliere, de la producător sau importator, la consumatorul final nu este de natură să mărească gradul de colectare a acestui venit. Mai mult, această schimbare va crea costuri suplimentare privind administrarea acestuia și, sigur, va crea unele distorsiuni în încasarea acestui tip de impozit la bugetul de stat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să acordați atenție votului final asupra acestui amendament.

Deci cine este pentru amendamentul Partidului Național Liberal? 26 voturi pentru.

Împotrivă? 240 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? 15 abțineri.

Cu 240 voturi împotrivă, 26 pentru amendament, 15 abțineri, a fost respins.

Stimați colegi,

Supun art.6 votului dumneavoastră. V-aș ruga să vă exprimați votul cu privire la art.6 în formularea pe care a prezentat-o inițiatorul.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? 80 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 214 voturi pentru, 80 împotrivă, 2 abțineri, fost adoptat art.6.

La art.7, dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.7.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

296 voturi pentru, unanimitatea celor prezenți, în acest moment.

La art.8, vă rog să urmăriți amendamentul 4 al comisiei de la pag.2.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4 de la pag.2? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 4 cu privire la art.8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 212 voturi pentru, 66 împotrivă, nici o abținere, a fost adoptat amendamentul 4 și, în consecință, noua alcătuire a art.8.

La titlul cap.III, dacă aveți observații? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

278 voturi pentru, 16 abțineri, nici un vot împotrivă.

La art.9, dacă sunt observații?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul senator Ionel Alexandru, din partea Partidului România Mare.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi propunem următoarea redactare, pentru o mai bună formulare a textului: "Nivelurile prevăzute în Bugetul de stat pe anul 2002 reprezintă limite maxime care pot fi depășite numai în condiții bine motivate și în conformitate cu prevederile legale" și apoi textul curge.

Motivația este următoarea, și anume: pe parcursul unui an fiscal, nivelul alocat pentru bugetul de stat, pentru unele ministere, în situații deosebite sau din motive fortuite, poate fi modificat crescător sau descrescător.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să mai intervină? Nu.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de acest amendament, vreau să comentez faptul că, dacă s-ar accepta această reformulare a art.9, s-ar crea foarte multe nelămuriri. În primul rând, această propunere de reformulare este în contradicție cu prevederile Legii finanțelor publice. Pe de altă parte, formularea "pot fi depășite numai în condiții bine motivate" dă naștere la întrebarea care sunt condițiile acestea bine motivate, cine stabilește aceste condiții, care sunt criteriile. Mai mult, art.80 din Legea finanțelor publice spune clar că cheltuielile reprezintă credite bugetare care nu pot fi depășite. Deci, ca atare, suntem împotriva acestei reformulări a art.9.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat amendamentul colegilor noștri de la Partidul România Mare, pe care-l găsiți la raport cuprinzând amendamentele respinse, la punctul 13.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Partidului România Mare.

Cine este pentru? 80 de voturi pentru.

Împotrivă? 272 voturi împotrivă. (Amuzament în Grupul PRM) Nu, nu...

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Numărați și mașiniștii?!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

221 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 221 voturi împotrivă, 80 pentru, amendamentul Grupului parlamentar România Mare a fost respins.

Dacă la art.9 mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.9, în formula prezentată în proiect.

Cine este pentru? 224 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 224 voturi pentru, 57 împotrivă, art.9 a fost adoptat.

Dacă aveți obiecțiuni sau alte intervenții la art.10?

Vă rog.

Domnul deputat Ifrim de la Partidul România Mare.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

La art.10, Comisiile de sănătate și familie, atât de la Cameră, cât și de la Senat, propun un alin.2 nou, după cum urmează: "Aceste prevederi privind posibilitatea limitării deschiderii de credite bugetare pentru efectuarea cheltuielilor sub nivelurile aprobate, nu se aplică Fondului de asigurări sociale de sănătate. Nivelul cheltuielilor pentru bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate este egal cu nivelul veniturilor colectate".

Doresc ca să susțin acest amendament. Rolul celor două Comisii de sănătate va fi, până la succesul nostru, rolul lui Cato în Senatul roman: Totuși, Cartagina există!

Starea de sănătate a populației, nu vreau să vă mai repet, în luna aprilie spuneam niște indicatori, este aceeași stare dezastruoasă și în plină degringoladă pe care o cunoașteți. În aceste condiții, Casa Națională de Asigurări de Sănătate funcționează ca o instituție care are dreptul să colecteze banii, dar nu are dreptul să-i cheltuie. Nu există o reală autonomie a acestei instituții și este contrar tuturor modurilor în care funcționează Casele în Uniunea Europeană. În aceste condiții, se stabilește ca să existe o sumă de venituri de 50.863.191.157 venituri, din care noi putem cheltui 47.796.378.386. Deci sănătatea stă atât de bine, încât noi aducem venituri la bugetul de stat!

Situația, la sfârșitul anului 2000, a fost cu 5.600 excedent în buget, cu 2.800 datorii ale spitalelor, care nu sunt plătite până în ziua de astăzi. Și situația continuă, condiție în care, începând cu medicamentele care nu sunt în spitale, continuând cu salarizarea medicilor, ne aflăm în această situație.

Comisiile nu cer decât un singur lucru: să fim lăsați ca ceea ce se adună, 14%, de la fiecare contribuabil să fie dat înapoi tot pentru sănătate. Nu este fond public, este fond adunat de la oameni, iar cu 5 ani în urmă s-a înființat Casa de Asigurări de Sănătate, tocmai pentru a o separa din bugetul de stat. Astăzi însă ea este cu această sumă luată de la oameni, sumă pe care noi trebuie s-o cheltuim în așa fel cum dorește Ministerul Finanțelor, pentru ca să poată face cu ea și alte lucruri în afară de sănătate.

Solicităm acest amendament, sigur nu vom avea succes, dar sperăm că, într-un viitor, glasul rațiunii va triumfa și se va realiza starea în care se găsește sănătatea națiunii române.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Comentariul pe care vreau să-l fac vizavi de acest amendament este legat de faptul că cheltuielile bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate nu se realizează prin deschideri de credite. Aceste deschideri de credite bugetare se fac numai pentru cheltuielile bugetului de stat, de fapt, legea pe care o discutăm astăzi: Legea bugetului de stat.

Acest Fond de asigurări sociale de sănătate este o parte componentă a bugetului consolidat, și nu a bugetului de stat, cel pe care îl discutăm astăzi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Ifrim dorește să mai facă o intervenție.

Poftiți.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mă iertați. Nu sunt finanțist și iertați-mi necunoașterea. Dacă din răspunsul domnului ministru pot să înțeleg faptul că vom putea cheltui toată suma pe care o obținem la venituri, nu pot decât să-i mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule ministru, pentru că are și domnul deputat Sassu de la Grupul Partidului Democrat o intervenție.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule coleg,

Răspunsul este nu. Deci nu veți cheltui, pentru că, totdeauna, prin practica actualului Guvern, se caută să se facă excedent la acest fond, pentru a se acoperi găurile din bugetul de stat. Dar răspunsul domnului ministru este corect: această limitare, nefiind vorba de deschiderea de credite bugetare, acest tip de amendament nu-și are locul aici.

Îmi pare rău, deși problema pe care ați ridicat-o este foarte corectă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să adăugați ceva, domnule ministru?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Doar un scurt comentariu legat de faptul că, atunci când a fost înființat acest fond, el a fost înființat în anul 1998, a avut excedent, și în anul 1998, și în 1999, și în anul 2000, deci nu este un excedent care vine numai din anul 2001, iar acest excedent este strâns pentru a fi utilizat de Casa de sănătate în special pentru procesul de informatizare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM, pe care-l găsiți la capitolul "Amendamente respinse", la punctul 18.

Cine este pentru? 74 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 206 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 74 voturi pentru, 206 împotrivă, 8 abțineri, a fost respins amendamentul.

Supun votului dumneavoastră art.10, în formularea cuprinsă în proiectul de buget.

Cine este pentru art.10? 194 voturi pentru.

Împotrivă? 80 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cu 194 voturi pentru, 80 împotrivă, nici o abținere, art.10 a fost adoptat.

La art.11, vă rog să urmăriți amendamentul 5 din raportul Comisiilor de buget, amendamentul 5 de la pag.3. Dacă aveți observații la amendamentul 5? Nu aveți. Supun votului dumneavoastră amendamentul 5 cu privire la art.11.

Cine este pentru? 209 pentru.

Împotrivă? 81 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 209 voturi pentru, 81 împotrivă, amendamentul 5 a fost admis și în consecință, art.11 va avea alcătuirea rezultată din votul acestui amendament.

La art.12 dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.12.

Cine este pentru? Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

La pag.7 din amendamentele respinse se află și un amendament propus de mine. Este vorba de o precizarea care nu ar fi modificat în nici un fel cifrele din buget, dar ar fi făcut bugetul mai transparent și mai...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La care amendament vă referit domnule deputat?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Art.12, nu?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da, da.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, art.12, alin.1, "ordonatorii principali de credite" și eu ceream o precizare: "în număr de..." și după care textul curge, dar văd că onorata noastră Comisie de buget, finanțe nu a fost de acord cu această propunere, socotind-o nenecesară. Eu încerc să îmi explic de ce nu a fost admisă, nu era o chestiune de modificare și de refinanțare, ci pur și simplu de transparență, de putere ca acest buget să poată fi citit de cât mai multă lume și înțeles ca atare.

De fapt, la articolul acesta, în măsura în care se prevede numărul de ordonatori principali de credite, se vede și caracterul împrăștiat al bugetului, faptul că el nu se orientează pe direcțiile principale ale dezvoltării țării și voi sublinia mai târziu un aspect foarte interesant în această privință.

Dacă, într-adevăr, la anexa 3 am fi avut și un capitol inițial de sinteză pe categoriile de ordonatori de credite cu sumele principale prevăzute pentru fiecare, am fi văzut clar acest lucru. Avem ordonatori de credite care chiar se suprapun într-o anumită măsură. De exemplu: Ministerul Culturii și Ministerul Informațiilor au cam un obiect de activitate asemănător în multe privințe și acolo se poate vedea, într-adevăr, faptul că există asemenea suprapuneri, dar mai există și altele, multe altele în această privință. (Se oprește microfonul.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze, am vrut să opresc microfonul meu, nu al dumneavoastră.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da. Vă rog foarte mult dați-mi posibilitatea să-mi exprim punctul de vedere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu a fost cu intenție.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Deci, stimați colegi, se vede aici o dorință de a nu fi transparenți până la capăt în problemele bugetului. În cele peste 10.000 de pagini pe fiecare ordonator de credite, orientarea bugetului, esențială, nu se poate vedea. Eu am încercat să fac o mică sinteză pe un număr de 17 ordonatori de credite și am observat că la cei 16 luați în comparație cu bugetul Ministerului Culturii, la toți avem o creștere de procente față de bugetul pe 2001; pe 2002 avem o creștere de la 109 la 123%, pe când la Ministerul Culturii avem o scădere de la 100% la 90%, ceea ce dovedește că avem de a face cu un buget anticultural, ceea ce mi se pare distructiv și lipsit de logică în raport cu dezvoltarea noastră de viitor și cu obligația de a fi totuși un stat de cultură la gurile Dunării, cum a spus Eminescu.

Observăm că avem creșteri absolut nejustificate la ordonatorii de credite care nu au perspectivă de dezvoltare în viitor, cum este Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Oricum, noi vă facem observații, puterea hotărăște și poate să dispună cum dorește. Dezvoltarea bugetului ca atare este o sarcină a puterii, iar opoziția trebuie să aducă îmbunătățiri cât poate la realizarea bugetului, printre care și această cerință a transparenței și a posibilității ca bugetul să fie citit de cât mai multă lume, pentru că aici, în acest articol și în această precizare, se află cheia bugetului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește altcineva să susțină acest amendament? Nu. Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceeași preocupare pentru transparență o avem și noi, Guvernul. De aceea, aș vrea să vă dau două explicații: în primul rând, nu din faptul că nu suntem transparenți nu am dori să punem acest număr aici, ci datorită faptului că ar exista posibilitatea ca, în cursul exercițiului bugetar, să se schimbe, să se întâmple modificări, să se facă reorganizări, dar, într-adevăr, așa cum spuneți și dumneavoastră, este esențial să se știe exact câți sunt acești ordonatori de credite și care este denumirea lor. În acest sens, suntem de acord cu propunerea dumneavoastră, în sensul de a introduce o listă la începutul anexei 3 care să enumere toți ordonatorii principali de credite în așa fel încât să se știe clar care sunt aceștia.

Legat de afirmația pe care ați făcut-o cu bugetul culturii, aș vrea să vă reamintesc că, de anul acesta, procesul de descentralizare a început și în acest domeniu, și anume sumele care sunt reflectate în bugetul de stat ca atare, sigur, ele sunt în mod comparativ mai mici decât cele de anul trecut, dar ele trebuiesc analizate în comun, împreună și cu sumele alocate cu această destinație bugetelor locale, un număr de peste 17 unități din 9 județe și municipiul București au trecut în subordinea autorităților locale cu sumele respective, iar, făcând analiza comună a bugetului de stat și a bugetelor locale la această acțiune a culturii, vom observa că există o creștere a cheltuielilor cu această destinație.

Aș vrea să concluzionez deci că suntem de acord cu această modificare în sensul unei liste de cuprins la începutul anexei 3, care să aibă în vedere toți ordonatorii de credite. Vă mulțumesc pentru această remarcă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat. Cu privire la acest amendament? Vă rog. Întrebasem mai înainte și nu a fost nimeni doritor.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Cu privire la art.12, unde avem și noi amendament și sunt de fapt mai multe amendamente ale grupurilor parlamentare și cred că, în sfârșit, avem un răspuns corect al Ministerului Finanțelor Publice că a revenit asupra modului în care s-a gândit de fapt la bugetul anului 2001 să împartă ordonatorii principali de credite pe autorități publice și administrația publică centrală, așa cum, de altfel, sunt definite în Constituție sau în alte legi speciale, numai că noi am fi vrut la art.12, în final, așa cum este făcut amendamentul, toate autoritățile publice să fie tratate la fel, nediscriminatoriu și nu numai Camera Deputaților, Senatul și Administrația Prezidențială. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină la acest amendament?

Rog șefii grupurilor parlamentare să poftească în sală toți deputații și senatorii, pentru că s-au subțiat rândurile.

Stimați colegi, deputați și senatori, care vă aflați în foaier, vă rog să poftiți în sala plenului. (Acționează butonul soneriei pentru chemarea parlamentarilor în sală.)

 
 

- după o foarte scurtă pauz㠖

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, insist să poftiți în sală, pentru că altfel vom fi obligați să facem apel nominal.

Rog secretariatul tehnic al celor două Camere să-mi aducă listele cu deputații și senatorii, să începem apelul nominal.

Începem apelul cu Camera Deputaților.

 
 

Domnul Borbély László:
- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - absentă -
- Albu Gheorghe - absent -
- Ana Gheorghe - absent -
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă -
- Andea Petru - prezent -
- Andrei Ioan - absent -
- Andrei Zeno - absent -
- Andronescu Ecaterina - absentă -
- Antal Istvan - prezent -
- Anton Marin - prezent -
- Antonescu Crin Laurențiu - prezent -
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent -
- Apostolescu Maria - prezentă -
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă -
- Ariton Gheorghe - prezent -
- Armaș Iosif - prezent -
- Arnăutu Eugenu - prezent -
- Asztalos Ferenc - prezent -
- Baban Ștefan - prezent -
- Babiaș Iohan-Peter - absent -
- Babiuc Victor - absent -
- Baciu Mihai - prezent -
- Bahrin Dorel - prezent -
- Baltă Mihai - prezent -
- Baltă Tudor - absent -
- Bar Mihai - prezent -
- Bara Radu Liviu - absent -
- Barbu Gheorghe - prezent -
- Bartoș Daniela - absentă -
- Bădoiu Cornel - prezent -
- Bălan Marian - prezent -
- Bălăeț Dumitru - prezent -
- Bălășoiu Amalia - absentă -
- Băncescu Ioan - prezent -
- Bâldea Ioan - prezent -
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent -
- Bentu Dumitru - absent -
- Bercăroiu Victor - prezent -
- Berceanu Radu Mircea - absent -
- Bereczki Endre - prezent -
- Birtalan Akos - prezent -
- Bivolaru Ioan - prezent -
- Bleotu Vasile - prezent -
- Boabeș Dumitru - prezent -
- Boagiu Anca Daniela - absentă -
- Boajă Minică - prezent -
- Boc Emil - prezent -
- Bogea Angela - prezentă -
- Boiangiu Cornel - prezent -
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent -
- Bondi Gyongyike - prezentă -
- Borbely Laszlo - prezent -
- Bozgă Ion - prezent -
- Bran Vasile - absent -
- Brînzan Ovidiu - absent -
- Brudașca Damian - prezent -
- Bucur Constantin - absent -
- Bucur Mircea - prezent -
- Buga Florea - absent -
- Burnei Ion - prezent -
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă -
- Buzatu Dumitru - prezent -
- Buzea Cristian Valeriu - absent -
- Calcan Valentin Gigel - prezent -
- Canacheu Costică - absent -
- Cazimir Ștefan - absent -
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - prezent -
- Cășunean-Vlad Adrian - absent -
- Cerchez Metin - prezent -
- Cherescu Pavel - absent -
- Chiliman Andrei Ioan - prezent -
- Chiriță Dumitru - prezent -
- Ciontu Corneliu - absent -
- Ciontu Corneliu - absent -
- Ciuceanu Radu - prezent -
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent -
- Cîrstoiu Ion - absent -
- Cladovan Teodor - prezent -
- Cliveti Minodora - prezentă -
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent -
- Cojocaru Nicu - prezent -
- Crăciun Dorel Petru - prezent -
- Creț Nicoară - prezent -
- Cristea Marin - prezent -
- Crișan Emil - prezent -
- Dan Matei-Agathon - absent -
- Daraban Aurel - prezent -
- Dinu Gheorghe - absent -
- Dobre Traian - prezent -
- Dobre Victor Paul - prezent -
- Dobrescu Smaranda - prezentă -
- Dolănescu Ion - prezent -
- Dorian Dorel - absent -
- Dorneanu Valer - absent -
- Dragomir Dumitru - absent -
- Dragoș Liviu Iuliu - absent -
- Dragu George - prezent -
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent -
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă -
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent -
- Dumitriu Carmen - prezentă -
- Duțu Constantin - prezent -
- Duțu Gheorghe - absent -
- Enescu Nicolae - absent -
- Erdei Doloczki Istvan - prezent -
- Eserghep Gelil - prezent -
- Fâcă Mihail - prezent -
- Firczak Gheorghe - prezent -
- Florea Ana - prezentă -
- Florescu Ion - prezent -
- Fotopolos Sotiris - prezent -
- Frunzăverde Sorin - absent -
- Gaspar Acsinte - prezent -
- Georgescu Filip - prezent -
- Georgescu Florin - prezent -
- Gheorghe Valeriu - prezent -
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent -
- Gheorghiu Adrian - prezent -
- Gheorghiu Viorel - prezent -
- Gingăraș Georgiu - absent -
- Giuglea Ștefan - prezent -
- Godja Petru - absent -
- Grădinaru Nicolae - prezent -
- Grigoraș Neculai - prezent -
- Gubandru Aurel - prezent -
- Gvozdenovici Slavomir - prezent -
- Hașotti Puiu - prezent -
- Hogea Vlad Gabriel - prezent -
- Holtea Iancu - prezent -
- Hrebenciuc Viorel - prezent -
- Ianculescu Marian - prezent -
- Ifrim Mircea - prezent -
- Ignat Miron - prezent -
- Ilie Aurel-Constantin - absent -
- Iliescu Valentin Adrian - prezent -
- Ionel Adrian - prezent -
- Ionescu Anton - prezent -
- Ionescu Costel Marian - absent -
- Ionescu Dan - prezent -
- Ionescu Daniel - prezent -
- Ionescu Mihaela - prezentă -
- Ionescu Răzvan - prezent -
- Ionescu Smaranda - absentă -
- Iordache Florin - prezent -
- Iriza Scarlat - prezent -
- Ivănescu Paula Maria - absentă -
- Jipa Florina Ruxandra - absentă -
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - prezent -
- Kelemen Hunor - prezent -
- Kerekes Károly - prezent -
- Kónya-Hamar Sandor - prezent -
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent -
- Kovacs Zoltan - prezent -
- Lari-Iorga Leonida - absentă -
- Lazăr Maria - prezentă -
- Lăpădat Ștefan - prezent -
- Lăpușan Alexandru - prezent -
- Leonăchescu Nicolae - prezent -
- Lepădatu Lucia-Cornelia - prezentă -
- Lepșa Sorin Victor - prezent -
- Loghin Irina - absentă -
- Luchian Ion - prezent -
- Magheru Paul - prezent -
- Maior Lazăr Dorin - prezent -
- Makkai Grigore - prezent -
- Man Mircea - absent -
- Manolescu Oana - prezentă -
- Marcu Gheorghe - absent -
- Mardari Ludovic - prezent -
- Marin Gheorghe - prezent -
- Marineci Ionel - prezent -
- Márton Árpád-Francisc - prezent -
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent -
- Mărăcineanu Adrian - prezent -
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă -
- Mândroviceanu Vasile - absent -
- Mera Alexandru-Liviu - prezent -
- Merce Ilie - prezent -
- Meșca Sever - prezent -
- Miclea Ioan - prezent -
- Micula Cătălin - absent -
- Mihalachi Vasile - prezent -
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent -
- Mincu Iulian - prezent -
- Mircea Costache - prezent -
- Mirciov Petru - prezent -
- Miron Vasile - prezent -
- Mitrea Manuela - prezentă -
- Mitrea Miron Tudor - absent -
- Mitu Dumitru Octavian - absent -
- Mițaru Anton - prezent -
- Mînzînă Ion - absent -
- Mocioalcă Ion - prezent -
- Mocioi Ion - prezent -
- Mogoș Ion - absent -
- Mohora Tudor - prezent -
- Moisescu George Dumitru - prezent -
- Moisoiu Adrian - prezent -
- Moiș Văsălie - prezent -
- Moldovan Carmen-Ileana - prezentă -
- Moldovan Petre - prezent -
- Moldoveanu Eugenia - prezentă -
- Moraru Constantin Florentin - absent -
- Motoc Marian Adrian - absent -
- Musca Monica-Octavia - prezentă -
- Mușetescu Ovidiu Tiberiu - absent -
- Naidin Petre - prezent -
- Nan Nicolae - prezent -
- Nassar Rodica - absentă -
- Naum Liana-Elena - prezentă -
- Nădejde Vlad-George - prezent -
- Năstase Adrian - absent -
- Năstase Ioan Mihai - prezent -
- Neacșu Ilie - prezent -
- Neagu Ion - prezent -
- Neagu Victor - absent -
- Neamțu Horia-Ion - prezent -
- Neamțu Tiberiu-Paul - prezent -
- Nechifor Cristian - prezent -
- Negoiță Gheorghe-Liviu - absent -
- Nica Dan - absent -
- Nicolae Ion - prezent -
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent -
- Nicolescu Mihai - prezent -
- Nicolicea Eugen - prezent -
- Niculescu Constantin - prezent -
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent -
- Nistor Vasile - prezent -
- Niță Constantin - prezent -
- Oltean Ioan - absent -
- Olteanu Ionel - prezent -
- Oltei Ion - prezent -
- Onisei Ioan - prezent -
- Palade Doru Dumitru - prezent -
- Pambuccian Varujan - prezent -
- Pașcu Ioan Mircea - absent -
- Pataki Iulia - prezentă -
- Patriciu Dinu - absent -
- Păun Nicolae - absent -
- Păduroiu Valentin - prezent -
- Pășcuț Ștefan - absent -
- Pécsi Francisc - prezent -
- Pereș Alexandru - prezent -
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent -
- Petruș Octavian Constantin - prezent -
- Pleșa Eugen Lucian - absent -
- Pop Napoleon - prezent -
- Podgorean Radu - prezent -
- Popa Constanța - prezentă -
- Popa Cornel - prezent -
- Popa Virgil - prezent -
- Popescu-Bejat Ștefan-Marian - prezent -
- Popescu Costel Eugen - prezent -
- Popescu Gheorghe - prezent -
- Popescu Grigore Dorin - prezent -
- Popescu Ioan Dan - absent -
- Popescu Kanty Cătălin - prezent -
- Popescu-Tăriceanu Călin - prezent -
- Popescu Virgil - prezent -
- Posea Petre - prezent -
- Predică Vasile - prezent -
- Pribeanu Gheorghe - prezent -
- Priboi Ristea - prezent -
- Purceld Octavian-Mircea - absent -
- Pușcaș Vasile - absent -
- Puwak Hildegard-Carola - absentă -
- Puzdrea Dumitru - absent -
- Radan Mihai - prezent -
- Ráduly Róbert-Kálmán - prezent -
- Raicu Romeo-Marius - absent -
- Rasovan Dan Grigore - prezent -
- Rădoi Ion - prezent -
- Rădulescu Grigore Emil - prezent -
- Roșculeț Gheorghe - prezent -
- Rus Emil - prezent -
- Rus Ioan - prezent -
- Rușanu Dan-Radu - prezent -
- Sadici Octavian - prezent -
- Sali Negiat - absent -
- Sandache Cristian - prezent -
- Sandu Alecu - absent -
- Sandu Ion Florentin - prezent -
- Sassu Alexandru - prezent -
- Saulea Dănuț - prezent -
- Savu Vasile Ioan - prezent -
- Săpunaru Nini - prezent -
- Sârbu Marian - absent -
- Sbârcea Tiberiu - prezent -
- Selagea Constantin - prezent -
- Sersea Nicolae - prezent -
- Severin Adrian - absent -
- Simedru Dan Coriolan - absent -
- Sirețeanu Mihail - prezent -
- Sonea Ioan - prezent -
- Spiridon Nicu - prezent -
- Stan Ioan - prezent -
- Stan Ion - prezent -
- Stana-Ionescu Ileana - absentă -
- Stanciu Anghel - prezent -
- Stanciu Zisu - prezent -
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent -
- Stănișoară Mihai - absent -
- Stoian Mircea - prezent -
- Stoica Valeriu - absent -
- Stroe Radu - prezent -
- Stuparu Timotei - prezent -
- Suciu Vasile - prezent -
- Suditu Gheorghe - prezent -
- Székely Ervin-Zoltán - prezent -
- Szilágyi Zsolt - prezent -
- Șnaider Paul - prezent -
- Ștefan Ion - prezent -
- Ștefănescu Codrin - absent -
- Ștefănoiu Luca - absent -
- Știrbeț Cornel - prezent -
- Tamás Sándor - prezent -
- Tărâță Culiță - absent -
- Târpescu Pavel - prezent -
- Tcaciuc Ștefan - prezent -
- Teculescu Constantin - absent -
- Timiș Ioan - prezent -
- Toader Mircea Nicu - prezent -
- Todoran Pavel - absent -
- Tokay Gheorghe - prezent -
- Toró Tiberiu - prezent -
- Tudor Marcu - prezent -
- Tudose Mihai - prezent -
- Tunaru Raj - absent -
- Țibulcă Alexandru - prezent -
- Țocu Iulian-Costel - prezent -
- Varga Attila - prezent -
- Vasile Aurelia - prezentă -
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă -
- Vasilescu Nicolae - absent -
- Vasilescu Valentin - prezent -
- Vekov Carol Ioan - prezent -
- Verbina Dan - absent -
- Vida Iuliu - prezent -
- Videanu Adriean - absent -
- Vișinescu Marinache - prezent -
- Voicu Mădălin - prezent -
- Voinea Florea - prezent -
- Winkler Iuliu - prezent -
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - absent -
- Zăvoian Ioan Dorel - prezent -
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent -

Revenim.
- Abiței Ludovic - prezent -
- Afrăsinei Viorica - prezentă -
- Albu Gheorghe - absent -
- Ana Gheorghe - prezent -
- Andrei Ioan - prezent -
- Andrei Zeno - absent -
- Andronescu Ecaterina - absentă -
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă -
- Babiaș Iohan-Peter - prezent -
- Babiuc Victor - absent -
- Baltă Tudor - prezent -
- Bara Radu-Liviu - prezent -
- Bartoș Daniela - absentă -
- Bălășoiu Amalia - prezentă -
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - absent -
- Bentu Dumitru - prezent -
- Berceanu Radu Mircea - absent -
- Boagiu Anca Daniela - absentă -
- Bran Vasile - absent -
- Brînzan Ovidiu - absent -
- Bucur Constantin - prezent -
- Buga Florea - absent -
- Buruiană-Aprodu Daniela - prezentă -
- Buzea Cristian Valeriu - prezent -
- Canacheu Costică - prezent -
- Cazimir Ștefan - prezent -
- Cășunean Vlad Adrian - absent -
- Cherescu Pavel - absent -
- Ciontu Corneliu - absent -
- Cîrstoiu Ion - absent -
- Dan Matei-Agathon - absent -
- Dinu Gheorghe - prezent -
- Dorian Dorel - absent -
- Dorneanu Valer - prezent -
- Dragomir Dumitru - absent -
- Dragoș Iuliu Liviu - absent -
- Duțu Gheorghe - absent -
- Enescu Nicolae - absent -
- Frunzăverde Sorin - absent -
- Gingăraș Georgiu - absent -
- Godja Petru - absent -

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar, am rugămintea să întrerupeți apelul, pentru că între timp s-a refăcut cvorumul.

Deputații care n-au fost prezenți să vină la dumneavoastră și să-și înscrie prezența.

 
 

Domnul Borbély László:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Întrucât la Senat prezența este mai bună le rezervăm plăcerea apelului după pauză, dacă nu vom avea cvorum.

Vă rog să vă luați locurile în sală, stimați parlamentari!

Stimați colegi,

Vă rog să poftiți în sală cei care v-ați înregistrat prezența la apel și vă rog insistent să vă reluați locurile.

Stimați colegi,

Am rămas la exprimarea votului asupra amendamentului formulat de colegii noștri de la PRM. Ați auzit și argumentele domniilor lor. Aveți și argumentele comisiei cu privire la amendamentul nr.20 de la pag.8, de la Amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noștri de la PRM.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați votul asupra amendamentului prezentat de domnul deputat Bălăeț.

78 de voturi pentru.

Împotrivă? 168 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi, amendamentul a fost respins cu 168 de voturi împotrivă, 78 pentru, nici o abținere.

La art.12 alin.3?

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al PD.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La art.12 alin.3, avem un amendament din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, amendament care se regăsește și în formularea propusă de către Comisia juridică a Camerei Deputaților și a Senatului. În consecință, va fi vorba despre același conținut.

Amendamentul nostru se fundamentează pe principiul separației puterilor în stat, principiu asimilat de Constituția României din 1991 și găsit în multiple decizii ale Curții Constituționale. În ce sens? Se spune în art.12 că numărul de posturi de care dispun ordonatorii principali de credite se vor aproba numai cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, lucru corect. Numai că, legat de acest aviz al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se prevede în finalul alin.3 că acest aviz nu se solicită ordonatorilor principali de credite de la Camera Deputaților, Senat și Administrația Prezidențială. Noi considerăm că prin această formulare din art.12 alin.3 se încalcă principiul separației puterilor în stat și într-o formă mascată, voalată avem de-a face cu o subordonare politică a autorităților publice independente. De aceea, noi am solicitat ca acest aviz dacă nu se cere Camerei Deputaților, Senatului și Administrației Prezidențiale să nu se ceară nici Curții Supreme de Justiție, Curții Constituționale, Ministerului Public, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curții de Conturi. pentru că, în realitate, vă spun, prin acest articol încălcăm separația puterilor în stat, asigurăm un tratament discriminatoriu inegal diferitelor autorități publice, or, statul de drept trebuie să se definească printr-un tratament echilibrat și corect al tuturor autorităților publice.

În consecință, vă supunem acest amendament spre aprobare, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, prin acest amendament se propune o extindere a exceptării avizării ștatelor de funcții de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În fapt, numărul de posturi la fiecare ordonator principal de credite este în anexă. Fiecare este foarte bine delimitat și se spune exact câte numere de posturi sunt în fiecare anexă. Munca Ministerului Muncii este o muncă tehnică care ne ajută să corelăm aceste cifre pentru fundamentarea cheltuielilor cu această destinație în bugetul de stat.

Statele de funcții ale ordonatorilor de credite sunt necesare Ministerului Finanțelor, ele constituind o sursă de date ce poate să fie utilizată în fundamentarea cheltuielilor de personal cu ocazia elaborării proiectului. De aceea, considerăm că avizul Ministerului Muncii este de folos și este, zicem noi, conform legii. Mai mult, aș vrea să subliniez faptul că dacă s-ar aproba această extindere a exceptării, ea ar veni în contradicție cu art.6 alin.2 din Legea finanțelor publice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Boc, poftiți.

Stimați colegi,

Domnii deputați care forțează bugetul în banca ministerială, vă rog frumos lăsați miniștrii să-și construiască bugetul după principiile rigorilor financiare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am găsit în răspunsul oferit de domnul ministru al finanțelor explicația care să ne lămurească de ce la Camera Deputaților și la Senat și la Administrația Prezidențială nu se cere acest aviz, în timp ce, de exemplu, la Curtea Supremă de Justiție, la Curtea Constituțională, adică la aceste autorități care sunt independente, potrivit Constituției, se cere acest aviz, este vorba de un aviz pentru a aproba în limita maximă un anumit număr de posturi și o anumită sumă. Deci este vorba totuși de o putere discreționară pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale o are și acest minister, evident, ar putea influența politic și subordona politic aceste autorități independente.

Și pentru a-i răspunde domnului ministru că nu se încalcă legea, ci dimpotrivă nu se respectă o lege în vigoare, îi aduc drept argument articolul 49 din Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, lege care spune: 1) "Curtea Constituțională are nu buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat. 2) Proiectul de bugetul se aprobă cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor de plenul Curții și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus direct în proiectul bugetului de stat supus legiferării." Altfel spus, avem exact aceeași reglementare ca și la Camera Deputaților, ca și la Senat. Și asemenea reglementări găsim și la Administrația Prezidențială și la Curtea de Conturi și la Curtea Supremă de Justiție. Deci, de ce nu se respectă legea în toate situațiile și s-a ales doar Camera Deputaților, Senatul și Administrația Prezidențială și nu și celelalte autorități politice pentru care, repet, avem text de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul deputat Bolcaș și apoi domnul deputat Nicolaescu.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema ridicată de domnul deputat Boc este o problemă ridicată în parametrii juridici. Numai că aici noi discutăm Legea bugetului care privește finanțele publice care nu prea are legătură cu logica juridică totdeauna. Așa că între principiul separației puterilor și modalitatea în care Legea bugetului prevede avize obligatorii pentru anumite situații este o totală nelegătură. Lucrurile sunt foarte simple privite nu prin prisma principiului separațiilor puterilor, ci prin prisma unor principii bugetare simple. Și anume, față de bugetul de stat, Camera Deputaților și Senatul își aprobă singure, autonom, un buget propriu și aceasta dă caracterul de autonomie și o scutește de aceste avize, care pentru noi ar fi o birocrație inutilă și, dimpotrivă, ne-ar putea pune sub tutela executivului, dacă ar trebui să cerem aceste avize. Spune autorul amendamentelor: păi de ce să nu lărgim, că și alte instituții au bugete proprii. Și le-a citit. Dar, textul exact care a fost citit este așa: " buget propriu în cadrul bugetului de stat". Și atunci evident că avizele sunt necesare. Textul care există în Legea bugetului este juridic și corect și din punct de vedere bugetar și din punct de vedere, dacă vreți, principial constituțional, dacă vrem să înțelegem Constituția ca pe un întreg al său. Sunt împotriva amendamentului propus. (Aplauze)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați dat posibilitatea să am o obiecție la formula propusă de domnul avocat Bolcaș, un distins coleg, de altfel, și să menționez faptul că dânsul a indus în eroare auditoriul folosind un argument speculativ, sofistic. În ce sens? Adică din ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule deputat Bolcaș, înseamnă că avem autorități publice, vorba lui Caragiale, unele mai autonome decât altele. Nu, domnule Bolcaș, toate autoritățile publice sunt independente. Camera Deputaților este mai autonomă decât Curtea Supremă de Justiție sau decât Curtea Constituțională?! Nu veți găsi un asemenea lucru în textul Constituției, domnule avocat. Și puterea legislativă și puterea executivă și puterea judecătorească au un anumit raport stabilit prin Constituție și nu unele sunt mai autonome decât altele. Dacă noi ne votăm bugetul, asta nu înseamnă că, de exemplu, Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Muncii nu ar avea dreptul să avizeze statele de funcții. Dar, dacă n-o face la noi, să nu o facă nici la celelalte autorități independente.

Ați mai spus dumneavoastră că noi nu suntem subordonați executivului, adică noi, cei din Camera Deputaților și din Senat. Per a contrario să înțelegem că cei de la Curtea Constituțională, de la Curtea Supremă de Justiție pot fi subordonați executivului?! Iată ce înseamnă faptul că dumneavoastră nu înțelegeți în profunzime substanța principiului separației puterilor în stat, principiu care asigură coerența oricărui sistem de drept. Deci lipsa subordonării față de executiv corelată cu autonomia relativă trebuie să fie niște principii care fac parte din orice buget de stat.

De asemenea, ați spus dumneavoastră că acele bugete de la Justiție și de la Curtea Constituțională fac parte din bugetul de stat, în timp ce acesta de la Camera Deputaților și de la Senat nu face parte din bugetul de stat? Nu, sunt partea integrantă a aceluiași buget. Deci nu putem spune că unele, tot în limbajul lui Caragiale, fac parte din bugetul de stat mai mult decât celelalte. Toate fac parte din bugetul de stat și trebuie tratate cu aceeași monedă, dacă dorim, într-adevăr, să respectăm rigorile statului de drept.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stați pubțin, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, s-a rostit numele meu de 4 ori, e dreptul meu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și vreți 4 drepturi la replică?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sigur.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă dau un minut jumătate.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor colegi,

Mi s-a rostit numele de 4 ori și o dată am fost apelat cu "domnule avocat". Deci de 5 ori. Este dreptul meu să răspund. Vă mulțumesc pentru atâta atenție. O merit. (Aplauze)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolaescu.

 
 

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolaescu:

Întrucât și Grupul parlamentar al PNL are amendament la acest articol 12 alin.3 și l-am susținut mai devreme, încercam să remarc că Ministerul Finanțelor și-a dat seama de greșeala pe care a făcut-o că a scos lista ordonatorilor principali de credite în bugetul pe anul 2002 față de bugetul pe anul 2001, și cred că va corecta acest lucru prin introducerea anexei, cu ordonatorii principali de credite grupați, așa cum cred că este corect, pe autorități publice care au un alt nivel de competență și ceilalți ordonatori principali de credite.

Dar problema este alta. Și fondul problemei este altul. Separarea acestor ordonatori principali de credite, unii mai frumoși și alții mai urâți, în ceea ce privește autoritățile publice, conduce la abuzuri. Și unul dintre abuzuri a fost săvârșit chiar în această sală. Și anume, atunci când s-a diminuat bugetul Curții de Conturi pentru anul 2001 fără să se ia în considerație că această instituție era o autoritate publică care își întocmea buget propriu și cu avizul executivului, dacă voia sau nu voia să-l dea, devenea anexă la bugetul de stat. Sigur că atunci, la presiune politică, bugetul Curții de Conturi a fost modificat și s-a ajuns unde s-a ajuns. Dacă vom continua în aceeași manieră și nu vom pune aceste autorități publice pe locul care îl merită, abuzurile vor fi în continuare permise. Cred că este un argument de fond și de care trebuie să ținem cont.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați și senatori,

Cred că discuția a fost prelungită prea mult, există incoerențe în argumentarea autorului amendamentului, în sensul că principiul separației puterilor în stat nu înseamnă neapărat să echivalăm toate autoritățile publice din perspectiva Legii bugetului, de exemplu. Pe de o parte.

Pe de altă parte, trebuie reamintit că separația puterilor în stat înseamnă posibilitatea pentru acele autorități publice care sunt puteri în stat de a fi ordonatori de credite. Această posibilitate există, este instituită din lege. Iar, pe de altă parte, avizul Ministerului Muncii este decât, așa cum s-a spus, un aviz tehnic, un aviz consultativ și nu împietează cu nimic independența acelor autorități publice care sunt recunoscute ca atare de Constituție. Este evident că nu putem asimila Consiliul Legislativ cu Curtea Supremă de Justiție și, prin urmare, amendamentul este el însuși incoerent în argumentarea pe care o promovează.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Nu pot decât să îmi afirm consternarea față de faptul că domnul președinte al Comisiei juridice, acela care a fost de acord în comisiile reunite, în unanimitate, să propunem și să susținem în plenul Camerei acest amendament astăzi pe cu totul și cu totul altă argumentare, domnia sa susține un punct de vedere contrar.

Deci, dacă există totuși o rigoare juridică, solicităm membrilor Comisiei juridice, cel puțin abținerea, dacă nu o dezicere față de un raport, față de un amendament existent în raportul nostru pentru a ști altădată cum să lucrăm în Comisia juridică. Argumentele pe care le-am formulat sunt argumente care au fost prezentate și în comisiile reunite, au fost acceptate de către colegii noștri juriști, astăzi rămâne ca dumneavoastră să dați un vot de încredere Comisiei juridice sau vot de neîncredere acestei comisii a Parlamentului.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin ca să intervină și domnul deputat Sassu și pe urmă...

Cât privește revenirea la greșeală, vă aduc aminte că nu mai târziu decât ieri, cineva din partea aceea se lăuda cu faptul că este o calitate revenirea la o greșeală.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Chestiunea este mult mai simplă. Aceste autorități publice, conform Constituției, au o anumită independență, o anumită autonomie și această autonomie nu poate fi reală atâta vreme cât ea nu este și financiară. Se știe foarte bine că atâta vreme cât bugetul unei instituții este controlat de către Guvern, atâta vreme cât numărul de posturi și modul în care își organizează structura, în consecință, este controlat de Guvern prin buget, aceste autorități nu sunt independente, autonome. Constituția prevede, în mod expres, acest lucru. De aceea, cred că amendamentul depus de domnul Emil Boc este valabil și este corect și este în spirit consituțional. Or, enumerarea numai a unor instituții este, după părerea mea, total în afara spiritului Constituției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu dorește să-și exprime poziția.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze, nu interveneam decât dacă nu era intervenția domnului deputat Boc. sigur că noaptea este un sfetnic bun pentru toți și, în general, gândești mai bine după ce reflectezi mai mult, dar pe de altă parte, spre liniștea domnului deputat Boc, sigur că fiecare poate să voteze, eventual să se abțină în cazul în care descoperă argumente noi. Dintr-o asemenea perspectivă, argumentația pe care am încercat s-o promovez rămâne totuși, pentru că nu poți compara, nu poți asocia autoritățile respective, punându-le pe picior de egalitate, câtă vreme natura lor juridică este diferită. Or, domnul deputat Boc ar fi trebuit să restrângă amendamentul doar la autoritățile care reprezintă puteri în stat. Oricum incoerența rămâne, cred eu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă reamintesc că amendamentul domnului deputat Bălăeț se află în raportul amendamentelor respinse de la pct.24. Ați auzit argumentele pro și contra. Eu mi-aș permite să vă reamintesc că acest amendament a fost ... această soluție pe care inițiatorii o promovează acum a fost introdusă în cursul anului trecut, ea s-a aplicat un an fără a se înregistra nici un fel de convulsii, nici un fel de afectări ale autorităților invocate aici. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bălăeț. Pardon, amendamentul este al domnului deputat Boc, îmi scer scuze că v-am răpit paternitatea, din partea Grupul parlamentar al PD, susținut de PNL.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Regret, stimați colegi, votul nu întrunește cvorumul de lucru. (Vociferări în sală) Înseamnă că nu votați toți cei din sală. S-a votat pentru amendament – 32 de persoane. Vă rog să vă exprimați votul.

Domni deputați, din sală:

Să fie numărate și voturile contra.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Voturi împotrivă? 214 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 214 voturi împotrivă, 32 pentru și 17 abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă la art.12 mai sunt alte probleme? Nu.

Supun votului dumneavoastră atunci pentru alin.5 de la art.12 amendamentul 6 de la pag.3 al comisiei.

Stimați colegi, am întrebat dacă la art.12 mai sunt probleme? Poftiți.

Deci, v-aș ruga să fiți atenți la lucrări.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi propunem eliminarea alin.4 de la art.12, având în vedere faptul că Legea nr.188/1999 este în vigoare, obligațiile funcționarilor publici prevăzute de această lege sunt deja puse în aplicare și este firesc și normal ca și drepturile prevăzute de aceeași lege să le fie acordate, corelat cu programul de combatere a corupției. Menționăm faptul că aceste drepturi și pentru acest an sunt supendate. Și cea de-a doua lege vizată de acest alineat, vreau să vă atrag atenția că este lege votată în 2001. Deci este pe baza programului de guvernare al actualului cabinet și este inexplicabil pentru noi cum se votează legi în Parlament pe care aceeași majoritate le impune a fi încălcate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

da. Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de argumentația dinainte nu aș vrea să spun decât câteva lucruri. Este o suspendare a unor drepturi care se prelungește, iată, încă un an de zile. practic, prin aceasta, funcționarii publici nu își au acele drepturi pe care partea a doua a legii, față de obligații, le prevede și, în ultimul rând, aș vrea să spun că argumentația care este dată pentru respingerea amendamentului nu este valabilă, pentru că aici se spune că, la această suspendare, s-a avut în vedere considerarea mecanismului de creștere a salariului personalului bugetar, astfel încât evoluția să țină cont de inflație. acest lucru se poate face, chiar și, sau cu atât mai mult, dacă această lege se aplică. Până la urmă este vorba de a pune în vigoare o lege pe care împreună am votat-o și prin care am prevăzut anumite lucruri, iar suspendarea pe mai bine de un an jumătate a acestor drepturi este total împotriva concepției și votului dat de dumneavoastră în perioada aceasta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, deci cu privire la art.12 alin.4.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Pentru identitate de rațiuni pentru care am susținut proiectul bugetului și am cerut respingerea unor amendamente, pentru ca să dovedesc că sunt consecvent cu mine însuși, nu astfel cum sunt redactorii acestui proiect de buget, precum și membrii comisiei de finanțe, care se baladează în ceea ce privește folosirea unuia și aceluiași argument când pro și când contra, vă demonstrez foarte simplu că acest text este neconstituțional și nu are ce căuta într-o lege a bugetului.

Până acum am vorbit și am arătat că dacă anumite probleme sunt prinse într-o lege specială creatoare de venituri bugetare sau, dimpotrivă, creatoare de cheltuieli, acesta este creator de venituri bugetare prin abținere, prin instituirea suspendării unor drepturi, ele nu sunt de competența bugetului de stat de a fi modificate. De data asta, prin Legea bugetului de stat, se intervine direct și operativ în ceea ce privește niște drepturi salariale. Din punct de vedere social, adaug – pe care iarăși le suspendă. Păi, nu vă supărați, dar oamenii și mai ales funcționarii publici nu mănâncă suspendări.

Vă rog să eliminați acest text din Legea bugetului pentru că nu-și are locul acolo. Dacă aveți curajul, suspendați oamenilor care sunt acum în stradă drepturile pe care le pretind printr-o lege specială, dar n-o strecurați prin intermediul bugetului de stat. Suntem de acord cu amendamentul și din punctul de vedere formal juridico-financiar, dar mai ales din punctul de vedere al consistenței sale materiale și a consecințelor sale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, poftiți, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Aș dori și eu să susțin eliminarea acestui articol, cu atât mai mult cu cât în Legea bugetului de stat apar niște salarii medii care sunt sub limita decenței, vorbesc iarăși în numele personalului medical, un medic primar gradul I - 5,5 milioane; nu doresc ca să fie tratat cineva la nivelul acesta și am făcut și noi, Comisia de sănătate, un amendament privind aceste niveluri de salarizare, la care ni s-a răspuns la respingere, vom relua discuția, că nu fac obiectul bugetului. Cu atât mai mult, în aceste condiții, se impune respingerea acestui articol care nu face decât să priveze oamenii de niște drepturi salariale minime.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat Ifrim.

Dacă mai dorește cineva să intervină.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți la acest amendament.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Un comentariu de ordin general și un comentariu de fond. Bugetul de stat se constituie și este aprobat din legi, inclusiv din legi speciale. Și, ca atare, prin prelungirea unor texte din anumite legi speciale, ele pot fi puse în valoare în legea anuală a bugetului de stat.

Este și cazul acestui art.12 alin.4 care vine și preia din Legea 33/2001 un articol prelungindu-i valabilitatea până la finele anului 2002.

Al doilea comentariu este legat de faptul că această prelungire are la bază unele cheltuieli care ar fi de nivelul aproximativ a 650-700 de miliarde de lei și, sigur, datorită austerității în care a fost construit bugetul pe anul 2002, Guvernul a considerat necesar ca, până la finele anului 2002, să fie prevăzute în continuare aceste prevederi ale art.III din Ordonanța nr.33.

Aș vrea să menționez însă că în bugetul de stat pe anul 2002 au fost prevăzute fonduri pentru creșterea veniturilor salariale în raport cu evoluția ratei inflației.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu. Poftiți!

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule ministru, eu atunci nu mai înțeleg. Dacă aceste fonduri au fost prevăzute, de ce trebuie suspendate termenele respective, prelungirea suspendării termenelor respective?

Pe de altă parte, ceea ce domnul Bolcaș vă spunea, era o chestiune de, să zic, ierarhia legilor, Legea bugetului, care este lege ordinară, există clar o ierarhie în Constituție, și printr-o lege ordinară nu se pot face modificări într-o lege organică. Despre asta este vorba. A apela la un subterfugiu cum că, de fapt, se prelungește un termen al unei ordonanțe de urgență, țineți cont de faptul că acea ordonanță de urgență a modificat o lege organică și, în consecință, este și ea o lege organică.

Așa că în ceea ce se spunea aici legat de neconstituționalitatea acestei prevederi, rămâne valabilă chiar dacă, într-adevăr, bugetul se bazează pe legi în vigoare, asta nu înseamnă însă că le poate modifica acolo unde nu poate prin Constituție să aducă modificări. Și, repet, revenind la primul argument, dacă banii sunt, atunci argumentul dumneavoastră că nu rezistă la acea creștere salarială de care este nevoie, nu stă în picioare. Deci, ori nu sunt bani, și atunci discutăm despre austeritate, ori sunt bani și atunci puneți în vigoare legea respectivă. Oricum, una peste alta, acest articol este neconstituțional, așa cum s-a susținut aici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să elucidați această aparentă contradicție?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Prin acest articol, aici, am dorit de fapt să creăm o echitate între funcționarii publici și cei din învățământ. Prin acest articol, prima de vacanță se acorda doar funcționarilor publici și nu celor din învățământ. Având această restricție datorită constrângerilor bugetare pe care le avem, am prelungit această exceptare și pe parcursul anului 2002 în așa fel încît atât funcționarii, cât și cei din învățământ să nu beneficieze de această primă de vacanță. Repet, este o aprobare a Guvernului, este o măsură luată de către Guvern tocmai pentru a ne încadra în deficitul bugetar și ținând cont de condițiile acestea de austeritate care le-am avut în bugetul pe 2002 să putem să răspundem acestui criteriu de încadrare în deficitul de 3% pe anul următor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Pentru a chibzui și asupra votului domniilor voastre – e o problemă de constituționalitate care afectează însăși valabilitatea unui buget care poate să fie votat sau poate să nu fie votat. Chiar dacă validați acest text pe care-l propunem noi ca neconstituțional, pentru că nu poți modifica o lege organică într-un asemenea mod, prelungirea unui termen de valabilitate e multiplicarea unei legi... Sigur că hotărârea luată, legea adoptată este susceptibilă de a fi atacată la Curtea Constituțională.

Rog reprezentanții Comisiei de buget-finanțe și ai Comisiei juridice, precum și pe domnul ministru să chibzuiască asupra acestei probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește să intervină și domnul deputat Gaspar.

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Totdeauna când vorbim despre legile organice, trebuie să ne uităm în Constituție și să vedem care sunt domeniile rezervate legilor organice. Aici este vorba de o ordonanță de urgență care se referă la probleme de salarizare. Toate legile cu privire la salarizare sunt legi ordinare. Legea bugetului este și ea o lege ordinară. În plus, ceea ce spuneați dumneavoastră, că se creează fonduri speciale prin legi speciale, se creează drepturile, dar atâta timp cât în buget, și bugetul se construiește pe legi, nu se prevede această posibilitate de plată, rămân în aer pur și simplu.

Deci consider că, în mod normal, s-a prevăzut includerea în buget a acestei dispoziții pentru a da posibilitatea ca, într-adevăr, să devină textul operațional.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Ceea ce s-a spus aici este totalmente… și n-aș vrea să le iau în considerare… deci, dacă Legea bugetului se bazează pe legi, atunci Guvernul este obligat să respecte legile respective. Nu se poate să nu aloce banii respectivi. Chestiunea în sine nu stă în picioare.

Pe de altă parte, aici chestiunea e foarte simplă, nu este legea despre care vorbim, și care este legea statutului funcționarului public, nu este o lege de salarizare, ci este o lege care prevede obligații și drepturi. Este cu totul altceva! Că această chestiune se referă la prelungirea unui termen de neaplicabilitate a unor drepturi și nu a unora care sunt întâmplător salariale, dar sunt drepturi! Despre această temă discutăm. Nu discutăm despre salarii, discutăm despre drepturi prevăzute într-o lege, și anume o lege organică.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să mai intervină.

Domnule ministru, mai doriți să dați vreo explicație? Nu.

Stimați colegi, ați audiat toate argumentele în susținerea amendamentului 25 cu privire la art.12 alin.4.

Stimați colegi, este vorba despre un amendament care dorește să elimine alin.4 al art.12. Vă reamintesc ce spune acest text: "Termenele prevăzute la art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.33/2000 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, aprobate prin Legea 386/2000, se prelungesc până la 31 decembrie 2002."

Colegii de la P.N.L. și P.D. doresc eliminarea acestui text. Ași ascultat explicațiile care le-a dat domnul ministru, găsiți în capitolul "Amendamente respinse", la poz.25, explicațiile comisiei.

În consecință, vă rugăm să vă exprimați prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? 41 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 204 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 204 voturi împotrivă, 41 voturi pentru și 2 abțineri, a fost respins amandamentul.

Dacă mai sunt observații sau propuneri la art.12.

Poftiți, domnule deputat Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

O problemă de formă: la art.12 s-a făcut amendamentul "Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat ori din bugetele locale sau din venituri exrabugetare și alocații din bugetul de stat și bugetele locale, se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie 2003." Este corectă motivația comisiei. Se propune respingerea amendamentului încât acesta a fost reformulat și se găsește la nr.crt.6 din anexa 1 "Amendamente admise". Real! Dar în aceste condiții, art.12 alin.5 nu-și mai are obiectul. Și aș spune să renunțe la el întrucât se creează o contradicție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, ați reușit să pregătiți răspunsul?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Așa cum am spus, acest art.12 alin.5, el trebuie să rămână în textul legii. El a fost reformulat și a fost admis de către Comisia de buget-finanțe și vreau să-l citesc așa cum a fost el admis: "Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat și din bugetele locale sau din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat și bugetele locale se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie."

Noi considerăm că acest text trebuie să rămână în proiectul Legii bugetului de stat, sub forma în care a fost modificată de către comisie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule ministru, cu tot respectul pentru profesionalitatea dumneavoastră, v-aș ruga să ne explicați în conținut, deoarece după text nu înțeleg, este același text, ce reprezintă amendamentul admis cu nr.6 față de art.12 pe care îl propuneți să rămână. Care este substratul acestei decizii a dumneavoastră, deoarece, ca nespecialist, nu pot să-mi dau seama ce înseamnă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește să intervină și domnul senator Constantinescu și poate răspundeți și domniei sale.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am să mă refer la amendamentul nostru, al grupurilor parlamentare P.N.L., de la nr.crt.26, prin care solicităm extinderea acestui articol cu o prevedere valabilă în cazul execuției pozitive a bugetului, cu disponibilizarea de resurse, caz în care acestea să poată fi folosite pentru plăți anticipate până la 31.XII.2002, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului.

Evident, sunt exceptați ordonatorii principali de credite care au statut de autorități publice, care pot efectua plățile fără avizul Guvernului, potrivit argumentației de la un amendament precedent.

Din punctul nostru de vedere, argumentația pentru respingerea acestui amendament nu se susține atâta vreme cât prin Legea bugetului suntem dispuși să amendăm orice lege existentă, organică, ordinară și așa mai departe, faptul că intervenim aici și spunem: "Nu! Legea finanțelor publice nu ne dă voie!", eu cred că în asemenea argumentație putem să introducem și acest amendament. Tocmai prin Legea bugetului pe anul acesta putem permite această facilitate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De fapt, la art.12 alin.5, sunt două tipuri de amendamente. Am să răspund mai întâi primului amendament care a fost făcut, de respingere, și susținerea noastră de rămânere în contextul legii a acestui amendament.

Propunerea Comisiei de buget-finanțe a fost ca textul să fie mai bun și să fie în conformitate cu Legea finanțelor publice. În acest sens, la rândul 3, s-au introdus cuvintele după "publice, finanțate integral", cuvintele "din bugetul de stat și din bugetele locale". Acesta este amendamentul care a fost propus și acceptat de către Comisia de buget-finanțe. Și, repet, ele sunt în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice nr.72.

Tot la art.12 alin.5, referitor la amendamentul propus de către Grupul parlamentar P.N.L., aș vrea să fac următoarele comentarii:

Potrivit prevederilor art.41 din Legea nr.72 a finanțelor publice, în cazul unor credite bugetare care nu se mai justifică, urmare a desființării sau a amânării unor sarcini, ordonatorii principali de credite au obligația să solicite Ministerului Finanțelor anularea creditelor respective. Aș vrea să precizez că prevederile legale în vigoare prevăd posibilitatea ca din economiile realizate din reducerea cheltuielilor de personal, să se acorde personalului premii în cursul anului, în limita a 2% din fondul de salarii prevăzut la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

Plecând de la aceste argumentații, propunem ca acest amendament la art.12 alin.5 să fie respins.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Tudor Marcu, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Îmi prmiteți, domnule președinte! Vă mulțumesc foarte mult.

Înclin să cred că domnul ministru are dreptate, dar nu din punctul de vedere care l-a exprimat domnia sa, ci din următorul: că amendamentul propus de P.N.L. se bazează pe o utopie. Nu va fi execuție pozitivă a bugetului! Pentru că eu n-am cunoscut în 11 ani așa ceva. Și nu se prevăd aceste execuții pozitive nici în anul acesta. Cu toată bunăvoința, votăm utopii.

În afară de aceasta, nici nu știu ce înseamnă clar execuția pozitivă a bugetului. Adică, îl terminăm, îl executăm? Cred că e nefericită definiția. Dar, oricum, ceva pozitiv care să determine suplimentarea bugetelor pentru diferite ministere eu n-am văzut până acum decât numai cât să supraviețuiască și nici măcar la limita solicitărilor din bugetele propuse spre votare la începutul anului bugetar. Așa că ne-am chinuit degeaba!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Stimați colegi,

Întrucât în ceea ce privește alin.5 al art.12 există, pe de o parte, amendamentul comisiilor de buget și, pe de altă parte, alte două amendamente care reformulează textul într-un sens diferit, urmează, potrivit Regulamentului, să supun votului întâi amendamentul comisiei. Dacă acesta este adoptat, celelalte amendamente se socotesc respinse. Numai că pentru a vota amendamentul, noi avem nevoie de un cvorum de lucru care, din păcate, nu se întrunește.

Vom exprima votul după pauză, însă îmi permit să vă aduc aminte, stimați parlamentari, că dezbatem și adoptăm bugetul de stat și că nu este admisibil ca după un apel în care au răspuns prezent 272 de deputați, deci întrunind cvorumul comun de lucru, acum să fim în situația de a nu avea cvorum. Nu credem că printr-o asemenea poziție față de legea esențială a statului creăm o bună imagine Parlamentului.

V-aș ruga insistent, dovediți responsabilitate și prezentați-vă în sală pentru a dezbate această lege importantă, după pauză.

Pauza este până la ora 14,00.

 
 

După pauză

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Reluăm ședința.

Am înțeles că reprezentantul PRM-ului, domnul deputat Stanciu, are de ridicat o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În această pauză, în calitatea mea de președinte al Comisiei de învățământ, mi s-a adus la cunoștință un fapt regretabil, pe care sunt convins, domnule președinte, că nu îl cunoașteți. Acest lucru schimbă complet caracterul ședinței noastre de astăzi, din ședință publică, conform Constituției, art. 65 alin. 1: "Ședințele celor două Camere sunt publice". Iar art. 129 din Regulament: "Ședințele Camerei Deputaților sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu votul majorității deputaților prezenți, ca anumite ședințe să fie secrete".

După știința mea, nu s-a produs un astfel de vot. Ca atare, ședința Camerei Deputaților și Senatului este o ședință publică, iar un număr de cetățeni au depus ieri cereri, înregistrate la secretarul general, și le-a fost refuzată cererea. Mai precis, au fost admiși în sală și apoi evacuați.

Cred, domnule președinte, că este o atingere gravă adusă Constituției și, respectiv, credibilității forului nostru. Nu avem nimic de ascuns, grupul respectiv nu s-a purtat turbulent, spre a fi evacuat din sală, și vă rog să luați măsurile de rigoare, spre a intra în prevederile Constituției și regulamentului. Vă înaintez cererea pe care au depus-o ieri la secretariatul general.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu am fost informat că un grup de vreo 5 sau 7 reprezentanți ai sindicatelor aici înscrise au fost prezenți în sală. A venit ulterior un alt grup și li s-a spus că tocmai se suspendă ședința și să revină după pauză. N-au mai revenit. Deci, dacă vor reveni, sunt liberi să intre în sală.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumim, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu acestea, să revenim la lucrările noastre.

Vă amintesc că am ajuns la art. 12, am parcurs majoritatea alineatelor și a rămas în suspensie alin. 5, unde există amendamentul Comisiilor de buget, pe de o parte, și există două amendamente care reformulează acest text.

Potrivit regulamentului, noi suntem obligați să punem întâi la vot amendamentul comisiei, urmând ca în situația în care acesta este adoptat, celelalte să fie respinse.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 de la pag. 3, cu privire la cuprinsul alin. 5 al art. 12? Vă rog să vă exprimați votul! Vă rog să participați la vot! 211 voturi pentru.

Împotrivă?

Stimați colegi, constat că nu vă exprimați votul, în stânga și în dreapta!

Cine este împotriva amendamentului comisiei? Vă rog să vă exprimați votul! 35 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cele trei categorii de voturi nu întrunesc cvorumul de lucru. Suntem nevoiți să trecem la apelul nominal, din nou.

De data aceasta, îl vom începe cu Senatul. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:
- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Badea Dumitru - prezent
- Balcan Viorel - absent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belașcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bichineț Corneliu - absent
- Bindea Liviu Doru - prezent
- Bâciu Constantin - prezent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunduc Gheorghe - prezent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Cârciumaru Ion - absent
- Ciocan Maria - prezentă
- Ciocârlie Alin Theodor - absent
- Codranu Dumitru - prezent
- Constantinescu Dan - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristoloveanu Ioan - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duță Vasile - absent
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fabini Hermann Armeniu - prezent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaș Avram - absent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Găucan Constantin - prezent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hîrșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - absent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Maior Liviu - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona - absentă
- Markó Béla - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - absent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - absent
- Nicolai Norica - prezentă
- Nicolescu Constantin - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Opriș Octavian - absent
- Otiman Păun Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Pătru Nicolae - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Penciuc Corin - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop D. Popa Ioan - absent
- Popa Nicolae Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurențiu Mircea - absent
- Predescu Ion - absent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai Radu - absent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - absent
- Pujină Nelu - absent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - prezent
- Seche Ion - absent
- Seres Dénes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - prezentă
- Stoica Fevronia - absentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vela Ion - absent
- Verestóy Attila - absent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Suntem în sală peste 248 de parlamentari, rugămintea mea este să aveți răbdare. Cel puțin, dacă iese unul, să aducă doi în locul lui... Altminteri, nu se admite nici o plecare din sală.

Stimați parlamentari,

Vă rog să vă luați locurile în sală și să nu mai părăsiți sala!

Trecem la vot, alin. 6, la pag. 3, cu privire la art. 12 alin. 5.

V-am explicat, în măsura în care se admite acest amendament al comisiilor, vor fi respnse cele două ale Partidului Național Liberal și PD.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 de la pag. 3, cu privire la art. 12 alin. 5? Vă rog să vă exprimați votul! 177 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 177 voturi pentru, 61 împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat amendamentul nr. 6 de la pag. 3. Deci, noua alcătuire a alin. 5 art. 12.

Supun votului final al dumneavoastră art. 12, în ansamblu.

Cine este pentru art. 12? 182 voturi pentru.

Împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voci din sală:

A crescut numărul voturilor?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

A funcționat principiul pe care vi l-am enunțat la început: a plecat unul și au venit doi; și au plecat patru și au venit patru ori doi...

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu 182 voturi pentru, 72 împotrivă și 1 abținere, s-a adoptat art. 12.

La art.13 dacă sunt probleme.

Domnul deputat Sassu.

Să nu fie o intervenție cu ghinion, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

S-ar putea să fie cu ghinion pentru domnul ministru de finanțe, care nu este în sală.

Vă rog să întrerupeți ședința până la venirea domnului ministru de finanțe.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rugați-l pe domnul ministru, pe reprezentanții Ministerului Finanțelor să poftească în sală. Negociau un amendament propus de către partidul dumneavoastră.

Nu putem trece la vot, pentru că există un amendament pe care domnul deputat Sassu vrea să-l discute.

Stimați colegi,

Domnule deputat Sassu, eu am crezut că aveți un amendament. Nu aveți un amendament și solicitați prezența în sală a ministrului. Va veni. Deocamdată, votăm art.13. Nu trecem la dezbatere.

Poftiți.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Conform Regulamentului, atunci când prezența unui ministru este solicitată, este obligat să vină. Dacă nu, atunci, în numele Grupului parlamentar al PD, cer întreruperea ședinței până domnul ministru al finanțelor publice vine în sală.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, vi s-a împlinit dorința.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

S-a împlinit, dar târziu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a împlinit la timp, pentru că nu am apucat să votăm împotrivă.

Deci supun votului dumneavoastră art.13, asupra căruia nu au fost amendamente.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 209 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat art.13.

La art.14 dacă aveți probleme.

Domnul senator Constantinescu.

Vă rog să vă referiți la amendamentul care v-a fost respins și la care doriți să interveniți.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Da, domnule președinte.

Este vorba de un amendament care solicită exceptarea autorităților publice prevăzute în Constituție și în legi speciale de la obligațiile prevăzute în preambulul art.14. Atâta vreme cât aceste autorități publice își întocmesc bugete proprii de venituri și cheltuieli care devin anexe la bugetul de stat, prevederea din preambulul art.14 ni se pare incorectă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește să mai intervină cineva.

Domnul deputat Bolcaș.

Sunteți în favoarea amendamentului?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu. Împotriva amendamentului.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi pare rău, dar amendamentul nu poate să fie primit. Este exact confuzia ce am semnalat-o anterior – între bugetele proprii ale Camerei Deputaților și Senatului, care își alcătuiesc propriul lor buget, și bugetul autorităților publice care au un buget propriu, dar în cadrul bugetului de stat.

Nu putem scoate de sub control tocmai modalitatea în care se derulează, se execută aceste bugete în cadrul principalelor autorități publice. De altfel, Grupul parlamentar al PNL are o anume inconsecvență semnalată și în raport de intervenția mea anterioară.

Vă rugăm, pentru aceste considerente, să respingeți amendamentul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest amendament nu poate fi avut în vedere, pe de o parte fiindcă acest amendament se referă la o monitorizare de fapt a execuției bugetare și, sigur, toți ordonatorii principali de credite trebuie să se încadreze în bugetele care au fost aprobate, iar, pe de altă parte, această acțiune de monitorizare a cheltuielilor constituie o importantă bază de date pentru Ministerul Finanțelor, pentru analizele pe care le efectuează cu această destinație.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul care se află pe lista amendamentelelor respinse la pct.28, propus de domnul senator Constantinescu.

Cine este pentru acest amendament? 23 de voturi pentru.

Împotrivă?

Amendamentul a fost respins cu marea majoritate a voturilor.

Dacă la art.14 mai există alte amendamente.

Supun votului dumneavoastră final art.14.

Cine este pentru? 216 voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 216 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 11 abțineri, s-a adoptat art.14.

La art.15 dacă sunt observații.

Domnul deputat Bălăeț.

Poftiți.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

La art.15 alin.2, rândul 7, privitor la suma prevăzută pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de 74 de miliarde, eu propun să fie redusă la 24,5 miliarde.

Sigur, amendamentul a fost respins. Eu pledez totuși cauza pentru care am făcut această propunere, subliniind faptul că avem de-a face cu o instituție de imagine care merită să rămână în buget, dar care poate fi supusă unei restricții, așa cum am cerut eu. De ce? Pentru că acolo se cheltuiesc bani foarte mulți și într-un mod inutil.

Se cheltuiesc bani, după cum s-a subliniat și în bugetul de data trecută, pentru o clădire care este pur și simplu cu o chirie foarte mare și acolo se mai cheltuiesc bani și cu mașini foarte multe de lux.

Domnul ministru al finanțelor ar putea să ne spună că avem de-a face cu un buget de austeritate în general. Eu susțin că aici este vorba de risipă și că se pot face lucruri mai bune acolo, nu ca acelea care s-au făcut până acum: scandaluri foarte multe și nejustificate, cercetări reale foarte puține și rezultate concrete cu caracter pozitiv și mai puține.

De aceea, stimați colegi, stimate domnule ministru, propun să avem în vedere o repartizare a celor 50 de miliarde cerute de mine ca reducere la aceasta pentru acțiuni culturale, și atunci când vom ajunge la capitolul "Cultură", vă voi demonstra cât este de necesar să se facă o asemenea repartizare în direcția culturii.

Sigur că această instituție trebuie să rămână, dar cheltuielile pot fi mult mai mici. Ele pot fi reduse, și acolo să avem o instituție care să facă într-adevăr cercetări, nu scandalurile pe care le-a făcut până acum.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vă solicit și eu cuvântul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

Împotriva amendamentului sau pentru?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru.

De fapt, la art.15 există trei amendamente: unul, al Partidului Umanist, care, pe structura cheltuielilor, vrea să reducă cheltuielile Camerei Deputaților, și aici sunt împotriva acestui amendament. Fiecare instituție a statului își are rolul și importanța care i se cuvin, rol și importanță care sunt susținute, dar și subliniate, afirmate de alocațiile bugetare.

Pornind de la această idee, vă rog să-mi permiteți să vă citesc lista succintă a alocațiilor bugetare de la acest articol, art.15, ca să vedeți care sunt cele mai importante instituții ale statului nostru. Nu vorbesc de alocațiile pentru administrația centrală, judicioase, pentru Camera Deputaților și Senat, iarăși judicioase și, aș spune, respectuoase pentru aceste organe, pentru Administrația prezindențială de 106,5 milioane. Așa este. Dar, după Administrația prezidențială, știți care este cel mai important organ al statului care este cel mai util statului român la această oră? Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității! Care primește 74,5 milioane! Față de Curtea de Conturi care primește numai 52,4, Consiliul Concurenței 32,9, Consiliul Legislativ 34,6 și Avocatul Poporului 21,8!

A persevera într-o greșeală este nu numai diabolic, ci este o sfidare a exprimării reale a unui punct de vedere.

Suntem cu toții parlamentari. Avem în fața noastră în fiecare zi teancuri de proiecte legislative la care se anexează avizele Consiliului Legislativ. Știm ce face acest Consiliu Legislativ pentru țara aceasta, pentru noi, palpabil! Sunt colegii noștri, și ei primesc nici jumătate din alocația pentru Consiliul Național pentru cercetarea arhivelor securității sau cum s-o fi numind exact!

Este absolut inadmisibil, și sunt efectiv indignat și vreau să dau măsura acestei indignări. Și în bugetul anterior, acest consiliu a primit de două ori mai mult, aproape cât Administrația prezidențială, pentru finanțarea nevoilor sale.

Nu vrem să-l reducem la zero, nu vrem să-l desființăm pe calea aceasta a votării anumitor alocații bugetare, dar sunt îndreptățit să cer explicații în primul rând de la domnul ministru al finanțelor, aici prezent, de ce se consideră că în România acest consiliu de cercetare a arhivelor securității este mai important de trei ori decât Avocatul poporului, mai important de două ori decât Consiliul Legislativ.

Din acest punct de vedere, amendamentele care propun reducerea sunt binevenite și sunt cel puțin într-o notă de decență față de celelalte instituții care fac ceva pentru statul român.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Este evident că Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui amendament. Eu aș zice chiar mai mult: că sumele destinate CNSAS-ului sunt mici, dar aceasta este situația. Concluzia pe care aș putea să o trag este că amendamentul sau amendamentele care vizează reducerea sumelor la CNSAS sunt direct proporționale cu numărul știți al cui din partidul respectiv.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Am dreptul la un minut, în numele grupului!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Un comentariu din partea reprezentantului Partidului România Mare.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă pentru dumneavoastră este mai important să stabiliți numărul foștilor securiști din diferite partide decât să votați un buget care să permită funcționarea organelor utile ale statului, vă privește.

Noi considerăm că este necesar în primul rând să funcționeze un Consiliu Legislativ și de abia pe urmă, dacă mai avem bani și pentru așa ceva, să vedem ce facem cu răfuielile dumneavoastră politice pe care nu le puteți susține pe planul unei actualități și vreți neapărat să le împingeți în sfera trecutului.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Este regretabil că...

(Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulțumesc.

(Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulțumesc. Sunteți foarte generoși.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În ultimele două zile v-ați aplaudat reciproc de mai multe ori. Vă rog să încetați cu simpatia aceasta, ca să putem vota.

Aveți cuvântul, domnule Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați observat, eu nu am folosit vocabula "securiști". A folosit-o însă altcineva de la Grupul PRM.

(Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Grupul parlamentar al PRM să înceteze cu aplauzele.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Nu pot să spun decât atât: quod erat demonstrandum. S-au simțit cu musca pe căciulă!

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, pentru a se pronunța cu privire la amendamentul domnului deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trei sunt elementele care au stat la baza analizei economice cu privire la fundamentarea cifrelor care au fost prinse în bugetul acestui ordonator principal de credite, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: pe de o parte, salarizarea personalului, conform legislației respective, Ordonanța nr.57 din 2000; cheltuielile cu mutarea într-un sediu nou, trebuia să aibă loc anul acesta, din păcate nu a putut să se realizeze; precum și cheltuielile pentru achiziționarea sediului și pentru unele dotări pentru noul sediu.

Ce aș vrea să remarc: este adevărat că în primăvara acestui an, prin bugetul anului 2001, s-a aprobat o sumă de 83,4 miliarde de lei. Acești bani au fost cheltuiți într-o anumită măsură și am observat că, odată cu rectificarea bugetului pe anul în curs, am eliminat încă 15 miliarde din buget datorită faptului în special că nu au reușit să se mute, nu au putut să facă achizițiile și așa mai departe.

Aș vrea să vă asigur că nu există nici o umbră de îndoială asupra faptului că acești bani sunt cheltuiți conform destinațiilor aprobate de către dumneavoastră. În cazul în care acești bani nu vor fi cheltuiți în întregime până la sfârșitul anului, ei vor fi returnați rezervei bugetare și vor avea o altă destinație.

Aș vrea să mai fac o ultimă remarcă legată de modul în care au fost alocați banii pentru acest ordonator principal de credite. Anul acesta este de 74,5 miliarde de lei. Creșterea față de anul trecut este doar de 8,8%, vis-a-vis de o creștere medie a tuturor celorlalți ordonatori principali de credite care este în jur de 19-20%.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, și apoi domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru explicații.

Într-adevăr, și în primăvara acestui an am votat același buget tot pentru dotări speciale, tot pentru salarii și tot pentru mutarea care nu se mai termină niciodată.

Ceea ce nu ne-a explicat domnul ministru și, cu permisiunea domnului președinte, vreau să-i spun: care este importanța, de ce consideră că activitatea Consiliului pentru Studierea Arhivelor Statului este mai importantă decât activitatea Consiliului Legislativ? Aceasta este problema noastră.

Eu îi consider pe cei din Consiliul Legislativ colegii noștri în Parlament, care muncesc cot la cot cu noi. Ei nu au nevoie de dotări? Ei nu au o grilă de salarizare? Ei nu au nevoie să își desfășoare activitatea în condiții corespunzătoare? Volumul lor de activitate este mai mic sau vreți să-l faceți mai mic, ca să nu ne servească nouă?!

Această explicație o doresc din partea domnului ministru: de ce este mai important Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității decât Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Mai este încă o întrebare pe care trebuie să o punem domnului ministru în legătură cu acest Consiliu de cercetare a arhivelor securității.

În proiectul de buget se prevede o creștere și pentru anii următori, nu numai pentru anul acesta, în așa fel încât în 2005 să se ajungă la 106 miliarde. Deci de la 68 la 106 este o creștere foarte importantă.

Mie mi se pare că aici este o greșeală de perspectivă. Au trecut aproape doisprezece ani de când s-au consumat aceste evenimente, știm care este situația și care este perspectiva, or este vorba de o instituție absolut axată pe trecut. Admitem faptul că este vorba de o imagine pe care trebuie să o prezentăm unei opinii publice care știe foarte puțin despre evenimentele care au avut loc, dar trebuie să fim în pas cu vremea. Au apărut teroriștii, au apărut probleme extraordinare. Zilele de teroare care au fost în România între 22 și 25 decembrie 1989 au fost cercetate? S-a cercetat cine a făcut aceste terori, cine le-a exercitat? Nu. Acum căutăm niște lucruri care pur și simplu se pot găsi de oricine în niște arhive care există sau nu există și pe care acești oameni pur și simplu cheltuiesc degeaba acești bani. Hai să zicem că ei pot să rămână și să facă lucrul acesta, dar să-l facă într-o formă mai decentă față de problemele reale ale culturii și ale nevoilor acestei țări.

Și aș vrea să-i răspund domnului Hașotti, care a făcut aici o pledoarie pe care eu nu mi-o explic, paradoxală.

Care a fost imaginea președintelui Partidului Liberal, domnul Quintus, înainte de alegeri? A fost ea o imagine reală, pe care a prezentat-o acest Consiliu al Arhivelor Securității? Nu a fost reală, a fost o blasfemie la adresa unor condiții și a unor situații pe care dumnealor le-au cercetat din birou, dar fără să înțeleagă situația reală a unui om pus în niște împrejurări care nu i-au fost favorabile și unde el nu a fost vinovat cu nimic.

Dacă așa judecă domnul Hașotti, în raport cu domnul Quintus, nu-mi mai pun nici un fel de întrebare în legătură cu problematica reală a acestei instituții care nu a făcut decât scandaluri absolut negative până în prezent și nu ne-a dat nimic pozitiv în legătură cu problemele reale ale societății noastre de atunci.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Replică!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Hașotti are drept la replică.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Eu nu aș fi dorit să intervin, dar mă obligă distinsul coleg.

La întrebările hamletiene pe care și le punea, nu sunt eu în măsură să răspund, însă, pentru că tot este îngrijorat și cum am convingerea că domnul deputat împărtășește din înțelepciunea poporului român, am să-i spun așa: "Câinele a murit de drum lung și prostul de grija altuia". (Rumoare, atitudine de indignare în sală)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

Am rugămintea să încercați să vă ponderați elanurile polemice, pentru că trecem aproape de insulte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este clar că, în Regulament, avem un articol care solicită domnilor deputați să nu profereze, de la acest microfon, ...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ceea ce am și făcut!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

... injurii ș.a.m.d. Ceea ce a spus domnul deputat Hașotti aici, dânsul fiind și un reputat profesor, ne deranjează, pe cei de la Grupul parlamentar PRM, și solicităm, cu tot respectul cuvenit, ca domnul deputat să-și ceară scuze față de grupul nostru și să-și retragă cuvintele pe care le-a spus. Este inadmisibil să faci astfel de apropouri la adresa unor colegi parlamentari. Este o jignire pe care, dacă o acceptăm, se poate extinde și, mâine – poimâine, vorbim aici în zicători care mai de care, să zicem, de neacceptat. Deci adresez rugămintea distinsului nostru coleg să-și retragă cuvintele și să-și ceară scuze de la grupul nostru parlamentar.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în Grupul PRM)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a evita asemenea dispute, îmi pare mie rău că, în calitate de președinte, am admis încălzirea discuțiilor la temperatura în care s-au exprimat asemenea cuvinte. Și, cu aceasta, socotesc disputa încheiată.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi permiteți să aduc, și eu, o completare celor spuse de antevorbitorii mei de la Partidul România Mare.

Nu are rost să ne ascundem după cuvinte. Lista colaboratorilor securității este mult mai stufoasă, în cazul altor partide, față de lista neînsemnată în cazul Partidului România Mare.

Mulțumesc. (Rumoare în sală)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Să încheiem, aici, discuțiile.

Eu cred că nu putem să-i cerem domnului ministru al finanțelor să facă aprecieri cu privire la importanța unor instituții. Acest lucru s-a făcut prin legile de organizare...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu, prin alocarea sumelor!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

V-aș ruga să-mi permiteți să-mi exercit atribuțiile de președinte!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Chestiune de procedură!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Când trecem la vot, nu se mai admit chestiuni de procedură, stimate coleg! (Rumoare în Grupul PRM)

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Mă scuzați, domnule președinte.

Art.199 spune foarte clar, vizavi de chemarea la ordine a unui deputat: "Înainte de a chema la ordine un deputat, președintele Camerei îl invită să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată, ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică".

În cazul în care nu doriți să-l chemați la ordine pe domnul deputat să-și retragă cuvintele, Grupul nostru parlamentar va solicita Comisiei de disciplină și imunități, conform Regulamentului, să recomande sancțiunile de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Hașotti, aveți intenția să vă retrageți cuvintele?

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Da, domnule președinte, într-o anumită măsură. Este posibil să mă fi înșelat: câinele poate să nu moară de drum lung!

Voci din Grupul PRM:

Este a doua jignire!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Haideți să nu transformăm ședința bugetului în altceva decât este și să supunem la vot amendamentul domnului Dumitru Bălăeț, care viza reducerea bugetului alocat pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului. Ați auzit explicațiile care s-au dat.

Cine este pentru amendamentul domnului Dumitru Bălăeț? Vă rog să vă exprimați votul. 52 de voturi pentru.

Împotrivă? 112 voturi împotrivă. (Rumoare în sală) 212, da. Îmi cer scuze.

Abțineri?

Deci cu 212 voturi împotrivă, 52 pentru, amendamentul domnului Bălăeț a fost respins.

Art.15.

Aveți la art.15 un amendament?

Poftiți, domnule Nicolaescu.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Tot la art.15 și tot alin.2, noi am venit cu o formulare, credem, mai bună, în sensul în care acest articol, această frază interminabilă să fie împărțită în două. În prima parte să se specifice cheltuielile pentru autoritățile publice, așa cum le-a prevăzut Guvernul, nu am modificat nici un fel de sumă, iar în partea a doua cheltuielile pentru administrația publică centrală.

Credem că motivarea pe care a avut-o comisia, la respingerea amendamentului, că nu este relevantă modificarea și conduce la fragmentarea textului, credem că nu este susținută, și anume că este mult mai coerent articolul dacă este formulat în două fraze diferite și, în același timp, face parte și din principiul care cred că s-a înțeles până la urmă, că lista ordonatorilor principali de credite va cuprinde două capitole: autorități publice și administrație publică centrală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă exprimați cu privire la acest amendament.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Considerăm că modificarea propusă ar conduce la fragmentarea textului articolului care detaliază cheltuielile la capitolul "Autorități publice", așa cum este el bine definit prin clasificația bugetară, în care sunt incluse și cheltuielile Secretariatului General al Guvernului și ale unor ministere și altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate.

De aceea, domnule președinte, v-am supune spre aprobare textul, așa cum a fost propus el în proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Deci distinsul nostru coleg Nicolaescu a propus împărțirea în două a alin.2. Ați auzit explicațiile de logică și de tehnică pe care vi le-a oferit domnul ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Nicolaescu.

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Deci este evident, cu marea majoritate a voturilor, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte observații la art.15? Nu sunt.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La art.15 alin.8 am un amendament, și anume Grupul PRM Brăila dorește ca acest alineat să sune în felul următor: "Pentru aplicarea prevederilor Legii nr.406/2001 pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român după anul 1989, sunt cuprinse fonduri în bugetele administrațiilor prezidențiale" ș.a.m.d.

De ce am făcut acest amendament: pentru faptul că președinți ai statului român au fost domnii Iliescu și Constantinescu. Ei au avut calitatea de șef al statului, iar înaintea dumnealor, regele Mihai, despre care este vorba, nu a fost niciodată șef al statului. S-a aplicat principiul pe care îl cunoașteți cu toții, și anume "regele domnește, și nu guvernează". În această calitate, consider că nu avea dreptul să fie stipendiat, conform Legii nr.406. Această lege a fost o greșeală a noastră.

De altfel, dacă regele Mihai ar fi fost șef al statului, atunci în ce calitate a mai fost condamnat mareșalul Antonescu, așa cum știți, în procesul din 1946? De ce nu a fost condamnat regele Mihai?

Eu cred că am realiza o economie importantă, dacă dumneavoastră veți aproba acest amendament și dacă veți remedia greșeala făcută prin Legea nr.406.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți la acest amendament.

A, mai dorește domnul Bălăeț.

Tot cu privire la aceasta sau aveți altceva?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Tot aici.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

După cum ați văzut, amendamentul propus de mine la art.15, punctul 8, prevedea eliminarea părții finale din articol, în așa fel încât să se reflecte această sumă sau această aplicare în cadrul administrației prezidențiale. Deci se propunea eliminarea din art.15 a textului: "Secretariatul General al Guvernului și Serviciul de Protecție și Pază".

Mi se pare că este normal, atâta vreme cât e vorba de o prelungire a administrației prezidențiale și o lege pentru foștii președinți, ca aceste cheltuieli să se reflecte acolo unde este normal, și nu să se împrăștie la nivelul mai multor ordonatori de credite, unde li se pierde urma. Cer, în continuare, ca această parte finală să fie eliminată din text, și zic eu că este spre binele bugetului și spre continuitatea firească a unei legi adoptate de Parlament, în condițiile în care noi știm că puterea a dorit lucrul acesta, puterea trecută nu a putut s-o realizeze, dar puterea actuală a dorit-o și, atunci, să fie consecventă cu sine și s-o adauge acolo unde se cuvine, în cadrul ordonatorilor de credite.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervențiile anterioare au subliniat un aspect foarte important, acela al modului în care foștii șefi ai statului român trebuie, conform unor uzanțe și din alte țări, să fie susținuți din punct de vedere material. În Statele Unite ale Americii, se spunea că se dorește acest lucru pentru că ei să nu aibă nostalgia după perioada cât au fost în fruntea statului.

În cazul de față, apare o situație cu totul inedită și specific danubiană. Este vorba de calitatea de șef al statului a fostului monarh Mihai de Hohenzollern. Dacă admitem acest lucru, atunci trebuie să admitem pe toți cei care au fost șefi ai statului de la data la care el a revenit în conducerea țării și, în consecință, ar trebui să beneficieze de aceste prevederi toți cei care au îndeplinit aceste calități sau urmașii lor de drept.

Pe de altă parte, este o situație și mai stranie: un șef al statului se judecă cu statul și cere să i se restituie proprietăți care au aparținut coroanei, și nu familiei sale personal. În această situație, statul român este furat sau este dijmuit de mai multe ori: pe de o parte, prin faptul că este obligat să-i restituie proprietățile care au aparținut coroanei, și nu sieși personal, și, în al doilea rând, același stat român se dovedește foarte generos, dar numai datorită unor interese de imagine externă, incluzând pe fostul rege Mihai I, care nu a avut calitatea de șef al statului, ci aici trebuie aplicat principiul anterior amintit, "Regele domnește, dar nu guvernează", este inclus în același șir al celor care au fost aleși șefi ai statului. Mihai I nu a fost ales șef al statului, el a urmat legea salică în vigoare la data la care el a avut succesiunea la tron și, în consecință, nu a avut calitatea de ales ca șef al statului.

În consecință, mi se pare că este o irosire inutilă de resurse, oferind și fostului monarh aceleași calități ca și celor care au deținut, după 1989, această calitate de șef al statului român.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Un simplu comentariu, domnule președinte, și anume acela că, la acest art.15 alin.8, nu am făcut decât să respectăm legea care a fost aplicată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deja nu am ținut cont de prevederile Regulamentului care mă obligau mai demult să aduc vorbitorii la chestiune, adică la buget. Noi nu punem în discuție, acum, prevederile Legii nr.406/2001, ceea ce dumneavoastră faceți acum.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt de acord.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, dar v-aș ruga să aveți în vedere acest lucru: aceste cheltuieli au fost dispuse deja, prin Legea nr.406/2001.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nici în viață și cu atât mai puțin în fața domniilor voastre, nu îmi place să mă repet și nu îmi place să repet ceea ce bine sau rău au spus alții, înaintea mea.

Problema, la art.15 alin.8, este dublă: una cea care a fost discutată din plin, a doua referitoare la amendamentul susținut deja de domnul deputat Bălăeț, care este tehnică și privește bugetul statului, și anume, în redactarea sa, art.15 alin.8 definește că, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.406/2001, pe care v-am promis că nu o pun în discuție, privind acordarea unor drepturi persoanelor, sunt cuprinse în fonduri bugetare ale Administrației prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului și Serviciului de Protecție și Pază.

Acum, există o problemă care este pur tehnică, pe de o parte, pur financiară, și îl rog pe domnul ministru să mă sprijine și să-mi spună dacă am dreptate sau nu, și una pur juridică. De ce defalc un capitol de cheltuieli, care este determinat de îndeplinirea obligației legale, pe trei ordinatori de credite care nu sunt altceva decât niște executanți care beneficiază, finalmente, de plata execuției lor? Mie îmi trebuie "ordinatorul de credite este cel care distribuie creditele acordate, sumele alocate, în funcție de afectațiunea necesară". Și atunci este bine ca să avem un singur ordinator de credite: administrația prezidențială. Și dacă-mi dați voie să fiu puțin malițios, stăruința prezidențială a dus la adoptarea acestei legi, deci este normal să-i suporte și consecințele financiare.

Administrația prezidențială este singura care trebuie să se încarce ca ordinator de credite cu gestionarea acestor venituri, fără ca Serviciul de Protecție și Pază să-și aibă încărcat bugetul cu niște cheltuieli pe care le face pentru administrația prezidențială. De aceea susțin amendamentul acesta de la alin.8.

L-aș ruga pe domnul ministru să ne lămurească dacă este corect financiar și juridic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

În fondurile administrației prezidențiale, sunt cuprinse doar indemnizațiile. Celelalte cheltuieli cu paza și cu celelalte o să vă dea explicații domnul ministru.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Înțeleg că aceasta este defalcarea, dar eu vreau ca administrația prezidențială să suporte tot. (Rumoare în Grupul PSD) Asta e problema!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Deci cheltuielile rezultate din aplicarea Legii nr.406/2001 au fost defalcate conform funcțiilor fiecărui ordonator principal de credite. Astfel, Administrația prezidențială suportă indemnizația care se acordă din bugetul administrației, locuința de protocol care se asigură de către Secretariatul General al Guvernului, prin regia de specialitate, a fost cuprinsă în bugetul ordonatorului de credite Secretariatul General, iar protecția care este asigurată de către Serviciul de Protecție și Pază, cheltuieli care se suportă din bugetul acestei instituții.

Dacă toate aceste cheltuieli specifice fiecărei instituții ar fi fost puse în bugetul unei singure instituții, ar fi trebuit să se facă transferuri de la această instituție către celelalte instituții, iar mecanismul de administrare ar fi fost un mecanism greoi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Ați auzit aceste explicații, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM cu privire la art.15 alin.8.

Cine este pentru? 54 de voturi pentru.

Împotrivă? 193 de voturi împotrivă (Comentarii în sală)

Nu a votat numai PSD-ul, vă rog să rețineți.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 193 voturi împotrivă, 54 pentru, s-a respins amendamentul.

Supun votului dumneavoastră final art.15, în ansamblu.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din sală):

Mai avem la punctul 9!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Scuzați-mă. Mai este un amendament la art.15 alin.9.

Poftiți, domnule Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte și stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

La punctul 9, eu am un amendament care se întâlnește cu al Grupului parlamentar liberal din Camera Deputaților și Senat.

Mi se pare că e o întâlnire fericită, în ciuda celor spuse de domnul Hașotti aici și...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a spus de mai multe ori, dar dânșii contestă!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

... și cred că e o întâlnire din lectură, dar în care se dovedește că o lectură făcută din două părți poate să coincidă. E vorba de eliminarea negației "nu" și, aici, cred că este bine să o eliminăm și să lăsăm să fie așa: "Personalul aferent cabinetelor de lucru ale persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român", în textul inițial este "nu este cuprins în numărul maxim de posturi pe anul 2002 aferent administrației prezidențiale". Noi zicem că ar trebui să fie: "este cuprins în numărul maxim de posturi al Administrației prezidențiale".

Altfel, domnule ministru, nu se explică modul cum ați repartizat dumneavoastră pe acești ordonatori de credite, în alineatul anterior. Ați spus că Administrația prezidențială plătește salariul fostului președinte și, în general, ar trebui să plătească și pe acești oameni care-l însoțesc pe președinte. Ar trebui să fie o chestiune firească, în acest sens. Și întrebarea este: dacă nu este cuprins în numărul maxim de posturi al Administrației prezidențiale, unde este cuprins? El trebuie cuprins undeva, în buget.

Vă rugăm să ne scoateți din această contradicție și să ne dați un răspuns sau să găsim o soluție adecvată pentru acest alineat, în cuprinsul art.15, punctul 9.

Îi rog și pe domnii de la Grupul liberal să ne spună motivul pentru care s-au întâlnit cu noi în lectura acestui text.

Mulțumesc. (Rumoare în sală)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la PNL, vă susțineți amendamentul? Amendamentul comun.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă nu ar fi fost explicația domnului ministru, de la amendamentul precedent, foarte detaliată, dar care, într-adevăr, nu cuprinde și acest personal, probabil că am fi evitat să-l susținem, dar așa, potrivit principiului că marile spirite se întâlnesc, susținem amendamentul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă pronunțați cu privire la cele două mari spirite!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Într-adevăr, cabinetul de lucru, așa cum a fost el aprobat, potrivit Legii nr.406/2001, prevede un post de consilier și un post de secretar. Aceste posturi într-adevăr nu sunt trecute în numărul total de personal al Administrației prezidențiale. De ce? Fiindcă acești oameni, respectiv consilierul și secretarul, sunt angajați de către fiecare fost șef al statului prin convenții civile. Deci ei nu au un raport de muncă cu administrația prezidențială.

Sumele de bani care urmează să fie plătite acestor două posturi, respectiv secretar și consilier, se regăsesc în bugetul Administrației prezidențiale. De aceea, noi am considerat a spune la acest articol, art.15, alin.9 că numărul respectiv nu face parte din numărul total al Administrației prezidențiale. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat această explicație, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului comun al Grupului PRM și PNL de la art.15 alin.9.

Cine este pentru? 54 voturi pentru.

Împotrivă? 196 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 196 voturi împotrivă, 54 pentru s-a votat respingerea amendamentului.

Supun votului dumneavoastră art.15 în ansamblu.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri. Sunt abțineri?

Deci, cu 198 voturi pentru, 51 împotrivă s-a adoptat art.15.

La art.16 cine dorește să intervină? La art.16 dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să observați amendamentul 7 al comisiilor reunite de la pag.4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7?

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 198 voturi pentru, 55 împotrivă s-a adoptat alin.6 nou.

Supun votului dumneavoastră art.16 în întregime.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă?

Deci 198 voturi pentru, 53 împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Deci cu 198 voturi pentru, 53 împotrivă s-a adoptat art.16.

La art.17... Poftiți domnul... înțeleg că doriți să cereți cvorumul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, vedeți că nu am fost informat greșit! Uitați-l după stâlp acolo pe domnul trimis ca să-i scoată pe domnii afară din sală. Deci, ori este ședință publică cum ați aprobat dumneavoastră și ați dispus, ori, cuvântul dumneavoastră nu contează față de dânșii de la pază. Vă rog luați măsuri, domnule președinte! Nu este admis așa ceva.

O voce din sală:

Îl certați pe domnul președinte?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, sunteți purtătorul de cuvânt al cuiva? Eu nu am avut nici o semnalare că s-ar fi petrecut ceva nepotrivit.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu, sunt purtătorul de cuvânt al Constituției.

O voce din sală:

Îi păzește!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentanții din balcon: sunteți reprezentanții sindicatelor? Poftiți!

Domnule deputat Stanciu, vă înțeleg solidaritatea firească pe care o avem și noi cu cadrele didactice, dar v-aș ruga să nu monopolizați această solidaritate. (Rumoare.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, domnule președinte, nu este vorba de nici o solidaritate. Este vorba de un articol de Constituție, care spune clar că ședințele sunt publice.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Păcat că reprezentanții sindicatelor din învățământ nu sunt în balcon.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, reprezentanții sindicatelor, puteți să-i întrebați dacă considerați necesar, au spus clar că au venit să-i scoată după o oră afară și dacă vreți să știți realitatea, i-a scos afară și i s-a spus că trebuie să vină câte 5 la o oră diferență și liderii de sindicat au vrut să facă un protest public și eu am zis că este bine să dezamorsăm noi această chestiune, să nu facem protest, dar vă rog, solicitați o dată secretarului general să-și intre în atribuțiuni.

Deci și regulamentul și Constituția sunt în mâna dumneavoastră, cereți să fie respectate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, accesul în sală se realizează după un regulament pe care și dumneavoastră l-ați votat. Colegii noștri din balcon au venit, promițând o poziție corectă și o demonstrează cu prisosință. Am senzația că prin intervențiile dumneavoastră nu faceți decât să-i ațâțați. V-aș ruga să păstrăm atât liniștea în sală, cât și esența lucrărilor.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Îmi cer scuze că am intervenit și nu i-am lăsat să facă protest public.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la art.17. La art.17 cu privire la alin.1, vă rog să observați amendamentul... (Domnul deputat Anghel Stanciu dorește să vină la microfon.)

Cu privire la ce solicitați cuvântul?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La art.17, poz.8, pag.3.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Care poziție? Suntem la alin.1, distinse coleg.

Deci, la art.17, alin.1 avem amendamentul 8 al comisiei care vizează alin.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 8? Aveți obiecțiuni la amendamentul 8? Poftiți.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, art.17, în primele două alineate, 1 și 2, respectiv la pag.4 din raport, poz.8 din raportul inițial, deci nu cu "amendamente respinse", se spune clar: "se propune modificarea art.17 alin.1 și 2 astfel..." și se dă comentariul alături, ca urmare a amendamentelor de la anexe.

Deci, art.17 cu alin. 1 și 2 au mai multe amendamente, inclusiv la anexe și de aceea Comisia pentru buget, finanțe și bănci a găsit de cuviință să-l pună și aici, pentru că nu se solicită modificare de text, ci se solicită numai modificarea sumelor aferente acțiunilor social-culturale, respectiv de învățământ.

Deci, după știința noastră, a celor două Comisii de învățământ, alin.2 este cuprins implicit în alin.1, în sensul că sumele globale se dau în alin.1 și apoi se explicitează pe domenii în alin.2. Ca urmare, cred că 1 și 2 trebuiesc discutate împreună, pentru că există între ele o corelație.

V-aș propune ca să le privim împreună domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, credeam că tocmai acest lucru l-am făcut la început, am pus în discuție amendamentul 8 care vizează art.17, alin.1 și 2. V-aș ruga să-mi acordați atenție când mă refer la textele pe care le pun în discuție. Deci, exact acest lucru l-am făcut, am pus în discuție amendamentul 8 al comisiei care vizează art.17, alin.1 și 2. Deci, am greșit cu ceva?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu.Vă mulțumesc și acum susținem amendamentul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și atunci care a fost rostul intervenției dumneavoastră? Supun votului dumneavoastră amendamentul 8 cu privire la art.17, alin.1 și 2.

Domnule deputat, nici măcar nu aveți un amendament respins, dumneavoastră deputatul Stanciu, cu privire la art.17, alin.1. Ce să pun în discuție?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Sunt președintele comisiei și comisia a cerut modificarea. Deci, comisia trebuie să susțină.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La alin.1 nu există nici un amendament respins, iar la alin.2 există un amendament care nu este al comisiei, este al unui domn deputat care nu a intervenit în dezbateri.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, cele două Comisii reunite au amendament în care se prevede sporirea cheltuielilor la învățământ cu 4 mii de miliarde. Acest amendament care a ajuns la Comisia pentru buget, finanțe și bănci a determinat pct.8. Deci, noi vrem să ne susținem aici poziția celor două comisii vizavi de amendamentul de suplimentare a bugetului educației naționale cu 4106,84 mii lei și trebuie să spunem de unde, exact cum spun colegii.

Deci, acest pct. 1 și 2 și poziția comisiei a fost clară, au fost două comisii care au votat și nu vreau să spun că a votat și... este amendament domnule, este amendament votat de cele două comisii cu 4 mii. Deci, vă rog domnule președinte, să-mi permiteți să expun acest punct de vedere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, aveți și dumneavoastră raportul cu amendamente admise și raportul cu amendamente respinse? Le aveți?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să urmăriți la capitolul "Amendamente admise" există amendamentul 8 al comisiilor reunite care vizează art.17, alin.1 și 2, iar la cap. "Amendamente respinse" cu privire la art.17, alin.1 și 2, amendamentele despre care ne vorbiți dumneavoastră, aici, nu se regăsesc.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Amendamentul despre care vorbesc eu, deci, dacă vă uitați la pct.8 veți vedea la 17 și la pct.8 că pct.235 din "respinse"...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Care punct?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

235 la "respinse", deci, la 235.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, 235 este tocmai pe la anexe și noi nu am ajuns decât la art.17.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, repet încă o dată. Deci, pct.8 s-a pus datorită propunerilor comisiei și care este prins la anexa respectivă cele 4106 miliarde lei.

O voce din sală:

La pct.8 este MLPAT.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, domnule președinte, dacă dumneavoastră considerați că nu putem face vorbire de aceste cheltuieli de la 1 și 2 care privesc învățământul, în numele Grupurilor parlamentare ale PRM cerem o pauză de consultări cu domnul ministru, spre a ne lămuri în ce măsură acestea sunt sau nu sunt corecte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu pot să nu vă dau pauza, dar nu pot să nu observ că este prima dată când, efectiv, nu reușim să ne înțelegem, pentru că dumneavoastră vorbiți despre cu totul altceva și în afara regulamentului. Îmi cer scuze că trebuie să vă spun aceasta.

Vă rog să observați, nu vă regăsiți în "amendamentele respinse" de la aceste două puncte, discuția pe care trebuie să o faceți dumneavoastră se află acolo, în anexe, unde spuneți sau la alin.3, unde este vorba de bugetul învățământului, de bugetul Ministerului Educației și Cercetării.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, nu pot modifica anexa dacă nu modific articolul. Am cerut pauză de consultări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă dau pauza pe care ați solicitat-o și v-aș ruga...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Rugăm și domnii lideri și pe domnul ministru ca să ne lămurim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Eu v-aș ruga, în primul rând, să vedeți exact rapoartele, stimate coleg.

Încă o dată vă spun: amendamentele dumneavoastră au fost făcute la anexe, stimate coleg, și atunci trebuia să le discutăm și știți bine că, potrivit practicii care există, dacă anexele aduc modificări la articolele de fond, se operează acele modificări, acum nu faceți decât să blocați discuția în continuare pentru un motiv imaginar. Și vreau să vă amintesc, pauza pentru consultări o cere șeful grupului parlamentar. Deci, vreau să știu dacă șeful grupului parlamentar ar vrea să solicitați pauză de consultări.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, sunt vicelider al grupului parlamentar și în lipsa... Și dumneavoastră sunteți președinte și aveți vicepreședinți. Deci, în momentul de față conduc grupul.

Solicit o întâlnire a liderilor de grup cu domnul ministru Tănăsescu înainte de a vota aceste puncte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă dau pauză pentru consultarea grupului, pentru că ceilalți șefi de grupuri nu mi-au solicitat așa ceva. Deci, aveți pauză de consultări și v-aș ruga să vedeți dacă nu puteți apăra și reprezenta cauza învățământului mai bine vorbind exact acolo unde trebuie și nu la alte alineate decât este cazul.

5 minute pauză.

 
 

după pauză

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog să vă reluați locurile în bancă și să vă invitați colegii să vină și dânșii în sală.

Stimați colegi, vă rog să vă reluați locurile.

Aș vrea să vă anunț de unde a pornit confuzia și ce am convenit în urma consultărilor.

La amendamentele pe care Comisiile de învățământ le-au făcut la art.17, alin.1 și 2, Comisiile de buget, potrivit unei practici de dezbatere a bugetului de 10 ani, au mutat aceste amendamente la anexe, după principiul că ori de câte ori discutându-se o cheltuială pentru o activitate sau pentru un minister la anexe, dacă se modifică, revenim la textele cadru.

Deci, am convenit ca la art.17, alin.1 și 2 să punem în discuție și votului dumneavoastră amendamentele comisiei, facem un vot de principiu cu privire la sumele alocate, iar dacă, atunci când vom discuta anexa învățământului se vor modifica cifrele alocate, vom reveni la art.17.

Cu privire la învățământ, vom relua discuția și la art.49 când vom dezbate prevederile cu privire la tichetele de masă.

Sper că am fost bine înțeles și cu aceste precizări, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră amendamentul 8 al Comisiilor de buget cu privire la art.17, alin.1 și 2.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul, stimați colegi! Domnule Hrebenciuc, dați-ne și votul dumneavoastră, vă rog. 199 voturi pentru.

Împotrivă? Împotriva amendamentelor comisiei, vă rog?

Stimați colegi, constat că nu v-ați exprimat toți votul. La pentru nu ați votat, nu votați nici la împotrivă? Dacă se abține?

V-aș ruga să-mi permiteți să repet votul și vă rog insistent pe toți să vă exprimați votul: împotrivă, pentru sau abțineri.

Cine este pentru amendamentul 8 care cuprinde alin.1 și 2 ale art.17? 225 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi, nu cred că vă dau drumul acasă, mai degrabă facem încă un apel. Există și procedeul de a nu vota pentru a nu ne încadra în cvorum, dar există și procedeul de a repeta apelul. Eu vă amintesc că s-a votat de către dumneavoastră program de lucru până la ora 23.00 și chiar dacă nu îl vom respecta până la ora 23.00, măcar până ... (Vociferări.)

Deci, în sală sunt peste 243 de parlamentari; nu votează toți. Vă rog să repetăm votul încă o dată.

Cine este pentru amendamentul 8 cu privire la art.17, alin.1 și 2? Vă rog să vă exprimați votul.

236 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 15 abțineri.

236 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 15 abțineri.

Dacă mai sunt, la alin. 4, 5, 6 și 7 observații?

Poftiți. Domnul Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Nu la alineatele următoare, ci la alin.1 și la alin.2 mai avem o observație care nu privește învățământul, ci cultura, bugetul culturii, unde eu am făcut observația și depinde de dumneavoastră dacă o discutăm aici sau la Anexa nr.III/28.28, pentru care am făcut această observație.

Este vorba de suplimentarea cifrei de la 3,789 miliarde la 3,889 miliarde; aceasta pentru cheltuieli cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă. Dar, de fapt, suma aceasta de suplimentare privește investiția Biblioteca Națională.

Această investiție, din nenorocire, este lungită de la an la …

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pambuccian, vă rog să-l lăsați pe ministru să fie atent la receptarea amendamentelor.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

această investiție, care era aproape gata în 1989, datorită acestei lungiri, să spunem, cu sume foarte mici, dar care de la an la an afectează bugetul țării, riscă să se lungească și în secolul următor, dacă vom continua în felul acesta.

Nu vreau să vă vorbesc despre importanța pe care o are o bibliotecă națională într-un sistem coerent de biblioteci și de educație permanentă pentru o țară. Nu vreau să insist asupra modului cum se rezolvă în Occident asemenea probleme. Cât de rapid se lucrează pentru a se pune cultura reală în drepturile ei reale. Noi lungim această boală la nesfârșit. Nu se poate! Trebuie să găsim o rezolvare foarte clară în această privință. O suplimentare cu 100 de miliarde ar putea determina ca personalul Bibliotecii Naționale să ajungă peste un an de zile să lucreze în condiții normale, civilizate în noul local al bibliotecii pe malul Dâmboviței.

Eu înțeleg că este vorba de un buget de austeritate, dar această austeritate să se facă acolo unde trebuie și unde am arătat că se poate face într-adevăr austeritate. Dar nu aici, unde avem absolută nevoie de o suplimentare bugetară ca să putem ajunge la o stare de normalitate. Fără asemenea măsuri, fără o înțelegere a problemei ca atare, nu vom ajunge la această rezolvare și, din păcate, bugetul, așa cum am arătat și într-o altă luare de cuvânt, se caracterizează printr-o atitudine anticulturală pe ansamblu și în special cu această problemă de o stringență deosebită în cadrul activității noastre, încât propunerea mea, chiar dacă dumneavoastră, majoritatea, o veți respinge, eu sunt obligat din punctul de vedere al conștiinței mele de deputat și de scriitor și de cunoscător al problemelor respective, mă simt obligat s-o ridic în fața Camerelor reunite ale Parlamentului țării, pentru a se găsi o soluție normală în această privință și o înțelegere firească din partea domnului ministru de finanțe.

Știu că din partea domnului prim-ministru există o preocupare în acest sens și o preocupare pentru a se găsi o soluție în legătură cu investiția Biblioteca Națională.

Vă rog foarte mult să forțăm soluționarea acestei probleme într-un termen cât mai adecvat, adică cât mai precipitat, cât mai rapid, pentru a trece la o stare normală în domeniul culturii. Altfel, vom avea o cultură cu o singură aripă. Aripa cea mai importantă a ei este educația permanentă din biblioteci și Biblioteca Națională reprezintă capul, adică ceea ce numim noi creierul acestui domeniu de activitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, nu rămâne același principiu? Discutăm aceste majorări la anexe? Pentru că, atunci, avem două măsuri: una pentru învățământ, am convenit să votăm aici de principiu, și una pentru cultură, de a discuta pe fond aici.

Poftiți. Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Sunt întru totul de acord cu spusele domnului deputat. Cultura, într-adevăr, reprezintă un sector foarte important și, ca atare, în proiectul de buget pe anul viitor, la acest obiectiv de investiții, care este un obiectiv de investiții foarte important, s-au acordat sume suplimentare față de anul acesta. Prin Proiectul de buget sunt prevăzute 70 de miliarde de lei pentru continuarea obiectivului de investiții Biblioteca Națională.

Aș vrea să menționez faptul că din totalul investițiilor care au fost alocate Ministerului Culturii, în sumă de 97 de miliarde de lei, 70 de miliarde de lei sunt alocate numai pentru Biblioteca Națională.

Sigur, cineva poate să spună că sunt prea puțini bani, că sunt insuficienți, dar acestea sunt posibilitățile de cheltuire într-un an de zile și practica ne-a arătat că într-un an de zile pentru un asemenea obiectiv de investiții 70 de miliarde reprezintă o sumă decentă, care poate fi cheltuită în mod normal și în mod economic.

De aceea, domnule președinte, stimați parlamentari, v-aș propune ca cheltuielile cu această destinație pentru obiectivul de investiții Biblioteca Națională să fie cele care au fost cuprinse în proiectul Legii bugetului, și anume 70 de miliarde.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină la acest capitol?

Stimați colegi,

Ați auzit explicațiile pe care ni le-a dat domnul ministru.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bălăeț.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cu 181 de voturi împotrivă, 66 de voturi pentru, a fost respins amendamentul domnului Bălăeț.

În raportul Comisiilor de buget la pag.5, amendamentul nr.9, care urmărește introducerea unui alineat nou.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nou? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Pe partea stângă n-ați votat nici pentru, nici împotrivă.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu 33 de voturi împotrivă, 6 abțineri și 218 voturi pentru, s-a adoptat acest amendament.

Da, poftiți.

La care alineat?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Dacă-mi dați voie, domnule președinte, am propus modificarea alin.4 al art.17, care urmează să sune în felul următor: "Din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Educației și Cercetării se suportă și bursele studenților" – noi am introdus "și elevilor" – "din Republica Moldova, acordate potrivit dispozițiilor legale. Tot din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Educației și Cercetării se vor suporta și bursele pentru studenții și elevii ai căror părinți sunt beneficiarii Legii nr.42/1990, modificată și republicată". Deci, tot amendamentul nostru.

Acest amendament este susținut de Comisia de învățământ și știință din Senat, de Comisia de învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților.

Susținem amendamentul pentru faptul că este mult mai clar să se stabilească și pentru elevi prin bugetul de stat finanțarea acestor burse, și nu prin acea ordonanță de urgență care funcționează, dar care ar putea să fie modificată ulterior. De asemenea, este și o altă problemă în privința aplicării Legii nr.42.

Aici se spune că bursele pentru studenți sunt acordate tot din bugetul de stat, dar, din câte cunosc de la revoluționari, copiii lor care sunt studenți nu primesc nici un fel de burse. În privința celor care au elevi, problema este și mai gravă, bugetele locale neavând fonduri să le acorde astfel de burse.

De aceea ne susținem amendamentul, ca să se acorde aceste sume prin bugetul de stat de la Ministerul Educației și Cercetării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Dau cuvântul doamnei ministru Andronescu pentru a răspunde la acest amendament.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi permiteți să-i dau răspunsul domnului senator.

Este nevoie să precizăm numai pentru studenți, pentru că pentru elevi problema burselor elevilor care provin din Moldova se reglementează prin Ordonanța nr.32. Deci, nu este necesară o precizare expresă în Legea bugetului. În Ordonanța nr.32, nu este nici o specificație pentru studenți și de aceea, prin Legea bugetului, trebuie să facem această precizare. Și acum, fondurile necesare acoperirii burselor elevilor și studenților din Moldova sunt acoperite din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, așa cum sunt acoperite și fondurile necesare acoperirii burselor pentru copiii celor care beneficiază de avantajele Legii nr.42.

Este regretabil că aveți o asemenea informație. Chiar la facultatea unde eu sunt profesoară avem asemenea bursieri și, dacă dumneavoastră cunoașteți o situație, ea poate fi punctuală, vă rugăm să ne-o prezentați, pentru a putea rezolva acea problemă care cred că este punctuală. Altfel, toate instituțiile de învățământ, conform legii, dau aceste burse copiilor care beneficiază de Legea numit㠖 nr.42.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Ați auzit și susținerile colegului nostru, Ionel Alexandru, ca și răspunsul doamnei ministru Andronescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Ionel Alexandru, în numele PRM-ului.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Împotrivă?

Stimați colegi, insistați să mai numărăm, sau …?

Voci din sală:

Nu!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins acest amendament.

Dacă mai sunt amendamente la art.17?

Poftiți.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art.17, alin.8, am formulat un amendament care privește preluarea drepturilor privind cheltuielilor de transport ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, de la bugetele locale la bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței.

Amendamentul meu a fost preluat de la Asociația Municipiilor din România, deci a fost formulat mai întâi de Asociația Municipiilor din România, are în vedere aducerea tuturor drepturilor cu acest caracter, așa cum au fost aduse la același buget, de exemplu, ca urmare a unui amendament al Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților, și gratuitățile pentru elevi. are în vedere, de asemenea, transformarea acestui drept pentru cadrele didactice dintr-un drept incert, care se bazează pe lipsa de resurse, în cele mai multe situații, ale bugetelor locale, într-un drept cert, așa cum este el prevăzut de Statutul personalului didactic.

Sper ca doamna ministru Andronescu și domnul ministru al finanțelor să aibă în vedere aceste argumente și să fie de acord cu aprobarea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Susțin și eu cele spuse de antevorbitoare, având în vedere faptul că în momentul de față în România există localități, respectiv municipalități care dispun de fonduri și pot asigura un asemenea drept, precum există și alte situații în care municipalitățile, datorită multitudinii de responsabilități de plată ce le-au fost transferate, nu sunt în stare să-și asigure nici propriile salarii.

Și, de aceea, există riscul, sau există chiar șansa să existe în România o categorie de cadre didactice care beneficiază de un asemenea drept, pe când altele speră la un moment în care și municipalitățile pe raza cărora își desfășoară activitatea vor avea fondurile necesare.

Pentru a nu se crea aceste diferențe nedorite între aceeași categorie profesională, respectiv cadrele didactice, este nevoie de o rezolvare la nivel național, în mod unitar și nepărtinitor.

În consecință, consider că este de dorit ca Ministerul Finanțelor și ministerele invocate în intervenția anterioară să-și asume această responsabilitate, întrucât este o chestiune care trebuie reglementată la nivel național, și nu lăsată la voia întâmplării, la nivelul imposibilităților de plată ale municipalităților și celorlalte organe ale administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cred că din partea Guvernului ar trebui să răspundă cel al cărui buget a fost amenințat. Deci, domnul ministru Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate domnule deputat,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că sunt extrem de interesante susținerile dumneavoastră și pot fi luate în calcul în anumite circumstanțe.

Anul trecut am acceptat, împreună cu Ministerul Finanțelor, să preluăm pe bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței transportul elevilor fără să primim alți bani suplimentari de la buget, chestiune care ne creează dificultăți majore în acest an și veți vedea în perioada următoare că CFR are dificultăți extraordinare de a ține bugetul în echilibru. De fapt, suntem într-o pierdere substanțială în această perioadă a anului și va trebui să luăm măsuri.

Este absolut imposibil ca să mai primim alte cheltuieli fără sursă. Nu avem nimic împotrivă să primim, să facem noi decontările dacă există o sursă. Este evident că sursă nu există. Deci, să rămână la autoritățile locale această plată.

Mai este aici încă o problemă pe care o discutăm de multă vreme. Când este vorba de drepturi, autoritățile locale vor descentralizare, când este vorba de plata drepturilor respective, nu mai vor descentralizare. Să rămânem pe principiu și să se meargă în aceeași direcție.

O voce din sală, din Grupul parlamentar al PD:

Taxe Băsescu!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Taxa Băsescu ați sprijinit-o, domnule deputat, că erați la putere atunci. Eu eram în opoziție și am vorbit împotrivă. Mă bucur că acum nu mai iubiți taxa Băsescu. Dar am să mă opresc să mai dialoghez cu dumneavoastră.

Deci, eu vă rog să fiți împotrivă, stimați colegi, la acest amendament. Nu avem resurse în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să preluăm aceste sarcini suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Alexandru Sassu. Vă rog să vă exprimați și dumneavoastră punctul de vedere.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Sunt de acord că probabil acest lucru este imposibil, însă situația este aceeași și în cazul administrației publice locale și consecința este aceeași, și anume că un drept legal nu este exercitat de către cei care au acest drept.

Problema este, în consecință, la Ministerul Finanțelor, și nu la Ministerul Transporturilor, ca să găsească sursa de transfer, fie către Ministerul Transporturilor, fie către administrația locală.

Însă, ceea ce se spunea în amendament, ceea ce se spunea în susținerea amendamentului, este că această sursă lipsește în acest moment. Dacă Ministerul Finanțelor găsește banii necesari pentru a-i transfera către administrația locală, nu-i nici un fel de problemă.

Ceea ce spunea colega mea era însă că există surse la Ministerul Transporturilor, din care se pot acoperi aceste cheltuieli, atâta vreme cât există și un calcul mult mai ușor de făcut la nivelul Ministerului Transpoturilor și probabil că cheltuielile sunt mai mici decât cele care sunt necesare la nivelul administrației locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Îl rog și pe domnul ministru Tănăsescu să se exprime față de sugestia pe care ne-a făcut-o …

Stați puțin, domnule ministru. Mai este un coleg de-al nostru, deputat. Poate ne ajutați dumneavoastră, indicându-ne resursa.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș pune o întrebare domnului ministru al transporturilor: ce se întâmplă cu cei peste 2 mii de miliarde de lei care n-au fost restituiți celor care au cumpărat motorină pentru agricultură?

Anul aproape că s-a încheiat. Nu ar fi posibil ca o parte din acești bani să fie utilizați în acest scop?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, domnule deputat. Nu ar fi posibil. Legea spune altceva. Deci, este clar că nu putem folosi banii pentru agricultură în subvenționarea cadrelor didactice. Și nu sunt 2 mii de miliarde, sunt 200 de miliarde.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna senator. Sunteți autoarea amendamentului și mai aveți dreptul la o intervenție.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau decât să reiterez cererea mea. Deci, fiind vorba de transformarea unui drept al cadrelor didactice dintr-o incertitudine într-un drept real, vreau să aud punctul de vedere al doamnei ministru al educației și cercetării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă rog să vă exprimați punctul de vedere.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă senator,

Dați-mi voie să vă spun că eu aș prefera să rămână transportul studenților și elevilor așa cum s-a derulat el în acest an, deci prin Ministerul Transporturilor, pentru că nu ne-a creat niște situații tensionate suplimentare, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți și de aceea mulțumesc Ministerului Transporturilor pentru înțelegerea de a fi preluat această subvenționare a transportului pentru studenți și elevi.

În legătură cu personalul didactic, dați-mi voie să vă spun faptul că, începând de anul acesta, s-au descentralizat cheltuielile pe învățământul preuniversitar și că această descentralizare – degeaba vă încruntați – o fac alte țări de foarte multă vreme și noi trebuia s-o începem și ea are drept scop și, dacă vreți, crearea unor punți de comunicare între autoritățile locale și profesori.

Ca urmare, în Legea bugetului pe anul 2001, este pentru prima dată când aceste drepturi salariale derivate din statutul personalului didactic votat în 1997, sunt totuși prevăzute că se dau în mod expres din bugetele locale.

Sigur, eu vă mărturisesc că v-aș spune cu sinceritate aici, dacă aș avea semnale, că nu s-au acoperit aceste cheltuieli de transport. Pentru cine cunoaște mai puțin, este vorba de acoperirea a 50% din cheltuielile aferente a 6 călătorii pe an. Deci nu am semnale din teritoriu că nu ar fi fost un răspuns favorabil solicitărilor cadrelor didactice. Cred însă că destul de multe cadre didactice n-au cunoscut și n-au folosit această oportunitate pentru că a fost prima dată când s-a specificat expres prin lege. Așa cum vedeți, în Legea bugetului pe 2002, în proiectul de lege, de asemenea, se revine cu exprimarea expresă a acestui drept și în contextul în care Comisia de buget a acceptat creșterea fondurilor alocate bugetelor locale, eu cred că există și acoperirea financiară necesară.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule senator.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Sigur nu vreau să intru în polemică du doamna ministru, dar pot să amintesc că trecutele dispute între Ministerul Transporturilor și Ministerul Învățământului aveau la bază un principiu că trebuie știut cât reprezintă un cost, o cheltuială bugetară, iar în cazul de față pe mine mă interesează dacă doamna ministru ne poate spune cât reprezintă aceste 6 transporturi, care sunt sursele care s-au transferat către administrația locală pentru că și conform Legii nr. 215 orice sarcină suplimentară către administrația locală trebuie însoțită de transfer de surse.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să interveniți, doamnă ministru?

Vă rog.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Este foarte greu de spus exact cât reprezintă, pentru că este un drept de care cadrele didactice pot să uzeze, dar dacă nu călătoresc pot să nu uzeze de acest drept. După calculul pe care Ministerul de Finanțe l-a făcut, reprezintă 1,5% din impozitul pe venit și această sumă a fost transferată, stimate domnule deputat… senator. Cred că astăzi perseverez în greșeală, mă iertați, a fost transferată bugetelor locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că s-au oferit suficiente explicații.

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei senator Petre Maria, pe care îl regăsiți detaliat la pagina 20 din Anexa nr.2 a amendamentelor respinse. Ați auzit și explicațiile ministerului.

Cine este pentru amendamentul formulat de Partidul Democrat? 72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 194 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci cu 194 voturi împotrivă, o abținere și 72 pentru, amendamentul a fost respins.

Dacă mai există obiecțiuni la acest articol amendamente? Nu.

Supun votului dumneavoastră, în consecință, art.17 în formularea rezultată din votarea amendamentului nr.5.

Cine este pentru? (Doamna Mona Muscă solicită cuvântul.)

Stimați colegi, măcar pentru că este o doamnă, vă rog să-i lăsați dreptul să-și susțină amendamentul. Poftiți.

Stimați colegi, art.17 alin.10.

Vă rog să vă prezentați amendamentul doamnă deputat.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, după socoteala noastră dacă sunt 72 de voturi pentru, 124 și .... nu este cvorumul. Sunt cifrele pe care le-ați anunțat dumneavoastră: 72, 124 și 3 nu este cvorumul în acest moment.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

194 de voturi, am anunțat.

Rezultatul respingerii amendamentului a fost 194 împotrivă, 72 pentru și au mai fost și o abținere.

Doamnă deputat, vă rog să vă susțineți amendamentul.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

E vorba de un amendament, două de fapt, la art.17 alin.10, amendamentele privesc Fundația Culturală Română.

Din nefericire, am constatat că nici ministrul culturii nu este de față, deși au fost foarte multe articole și vor mai fi în continuare, care îl vizează, și regret acest lucru pentru că i-am solicitat domnului ministru al culturii să fie solidar cu domeniul pe care îl păstorește.

Fundația Culturală Română s-a înființat în 1990, iar printr-o hotărâre de guvern la ora actuală este în dublă coordonare, a două ministere. Rațiunea de a fi a Fundației Culturale Române o constituie relația cu românii de pretutindeni, prevăzută, ca atare, în statutul fundației. Performanțele fundației sunt cunoscute și recunoscute în țară și în toată lumea.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, doamnă deputat.

Aș ruga colegii deputați să lase pe ministrul finanțelor să fie atent la amendamentele care se ridică.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

În 1995 a intrat în rețeaua europeană a instituțiilor de cultură. În bugetul pe care îl discutăm acum, Fundația Culturală Română are 20 de miliarde 380 de milioane, sumă total insuficientă. Am propus suplimentarea bugetului Fundației Culturale Române cu 2,5 miliarde lei pentru activitatea de susținere a românilor de peste hotare, prin organizarea de cursuri de pregătire pentru cadrele didactice care predau în limba română, e vorba de a IX-a ediție a organizării unor asemenea cursuri, a unor tabere pentru elevi de etnie română din alte state și pentru organizarea Congresului internațional de studii românești – Ediția a IV-a.

Ca sursă am specificat fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, având în vedere că, la bugetul trecut, din fondul de rezervă, unul dintre miniștri se laudă că ar fi primit o pătrime din acest fond.

Al doilea amendament, tot la alin.10 privește tot Fundația Culturală Română, și anume se propune suplimentarea bugetului Fundației Culturale Române cu 3 miliarde pentru activitatea editorială a fundației, între care publicarea cărților de istorie a României și a manualelor de limbă, cultură și civilizație românească pentru străini. Sursa este aceeași. Rog atât ministrul finanțelor, cât și colegii de pe toate băncile, și din stânga și din dreapta, să țină cont de treaba excepțional de bună pe care a făcut-o Fundația Culturală Română, de obiectivele pentru care cer, solicit această suplimentare a bugetului, obiective care țin de imaginea noastră în România, dar și de ajutorarea celor de peste hotare, românilor, și țin să vă reamintesc în același timp că această fundație culturală română a intrat în 1995 în rețeaua europeană a instituțiilor de cultură. Dacă nu putem să ne mândrim cu alte lucruri pentru intrarea în Europa, pentru această dorință a noastră, a tuturor de a intra în Europa, putem să ne mândrim cu ceea ce înseamnă cultură românească și cu ceea ce a făcut Fundația Culturală Română pentru acest lucru.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, v-aș ruga să vă pronunțați cu privire la aceste două amendamente care vizează practic același alineat, încât le vom trata împreună.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Fundația Culturală Română care este subordonată Ministerului Afacerilor Externe este o fundație de rezonanță. Aș vrea să vă informez că la fundamentarea cheltuielilor aferente acestei fundații s-a făcut o analiză aprofundată pe fiecare obiectiv al fundației, pe fiecare capitol de cheltuieli pentru obiectivele pe care le are pentru anul 2002. Această sumă fundamentată, mai mare decât cea a anului 2001, dimensionată la 20,1 miliarde de lei, repet, ține cont de absolut toate obiectivele pe care această fundație le are în vedere pentru anul care urmează.

Propunerea noastră este să păstrăm această sumă care a fost prevăzută în proiectul Legii bugetului și, sigur, în cazul în care pe parcursul execuției aceste cheltuieli vor fi insuficiente, dacă vor fi obiective în plus vizavi de obiectivele care s-au avut în vedere la elaborarea bugetului, vom analiza, de la caz la caz, pe parcursul execuției, dar, pentru moment, vă propunem să păstrăm această creștere de 14% pentru anul 2002, respectiv 20 de miliarde de lei pentru Fundația Culturală Română.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule ministru al finanțelor,

Fundația Culturală Română nu este în subordonarea Ministerului de Externe, este, prin Hotărâre de Guvern, în coordonarea unor ministere, și anume Ministerul de Externe și Ministerul Informațiilor Publice.

În al doilea rând, aș vrea să vă rog să țineți cont de faptul că dumneavoastră puteți aloca aceste sume, care sunt foarte mici, obiectivele însă sunt importante pentru România și pentru românii de peste hotare.

Puteți să faceți acest lucru reducând puțin rezerva bugetară, cu atât mai mult cu cât prevederile acestui buget au ca obiectiv la rezerva bugetară mai mult decât în bugetele precedente. Nu doresc altceva, decât puțină transparență, și anume decât să dați pe parcurs, dați de la început și faceți o treabă bună pentru românii de pretutindeni și pentru Fundația Culturală Română care merită acest lucru.

Aș mai adăuga un singur lucru. Dacă faceți acest lucru, dumneavoastră știți mai bine decât mine, nu sunt finanțistă, pe bugetul consolidat nu se schimbă nimic. Și faceți o treabă bună.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Întâmplător și de această dată, și PRM-ul și PNL se găsesc pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește necesitatea de a acorda mai mare atenție acestei fundații pentru cultura română. De ce? Pentru că în condițiile actuale, creșterile pe care dumneavoastră le-ați anunțat, de circa 14%, nu acoperă efectele inflației care au fost mult mai mari și, în consecință, pun această fundație, instituție importantă pentru promovarea imaginii culturale române peste hotare, în imposibilitatea de a-și onora programele pe care le are. Discutând cu academicianul Augustin Buzura, președintele fundației, domnia sa sublinia faptul că, în condițiile actuale, Fundația Culturală Română este pusă în situația invalidului, care știe că are de făcut ceva, dar este absolut în imposibilitatea de a-și îndeplini aceste programe. Eu constat, din acest punct de vedere, dacă vreți, chiar și o miopie de ordin politic. Vedem în jurul nostru că toate țările care ne înconjoară acordă fundațiilor sau asociațiilor care au asemenea obiective de îndeplinit sume mult mai impresionante decât această minimă și nesemnificativă sumă raportată la celelalte cheltuieli care se fac.

Uitați-vă numai ce fac maghiarii, sumele imense care sunt destinate pentru promovarea, dacă vreți, a iredentismului peste hotare. Dacă nu vreți să se promoveze cultura românească peste hotare, respectiv, pe alte continente, cel puțin acordați suficienți bani pentru ca această cultură să nu dispară în spațiile din imediata apropiere a României, acolo unde mai trăiesc încă români.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Pruteanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul George Pruteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În nume strict personal și fără să mă fi consultat cu nimeni de la Fundația Culturală Română, simt nevoia să spun că solicitările pentru acest amendament sunt întemeiate. Chiar dacă nu mă pricep la finanțe, chiar dacă înțeleg bine fermitatea ministrului nostru de finanțe, îmi raliez și eu vocea acelor care s-au pronunțat până acum în rugămintea de a încerca să facem ceva pentru această fundație care, efectiv, este o instituție de onoare pentru această țară la ora actuală. Pe lângă faptul că-l are în frunte pe un scriitor și un intelectual de talia lui Augustin Buzura, lucrează acolo oameni de cea mai mare bună credință pentru cultura română, perfect echilibrați, care nu politizează lucrurile, care nu fanatizează, n-au talibanismul cultural al unor excese, și ceea ce a făcut fundația este o magistrală pe linia elegantă, pe linia sobră, pe linia bună a culturii românești, o magistrală care va rămâne.

Fiind vorba de cifre mici, eu, care nu sunt finanțist, îndrăznesc și eu să rog, pur și simplu, ca simplu membru al partidului care guvernează, să-l rog pe ministrul de finanțe să facă un efort disperat, un efort în plus față de ceea ce a făcut în toate aceste zile, să găsească această sumă care față de marile cifre pronunțate aici este un nimic, 5 miliarde de lei, pentru că Fundația Culturală Română este, poate, la ora actuală, bineînțeles după Academia Română, cea mai importantă instituție culturală a României, la ora actuală, cu rază de acțiune atât în țară, cu lucruri valoroase, cărțile scoase de Fundația Culturală Română egalează ceea ce face Humanitasul, de pildă, deci cu bătaie foarte mare și utilă în țară, cât și, cum spunea și deputata Mona Muscă, peste hotare.

Vă rog, domnule ministru, plecați urechea la aceste rugăminți. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru?

Domnule Stanciu, poftiți.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Îmi pierdusem creionul, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Economisim bugetul și vom aloca Comisiei pentru învățământ un creion în plus.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Fundațiile, ca atare, respectiv înființarea, activitatea acestora, este stipulată în Ordonanța nr.26 din 2000. Orice fundație poate primi bani de la buget dacă aceasta este de utilitate publică. Noi discutăm, de o bună bucată de vreme, că bugeteled sau bugetul, ca atare, respectiv bugetele ministerelor trebuie să fie structurate pe programe. Cred că dincolo de pledoaria care s-a făcut, și susțin pledoaria colegilor mei de a le da cele 5 miliarde, că nu e un capăt de țară, totuși ar trebui să se cunoască programele acestei fundații și banii să fie, sau accesul să fie la banii pe care bugetul îi dă pe programe și nu o finanțare globală. Deci cred că aș veni cu o completare, să dăm cele 5 miliarde, dar banii respectivi să fie trași, sau cum știe domnul ministru, din buget, pe baza programelor pe care fundația respectivă le face, și nu o finanțare globală. Acesta ar fi, aș zice eu, o chestiune de substanță și atunci nu mai vine fiecare fundație... că face cutare, cutare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă, autoarea amendamentelor.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule deputat,

Domnule ministru,

Pot să vă asigur, am văzut programele respective, ele există și banii sunt ceruți pe programe. Acesta este motivul pentru care sunt două amendamente la același alineat, pentru că sunt două programe diferite ale Fundației Culturale Române.

Și, încă o dată vă rog, domnule ministru al finanțelor, e o sumă atât de mică care însă ar face atât de bine României, încât eu, dacă aș fi ministru al finanțelor, nu aș sta pe gânduri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, fără să-l influențez pe ministrul finanțelor, cred că argumentele acestea pot fi invocate la fiecare capitol.

Domnule ministru, ați găsit banii?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aș vrea să subliniez faptul că nimeni nu contestă importanța acestei fundații, îmi este foarte greu să spun, da, sunt de acord cu 5 miliarde. Dar ceea ce pot să spun este că această imagine a României care poate să fie promovată inclusiv prin intermediul acestei fundații se poate rezolva prin banii care există cu această destinație și vă pot promite că voi face diligențele necesare ca din banii care există la Secretariatul General al Guvernului cu această destinație de promovare a imaginii României, să se transfere la această fundație suma necesară pentru completarea și punerea în practică a acestor programe de care vorbeați. (Aplauze)

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îi mulțumesc domnului ministru. Eu, nefiind finanțistă însă, vreau doar atât să vă întreb: Domnule ministru, asta înseamnă că cele 5,5 miliarde trece de la Secretariatul General al Guvernului ca o poziție specială în buget pentru Fundația Culturală Română, sau am aplaudat degeaba?

Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Din banii existenți la Secretariatul General al Guvernului se vor finanța, la limita acestei sume de care vorbeați, programele respective. Și eu vă asigur că voi face diligențele necesare să se acorde banii respectivi fundației pentru aceste programe. Da?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că, în aceste condiții, renunțăm la amendamentul care a fost făcut?

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Mona Muscă cu explicațiile care vi s-au dat.

Cine este pentru?

Doamnă deputat numai în campania electorală se procedează așa, pentru obținerea voturilor.

58 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 189 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins, cu cele două propuneri cu privire la alin.10 al art.17.

Dacă la art.17 mai există alte observații sau propuneri?

Domnul Nini Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Art.17 alin.11: "Taxele poștale percepute de Compania Națională Poșta Română SA pentru prestațiile reprezentând plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii în anul 2002 nu va depăși 0,675% din valoarea sumelor plătite". Solicităm micșorarea acestora și rămân destule sume să acoperim și acele 5 miliarde, întrucât retragerea de numerar cheș de la o bancă are un comision mediu de 0,3%. Credem că dublarea acestui comision pentru derularea și trimiterea acestor sume la domiciliu este suficientă pentru Poșta Română.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ifrim dorește să intervină în susținerea acestui amendament.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susțin acest amendament deoarece, sub raportul stării de sănătate, situația pensionarilor este dezastruoasă. Sunt lipsiți de medicamente, își cumpără foarte greu aceste medicamente, încă nu am aprobat nimic la sănătate, deci susțin acest amendament, deoarece procentul este prea mare pentru posibilitățile pensionarilor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, aveți cuvântul să răspundeți la acest amendament, pentru care comisiile au propus respingerea.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac mai întâi o remarcă: chiar dacă ar exista aceste economii, ele nu sunt ale bugetului. Aceste economii aparțin, de fapt, Regiei Poșta Română.

Legat de această propunere de amendament de reducere a cotei de la 1,35 la 0,675% din valoarea sumelor plătite, aș vrea să menționez faptul că suma care este prevăzută la acest articol reprezintă taxele poștale percepute de poștă pentru prestațiile de servicii pe care ea le realizează. Această sumă, acest procent a fost stabilit foarte clar la nivelul de cost minim pe care Poșta Română le realizează cu această prestație de servicii, de plată la domiciliu al pensiilor respective. Dacă s-ar diminua această cotă de la 1,35% la 0,675%, cum se propune, ar rezulta o pierdere înregistrată de către Poșta Română și, sigur, o diminuare a veniturilor corespunzătoare aferente bugetului de stat. De aceea, considerăm că această diminuare a cotei de la 1,35 la 0,675% nu poate să fie avută în vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Nu suntem mulțumiți de răspunsul domnului ministru, întrucât cheltuielile poștei pentru aducerea acestor bani la domiciliu sunt doar cheltuielile cu plata poștașului, care este plătit lunar și este plătit dacă trimite acești bani la domiciliu și dacă nu duce acești bani la domiciliu.

Eventual, mai cheltuie ceva pe benzină de colo pînă colo. Credem că...și nu putem la orice amendament pe care-l solicităm, nu se poate nici un 0,1%, nici un 0,2%… Ce vine de la Poșta Română, totul trebuie să fie așa cum este acolo.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna senator Simona Marinescu.

 
 

Doamna Simona Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reamintesc colegilor din Partidul Național Liberal că în bugetele anilor 1997-2000, această sumă n-a coborât niciodată sub 0,9 procente, că întotdeauna au fost discuții și n-am reușit să achităm pensiile în condiții de bune relații cu Poșta Română nici la 0,9 procente și dacă insistați în acest amendament va fi o problemă serioasă ca pensiile să ajungă la timp.

Nu există nici o altă formă de plată în clipa asta, o formă agreată de pensionari. Pensionarii preferă ca pensiile să ajungă la domiciliu și pentru ca acest lucru să se întâmple, comisionul și așa cum este el prevăzut este foarte mic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Nini Săpunaru, cred că ați oferit suficiente explicații. Poftiți!

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Dacă s-a putut cu 0,9% înseamnă că se poate și anul ăsta cu 0,9%, nu?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, mai doriți să luați cuvântul? Nu.

Stimați colegi, ați audiat și explicațiile autorilor amendamentului și cele împotrivă oferite de reprezentanta P.S.D.-ului și de domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul, respins de către comisii, formulat de domnul deputat Nini Săpunaru.

Cine este pentru? 52 voturi pentru.

Împotrivă? 195 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 195 voturi împotrivă, 52 pentru și o abținere, amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru a fost respins.

După evidențele rapoartelor amendamentelor respinse, discuțiile s-au epuizat.

Supun votului dumneavoastră, în consecință, art.17 în ansamblu, cuprinzând și amendamentul 9 al comisiilor de buget-finanțe.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? 58 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 197 voturi pentru, 58 voturi împotrivă, art.17 a vot votat.

La art.18 n-au fost formulate amendamente de către comisii. Dacă aveți vreo problemă. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră art.18.

Cine este pentru? Vă rog să vă pronunțați pentru art.18.

245 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 245 voturi pentru și nici un vot împotrivă, art.18 a fost votat.

La art.19, vă rog să observați cu privire la alin.1, amendamentul 10 de la pag.5 al comisiilor de buget. Amendamentul 10 vizează, rectific, ambele alineate ale art.19, alin.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni.

Poftiți, domnule Stanciu!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Așa cum ați văzut, discuția pe problemele învățământului s-a translat la anexa corespunzătoare, 3.01 sau 3.27.1 și s-a precizat că, dacă vor fi găsite surse, evident că se va modifica art.17 alin.1 și 2 în consecință.

De aceea, v-aș propune, domnule președinte și stimați colegi, așa cum spune premierul Adrian Năstase, de altfel profesor universitar ca și distinși președinți de ședință, distinși miniștri, domnia sa spune "Protestele cadrelor didactice față de nivelul salarizărilor din învățământ sunt justificate, fiind însă necesare identificarea unor soluții și resurse concrete." De aceea, aș propune ca aceste alineate, 1 și 2, să fie votate de principiu, deoarece noi, în amendamentul care este trecut în anexă am făcut trimitere la niște sume din această zonă. Și atunci dacă le fixăm în cuie acum nu mai avem ce discuta la anexa corespunzătoare cu învățământul.

Eu v-aș propune să rămânem pe vot de principiu pe aceste sume, deoarece comisiile de învățământ au făcut referire la sumele respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Desigur, discuția de principiu cu privire la modificările textelor cadru ca urmare a modificărilor, alocărilor în anexă, rămâne valabilă.

Domnului Stanciu trebuie să-i reamintesc că din punct de vedere regulamentar, dânsul nu era înscris nici la amendamente respinse, nici la admise. Oricum, repet, discuția de principiu rămâne valabilă.

Supun însă votului dumneavoastră amendamentul 10 al Comisiilor de buget reunite, care privește noul cuprins al art.19 alin.1 și 2.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 215 voturi pentru, 47 voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul 10 cu privire la noul conținut al art.19 alin.1 și 2 a fost votat.

La alin.3, vă rog să urmăriți amendamentul 11 de la pag.6 al Comisiilor de buget. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 11. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 11 cu privire la art.19 alin.3.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 211 voturi pentru, 49 împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat amendamentul 11.

Pentru art.19 alin.4, vă rog să urmăriți amendamentul 12 de la pag.6 al comisiilor de buget. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 12.

Cine este pentru? 216 voturi pentru.

Împotrivă? 43 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 216 voturi pentru, 43 voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul 12 cu privire la art.19 alin.4, a fost admis.

Pentru art.19 alin.5, urmăriți vă rog amendamentul 13 de la pag.6, 7, formulat de comisiile de buget.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament.

Aveți obiecțiuni domnule Dan Rușanu?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Am la amendamentul cu privire la cheltuielile pentru producția de export.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stați să-l votăm pe acesta.

Cine este pentru amendamentul 13 cu privire la noul cuprins al art.19 alin.5? Vă rog să vă exprimați votul.

215 voturi pentru.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 32 de abțineri.

Cu 215 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 32 de abțineri, s-a votat amendamentul 13.

Pentru amendamentul 13 alin.5, lit.b). Dumneavoastră la care literă aveați de făcut observații, domnule Rușanu? La alin.5, care literă?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Amendamentul de la art.19 alin.5 privind cheltuielile destinate stimulării producției de export și a exportatorilor care au fost stabilite în anul 2002 la o sumă de 1000 de miliarde; pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen scurt, mediu și lung; pentru stimularea rețelelor de obiective complexe și a producției cu ciclu lung de fabricație și pentru fondul de asigurare a acestor produse.

Vroiam să vă spun că în anul 2000, suma alocată pentru stimularea producției de export a fost de 730 de miliarde. În anul 2001 a fost 800 de miliarde iar pentru anul 2002 a fost numai de 1000 de miliarde. Aceste sume nu acoperă nici măcar ritmul inflației, darmite a asigura o dezvoltare a exporturilor.

Amendamentul care l-am făcut propunea majorarea acestor cifre pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen mediu, lung și scurt de la 500 la 600 de miliarde; pentru stimularea realizării de obiective cu ciclu lung de fabricație, de la 400 la 500 de miliarde, iar pentru asigurări de la 100 la 200 de miliarde.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, propunerea dumneavoastră a vizat deocamdată lit.a) de la alin.5, da?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Amendamentul 53.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că cifrele de la lit.b) nu mai pot fi schimbate, pentru că votând amendamentul comisiei care a vizat lit.b) implicit au fost respinse și alte variante. În consecință, noi acum vom analiza propunerile dumneavoastră de la lit.a) cu privire la...

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă referiți la amendamentul 53, care a fost respins de către comisii, formulat de către domnul deputat Dan Rușanu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest amendament, se solicită suplimentarea cu 300 de miliarde a cheltuielilor pentru EXIMBANK. Aș vrea să fac următoarele comentarii: prin proiectul de buget pe anul în curs, pentru EXIMBANK sunt prevăzute 1000 de miliarde. Această sumă este superioară celei din anul 2001 cu 200 de miliarde. Au fost aprobate pentru bugetul anului în curs 800 de miliarde.

Noi considerăm că această suplimentare pentru anul 2002 răspunde atribuțiilor Băncii EXIMBANK. Mai mult, pentru informarea dumneavoastră, la ora actuală, se lucrează pentru găsirea unor soluții pentru recapitalizarea EXIMBANK-ului și întărirea rolului pe care EXIMBANK-ul îl are în societatea românească.

Plecând de la aceste considerații, domnule președinte, stimați parlamentari, vă propun ca amendamentul de modificare a art.19 alin.5 să fie respins, în sensul păstrării sumei de 1000 de miliarde cu această destinație.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că distinsul nostru coleg Rușanu, ca fost director, trebuie să susțină banca. Dar din 1992, de când sunt în Parlament, băncile numai au supt bani din buget, când ele în mod normal trebuiau să aducă bani și asta nu înțeleg. Pînă la urmă va trebui școala să finanțeze banca, nu invers? Hai să facem o fundație școlară care să finanțeze băncile! De aceea, eu vă propun nu să le dăm, ci să le luăm! Pentru că toți s-au obișnuit la bancă să dai și banca să ia. Hai să inversăm lucrurile. Să dea banca și să luăm noi. Altfel nu se poate!

De aceea, sub același relativism, noi la cercetare vom cere 600 de miliarde, și sursa era tocmai de aici. V-aș propune să votăm de principiu și, dacă se va vota la cercetare științifică să luăm bani de aici, să-i luăm cu dragă inimă. Mai bine să-i cercetăm noi decât să-i cerceteze alții cum i-a cheltuit pe ceilalți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Rușanu, drept la replică?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, credeam că vă dă răspunsul domnul ministru de finanțe.

EXIMBANK-ul nu cheltuiește acești bani, ea ca atare, ca bancă, ci doar îi administrează. Banii sunt destinați exportatorilor și sprijinirii producției penru export și cu ciclu lung de fabricație. Deci, banii s-au dat la Ministerul Finanțelor pentru exportatori și pentru producție prin administrarea acestei bănci. Banca nu oprește nimic de aici și e singura modalitate concretă de a susține producția românească la export și a susține producția românească care pentru articole cu ciclu lung de fabricație cum ar fi construcția de nave, Uzina "Electroputere" de la Craiova și altele, și pentru asigurarea acestor produse pe piețele externe. Deci, banca ca atare, EXIMBANK-ul care este o bancă integral cu capital de stat nu ia nici un leu din aceste fonduri, ci numai le administrează pentru exportatori. Iar ceea ce spunea domnul ministru, într-adevăr, s-au luat 1000 de miliarde, însă dacă aplicăm ritmul inflației, vedem că suma este net inferioară anilor precedenți.

Exportul, care este una din prioritățile programului de guvernare, pe care P.S.D.-ul l-a înaintat în anul 2000, nu este sprijinit la această dată nici măcar la nivelul anilor precedenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat explicațiile autorului amendamentului și cele ale domnului ministru de finanțe.

Supun amendamentul domnului Dan Rușanu la vot.

Cine este pentru? 11 voturi pentru. Este, evident, cu totul insuficient.

Dacă mai există alte amendamente la art.19. Domnule Constantinescu, vă rog să vă referiți la numărul amendamentului care v-a fost respins. Poftiți!

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit de nenumărate ori în seara aceasta de restricții bugetare, de buget de austeritate și alți termeni sinonimi. Din acest motiv, pentru mine, prevederile alin.6 din art.19 sunt total inexplicabile. Și am să încerc să fiu foarte lămurit. Potrivit acestui alineat, în bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și cooperație, sunt cuprinse și sumele pentru majorarea capitalului social al fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, potrivit legii.

Stimați colegi, în primul rând acest fond nu există. El poate exista cel mult scriptic, motiv pentru care cei peste 100 de miliarde de lei prevăzuți în buget se vor alătura celor 50 de miliarde care n-au fost folosiți până în prezent.

În al doilea rând, tot cu sprijinul statului, în anii 1992-1993, dacă nu mă înșel, a fost creat Fondul român de garantare a creditelor întreprinzătorilor privați, instituție care există astăzi în România, chiar dacă nu mai are participarea statului, instituție care are o experiență, care are proceduri și care este destinată tocmai acestui scop. Nu înțeleg de ce mai trebuie creată încă o entitate la nivelul Bucureștiului, pentru că, în ultimă instanță, va avea sediul aici, care să repete ceea ce fac alții. Și asta cu banul public, în condițiile în care banul public este necesar și la cercetare, și la învățământ și peste tot și chiar pentru EXIMBANK.

În al treilea rând, ordonanța privind fondurile de garantare, la discutarea ei în Comisia pentru buget, finanțe, bănci din Camera Deputaților, s-a propus că dacă dorim într-adevăr să ajutăm prin garantare întreprinzătorii privați mici și mijlocii să cofinanțeze bugetul, cele 8 fonduri de garantare regionale, într-o proporție rezonabilă, 5 miliarde era la vremea respectivă, față de 20, care să fie contribuția proprie a mediului de afaceri din zonă. Nici această formulă văd că nu mai este îmbrățișată și ajungem din nou la un fond care se referă la același obiect de activitate cu a unui fond existent.

Și dacă tot avem bani în plus necheltuiți, pentru că motivațiile de genul lipsa consultantului sau lipsa licitației, mie nu mi se par reale. Dacă tot avem bani în plus, să lăsăm 100 și ceva de miliarde, măcar atât, pentru capitalizarea EXIMBANK, pentru care se pare că nu avem bani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, să înțeleg că dumneavoastră ați susținut practic amendamentul 55, amendamentul care prevede un alin.61 cu acest conținut pentru recapitalizarea Băncii EXIMBANK.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, dintr-o eroare tehnică, s-a pus 61. Este tot un 6, nou, care-l înlocuiește pe cel vechi, pe care propunem să-l eliminăm.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pentru a fi foarte clar. Colegul nostru a propus următorul amendament: " Pentru recapitalilzarea Băncii de export-import a României S.A. – EXIMBANK se alocă suma de 1500 de miliarde".

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Nu 1500 de miliarde, pentru care am înțeles că nu există fonduri, ci numai peste cele 100 de miliarde destinate acestui fond ipotetic de garantare a creditelor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Domnule ministru Tănăsescu, poftiți!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu este un fond ipotetic, este un fond care va fi format în cursul acestei luni, deci în cursul acestui an, și el va avea o funcționabilitate totală în anul 2002.

Legat de Banca de import-export a României, de creșteea capitalului social, tocmai v-am spus că se lucrează la ora actuală la posibilitatea acestui lucru, și anume, probabil, printr-o lansare de emisiune pe piața locală pentru creșterea capitalului social. Acest lucru se va întâmpla probabil până la sfârșitul acestui an. Această recapitalizare a băncii se va face în două etape: o etapă până la sfârșitul anului calendaristic 2001; o altă etapă în prima jumătate a anului 2002.

Din discuțiile purtate cu conducerea EXIMBANK, probabil că această recapitalizare va avea o valoare de aproximativ 600-700 miliarde lei, care, așa cum v-am spus, va fi efectuată prin niște împrumuturi de pe piața de capital și sigur se vor destina acești bani Băncii EXIMBANK.

Aș vrea să subliniez faptul că și noi suntem conștienți de faptul că această bancă trebuie să-și întărească rolul, trebuie să devină un motor mai puternic pentru promovarea exporturilor și, ca atare, vom face absolut tot ce ne stă în putință pentru recapitalizarea acestei bănci într-un timp foarte scurt.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Îi mulțumesc domnului ministru pentru lămuririle suplimentare, dar care privesc partea a doua, referitoare la destinația pe care am considerat că e bine să o dăm acestor sume.

Nu am înțeles, dacă abia luna aceasta, o să înființăm un fond, cum vom cheltui cele 50 de miliarde care sunt anul acesta și de ce trebuie să cheltuim anul viitor încă 100 și ceva de miliarde?

Nu am înțeles de ce trebuie să mai creăm un fond cu același obiect de activitate, câtă vreme, tot cu sprijinul statului, a mai fost creat un asemenea fond în România și n-am înțeles, dacă dorim într-adevăr să sprijinim garantarea întreprinzătorilor privați, de ce nu descentralizăm acest sprijin, cofinanțând 8 fonduri regionale, pentru a apropia, dacă vreți, această activitate de întreprinzătorii privați?

La aceste întrebări nu s-a dat răspuns. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Dan Rușanu, ați dorit și dumneavoastră să interveniți. Poftiți.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule ministru,

O clarificare, vă rog frumos. Capitalizarea băncii printr-o emisiune de bonuri de tezaur sau prin ce se face, cine garantează această emisiune, dacă ea nu va grefa datoria publică (că, în altă parte, nu văd unde se va duce) și în ce perioadă, până la sfârșitul anului 2001, se mai poate lansa această emisiune pe piață?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La aceste întrebări o să vă răspundă, din partea Guvernului, doamna ministru Silvia Ciornei. Poftiți, doamnă ministru.

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Înființarea unui fond special pentru garantarea creditelor contractate de întreprinderile mici și mijlocii este o prevedere expresă a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați, prevederi care se regăsesc de la art. 28 până la art. 33. Legea nr. 133/1999 a fost votată inclusiv de Partidul Național Liberal.

În prezent, ministerul, pentru a putea elabora procedurile, normele și regulile de funcționare ale Fondului de garantare, a trebuit să angajeze un consultant de specialitate, în baza Legii achizițiilor publice. Acest consultant va elabora, până la sfârșitul acestei luni, procedurile de funcționare ale fondului. Astfel că, din luna decembrie, fondul va putea deveni operațional. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Eu înțeleg că legea pentru înființarea acestui fond, modul de constituire și cheltuire a banilor nu există și, în consecință, noi votăm astăzi alocarea unor sume de bani către un fond care nu există și despre care Guvernul ne spune că "va face o lege în acest sens".

Mi se pare că suntem ușor pe lângă Constituție și pe lângă Legea finanțelor publice și cred că nu putem să facem acest lucru. Chiar dacă este prevăzut într-o lege că ar trebui să se înființeze o anumită instituție, atâta vreme cât ea nu există, nu putem să-i alocăm bani.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ministrul Silvia Ciornei.

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Înființarea fondului este stabilită prin Legea nr. 133 art. 28. Organizarea fondului se face prin hotărâre de Guvern...

 
 

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Nu există lege!

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Deja s-a dat o hotărâre de Guvern care prevede alocarea bugetului Ministerului... (Vociferări ale deputaților PD.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Stimați colegi,

Deci, este vorba de un fond instituționalizat, nu puteți spune că nu...

Parlamentari din Grupul PD:

Nu are reglementare!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Are temei legal, are și lege de organizare. Și chiar dacă nu ar avea, fondul este constituit deja.

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Iar capitalizarea fondului, dacă îmi permiteți, domnule președinte...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să-i permiteți doamnei ministru să se explice!

 
 

Doamna Silvia Ciornei:

Capitalizarea fondului anual, pe o perioadă de 5 ani de la constituirea lui, este prevăzută tot în Legea nr. 133, cu 0,4% din veniturile bugetare. Deci, există bază legală pentru constituire și pentru suplimentarea capitalului social al fondului de la bugetul de stat pe o perioadă de 5 ani, prin Legea nr. 133, art. 28-33. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să poftiți în sală, pentru a vă exprima votul cu privire la amendamentul propus de PNL!

Ați reținut cuprinsul amendamentului și explicațiile care vi s-au dat, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Dan Constantinescu, din partea Partidului Național Liberal.

Cine este pentru? 27 de voturi. Este, evident, insuficient pentru a fi admis.

Stimați colegi, cu privire la art. 19 alin. 6, vă rog să urmăriți cum a fost reformulat acest text prin amendamentul nr. 14 de la pag. 7, de către Comisiile de buget.

Domnule Birtalan, poftiți.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Vedeți și dumneavoastră că, la pag. 25, la amendamente respinse, vizavi de art. 19 pct. 6, se află un amendament respins. Aș dori să îl comentez și să îl susțin, foarte pe scurt.

Este vorba, la acest alin. 6 art. 19, de consistența sau inexistența, până la urmă, a bugetului Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și al Cooperației. Așa se pare, într-adevăr, că este un minister, sau, dacă ne uităm la buget, "micro". Există și această categorie, la întreprinderi, bineînțeles.

Aici, în acest amendament, care, parțial și total insuficient, a fost susținut de către Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, apare sume de 500 de miliarde de lei pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit legii. Care lege? Mai înainte s-a pomenit aici, Legea nr. 133.

Legea nr. 133, nu numai de Partidul Național Liberal și, respectiv, de vechea putere a fost votată, ci a fost modificată de actuala putere, care o susține în varianta nouă. Această lege, știe doamna ministru, că are nu numai art. 28 și 29, are și art. 20 și 21. Care spun foarte clar că: "Anual, în Legea bugetului de stat, se prevăd sume în mod expres pentru sprijinirea înființării de noi întreprinderi și pentru susținerea celor existente".

Mai înainte se vorbea că sectorul bancar nu susține bugetul, poate că așa este, dar sectorul imm-urilor, doamnelor și domnilor, susține bugetul! Dacă vă uitați dumneavoastră, numai micro-întreprinderile sunt programate pentru 2002 cu un impozit pe venit de 2.080 de miliarde lei, care se varsă de către micro-întreprinderi la bugetul de stat, sub formă de impozit pe venit! 1,5% asupra veniturilor!

Ne întrebăm și mă întreb și vă întreb, oare, acest sector, care contribuie la formarea veniturilor bugetului, nu trebuie să fie susținut să se dezvolte, respectiv, să se înființeze noi întreprinderi? Nu de dragul să fie ca cele de stat, mamuturile, ci să creeze locuri efective de muncă? Fie pentru o persoană, fie pentru nouă, fie pentru patruzeci și nouă?

Deci credem că acest sector este, într-adevăr, cel care trebuie să fie sprijinit prin programe transparente, prin surse expres prevăzute, conform Legii nr. 133 cu ultimele modificări; cu sume prevăzute în mod expres în Legea bugetului de stat.

În acest sens, vă rog, domnule președinte, să supuneți prima dată dezbaterii și, după aceea, votării amendamentul de la pct. 54 pag. 25, care conține, cum v-am spus, suma de 500 de miliarde de lei, față de 88, cât este propus de Comisiile de buget, finanțe, bănci.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină la acest amendament?

Domnule ministru, vă rog să dați explicațiile și cu privire la amendamentul domnului coleg, care a fost respins, la poz. 54, cât și cu privire la amendamentul comisiilor de buget, cu privire la art. 19 alin. 6.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Fără îndoială că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă un sector de mare importanță. Analiza făcută de distinsul domn deputat, însă, este făcută fragmentat.

Sigur, veniturile pe care micro-întreprinderile le aduc bugetului sunt la nivelul spus de domnia sa, de 2.000 de miliarde, dar trebuie să privim care este efortul bugetar care a fost făcut pentru ca aceste societăți să aducă această contribuție. Iar efortul, numai pe anul 2001, prin facilitățile care au fost acordate, este de peste 2.000 de miliarde: scutiri de taxe vamale, T.V.A. ș.a.m.d. Deci, când facem o analiză, trebuie să o privim în complexitatea ei.

Lăsând la o parte acest lucru, însă, repet, suntem conștienți de faptul că întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol foarte important în societatea românească. Și noi am fi dorit să acordăm mai mulți bani pentru programe, pentru dezvoltarea acestor programe inițiate de întreprinderile mici și mijlocii.

Împreună cu ministerul de resort, am găsit resursele necesare pentru alocarea a 88 de miliarde de lei în anul care urmează pentru acest tip de programe. De aceea, v-aș propune să fim de acord cu amendamentul nr. 14 de la pag. 4, al art. 19 alin. 6, și anume prin care să se specifice clar alocarea celor 88 de miliarde pentru finanțarea programelor de dezvoltare în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii.

Din păcate, nu putem fi de acord cu această sumă de 500 de mii de miliarde pentru programele respective, v-am spus, în principal, datorită lipsei resurselor cu această destinație. În momentul în care vom avea surse suplimentare, cu siguranță, vom aloca bani suplimentari pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Mulțumesc.

(In continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnul ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Akos Birtalan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu 191 de voturi pentru, 51 împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră (proteste)... Ce aveți? Vă rog frumos!

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, admis, cel propus de domnul ministru Tănăsescu, din raport, de la pag. 7, pct. 14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 30 voturi împotrivă, amendamentul a fost admis.

Supun votului dumneavoastră art. 19, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 44 voturi împotrivă și 210 pentru, articolul a fost admis. Vă mulțumesc.

Trecem la art. 20. Dacă aveți observații?

Domnul Stanciu. Vă rog, pe scurt, dacă se poate! Mulțumesc.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Cred că ați căzut în propria plasă. Păi, "Săptămâna pe scurt" are 2 pagini și se citește într-o jumate de oră!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră sunteți cititor asiduu al "Săptămânii pe scurt", nu noi, așa că nu aveam de unde să știm!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 20, dacă urmăriți amendamentele respinse, ele sunt în principal axate pe cercetarea științifică. Și din partea celor două comisii: de învățământ, știință a Senatului, respectiv, de învățământ, știință, tineret și sport a Camerei; cât și din partea unor distinși colegi.

Noi ne găsim, astăzi, într-o situație foarte delicată, în sensul că, de o bună bucată de vreme, alocația de stat pentru cercetare scade. Și scade de la 0,32 în 1996 până la 0,134 în anul 2000 și 0,18, respectiv, 0,247, dacă luăm în asamblu tot.

Încălcăm, în acest moment, Constituția, care, la art. 134 alin.2 lit.c (probabil, o să vă mirați), precizează clar: "Statul trebuie să asigure stimularea cercetării științifice naționale".

Or, domnilor colegi, nu se vede! Am aici niște grafice făcute la comisie: singurul minister sau domeniu care scade tot timpul în România este cercetarea științifică! Aceasta este!

Ce dorim să facem? Dorim ca produsele noastre să le subvenționăm cu Eximbank sau mai știu eu ce sau să le facem performante prin însăși valoarea intrinsecă înglobată, a muncii intelectuale, în ele?

De aceea, noi susținem, domnule președinte – și avem amendamentele respective, dar ca o chestiune de principiu –, să frânăm această tradiție, am spune noi, sinucigașă, de a scădea an de an sumele alocate cercetării științifice. Sunt circa 3.000 de miliarde, noi am spus să avem cât anul trecut, ca să nu scădem sub procentajul de anul trecut. Ceea ce înseamnă, de fapt, în termeni reali, încă 600 de miliarde.

O să intervenim la amendamentele respective, pe care o să vă rugăm să le cumulați, pentru că sunt, practic, identice, diferă câteva sume, dar esența este aceasta: fără cercetare științifică românească nu putem nici produce performant, nu putem nici asimila și vom deveni, la un moment dat, chiar analfabeți în ale științei! Și vom cumpăra de dincolo mărgele colorate, fără să știm că ele, de fapt, nu sunt diamante! Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Stanciu.

Domnul Palade. Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Domnilor senatori,

Domnilor deputați,

Prin Ordonanța nr. 8/1997 și Legea de aprobare nr. 95/1998 s-a rezolvat o mai veche doleanță a cercetării, de a pune undeva, într-o lege, că cercetarea științifică va beneficia de fonduri publice: o cincime din învățământ, aproximativ 0,8% din p.i.b. ar fi însemant.

Actuala guvernare, actualul Parlament, prin Ordonanța nr. 32/2001 și Legea de aprobare nr. 374/2001, preia din strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu acea frază, care spune că se va asigura, începând din anul 2000, un trend crescător pentru sumele alocate de la buget cercetării științifice, in acest fel încât să se ajungă într-un interval de 4-5 ani la nivelul finanțării cercetării din fonduri publice în țările Uniunii Europene.

Aplicând toată această prevedere legală, ar fi însemnat că în anul 2002, dacă se respectă legea aprobată de Parlamentul României, finanțarea, așa cum arăta și domnul președinte Stanciu, președintele comisiei, să fie, undeva, mai mare decât 0,247% din p.i.p. Deci, să fie un măcar 0,25. Aceasta ar însemna, într-adevăr, propunerea comisiei, ca să fie, undeva, în jur de 3.603 miliarde, un spor de numai 568 miliarde, ca să respectăm legea!

Dacă aplicăm indicele de inflație, ar trebui să dăm – 37% l-am apreciat noi că va fi la sfârșitul anului – 3.750 de miliarde. La noi, se vine cu o propunere de 0,21% din p.i.b.: 3.035 de miliarde. (Eu vorbesc de fondurile totale alocate cercetării, aici intră și Academia, și Departamentul de cercetare din Ministerul Educației și Cercetării, tot, cumulat.)

Deci, iată că sunt prevederi care nu respectă, cel puțin, o lege votată de Parlamentul României. Dacă, însă, am aplica, într-adevăr, un trend crescător, o creștere liniară, ar trebui să avem un 0,3%, în acest fel încât în 2004-2005 să putem ajunge la finanțarea celor mai mici nivele din Comunitatea Europeană, care, nici unul, nu este 0,5%. Vreau să remarc că țările candidate, să știți că au 0,7-0,8% din p.i.b. (vorbesc de cele 8 sau 10 țări candidate) pentru finanțarea cercetării.

Aș mai dori să adaug un singur lucru. Dosarul cercetării-dezvoltării a fost unul din primele dosare negociate și închise cu Comunitatea Europeană. Să știți că, în momentul de față, sindicatele din ramură și patronatul fac intervenții la Bruxelles pentru redeschiderea dosarului negociat, fiindcă Guvernul României nu respectă ce a conchis în acel dosar. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Palade.

Alte observații, dacă sunt? Vă rog, domnule Ifrim. Să susțineți ce susțineți, care amendament, de la ce punct?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Eu voi susține amendamentul de la art. 20 alin. 3 nou. Aș sublinia și eu cele spuse de antevorbitorii mei și aș dori să spun că nu numai cercetarea este cea care a căzut din 1990 încoace, ci și sănătatea, așa că merg mână în mână.

Iar situația cercetării în sănătate este o situație foarte gravă. Susțin acest alineat nou, fără să cer bani, pentru următorul fapt. Vreau să vă informez că Institutul de seruri și vaccinuri Cantacuzino, instituție strategică, căreia îi revine o răspundere foarte mare în prevenirea bolilor infecto-contagioase, a devenit instituție publică cu finanțare extrabugetară. Trebuie să se autoîntrețină prin această finanțare extrabugetară și are, în același timp, toate avatarurile unei instituții bugetare.

Ei bine, prin aprobarea acestui art. 20 alineat nou, am putea să reglementăm această foarte grea situație și să beneficieze de anumite fonduri de la buget. Și m-aș referi la credite externe, pe care institutul le-ar rambursa în timp, deoarece, actualmente, trebuie să introducă GPM-ul și aceata este o situație absolut obligatorie.

Dacă nu se admite acest alineat nou, prejudiciem mari institute de cercetare, iar în ceea ce privește cercetarea medicală, acest Institut Cantacuzino este cel care asigură securitatea noastră în caz de epidemii. Și pot să vă arăt cum, în ultimii 10 ani, în care funcționează atât de greu, ne-a salvat de la 12 situații epidemice grave și își menține încă standardele, fiind singurul care poate decela și antraxul și alte asemenea afecțiuni.

Susțin acest lucru și susțin toate amendamentele cercetării, întrucât, într-adevăr, cercetarea românească se află la stadiul de avarie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Alte observații, dacă sunt? Domnul Valeca.

 
 

Domnul Constantin Valeca:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă mulțumesc pentru îngrijorarea arătată pentru acest domeniu. Ar fi extraordinar de bine să avem sumele propuse de dumneavoastră, dar, din păcate, ele nu pot fi alocate.

Problema de fond este că, prin restructurarea sistemului de cercetare și a atitudinii față de acest sistem, Guvernul a lansat programul național – încă 12 proiecte pe toate domeniile – și prin condiționările impuse ca, pentru cercetarea aplicativă, aceste teme să fie cofinanțate de către agenții economici care vor aplica aceste teme, s-a realizat, până în acest moment, un grad de cofinanțare de 10-15%. Deci sumele care se folosesc în cercetare, pe lângă sumele de la buget, cresc cu aceste sume.

De asemenea, am acordat un sistem de bonificații astfel încât institutele care participă și câștigă la competițiile internaționale, în principal pe programul-cadru 5 al Uniunii Europene, unde noi plătim o cotizație substanțială, sunt cofinanțate cu prioritate. Deci, în acest fel atragem și fonduri de pe programul-cadru 5.

Vreau să vă spun că guvernele anterioare ne-au lăsat cu un procent de 0,117% din p.i.b. pentru cercetare, și noi am reușit să-l ridicăm la 0,23 sau cât este el. Deci, oricum este o creștere și tendința va fi în continuare. Guvernul arată aplecare spre acest domeniu, dar trebuie să mergem în paralel cu această posibilitate de a fi cofinanțată cercetarea și transferul tehnologic de către agenții economici. Deci odată cu creșterea economică generală, probabil că și fondurile vor fi pe măsură.

Eu vă mulțumesc și cred că concluzia este foarte clară.

Vă mulțumesc pentru susținerea domeniului, dar, în acest moment și în cadrul Proiectului Legii bugetului de stat pe 2002, ele cred că nu se pot susține. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Vă rog, domnule Palade.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Nu este vorba de a completa fondurile cercetării cu alte fonduri venite de la agenții economici. Este vorba de a respecta o lege votată de Parlamentul României.

Deci cel puțin pentru 2002, finanțarea din bugetul de stat a activității de cercetare, dezvoltare, inovare nu trebuie să fie sub 0,247% din buget dacă se menține același nivel. S-a propus la un moment dat de către comisie să fie măcar 0,25%. Ar fi fost un spor de 0,003% din p.i.b.

Pentru aceasta, eu cred că trebuie să se găsească soluții.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Spre a vă ușura sarcina, eu cred că sunt în asentimentul colegilor mei de la PNL, ca de fapt să discutăm numai poz.59, pentru că este identică cu celelalte. Să considerăm că amendamentul este comun – al comisiilor și al celorlalte, și respectiv poz.60, unde este o chestiune clară de greșeală. În acest sens, pentru că principalul argument a fost că nu s-au indicat sursele, noi vă spunem sursele. Sursele pe care le propunem sunt de la art.19 alin.1 – din 44.880,7 miliarde luăm 600 de miliarde, pentru că cercetarea științifică va face mai performante produsele din industrie, unde au 7.484 de miliarde, din agricultură, unde au 11.617 miliarde, în transporturi, unde au 18.669 de miliarde, și respectiv 7.100 de miliarde pentru alte acțiuni economice.

Deci iată că dacă vom investi 600 de miliarde de la acțiuni economice în cercetarea științifică dirijată pe domeniile respective – industrie, agricultură, transporturi, alte acțiuni economice, vom avea produse mai performante și putem să mai luăm și de la EXIMBANK, pentru că nu mai avem nevoie să le subvenționăm tot timpul, pentru că vor fi căutate pe piața externă.

Deci acestea sunt sursele pe care noi vi le indicăm. Nu este un capăt de țară câte 100 de miliarde la fiecare.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles. Vă mulțumim, domnule Stanciu.

Acum, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.56.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Da, vă mulțumesc.

Cu 56 voturi pentru, 205 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.57.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Da, vă mulțumesc.

Cu 57 pentru, 204 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.58.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 58 voturi pentru, 204 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.59.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 206 voturi împotrivă și 53 pentru, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.60.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 56 de voturi pentru și 204 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Domnul Stanciu. Vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorați miniștri,

Dacă până aici ați exprimat atitudinea clară față de cercetarea științifică românească, dincoace este o greșeală flagrantă. Așa greșeală nu cred că poate fi acceptată.

Domnul ministru Valeca trebuie să spună clar aici că este o greșeală.

Textul ca atare este: "Ministrul Educației și Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanța Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea în sistem descentralizat în domeniul științei, tehnologiei și inovării...", și acum atenție, "...să angajeze pentru perioada 2002 – 2005...", deci 2002, 2003, 2004, 2005, deci patru ani, "...sume de până la 1.000 de miliarde de lei în vedere finanțării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare și stimulare a inovării cuprinse în planul național de cercetare, dezvolare și inovare."

Deci, pe patru ani este suma de 1.000 de miliarde. Este absurd!

De aceea, noi, împreună cu domnul ministru și cu doamna ministru, pentru că era și dânsa prezentă atunci, deoarece este ministrul Învățământului, adică Educației și Cercetării, am reformulat, și am spus următorul lucru: "Ministerul Educației și Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanța Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea în sistem descentralizat în domeniul științei, tehnologiei și inovării ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2002...", pentru că este bugetul pe acest an, "...să angajeze pentru anii 2003 – 2005 sume de până la un miliard de lei anual..." Deci, "...de până..." "Până" poate să fie și un miliard, dar este o redactare care este conformă cu o anumită cerință legală. Ne trezim că avem pe patru ani 1.000 de miliarde, când angajamentul cu Uniunea Europeană este clar ca, an de an, cercetarea românească să crească. Și noi venim pe o perioadă cu 1.000 de miliarde!

De aceea, rog părerea domnilor miniștri să fie expusă aici și să adoptăm acest text care nu aduce nici bani în plus, nici în minus, dar are o claritate, spre deosebire de ambiguitatea din Legea bugetului care, trebuie să fie clar, nu este opera, să zic, a unei stenografe care a greșit ceva acolo, și acum nu o mișcăm pentru că nu trebuie să mișcăm o virgulă, pentru că așa este directiva. Așa a fost și cu domnul Remeș. Unde este domnul Remeș?! Așa este și cu domnul Tănăsescu. Unde va fi domnul Tănăsescu?

Eu vă spun că cercetarea trebuie să fie făcută ca lumea.

Deci vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc, domnule Stanciu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.61.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Am cerut părerea miniștrilor!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aceasta este la latitudinea mea, domnule Stanciu. Eu dau cuvântul, nu dumneavoastră. Vă rog frumos.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cu 53 de voturi pentru și 204 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.62.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 240 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.63.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 6 voturi pentru și 242 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.20 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cu 204 voturi pentru, 55 împotrivă, art.20 a fost aprobat.

Trecem la art.21.

Poftiți. Vă rog să precizați la ce punct vă referiți.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a votat, am înțeles că s-a votat, dar, totuși, o explicație este bine să fie dată, astfel încât să se consemneze măcar în stenogramă.

Acest alineat, alin.3 de la art.20, este total confuz: "...suma de până la 1.000 de miliarde de lei în vederea finanțării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare..."

Dacă tot sunt domnii miniștri aici, este bine să dea o explicație, ca să știm ce este cu acest alineat pe care nu îl înțelegem.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule coleg, am următoarea rugăminte. Eu sunt cel care dau cuvântul miniștrilor. Pentru că nu ați înțeles, vă rog să vă lămuriți direct la domnul ministru. Cu tot respectul, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Eu am solicitat ca această explicație să fie dată în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul ministru a explicat de două ori până acum. Nu vreau să continuăm discuțiile.

Domnul Marton. Vă rog.

 
 

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervin la acest microfon în calitatea mea de secretar al Comisiei pentru cultură, susținând un amendament al Comisiei pentru cultură la art.21 lit.a), un amendament care de fapt este indicarea unei surse. Ca atare, teoretic, dacă vom cădea de acord că și art.21 se votează tot așa cum s-au votat și articolele de până acum, având posibilitatea să se modifice dacă se aprobă alte amendamente, atunci și cu această soluție cred că putem fi de acord.

Despre ce este vorba. În structura acestui buget, Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților a aprobat un set de patru amendamente - solicitări de sume în felul următor: în cazul Operei Cluj, salariații au câștigat un proces în urma căruia va trebui să fie plătită o sumă de 17 miliarde. Pentru a se putea plăti această sumă, este nevoie de ea. Ca atare, sursa pe care am arătat-o este rezerva bugetară.

Pentru ca Consiliul Național al Audiovizualului să poată investi în sediile din teritoriu, este nevoie de o sumă de 1,2 miliarde. Pentru ca Televiziunea Română să-și plătească un abonament la "Euro News", este nevoie de 5 miliarde, respectiv pentru consolidarea turnului acestei instituții de 35 de miliarde. Deci, este totalul de 58 de miliarde, pentru care indicăm sursa-rezerva bugetară. Ca atare, comisia solicită diminuarea acestei rezerve cu suma amintită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, domnule Arpad, dumneavoastră v-ați referit la amendamentul de la pct.65, da?

 
 

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Exact. Este vorba de pct.65.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Alte probleme dacă sunt.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.65.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cu 22 de voturi pentru, insuficient, amendamentul a fost respins.

Domnul Sassu. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte de ședință,

Îmi pare rău că trebuie să vă anunț: în acest moment, în sală, sunt 211 senatori și deputați, deci sub cvorum. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Sassu, să înțeleg că cereți cvorum?

 
 

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Borbely va citi pentru Camera Deputaților.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Întâi să numărați și să vedeți câți suntem. Poate că suntem.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Marcu. Vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte, și cu tot respectul pentru domnul Sassu.

Aș vrea să considerați întâi dumneavoastră dacă există cvorum și, abia dacă nu există, este justificată solicitarea domniei sale.

Deci să spuneți numărul oficial de la tribună.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Atunci, îmi cer scuze că m-am grăbit.

Domnule Unghianu și domnule Borbely, vă rog să numărați.

Da, vă mulțumesc.

Procedând la numărare, suntem 249 de oameni. Este o surpriză și pentru mine, domnule Sassu.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Deci supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raport de la pag.7, pct.15.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu cinci voturi împotrivă, amendamentul a fost admis.

Vă rog, domnul Bălăeț. Vă rog să precizați la care amendament vă referiți.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Este vorba de amendamentul de la pct.66, propus de doamna Leonida Lari care, fiind foarte bolnavă și într-o stare cu temperatură, a venit aici, dar eu prezint amendamentul dumneaei în legătură cu acest amendament respins.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru al finanțelor,

Noi nu propunem modificări, să spun creșteri de alocații bugetare pentru ceea ce propunem, ci în cadrul lit.c) propunem o mică modificare la cifra de 86 de miliarde prevăzută pentru proiecte economice și culturale dintre România și Republica Moldova – este vorba de diminuarea de la 86 la 83 și un adaos la sfârșitul alineatului: "...3 miliarde de lei pentru sprijinirea revistelor "Literatură și artă", "Glasul națiunii", "Limba română" și "Florile dalbe", care se editează în Republica Moldova."

De ce propunem lucrul acesta. Noi am avut o discuție foarte aprinsă, dacă vă amintiți, la bugetul pe anul 2001 și, după aceste discuții aprise, s-a aprobat ca aceste reviste să fie nominalizate în cadrul unui articol al bugetului pe 2001. Cerem acest lucru și pe 2002. De ce: pentru că aceste reviste sunt cu caracter unionist, sunt proiecte deja realizate, sunt o sursă de activitate și de militantism pentru unitatea cu România, dusă de către marii scriitori din Republica Moldova – Dabija, Vieru și toți ceilalți, care fac o politică unionistă.

Dacă noi nu prevedem lucrul acesta, este posibil ca acești bani să meargă în alte părți, cum s-a întâmplat adeseori în situațiile date.

Vreau să spun că aceste reviste sunt clasate sau sunt situate pentru domenii foarte importante de activitate românească de acolo. Revista "Literatură și artă" are un cuprins enciclopedic și este o revistă a scriitorilor moldoveni care fac o activitate pentru România. "Glasul națiunii" este o revistă cu caracter politic militant, iar la această revistă contribuie foarte mulți – și doamna deputat Leonida Lari. "Limba română" știți în ce situație se află acolo, fiind contestată și lovită din toate părțile, iar "Florile dalbe" este o revistă de folclor pentru noi și pentru scoaterea în lumină a rezervelor acestora românești care există în folclor în Republica Moldova.

Deci nu cerem o creștere a alocației bugetare, ci o mică schimbare care să demonstreze că Parlamentul României acordă cu prioritate acestor reviste dreptul de a exista.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Relațiile cu Republica Moldova sunt niște relații care trebuie într-adevăr întreținute. Argumentele aduse de dumneavoastră aici, în fața noastră, le considerăm foarte pertinente și, de aceea, considerăm că această mutație a celor 3 miliarde se poate face și se poate accepta în textul art.21, pct.c), enumerarea revistelor respective.

De aceea, v-aș propune să facem o reformulare a art.21, pct.c), în sensul că, după cele două puncte, vom pune "...83 de miliarde de lei pentru proiecte economice...", iar în final vom spune: "...3 miliarde de lei..." pentru revistele pe care le-ați menționat.

Mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PRM.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumim, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Bălăeț.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

În unanimitate, amendamentul propus de doamna Lari a fost aprobat. Vă mulțumesc.

Trecem la amendamentul respins de la pct.67 din raport.

Vă rog, doamna Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Pentru o țară atât de frumoasă și de eternă, cred că Ordonanța nr.95/2001, care instituie fondul "România", este o realizare a Guvernului actual. Ar fi și mai mare realizare dacă această ordonanță s-ar regăsi, așa cum prevede Legea finanțelor publice locale, în anexa nr.4 cu privire la temeiurile legislative ale alocațiilor bugetare.

Acest amendament pe care vi-l propunem este un alineat nou la art.21: "Fondul special "România" programat în sumă de 215 miliarde de lei se va detalia în funcție de programe de utilizare." Astfel, și Fundația culturală română va vedea că are o implicare în susținerea acestui fond și în realizarea obiectivelor lui.

Cred că este un amendament care vine să susțină transparența de care dă dovadă Guvernul în utilizarea fondurilor, pentru care, cu siguranță, veți vota.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o remarcă, doar, că acest amendament ar fi fost posibil de aplicat dacă, într-adevăr, Fondul România rămânea un fond distinct, de sine stătător.

Prin proiectul de buget pe anul 2002, Fondul România este inclus în cadrul bugetului de stat, cheltuielile sunt prevăzute, cu această destinație, la Secretariatul General al Guvernului, iar veniturile sunt venituri ale bugetului de stat. Deci, prin prinderea acestui fond în contextul bugetului de stat, dispare această posibilitate de care spuneați, dar, sigur, Fondul România sau banii pentru acest fond vor fi utilizați cu destinațiile respective. Iar legat de fundația la care v-ați referit și discuția pe care am avut-o înainte, din acești bani de 215 miliarde, așa cum v-am menționat, vor fi alocați și pentru programele societății respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Sassu are cuvîntul.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două lucruri de spus aici. În primul rând că nu există, nici Ordonanța de urgență nr.95, nici legea de aprobare a acestei ordonanțe nu există trecute în lista de la Anexa nr.4, unde sunt trecute toate legile care stau la baza constituirii veniturilor și a cheltuielii acestor venituri, iar, în consecință, nu este clar dacă acei bani sunt sau nu proveniți de la ceea ce spune Ordonanța nr.95 și, pe de altă parte, în anexa care se referă la Secretariatul General al Guvernului, nu este indicat nici acolo faptul că acest Fond România este cel la care se referă sumele alocate pentru chestiuni de imagine a României, așa cum scrie, de altminteri, în lege.

Deci nu reiese de niciunde clar că acești bani sunt din Fondul România, nu reiese clar că Fondul România este în bugetul Secretariatului General al Guvernului și nici nu apare în Anexa nr.4. Deci, în consecință, nu este deloc transparent modul în care fondurile care sunt în acest Fond România, fondurile strânse în acest Fond România se cheltuiesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă ne uităm cu atenție la caietul Secretariatului General al Guvernului, la pag.12, o să vedem că această sumă de 215 miliarde de lei este prinsă în mod transparent și este denumită foarte clar "Programe de informare și prezentare a imaginii României". Deci o să vedeți, în coloana "Program 2002", această sumă de 215 miliarde de lei.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Sassu.

Dumneavoastră reprezentați și pe domnul Săpunaru, am înțeles, ca să nu...

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

A existat o discuție în comisie și atunci s-a spus că aceste lucruri vor fi rezolvate. Din păcate, nu s-au rezolvat, noi de aceea nu am mai depus amendament, dar susținem această chestiune.

Repet: este adevărat că, în bugetul Secretariatului General al Guvernului, apare "Program de informare și prezentare a imaginii României", nu are însă nici o legătură sau nu reiese de niciunde că e vorba de Fondul România și, repet, acești bani se colectează, fondul există, acești bani se duc și, conform Legii nr.3, cheltuiți de Secretariatul General al Guvernului, dar nu reiese că atât se colectează, că acești bani provin de acolo și, în consecință, nu este transparent, chiar dacă scrie acest lucru. Acolo trebuia specificat, undeva, măcar acest lucru și așa s-a discutat atunci în comisie, măcar să fie o steluță să scrie "conform Ordonanței de urgență a Guvernului și Fondul România". Nu scrie niciunde.

Pe de altă parte, repet, în Anexa nr.4, unde sunt trecute toate legile care stau la baza constituirii bugetului, și la venituri, și la cheltuieli, această ordonanță de urgență lipsește. Deci, din punctul nostru de vedere, nu este deloc transparent cum se cheltuiesc banii de la Fondul România. Deci o adăugăm și la anexă, așa am cerut atunci, și s-a spus că se va rezolva, și nu s-a rezolvat și, în același timp, trebuie să atragem atenția că acești 215 miliarde provin din Fondul România.

În rest, nu este nici un fel de problemă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 67.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 204 voturi împotrivă și 45 pentru, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.21, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 45 de voturi împotrivă și 204 pentru, art.21 a fost aprobat.

Trecem la art.22.

Nefiind amendamente respinse, supun votului dumneavoastră art.22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 15 voturi împotrivă, amendamentul...

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Abțineri!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Abțineri, iertați-mă, da.

Nu vă mai abțineți, fiți mai hotărât, domnule Quintus! (Amuzament în sală)

Deci cu 15 voturi împotrivă, 10 abțineri și 232 de voturi pentru, art.22 a fost aprobat.

Art.23 - observații?

Nefiind observații, supun votului dumneavoastră art.23.

Cine este pentru?

Împotrivă?

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Titlul de capitol!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă trec și titlul acum!

Abțineri?

Unanimitate la art.23.

Supun votului dumneavoastră, îmi pare rău că am greșit aici, titlul capitolului IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Vă abțineți la titlu, haideți!

Cu 10 abțineri, a fost aprobat titlul.

Trecem la art.24.

Vă supun votului amendamentul admis din raport, de la pag.8, punctul 16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate, amendamentul admis a fost aprobat.

Alte observații dacă aveți la acest articol? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.24 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 3 abțineri.

Împotrivă?

Deci, cu 3 abțineri, art.24 a fost aprobat.

Îmi pare rău, domnule Alexandru.

Supun votului dumneavoastră art.24, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 25 de voturi împotrivă, 1 abținere și 232 de voturi pentru, art.24 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră titlul capitolului V.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate, titlul cap.V a fost aprobat.

Observații la art.25.

vă rog, domnule Ráduly.

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

La amendamentul de la nr.crt.17, de la amendamente admise, respectiv art.25 de la capitolul privind bugetele locale, am avut mai multe amendamente pe care le-am depus și se găsesc la nr.crt.76, 77 și 78. Aș vrea să susțin, dintre ele, o singură idee legată de aceste puncte de lucru pe care anul trecut le-am propus și onor Camera Deputaților împreună cu Guvernul au fost de acord cu această soluție, însă cred că, în 2001, soluția care, până la urmă, a fost implementată în practică nu a fost cea mai reușită.

Despre ce este vorba? Printr-un ordin, Ministerul Finanțelor a dat definiția punctului de lucru. Deci noi, anul trecut, nu am mai definit aici, în buget, e de discutat dacă a fost bine sau nu, punctul de lucru, în orice caz, pentru anul 2001, a fost definit printr-un ordin al domnului ministru al finanțelor Mihai Nicolae Tănăsescu.

Cred că nu s-a găsit soluția cea mai bună, din două puncte de vedere. Pe de o parte, textul care s-a găsit pentru definiție a lăsat loc pentru interpretări privind aria de aplicabilitate, unele instituții publice au spus că, pentru că se referă doar la agenți economici, dânșii nu ar trebui să se înregistreze ca plătitor de impozit al acestui impozit pe venit, iar, pe de altă parte, ministerul a oprit ghilotina de la care a spus că începe punctul de lucru la o cifră care mie mi se pare mare, și anume la cifra 5 angajați cu carte de muncă, deci angajați permanent. Drept urmare, de exemplu, în foarte multe comune, secțiile de poliție sau posturile de poliție nu au mai plătit impozit în comuna respectivă, deși polițiștii au lucrat trei sau patru în comună, ci la reședința de județ.

Drept urmare, am venit și, împreună cu colegii noștri de la Comisia de industrii și servicii, preocupați de aceste aspecte, am propus o definiție pentru punctul de lucru, care ar suna în felul următor: "Prin punct de lucru se înțelege un centru de activitate al plătitorilor de impozite și taxe cu cel puțin un angajat cu contract individual de muncă".

Noi credem că, pe baza experienței din acest an, definiția punctului de lucru ar trebui să fie astfel concepută, încât orice angajat permanent într-o localitate să fie considerat ca punct de lucru stabil, agenții economici să facă bine să țină contabilitate separată pe aceste puncte de lucru și, chiar la un angajat, colectivitatea locală să beneficieze de cota-parte care îi revine din acest impozit.

Nu țin neapărat, domnule ministru, să și trecem în buget această definiție, însă țin neapărat ca să vă angajați, în fața Camerei, că, pentru anul 2002, acest punct de lucru va fi regândit și redefinit în spiritul pe care vi l-am propus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Ráduly.

Domnul Marcu.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Văd că suntem puțin cam obosiți și cam necăjiți și chiar constatasem adineauri că, dacă nu votam până la ora 11, acum plecam spre casă. Și de aceea vreau să vă fac o propunere, domnule președinte, să supuneți la vot, dacă vreți sau să găsiți o modalitate de a rezolva propunerea mea, prin care să obligăm, prin chestori, prezența celor care fac propuneri de genul acesta, ca să fie lucrările până la ora 11, la 12, la 2 dimineața, că el oricum pleacă. El își vede de treabă! Aruncă bomba și pe urmă își vede de treabă.

Problema e alta: constat aici că domnul Chiliman a plecat bine mersi, nu l-am văzut mai deloc, nici ieri, nici azi, iar domnul președinte de onoare profesor Quintus, care este mai în vârstă și cu mai multă, să nu zic altceva, în fine, este prezent în fiecare moment.

Eu aș zice să privim mai cu condescendență, mai cu atenție, mai cu… cum vreți dumneavoastră, astfel de propuneri făcute, uneori, în bătaie de joc, pentru că eu așa am considerat propunerea făcută ieri. Și noi am căzut..., bine hai să luăm că votul este ca atare.

Deci propunerea e următoarea: să constatați prezența celor care fac astfel de propuneri ironice și, la nevoie, să stea aici cu chestorul la spate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Marcu Tudor.

Să-l punem în discuția colectivului pe domnul Chiliman.

Deocamdată, noi am aprobat până la ora 23, o să ne continuăm programul.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, un răspuns pentru domnul Ráduly, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

A defini, prin Legea bugetului, ce înseamnă punct de lucru, sigur, și noi considerăm că nu este cea mai bună soluție.

Sunt de acord cu domnul deputat să încercăm să reanalizăm definirea punctului de lucru, dar aș vrea să fac două comentarii aici. Trebuie să analizăm și să avem în balanță cât costă administrarea unui asemenea tip de propunere, dacă există posibilitatea practică de implementare a unui asemenea tip de propunere și dacă, într-adevăr, fiecare punct de lucru sub 5 persoane are posibilitatea să aibă contabilitate proprie, are posibilitatea să-și țină evidența respectivă.

Deci, de principiu, sunt întru totul de acord să revizuim, să găsim o modalitate mai bună, să găsim o soluție ca veniturile care se realizează pe un anumit teritoriu să rămână la nivelul acelui teritoriu, dar, în același timp, să avem în vedere și posibilitatea practică de administrare a acestui tip de propunere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră punctele 76, 77, 78, a spus domnul Ráduly.

Deci cine este pentru?

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală):

Le-am retras!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A, le-ați retras.

Vă mulțumesc. Nu le mai supunem la vot.

Domnul Birtalan.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog frumos să observați că la punctul 75 de la amendamente respinse, se găsește art.251 cu câteva puncte, de la 1 până la 5. Aș vrea să susțin, de aici, alin.1 și 2.

În primul rând, dați-mi voie să mulțumesc Guvernului, respectiv Ministerului Finanțelor, pentru deschiderea pe care a avut-o în cadrul comisiei. A avut-o și în acest an, când s-a mișcat, să spunem așa, către creșterea finanțării administrațiilor locale de la 60%, cât a fost inițial la 61,5 anul acesta, din impozitul pe venit, respectiv anul acesta, cum vedeți și dumneavoastră, cu încă un procent.

Cu toate că este un pas mic și se micșorează acest pas către administrațiile locale, este, totuși, un semn pozitiv. Cu toate acestea, vedeți că, la alin.1, Grupul parlamentar UDMR a propus ca acest pas să fie un pic mai mare, respectiv în loc de 61,5, cât este anul acesta, mărire la 65%, cotă care să fie împărțită cu 38% pentru bugete locale, 10% pentru bugetul propriu al județelor și 17% la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale.

Pe lângă acest lucru, știm cu toții că se desfășoară un proces de descentralizare a atribuțiilor de la nivel central către nivel local, din nou, un lucru deosebit de pozitiv, numai că această descentralizare atunci va fi reală dacă, pe lângă descentralizarea atribuțiilor, se va descentraliza și finanțarea activităților în cauză.

Considerăm că, pentru creșterea descentralizării financiare, este binevenită propunerea de la alin.2, și anume ca o parte din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, care se încasează la bugetul de stat, începând cu 1 ianuarie 2002, să fie împărțită pe două destinații, din start, și anume o parte pentru bugetul de stat și o parte pentru finanțarea bugetelor locale, respectiv a activităților descentralizate la nivel local.

Vedeți dumneavoastră că, la acest punct 75, art.25, alin.2, am propus, Grupul parlamentar UDMR, ca 40% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor să fie o cotă de 40% cu destinație bugete locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea angajatorii.

Vă rog frumos, domnule președinte, să supuneți votului și acest amendament.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Birtalan.

Înainte de a supune la vot amendamentele respinse de la punctul 75, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la punctul 17, pag.8 care, într-un fel, răspunde la ceea ce a cerut domnul Ákos.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 1 vot împotrivă, amendamentul de la punctul 17 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 75.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 12 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Păcuraru.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Aș vrea să pun în evidență o inadvertență care va crea mari probleme în administrație.

Există la art.25 alin.d), citez textual, ...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Unde, unde?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Art.25 alin.d), formularea din Legea bugetului. "3.261 miliarde lei se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, cu prioritate acelor unități administrativ-teritoriale care înregistrează venituri proprii insuficiente, după consultarea primarului și cu asistența tehnică de specialitate a Direcției generale a finanțelor publice".

V-aș ruga să vă duceți la art.27, pe care îl găsiți la punctul 83 curent și vă arăt formularea din Legea bugetului: "Criteriul de repartizare pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit", despre asta este vorba, "și a celor din cota de 15%, 16% la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale, este prevăzută în Anexa nr.8".

Deci vă întreb: împărțim aceste sume pe baza Anexei nr.8 în care e vorba de puterea financiară a localității și atunci eliminăm partea subiectivă prevăzută în art.25, alin.d). Nu mai e nevoie nici de consultarea primarilor, nici de consultarea finanțelor județene. Ori folosim Anexa nr.8, unde e vorba de puterea financiară, pentru că, altfel, aceste două articole se contrazic și creează o mare ambiguitate. Deci ori unul, ori altul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este absent! (Amuzament)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru Tănăsescu, foarte pe scurt, vă rog frumos.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Repetați-i problema, că răspunde la alta!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, domnule președinte, dacă ne uităm la pag.10 din amendamentele admise, la art.27, vedem că s-a făcut o reformulare a textului, în care spune foarte clar: "Criteriul de repartizare pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit" și acum se introduce "prevăzute la art.25, lit.d) și a celor din cota de 16% la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor lor este prevăzut în Anexa nr.8".

Deci, la punctul nr.18, amendamente admise, este făcută această clarificare în sensul celor spuse de dumneavoastră.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Atunci înseamnă că renunțăm la punctul d).

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Deci, în consecință, atunci, alin.d) trebuie să se reducă doar la următoarea formulare: "3.271 de lei se repartizează pe comune, orașe și municipii".

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aici are dreptate domnul Păcuraru.

Domnule Păcuraru, o să am rugămintea să reformulați, împreună cu domnul Gherghina, articolul de la punctul d).

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Păcuraru.

Suntem de acord cu ea, pentru că e logic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Domnule Sassu, vă rog. Ați fumat liniștit...

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Deci observația "se repartizează pe comune, orașe și municipii, prin hotărârea consiliului județean". Deci am să fac formularea corectă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, am reținut aceasta.

Vă rog, domnule Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc.

Este vorba de amendamente respinse, punctul 72 de la pag.34, unde se propune eliminarea sintagmei "cu prioritate". E vorba de repartizarea sumelor pentru asigurarea ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuinței, potrivit prevederilor Legii nr.41/2001 și în finalul articolului, nu o să-l mai citesc pe tot, se spune că: "consiliile locale au obligația să asigure, cu prioritate, din bugetele locale, fondurile pentru plata ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuinței".

Este vorba, în primul rând, de o obligație legală, în al doilea rând, este vorba de faptul că acest lucru este în acest moment o prioritate și ea trebuie, nu să fie asigurată cu prioritate, ci trebuie să fie asigurată această plată, iar motivația comisiei pentru respingerea amendamentului nu face altceva decât, din punctul nostru de vedere, să întărească această propunere a noastră de eliminare și anume se spune: "se propune respingerea amendamentului, având în vedere că asigurarea măsurilor de protecție socială a populației este o necesitate prioritară". În consecință, dacă tot este o necesitate prioritară, atunci înseamnă că ar fi foarte bine ca ea să fie făcută, nu cu prioritate, ci să fie făcută. De altminteri, dacă s-au transferat anumite obligații către administrația locală și dacă s-a respectat legea care prevede că aceste transferuri trebuie făcute o dată cu sumele necesare pentru achitarea acestor obligații, atunci înseamnă că sumele respective se regăsesc și atunci nu mai este nevoie de chestiunea cu prioritate, ci se face întâi plata tuturor acestor sume, acestor sume care reprezintă achitarea unor obligații legale și mai departe, consiliul local își poate permite să facă alte tipuri de cheltuieli care țin de decizii proprii, pentru că, în primul rând, trebuie respectată legea și după aceea, trebuie să ai și puterea de a decide la alte cheltuieli. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, domnul deputat Sassu a vorbit în locul doamnei senator Petre Maria, am înțeles, lucru neregulamentar de altfel, așa că propun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.72.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 32 de voturi pentru și 222 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră încă o dată art.25 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 26 de abțineri, 11 voturi împotrivă și 222 pentru, articolul a fost aprobat.

Trecem la art.26. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.26.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Una de principiu.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog domnule Marcu.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Dacă ar fi după modalitățile în care se exprimă unii dintre parlamentarii din Partidul Democrat, noi ar trebui, peste tot, Partidul România Mare, peste tot pe unde vedem PD sau PNL să nu votăm, să votăm împotrivă, că așa ne-au dat dânșii indicații. Eu am și vrut să le spunem la televizor că votăm 99% împreună, toată lumea, pentru că cele mai multe din proiectele de legi care trec pe aici nu sunt legi cu caracter politic cum este aceasta, ci sunt legi simple, hotărâri care nu necesită discuții, dar nu am avut cu cine să ne înțelegem. dar eu sper că de acuma ne putem înțelege civilizat și corect, să nu mai auzim lucruri care ne jignesc la televizor că noi am face un proces în momentul în care vedem că hotărârea sau proiectul, propunerea este a unui membru PD, automat să votăm împotrivă. Ba chiar unii dintre – și din PSD – se miră cum adică PNL-ul a votat alături de PD. Acesta este un lucru greșit, de politică greșită. Mie dacă îmi place ce a propus doamna deputat, votez, chiar dacă este din PD. Nu sunt sigur că domnia sa face același lucru cu propunerile noastre, că se și laudă peste tot că nu este bine să voteze alături de nu știu ce fel de partide.

Eu zic că putem trece peste astfel de momente absolut neplăcute care exced puțin modului în care am fost educați, cel puțin unii dintre noi, și de care nu ne facem vinovați că alții dintre noi nu au avut aceeași educație, să o spunem pe aceea simplă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Așa este. Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră art.26 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 24 de abțineri, art.26 a fost aprobat.

Trecem la art.27 și supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pag.10, pct.18.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă, amendamentul de la pct.18, pag.10 a fost aprobat. Alte observații dacă aveți? Nefiind observații, supun votului dumneavoastră art.27 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Eu apreciez eficiența domnului președinte Hrebenciuc, dar sunt acolo niște amendamente și dacă eventual întreba: îl susținem?...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Păcuraru, ați văzut, eu am întrebat, am văzut că nu sunt observații, supun la vot, normal, nu?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Avem un amendament la pct.27.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să-l specificați exact la ce punct.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

La poz.85.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Așa, deci poz.85. Vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Deci, avem acolo amendamentul Grupului PD, un alin.2, care spune: "nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.8 atrage nulitatea hotărârii adoptate în acest sens de către consiliul județean". Vreau să vă spun, o să mă refer puțin la motivația care o trece inițiatorul în respingerea acestui amendament: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât, în conformitate cu prevederile art.27, (1) din Legea administrației publice locale nr.215/2001, prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul județean". Deci, sigur sunt președinți din opoziție și se va crea următoarea situație: acolo unde președintele consiliului județean aparține puterii, prefectul nu va ataca hotărârea respectivă, probabil sau există această posibilitate, iar acolo unde consiliul județean aparține opoziției, probabil că prefectul poate să atace și va ataca hotărârea respectivă. Avem exemplul din București. fără să ducem discuția în plan politic, este necesar ca aceste ambiguități din legislație care prevăd alocarea de resurse către unitățile administrative prin transferuri din Legea administrației să fie eliminate, domnule președinte și stimați colegi, pentru că se poate întâmpla ca în unele județe să fie președinți care aparțin opoziției și care să-și facă parte sau prin nerespectarea anexei 8 să avantajeze anumite comunități locale pe criteriul culorii politice a primarului din unitatea respectivă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Păcuraru, vă mulțumesc, am reținut propunerea dumneavoastră, vă atrag atenția în schimb că noi am aprobat de acum amendamentul admis de la pct.27 care într-un fel rezolvă problema de la pct.85.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, vreau să vă spun, toată poziția mea pleacă de la realități, pleacă de la ceea ce s-a întâmplat în 2001, ce s-a întâmplat în 2000 sau în 1999. Deci, această prevedere din Legea bugetului prin care sunt impuse criteriile de repartizare a sumei de 15-16% acum, nu sunt respectate. Și vreau să vă spun, apare situația în care aceste sume care, în mod normal, ar trebui alocate unităților din mediul rural care se găsesc într-o situație foarte proastă din punct de vedere al infrastructurii, sunt deturnate către investiția consiliului județean în capitala, reședință de județ. Nu vreau să intru să dau amănunte, dar dacă dorim să dezvoltăm locuri de muncă în mediul rural, dacă dorim să dăm o șansă acelor oameni pe care i-am trimis de la orașe, ca urmare a celebrei tranziții românești, avem obligația să creăm situația în care să apară o dezvoltare economică în respectiva zonă rurală.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnule Păcuraru, eu știu că această problemă este soluționată într-un articol, nu îl știu acum, dar am să mă uit. Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Un singur lucru vreau să spun că aceste chestiuni nu sunt rezolvate prin amendamentul votat, pentru că amendamentul votat se referă la criterii de repartizare pe unități și se referă la modificarea care a fost făcută prin amendamente la art.25.

În consecință, ceea ce propunem noi aici, dacă observați, este un articol nou și care se referă la nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.9, este un criteriu legal și care atrage nulitatea votării respective, în rest, nu am nimic de adăugat la argumentația colegului meu, însă spun că este vorba de un alineat nou și problema pe care o ridicăm noi nu este rezolvată prin ceea ce am votat anterior. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Róbert Ráduly.

 
 

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

O intervenție scurtă la acest art.27 în completarea a ceea ce am votat adineauri, după cum puteți observa, la nr.crt.84 la "amendamente respinse" se află amendamentul nostru la acest articol împreună cu domnul deputat Antal Istvan. Noi dorim ca prima propoziție sau prima frază pe care am votat-o, să fie completată cu a doua propoziție care să sune în felul următor: "acest criteriu este orientativ și poate fi completat prin hotărârea consiliului județean în funcție de situațiile specifice din județ". De ce? Noi am crezut întotdeauna că rețeta unică la nivelul județului nu își găsește o aplicabilitate exactă. Drept urmare, credem că acei consilieri județeni care au fost aleși de către comunitatea locală pot și trebuie să găsească criterii pe baza sugestiei pe care o dăm noi pentru a repartiza aceste fonduri.

Vreau să subliniez că noi suntem întru totul de acord cu a avea un criteriu de repartizare exact pe motivația antevorbitorului meu, și anume că acest clientelism politic local să fie înlăturat în repartizarea finanțării la bugetele locale, dar credem cu tărie că, pe de o parte, principiul subsidiarității, iar, pe de altă parte, cunoașterea bună a realității ne îndeamnă spre a găsi o poartă acestor consilii județene de a completa criteriile pe care noi le recomandăm, criteriile orientative cu criteriile locale în a găsi cea mai bună repartizare la nivelul respectivelor unități administrativ teritoriale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Robert. Domnul Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea numai să fac o completare sub raport juridic la amendamentul Grupului parlamentar PD. Pentru rigoare juridică, noi propunem ca acest amendament să sune în felul următor: "nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.8 atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate în acest sens de către consiliul județean". Prin aceasta, autoritățile locale și comunitățile locale nu mai sunt la dispoziția prefectului, la buna lui înțelegere de a ataca sau nu în contenciosul administrativ o asemenea decizie și de drept, un asemenea nerespectare atrage nulitatea absolută, spre deosebire de nulitatea relativă care este prevăzută în acest moment, care lasă, repet, la dispoziția prefectului, în funcție de culoarea lui politică, să atace sau nu în contenciosul administrativ hotărârea consiliului județean.

Deci, în acest sens o nulitate absolută ar fi cu o forță juridică mult mai mare și ar reflecta mai bine situația amintită. Deci, la amendamentul de la pct.85 al Partidului Democrat.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Tănăsescu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Suntem în fața a două tipuri de amendamente pentru același articol, amendamente însă care sunt diametral opuse: un amendament care spune că acest criteriu să fie un criteriu orientativ și un alt amendament care spune că nerespectarea acestui criteriu atrage după sine nulitatea hotărârii.

Noi v-am propune ca, așa cum am propus prin art.27, să menținem textul ca atare, având în vedere faptul că el este în concordanță cu legile în vigoare; Legea administrației publice locale și Legea finanțelor publice locale și sigur, așa cum este el formulat, noi credem că răspunde cel mai bine la modul în care acești bani sunt cheltuiți de către colectivitățile locale pe baza criteriului foarte clar – capacitate financiară. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Alte observații dacă aveți? Dacă nu, supun votului dumneavoastră... Domnule profesor Stanciu, vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, este evident că după o zi, ne dăm seama că nu veți schimba nimic din bugetul ăsta. Atunci să analizăm dacă nu-l putem vota global și plecăm mai repede acasă. Dacă vreți să mă contraziceți că nu am dreptate, haideți să votăm acest alineat al UDMR-ului, ca să nu mai zică dânșii că avem ceva cu ei și în felul acesta le dăm și dânșilor satisfacția să voteze bugetul, că altfel, s-ar putea răzgândi.

Deci, noi vom vota acest alineat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, am înțeles că este o problemă de procedură ceea ce ați cerut dumneavoastră, că sunteți avocatul UDMR-ului acuma. Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins la pct.84.

Cine este pentru? PRM-ul votează cu UDMR-ul; frumos, îmi place. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) Vă mulțumesc.

Abțineri? o abținere.

Cine este împotrivă?

Deci, cu 40 de voturi pentru, o abținere și 202 împotrivă, amendamentul de la pct.84 a fost respins. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.85.

Cine este pentru?

Abțineri?

Cine este împotrivă?

Cu 37 de voturi pentru, 3 abțineri și 205 împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.27. Domnul Coifan.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.27, alineatul nou, alin.2 propunem să îl modificăm...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alin.2, vă rog să spuneți exact care punct din amendamentele respinse.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Deci, la pct.86, art.27 propunem un alineat nou, alin.2 care să sune astfel: "repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată pe unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea unor cheltuieli, inclusiv pentru echilibrarea bugetelor locale, să fie modificată prin introducerea celui de al doilea criteriu cu o pondere de 50% și anume, contribuția unităților administrativ-teritoriale la constituirea veniturilor bugetului de stat".

Considerăm că introducerea acestui criteriu produce o nuanțare a ceea ce înțelegem prin capacitate financiară și elimină astfel procedura demnă de Codrul Vlăsiei în care luăm de la cei așa- ziși bogați ca să dăm la cei așa-ziși săraci. Mecanismele de egalizare financiară trebuie să ia în considerare și contribuția acestor unități la constituirea bugetului național. (Vociferări.) Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Coifan. Domnul Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este regretabil că în al doilea an succesiv se împinge în față o idee care este falimentară din fașă. Dincolo de acreditarea unei idei false că anumite părți din România dau bani altora și s-a făcut o astfel de analiză, domnul ministru Cozmâncă a analizat și a constatat că este chiar așa cum se pare și că sunt județe, chiar din Ardeal, care primesc bani. A introduce acum acest criteriu este încă o încercare, aparent subtilă, de a ne diviza.

Noi am mai spus-o o dată și o spunem, este drept că Moldova este o zonă săracă, este drept că unele județe din Moldova capătă, să spunem, din oala comună, fără distribuire și echilibrare, dar nu din Ardeal, din București dacă vreți să știți, Bucureștiul este cel mai mare, dar nu am cerut niciodată din Moldova taxă de echilibrare pentru Eminescu, pentru Creangă, pentru Sadoveanu, pentru toți cei care constituie stâlpii culturii românești, ai limbii românești. Nu am cerut și nici nu cred că este bine să cerem, dar totuși, este bine să nu încercăm a crea disensiuni acolo unde nu există. Este necesară o anumită echilibrare.

Așa cum a fost industria înainte de 1989, ea a fost dirijată în anumite zone cu anumite scopuri și, ca urmare, banii s-au dus într-o zonă și nu s-au dus într-alta și nu cred că îi trece cuiva prin cap să facem Moldova Mare, doamne ferește! Dar este bine ca distinșii colegi de la Timișoara să știe că Timișoara nu prea finanțează restul și îmi pare rău că nu am tabelul cu sumele pe care le-au calculat colegii de la Administrația publică.

Deci, am zice că ar fi bine ca cei care au făcut acest amendament, să se facă că îl uită sau să-l retragă spre a nu supune la vot o anomalie, care, dacă se perpetuează, s-ar putea să ne ducă în altă parte. Deci, rog pe distinsul coleg Coifan să încerce să-și retragă acest amendament și să lăsăm solidaritatea românilor în ansamblu și a județelor să se manifeste spre echilibrare, spre dezvoltare, am să folosesc un cuvânt care era folosit înainte, al limbii de lemn, spre armonizarea dezvoltării tuturor zonelor țării. Fiecare are propria sa contribuție: unii în banii, unii în cultură, alții în amendamente care trebuiesc respinse. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O să dau cuvântul domnului Coifan, nu înainte de a vă spune că o să avem timp să dezbatem aceste subiecte pe județe la anexe când ajungem. Domnul Coifan a vorbit 30 de secunde.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Eu mulțumesc distinsului meu coleg și recunosc meritul deosebit al Moldovei în actele culturale majore naționale. Eu nu am făcut nici un fel de referire, ci pur și simplu am citat din legea franceză a mecanismelor zise: "mecanismes de perequation financieres", care stabilesc o capacitate financiară în care unul dintre criterii este și cât se dă la bugetul național, deci, pur și simplu este una tehnică, ea nu aparține Timișoarei, nu aparține nici măcar vestului țării, nici măcar jumătății de țară care este Ardealul și Banatul, ci reprezintă un amendament al Grupului PNL.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Coifan. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.86. Domnul Dobre vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

După cum ați sărit la gâtul lui Antonescu... numai că vine de la PNL...

 
 

Domnul Victor Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și aș vrea să-i spun distinsului coleg, domnului Stanciu că eu vin de la Galați, deci, tot din Moldova. prin aplicarea acestei formule de ani de zile, Galațiul este văduvit, iar această formulă, în anul 2002, ne pune într-o situație anapoda, Galațiul, de la 89 de miliarde în 2001, ajunge la 88 de miliarde în 2002. Și noi suntem tot din Moldova. Această formulă este, cum să vă spun, ca în bancul acela – indiferent cum o așezi, tot Botoșaniul este în frunte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru amendamentul de la pct.86? Numărați, vă rog!

Abțineri?

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 34 de voturi pentru, 7 abțineri și 208 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Alte observații dacă aveți la art.27? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.27 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 10 voturi împotrivă, 5 abțineri și 240 pentru, art.27 a fost votat. (Aplauze.)

Trecem la art.28. Observații? Nefiind observații și nici amendamente, supun votului dumneavoastră art.28 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 3 abțineri art.28 a fost aprobat.

Trecem la art.29. Observații? Domnul Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri și mă refer la distinsa doamnă...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La care punct vă referiți la "amendamente respinse", domnule Stanciu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Și la cele de sus și la cele de jos...și

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numărul, vă rog – și cel de sus și cel de jos este mai puțin sus, numărul lui, vă rog frumos.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

la pct.97, în care se prevede: "din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale se suportă și cheltuielile aferente facilităților de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit prevederilor art.7 alin.4 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic".

Noi plecăm de la o realitate. Realitatea este că, în mod constant, toate guvernele, nu numai al dumneavoastră și mă întreb dacă peste 4 ani și nu și al nostru – peste trei – nu va încerca să transleze sarcinile de la nivel central spre cel județean descentralizându-le, dar fără să dea și sursele și aveți suficiente exemple; înainte de 2000 și după 2000. Este un obicei care ține de la finanțe la guvern. De aceea, vă spun că a le menține la nivelul bugetelor locale înseamnă a nu fi efectuate. Nu am vrut să critic pe nimeni care a spus că se plătesc. Noi avem informații că practic aceste deplasări nu se plătesc, dar nu aceasta este esențial. Esențial este să le facem ca încă de acum să se poată plăti dintr-o sursă viabilă.

Deci vă propunem să votați acest text care, în taxa defalcată de TVA, să se poată plăti și deplasările personalului didactic. Eu zic că-i bine, decât să stea la ore, să se deplaseze spre Capitală, unde n-o să vină la poartă aici și să ne spună ce ne spun, ceea ce nu-i bine. Aș zice să dăm un semn că, măcar, fără să le alocăm bani suplimentari, le dăm o posibilitate.

Vă propun, deci, să votăm acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Alte amendamente, dacă aveți, la art.29?

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La alin.1 noi avem următorul amendament.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct din amendamentele respinse?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Art.29 alin.1.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O fi alin.1; pct.92, 93 sau 100 din amendamente respinse?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Pct.92 este. Deci am solicitat ca "finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, cu excepția manualelor, a tichetelor de masă și a celor prevăzute în art.13 …" și articolul curge. Deci, să fie finanțate de la bugetul general.

S-a respins, într-un fel, acest amendament, sub motivația că se regăsește la amendamentele admise, dar, dacă veți căuta la nr.crt.23 din Anexa nr.1, vedeți că sursele de finanțare a tichetelor de masă sunt veniturile extrabugetare și acestea nu există. Nu există nici un județ în care să se asigure surse extrabugetare pentru aceste tichete de masă.

Eu nu revin la toate argumentele pe care le-au prezentat în fața Palatului Parlamentului cei care au demonstrat ieri, respectiv cadrele didactice, și nici cele care sunt susținute în presa de astăzi. Cred că se poate rezolva problema tichetelor de masă prin acordarea de la bugetul de stat, care este cea mai sigură sursă pentru această finanțare.

De aceea, vă rog să supuneți acest amendament la vot.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Alte observații, dacă aveți?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.92.

Cine este pentru?

Abțineri, vă rog?

Cine este împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 44 de voturi pentru și 206 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.97.

Cine este pentru?

Cine se abține?

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu-mi mulțumiți, că nu v-am dat cuvântul. Să anunț voturile.

 
 

Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu:

Cu respect am să vă anunț că numai Grupul PRM numără 40 de prezenți în această sală; peste 40. Cu ceilalți care au votat împreună cu noi, numărătoarea trebuia să arate cu totul alt fel.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte. Cei 40 de colegi care într-adevăr sunt în sală, să și voteze. Pentru că, dacă …

 
 

Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu:

Evident că au votat …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu este evident deloc. Pentru că nu ridică toată lumea mâna.

 
 

Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu:

… și vă rog să nu mai falsificați voturile.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog frumos să luați loc.

Domnul Chiliman.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor președinți de ședință,

Cred că trebuie să respectăm regulamentul și probabil că discuția asta cu numărătoarea nu ar fi avut loc dacă ar fi fost doi secretari de ședință, așa cum cere regulamentul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Chiliman, sunt doi secretari. Vă rog să vă întoarceți către prezidiu. (Râsete)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. A venit și al doilea. (Rumoare. Râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Afrăsinei. Vă rog.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă rog să-mi permiteți, în numele Grupului parlamentar al PSD, să cerem distinsului coleg senator de la PRM, dacă referirea făcută anterior s-a adresat domniei voastre, adică domnului președinte care conduce lucrările acestei ședințe, să-și retragă cuvintele. Dacă nu, să precizeze, poate s-a adresat domnului secretar al PRM. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, doamna Afrăsinei.

Vă rog, domnule Marcu. Vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog frumos, este o problemă de procedură. S-a iscat un moment neplăcut și vreau să trecem peste el. Adevărul este că trebuie să numere și cei din stânga, secretarul din stânga și secretarul din dreapta, care este al nostru. Deci, ca atare, normal ar fi să fie două numărători.

Cu ocazia asta, am închis incidentul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Marcu.

Deci, cu 206 voturi împotrivă, 34 pentru și 6 abțineri, amendamentul de la pct.97 a fost respins.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.29.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte, am și eu unele observații.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar v-am întrebat de trei ori dacă mai sunt observații! De trei ori am întrebat. (Rumoare)

Vă rog.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

V-aș ruga să fiți atent în sală, domnule președinte, când se ridică mâna pentru amendamentele respective.

La art.29 alin.7, eu am și Grupul PRM …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La care punct din amendamentele respinse, domnule Ionel?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Grupul PRM Brăila a solicitat …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Care punct din amendamente respinse, nu alineate?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Deci, pct.97, dacă vă uitați …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pct.97 l-am respins prin vot. Alt punct.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Nu l-ați respins prin vot, pentru că nu l-am susținut. Trebuie să-l susțin, în primul rând. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Ionel, pct.97 a fost susținut de domnul profesor Anghel Stanciu. Dumneavoastră ați susținut pct.92. Le-am votat pe amândouă și le-am respins.

La acest punct, colegul dumneavoastră a avut observații asupra manierei de numărătoare a voturilor. Țin să vă reamintesc cu tot respectul.

Dacă aveți alt punct, în afară de 92 și 97?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Deci, la pct.97 … (Rumoare, vociferări,râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

S-a respins, domnule!

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Când ați susținut …?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, colegul dumneavoastră la acest punct a protestat – la pct.97.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Deci, la pct.97, art.29, pct.7, nu s-a susținut. Nu s-a prezentat. (Rumoare, vociferări)

Eu nu mi l-am susținut …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Alexandru, cu tot respectul, vă rog să consultați stenograma.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte, dați-mi voie să-mi susțin amendamentul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu vă dau, dar s-a respins prin vot, domnule Ionel. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Păi, dacă nu l-am susținut? (Râsete; vociferări)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cum nu l-ați susținut? (Rumoare, vociferări)(Râsete)

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Deci, îmi dați voie? (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Alexandru, am o rugăminte. Consultați colegii dumneavoastră că s-a bifat treaba asta. Cu tot respectul, vă rog chestia asta.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Păi, dacă eu nu l-am susținut, cum l-ați respins? (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A susținut domnul Stanciu art.97. Vă rog, domnule Stanciu. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Observ că distinșii dumneavoastră colegi de la PSD sunt foarte zgomotoși. (Râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că au motive, nu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Aveți mostra și l-au intimidat pe distinsul nostru coleg, care n-a putut să precizeze următorul lucru: amendamentul de la pct.97 este al Comisiilor reunite de învățământ – Cameră-Senat – și al colegului nostru.

Noi, din partea comisiei, am susținut și, bineînțeles că dumneavoastră l-ați aprobat, ca pe celelalte. Fiind viteza suficient de mare, n-a aflat. Dar, acum, ne-am lămurit. (Râsete)

Și sperăm că până la 23,00 mai avem timp să mai luăm bugetul o dată de la cap, ca să eliminăm aceste defecțiuni.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Aplauze la scenă deschisă domnului Stanciu! (Râsete; aplauze)

Domnul Marcu. Vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog frumos să-mi dați puțină atenție, pentru că am o propunere. Este o propunere care ține de procedură.

Constat că noi am obosit. Nici domnul președinte nu mai izbutește să se facă suficient de clar înțeles, pentru că este rumoare în sală, nici frazele celor care vorbesc nu mai sunt atât de coerente ca dimineața – mă iau chiar pe mine exemplu. Și, ca atare, domnule președinte, vă rog frumos să propuneți plenului să încheiem ședința aici și să ne vedem mâine-dimineață, poate chiar mai devreme.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări)(Râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Ați văzut, sala este edificatoare.

Trecem la art.30.

Domnul Săpunaru. Vă rog.

Art.29, vă rog, domnule Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Bun. Acum să încercăm să ne concentrăm. Pct.98 din amendamentele respinse, art.29 alin.7.

Poz.nr.98; deci, nu s-a discutat, s-a oprit la poz.nr.97.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Săpunaru este la poz.98. (Râsete)

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

OK! Propunem introducerea în finalul textului articolului, ca să nu mai citesc tot articolul, să pierdem timpul, "… în limita sumelor disponibile la capitolul bugetar respectiv și echilibrate prin transferul de la bugetul de stat."

De ce? În bugetele locale sunt cuprinse sume în funcție de posibilitățile localităților, care nu acoperă necesarul de finanțare. De foarte multe ori s-a întâmplat că aceste sume nu s-au putut oferi, există cadre didactice care n-au putut să ia aceste bilete de călătorie. Deci nu s-au prins bani și banii n-au fost de ajuns. Deși, în explicațiile pe care le dă Guvernul, scrie că se vor echilibra, că s-au prin sume, niciodată sumele nu ajuns. De aceea, am cerut menționarea acestui text, cu echilibrarea de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Săpunaru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. …

Domnul Sassu. Vă rog.

Domnule Hașotti, vă rog să luați loc!

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc.

Avem și noi la acest articol un amendament, având în vedere că anterior, în articolele anterioare s-a votat ca acest lucru să rămână la bugetele locale.

Renunțăm la amendament și susținem propunerea Grupului parlamentar PNL, care vine să echilibreze, în acest mod, cheltuielile de la bugetele locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Alte observații dacă sunt la art.29?

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.98.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 58 de voturi pentru, o abținere și 196 de voturi împotrivă, amendamentul de la pct.98 a fost respins.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.29, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 196 de voturi pentru, 57 contra și două abțineri, art.29 a fost aprobat.

Trecem la art.30.

Observații, dacă aveți?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră în ansamblu art.30.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 45 de voturi împotrivă, 4 abțineri și 197 de voturi pentru, articolul a fost aprobat.

Trecem la art.31.

Observații?

(Domnul deputat Nini Săpunaru se adresează din sală.)

Domnule Săpunaru, vă rog, de la microfon!

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Nu știu, n-am înțeles foarte sigur. Dumneavoastră ați spus că sunt la poz.98 și am crezut că acum sunteți la poz.69. (Râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mă abțin, domnule Săpunaru să vă răspund.

Deci, suntem la art.31.

Dacă aveți observații la art.31?

Nefiind observații, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 33 de voturi împotrivă, două abțineri și 202 de voturi pentru, art.31 a fost aprobat.

Art.32. Observații?

Nefiind observații, supun votului de ansamblu art.32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 35 de voturi împotrivă și 202 pentru, art.32 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră titlul Capit.VI.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 32 de voturi împotrivă și 220 pentru, titlul Capit.VI a fost aprobat.

Trecem la art.33. Observații?

Vă rog, domnule Ifrim. La art.33.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

La art.33, Comisiile de sănătate …

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă referiți la pct.110 de la amendamente respinse, da?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Este 109, da.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

109 s-a aprobat la art.32. Suntem la art.33.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Art.33, pct.109. Despre acesta discut.

Comisiile de sănătate reunite - ale Senatului și Camerei – au propus, așa cum există în toată lumea europeană și la toate casele, ca banii asiguraților să primească și dobândă. La noi, ei stau în trezoreria statului și nu primeau această dobândă.

Mai mult decât atât, în statele Europei, casa de asigurări își caută banca în care pune acești bani, unde este cel mai favorabil, poate face diverse afaceri cu ei, câștigă și întorc banii, la fel, în sistemul de sănătate.

La noi, însă, nu era așa, fapt pentru care am propus ca prim pas ca trezoreria să dea dobândă la nivelul taxei-discount pentru depozite și la nivelul dobânzii pe care o acordă Băncii Comerciale, la disponibilități.

Vreau să vă spun că în sesiunea trecută, în aprilie, am propus aceste amendamente care, bineînțeles, au fost respinse. La ora actuală, însă, ne retragem amendamentul, întrucât în urma eforturilor Legislativului și Executivului, prin art.3, lit.a) și b) din Legea 593/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 119/1999, care trecuse prin Cameră, însă fusese blocată la Senat – acum a depășit și Senatul -, a rezolvat problema acestor amendamente.

Mulțumesc tuturor colegilor care au votat această ordonanță de urgență.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi, domnule Ifrim.

Alte observații, dacă aveți, la art.33?

Nefiind alte observații, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.33.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 220 de voturi pentru, 23 împotrivă și 5 abțineri, art.33 a fost votat în ansamblu.

Art.34. Observații?

Nefiind observații, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 5 abțineri.

Împotrivă?

Cu 5 abțineri, art.34 a fost votat în ansamblu.

Art.35.

Înainte de a vă da cuvântul, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pag.10, pct.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Domnul Sassu. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de pct.113 și este vorba de sumele colectate de la carburantul auto pentru agricultură, conform Legii nr.118/1996, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi transferate Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru suplimentarea fondurilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, în cuantum de 450 de mii de lei pe hectar, de teren agricol cultivat.

Aici există, sigur, dincolo de propunerea de respingere, în argumentația respingerii, se spune despre faptul că aceste sume sunt colectate și trebuie date înapoi într-un termen de 30 de zile.

Am să vă spun că, conform domnului secretar de stat Gheorghe Predilă, care a răspuns la o interpelare, în intervalul de timp 25 mai – 19 septembrie 2001, datorită neapariției Normelor metodologice de aplicare a legii respective, s-au adunat, s-au cumpărat în acest timp 138 de mii de tone de motorină și nu s-au restituit nici până astăzi banii. Și de aceea se discută despre restituirea cu prioritate a acestei taxe. Vă spun că acesta este un calcul simplu. Aceasta înseamnă 450 de miliarde de lei, dintre care s-au restituit nici 10% între timp. Pe de o parte, legea a fost încălcată, cele 30 de zile fiind depășite, și, dacă tot nu mai pot fi returnate anul acesta, ar fi bine ca măcar să fie utilizate pentru agricultură, pentru că de acolo provin.

În consecință, vă rog să votați amendamentul nostru, care, așa cum reiese din el, nu vine să facă altceva, decât să sprijine producătorul agricol, punct care este în Programul de guvernare al partidului de guvernământ și în programele de guvernare ale tuturor partidelor și grupurilor parlamentare, din programul politic al tuturor grupurilor parlamentare din Parlament.

Cred că nimeni nu are nimic împotrivă ca acești bani să se întoarcă acolo de unde au plecat, și anume din agricultură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Domnul Coifan.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.112, art.35, dorim să introducem un alin.3, nou, și care să sune astfel.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Coifan, la care amendament respins vă referiți?

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

La pct.112.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

112. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

La 112, art.35, care sună astfel: "Sumele repartizate pe județe se regăsesc în programul de utilizare a fondului special al drumurilor publice pe anul 2002".

Rațiunea este următoarea. Legea nr.118/1997, la art.9, specifică că 35% din fondul special al drumurilor sunt pentru drumurile județene și drumurile locale. La ora actuală, Ministerul Transporturilor împarte acești bani.

Noi am căutat să vedem dacă ei se regăsesc în Legea bugetului de stat, la Anexa nr.14, care se referă la veniturile și cheltuielile bugetului fondului special al drumurilor publice pe 2002. Ei se regăsesc, dar nu sunt nominalizați pe județe.

Prin urmare, noi dorim ca această oală comună să se împartă pe gamele mai mici, unde fiecare gamelă să poarte numele județului. Repet, nu este altceva decât o mai bună urmărire a repartiției acestor fonduri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Coifan.

Vă rog. Tot Timișul.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul pentru a susține amendamentul pe care l-a prezentat domnul Sassu, și anume cel de la nr.113. Eu aș dori să vin cu niște completări ale acestui amendament.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Legea nr.188/1996 prevedea să existe motorină la două prețuri: un preț care includea taxa de drumuri - taxa Băsescu -, cel care este valabil pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice, și un preț mai mic, pentru motorina destinată agriculturii, având în vedere că tractoarele nu ară șoselele patriei. A venit domnul Mitrea și a propus modificarea acestei legi, deși exista o altă soluție. Motorina pentru agricultură ar fi putut să se coloreze în rafinărie, astfel încât în eventualitatea în care s-ar fi depistat utilizarea motorinei pentru agricultură în alte scopuri să fie sancționat acest aspect prin amenzi. Ei bine, domnul Mitrea a modificat Legea nr.118, în sensul cel mai prost posibil. Domnia sa a propus să existe un singur preț pentru motorina aferentă agriculturii și urmând ca cei care cumpărau această motorină și o utilizau pentru lucrările agricole să primească diferența de preț în termen de 30 de zile după depunerea documentației lor.

Iată că, normele metodologice n-au mai apărut din luna mai și până acum. Eu nu știu dacă mai sunt astfel de cazuri în legislația românească după o perioadă de aproape 6 luni să nu apară norme metodologice. Înclin să cred că din start s-a intenționat ca Guvernul, respectiv Ministerul Transporturilor, să-și însușească sume necuvenite. Având în vedere că se încheie anul este normal, cinstit, corect ca aceste sume, dacă nu mai există posibilitatea să revină la cei care au cumpărat motorina pentru agricultură să fie redate agriculturii, conform amendamentului propus de Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule coleg.

Alte observații, dacă aveți la art.35?

Domnule Păcurariu, vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Mă refer la un amendament nou, domnule președinte. Mă refer la amendamentul care nu are legătură cu ceea ce s-a discutată până acum.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stați puțin, figurează la amendamentele respinse?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Da, la pct.114.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La 114. Vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi,

Acest amendament, pe care îl propun, se referă la modul în care se nominalizează la nivelul consiliilor județene investițiile din fondul special al drumurilor, acel 35% în care prin Legea nr.118 se repartizează la consiliul județean, el având două destinații: o parte se alocă către consiliile locale din comune, iar cealaltă parte se alocă de către consiliul județean la investiții sau la întreținerea drumurilor județene. Cu ocazia dezbaterii de buget am participat în biroul domnului președinte Florin Georgescu la o discuție cu domnul ministru Gherghina și cu domnul ministru Cozmâncă în care, la acea dată, în acel moment, s-a căzut de acord să formulăm împreună un amendament, poate în ideea ca și în această Lege a bugetului, Partidul Democrat să aibă un singur amendament admis, și în care se admisese că aceste liste de investiții din fondul special al drumurilor să fie votat prin hotărâre a Consiliului local. A doua zi, domnul ministru secretar de stat Gherghina a spus că nu e nevoie, pentru că există o prevedere în art.16 din Legea finanțelor publice locale, dar chiar citind atent ceea ce scrie acolo acest lucru nu stă în picioare. Am să citez motivul respingerii. "Se propune respingerea amendamentului, întrucât potrivit prevederilor art.16 alin.1 din Legea privind finanțele publice locale, nr.189/1998, cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, după caz, și al institutului și serviciilor publice de subordonare județeană și locală care se finanțează...", vă rog atenție, "...potrivit legii din bugetele locale și din împrumuturi se înscriu în programul de investiții ale fiecărei unități administrativ-teritoriale care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local județean și consiliul general al Muncipiului București, după caz".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toți cei care ați fost mai implicați în activismul politic și v-ați ocupat de asistența reprezentanților din administrația locală, știți foarte bine că această sumă nu intră în bugetul propriu al consiliului județean. Și acolo unde executivul consiliului județean profită, uneori, de necunoașterea sau de nebăgarea de seamă a consilierilor județeni, această listă se face strict la nivelul executivului, fie pe, încă pozitiv, avantajând unele comunități locale pe baza culorii politice pe care o au primarii, dar și de multe ori pe baza intereselor funcționarilor din consiliul județean pentru a stimula o investiție sau alta care să intre în execuția unei firme sau alta.

În consecință, cred că acest amendament, vreau să vă spun de fapt că acest articol se leagă și de acel amendament de la art.27. De fapt, cred că acel art.27 și cu acest art.35 care nu stabilesc un mod riguros prin care se nominalizează aceste investiții din fondul special al drumurilor reprezintă pârghiile prin care ați pus în funcțiune aspiratorul de primari prin care, primari ai Opoziției au trecut la partidul dumneavoastră. (Vociferări în sală.) Și, vreau să vă spun ceva. Sunt județe, domnilor, să știți că nu mă sperie nici o... nu mă intimidați deloc... sunt județe în țara asta în care dumneavoastră sunteți în Opoziție. Vă dau exemplu Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin unde nu s-a pierdut nici un primar. Din contră, Partidul Democrat a aspirat el primar în situația în care exact pe aceleași mijloace pe care dumneavoastră le folosiți în alte județe, le folosesc și ei acolo. Deci acest amendament pe care eu l-am propus nu vă cere alocări de resurse, acest amendament dorește ca România în democrație să fie mai bine respectată și aș ruga ca întotdeauna, atunci când propuneți o lege, fiind la Putere să vă găsiți care sunt consecințele că sunteți în Opoziție. E un exercițiu democratic, care poate fi benefic și pentru dumneavoastră și pentru noi.

În consecință, stimați colegi, oricând dispunând de majorități în consiliile județene, nu văd de ce această alocare de resurse către administrația locală nu se face în concordonță cu Legea nr.115 care, e drept, mai are unele imperfecțiuni. Orice alocare către consiliile locale care reprezintă comunități locale ar trebui să se facă numai și numai prin votul consiliului județean, pentru că acolo interesele sunt divergente și se realizează acel compromis necesar pentru că în spatele fiecărui consiliu local este o comunitate, există oameni care au probleme.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnule Păcurariu.

Alte observații dacă aveți la art.35? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.112.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 202 voturi împotrivă, 48 pentru și 13 abțineri amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.113.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Cu 199 de voturi împotrivă, 33 pentru și 18 abțineri, amendamentul de la pct.113 a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.114.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 48 de voturi pentru, 201 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră, de ansamblu, art.35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu mai înțeleg nimic.

Cu 244 de voturi pentru, articolul a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art.36. Înainte de a da cuvântul domnului Nini Săpunaru, supun votului dumneavoastră art.admis de la pag.10 pct.20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.36 a fost admis. 240 de voturi pentru, domnule Hașotti.

Domnul Săpunaru.

Vă rog.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Am propus introducerea unui art.361 nou cu următorul curpins: "Prevederile legale..."

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct vă referiți?

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

La pct.115, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Săpunaru.

Vă rog.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

"Porevederile legale privind fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului menționat în proiect conform Anexei nr.4 în concordanță cu contribuția agenților economici din turism prevăzută în Anexa nr.1 Capitolul I-7-01, subcapitolul 23 în sumă de 170 miliarde de lei își supendă efectul în anul 2002".

De ce am propus această reducere? Pentru că am constatat că aceste sume, această cotă care se colectează de la agenții economici din turism înseamnă un 3% din activitatea totală a turismului. Deci dacă noi constatăm o creștere de doar 6% a colectării acestor sume, în anul 2002 față de anul 2001 automat ne punem întrebarea că înseamnă că totuși ei au o reducere de activitate în sume corectate cu inflația. Deci înseamnă că acest fond, colectarea acestui fond și utilizarea lui n-a dus la nimic bun pentru turism. Calculat în dolari, dacă calculați 160 de miliarde înseamnă mai mult decât 170 de miliarde în 2002 corectat cu rata inflației, deci ceva nu este în regulă. Mai mult, domnul ministru a spus că va privatiza întreg turismul și nu mai este nevoie, zicem noi, de corectarea acestui fond și am propus amânarea colectării acestui fond, deci suspendarea-colectarea acestui fond pentru anul 2002, să vedem, nu cumva turismul nu va merge mai bine atunci?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Săpunaru.

Alte observații, dacă aveți la art.36? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.115.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Domnule Napoleon Pop sunteți și la abțineri și la pentru? Da, la toate acolo, să fie.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 44 de voturi pentru, 2 abțineri și 202 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.36, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Cu 33 de voturi împotrivă și 215 pentru art.36 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Cu 4 abțineri și 3 voturi împotrivă și 244 pentru titlul a fost aprobat.

Art.37 observații? Domnul Sassu?

Domnule Stanciu, vă rog, domnule profesor.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu se aude, ce ați spus?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog care punct din amendamentele respinse, domnule Stanciu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci la art.37 alin.1, comisiile de învățământ reunite ale Senatului și Camerei Deputaților în înțelepciunea lor au hotărât...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu cu înțelepciunea dumneavoastră, vă rog să ne spuneți la ce punct din amendamentele respinse vă referiți?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La 118.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci cele două comisii, în înțelepciunea lor, au gândit că este posibil ca regiile autonome, societățile și companiile naționale, inclusiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare care pot face o serie de cheltuieli deductibile în interiorul la 1,5% pot cumpăra și cărți. Am zis că la un institut de cercetare poate face rău dacă se cumpără o carte? Am zis pînă la 1,5, de aceea am completat, domnule președinte, la un întreg cârnat pe care putea să-l facă să fie și o carte, domnule. Deci acesta este amendamentul. Am pus aici, nu doamnă ministru, așa am pus. "Cărți pentru biblioteci" să fie cuprinse.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Stanciu.

Domnul Săpunaru.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Suntem de acord cu amendamentul propus de domnul Stanciu, ar fi bine să ne aprobați și nouă ceva, "cărți pentru bilioteci", atâta, unul singur.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar cărțile de care aveți dumneavoastră nevoie nu se aprobă aici, domnule...Cărțile de joc nu sunt aici... (Aplauze)

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Vă anunț că eu nu joc cărți, domnule.

La pct.116 art.37 alin.1 solicităm modificarea cotei în loc de 1,5% să o facem 2%, pentru că în acest mod se obține o devansare... (Rumoare) De ce? Domnilor deputați, mă lăsați să termin?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog domnule deputat, nu vă intimidați.

 
 

Domnul Nini Săpunaru:

Pot efectua anual, aplicat asupra fondului de salarii realizat anual. Credem că mărimea acestei taxe de la 1,5 la 2% pentru activitățile care sunt înscrise acolo ar fi benefică. Este și o revendicare, țin să vă anunț, sindicală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Săpunaru.

Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Nu am să mai repet argumentația, amendamentul depus de noi se referă la aceeași cotă și era o creștere de la 1,5...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Tot la pct.116?

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, este punctul imediat următor, 117, însă se referă la același amendament, la același alin.1 și era o creștere de la 1,5 la 2,5% și pentru colegii care nu mai au în față textul de mult, am să spun despre ce este vorba. Este vorba despre sume alocate pentru grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă, pînă la internare într-o unitate sanitară, muzee, cantine, baze sportive și așa mai departe.

Deci sunt chestiuni de care este nevoie, mai ales acum când bugetele, ale celor din sănătate etc., sunt sărace. Cred că se pot aloca mai mulți bani ca aceste lucruri să se rezolve atunci când banii din învățământ sunt puțini și creșele și grădinițele au de suferit, cred că toată lumea vede zilnic acest lucru și nu cred că un astfel de amendament poate fi respins.

De asemenea, trebuie să spun că mi se pare absolut normal să introducem aici, și la alin.1 probabil și la alin.2, această posbilitate de a acorda bani pentru cărți, biblioteci etc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumim, domnule Sassu.

Domnul ministru Tănăsescu.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Credem că amendamentul făcut la art.37 este de bun augur, putem să introducem... propunerea noastră este în context, unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive etc. Deci putem fi de acord cu acest amendament.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La 118 sunteți de acord? Da.

La 116, 117?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Legat de 116 și 117, unde se propun modificări ale cotei de 1,5% la 2 și respectiv 2,5%, aș vrea să vă informez că acceptarea acestei creșteri a cotei ar conduce la o diminuare a veniturilor bugetului de stat prin reducerea impozitului pe profit cu 330 de miliarde în cazul majorării de la 1,5% la 2% și cu 620 de miliarde de la 1,5% la 2,5%.

De aceea v-am propune, domnule președinte, să păstrăm această cotă de 1,5%.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Ifrim, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu doresc să susțin amendamentul 116, în principal. Aș dori să vă spun că faptul că acest amendament alocă o sumă deductibilă pentru boli profesionale este absolut obligatoriu. La ora actuală avem un număr imens de boli profesionale care înainte beneficiau de gratuitate, sunt boli pe care oamenii le contractează la locul de muncă și acest lucru ar fi benefic. În același timp, vreau să vă spun, noi ne aflăm, comisiile de sănătate, în situația de a face o inițiativă legislativă, acești bolnavi, pe de o parte, nu au nici un fel de facilități, pe de altă parte, au fost trecuți din gradul I de pensionare în gradul II. Cred că această creștere la 2% poate să rezolve ceva în această problemă atât de acută și de serioasă de sănătate cu care se confruntă oameni care lucrează în condițiile cele mai grele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Domnule Sassu, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Dacă vreți să rezolvăm, întâi votăm și după aceea discutăm. Deci votăm întâi tot bugetul și după aceea îl discutăm.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

V-ați referit la domnul Anghel Stanciu, pentru că eu v-am dat cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, mi-a zis cum să rezolvăm această situație și i-am spus: putem întâi să votăm bugetul și după aceea care mai vrea rămâne să și discutăm amendamentele și bugetul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am reținut, dar noi nu merităm... Domnul Stanciu merită...

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Voiam să spun doar un singur lucru legat de ceea ce a spus domnul ministru, după care să vă vorbesc despre amendamentul respins de la poziția 122. Este adevărat că probabil ca sursă la buget vor fi mai puțin colectate în cazul amendamentului de la 116 – 322 de miliarde, respectiv 644 de miliarde, mă rog... Însă, ideea este dacă dorim sau nu dorim ca acest lucru să se întâmple, și anume ca să existe grădinițe mai bune, creșe mai bune, dispensare etc. să existe bani pentru ceea ce înseamnă servicii de sănătate acordate în caz de boli profesionale și lucruri de genul acesta. Sau dorim să fie niște bani la bugetul de stat. E o chestiune de opțiune politică. De foarte multe ori, de-a lungul discutării acestui buget, ni s-a spus că nu se poate că se colectează în felul următor, că se întâmplă lucrul următor sau alte chestiuni de genul acesta. E nevoie ca banii să se ducă sau...

Problema este: dorim sau nu dorim ca anumite lucruri să se întâmple și eu constat că nu dorim. Asta este ceea ce constat prin această respingere către Ministerul de Finanțe a amendamentelor propuse pentru că, repet, nu cred că poate spune cineva că este mulțumit de starea grădinițelor, creșelor, dispensarelor, cabinetelor medicale etc. și nu cred că se poate spune că sunt bani suficienți în acest moment, în aceste domenii. Revenim la amendamentul 122 respins de la poz.122 de la art.37 respectiv la alin.3, unde se propune de către noi creșterea aceleiași cote de la 1,5% la 2,5% și am să vă spun că este vorba de acoperirea unor cheltuieli ocazionate de procurarea de daruri pentru copiii salariaților, acoperirea parțială a costului transportului la și de la locul de muncă al salariaților, suportarea parțială a costului biletelor de tratament sau de odihnă pentru salariații proprii, pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului, acordarea de ajutoare pentru înmormântare, acordarea de ajutoare unor salariați care au suferit pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, precum acoperirea unei părți din cheltuielile în cazul unor boli grave sau incurabile, precum și pentru contribuția la fondurile de intervenții la asociațiile profesionale, potrivit prevederilor art.51 din Legea minelor, nr.61/1998. Repet, nu aș vrea să repet aceeași argumentație, dar vă spun că nu cred că este cineva convins în această sală că o creștere de 1% ar fi o pierdere extraordinar de mare pentru buget, în schimb anumite probleme ale oamenilor s-ar rezolva și, mai mult, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ar fi scutit de anumite cheltuieli.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Am reținut că ați susținut amendamentul doamnei Paula Ivănescu? Da. Vă mulțumesc.

Alte observații, dacă aveți? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.116.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Cu 49 de voturi pentru, o abținere și 201 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Moiș.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte de ședință,

În numele Grupului parlamentar al P.R.M., vă atragem atenția că încălcați prevederile art.114 și următoarele din Regulament, în sensul că inversați votul. Punem asta pe seama lipsei dumneavoastră de experiență, nu pe seama relei-voințe. Vă recomandăm să respectați procedura de vot, să solicitați voturile pentru, împotrivă și după aceea abțineri.

Eu sunt vicelider, pentru cultura dumneavoastră generală, și când lipsește liderul, am dreptul să-i țin locul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moiș, vă mulțumesc. O să țin cont de părerea dumneavoastră.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

În al doilea rând, contestăm numărul voturilor pe care dumneavoastră le anunțați. Vă rog să numărați. În sală nu există decât 115 din grupul dumneavoastră parlamentar.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moiș, avem secretari, nu intră în atribuțiile dumneavoastră de vicelider de grup.

Vă rog, domnule Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteți, o mică propunere de procedură. Reprezentând corpul medical, eu mi-aș permite să fac următoarea propunere: este ora 22,00, eu cred că toți suntem foarte obosiți și am putea opri. Propun oprirea. (Vociferări, rumoare.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Ifrim, vă rog frumos! Vă mulțumesc.

Stimați colegi, am rugămintea să fiți atenți!

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.117.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 51 voturi pentru și 199 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.118 al domnului Stanciu.

Cine este pentru?

Menționez că amendamentul se referă la biblioteci, nu cărți pentru biblioteci. Acesta este amendamentul.

Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Sunteți împotrivă, domnule Stanciu? Vă rog, domnule Stanciu, să țineți cont de faptul că am votat totuși la pct.118.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Este clar că după acest mare succes n-aș mai risca un eșec. De aceea, v-aș cere permisiunea să mă învoiți. (Râsete)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă necesități fiziologice stringente vă obligă, eu vă învoiesc!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă dați seama, am reușit totuși să schimb un cuvânt. Este o mare victorie!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Știu că aveți congres pe 23-24, e un succes în cinstea congresului dumneavoastră.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc. Este un ajutor. O să-i spun!

Nu aș mai insista dar este un amendament al celor două comisii, este de fapt pe aceeași linie...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct, domnule Stanciu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La 120.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Este pe aceeași linie, în sensul că se prevede pentru copii să se poată da daruri, să poată acoperi parțial costul transportului, salariaților și așa mai departe, bilete de tratament. Deci, toate acestea sunt în proiectul de buget. Comisiile reunite au adăugat la toate aceste facilități, inclusiv boli și așa mai departe. De asemenea, unitățile menționate pot, deci nu e obligatoriu, pot contribui prin alocarea unor sume la ajutorarea copiilor din școli și centrele de plasament. Evident că este o posibilitate nu o obligație.

De aceea, noi am spus că dacă pot, să lăsăm nu numai pentru propriii salariați. Încă articol este formulat numai pentru propriii salariați. Dar poate să dea și la copiii care sunt într-o școală îă vecinătate sau sunt într-un centru de plasament sau chiar poate să-i ia sub o anumită formă în întreținere. Dumneavoastră gândiți, dați-vă seama că sunt copilașii noștri, domnule!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc, domnule Stanciu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule Stanciu, vă rog să fiți atent!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Două comentarii pe care aș vrea să le fac aici. Sigur...încep cu al doilea comentariu. Suntem de acord cu această propunere care s-a făcut aici. Primul comentariu este legat de faptul că aceste sume pentru ajutorarea copiilor din centrele de plasament, ele aparțin bugetelor locale. Deci astea se pot face numai prin sponsorizări. Dar, repet, de principiu, putem fi de acord cu introducerea acestei potențiabilități aici, în textul art.37 alin.2.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră punctul 120.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la plct.122 al doamnei Paula Ivănescu, prestat de domnul Sassu.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Cu 3 abțineri, 42 de voturi pentru și 199 împotrivă, amendamentul de la pct.122 a fost respins.

Alte observații dacă aveți la art.37. Nefiind, supun votului dumneavoastră art.37 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 22 de voturi împotrivă, 10 abțineri și 211 voturi pentru, art.37 a fost votat în ansamblu.

Trecem la art.38. Observații. Nefiind observații, supun votului art.38 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 2 voturi împotrivă și o abținere, art.38 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră titlul Cap.VIII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

În unanimitate a fost aprobat titlul Cap.VIII, cu o abținere a doamnei Mona Muscă.

Art.39. Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Este vorba de o propunere, mă rog, de introducerea a unui articol nou: "Deficitul generat de prevederile art.15 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.119...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La care punct, domnule Sassu? Iertați-mă că vă întrerup, la care punct?

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Este vorba de pct.125. Este vorba de introducerea unui articol nou.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Am înțeles. Vă rog!

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

"Deficitul generat de prevederile art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea SIDEX S.A. Galați în bugetul asigurărilor sociale, în asigurările sociale de sănătate și pentru fondul de ajutor de șomaj, vor fi transferate din bugetul de stat către fiecare fond în parte, conform obligațiilor anuale raportate de SIDEX S.A."

Este vorba de faptul că aceste fonduri sunt văduvite de anumite surse, surse destul de importante. Nu vreau acum să fac referire la sumele lunare care trebuiau colectate de către aceste fonduri de la SIDEX. Lipsa acestor fonduri prin prevederile ordonanței respective de banii respectivi face ca, practic, să existe un deficit în fondurile respective. Și, repet, e vorba de fondul de sănătate, fondul de asigurări sociale și așa mai departe, care au nevoie de bani, așa cum s-a dovedit astăzi.

Este o chestiune de compensare pentru că fondurile respective sunt utile în domeniile respective și nu pentru acoperirea unor datorii, unor găuri ale bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Domnul Ifrim. Cu precizarea să-mi spuneți la ce punct vă referiți la amendament. Tot la 125? Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

La același punct. Eu susțin cele spuse de distinsul nostru coleg, domnul Sassu, prin date concrete. Casa de asigurări de sănătate are creanțe în sumă de 12700 de miliarde, din care 4100 țin de SIDEX Galați.

Prin proiectul de ordonanță de urgență propus de către autoritatea pentru privatizare și administrarea respectivă, se prevede stingerea creanței S.C. SIDEX Galați la fondul de asigurări sociale de sănătate prin conversia acestora în acțiuni, conversie care poate fi făcută cu acordul creditorilor, conform prevederilor legale.

În aceste condiții, acest amendament este absolut obligatoriu, prin ceea ce se face la SIDEX Galați, dacă nu se ține cont de amendament, vom avea o tulburare în plus și majoră în fondul asigurărilor de sănătate care și așa este precar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc, domnule profesor Ifrim.

Alte observații dacă aveți. Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art.125.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 42 de voturi pentru și 202 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Art.39. Dacă sunt obsdervații. Nefiind observații, supun votului dumneavoastră art.39, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 211 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 3 abțineri, art.39 a fost votat în ansamblu.

Art.40. Observații? Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Este vorba de amendamentul de la "Amendamente respinse", amendamentul de la pct.128, și anume care propune eliminarea art.40, care spune: "Guvernul poate aproba prin hotărâre modificări în structură și între ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în nivelul total al intrărilor de credite externe cuprinse în anexa 2, în funcție de derularea progrmelor de împrumut extern aprobate potrivit legii. Prevederile din anexa 3 privind intrările de credite externe reprezintă limitele maxime care nu pot fi depășite."

Deci, este foarte clar că prin acest amendament, practic, tot ceea ce am votat astăzi și ceea ce probabil că vom vota până la sfârșitul Legii bugetului, cade, pentru că practic Guvernul poate aproba, scrie în lege, în acest articol, prin hotărâre, modificări în structură și între ordonatorii principali de credite.

Îmi pare rău. Este, după părerea noastră, neconstituțională o astfel de prevedere. Guvernul vine și face nu printr-o ordonanță de rectificare, nu printr-un proiect de lege, face pur și simplu...îi dăm dreptul Guvernului să opereze printr-o eventuală hotărâre de Guvern modificări într-o lege aprobată de Parlament. Mi se pare absolut neconstituțională și absolut periculoasă, pentru că prin această prevedere, practic, voința Parlamentului, așa cum este ea în mâna unui singur partid, este înfrântă de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul ministru Tănăsescu.

Țin să vă amintesc, domnule Sassu, că e vorba numai de intrările de credite externe.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Este vorba de credite externe, de fapt, de cheltuieli de intrări de credite externe și nu de creditele bugetare. Deci, în sensul ăsta nu putem fi de acord cu această eliminare a art.40.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, domnule Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, n-am înțeles! Nu sunt prevăzute în lege? Atunci de ce trebuia să scrieți aici în lege chestiunea asta? Deci, dacă este o prevedere a legii care, repet, este rezultatul voinței Parlamentului, ea nu poate fi modificată și această modificare nu poate fi dată pe mâna Guvernului. Aceasta este o prevedere constituțională. Îmi pare rău!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Pe parcursul execuției creditelor externe, pot apare diverse fluctuații. Ca atare, prin acest articol, se poate da aprobare Guvernului să efectueze acele mutații pe parcursul execuției în cazul în care la un credit extern o intrare este mai mică, mai mare și așa mai departe.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alte observații dacă aveți. Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 128.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Domnule Marcu, numai să anunț votul și pe urmă vă dau cuvântul.

Cu 47 de voturi pentru , 202 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Marcu!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Aș vrea să justific puțin votul meu personal, cel puțin, dar sunt sigur că și în numele grupului, prin următoarea afirmație pe care domnul Adrian Năstase a făcut-o în legislatura trecută, când ca urmare a intervențiilor Guvernului de așa manieră încât Parlamentul nu făcea decât să aprobe tot ce zicea Guvernul, domnia sa s-a exprimat spunând că Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului. Acum un an ziceam așa, iată că acum repetăm exact același lucru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu, țin să vă amintesc că au fost o serie de amendamente ale domnului Stanciu, pe care le-am aprobat. Nu suntem o anexă a Guvernului.

Supun votului de ansamblu art.40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 48 de voturi împotrivă, 2 abțineri și 201 voturi pentru, art.40 a fost aprobat.

Art.41. Observații. Nefiind observații, supun votului dumneavoastră art.41, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 35 de voturi împotrivă, 7 abțineri și 202 voturi pentru, art.41 a fost aprobat.

Art.42. Observații.

Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Dacă aveți comentarii, vă rog frumos să le faceți la tribună. Cel puțin așa prevede regulamentul. Dacă după părerea dumneavoastră sunt proaste, vă pot spune că anul trecut au existat aceste tipuri de amendamente și Curtea Constituțională a avut o decizie foarte discutată și foarte pe muchie în această problemă. Și, repet, la art.42, propunerea noastră este de eliminarea art.42 care spune: "La propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, în funcție de derularea procesului investițional și de evoluția prețurilor, se autorizează Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să aprobe până la data de 31 octombrie 2002 modificări în listele de investiții anexe la bugetele ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate."

Este același lucru. Practic, o să votăm mâine sau poate astăzi până la ora 23, toate anexele la ministere și o să le votăm degeaba pentru că toată partea de investiții este în mâna, nici măcar a Guvernului, ci a Ministerului Finanțelor Publice, care poate modifica în funcție de criteriile care nu se știe cine le aprobă, cum vrea, între diverși ordonatori de credite. Este o chestiune, după părerea noastră, repet încă o dată, absolut neconstituțională și, repet, domnule ministru, o lege se modifică printr-o lege și toate anexele și toate articolele din lege sunt parte integrantă a legii, nu sunt părți facultative ale legii. Și, în consecință, nu pot fi modificate decât prin lege.

Nu puteți decât, eventual, prin ordonanță de urgență, prin rectificare sau prin trimiterea unui proiect de rectificare a legii să faceți acest lucru în conformitate cu prevederile Constituției. Indiferent dac㠖 și aveți dreptate – poate în anumite momente este nevoie să facă anumite schimbări și în ceea ce privește modul de derulare a creditelor externe și în ceea ce privește investițiile nu înseamnă nimic altceva decât că trebuie să faceți o ordonanță de urgență în cazul în care este nevoie sau o rectificare sau o trimitere a unui proiect de lege în Parlament.

Ceea ce prevede acest lucru este practic nu numai înfrângerea voinței Parlamentului, dar este și o totală lipsă de transparență a modului în care se cheltuiesc veniturile bugetului de stat pentru că, practic, după ce se votează astăzi, aici, în Parlament, dumneavoastră puteți schimba oricând acest lucru fără ca Parlamentul să aibă habar de acest lucru. Este absolut împotriva Constituției, nu numai în ceea ce privește modul în care este rezolvată problema, ci în ceea ce privește și raporturile dintre Guvern și Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Sassu, vreau să vă atrag atenția că e vorba numai de cazurile de calamități naturale, așa scrie.

Domnule ministru, vă rog.

Deci, în cazuri absolut accidentale, nu este pentru toate investițiile.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două comentarii. Este foarte clar că perioada anilor 1997-1998-1999-2000 a fost lipsită de transparență. Este foarte clar că în această perioadă, înainte de anul 2001, acest articol a funcționat foarte bine și nimeni din Puterea acelei perioade nu a spus că este neconstituțional, că sunt lipsiți de transparență și așa mai departe.

Care sunt atuurile menținerii acestui articol în proiectul Legii bugetului? Este vorba de crearea unei flexibilități la nivelul ordonatorului principal de credite prin care se acordă posibilitatea să facă anumite mutări, repet, ordonatorul principal de credite, nu de la un ordonator la altul. În cadrul aceluiași ordonator principal de credite să existe posibilitatea mutării unor liste, a unor obiective de investiții, funcție de modul în care se derulează pe parcursul execuției aceste lucrări. Nu este vorba de netransparență, nu este vorba de ascundere, ci este vorba de asumarea unei responsabilități a ordonatorului principal de credite. Fiecare ministru care este ordonator principal de credite are dreptul să-și decidă așa cum consideră cheltuirea banilor pentru investiții.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule ministru, am spus lucrul ăsta, dar se pare că nu ați reținut, eu sunt de acord că de-a lungul unui an întreg pot apărea diverse situații care cer modificări. Eu sunt de acord că e nevoie și de o flexibilitate, dar nu se poate face acest lucru peste voința Parlamentului și peste Constituție.

Dumneavoastră veniți și susțineți aici încălcarea Constituției, domnule ministru. Nu se poate acest lucru! Chiar dacă este nevoie ca Guvernul să fie mai flexibil, să se poată face modificări de-a lungul timpului, aveți instrumente, aveți posibilitatea să faceți rectificări. De ce trebuie s-o faceți fără ca Parlamentul să știe? De ce trebuie s-o faceți pe la spatele lui? Despre asta este vorba. Cât o fi vorba despre tot felul de lucruri de flexibilitate și așa mai departe. O faceți pe lângă voința Parlamentului și acest lucru nu este permis de Constituție. Iar dumneavoastră aici ați spus că Constituția nu contează, domnule ministru! Asta ați spus acum aici. Că e nevoie chiar dacă Constituția spune altceva. Nu se poate, domnule ministru!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marcu Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Eu m-am uitat bine pe text și vreau să înțeleg clar ce zice domnul ministru că, la propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, către cei subordonați lui secundar, poate face modificările de rigoare. Dar, din text, nu rezultă așa ceva. Nu reiese nicăieri că el face modificări în investițiile pe care le dorește a le face secundarilor. Ci rămâne în suspensie. Nici măcar nu rezultă că la propunerea unora principali față de alții principali. Textul este eliptic de acțiune.

Eu aș vrea să fie modificat textul de așa manieră încât măcar să înțelegem că el justifică intervenția domnului ministru. Nu mai vorbesc despre intervenția domnului Sassu. Textul este foarte ambiguu. Nu spune nimic.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Marcu.

Doamna Mona Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Un exemplu din bugetul trecut, când ordonatorul principal de credite a acționat așa cum a vrut el și s-a întâmplat următorul lucru: noi am aprobat, aici, în Parlament, o poziție în buget pentru Teatrul din Caracal, care era cuprins cu o sumă de câteva miliarde de lei. S-a ajuns la 700 de milioane de lei! Un exemplu pentru viitor.

Să înțeleg, domnule ministru al finanțelor, că în situația în care ordonatorul principal de credite este Ministerul Informațiilor Publice, Rompresul poate să mai primească sau să nu mai primească bani, având în vedere că este subordonat financiar?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai pentru investiții, doamnă Mona Muscă.

Domnul Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Aș dori doar să mai adaug două argumente în sprijinul celor susținute de colegii mei.

În primul rând, potrivit Constituției României, Guvernul își exercită activitatea sub controlul Parlamentului și nu invers, Parlamentul sub controlul Guvernului.

Pe de altă parte, există o ierarhie a actelor emise de către Parlament și de către Guvern. În consecință, orice hotărâre de Guvern nu poate veni niciodată în completarea unei legi, o hotărâre de Guvern vine doar să detalieze niște prevederi dintr-o lege, dar nu să o modifice, să o completeze.

Deci, sub acest raport, o hotărâre de Guvern nu poate interveni pentru a modifica o lege de genul celei pe care o adoptăm astăzi, adică, a bugetului de stat.

Pe de altă parte, soluția pe care am fi avut-o în vedere este aceea a emiterii unei ordonanțe, fie ea de urgență. De ce? Pentru că hotărârea de Guvern scapă cenzurii Parlamentului, hotărârile de Guvern nu vin aici, la noi, spre aprobare. Ele rămân la Guvern, se publică în Monitorul Oficial și nimic mai mult.

Deci, iată cum, prin modificarea unei legi de natura celei pe care o adoptăm astăzi, Guvernul, în realitate, se îndepărtează de voința Parlamentului, așa cum a fost ea manifestată cu ocazia votului și printr-un act unilateral de voință stabilește altceva. De aceea, dacă este să respectăm spiritul Constituției, nu trebuie să dăm posibilitatea Guvernului, printr-o hotărâre, să modifice voința Parlamentului.

Credem că acest lucru poate fi făcut numai prin lege, în cazuri excepționale – și Curtea Constituțională admite acest lucru, printr-o ordonanță de urgență, iar Parlamentul, atunci când analizează ordonanța de urgență va fi în măsură să o admită sau să o respingă, dacă justificările Guvernului au fost pertinente. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Boc.

Are cuvântul domnul profesor Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În drept, există un principiu al delegării de competență. Prin legea aceasta, deci, prin voința Parlamentului, Guvernului și ordonatorilor de credite li se deleagă competența aceasta, de a opera anumite modificări, este o chestiune foarte simplă.

Dacă dumneavoastră sunteți așa de înverșunați pe textul acesta, ați repetat-o de zece ori la acest microfon, singura posibilitate este să sesizați Curtea Constituțională. Și dacă veți avea dreptate, Curtea Constituțională o să vă dea dreptatea respectivă, dacă nu, o să vă infirme susținerea dumneavoastră.

Noi, Parlamentul, prin acest text, facem această delegare de competență, ceea ce este perfect legal.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnule Ifrim, vă rog frumos.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O mică întrebare, a unui nespecialist în fața problemei. Mă întreb dacă la anexe sunt trecute toate aceste investiții pe care le facem – și le avem trecute, și spitalele, și tot, dacă ele pot fi modificate așa, nu pierdem vremea votând anexele?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Cu tot respectul pentru aprecierea făcută de domnul ministru Gaspar, țin totuși să precizez și eu faptul că delegarea legislativă în Constituție se regăsește în art. 114, unde se spune: Guvernul adoptă ordonanțe, care sunt de urgență sau simple și nu hotărâri de Guvern.

Deci, delegarea legislativă se face pe cale de ordonanță și nu pe cale de hotărâre guvernamentală. Este vorba de art. 114, dacă îl deschidem, o să vedem acest lucru acolo.

În consecință, delegarea legislativă nu poate fi aplicată în acest caz, iar, dacă se aplică, este profund neconstituțională.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnul "academician" Gaspar, vă rog. (Rumoare.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule coleg,

Îmi pare foarte rău, dumneavoastră faceți confuzie între delegarea legislativă, între art. 114 (și vă rog să credeți că știu așa de bine textele acestea, încât, și noaptea, dacă mă sculați, vi le spun), și delegarea de competență, care e cu totul altceva. Textul respectiv se referă la delegarea de competență și nu la delegarea legislativă. (Aplauze ale majorității.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Alte observații, dacă aveți? Domnul Sassu. Renunțați la cuvânt! Domnul Boc. Vă rog.

 
 

Domnul Emil Boc:

Cu tot regretul, dacă va fi nevoie, voi face apel și la stenogramă, domnul ministru a vorbit de delegare legislativă. Dar, pe de altă parte, trebuie să-i amintesc faptul că și delegarea de competențe nu se poate face, de la lege, printr-o hotărâre de Guvern.

Indiferent de ce termen folosim, nu poate! Nu se poate realiza acest lucru, pentru că ierarhia actelor juridice nu permite acest lucru, adică o delegare de competențe, chiar așa cum ar fi afirmat domnul ministru, nu se poate face, decât tot față de un actor care are aceeași forță juridică și nu o forță juridică inferioară.

Guvernul are, din nefericire, în sistemul nostru constituțional, o poziție inferioară Parlamentului, trebuie să răspundă în fața Parlamentului și, cu alte cuvinte, nu putem transforma Guvernul, dintr-un subordonat al Parlamentului, într-un stăpân al acestuia. Ne place sau nu ne place, acesta este textul Constituției.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Sassu, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Este evident că am ajuns într-un impas, explicațiile se succed și, de cele mai multe ori, sunt de natură tehnică, de aceea, în numele Grupului parlamentar PD vă cer o pauză de consultări, pentru lămurirea acestei chestiuni. (Aplauze ironice ale majorității. Se strigă: "Bravo!")

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem de acord cu 5 minute de pauză de consultări. (Rumoare, vofciferări ale parlamentarilor majoritari.) 5 minute, vă rog frumos! (Vociferări.)

Vreau să vă amintesc că, după 5 minute, începem ședința!

Am rugămintea să nu plecați, pentru că, în 5 minute, începem! (Parlamentarii cer, prin aplauze, reluarea lucrărilor.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru aplauze, am înțeles aluzia dumneavoastră, numai o clipă vă cer!

Îi rog pe domnul profesor Buzatu și domnul profesor Ungheanu să poftească la tribună! (Aplauze insistente, prin care parlamentarii cer reluarea lucrărilor.)

Vă mulțumesc. Vă rog, o să începem!

Domnul Marcu Tudor. Vă rog. Am înțeles, procedură.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să-mi acordați puțină atenție. Profit de faptul că suntem încă aici și, pentru ca să știm și programul pentru mâine, cum ni-l aprobăm, eu fac propunerea următoare. Ca să începem programul așa cum s-a votat, la ora 9,00, să nu mai facem pauza de prânz și la ora 17,00 să-l terminăm, pentru ca să putem, cei care solicită să meargă la meci, să poată merge în condiții normale.

Vă rog, domnule președinte, să puneți la vot această propunere, să știm ce facem mâine. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Titu Gheorghiof.

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Esențele tari se țin în sticle mici, să știți și dumneavoastră asta...

Regulamentul celor două Camere reunite prevede că Birourile comune au dreptul să propună modificarea programului și a ordinii de zi. Deci, dacă, mâine, se reunesc cele două Birouri și ne propun, bineînțeles, cu aportul dumneavoastră, vom modifica programul și ordinea de zi. Altfel nu se poate.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt convins că, mâine dimineață, cele două Birouri...

Vă rog, domnule Marcu.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Este corect, eu m-am și gândit în sensul acesta. Ca, astă-seară, Birourile, care sunt aici (nu mă îndoiesc că nu sunt aici, pentru că ei ne conduc... (aplauze, râsete), au și făcut propunerea. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

I-au scos esența din sticlă!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu vă propun să intrăm în ordinea de zi și să tranșăm subiectul mai încolo.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 129.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Stați puțin! Nu ni s-a spus rezultatul consultării grupurilor! Fiecare grup să-și spună punctul de vedere!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Sassu, rezultatul consultării?

Vă rog, domnule Gheorghiof.

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Am înțeles, fiecare grup parlamentar să-și spună poziția vizavi de consultările care au avut loc. Potrivit consultărilor noastre, am hotărât, liderii care am fost la consultare, să facem o delegare de competență, în sensul să dăm arcului guvernamental PSD-UDMR, competența de a vota în întregime bugetul, până la ora 22,00, și noi putem pleca, ceilalți. Mulțumesc. (Aplauze, râsete.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnule Boc, vă rog. (Vociferări, proteste ale parlamentarilor majoritari.)

 
 

Domnul Emil Boc:

Este adevărat că democrația parlamentară e grea, dar asta este. Trebuie să acceptăm regulile jocului, dacă am intrat în ele. Dumneavoastră ați acceptat până la ora 23,00, în consecință trebuie să acceptăm și jocul...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, vă ascultăm cu dragoste, vă rog.

 
 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vrem să mai adăugăm doar un argument în plus față de susținerile anterioare și să-i invocăm domnului ministru și dumneavoastră art. 107 din Constituție, care vorbește de actele Guvernului și spune explicit faptul că: hotărârile Guvernului se emit în executarea legii și nici într-un caz în modificarea sau completarea legii.

Deci, având încă un argument, la cel invocat față de art. 114 din Constituție, noi credem că, sub nici o formă, aceste delegări "de competență" sau "legislative", cum doriți să le numiți, nu se pot face prin hotărâri de Guvern. Sperăm ca textul Constituției să fie deasupra disputelor politice și să triumfe în această sală.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor. (Vociferări ale majoritarilor.)

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog frumos să-mi acordați puțină atenție, pentru că o să vă placă ce vă spun... (proteste) De unde știți ce vreau să spun?...

Propun să luăm act de ce a spus domnul Boc, parcă, de faptul că, întotdeauna, programul îl propun birourile permanente. Iată că noi, ieri, am votat o propunere a domnului Chiliman, pe care n-au făcut-o birourile.

Ca atare, eu, de azi, nu mai stau după ora 20,00. Pentru că noi asta trebuia să votăm: ori facem așa ori așa! Care vă convine? Programul propus de domnul Chiliman și votat de noi în pofida cutumei parlamentare, prevăzută prin Regulamentul Camerei Deputaților și cred că și al Senatului) sau acceptați propunerea mea, să votăm acum, în exact aceleași condiții în care am votat ieri? Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Moiș.

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunteți curios să știți și poziția Grupului parlamentar PRM în problema pusă în discuție, avem două observații.

Prima. Dacă am merge pe logica delegării de competență, ar însemna că Guvernul poate să aprobe acest buget fără să-l mai supună aprobării Parlamentului.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă îi dăm competența, dacă nu-i dăm competența, nu poate!

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

O să vă cer permisiunea să-mi dați voie să finalizez și, după accea, accept orice fel de... Dacă tot mi-ați dat cuvântul... Sau, dacă mi-l luați, mă duc să mă așez în bancă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu vi-l iau, stați în picioare!

 
 

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc pentru bunăvoință. E la dumneavoastră, oricum, butonul microfonului...

Deci, în această logică, nu se mai justifică Parlamentul. Delegați competența Guvernului și Guvernul aprobă bugetul, fără să-l mai discutăm astăzi.

A doua observație este aceea că normele de competență sunt de strictă interpretare. Ele nu pot fi interpretate "după ureche", așa cum un lăutar interpretează o partitură muzicală. Normele de competență sunt norme de rigoare, care nu pot fi interpretate în nici un fel, ele sunt de strictă interpretare.

Așadar, în această speță, nu se poate discuta despre delegarea de competență. Textul, așa cum este formulat, este anticonstituțional. Acesta este punctul de vedere al grupului nostru parlamentar.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 129.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Numărați, vă rog, voturile! Toate!

Toate voturile, domnule președinte, să vedem dacă e cvorum!

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

A fost, până la ora 11!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Împotrivă? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să numere ambii secretari!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Abțineri?

Cu 49 de voturi pentru, 5 abțineri și 199 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Numai prețurile americane sunt cu 199...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mergem în America...

Supun votului dumneavoastră art. 42 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 201 voturi pentru și 49 împotrivă, art. 42 a fost adoptat.

Trecem la art. 43.

Dacă sunt observații? Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Eu le-aș "da dracu’", domnule coleg, numai că e o chestiune constituțională și cred că e bine să o discutăm. La art. 43 alin. 1 se spune că: "Ordonatorii principali de credite au obligația să analizeze lunar situația creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat pe anul 2002 – deci, prin această lege – pentru care, în baza unor dispoziții legale sau a altor cauze, acțiunile și sarcinile au fost ori pot fi anulate sau amânate și să propună Ministerului Finanțelor Publice anularea creditelor respective".

Aici, mergem chiar mai departe, nici nu mai ajunge la masa Guvernului, este o discuție între ordonatorii principali de credite și Ministerul de Finanțe. Nu numai că nu știe Parlamentul, așa cum ați votat dumneavoastră, nimic despre modul în care, de fapt, se execută bugetul, dar nu mai știe nici Guvernul. Se face între ordonatorii principali de credite și Ministerul de Finanțe.

Iar toate aceste fonduri, se spune în alin. 2, se duc în rezerva bugetară la dispoziția Guvernului. Iarăși, o rezervă despre care nu se știe cum este cheltuită. Și când spun "nu se știe cum", mă refer la Parlament.

Toate aceste trei articole fac câteva lucruri, în fond. Pe de o parte, pot anula voința Parlamentului. Pe de altă parte, bugetul devine totalmente netransparent. Și, în ultimă instanță, se realizează un fond la dispoziția Guvernului, cu care face tot ceea ce vrea, în rezolvarea politicii sale, care o fi aceea... Cea aprobată de Parlament la investiția Guvernului sau alta, la care s-a gândit între timp.

Repet, această chestiune este tot atât de neconstituțională ca și cea de până acum. Ba, mai mult, aici se vorbește despre "acțiuni și sarcini care au fost ori pot fi anulate". Nu, că "au fost anulate"; poate, odată, "vor fi anulate". Și acele fonduri, acele credite se fac rezervă la bugetul la dispoziția Guvernului.

Mie mi se pare că sărim calul mult prea mult în încălcarea Constituției. Nu mai discutăm aici de delegare de competență, de delegare legislativă, e vorba, practic, ca nici măcar Guvernul să nu știe cum se execută un credit "aprobat prin lege", se spune aici, prin Legea bugetului de stat.

Cred, domnule președinte și domnilor colegi, că un astfel de lucru nu numai că anulează voința Parlamentului, dar face practic ne-necesară activitatea Parlamentului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dacă "sunt anulate", trebuie neapărat să fie? Iată ambiguitatea textului! Cine face, dom’le, textele astea?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Pot să întreb ceva?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu! Domnule Marcu, vă rog frumos, nu trageți de timp!

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu trag de timp, vreau doar o lămurire.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Un comentariu foarte scurt. Este un text, poate, nu foarte clar. De aceea, noi vă cerem permisiunea să facem o reexaminare a reformulării acestui text și să vi-l prezentăm mâine dimineață. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Sassu, o să am rugămintea să luați legătura cu cei de la Ministerul de Finanțe.

Există posibilitatea regulamentară să trecem mai departe și să lăsăm articolul în suspensie pentru mâine dimineață? Da.

Vă propun să trecem la art. 44, urmând ca art. 43 să-l reanalizăm în această noapte, împreună cu cei de la Grupul PD.

Trecem la art. 44.

Înainte de a vă întreba dacă sunt observații, vă supun votului amendamentul admis de la pag. 11 pct. 21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă și 242 de voturi pentru, amendamentul a fost admis.

Observații la art. 44? Nefiind observații, supun votului dumneavoastră art. 44 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru... (râde) Ca să nu vă distrați prea mult, vă spun că am din două locuri: un 8 și un 12... (Aplauze.)

Deci, cu 20 de voturi împotrivă, 230 de voturi pentru și 4 abțineri, articolul a fost aprobat.

Art. 45. Obvservații? Domnul Napoleon Pop. Vă rog.

 
 

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PNL propune ca art. 45, care sună: "Ordonatorii de credite au obligația ca în cadrul prevederilor bugetare aprobate să asigure cu prioritate plata facturilor reprezentând consumurile de energie electrică și termică și de gaze naturale de la titlul Cheltuieli materiale și servicii să fie eliminat.

Această propunere se bazează, aș spune, tot pe Constituție, care spune, la art.134, că economia României este de piață, atât cât este, și credem că orice furnizor de orice fel de servicii are dreptul să-și încaseze facturile. Această dispoziție obligatorie nu cred că este de natură să pună pe aceeași poziție pe toți furnizorii din țară, în primul rând, iar, în al doilea rând, propun respingerea acestui articol, chiar și din modul în care a fost explicată respingerea. Se propune respingerea amendamentului, întrucât ordonatorii principali trebuie să asigure cu prioritate plata facturilor privind sumele respective. Dacă este așa, nu știm de ce mai trebuie articolul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulțumesc, domnule Napoleon Pop.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.133.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 34 de voturi pentru, 2 abțineri și 220 de voturi împotrivă, amendamentul de la pct.133 a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.45 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 220 de voturi pentru, 34 împotrivă și 3 abțineri, art.45 a fost aprobat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este timpul să fie anunțate prelungirile pentru tragere de timp. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, aveți dreptate. Mai avem cinci minute, domnule coleg.

Trecem la art.46.

Observații? Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Este vorba de amendamentul respins la poz.134 din lista amendamentelor respinse. Se referă la art.46 alin.2: "În vederea asigurării plății la scadența cotizațiilor și contribuțiilor la organisme internaționale și la organisme financiar-bancare internaționale, precum și a rambursărilor de credite externe, plăților de dobânzi și a comisioanelor aferente acestora, ordonatorii principali de credite pot efectua, înainte de angajarea cheltuielilor, virări de credite bugetare de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol în decursul întregului an." Iarăși mergem mai departe față de ceea ce spuneam mai devreme. În interiorul bugetului aprobat de Parlament, ordonatorul principal de credite, fără a avea nici măcar de data aceasta aprobarea ministrului de finanțe sau a Ministerului Finanțelor, poate lua bani de la un titlu și vărsa în altă parte. Este o încălcare și a Constituției și a legii.

Există și alte metode pentru a lua bani în avans pentru a rezolva anumite probleme – metode legale și constituționale. Aici este vorba de faptul că ordonatorul principal de credite poate umbla, zburda prin bugetul pe care îl are cum vrea. Totul este ca, la sfârșit, să iasă cât de cât aproape de ceea ce era, pentru că, dacă nu, probabil că se aplică prevederile articolelor precedente.

Este, cred, deja mult prea mult pentru un Parlament ca, după ce aprobă o lege, un ordonator principal de credite, oricine ar fi el, să aibă dreptul să facă ce vrea prin bugetul respectiv, indiferent pentru ce sunt primiți banii respectivi.Acest lucru, repet, are o rezolvare legală. Se pot face împrumuturi, se pot lua în avans bani din trezorerie și așa mai departe pentru rezolvarea acestor probleme.

Nu știu de ce este nevoie să renunțăm chiar la orice demnitate a Parlamentului și la orice atribut al Parlamentului astfel încât oricine, întâi Guvernul, după aceea Ministerul Finanțelor, prin ordin al ministrului Finanțelor și după aceea, pur și simplu, orice ordonator principal de credite, printr-o circulară internă, să calce în picioare ceea ce noi votăm în Parlament. Mi se pare mult prea mult să aprobăm acest lucru.

Chiar dacă este necesar să se plătească aceste contribuții, evident că este necesar, repet, există metode legale, și nu înțeleg de ce nu sunt folosite. De ce trebuie să ajungem la astfel de texte care nu au nici un fel de legătură cu Constituția și care, până la urmă, ne pot, așa cum spuneam mai devreme, aduce în poziția ca pur și simplu să nu aibă rost să mai votăm bugetul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Sassu, este vorba de cheltuieli în cadrul aceluiași capitol, nu în cadrul întregului buget al unui minister.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Nu vă supărați, eu sunt de acord să glumim oricât, să facem orice fel de glumă, dar eu repet: scrie aici – "...ordonatorii principali de credite pot efectua, înainte de angajarea cheltuielilor, virări de credite bugetare de la celelalte titluri..." Oare titlurile acestea nu sunt și ele parte din buget?!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt în cadrul aceluiași capitol.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

"...de la celelalte titluri..." Eu nu vorbesc de capitol. Sunt de acord cu dumneavoastră.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"...de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol..." Deci nu se umblă la alte capitole.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Am impresia că vorbim despre același lucru și probabil că nu înțelegem. Deci este vorba de faptul că poate face modificări în cadrul aceluiași capitol, aceluiași titlu și așa mai departe, da? Deci poate lua bani de colo-colo. Aceasta este problema.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.134.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 34 de voturi pentru, o abținere și 219 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.46.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 34 de voturi împotrivă, 2 abțineri și 218 voturi pentru, art.46 a fost aprobat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mâine dimineață, la ora 9,00, vă rog să fiți prezenți. Avem vizita reginei Beatrice a Olandei, deci trebuie să fim aici. Vă mulțumesc foarte mult.

Ședința s-a încheiat la ora 23,02.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 22 septembrie 2021, 0:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro