Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/22-02-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 12-02-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.32.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

Începem prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată Reforma fiscală în spatele ușilor închise; Îl invit pe domnul Ștefan Baban și urmează domnul Adrian Moisoiu. Este? Nu este. Domnul Iulian Mincu se pregătește.
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am intitulat declarația de astăzi "Reforma fiscală în spatele ușilor închise". De peste 12 ani, românii trăiesc cu obsesia unei fiscalități împovărătoare și incoerente, România ajungând din acest punct de vedere un poligon de încercare. Instabilitatea taxelor și a impozitelor, dublată de agresivitatea lor crescândă, botezată "reformă fiscală", plasează această țară sub aspectul libertății economice pe cele mai precare poziții de pe mapamond.

Forța de muncă este principalul domeniu care resimte acest haos, supraimpozitarea ei cu până la 80% mai mult decât în alte țări arată clar lipsa de interes a clasei conducătoare de a face tot posibilul pentru a motiva munca. Toate acestea, obligă angajatul autohton și chiar cel străin să apeleze pe scară largă la munca la negru, fenomen care, nici într-un caz, nu este stopat prin organele de control existente în această oră.

Promisiunea electorală de reducere a valorii TVA la produse alimentare, medicamente etc., nici măcar nu s-a aflat printre prioritățile actualilor guvernanți.

Creșterea cu 8 procente a TVA la produsele alimentare, coroborat cu desele scumpiri ale energiei electrice, ale celorlalte utilități, au făcut ca această taxă să aibă un singur scop: descurajarea consumului, într-o țară în care aproape jumătate din populație trăiește în sărăcie.

Concluzia tristă și amară: fiscalitatea excesivă lovește și în standardul de viață al cetățeanului, dar lovește cu aceeași duritate și în activitatea productivă. La toate acestea, se adaugă o instabilitate cumplită a impozitului pe profit, a grilelor de impozitare, a salariilor sau diferențierile privind aplicarea politicii taxelor locale.

Aplicarea așa-zisei reforme fiscale, cel puțin în ultimii 5 ani ai democrației românești, s-a făcut fără o prealabilă consultare publică, fără o minimă pregătire psihologică, ceea ce a dus la instalarea unei stări de panică, mai ales când au fost anunțate majorări de taxe și impozite pentru produsele alimentare.

Toată această brambureală care poartă denumirea de reformă fiscală are un singur scop: bugetul de stat. Specialiștii finanțiști ne asigură că presiunea fiscală din țara noastră se înscrie în media europeană. Oare așa să fie? Se poate compara o sarcină fiscală de maximum 60% asupra unui venit mediu de 25.000 de dolari, ca în occident, cu o sarcină fiscală de maximum 60% asupra unui venit mediu de maximum 2000 de dolari, așa cum se câștigă în România? Orice bun matematician își dă seama că răspunsul este negativ. Așa cum este concepută, politica bugetară nu răspunde nici uneia dintre cerințele sale. Bugetul este întotdeauna prea mic pentru a acoperi nevoile sociale, culturale, de sănătate și de apărare ale românilor și este prea agresiv pentru a-și îndeplini funcția economică de stimulator al reformei, iar în aceste condiții, reforma fiscală propovăduită de atâtea guverne nu este decât un șir lung de impozite, taxe sau de mărire a cuantumului acestora pe spinarea contribuabililor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - referire la asistența medicală din România anului 2001; Domnul deputat Iulian Mincu și urmează domnul Vlad Hogea. Poftiți domnule Mincu.
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Mă voi referi astăzi în declarația mea politică la asistența medicală din România anului 2001. La 10 februarie 2002, Senatul Societății Naționale de Medicină de Familie s-a declarat total nemulțumit de răspunsurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la revendicările sale. Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate propune ca medicii de familie să primească 7% din bugetul asigurărilor de sănătate. Acest buget, spun medicii respectivi, nu oferă condițiile decât ale desființării bugetului de practică, mai ales acuma când acest buget deja a fost desființat. Funcționarea cabinetelor înseamnă că este atinsă, ceea ce înseamnă că peste 50% dintre acestea vor da faliment în cel mult două luni de zile.

Asigurarea unei activități la randamentul și calitatea de care are nevoie populația nu poate fi realizată decât prin alocarea a 15% din bugetul asigurărilor de sănătate și majorarea punctului de la 10.000 la 20.000 de lei. În caz contrar, există riscul să nu se mai poată acorda populației bilete de trimitere în spital și rețetele compensate.

Contractele încheiate cu Casa Națională de Sănătate vor fi denunțate întrucât, de fapt, cabinetul funcționa în prezent sub nivelul acordului din 2001. Trebuie ținut seamă că statutul medicului de familie s-a schimbat complet în ultimii ani. Medicul de familie este un întreprinzător privat, deși el nu are semnat contractul, continuă să lucreze și în marea lor majoritate, medicii de familie își fac mai departe datoria. Cheltuielile întreținerii cabinetului însă depășesc cu mult sumele alocate de Casa de Asigurări. Există în întreaga țară în activitate, în prezent, 10.500 de medici de familie, dintre care 5.700 lucrează în urban, iar 4.800 în rural.

Medicii de familie nu mai au bani pentru menținerea în funcțiune a cabinetelor. Dacă Ministerul Sănătății nu va înțelege că situația lor este gravă, sigur vor ajunge la faliment. Așa spun medicii de familie din întreaga țară, dar medicii de familie din Transilvania au hotărât, în unanimitate, pentru a evita falimentul, să intre forțat în concediu de odihnă.

Am ridicat această problemă, pentru că de ea depinde sănătatea populației din țara noastră. De fapt, într-o lucrare anterioară, am relatat cum deterioarea stării de sănătate a populației din România în perioada de tranziție are la origină două cauze majore: nivelul de trai al populației și prin aceasta am subliniat sărăcia existentă în acest moment în România, unde 44% din populație trăiește sub limita de subzistență, iar 36% se găsește la această limită și, al doilea, eficiența asistenței medicale începând de la asistența medicală primară a medicului de familie până la asistența în spitale, fie ele rurale, fie clinice universitare.

Problema asistenței medicale pe care o dezbat în fața dumneavoastră astăzi este o ultimă analiză legată strâns tot de gradul de sărăcie a țării. Să nu uităm că în anul 2001, taxa de asigurări de sănătate nu și-a putut onora către furnizorii de medicamente peste 5.000 de miliarde de lei, deși în Trezoreria statului se găsea un surplus din fondurile de sănătate care aparținea Casei de Asigurări, de peste 8.000 de miliarde de lei.

Referindu-ne la programul de lucru al medicilor de familie și mai ales al celor din mediul rural, printre care 4.800 asigură asistența medicală pentru 45% din populație, ei sunt plătiți în fond pentru 7 ore de lucru pe zi, dintre care 5 ore în cabinet și 3 ore pe teren și aceasta conform normelor de lucru de 5 zile pe săptămână. Restul de 17 ore, în cele 24 de ore ale zilei și restul de încă două zile, eventualul bolnav nu are asistență medicală, conform asigurărilor de sănătate, decât prin cadrele medii care, eventual, locuiesc în mediul rural. În cele mai fericite cazuri sunt și medici care au locuința în comuna în care practică.

În prezent se pun însă multe probleme de sănătate. Deci, pentru populația din România, dar mai ales cea din mediul rural, problema este foarte serioasă. O analiză oficială a stării de sănătate din țara noastră arată că, pe anul 2001, ultimele nouă luni – și aceasta este statistica oficială a Ministerului Sănătății – mortalitatea generală se menține exact ca în anul 2000, adică 11,2 la mia de locuitori. În 1989, mortalitatea generală era de 10,7 la mia de locuitori, iar natalitatea este în continuă scădere, 10,6 la mia de locuitori în anul 2000 și 10,0 la mia de locuitori pe ultimele 9 luni ale anului 2001.

Ne situăm sub nivelul ratelor de natalitate și fertilitate al țărilor din Europa Occidentală și Nordică, 1-3 copii la femeia fertilă în România față de 1-5 copii la femeia fertilă din Europa Occidentală. Dacă analizăm populația pe grupe de vârstă din România în perioada 1989-2000, vom găsi 23,9% din populația infantilă între 0 și 14 ani în 1989, iar în prezent 18,8 la mie. Populația între 15 și 59 de ani era în 1989 de 60,8 la mie și în prezent de 62,7 la mie, iar populația peste 60 de ani era în 1989 de 15,3, iar în prezent de 18,5. Se observă o egalitate care este de rău augur între populația 0-14 ani și 17-65 de ani.

Sporul natural care are o natalitate crescută și o mortalitate scăzută este de fapt, în momentul de față, negativ. Între 0 și 1 an, noi avem o mortalitate de 18,2 la mia de copii vii în anul 2001, primele 9 luni, față de 17,9 la mia de copii vii în anul 2000, cea mai mare mortalitate din Europa. Aceasta duce, bineînțeles, la o scădere a sporului natural de la 5,3 la mie în anul 1989 la 2,5 la mie în anul 1999.

Mortalitatea în România este cea mai crescută prin boli cardiovasculare. Dacă în 1989 era de 617,6 la suta de mii, ea a ajuns în 1995 la 736 la suta de mii, iar în 2001, în primele 9 luni, a ajuns la 737 la suta de mii. Speranța de viață în România este cu 8-10 ani mai mică decât în țările occidentale.

Un studiu publicat foarte recent de către Organizația Mondială a Sănătății în care se prognozează situația populației de pe Terra pentru anii 2002-2005-2050 ne arată că în anul 1955 existau 2,8 miliarde locuitori, iar în 1999 s-a ajuns la 6 miliarde de locuitori. În 2025, după OMS, pe pământ vor trăi 7,8 miliarde locuitori, iar în 2050 un număr de aproximativ 9 miliarde de locuitori. În acea statistică, OMS-ul publică și țările al căror număr de locuitori va scădea. Ne vom referi la România a cărei populație va scădea, după OMS, de la 22,6 milioane locuitori în anul 2000 la 20,4 milioane locuitori în 2025 și la 17,8 milioane locuitori în anul 2050. Aceasta reprezintă o scădere în 2025 de 1,8 milioane și de 4,6 milioane în 2050. Această scădere este explicată prin scăderea natalității și prin aceasta a copiilor între 0 și 14 ani și creșterea populației peste 65 de ani și, prin aceasta, implicit o mortalitate crescută.

Este bine să menționăm aici că în România există în prezent 464 de spitale cu 160.389 de paturi, 7,3 paturi la mia de locuitori. În mediul rural există însă numai 93 de spitale foarte prost dotate și care nu fac față asistenței medicale. Alocațiile pentru medicamente în România au fost în 2001 de 14 dolari pe persoană, în timp ce în Ungaria, în anul 2000, a fost de 90 de dolari pe persoană, iar în Uniunea Europeană a fost de 220 de dolari pe persoană. Ne punem problema care este densitatea medicilor la numărul de locuitori din România, pentru că se spune că avem insuficienți medici.

După datele recente, publicate tot de OMS, în anul 2000, și preluate de publicațiile oficiale ale Ministerului Sănătății, în 2001, România avea în 1970, 118 medici la suta de mii de locuitori, iar în 1998 avea 184 de medici la suta de mii de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de 55,9%. Comparativ, redăm după aceleași surse oficiale, datele existente în câteva țări, luate la întâmplare: în Austria, 165 de medici în 1980, 302 în 1998, o creștere de 83%; în Belgia, 154 în 1970, 395 în 1998, o creștere de 156%; în Bulgaria, 186 de medici în 1970, 345 în 1998 o creștere de 85,5%; în Ungaria, 197 de medici în 1980, 357 în 1998, în creștere de peste 81%.

Aceste date sunt elocvente pentru a sublinia, dacă mai era nevoie, situația gravă căreia trebuie să-i facem față, pentru ca starea de sănătate a populației din România să se amelioreze în următorii ani și m-am referit în datele pe care vi le-am prezentat numai la asistența medicală și mai ales la cea legată de asistența ambulatorie, în mediul rural și în mediul urban.

Niciodată nu se pune mai acut decât acum stimularea asistenței medicale, atât a medicului de familie, cât și a celui din spitale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu și mă văd nevoit, pentru că îmi este neplăcut să întrerup pe cineva, sunt 14 înscrieri la cuvânt și rog pe cei care urmează să-și sintetizeze intervenția, să ne limităm la cele 3, maximum 4 minute.

 
  Vlad-Gabriel Hogea - starea economică a României între declarații triumfaliste și realitate; Domnul Hogea și se pregătește domnul Damian Brudașca.
   

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Onorată adunare,

În ciuda declarațiilor triumfaliste ale puterii de la București, partidul de guvernământ pare prea puțin preocupat să dea o lovitură de moarte "caracatiței mafiote din România". Cât despre integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, nici nu poate fi vorba atâta timp cât decalajul dintre țara noastră și statele occidentale puternic industrializate este imens.

Produsul intern brut al economiei românești a fost în 2001 de numai 42 de miliarde de dolari, adică 1870 de dolari pe cap de locuitor. Comparativ: Statele Unite ale Americii au un p.i.b. de 10.708 miliarde dolari, adică 37.300 de dolari pe cap de locuitor, Germania are un p.i.b. de 2.128 miliarde dolari, Marea Britanie 1.525 miliarde dolari, iar Franța 1.472 miliarde de dolari. Mai mult decât atât, România este lanterna roșie a statelor est europene, fiind depășită de Republica Cehă cu un p.i.b. de 6.510 dolari pe cap de locuitor, Ungaria 6.300 dolari pe cap de locuitor, Polonia 5.200 și chiar de Rusia, 2.390, și Bulgaria, 1.960. Este greu de explicat cum va putea statul român să ajungă din urmă celelalte țări membre UE sau candidate la aderare din moment ce datele concrete, cifrele reci ale statisticii economice contrazic categoric propaganda oficială a Guvernului Năstase. Cu o inflație de 26%, România surclasează în acest trist top a ineficienței și declinului țări, precum Republica Ceh㠖 4,3%, Polonia – 5,3%, Bulgaria – 5,8%, Ungaria – 7,1%, Ucraina – 11,1% și Rusia – 17%.

Preocupați mai mult de acoperirea unor găuri negre create prin jefuirea unor societăți comerciale, odinioară prospere, guvernanții uită că nu putem intra în rândul țărilor civilizate numai cu imaginea noastră cosmetizată atâta timp cât la unități strategice, precum Societatea comercială Rafo Onești, Societatea Națională Tutunul Românesc, Combinatul Siderurgic Reșița se pompeaz㠖 post-privatizare - sume importante de bani, pentru a masca politica marelui jaf. Căderea economiei naționale nu poate fi stopată. România va rămâne, din păcate, o țară de mâna a doua, stând mereu la coadă la ghișeu pentru câteva frimituri din preaplinul mai marilor lumii.

Adevărul este pentru PSD un cuvânt uitat în dicționarele trecutului, pentru că puterea de la București se teme, mai mult decât orice, de contactul cu realitatea dură de zi cu zi. În dosul geamurilor fumurii ale limuzinelor guvernamentale, totul este mai gri, iar Europa, acea comunitate din care facem parte și noi, românii, încă de la etnogeneză, se îndepărtează tot mai mult. Pierdem pe mâna noastră.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - intervenție cu titlul Fierbe țara, domnilor guvernanți!; Domnul Damian Brudașca, se pregătește domnul deputat Napoleon Pop.
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Mi-am intitulat intervenția de astăzi "Fierbe țara, domnilor guvernanți!". La focul nemilos și cinic al minciunii și promisiunilor electorale neîndeplinite, după numai un an de guvernare, Cabinetul PSD-UDMR, condus de Adrian Năstase, a reușit performanța de neinvidiat de a adânci și mai mult sărăcia și mizeria din România. Nu cred că există acum, în plină iarnă, vreun locuitor al acestei țări, cu excepția celor care profită din plin de deținerea pârghiilor puterii, care să nu constate că frigul și foamea sunt cei doi parametri pe care oricât ar încerca să-i evite nu reușesc și aceasta pentru că fie prin măsuri populiste, fie prin jumătăți de măsură, fie prin acțiuni sinucigașe, specialiștii puterii acționează sistematic cu o consecvență diabolică, pentru a implementa un program de guvernare care și-a întors cu obstinație fața de la realitățile crunte ale traiului cotidian.

Am participat la sfârșitul săptămânii trecute, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu liderii de sindicat din cadrul Blocului Național Sindical. Ca de atâtea ori, nici de această dată, parlamentarii partidului de guvernământ, nici deputații, nici senatorii, n-au avut curajul de a se prezenta în fața oamenilor și a răspunde problemelor ridicate de aceștia.

Constat că o astfel de atitudine nu este deloc întâmplătoare și reprezintă o constantă a aleșilor puterii care preferă să se ascundă după scuturile jandarmilor și polițiștilor, în loc să prevină din fașă izbucnirea nemulțumirilor oamenilor.

Dialogul cu liderii de sindicat din BNS a fost cât se poate de relevant în ceea ce privește situația disperată în care se găsesc și cei 19.000 de membri de sindicat din județul Cluj, reprezentați de acești lideri. Am constatat că participanții la această întâlnire dovedesc o minuțioasă cunoaștere a realităților din sectoarele de activitate proprii, că în afara revendicărilor dețin soluții care, în cazul în care ar fi luate în considerare și transpuse în fapt, ar contribui la soluționarea greutăților și problemelor cu care se confruntă. Dintre domeniile pe marginea cărora s-au purtat majoritatea discuțiilor, amintim construcțiile de mașini, transportul urban și feroviar, construcții, energie electrică, dar și probleme care țin de viața curentă, coșul zilnic, tarifele exagerate pentru energia termică, gaz metan, curent electric, telefoane, servicii poștale etc.

Liderii de sindicat au evidențiat neajunsurile și greutățile cu care se confruntă în activitatea curentă, au sesizat aberațiile unor acte legislative, au subliniat necesitatea unor acțiuni în regim de urgență, pentru ca blocajele economice sau efectele unor legi în vigoare să fie eliminate sau reduse până la cote de suportabilitate. Marea majoritate a participanților au evidențiat necesitatea unor modificări la Legea nr.19/2000 în sensul regândirii grupelor de muncă cu condiții speciale pentru a se evita accidentele și evenimentele nedorite. N-au scăpat discuțiile, nici semnalele critice în ce privește reformele de dragul reformelor în domeniul CFR și al distribuției de energie electrică, unde, prin reducerile sistematice ale celor ce muncesc și sporirea îngrijorătoare a posturilor de conducere, există în prezent riscul unor grave accidente de muncă, întrucât există un număr redus de persoane care să muncească efectiv în domeniul reparațiilor și întreținerilor.

Reformele de dragul reformelor, începute hei rupist sub vechea guvernare și continuate la fel de haotic și în prezent, pot conduce în domeniul transporturilor feroviare, într-un viitor nu prea îndepărtat, nu numai la desființarea de stații sau de linii, ci chiar la periclitarea siguranței transportului pe CFR. Fără excepție, toți participanții au scos în evidență reducerea drastică a nivelului de trai al populației ca urmare a politicii amatoriste din domeniul prețurilor.

În România condusă de Adrian Năstase și Ion Iliescu se trăiește cu salarii de mizerie, din care trebuie achitate costuri astronomice de nivel european. Ca și cum sărăcia și lipsurile de toate felurile nu ar fi suficiente, Guvernul PSD-UDMR rămâne indiferent sau chiar încurajează activitatea infracțională, lăsând nepedepsiți pe marii bandiți care fraudează economia cu zeci și sute de milioane de dolari, adâncind și mai mult prăpastia între sărăcie și opulență.

Reprezentanții Blocului Național Sindical, prezenți la întâlnire, au precizat că atât ei, cât și cei pe care-i reprezintă și-au pierdut încrederea în partidul de guvernământ, cu atât mai mult cu cât acesta, prin acorduri internaționale, limitează posibilitățile reale de intervenție și de stopare a declinului economic.

Iată de ce au atras atenția că ne așteaptă o primăvară fierbinte în care nemulțumirile și disperarea celor mulți vor face obiectul unor mișcări greviste și de protest care să le permită să-și ducă viața de pe o zi pe alta. Un apel disperat a fost adresat Parlamentului României, cerându-i-se să nu se facă părtaș la politica obtuză, lipsită de profunzime și responsabilitate, a unui Guvern pregătit ca, pentru imagine proprie și pentru menținerea cu orice preț la putere, să sacrifice nu doar interesul național, așa cum o face, ci și viața mizeră de zi cu zi a celor care votându-l au sperat că le va asigura un trai decent.

Iată de ce domnilor, făcându-mă purtătorul de cuvânt al participanților la acest dialog, țin să atrag atenția puterii PSD-UDMR că țara fierbe și că primăvara, o dată cu topirea inerentă a zăpezilor, ar putea să aducă și evenimente nedorite pentru liniștea și comoditatea ei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - abordarea problemei reglementării relațiilor de muncă; Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop și urmează domnul Valentin Vasilescu.
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problematica funcționării normale a economiei de piață în România pare să fi făcut în mod voit abstracție de necesitatea unei noi reglementări a relațiilor de muncă conforme dezideratelor economiei de piață, factorul politic simțind mereu nevoia unei alianțe de tip vechi cu cetățeanul în calitatea sa de muncitor sau lucrător angajat din cele mai diferite motive. Cele mai evidente dintre acestea au fost reprezentate de asigurarea succesului în alegeri, tentația promisiunilor populiste în tradiția statului paternal omniprezent, principalul regulator în toate și care poate face totul pentru om și nu în ultimul rând, grija mai mult sau mai puțin reală pentru modul în care populația asimilează reformele de tranziție.

Nu întâmplător însă, preocuparea politicului pentru rolul populației în succesul reformelor, manifestată prin asigurarea practică a aceluiași rol conducător al clasei muncitoare, ca și în regimul apus, a degenerat rapid în unicul și cel mai strâns parteneriat între Guvern și sindicate, brăzdat de numeroase negocieri și protocoale, tot de atâtea ori rupte. De asemenea, nu în puține cazuri, lideri sindicali ai "oamenilor muncii", deveniți salariați, au îmbrățișat cariera politică cu deschiderile spre toate demnitățile, oferta politicului având și ea tâlcul ei.

În același timp, baza economică și socială a noii societăți românești democrate consfințite prin Constituție s-a lăsat mult așteptată, proprietatea privată, capitalul, întreprinzătorul, patronul, formarea clasei mijlocii bucurându-se de o atenție legislativă și dialog cu puterea vecină cu uitarea.

Desigur, poate fi vorba de o uitare aparentă, întrucât realitățile demonstrează plonjarea cu mare plăcere și sârg în afacerile capitaliste, tocmai a celor grijulii de soarta simplilor cetățeni confruntați cu dificultățile reformelor. Atât reprezentanții Puterii, cât și ai unei părți importante a sindicaliștilor, sunt azi oameni de afaceri - și nu este nimic rău în acest lucru. Este însă rău faptul că noua clasă a managerilor de societăți comerciale - fie patroni, fie numiți de patroni, oricare ar fi ei - vor să mențină, în continuare, iluzia că ei sunt un extract al adunărilor generale ale salariaților și deci nu sunt altceva decât tot niște sindicaliști, muncitori sau lucrători.

Între timp, însă, creșterea ineficienței economice, a datoriilor la bugetul de stat și a debitelor societățior comerciale - celule economice de piață - pe de o parte, și scăderea puterii de cumpărare a veniturilor salariaților în fața avalanșei scumpirilor, pe de altă parte, îngrijorează pe toată lumea.

Una din multiplele cauze ale acestui marasm economico-social rămâne complacerea în simpla cosmetizare a legislației muncii de tip comunist, în care obligativitatea asigurării unui loc de muncă pe viață nu poate avea nimic comun cu valoarea profesională și motivația angajatului în raport cu interesele economice ale angajatorului proprietar al capitalului. Într-o economie de piață, raporturile de muncă nu se pot baza decât pe interesele economice ale celor două părți, independente în decizie, dublate de rolul statului în ceea ce privește protecția socială, raportată la puterea economiei naționale.

Preocupările pentru rescrierea unui nou cod al muncii s-au multiplicat în ultimul timp, ceea ce demonstrează evidența unei întârzieri nepermis de mare într-un domeniu pe cât de sensibil, pe atât de necesar unei dezvoltări economice și sociale armonioase, singura bază sănătoasă a unei solidarități cu efecte concrete și nu teoretice.

Pornind de la aceste preocupări, în care sunt implicat și eu, fac apel la o conlucrare imediată a tuturor parlamentarilor în valorificarea celor mai bune idei din proiectele de legi de reglementare a relațiilor de muncă, o bază a antamării unui dialog constructiv putând fi chiar inițiativa legislativă a Grupului parlamentar PNL, aflată în circuitul Camerei Deputaților.

Vă asigur că efortul făcut pentru această inițiativă își propune să satisfacă interesele a 22 de milioane de cetățeni care doresc în primul rând o protecție socială printr-o muncă corect remunerată, pe o piață a muncii competitivă.

Definitivarea proiectului propus la nivelul Parlamentului României, cu sprijinul tuturor partenerilor sociali, ar aduce beneficii rapide pentru societatea noastră, în plat atât mental, cât și comportamental, tocmai pentru a încheia această tranziție de sistem interminabilă. S-ar pune capăt multor abordări anacronice ale privatizării și restructurării de tip etatist, s-ar închide robinetele de alimentare a pieței negre, evaziunii și corupției, o nouă relație echilibrată, dar și responsabilă între capital și forța de muncă, între angajator și angajat, orientată exclusiv spre eficiență, fiind mai mult decât salutară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Valentin Vasilescu - solicitarea unor măsuri viabile în privința raportului Armagedon I;

Îș invit pe domnul Valentin Vasilescu. Se pregătește domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Valentin Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La momentul apariției raportului Armagedon I, am fost singurul parlamentar care am solicitat cu obstinație constituirea unei comisii de anchetă parlamentară care să verifice acuzațiile aduse de autorii acestui raport.

Într-un interviu publicat de ziarul "Cotidianul" din 8 ianuarie 2002, apreciam: "Raportul se bazează pe o seamă de constatări concrete făcute de ofițerii și generalii activi cu atribuții de control și îndrumare de la diferite eșaloane din Statul Major General al Armatei. Este posibil ca sesizările făcute în mod repetat de acești responsabili din Ministerul Apărării Naționale să fi fost ignorate de oamenii politici puși în funcțiile de decizie ale Armatei, fapt ce a determinat apariția acestui raport pe INTERNET".

Chiar și în aceste condiții, conducerea Ministerului Apărării Naționale a crezut de cuviință să catalogheze raportul drept o diversiune menită să denigreze Armata română, considerându-l o ficțiune chiar mai proastă decât filmul cu același nume.

Ca și când asta nu era suficient, au existat voci care au lansat o serie de afirmații potrivit cărora raportul ar fi opera unor cercuri ostile din afara granițelor țării, care sunt interesate ca România să nu fie admisă în NATO.

Dând curs inițiativei domnului ministru Ioan Mircea Pașcu, conducerea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ne-a obligat pe noi, membrii comisiei, să audiem un număr de cinci generali M.Ap.N. Audierea a fost mai mult o prelegere susținută de domnii generali, urmată de răspunsuri la întrebările deputaților, din care reieșea scopul vădit denigrator al raportului.

Tot ceea ce ne-a rămas de făcut nouă, în calitate de membri ai comisiei, a fost să-i credem pe cuvânt, întrucât domnii generali n-au adus în sprijinul afirmațiilor lor nici un document oficial din care să reiasă ceea ce dânșii afirmaseră, anume că imaginea Armatei prezentată în raportul Armagedon I este falsă.

După cum știți, sâmbătătă, 2 februarie 2002, la depozitul M.Ap.N. de la Frâncești s-a petrecut un eveniment deosebit de grav, soldat cu dezertarea a doi militari în termen, care anterior au rănit grav pe comandantul gărzii și, ulterior, au omorât doi civili în perimetrul localității Băbeni.

Deși împrejurările în care au fost comise faptele sunt în curs de cercetare, oficialii M.Ap.N. au tras deja anumite concluzii din care reieșea, printre altele, și că vina producerii acestei tragedii revine, în cea mai mare măsură, cadrului legislativ neadecvat.

Juriștii Statului Major General au afirmat că, anterior producerii acestui eveniment, Ministerul Apărării Naționale a sesizat că Legea privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată în 1996, este depășită și, prin urmare, proiectul de modificare a acestei legi este definitivat și va fi supus votării lui de către Parlament în procedură de urgență.

Cu alte cuvinte, conducerea M.Ap.N. apreciază că Parlamentul României este răspunzător, într-o anumită măsură, de ceea ce s-a petrecut chiar în ograda Armatei și această abordare a problemei mi se pare revoltătoare.

Este inadmisibilă această modalitate prin care factorii de decizie ai Ministerului Apărării Naționale încearcă să disperseze răspunderea care le revine în totalitate, aruncându-le pe umerii Parlamentului și altor instituții pentru ceea ce s-a petrecut în seara zilei de 2 februarie 2002.

În calitate de parlamentar al principalului partid de opoziție și totodată membru al Comisiei de apărare, solicit Biroului permanent al Camerei Deputaților să nu admită includerea pe ordinea de zi a proiectului elaborat de Ministerul Apărării Naționale, de modificare a legii mai sus amintite, până când comisia abilitat㠖 Comisia de apărare – nu va face o anchetă serioasă cu privire la aspectele prezentate în raportul Armagedon I, corelate cu faptele petrecute recent în județul Vâlcea.

Solicit acest lucru, întrucât majoritatea măsurilor decise de conducerea M.Ap.N., ca urmare a producerii evenimentului de la Frâncești, confirmă veridicitatea situației prezentate în raportul Armagedon I. Inițiativa mea mai are la bază și dorința de a identifica și remedia, cu acest prilej, și alte disfuncționalități, dacă ele există și sunt generate de cadrul legislativ în domeniul militar.

Stimați colegi,

Din prevederile Constituției reiese clar faptul că rolul Parlamentului este acela de a elabora legi viabile, și nu acte conjuncturale menite să motiveze absolvirea de orice răspundere a membrilor Executivului în situații precum cea la care am făcut referire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - susținerea dreptului de retrocedare a bunurilor private din zona Ciuc;

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește domnul Marian Ionescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul deputat Ioan Sonea, marțea trecută, de la acest microfon, a vorbit despre istoria regimentelor grănicerești din zona Năsăudului și a Bistriței, dar în special despre dreptul de proprietate al acestor comunități asupra celor 54 de munți numiți și "munți revendicați după modificările de frontieră din anul 1768 între Imperiul Habsburgic și cel Otoman".

De asemenea, s-a mai referit la viața economică a celor 44 de comune grănicerești, cărora, la data de 3 aprilie 1861, li s-au recunoscut fondurile grănicerești ca proprietate de drept și de fapt, prin care s-a realizat o relativă independență administrativă și stabilitatea economică a ținutului.

Autonomia acestui ținut a fost recunoscută atât de autoritățile maghiare din perioada anilor 1867-1918, cât și de legile românești dintre anii 1918-1948.

Istoria regimentelor grănicerești secuiești prezintă multe asemănări cu trecutul regimentelor românești. În anul 1768, și ei erau împroprietăriți cu așa-numiți "munți revendicați". După înăbușirea Revoluției din 1848-1849, drepturile lor asupra acestor ținuturi erau limitate de către Curtea de la Viena. Drepturile lor asupra ținuturilor pe care le dobândeau în anul 1768 au fost recunoscute în primii ani ai dualismului austro-ungar, în anul 1869, de către Împăratul Franz Iosif. Prin Decretul Imperial, urmașii grănicerilor secui au devenit proprietari de drept și de fapt asupra acestor terenuri cunoscute sub denumirea de Bunurile private din Ciuc.

După 1918, autoritățile românești nu le-au recunoscut proprietatea și, prin Decizia Comitetului Agrar, din 16 februrarie 1923, toată averea Bunurilor private din Ciuc a fost confiscată de către Statul Român. De aici, au început contestările, interpelările parlamentare, precum și intervenția Ligii Națiunilor care, în anul 1932, a impus Statului Român recunoașterea oficială a acestor proprietăți.

Parlamentul României a votat în acest sens, iar Regele Carol al II-lea, în anul 1934, a promulgat Legea pentru retrocedarea averilor aparținând Bunurilor private din Ciuc. O lege asemănătoare a semnat și Regele Mihai la data de 1 iunie 1946 privind recunoașterea oficială a acestei comunități de averi.

La începutul anului 1998 s-au depus cererile pentru retrocedarea pădurilor și pășunilor aparținând bunurilor private din Ciuc. Comisiile locale din Bilbor, Corbu, Teuz, Bicaz-Chei și Bicaz-Ardelean au refuzat să recunoască dreptul de proprietate asupra pădurilor grănicerești din Ciuc. Tot așa, comisia județeană a respins această solicitare de pus în termen, pe bază legală.

Dacă s-a recunoscut dreptul la retrocedare în cadrul comunităților românești din Bistrița-Năsăud și Caraș-Severin, atunci, conform Constituției, acest drept trebuie să se recunoască și în cazul Bunurilor private din Ciuc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costel Marian Ionescu - o prezentare a situației industriei de apărare;

Îl invit pe domnul Marian Ionescu și se pregătește domnul deputat Mihai Baciu.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Industria de apărare este falimentată cu bună știință. Având în vedere situația din ce în ce mai gravă a industriei de apărare, m-am deplasat, în perioada 22-24 ianuarie a.c., la Întreprinderea Metalurgică Mija, IMUN Moreni și Automecanica Moreni.

În deplasarea efectuată am avut în vedere următoarele obiective operaționale: cunoașterea situației economico-financiare, cunoașterea gamei de produse ce s-au fabricat și se fabrică în prezent, situația disponibilizărilor în concordanță cu punerea în aplicare a ordonanței guvernamentale privind parcuri industriale, starea actuală a capacităților de producție, starea de spirit a membrilor de sindicate etc.

Situațiile concrete din cele trei mari întreprinderi sunt complet diferite. Spre exemplu, la Întreprinderea Mija, personalul muncitor care a mai rămas nu are siguranța locului de muncă, aspect ce creează o vădită incapacitate în realizarea unor repere militare, executate de altfel în cantități mari și la un standard calitativ performant, cu mulți ani în urmă.

Restabilirea unui flux de producție cunoscut se execută în condiții din ce în ce mai vitrege atât prin distrugerea parțială a unor utilaje și instalații, cât și prin plecarea multor specialiști în domeniu, fie la pensie, fie prin disponibilizări.

Datorită imposibilității întreținerii și conservării activelor, precum și neglijența actului managerial, legată organic de neglijența unor guvernanți față de industria de apărare, reluarea acestor fluxuri tehnologice, este necesar pentru aceasta sume mari de bani.

Specific în această întreprindere am găsit unele secții, cum este Turnătoria de fontă, cu capacitate de circa 10 mii de tone piese pe lună, dotată inițial cu tehnică de vârf și care era una dintre cele mai mari și importante secții din ROMTEHNICA, într-o stare efectivă de fier vechi, arăta mai rău chiar ca după un dezastru militar. Este inadmisibil să se sustragă dintr-o întreprindere militară, cu ajutorul unor utilaje industriale, inductoarele cuptoarelor electrice cu inducție de trei tone, confecționate din țeavă rectangulară de cupru și care prezintă o valoare de circa un miliard de lei pe inductor, în acest caz fiind cele două cuptoare, ca și distrugerea, tot prin furt, a unor utilaje în proporție de circa 80%. Distrugerile prin furt calificat și degradările ce au avut loc în ultimii ani, mai ales în întreprinderile de fabricare a armamentului, nu justifică politicile guvernamentale de dezinteres față de această industrie. Se știe că industria de armament este una de elită și aducătoare a peste 25% din p.i.b.

Din cele 13 dosare instrumentate de poliție cu ocazia furturilor comise în Mija, verdictul dat de acesta a fost: "autor necunoscut". Deci apreciem că se aplică din ce în ce mai mult legea junglei. Consiliul de conducere al acestei întreprinderi a hotărât ca aceste secții care sunt complet degradate să fie arondate parcului industrial.

Considerațiile specialiștilor noștri vizavi de această situație se prezintă în următoarele concluzii:

1. secția de turnătorie-fontă este iremediabil distrusă; singura soluție este dezafectarea generală pentru tăierea restului de utilaje (de altfel, am constatat acest lucru la fața locului, unde se dezmembrau și se tăiau utilajele de la un transportor);

2. trecerea secțiilor distruse în schema unor așa-zise parcuri industriale înseamnă lipsa competențelor și a responsabilităților tuturor conducătorilor care au avut și sarcina păstrării activelor în stare de funcționare.

O altă întreprindere producătoare de armament, AUTOMECANICA Moreni, unde am întâlnit situații diferite, comparative cu cele de la Mija, o situație mult mai bună a acestei întreprinderi, am constatat cu surprindere că nu există totuși nici în această întreprindere o strategie clară privind menținerea unor capacități de producție. Întreprindere de elită pentru fabricarea de transportoare autoamfibii, a asimilat după 1990 Transportorul 8x8, din care au fost executate 60 de bucăți în perioada 1994-2000, Camionul 4x4, estimat a fi executat în comandă de circa 10 mii de bucăți pentru armată, executate numai 232 de bucăți, după care s-a sistat execuția. S-a găsit o soluție de provizorat prin dezmembrarea a 80 de locomotive Diesel, din care care s-a dezmembrat deja 35 de bucăți. Din cei 1.530 de angajați au rămas circa 1.000, care execută în special piese de schimb pentru transportoare și camioane. Se vehiculează ideea transferului de fabricație a transportorului de la Uzina Mecanică București, pentru a fi fabricat.

Impactul social este profund și dureros, deoarece circa 35% din personal a fost disponibilizat.

O notă bună a Întreprinderii AUTOMECANICA Moreni am sesizată în amenajarea unor hale industriale, în scopul transformării lor în parc industrial. În acest sens, mașinile-unelte de așchiere erau transportate în alte secții, deoarece se preconiza dotarea halei industriale din parc cu utilaje din industria ușoară textilă.

În Întreprinderea IMUN Moreni (întreprindere mecanică, constructoare de poduri, ex. podul rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, de la Agigea, podul rutier peste Dunăre de la Cernavodă, platforma de foraj marin Sinoe etc.), paleta lucrărilor fiind foarte mare, în această întreprindere prin eforturi proprii are comerț la nivel de supraviețuire, deoarece din cei 2.100 de angajați în 1990 mai sunt circa 750.

În ultima perioadă, datorită unor licitații trucate, aspect ce tinde să se generalizeze de altfel în economia noastră, recipientele de tip butelie solicitate de PETROM au fost orientate către alte întreprinderi, cum este de exemplu Întreprinderea Mecanică Vâlcea, care a asimilat de curând aceste butelii, aceste sortimente de producție.

Producția întreprinderii a fost în ultimii trei ani de circa 430 de mii de bucăți, iar în martie 2000 s-a negociat prețul cu PETROM, dar comanda a pornit tot către Vâlcea, pentru execuția a 30 de mii de bucăți, iar în 9 aprilie 2000 s-a suplimentat comanda PETROM tot către Vâlcea cu încă 70 de mii de bucăți.

Blocajul generat de PETROM prin anularea compensărilor cu produse petroliere, produce la nivelul întregii economii sincope ale producției și imposibilitatea derulării unor noi contracte strict necesare pentru viabilitatea întreprinderilor.

Despre aceste aspecte consider că este necesar un efort concertat al tuturor forțelor politice, în special din partidul de guvernământ, pentru efectuarea unui lobby concret la nivelul Ministerului Industriei, în favoarea unei întreprinderi specializate în construcția recipientelor sub presiune, comparativ cu alte întreprinderi care au un nivel de tehnicitate sub nivelul Întreprinderii IMUN Moreni, cu prețuri, de fapt, comparabile.

În concluzie, am constatat că pentru întreprinderi din industria de apărare nu a existat, de la Revoluția din 1989 și până în prezent, o strategie clară, la nivelul țării noastre, de restructurare și de păstrare a unor capacități de producție în perfectă stare de funcționare.

Unul dintre artizanii demolării întreprinderilor din industria de apărare este fostul ministru Victor Babiuc, un cameleon cu diplomă, care probabil în curând va trece în staff-ul domnului Adrian Năstase, probabil într-un post la NATO, în scopul modernizării armatei române. Fostul ministru Babiuc, în perioada când era ministru al apărării, a cheltuit sume imense din bugetul statului pentru importul de armament, încercând să aducă Armata României la standardele impuse de NATO, argumenta dânsul. Astfel, în 1999, domnul Victor Babiuc, împreună cu fostul Președinte Emil Constantinescu, au încheiat un contract în Israel cu autoritatea israeliană pentru dezvoltarea armamentului, pentru cumpărarea de armament. Printre produsele militare cumpărate au existat în principal rachete antitanc, produse care, de altfel, se fabricau și în țară, chiar în județul Dâmbovița. Clauzele contractuale nu se cunosc nici în prezent.

Partidul România Mare apreciază că nu a existat o strategie privind industria de apărare, aspect ce a generat degradarea voită a acesteia cu consecințe grave asupra capacității de apărare a țării și consecințe sociale dureroase privind subzistența personalului muncitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihai Baciu - intervenție intitulată S.O.S. - Radio Moldova, România;

Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu. Se pregătește domnul Radu Ciuceanu.

   

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Voi intitula intervenția mea de astăzi "S.O.S. - Radio Moldova, România".

Mai întâi, o chestiune de istorie, foarte scurtă. La 2 noiembrie 1941, așadar în plin război mondial, de la Iași răsuna pentru prima dată în eter "Aici Radio Moldova". Atunci, la inaugurarea noului post de radio, marele profesor și om de cultură Ion Petrovici, președintele Consiliului de Administrație al Societății de Radiodifuziune spunea: "Desigur, instalarea acestui post în vechea capitală a Moldovei corespunde unei logici căreia nu putea să i se sustragă nimeni. Iașul are calitatea naturală de focar înaintat al culturii românești în pragul ținuturilor noastre răsăritene, unde vitregia vremurilor a suflat îndelung și în rânduri repetate peste flacăra conștiinței naționale fără a izbuti să o stingă, dar împiedicând-o să lumineze atât cât ar fi putut. De aici, din locul acesta, ar urma să plece puternicele împrăștieri de raze care să măture umbrele nopții întârziate peste Prut și Nistru și să încorporeze cât mai repede cu putință atâtea suflete dezorientate de zbucium și de alarme în vigoarea organică a sufletului românesc". Așadar, repet, asta era în noiembrie 1941, în plin război mondial.

I-a fost hărăzit, prin urmare, Iașului să fie promotor al culturii și pe undele hertziene. Unii au înțeles cum nu se poate mai bine misiunea noii instituții, chiar în perioada pe care o numim "de tristă amintire", creând posibilități tehnice deosebite ca Radioul din Iași să intre în toate casele din zona Moldovei.

Pentru aceasta, în vara anului 1970 a fost dată în funcție o stație moderne de transmisie radio de mare putere – 100 KW -, care a preluat frecvența de până atunci a postului de Radio Iași, respectiv 1053 KHz, frecvență pe care o vedeți mereu pe ecran, când dați drumul la radio și prindeți Iașul.

Stația construită de Firma engleză MARCONI la câțiva kilometri de Iași dispune de doi piloni autoradianți și este capabilă să emită cu putere maximă pe axa nord-sud, pentru a asigura o recepție stabilă în zona Moldovei atât ziua, cât și noaptea. Interesant este că postul Radio Moldova, cum se numește din nou acum, (începând din noiembrie, de la împlinirea a 60 de ani, s-a revenit la vechea denumire), datorită amplasementului și puterii stației de emisie, poate fi recepționat seara târziu și în cursul nopții, pe o arie mult mai largă, fiind ascultat în diverse zone ale Europei (și cunoștințe și prieteni din Israel mi-au spus că ascultă deseori Radio Iași).

Firește, o asemenea arie de cuprindere, dar mai ales misiunea nobilă cu care postul Radio Moldova a fost învestit, încă de la începuturile sale, a impus responsabilități pe măsură în actul jurnalistic, în desfășurarea unui program care să corespundă nevoii de cultură, de formare și informare a publicului, fapt atestat de cartea de vizită a acestei instituții,

Din păcate, ca orice lucru temeinic făcut, faptul că Radio Moldova este un radio al fiecăruia și un radio al tuturor, cum sună sloganul postului, acest lucru se pare că supără pe unii. Supără, dezbină, că se aude până departe. Supără că este așa cum este și nu altfel. Drept pentru care, unii au găsit de cuviință să-i mai taie din elan. Cum anume? Cel mai simplu – să i se ia emițătorul și frecvența pe care emite de atâția ani și în loc să i se dea, prin redistribuire, emițători situați pe ici, pe colo, chipurile, care acoperă la fel de bine zona Moldovei. Din surse sigure știu că aceasta este intenția actualei conduceri a Radiodifuziunii; intenția, deocamdată nu s-a luat măsura și, din această cauză, eu trag aici semnalul de alarmă, ca să nu se ia, până la urmă.

Posibil ca această redistribuire să confere postului de Radio Moldova aceeași audiție, deși este puțin probabil. Profesioniști cu care am stat de vorbă s-au arătat extrem de afectați de atitudinea celor de la centru, care nu iau în seamă consecințele unei astfel de măsuri, pe care eu o consider arbitrară și generatoare de urmări negative. Un prim aspect se referă la ascultătorul de radio, obișnuit să găsească programul preferat în același punct al scalei, mai ales că din datele noastre reiese că peste 60% dintre ascultători se află în mediul rural, iar condiția materială a omului de la țară este binecunoscută. Țăranii nu dispun de aparate de recepție performante, ceea ce și justifică menținerea postului de Radio Moldova pe unde medii, pe frecvența bine știută. O dovadă o constituie și faptul că în programe se regăsesc cu o pondere însemnată marile probleme ale statului și ale vieții rurale în ansamblu. Adaug, sigur, și celebra emisiune de cîntece la cererea ascultătorilor, cântece populare îndeosebi, de mare rezonanță această emisiune.

Trecerea, după atâția ani de funcționare a Radioului Moldova pe mai multe lungimi de undă, cum se intenționează, ar crea ascultătorului și un disconfort psihic, el fiind obligat să se orienteze în funcție de frecvența sau lungimea de undă care este mai accesibilă. Adică mergi cu mașina, eu știu, dintr-un județ în altul, și trebuie să întorci mereu butonul, să cauți din nou Radio Moldova, că pierzi frecvența. Ne întrebăm, date fiind informațiile de care dispunem: cum va fi recepționat Radio Moldova în partea de sud a județului Iași și pe raza județului Vaslui? Nemaivorbind de nordul județului Galați, nemaivorbind de Basarabia, pentru care a fost atunci făcut Radio Iași. Între alte rațiuni cea mai puternică în timpul războiului asta era – Basarabia și zona transnistreană.

În altă ordine de idei, faptul că Radio Moldova a fost și este pentru românii de dincolo de Prut, cum vă spuneam, puntea de legătură sufletească cu țara, în condițiile dispariției acestuia se periclitează un bun realizat în timp cu mari eforturi și așa mai departe. Cu acest argument, deci, spun că este suficient.

Dacă se invocă costurile mari ale emițătorului de la Iași, este limpede că aceleași ar fi și pentru oricare alt utilizator al acestuia. Dacă se invocă faptul că posturile naționale, în speță România Actualități, pe care îl iubim cu toții, fără îndoială, nu se recepționează bine în zona Moldovei, se pune întrebarea cum s-ar putea recepționa Radio-Moldova de emițătoarele care urmează a-i fi puse la dispoziție, aceleași pe care transmite acum chiar România-Actualități.

Nu este, de altfel, prima oară când se manifestă asemenea tendințe după 1990. Remarcăm însă că în condițiile interimatului în care funcționează actuala conducere radio, noi vom încerca să punem cât mai repede și vom solicita Parlamentului să punem cât mai repede capăt acestui interimat, aceasta dorește să încalce legea cu bună știință, atentând la personalitatea instituțiilor din teritoriu, conturată cu eforturi de-a lungul anilor.

Mai adaug un singur lucru: se intenționează, repet, nu s-a luat încă hotărârea, se intenționează a se da Studioului de radio Moldova emițătorul de la Botoșani, emițătorul de la Galbeni, Bacău, și emițătorul de capacitate redusă, foarte modestă de la Barboși-Galați. În discuție, este emițătorul FM de la Iași, pe care se recepționează actualmente România Actualități.

Și închei cu o ultimă observație: ceea ce am spus eu aici este în asentimentul tuturor parlamentarilor din Moldova, indiferent de partid, indiferent de zonă, deci din toate județele, pentru că Radio Moldova de ani de zile, în perioada aceasta a noastră democratică, este o tribună foarte importantă de mare impact, foarte utilă tuturor oamenilor politici din această zonă care pot să-și exprime, atunci când vor și, sigur, când au posibilitatea, ideile și dorințele la acest radio.

Vă mulțumesc și rog să se facă în așa fel încât să ajungă ceea am spus la conducerea Radiodifuziunii. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu. Sper ca apelul parlamentarilor din zona Moldovei să fie auzit de cine trebuie.

 
  Radu Ciuceanu - analiza repercusiunilor negative pe care legalizarea prostituției le-ar avea în societatea românească;

Are cuvântul domnul Radu Ciuceanu. Se pregătește domnul Raduly Robert Kalman.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Doamnelor și domnilor colegi,

Baza expunerii de motive a proiectului de Lege cu privire la legalizarea prostituției o constituie afirmația că astfel s-ar putea controla bolile cu transmitere sexuală și SIDA în societatea românească. Nimic mai fals! Studiile arată că în țările occidentale unde prostituția este legalizată, acolo unde este, incidența bolilor cu transmitere sexuală (BTS) este mult mai mare decât la noi.

Dacă luăm în considerare cazul bolii SIDA, o boală mortală care se propagă cu mare rapiditate în societate, în Europa de Vest și în America, ponderea bolnavilor este de zece ori, respectiv de douăzeci de ori mai mare decât în România.

Conform datelor OMS din decembrie 2001, dacă luăm ca și criteriu în cercetarea fenomenului prostituției, ponderea bolnavilor de SIDA din rândul populației, vom constata că în Statele Unite rata îmbolnăvirilor cu SIDA este cea mai ridicată, spre exemplu Franța, Statele Unite, Thailanda, prostituția este legalizată sau există o puternică industrie a sexului.

Departamentul de epidemiologie biostatică și medicină a Universității din Washington a demonstrat într-o cercetare din anul 2000 că mai mult de 50% din prostituatele aflate sub observație s-au infectat cu virusul HIV în primele șase luni de la "înrolare" și 73% în primul an.

Eroarea promovată cu insistență este aceea că prin legalizarea prostituției controalele medicale periodice făcute prostituatelor vor conduce la stoparea contaminării cu BTS. În realitate, controalele medicale nu oferă nici o garanție pentru clienții bordelurilor atâta timp cât perioada de incubație a virusului HIV (care provoacă SIDA) și a sifilisului este de 4 la 8 săptămâni - păcat că cei care sunt partizanii acestei legalizări nu știu aceste lucruri elementare - , timp în care prostituatele nu pot fi depistate ca bolnave dar pot transmite virusul. În mod teoretic, în 24 de ore, o prostituată poate îmbolnăvi până la 30-40 de subiecți. Deci, chiar după un control medical care constată că prostituata este sănătoasă, primul client venit poate să o contamineze prin virusul HIV, nedepistat la analize, deoarece se află în perioadă de incubație.

În al doilea rând, un control la o lună de zile este doar un act convențional, deoarece în fiecare zi prostituata, având între 10 și 30 de clienți, unele chiar mai mulți, se pot contamina cu o boală sexuală retransmițând-o ulterior altor bărbați care pot întreține la rândul lor relații sexuale.

Așadar, chiar în condițiile unor controale medicale ideale făcute de medici incoruptibili, în termenii descriși de lege, nu există absolut nici o garanție a faptului că prostituata din bordelurile legalizate nu va contamina clienții și, prin aceasta, implicit, populația.

Poate statul, prin legalizarea prostituției, să-și asume responsabilitatea de a oferi garanții privind sănătatea prostituatelor din rețeaua așa-zisei prostituții legalizate? Cercetările demonstrează că acest lucru este imposibil, atâta timp cât bolile nu pot fi depistate în perioada de incubație a virusului.

Se afirmă în expunerea de motive a proiectului de lege că prevalența îmbolnăvirilor pentru sifilis și gonoree este de de 10 ori mai mare în România decât cea zonală. Acest lucru nu înseamnă că femeile care se prostituează în țara nostră sunt mai bolnave decât în Occident. Dintr-un studiu realizat în America rezultă că peste 75% din prostituatele aflate sub observație contractaseră deja boli cu transmitere sexuală.

Legalizarea prostituției nu modifică în nici un fel gradul de îmbolnăvire, deoarece prostituatele nu sunt supuse controlului și la rândul lor bărbații care le frecventează. Legalizarea are și consecințe imediate: creșterea numărului de prostituate, precum și a numărului bărbaților care frecventează bordelul (vezi cazul Olandei și al Franței) și prin aceasta la creșterea factorilor de risc în îmbolnăvirea populației.

O prevalență atât de mare în îmbolnăvirea cu gonoree și sifilis în țara noastră nu se datorează nelegalizării bordelurilor, ci netratării bolilor datorate lipsei de educație a celor care se îmbolnăvesc precum și de ce să n-o spunem, și a unei asistențe medicale deficitare.

Chiar dacă în România numărul celor care se îmbolnăvesc prin frecventarea prostituatelor este mai mic decât în alte țări, ca Franța sau Germania, boli ca gonoreea și sifilisul, în condițiile în care sunt netratate, ajung să contamineze într-o măsură mult mai mare populația, ceea ce arată că creșterea îmbolnăvirilor cu sifilis și gonoree nu poate fi luată drept argument în legalizarea prostituției.

În Franța, de exemplu, unde prostituția este legalizată, gonoreea a crescut cu 49% în primul semestru al anului 2000, față de aceeași perioadă a anului 1999, după datele publicate de Institutul "Alfred Fournier" în colaborare cu Institutul de Supraveghere a Stării de Sănătate.

Același institut a constat pentru anul 2001 o creștere fără precedent a bolii sifilis precum și o creștere a incidenței tuturor bolilor cu transmitere sexuală. Dacă s-ar dori cu adevărat stoparea proliferării bolilor cu transmitere sexuală în România ar trebui mai curând subvenționate programe de educație și de asistență medicală a celor bolnavi.

Amplasarea de Eros Locuri (bordeluri) într-o anumită zonă a unui oraș, duce - și nu mai este nevoie să insistăm – la creșterea explozivă a infracționalității. După mai multe cercetări făcute în diferite state din America, rezultă că după deschiderea unor astfel de "afaceri cu sex", Eros Locuri sau bordeluri, delictele au crescut cu 102%. Anumite delicte ca: vătămare corporală cu premeditare au crescut până la 700%. Toate genurile de insulte, amenințări au avut o creștere până la 387%, iar prostituția cu până la 300%. Toate tipurile de jaf, inclusiv dacă e bine să punem accentul și pe acest lucru, inclusiv furturile de automobile, s-au înmulțit cu 120%. Exemplele, evident că pot continua.

Datele sunt preluate de pe pagina de internet http://www.Women's Network. Alte informații de bază, articole și studii de specialitate referitoare la impactul social și uman al proliferării prostituției și pornografiei le putem găsi pe multe din studiile care au intrat deja în circulație.

După o cercetare mai recentă a Centrului de pe lângă Universitatea Minnesota din SUA, orice tip de infracțiune, așa cum ne arată recensământul zonal, indică o rată mai mare a infracțiunilor acolo unde piața pentru pornografie este admisă legal.

Din acestea rezultă că prezenta, o consider deocamdată inițiativă legislativă, nu numai că nu protejează societatea de o serie de fapte reprobabile conexe prostituției (proxenetism, trafic de minori și de femei, pedofilie, agresiuni fizice, violuri, evaziune fiscală, consum de droguri) ci o expune unei creșteri a infracționalității de orice fel.

Doamna M.Hughes, coordonatoare în educație și cercetare a "Coaliției împotriva traficului de femei", o instituție onorabilă, observă într-un studiu ce privește țările din Estul Europei că țările care reglementează legalizarea prostituției sprijină traficul de sex și sex-turismul. De altfel, consultanții numiți de Liga Națiunilor în 1937 pentru investigații în privința traficului sexual în America, Europa și Orientul Mijlociu, ajunseseră la concluzia că principalul factor ce determină traficul internațional de femei din Est îl constituie existența caselor de prostituție autorizate, numite și bordeluri, care funcționau deja la nivel național în Vest.

Așadar, încă o dată trebuie să subliniem că legalizarea prostituției nu reduce traficul de femei și copii, ci îl dezvoltă. În privința abuzurilor fizice, a violurilor, legalizarea prostituției nu constituie o garanție a scăderii acestora atâta timp cât poliția este deficitară.

Un studiu realizat în 1996 în cinci țări din America, Africa, Europa și Asia arată că, mediind pe toate țările, 73% din femeile aflate sub observație au fost atacate fizic și 68% au fost amenințate cu o armă, 62% au fost violate de când au intrat în prostituție și 40% au fost constrânse peste voința lor să practice pornografia.

Aceeași doamnă Hughes arată că, indiferent că este sau nu legalizată prostituția, violența împotriva prostituatelor este la fel de mare. Legalizarea nu face decât să crească numărul prostituatelor și să dezvolte fenomenul, precum s-a constatat în Olanda, unde legalizarea a dus la creșterea prostituției și a traficului din cadrul său.

Nu am luat în discuție până acum motivele de ordin moral care ar trebui să ne preocupe când vrem să legalizăm prostituția. Ar trebui să ne gândim cu toții că instituția bordelului se află în opoziție și în conflict de interese cu familia, dacă ne mai aducem aminte de ea.

Dezvoltarea bordelurilor înseamnă slăbirea vieții de familie în societate prin infidelitatea bărbaților. Se va putea ajunge astfel la o gravă criză a familiei, precum în țările în care prostituția este legalizată sau în care există o importantă industrie a sexului. În Franța, Olanda și SUA, spre exemplu, rata divorțurilor este de aproape 70%.

Din cele arătate mai sus, rezultă cu claritate faptul că expunerea de motive a inițiativei parlamentare pentru legalizarea prostituției nu se susține, ci dimpotrivă se poate afirma că legalizarea prostituției duce la agravarea tuturor fenomenelor care o însoțesc: proliferarea bolilor cu transmitere sexuală, violență, traficul de minori și femei, creșterea infracționilor etc.

Legalizarea prostituției nu va duce la controlul acesteia, ci la dezvoltarea ei, precum s-a petrecut în Franța și în Olanda. Legalizarea prostituției oferă doar o acoperire pentru prostituția ilegală, cadrul necesar dezvoltării traficului de femei și a turismului sexual.

Prin turismul sexual, SIDA va prolifera în România ca urmare a importării ei prin turiștii străini și retransmisă populației prin prostituate. Cei care vor profita cel mai mult de pe urma legalizării prostituției vor fi patronii de bordeluri sau afaceriștii din lumea interlopă a afacerilor ilegale. Impozitele câștigate de stat vor fi cu mult mai mici decât impozitele produse de fenomenul infracțional dezvoltat prin legalizarea bordelurilor.

Pentru cei care doresc să se informeze mai mult, le stau la dispoziție cu un studiu pe care l-a realizat un centru pentru ocrotirea familiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Raduly Robert Kalman - apel pentru o reglementare corectă a finanțării recensământului populației din 2002;

Domnul deputat Ráduly Róbert. Se pregătește domnul deputat Ștefan Pășcuț.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să aduc în atenția Parlamentului României o problemă legată de organizarea și desfășurarea recensământului populației și a locuințelor din România în anul 2002. Și anume o problemă legată de finanțarea acestei activități, activitate care este și în opinia mea absolut necesară și care trebuie să aibă loc la data stabilită.

Așa cum bine se știe, conform precedentului, în 1992, această acțiune a fost finanțată integral de la bugetul central. Conform legislației în vigoare, aceasta este o acțiune de nivel național, drept pentru care, și acum după 10 ani de la recensământul din 1992, în 2002, această acțiune ar fi trebuit să fie finanțată exclusiv și în totalitate de la bugetul central.

Din nefericire, se pare că nu se va întâmpla așa. Atunci când am dezbătut cu responsabilitate, în această Cameră, bugetul de stat pe 2002, nu a fost inclusă expres nici o prevedere legată de acest buget, ceea ce lăsa atunci de înțeles că recensământul va fi finanțat din bugetul central. Între timp, Guvernul neavând surse, se pare din acest buget, a emis o reglementare de caracter secundar, nicidecum de nivel de lege, prin care unilateral, fără consultare, și fără un acord preliminar al autorităților locale, i-au obligat pe aceștia să suporte cheltuielile legate de recensământ.

Antevorbitorul meu a vorbit de prostituție și a pronunțat cuvântul viol. În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat cu finanțarea recensământului este o violare gravă a principiului autonomiei locale. Dar acest lucru este în sine grav, însă în practica aplicării acestei decizii unilaterale a Guvernului, s-a întâmplat un lucru și mai grav.

Așa cum se știe, săptămâna trecută, a plecat o scrisoare semnată de ministrul administrației publice, Octav Cozmâncă, și de ministrul finanțelor, domnul Mihai Tănăsescu, în care autoritățile administrației publice locale, consiliile locale și județene erau obligate ca să regândească bugetul pe anul în curs și să includă la cheltuieli sumele privind acoperirea cheltuielilor cu această acțiune, cu recensământul populației și al locuințelor din România în anul 2002. Nemaivorbind în primul rând de nelegalitatea modificării bugetului într-un termen atât de scurt, așa cum știm foarte bine, acest lucru nu este permis de reglementările în vigoare, unele consilii locale, în mod firesc, pentru că cel puțin în Legea 215 noi am scris că este autonomie locală în România, au refuzat să introducă în bugetul local pe baza unui ordin venit de sus aceste cheltuieli.

Și atunci ce s-a întâmplat? A doua zi dimineață, după luarea acestei decizii, contul lor la Trezorerie a fost blocat. Fapt fără precedent, după cunoștințele mele, în cei 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989 de când spunem că s-a terminat cu comunismul, s-a terminat cu reflexele comuniste, s-a terminat cu reflexele în care primul-secretar făcea tot ce voia într-un județ.

Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în 2002, în februarie 2002, în România, după 11 ani de la votarea, adoptarea Constituției României și contrar acesteia și contrar Legii administrației publice locale.

Dacă ar fi fost o altă soluție, în afară de acest act unilateral, și recurgerea la șantaj? Cred că da și cred că tocmai noi, Parlamentul României, în Legea 215/2001, am oferit această soluție Guvernului, generic vorbind, indiferent de coloratura politică. În art.8, am spus că "autoritățile administrației publice centrale vor consulta înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii."

Aici, dincolo de faptul că noi am prevăzut un parteneriat între autoritățile centrale și cele locale, acest parteneriat, în accepțiunea noastră, a celor care am votat această lege și am fost majoritatea în această Cameră, a fost că această colaborare între centru și autoritățile locale să fie bazată pe înțelegeri, pe decizii pregătite cu consens și adoptate după aceea. Asta este soluția de principiu.

Dacă există soluția practică sau dacă ar fi existat soluția practică, bineînțeles, aceasta ar fi fost sau ar trebui să fie în continuare o finanțare pe moment, dar pe baza acestei înțelegeri, de la bugetele locale, a cheltuielilor privind recensământul populației și al locuințelor, iar apoi la prima rectificare a bugetului de stat, aceste cheltuieli ar trebui să fie acoperite obligatoriu de la bugetul de stat.

Cred că ceea ce s-a întâmplat nu este legal, nu este nici măcar moral. Majoritatea dintre noi, membri ai Parlamentului și membri ai Guvernului, suntem creștini, chiar dacă unii dintre noi sunt liber-cugetători. Și așa cum cu toții știm, una dintre cele zece porunci, de secole, este să nu furi. Cred că este bine să ne gândim dincolo de legalitate, stimați colegi, și la moralitate. Cred că este bine ca fiecare în partidul, în grupul propriu să pună această problemă și să determinăm Guvernul să revină la calea cea bună, la calea parteneriatului cu autoritățile locale, la calea dialogului, pentru că așa este corect, asta este singura metodă principial corectă de conlucrare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - comentariu pe marginea inițiativei de modificare a Constituției;

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Pășcuț. Și ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș fi vrut să vorbesc astăzi despre starea sistemului energetic național, despre sănătate, despre învățământ sau apărare. Pentru că din toate aceste domenii vin în ultima vreme numai vești proaste. Din păcate însă va trebui să vorbesc despre noua inițiativă a premierului Năstase, modificarea Constituției.

De când se află la guvernare, P.S.D.-ul arată semnele din ce în ce mai accentuate ale dorinței sale de a-și transforma guvernarea într-un regim totalitar, de la condiționarea politică a primarilor, consilierilor locali și județeni, prin acordarea preferențială a unor sume de la buget, până la promovarea unor proiecte de legi nedemocratice și antiromânești (vezi Legea administrației publice locale) și acum propunerile de modificare a Constituției, astfel încât România să devină o republică parlamentară cu un președinte decorativ.

Asistăm cu fiecare zi care trece la transformarea P.S.D.-ului într-un partid-stat. Anularea alegerii directe a președintelui de către cetățeni ar fi și ultimul pas de făcut pentru că ar înlătura ultimul obstacol din calea eternizării P.S.D.-ului la cârma destinelor țării.

Ce urmărește de fapt marele gânditor politic, Adrian Năstase? Urmărește să evite confruntarea în viitoarele alegeri prezidențiale cu lideri carismatici ai unor partide din opoziție, precum Corneliu Vadim Tudor. Dacă modificarea Constituției s-ar petrece, poziția de la Cotroceni ar deveni neinteresantă de vreme ce din poziția de conducător al partidului de guvernământ, premierul de acum și de atunci, Adrian Năstase, ar putea nestingherit să se desfășoare ca unic lider al partidului-stat. Am avea atunci posibilitatea de a exersa pe un interval de timp oricât de lung guvernarea fără guvernare, care este marca actuală a echipei P.S.D., a Executivului.

Pentru aceste motive, nu pot fi de acord cu propunerea de modificare a Constituției, lansată de către premierul Năstase. Constituția României este încă proaspătă, are abia 10 ani și ar trebui aplicată și nu modificată. Numai că în ce privește aplicarea legilor și în ce privește orice act de guvernare care nu promit beneficii imediate de imagine, echipa domnului Năstase se îndeamnă mai greu sau deloc.

Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Ciontu - demers analitic legat de modificarea Constituției, unul dintre puținele lucruri care merg bine.

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În contextul european, România este un caz politic mai mult decât fericit. Ea nu cunoaște extremismul instituționalizat. Evident, există și printre români persoane care refuză sistemul politic democratic sau care aprobă politici și idei extremiste. Dar, din fericire, aceste persoane, probabil puține și izolate, nu au o portavoce politică.

Nu există, domnilor, o țară europeană dezvoltată în care să nu întâlnim un partid comunist sau neofascist ce refuză fățiș sau tacit sistemul democratic, militând pentru transformarea lui. Deși au o cifră electorală în general mică, aceste partide sunt maligne pentru că exacerbează disfuncționalități sistemice și pentru că, în caz de criză, reprezintă o amenințate efectivă la adresa regimului democratic.

Ei bine, printr-un paradox, acest fapt pare a indispune pe unii. În loc să constate sănătatea regimului democratic românesc, aceștia plăsmuiesc extreme și inamici. Cunoaștem bine mecanismul: inventând inamici, te transformi pe tine însuți în erou salvator. Numai că în actualul context internațional această plăsmuire artificială este mai mult decât dăunătoare.

În urmă cu câteva zile, unii lideri politici justificau schimbarea sistemului electoral și prin ideea că sistemul parlamentar poate bloca accesul la putere al liderilor partidelor extremiste, cum ar fi cazul președintelui Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

Doresc să apelez la luciditatea și la cultura politică, dacă o au, a acestor lideri. Extremismul presupune o ideologie a violenței care vizează discriminări sociale, religioase sau etnice și care-și propune, ca scop ultim, înlocuirea sistemului democratic cu unul autoritar sau totalitar. Nici urmă de astfel de idei în documentele programatice ale Partidului România Mare, doctrină, statut, program, în discursul senatorului Corneliu Vadim Tudor sau al celorlalți lideri ai Partidului România Mare. Pamfletul, specie literară, presupune aciditate și expresie energică. Dar nici măcar în pamfletele senatorului Corneliu Vadim Tudor nu veți găsi o expresie a ideologiei extremiste.

Și atunci, ne întrebăm în mod legitim: cui folosește această inventare de inamici? Poate doar adversarilor noștri politici în scopuri electorale, căci României nu. Acești domni politicieni care, de multe ori, încearcă să se identifice cu imaginea României, demonstrează că nu conștientizează că prin afirmațiile lor prejudiciază grav statul român.

În contextul luptei internaționale împotriva terorismului, și ce este terorismul dacă nu o dimensiune a extremismului, reprezintă o dovadă de iresponsabilitate să afirmi că peste trei milioane de români cu drept de vot, aproximativ un sfert din electorat, se identifică cu un partid extremist. Deci sunt la rândul lor extremiști. Îi invităm pe acești politicieni să folosească dicționarul explicativ al limbii române în care se arată că extremismul este acea atitudine doctrinară a unor curente politice care pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor.

Cine își urmărește unilateral interesele? Partidul România Mare care apără actuala ordine constituțională sau aceia care propun revizuirea Constituției pentru a atinge obiective de partid? Ce demers politic este mai radical decât revizuirea arbitrară a Constituției.

Uniunea Europeană și NATO nu vor accepta în rândurile lor o țară în care un sfert din populație este acuzată de extremism de o parte a propriei clase politice. Mai mult, cum este posibil ca la doar 12 ani de la Revoluție, unii politicieni să gândească modificarea sistemului politic pentru a bloca creșterea unui partid și pentru a lua electoratului dreptul de a-și decide singur soarta.

Domnilor, o spun cu fermitate și responsabilitate. Acest tip de acțiune politică ce urmărește interese personale, partinice, în dauna celor naționale și în dauna democrației reale, reprezintă un exemplu nefericit de gestionare a soartei României. Nu putem accepta un amatorism politic care ne propune schimbarea regulilor în timpul jocului doar pentru a ajusta ordinea constituțională unor interese de partid. Vrem să modificăm unul dintre puținele lucruri care merg bine.

Avem o Constituție europeană modernă, elastică. Să o revizuim doar pentru a asigura P.S.D.-ului o guvernare perpetuă, pentru a ajuta P.N.L.ul să-și depășească imposibilitatea cronică de a găsi un lider popular sau pentru a înlesni U.D.M.R.-ului demersul de a schimba caracterul național al statului român? Să recunoaștem: toate aceste deziderate exprimă fie mărunte interese de partid, fie reale amenințări la adresa democrației și a ordinii constituționale.

Din nefericire, România are alte numeroase probleme, probleme care afectează negativ viața de zi cu zi a cetățenilor acestei țări. Să le rezolvăm pe acestea și să nu creăm noi probleme, probleme fictive, doar pentru a le camufla pe cele reale.

Vă mulțumesc.

   

Prima parte a ședinței de astăzi a luat sfârșit.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

După pauză

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a putea începe ședința.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 345 de deputați sunt prezenți un număr de 272, 73 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie, pentru început, să vă supun atenției constituirea unor comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2000 privind organizarea și înregistrarea profesiei de consiliere în proprietate industrială;

Prima vizează medierea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și înregistrarea profesiei de consiliere în proprietate industrială. Sunt propuși colegii noștri: Bivolaru Ioan, Daraban Aurel, Fâcă Mihail - PSD; Buzea Valeriu - PRM, Palade Doru Dumitru - PRM, Anton Marin - PNL, Manolescu Oana - minorități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenții;

La Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenții: Bivolaru Ioan, Daraban Aurel, Fâcă Mihail de la PSD, Miclea Ioan și Palade Doru Dumitru de la PRM, Albu Gheorghe - PD, Erdei Dolóczki István - UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.272/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit;

Penultima comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.272/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit. Sunt propuși: Gubandru Aurel, Neamțu Horia Ioan și Selagea Constantin - PSD, Holtea Iancu - PRM, Cladovan Teodor - PD, Pop Napoleon - PNL, Sali Negiat - minorități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivate de libertate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivate de libertate. Sunt propuși: Bădoiu Cornel, Cășunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora toți de la PSD, Stoian Mircea și Palade Doru Dumitru - PRM, Mogoș Ion - PNL; și Székely Erwin Zoltán - UDMR.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (adoptată propunerea de respingere).  

Până când vom începe ședința de vot final, să parcurgem propunerile legislative rămase pe ordinea de zi. Aseară am amânat dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate. Comisia pentru muncă și protecție socială a propus respingerea acestui proiect.

Domnule deputat Buzatu, aveți cuvântul să susțineți propunerea de respingere.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării acestei propuneri legislative privind completarea Legii nr.189/2000 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, comisia a hotărât că această propunere nu poate fi acceptată și a propus respingerea acesteia, datorită faptului că această problematică a fost reglementată atât prin Legea nr.189/2000, cât și prin Legea nr.118 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945. Comisia își menține această propunere și rugăm colegii să voteze respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă din partea inițiatorilor sau din partea dumneavoastră dorește cineva să facă comentarii cu privire la această propunere. Nu.

Supun, în consecință, votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat propunerea de respingere formulată de către Comisia pentru muncă și protecție socială.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile de ocupație din Ardealul de Nord în perioada 30 august - 25 octombrie 1944 (adoptată propunerea de respingere).  

punctul 5 – Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor executate din motive etnice de către regimurile de ocupație din Ardealul de Nord în perioada 30 august 1940 – 25 octombrie 1944. Comisia pentru muncă și protecție socială, prin domnul deputat Buzatu, vă propune respingerea acestui proiect.

Vă rog, domnule deputat, să susțineți această propunere.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile de ocupație din Ardealul de Nord în perioada 30 august 1940 – 25 octombrie 1944 a fost discutată în ședința din 13 decembrie. comisia a propus respingerea acestui proiect de lege datorită faptului că această situație a fost reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 105 din 1999. Au fost inventariate toate situațiile, cum spuneam, acordarea unor drepturi și s-a ajuns la concluzia că Ordonanța Guvernului nr. 105 este acoperitoare pentru toate acestea. Pentru aceste motive, comisia propune respingerea și roagă pe colegii noștri să voteze pentru propunerea comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă inițiatorul sau careva dintre dumneavoastră dorește să intervină cu privire la această propunere? Nu.

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a proiectului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă rog să numărați voturile împotrivă. 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? În momentul în care v-am dat cuvântul, unde vă aflați, stimate coleg? Deși am întrebat dacă inițiatorul sau altcineva dorește să intervină. Bun. Poftiți atunci, însă vă rog să fiți atenți la desfășurarea lucrărilor ca să nu mă obligați să revin în timpul votului la dezbateri.

 
   

Domnul Pavel Cherescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să întreb comisia care adat avizul de respingere dacă a văzut documentele pe care le-am anexat. A ținut cont de acestea sau nu? (Se consultă cu domnul Buzatu în Banca comisiei sesizate în fond.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ca să nu mai veniți încă o dată la microfon, vă rog să vă exprimați pe fond cu privire la ceea comisia v-a prezentat. Doriți să vă mai mențineți în contradictoriu cu comisia?

 
   

Domnul Pavel Cherescu:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă mulțumesc.

Reiau, în consecință, votul. Am numărat câte voturi sunt împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

Deci sunt 249 voturi pentru, 26 împotrivă, nici o abținere. s-a respins propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state.  

Vă rog să urmăriți, în continuare, proiectul înscris la pct.15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinrea de către cetățenii români la ieșirea din țară a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state. Suntem în procedură de urgență. Comisia juridică de disciplină și imunități?

Cine este de la Comisia juridică, de disciplină și imunități? Poftiți. O susțineți dumneavoastră? Vă rog.

   

Domnul Emil Boc:

Domnilor parlamentari,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat în data de 6 februarie 2002 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2001. Având în vedere că suntem în procedură de urgență, vă propunem un timp de 8 minute, câte 2 minute pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi s-a adoptat această modalitate de dezbatere.

Vreți să vă susțineți și raportul, domnule deputat? Vă rog.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Menționăm că este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state. Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 20 decembrie 2002.

În Camera Deputaților, Comisia de politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege și, de asemenea, în cadrul comisiei au fost depuse amendamente de către domnii Kerekeș Karoly și Emil Boc.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și de către reprezentantul Guvernului s-a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților. Amendamentele propuse au fost respinse cu majoritate de voturi. Totodată, membrii comisiei au decis operarea în textul ordonanței de urgență a Guvernului a unor modificări redacționale, astfel cum se prezintă în anexa la prezentul raport. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți ordonanța și raportul comisiei și bineînțeles și cuprinsul legii.

La titlul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic aș semnala următoarele distinsului nostru coleg Boc. aici aveți: "Se aprobă ordonanța fără alte modificări". Din moment ce o să apară modificări în cuprinsul ordonanței ...

Stimați colegi,

Vă propun să votăm art.unic al legii după ce vom vedea dacă adoptăm modificările la ordonanță. De acord? Vă mulțumesc.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 și 2 vă rog să urmăriți modificările redacționale din raportul comisiei. Aici există și o greșeală de numerotare, de marcare, mai bine zis, pentru că literele a), b), c), comisia le-a marcat cu literele d) și f) din greșeală. Este vorba tot de a) b) și c). Așa este? Bun.

Cu aceste precizări, dacă aveți obiecțiuni la amendamentele redacționale.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partea introductivă care se propune ca amendament este în contradicție cu normele de tehnică legislativă și cu practica Consiliului Legislativ. textul propus de Guvern este corect. Vă rog să luați toate legile, toate ordonanțele și o să vedeți că referirea la temeiul constituțional are formularea din proiectul Guvernului, "în temeiul art.114 alin.4 din Constituție". Ca atare, propun respingerea acestui text.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Comisia își însușește această observație redacțională. În consecință, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei care ar urma, prin admiterea observației domnului ministru Gaspar, să se refere doar la cuprinsul art.1 și, de fapt, sunt câteva... uitați-vă la lit.c) final, "... cu durata șederii". Sunt îngroșate intervențiile comisiei.

Supun, în consecință, votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la art.1, așa cum este prezentat și cum l-a amendat domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Aici sunt observații? Comisia n-a avut, deci articolul 2 se votează în unanimitate.

urmăriți, vă rog, amendamentul 2 de pe lista amendamentelor respinse. Care dintre dumneavoastră dorește să intervină?

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am propus un articol nou după articolul 2, care cuprinde următorul text: "Prevederile art.1 alin.1 lit.a) (adică cu referire la prezentarea asigurărilor medicale...) nu se aplică în cazul cetățenilor români care călătoresc în țările cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale pentru acordarea asistenței medicale pe bază de reciprocitate în domeniul sănătății". Această modificare, acest amendament este în deplină concordanță cu o altă inițiativă legislativă a Guvernului, recent aprobată de noi, și care a trecut la Senat și poartă titlul: "Lege privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini în baza acordurilor înțelegerilor, convențiilor sau protocoalelor internaționale de reciprocitate în domeniul sănătății la care România este parte."

În aceste condiții, dacă sunt o serie de țări cu care avem convenții, acorduri bilaterale pentru acordarea acestei asistențe medicale, atunci nu văd rostul ca cetățeanul român, la ieșire din țară, la punctele de frontieră, să prezinte această asigurare medicală, dacă acest lucru nu-l cerem cetățenilor străini, care vin din țările cu care avem această convenție, acest acord. Acesta este amendamentul meu și rog plenul să susțină și să aprobe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Boc și apoi domnul general Abraham.

 
   

Domnul Emil Boc:

Amendamentul pe care l-am depus la acest proiect de lege figurează la pct.2 din raport și se corelează cu amendamentul depus de domnul Kerekeș Karoly.

Care este esența? Noi am apreciat, într-adevăr, că este inutil a cere cetățenilor români care părăsesc țara o asigurare de sănătate în cazul în care România a încheiat convenții reciproce de acordare a asistenței medicale pe bază de reciprocitate cu diferite state. Deci nu are sens să solicităm practic cetățeanului român să plătească de două ori același serviciu. O dată România plătește pe baza Acordului de reciprocitate, iar în al doilea rând cetățeanul român să mai aibă nevoie de o asigurare medicală când pleacă în străinătate în acele țări. Având în vedere acest argument, eu am propus completarea amendamentului domnului deputat Kerekeș Karoly cu următoarea formulă: "Lista țărilor cu care România a încheiat astfel de acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale este prezentată în anexă și face parte integrantă din prezenta ordonanță". Altfel spus, eu am cerut ca Guvernul, cel care are evidență oficială a tuturor acordurilor încheiate de România în materie de sănătate pentru acordarea asigurării și asistenței medicale în regim de reciprocitate, acele țări să fie trecute într-o anexă la această ordonanță, ca cetățeanul, atunci când dorește să părăsească țara, să poată consulta această ordonanță, să vadă această listă și să știe. Dacă plec în Ungaria am sau nu am nevoie, de exemplu, de asigurare medicală, dacă plec în Franța am sau nu am nevoie. Altfel, cetățeanul nu are de unde să știe cu ce țări România are încheiate asemenea acorduri de reciprocitate în materia asigurărilor medicale pe bază de reciprocitate.

De aceea, am solicitat Guvernului ca aceste țări cu care România are asemenea acorduri încheiate să facă parte din conținutul prezentei ordonanțe pentru a asigura o informare corectă și decentă a cetățenilor români cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească atunci când părăsesc țara. Credem că este o măsură care ar veni în sprijinul informării cetățenilor și ar corespunde și standardelor internaționale în materie de călătorie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, pentru deplina informare a colegilor noștri, poate vă referiți și la situația includerii pe lista țărilor care nu sunt țări europene și deci nu fac obiectul acestei reglementări și a acordurilor eventuale pe care le va încheia România ulterior. Cum se raportează la aceste situații propunerea dumneavoastră?

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum puteți observa, titlul ordonanței de urgență este acesta: "Ordonanța de urgență privind îndeplinrea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state". Deci nu este vorba doar de statele Uniunii Europene, conținutul ordonanței vizează și alte state. De aceea, nu este absolut nici o problemă dacă în conținutul anexei vor fi trecute și alte state cu care România are încheiate acorduri de reciprocitate în materia asigurărilor de sănătate, care vor fi încheiate în viitor. Foarte bine, vor fi publicate în Monitorul Oficial și în permanență Ministerul de Interne va aduce la zi această listă a țărilor cu care România a încheiat acorduri de reciprocitate și va asigura informarea acorectă a cetățenilor, nu? Avem un Minister al Informațiilor Publice, dacă nu cu informarea cetățenilor, cu ce să se ocupe?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, în Comisia de politică externă care și-a dat avizul în privința acestei legi am avut un amendament în ceea ce privește alin.2 la primul articol. Din păcate, nu am fost aici la discutare, dacă îmi permiteți să prezint argumentele pentru care am susținut...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu putem introduce o asemenea practică după ce am votat, v-aș ruga foarte mult să înțelegeți.

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vizavi de observațiile făcute la textul art.21 la amendamentul propus, noi suntem de acord cu acesta, el venind în întâmpinarea măsurilor adoptate de către statul român de a proteja cetățeanul român și atunci când se găsește în străinătate, în situații de urgență, deoarece este vorba de asistența medicală de urgență și, mai mult, este o chestiune care vine în acord cu noile orientări privind integrarea noastră în Comunitatea Europeană. De aceea, suntem de acord cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-ați pronunțat cu privire la celălalt amendament al domnului deputat Boc, cu lista.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Da. În legătură cu amendamentul cu lista suntem de acord și cu acest amendament. Ar trebui, după opinia noastră, completat doar cu un fapt, că și acordurile celelalte care vor fi încheiate de România să intre în prevederile actului normativ în cauză, să nu fim obligați pe parcurs ca să modificăm lista pe baza unor prevederi, așa cum se adoptă actele normative în prezent la nivelul Parlamentului. Cred că ar trebui introdusă, și nu am formularea în acest moment, și posibilitatea ca noile acorduri care se încheie privind asistența medicală automat să fie completată lista anexă. Dacă îmi permiteți, în câteva minute, mă gândesc la formulare.

De asemenea, aș face o observație aici, dacă inițiatorul este de acord, "Lista țărilor cu care România a încheiat acorduri...," să tăiem cuvântele "astfel de" "...a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță." Deci cuvintele "astfel de" este în plus, după opinia noastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dacă tăiem astfel, atunci trebuie să numim acordurile, deci "acorduri, înțelegeri, convenții de asistență medicală".

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Da, dar implicit referindu-se la o chestiune determinată, în opinia noastră se subînțelege faptul că numai la acordurile privind asistența medicală, deoarece textul are o legătură nemijlocită unul cu celălalt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Încercați cu domnul ministru Gaspar să faceți textul la care v-ați referit.

Domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu sugerez, pentru a rezolva și ipoteza pe care dumneavoastră ați învederat-o, ca, totuși, acestui alineat, cu care sunt de acord, să-i dăm o altă redactare, pentru a menționa și actele care sunt prevăzute la alineatul precedent, prevăzute în față și aș spune așa că: "Prevederile alin.1 se aplică pentru acordurile, înțelegerile, convențiile sau protocoalele încheiate de România, menționate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță, și actelor internaționale ce se vor negocia."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș supune atenției faptul că, dacă noi adoptăm acest text, lista trebuie deja întocmită.

Imediat o să vă prezinte domnul general Abraham textul îmbunătățit al amendamentului domnului deputat Boc.

Domnule general, sunteți gata? Vă rog. Deci, textul dumneavoastră ar fi un fel de alineat nou la amendamentul domnului Kerekes. Poftiți.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Noi propunem formularea următoare: "Lista țărilor cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale pentru acordarea asistenței medicale pe bază de reciprocitate va fi întocmită de Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății și Familiei și va fi publicată în Monitorul Oficial, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Cu aceste observații supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Kerekes, de a se introduce un nou articol 21, amendament care este completat și de amendamentul domnului Boc, reformulat cum v-a propus domnul general Abraham.

Supun votului întregul art. 2, în aceste condiții. Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere s-a votat aceste două amendamente și, în consecință, în cuprinsul ordonanței se introduce art. 21, alcătuit din două alineate.

La art. 3 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis în unanimitate.

În aceste condiții revin la articolul unic al proiectului de lege, cu precizarea că textul, prin consecința celor votate de dumneavoastră, va avea următoarea formulare: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 din 25 octombrie 2001 privind ... publicată… cu următoarele modificări și completări:..."

Cine este pentru cuprinsul articolului unic în această reformulare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi s-a adoptat acest proiect de lege.

Stimați colegi,

Ar urma ședința de vot final, constat însă că în sală prezența este, să-i zic, aproximativă. Aș ruga toți liderii grupurilor parlamentare să-și invite în sală colegii pentru a putea parcurge lista proiectelor înscrise la vot final.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2001 pentru modificarea art. 43 alin (1) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.  

Până atunci, vă propun să mai luăm un proiect, respectiv cel de la pct.18: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2001 pentru modificarea art. 43 alin. 1 din Legea audiovizualului, nr.48/1992. Suntem în procedură de urgență.

Comisia de cultură, vă rog să propuneți timpii de dezbatere. Rog stafful să cheme și comisiile care s-au retras pentru a întocmi rapoarte, pentru a dezbate proiecte, să vină în sală.

Domnule Popescu, chemați toate comisiile: Comisia juridică, Comisia de apărare, Comisia de politică externă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Noi vă propunem două minute. Este doar o chestiune tehnică și foarte simplu de rezolvat și vă propunem să adoptați, doamnelor și domnilor, raportul comisiei noastre așa cum a fost el redactat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de dezbatere făcută de domnul președinte Mihai Mălaimare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 193/2001? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic? Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care, de fapt, modifică art. 43 alin. 1 din Legea nr. 48. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs proiectul legii și ordonanța de urgență. Este vorba de o lege care se votează în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a votat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 193/2001, în condițiile de cvorum anunțate.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 574/2001.  

Următorul. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 574/2001. Tot procedură de urgență. Comisia de cultură este rugată să prezinte timpii de dezbatere.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi vă propunem trei minute, având în vedere că este vorba de modificarea titlului și a unui articol și vă rugăm să aprobați raportul comisiei noastre, așa cum a fost el redactat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu propunerea de dezbatere a comisiei? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți, stimați colegi, proiectul de lege și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, urmăriți, vă rog, amendamentul 1 al comisiei. O ușoară precizare cu privire la precizarea articolului din ordonanță care se modifică.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1, cu privire la titlul legii? Nu aveți. Admis amendamentul. În consecință, titlul legii va fi modificat corespunzător.

La art. I vă rog să urmăriți amendamentul 2 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu aveți. Admis amendamentul 2 în unanimitate. În consecință, art. I va avea alcătuirea rezultată din votul dumneavoastră.

Articolul II dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Constatați, vă rog, că s-au dezbătut și votat toate textele acestui proiect de lege. Acesta are un caracter ordinar. În consecință, îl supun votului dumneavoastră, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat acest proiect.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Comisia pentru buget? Domnul deputat Grigoraș.

Aveți proiectul de la pct. 20, cu Ordonanța de urgență nr. 194/2001. Aveți delegație permanentă de la domnul președinte Florin Georgescu.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2001, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea și adoptarea cu amendamentul din raport, este o lege ordinară, vă propunem timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți raportul, în paralel cu textul legii și a ordonanței de urgență.

La titlul proiectului de lege dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege, semnalez comisiei... Domnule Grigoraș, din moment ce ați intervenit cu o modificare, se impune, stimați colegi, adăugirea "cu următoarea modificare".

Deci, textul articolului unic ar urma să fie formulat astfel: "Se aprobă Ordonanța nr. ... cu titlu… și publicată în Monitorul oficial… să nu uitați, domnule Grigoraș – cu următoarea modificare: ...".

Cine este pentru acest conținut al articolului unic? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Articolul I, partea introductivă. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct. 1 și 2 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 3 vă rog să urmăriți în raportul comisiei permanente amendamentul nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveți.

În aceste condiții, se admite amendamentul și se modifică pct. 3 din ordonanță.

Semnalez comisiei faptul că în cuprinsul legii de aprobare va trebui să facă mențiunea: punctul cutare se modifică în felul următor:...

La pct. 4 din ordonanță dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 5. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 6 și 7 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 8, 9, 10, 11 dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 12, 13? Nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

La pct. 14, 15, 16 și 17 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Articolul II. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. III? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. IV, V și VI din ordonanță, VI fiind ultimul, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Parcurgând și adoptând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Întrerupem dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi pentru a vă supune lista proiectelor înscrise pentru ședința de azi, destinată votului final.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului (adoptată).

Prima este propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatului Poporului, lege care urmează să se voteze în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Boc vrea să explice votul, probabil.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susținut această propunere legislativă, atât în comisii, precum și prin votul din plenul Camerei Deputaților.

Am votat pentru, întrucât am apreciat că această instituție, Avocatul Poporului, are nevoie de reguli precise, clare, de adaptare la statusul pe care această instituție îl are în alte țări ale Uniunii Europene și prin acest proiect de lege pe care l-am adoptat astăzi contribuim oarecum la compatibilizarea acestei instituții cu organismele similiare din țările Uniunii Europene.

Prin această inițiativă se asigură întărirea autonomiei și independenței Instituției Avocatului Poporului, de asemenea, dăm posibilitatea Instituției Avocatului Poporului să-și înființeze, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului birouri teritoriale în teritoriu, pentru a răspunde mai bine nevoilor cu care se confruntă cetățenii în raporturile cu administrația publică.

Și, nu în ultimul rând, am realizat o coordonare a acestei instituții, a atribuțiilor acestei instituții cu alte instituții din sistemul nostru constituțional, și anume, vom da posibilitatea ca atunci când Curtea Constituțională va fi sesizată cu obiecții de neconstituționalitate vizând încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, această instituție, adică Avocatul Poporului, să fie consultată și avizul Avocatului Poporului să fie trimis Curții Constituționale.

De asemenea, credem noi că este foarte important următorul lucru, și anume: atunci când această instituție, Avocatul Poporului, va constata că soluționarea cererii cu care a fost sesizată este de competența autorității judecătorești, Avocatul Poporului se va putea adresa, după caz, ministrului justiției, Ministerului Public sau, după caz, președintelui instanței de judecată, potrivit competenței acestora, care sunt obligați să comunice măsurile luate. Fără a avea de-a face cu o intruziune în sfera puterii judecătorești, totuși, vom putea asigura și vom putea realiza un anumit control asupra "tergiversărilor" care se exercită de către instanțele judecătorești, iar Avocatul Poporului va fi în măsură să dea răspuns cetățenilor cu privire la aceste tergiversări și abuzuri care se săvârșesc în instanțele judecătorești.

Iată de ce, cred că am dat un vot extrem de pozitiv și încă o dată reamintim susținerea noastră pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii partidelor politice, nr.27/1996 (adoptat).

La pct. 2 de pe lista votului final, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 27/1996, lege ce urmează să fie votată, de asemenea, în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri?

O voce din sală:

Anunțați înainte numărul de voturi pentru.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Încă o dată vă rog să vă exprimați votul, cei care ați votat pentru proiectul de lege înscris pe lista votului final la pct. 2, privind modificarea unui articol la Legea partidelor politice.

Cine este pentru? 177 voturi pentru, 36 împotrivă.

Abțineri?

Voci din partea stângă a sălii:

Suntem 46!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

48 împotrivă, au mai venit încă...

Abțineri? Nu sunt.

Cu 177 pentru, 48 împotrivă s-a adoptat proiectul de lege pentru modificarea Legii partidelor politice.

Domnul deputat Moiș dorește să explice votul negativ al Grupului parlamentar PRM. Poftiți.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Două considerente am avut în vedere, Grupului parlamentar al Partidului România Mare, când am votat împotriva acestui proiect de lege organică.

Primul dintre ele. Prin acest proiect de lege se dorește finanțarea partidelor care nu au reușit să intre în Parlamentul, datorită faptului că nu au îndeplinit pragul electoral. Unele partide au reușit să intre în Parlament pe lista comună, dar parlamentarii, odată ajunși în Camera Deputaților, nu au reușit să facă un grup parlamentar și, sigur, potrivit Legii partidelor, aceste partide nu au fost finanțate.

Prin acest proiect de lege nu se face altceva decât să se "fenteze" Legea partidelor și să se finanțeze partide politice care nu au reușit să îndeplinească pragul electoral. Din punctul nostru de vedere, ni se pare acest proiect de lege cel puțin imoral, să finanțăm partide de buzunar, care n-au reușit să treacă pragul electoral, dar, iată, prin acest artificiu, ele vor fi finanțate la fel ca partidele mari, care au făcut eforturi de organizare și materiale, pentru a reuși să intre în Parlament.

Al doilea motiv pentru care am votat împotrivă este acea prevedere constituțională, de care facem uz după cum avem interesul. Când partidul de guvernământ majoritar are interesul să "trântească" un proiect de lege care presupune cheltuieli bugetare, motivează foarte sec: "Nu ați indicat sursa de finanțare!" De această dată, la Comisia juridică, unde s-a discutat proiectul de lege, nimeni nu a mai luat în considerare propria obiecție de motivare și de indicare a sursei de finanțare, s-a "tras perdeaua" peste această prevedere constituțională și iată că prin acest proiect de lege se mai împovărează încă o dată bugetul.

Să nu vă mirați, în aceste condiții, că Fondul Monetar Internațional nu agreează politica financiară dusă de către România în acest moment.

Pentru aceste două considerente, Partidul România Mare a votat împotriva proiectului de lege, pe care îl considerăm neconstituțional și esențialmente imoral. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule coleg.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. 1 lit (a) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru (adoptată).

Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 271 voturi pentru, 1 împotrivă, nici 1 abținere, s-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, lege ordinară. O supun votului dumneavoastră în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă și 2 abțineri, deci, 269 pentru, s-a aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1999 pentru modificarea Legii bancare nr.58/1998 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1999 pentru modificarea Legii bancare nr. 58/1998. Supun votului dumneavoastră acest proiect, în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2001 pentru scutirea de la plata obligațiilor bugetare aferente minelor și carierelor închise, aflate în conservare (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2001 pentru scutirea de la plata obligațiilor bugetare aferente minelor și carierelor închise aflate în conservare. Votăm potrivit art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2001 pentru completarea art. 4 din Legea nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2001 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor. Votăm în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Drumurile publice nu făceau parte dintr-un minister condus de liderul Partidului Democrat, care votează acum împotrivă? O să-l informez pe domnul Băsescu despre cum i-ați votat proiectul de lege.

   

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Nu se fac comentarii și nu se vorbește în timpul votului, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

27 voturi împotrivă.

Stați puțin, să numărăm din nou voturile pentru.

Voturi pentru aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2001? 218 voturi pentru.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 218 voturi pentru și 27 voturi împotrivă s-a adoptat Proiectul de Lege privind aprobraea Ordonanței de urgență nr. 160/2001.

Poftiți, pentru explicarea votului, reprezentantul Partidului Democrat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să nu mai interveniți de la tribună privind modul cum ne organizăm noi votul. Am hotărât în grupul parlamentar să votăm împotrivă și am să justific eu acest lucru.

Această lege privind fondul special al drumurilor, ca intenție, este foarte bună, o știe toată lumea, dar modificările aduse prin Legea nr. 264, care modifică modul în care se recuperează taxa de drum, implică foarte multe în economia națională. După cum știți, chiar de la această tribună, am încercat să arăt, la vremea respectivă, implicațiile pe care le are recuperarea taxei de drum, în special în agricultură, unde, practic, din cele 2 mii de miliarde, care ar fi trebuit să se recupereze de la taxa de drum, în prezent s-au recuperat numai 30 de miliarde, iar solicitările au fost la nivelul a 600 de miliarde.

Referitor, în mod concret, la Ordonanța nr. 160, punctul nostru de vedere privind votul negativ pe care l-am dat se datorează în special eliminării esenței modificării Legii nr. 254, făcută acum aproape un an de zile, prin care se elimina în mod concret posibilitatea recuperării taxei de drum. Mai bine zis, nu pot fi niciodată achiziționate combustibil și produse petroliere de la producători direcți sau importatori, fără a fi inclusă taxa de drum.

Această ordonanță nr. 160 permite, sub o motivație, că poate fi achiziționat pentru rezerva de stat, dar însuși din textul acestei ordonanțe se vedere foarte clar că nu se referă la esența legii, care înseamnă carburant auto, ci produse petroliere. Or, numai carburantul auto este cel utilizat pe drumuri și poate fi, într-adevăr, inclus în taxa de drum, produsele petroliere urmează să intre într-un proces de rafinare și prin această lege se permite, în mod clar, iar obținerea de rezerva de stat a unor produse petroliere, fără să aibă taxa de drum, ne duce cu gândul că anumite rafinării pot să obțină anumite avantaje. Și ne întrebăm, care rafinării? Rafinăriile Petromului n-au nici un fel de problemă, fiindcă sunt în comun cu distribuitorul, înseamnă că sunt altele, care sunt private, și, sigur, una dintre ele este cea mult discutată: Rafo Onești.

Acesta este punctul de vedere pe care îl are Partidul Democrat și pentru care a votat împotriva acestei ordonanțe. Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind Legea transportului în regim de taxi (adoptată).

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă privind Legea transportului în regim de taxi. Lege ce urmează să fie votată în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri și 270 de voturi împotrivă, s-a adoptat.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală (adoptată).

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală ce se votează în condițiile art. 74 alin. 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

270 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abținere.

Explicație de vot, domnul deputat Boc, din partea Partidului Democrat.

   

Domnul Emil Boc:

Partidul Democrat a inițiat și a votat acest proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 215. Am urmărit, prin acest proiect, două lucruri. În primul rând, să extindem regimul incompatibilităților consilierilor locali și la consilierii județeni. Și, în al doilea rând, am urmărit aplicarea de îndată a regimului incompatibilităților pentru toate categoriile de consilieri, fie că sunt județeni sau locali.

Victoria este doar pe jumătate. Proiectul a ieșit doar pe jumătate din plenul Parlamentului, în sensul că am reușit să extindem regimul incompatibilităților și pentru consilierii județeni, pentru că era vorba de o scăpare a legii, dar, din nenorocire, nu am reușit să extindem acest regim al incompatibilităților pentru toate categoriile de consilieri, începând cu 2002, și am amânat, se pare, acest lucru, pentru mai târziu.

Credem că acest lucru trebuie să fie corectat la Senat. Altfel spus, am câștigat o bătălie, dar nu și războiul. Vreau să fim bine înțeleși, războiul nu este împotriva PSD-ului, ci este împotriva corupției. Și sperăm că, în acest sens, vom avea aliați de partea noastră în Senat, toate grupurile parlamentare, pentru a da un vot împotriva scurgerii banului public din administrația locală în mâinile unor persoane care se află într-o situație de incompatibilitate.

Și spun acest lucru nu pentru că am avea noi ceva cu PSD-ul, ci vrem să respectăm programul de guvernare propus de către Guvernul PSD. Și, în acest context, îmi permit doar să-l citez pe premierul Adrian Năstase: "Corupția înseamnă cumpărare de privilegii false, care afectează drepturile celorlalți și care duce în timp la blocarea sistemului." Iată, este vorba de cumpărarea de privilegii false, de a avea în plus un loc într-un consiliu de administrație, prin care, după aceea, tu să-ți decizi în consiliul județean sau local salariul, contractele ș.a.m.d.

Citez în continuare din discursul premierului Adrian Năstase (și poate acest lucru ar fi trebuit să fie pus pe frontispiciul Senatului, când se va discuta acest proiect de lege în Senat): "Nu ne aflăm la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflăm la guvernare pentru un salariu mai mare, pentru o mașină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăți. Sunt lucruri clare, sunt adevăruri evidente, pe care în mod normal nu ar fi fost nevoie să le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare că nu au înțeles acest lucru."

Noi am înțeles acest lucru, domnule prim-ministru, și am propus acest proiect de lege și l-am votat. Se pare că mingea este în terenul dumneavoastră, ar trebui ca la Senat acest proiect de lege să treacă în această formă, dacă aceste cuvinte reprezintă într-adevăr punctul de vedere al partidului de guvernământ. Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Grupul parlamentar PD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la explicarea votului, la ultima propunere legislativă. Domnul deputat Dobre, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Paul Victor Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Alături de colegii de la PD, și liberalii consideră că acest proiect de lege pleacă incomplet din Camera Deputaților, motivat de faptul că o lege nu poate fi aplicată în trepte, cu atât mai mult cu cât această lege se referă la o structură fundamentală a statului: administrația publică locală. Există un conflict de interese evidente între calitatea de consilier ales și aceea de membru al consiliului de administrație al unei societăți de interes local, pentru că nu mai știm cine pe cine controlează.

De altfel, recenta ordananță de Guvern prevede că nu poate fi un consilier local membru într-un consiliu de administrație al unei societăți care are un contract cu o autoritate publică locală. Or, toate societățile de interes local au contracte de acest fel, deci, sunteți, domnilor, în momentul de față, într-o divergență cu propriul dumneavoastră Guvern. Una a dispus Guvernul prin ordonanță, alta a votat aici majoritatea parlamentară.

Spre deosebire de colegul meu, domnul Boc, eu nu am nici o speranță că această lege va fi corectată la Senat. Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Șieu, județul Maramureș (adoptată).

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Șieu, județul Maramureș. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Legea 10/2001 (adoptată propunerea de respingere).

Ultimul proiect înscris pe lista votului final de azi este Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Comisia a dispus respingerea propunerii. Am dezăbătut ieri această propunere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? 216 voturi pentru respingere.

Împotriva respingerii? 44 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 216 pentru și 44 împotrivă, s-a respins propunerea legislativă.

   

Epuizând lista voturilor finale trecem, la proiectele înscrise pe ordinea de zi. Vă rog să rămâneți în sală, ca să le putem și vota! Putem termina ședința de astăzi până la ora 13,00, dacă rămâneți în sală!

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2001 privind asigurarea unor fonduri pentru finanțarea construcției de locuințe pentru tineret și săli de sport.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind asigurarea unor fonduri pentru finanțarea construcției de locuințe pentru tineret și săli de sport. Procedură de urgență.

Domnule deputat Grigoraș, propuneți, vă rog, timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a decis ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2001 să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată de Guvern. Este o lege ordinară, propunem 6 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Domnul Damian Brudașca dorește să intervină. Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

O chestiune de ordin general, vă rog să-mi permiteți, vizavi de această propunere legislativă. Eu apreciez că este foarte important să se accelereze activitatea de construcții de locuințe pentru tineret și nu în ultimul rând și cele care privesc crearea de facilități pentru sport.

Constat, însă, că există și în acest domeniu, ca și în altele, o duplicitate extraordinară între ceea ce gândește Guvernul și ceea ce ne propune spre a legifera. Am solicitat pe parcursul anului trecut, în mai multe rânduri, finalizarea lucrărilor de construcție la blocurile de tineret de pe strada Tineretului din Cluj-Napoca și, totodată, fonduri pentru încheierea lucrărilor de construcție la sala de sport din Huedin. Constat că, de fiecare dată, oricare dintre ministerele cărora m-am adresat în acest sens a "pasat" responsabilitatea realizării unor asemenea obiective, care se adresează exact acelorași categorii ca și proiectul de lege care ne este supus spre rezolvare.

Eu aș sugera ministerelor de resort ca, înainte de a se lansa în asemenea acțiuni, pur de imagine, să aibă în vedere în primul rând încheierea lucrărilor de construcții la obiectivele care sunt în momentul de față în faze finale. A începe și a nu mai termina o serie de obiective foarte importante ne aduce aminte de mitul Meșterului Manole, care presupune și un sacrificiu în vederea realizării acestor obiective.

Prin urmare, ca reprezentant al Partidului România Mare, solicit ministerului de resort și Ministerului Tineretului și Sportului să-și coalizeze acțiunile pentru ca, în primul rând, să se finalizeze ceea ce a început să se construiască și după aceea să ne lansăm în proiecte, care, cu o politică similară, n-au șanse, dacă se schimbă Guvernul, să fie continuate lucrările. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși sunt vreo 5 intrări și ieșiri din sală, socotesc că nu sunt suficiente pentru a vă permite să părăsiți sala atât de curânt. Observ și următoarea stratagemă: cei din dreapta ies prin stânga, ca să dea impresia că pleacă din sală cei de la putere; cei din stânga ies prin dreapta, ca să dea impresia că opoziția părăsește sala. V-aș ruga să aveți, totuși, răbdare, să rămânem măcar încă 2 ore în sală, ca să putem parcurge proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Voci din Grupul parlamentar al PRM:

Haideți să facem un apel nominal!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege și al ordonanței.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 2 și 3, care ese ultimul. Nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Este vorba de un proiectul de lege cu caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unaminitate, s-a votat acest proiect.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar.  

Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar.

Comisia pentru buget, vă rog să propuneți timpii de dezbatere. Domnul deputat Grigoraș.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget propune dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2001 în forma prezentată de Senat. Este o lege ordinară, propunem 5 minute timp total și 1 minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul celor două articole ale ordonanțe. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră acest proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanțate direct din fonduri nerambursabile N.A.T.O.  

Proiectul de Lege privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenit sau finanțate direct din fonduri nerambursabile NATO.

Comisia pentru buget, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Să vorbească întâi inițiatorul, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului, cine este prezent? Vă rog, domnul ministru, prezentați-vă, pentru stenogramă și pentru colegii noștri.

 
   

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat Ministerul Educației și Cercetării):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Actele normative adoptate, cele în curs de elaborare și adoptare, inclusiv Planul național de cercetare, dezvoltare, inovare, toate eforturile naționale, fundamentate prin politica din acest domeniu, vor conduce la importante modificări structurale, de natură a contribui la crearea condițiilor favorabile integrării comunității științifice și tehnologice românești în sistemul științific și tehnologic euroatlantic.

Instrumentul principal de realizare a politicii de cercetare, dezvoltare la nivelul Alianței îl constituie Programul științitific NATO. Participarea cercetătorilor români la Programul științific al NATO va contribui la eficientizarea și alinierea economiei noastre la nivelul european de competitivitate industrială și tehnologică și la promovarea excelenței în cercetare, în general.

De aceea, este necesar ca facilitățile și stimulentele care se aplică în țările partenere să fie prevăzute și în cadrul legislativ pentru participanții români, astfel încât aceștia să nu fie defavorizați în competiția cu omologii lor din alte țări partenere. Deci, vă rugăm să aprobați acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind scutirea de la plată a drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanțate direct din fonduri nerambursabile NATO, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Guvern. Suntem în prezența unei legi ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbatere? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

E frumos marșul acesta triumfal care se aude de la un telefon mobil, dar, poate, îl opriți, totuși... Mulțumesc foarte mult.

Art. 1, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 2 și 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatând că e vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră acest proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate s-a adoptat proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 25 alin (1) din Ordonanței Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare.  

Următorul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut în art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și funcționării activității de cercetare-dezvoltare.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Adrian Câmpuran:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin aprobarea acestui act legislativ se acordă șansa unui număr de aproape 96 de institute și stațiuni de cercetare din agricultură să se reorganizeze până la 31 martie. Altfel, acestea ar urma să nu își mai poată desfășura activitatea, având în vedere că reorganizarea lor nu a putut fi realizată, fiind dependentă de modul de aplicare a Legii nr. 169/1997 referitoare la modificarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar și a Ordonanței de urgență nr. 189/1999.

Deci, vă rugăm să aprobați prorogarea până la 31 martie a termenului de aplicare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Baciu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru învățământ.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect a fost la comisia noastră, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

În spatele acestui articol unic, destul de sec și destul de abstract, se ascunde o chestiune foarte importantă care trebuia rezolvată, și noi am considerat că trebuie să o rezolvăm cât mai repede.

Vreau să vă spun, înainte de a mă referi direct la acest articol unic, la ordonanța ca atare, că legislația actuală în România privind cercetarea-dezvoltarea este foarte stufoas㠖 o mulțime de ordonanțe, o mulțime de legi. Va trebui ca, într-un timp foarte scurt, să ne concentrăm, să depunem eforturi pentru a o simplifica și o a oferi cercetării românești un cadru legislativ adecvat, simplu și eficient. Deocamdată însă, o mulțime de institute de cercetare-dezvoltare nu pot fi reorganizate pentru că nu s-au aplicat până la capăt legile pământului. Știți ce greu se aplică la noi și cât durează aplicarea acestor legi importante – legile fondului funciar.

95 de institute și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii și industriei alimentare nu se pot reorganiza în acest moment pentru că nu știu de ce pământ dispun, pentru că nu este clară încă, nu este dusă până la capăt aplicarea legilor fondului funciar.

Vreau să vă spun că inițiatorul a venit cu o solicitare modest㠖 a cerut prorogarea, prelungirea acestui termen de restructurare a acestor instituții până la 31 martie. Eu am fost autorul, și de aceasta am și venit la microfon, al amendamentului care prelungește acest termen, sau dacă doriți mai pretențios, prorogarea aceasta până la 31 decembrie 2002. Este o chestiune foarte importantă, deși eu mă îndoiesc că, până în 2002, legile fondului funciar se vor aplica până la capăt și aceste institute vor reuși să se restructureze. Dar, până una-alta, să le dăm acest respiro până la 31 decembrie și, dacă va mai fi cazul după aceea, vom mai vedea. De aceea, eu vă rog cu tot respectul să votăm această ordonanță foarte importantă, deși, repet, sună sec și abstract, având un singur articol, dar în spatele ei se ascunde o nevoie mare a cercetării-dezvoltării românești.

Vă mulțumesc pentru încrederea acordată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule Baciu.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Atunci, trecem al dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. Vă rog să le urmăriți în raport pe acestea și în paralel cu raportul.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1 din raport. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.1. Nu aveți. Amendamentul de la pct.1 a fost adoptat în unanimitate și, în consecință, articolul unic se modifică în mod corespunzător.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al ordonanței, urmăriți amendamentul de la pct.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la pct.2 și, în consecință, textul articolului unic al ordonanței se va modifica în mod corespunzător.

Parcurgând textele acestui proiect de lege calificat favorabil, după cum ați auzit și de către comisie și de către inițiator, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră proiectul, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2001 privind majorarea capitalului social al Societății Comerciale Compania națională de transporturi aeriene - TAROM S.A., prin conversia în acțiuni a creanțelor unor unități de aviație civilă.  

Următorul, cel de la pct.25, privește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2001 privind majorarea capitalului social al Societății Comerciale "Compania Națională de Transporturi Aeriene TAROM" S.A.

Este procedură de urgență. Rog reprezentatul Comisiei pentru industrii și servicii, pe domnul deputat Raduly, să prezinte timpii de dezbatere.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Datorită faptului că în comisie au fost prezentate numai amendamente de tehnică legislativă, vă propun 10 minute pentru dezbatere în total și 2 minute de intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină cu precizări prealabile. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic din lege. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2. Comisia propune completarea acestuia cu precizarea că aprobarea se face cu modificările pe care le vom dezbate în continuare. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveți. Amendamentul de la pct.2 a fost admis și, în consecință, textul articolului unic al legii va fi modificat astfel.

Titlul ordonanței de urgență. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Nu. Amendamentul de la pct.4 a fost admis și, în consecință, art.1 alin.1 se va modifica corespunzător.

La art.1 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate. În consecință, alin.2 se va modifica în mod corespunzător votului dumneavoastră.

La art.2, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.6, care cuprinde o singură precizare tehnologică. Nu aveți obiecțiuni. Amendamentul de la pct.6 a fost admis și, în consecință, noua redactare a art.2.

Vă rog să constatați că am parcurs și proiectul de lege și textul ordonanței de urgență. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. În consecință, supun proiectul votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a votat și acest proiect.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/2001 privind unele măsuri de administrare și gestionare a rezervei de mobilizare.  

Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.185/2001 privind unele măsuri de administrare și gestionare a rezervei de mobilizare.

Procedură de urgență. Reprezentantul Comisiei pentru industrii și servicii are cuvântul.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Datorită faptului că la comisie nu a fost prezentat în termenul stabilit nici un amendament, comisia propunându-vă adoptarea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanței de urgență în forma prezentată de inițiator, vă propun 5 minute pe total și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină cu vreo precizare prealabilă. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Art.3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, 6 și 7, care este ultimul. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, supun votului dumneavoastră proiectul, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat acest proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2001 pentru completarea articolului 3 din Ordonanței Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unității 2 din cadrul obiectivului de investiții Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 Mwe.  

Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2001 pentru completarea art.3 din Ordonanța Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării Unității nr.2 din cadrul obiectivului de investiții "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă 5x700 Mwe".

Domnule deputat Raduly, aveți cuvântul, pentru a propune timpii de dezbatere, având în vedere că este procedură de urgență.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând cont de faptul că la comisia sesizată în fond a fost prezentat un singur amendament de fond, este adevărat, amendament care a fost adoptat și propus spre adoptare și plenului Camerei Deputaților de către comisie, vă propunem 10 minute în total și 2 minute de intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Urmăriți amendamentul de la pct.2 – dispoziția de aprobare a ordonanței ar urma să fie completată cu sintagma "cu următoarele modificări, ca urmare a intervențiilor în cuprinsul ordonanței".

Domnul deputat Leonăchescu are o propunere de redactare.

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea mea de îmbunătățire a redactării se referă la modul în care scriem unitatea de măsură megawați electrici. "w" trebuie scris cu "w" mare, fiindcă se referă la inițiala unui nume celebru - Watt. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de o precizare redacțională corectă.

Supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic în formularea comisiei și cu propunerea domnului deputat Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3 care se referă la scrierea corectă a unității pentru putere. Dacă sunteți de acord cu amendamentul de la pct.3. Mulțumesc. Votat în unanimitate. În consecință, în titlu se va face precizarea de rigoare.

Textul articolului unic al ordonanței. Urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.4 a fost votat în unanimitate și, în consecință, textul articolului unic se va modifica așa cum a propus comisia.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, proiectul îl supun votului dumneavoastră, în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid (adoptată propunerea de respingere).  

Următorul proiect este cel cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.179/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid.

Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea acestui proiect.

Aveți cuvântul, domnule Raduly.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea acestui proiect de lege pentru că el a devenit inoperant, dat fiind faptul că, la două zile după apariția acestei ordonanțe, un proiect de lege adoptat de noi a reglementat deja această situație. Drept urmare, vă propunem 5 minute pe total și un minut de intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga ca inițiatorul să își spună părerea cu privire la propunerea comisiei, aceea de respingere.

 
   

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am dezbatătut împreună cu membrii Comisiei pentru industrii și servicii această ordonanță. Suntem de acord cu soluția propusă de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale cu privire la această propunere. Nu. În consecință, supun propunerea de respingere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a respins acest proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar (amânarea votului final).  

Următorul proiect este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului sectorului bugetar. Procedură de urgență. Comisia pentru muncă și protecție socială. Domnule deputat Buzatu, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului sectorului bugetar, vă propun un timp de dezbatere de 15 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul Damian Brudașca. Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Problema creșterilor salariale este o chestiune cu totul și cu totul specială în această perioadă, cu atât mai mult cu cât există numeroase semnale ale nemulțumirilor sociale, determinate de discrepanțele între creșterile salariale înregistrate până la această dată și creșterile prețurilor la diverse servicii sau la diverse mărfuri.

Constat că nici de această dată ministerul de specialitate nu a făcut o corelație corectă sau nu a propus Guvernului o corelație corectă între situația dezastruoasă în care se zbate marea majoritate a cetățenilor care lucrează în sectorul bugetar, ca de altfel a tuturor cetățenilor țării, și cuantumurile prevăzute pentru creșterile salariale în cursul acestui an.

Primul-ministru, chiar recent, avertiza și cerea să se facă o corelare în perspectivă sau să se dea explicațiile necesare pentru ce sau din ce motive creșterile salariale petrecute în cursul anului 2001 au fost cu mult depășite de creșterile uriașe de prețuri la o serie de servicii și materiale de strictă necesitate pentru populație.

Deși apreciez că aceste cuantumuri au fost stabilite în raport cu niște posibilități reale sau concrete de care dispune bugetul național, am sentimentul, însă, că, dacă s-ar fi manifestat mai multă preocupare și mai multă imaginație, s-ar fi găsit și alte resurse financiare pentru ca aceste sporuri salariale să acopere o cât mai mare parte din aceste creșteri uriașe de prețuri, pentru a nu se diminua și mai grav puterea de cumpărare a salariului de care beneficiază persoanele din sectorul bugetar.

Eu voi vota acest proiect, pentru că constat, așa cum, poate, constatați mulți dintre dumneavoastră, că acestea sunt posibilitățile în momentul de față, dar cer ministerului ca, cel puțin când urmează să se aplice a doua tranșă de creșteri salariale, să încerce să modifice acest cuantum, pentru că și până la acea dată, sunt convins, deprecierea puterii de cumpărare a salariilor va fi o realitate cu care ne vom confrunta cu toții.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește un coleg de-al nostru de la PD să intervină.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că antevorbitorul meu nu a văzut raportul, pentru că în raport este un amendament care a modificat, practic, această ordonanță. Este un amendament care prevede acoperirea în integralitate, prin creșteri salariale, a ratei inflației. Motivația acestui lucru poate fi reținută și din ceea ce domnul deputat Brudașca a spus aici.

În esență, prin ordonanță sunt luate în calcul procente care acoperă inflația prognozată și nu sunt luate în calcul procente care eventual să acopere inflația realizată. Și, dacă avem ca exemplu anul 2001, față de inflația prognozat㠖 o rată de 25%-27%, realizarea este de 32%.

De asemenea, salariile mici și medii astăzi existente în România nu sunt în măsură să mai acopere factura la întreținere, la căldură pentru un număr alarmant de cetățeni. Acest lucru se manifestă în mod pregnant în sectoarele bugetare din învățământ, din sănătate și ale funcționarilor publici. Comparând acest lucru cu alte sectoare ale statului, și mă refer la regii, societăți comerciale și companii naționale unde, prin contractul colectiv de muncă, se fac negocieri și, de regulă, se ajunge cel puțin la nivelul inflației, credem că este de înțeles ca o astfel de măsură să se aplice și în sectorul bugetar, cel care are salariile cele mai mici în acest moment în România. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu. Atunci, trecem la dezbaterea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Da.

Domnul deputat Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Permiteți-mi să sugerez o inversiune în acest titlu, astfel încât forma finală să aibă următorul conținut: "Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar în anul 2002". Mi se pare că este mai coerentă o asemenea exprimare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu se poate modifica. Ar trebui să modificăm și titlul ordonanței de urgență.

Domnule Gaspar, sunteți de acord cu această propunere? Bun.

Supun votului dumneavoastră nouă titlu propus de domnul Damian Brudașca și, în consecință, și titlul ordonanței de urgență ar urma să se modifice.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește textul articolului unic al proiectului de lege, v-aș ruga să-l putem analiza după ce dezbatem ordonanța de urgență, ca să vedem dacă se modifică sau nu se modifică.

La titlul ordonanței de urgență, este aceeași mențiune ca la titlul proiectului de lege – se modifică redacțional în formula pe care am adoptat-o la proiectul de lege.

La art.1 din ordonanță, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2.

Domnul deputat Buzatu, din partea comisiei.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a adoptat textul în forma pe care o aveți în raport.

Având în vedere că inițiatorul nu este de acord cu această modificare, eu vă propun eliminarea formei adoptate de către comisie și menținerea textului articolului inițial așa cum a fost propus de Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aș vrea să fim riguroși, pentru a nu avea contestații ulterioare. Este vorba de propunerea dumneavoastră sau ați analizat în comisie? Ca să știe lumea ce votează.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Am menționat în luarea mea de cuvânt anterioară că forma adoptată de comisie este cea care se află în raport, dar, în numele Grupului parlamentar, vă propun această revenire la articolul inițial, întrucât nu mai am posibilitatea în acest moment să consult comisia în legătură cu această chestiune. Cei care sunt contra propunerii mele se pot pronunța, după care se va supune la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci practic, dumneavoastră propuneți respingerea amendamentului și păstrarea formei inițiale.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Eu cred că aici, domnul deputat Buzatu trebuia să prezinte clar punctul de vedere al comisiei.

Punctul de vedere al comisiei este acela de adoptare a acestui amendament, iar, la final, proiectul de lege a fost votat cu 14 voturi pentru și unul împotrivă. De aici încolo, sigur că dumnealui poate propune în plenul Camerei Deputaților ce crede de cuviință. Aș vrea însă să o facă în două momente diferite, iar inițiatorul, dacă dorește să-și prezinte punctul de vedere, să o facă dumnealui. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră sunteți membru al comisiei? Vă rog să rămâneți aici. Dumneavoastră, de acum înainte, veți expune punctele de vedere ale comisiei, și domnul Buzatu pe ale dumnealui, ca să nu există incompatibilități.

Aveți cuvântul, domnule Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

În calitate de vicepreședinte al comisiei, am precizat la început că amendamentele au fost votate în comisie, deci și raportul a fost votat, dar, în numele Grupului parlamentar, și am menționat acest lucru, vă propun revenirea la articolul inițial propus de inițiator. Deci luarea de cuvânt a domnului Barbu, după părerea mea, nu are nici o relevanță în raport cu propunerea mea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Acum este foarte explicit. Dumneavoastră susțineți punctul de vedere al Grupului parlamentar PSD, ca să nu existe o nedumerire.

Din partea inițiatorului, vă rog să vă precizați punctul de vedere și să îl și explicați.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

În primul rând, trebuie ținut cont de faptul că, de câte ori s-au acordat indexări de-a lungul anilor, acestea s-au făcut raportat la indicele prețului de consum, și nu la rata inflației. Diferențe există între indicele prețului de consum și rata inflației. Putem discuta tehnic aceste două formulări.

În al doilea rând, vreau să spun că indexarea, dacă colegii noștri se uită atent, este dată începând cu 1 ianuarie, deci este dată o parte în avans începând cu 1 ianuarie 2002, iar eu știu că pentru orice propunere legislativă care implică afectarea bugetului, cel care face această propunere trebuie să găsească și sursele de la care se pot lua bani pentru a acoperi anumite creșteri ale bugetului care apar dintr-un proiect de lege.

Deci rugămintea mea este să se păstreze forma Guvernului, și noi credem că pe acest 22% ne vom încadra și, oricum, rata inflației anul trecut nu a fost 32%, așa cum a spus domnul deputat Barbu, ci a fost 29,3%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimați colegi,

Potrivit Regulamentului, eu trebuie să supun întâi votului amendamentul comisiei. Dacă acesta va cădea, așa cum a propus domnul deputat Buzatu, atunci vom supune din nou la vot forma inițială a textului.

Deci, cine este pentru amendamentul de la pct.2 din raportul comisiei? Vă rog să numărați voturile. 27 de voturi pentru.

Împotrivă? 77 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 77 de voturi împotrivă, amendamentul comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul art.1 din ordonanță în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? 77 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotriva textului ordonanței.

La art.2 din ordonanță, vă rog să urmăriți amendamentul 3. De fapt, am senzația că soluțiile se leagă de art.1.

Bun. Rog pe domnul ministru să-și expună punctul de vedere.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Restul amendamentelor reprezintă, în fond, același amendament. Deci, respingând, în primul articol, amendamentul propus de comisie, restul nu mai are rost să se mai voteze. E, efectiv, același amendament reluat în alte articole.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să mai intervină?

Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Aș vrea să dau o mică explicație colegilor noștri care vor vota, pentru a nu se crede că e o chestiune de ambiție în ceea ce privește menținerea textului inițiatorului.

Problema este de mecanism de calcul al acestor creșteri salariale. mecanismul de calcul are la bază creșterea prețurilor de consum, și nu rata inflației care este un indicator sintetic previzionat. Rata inflației are multiple determinări, deci creșterile salariale se calculează în raport numai cu aceste creșteri ale prețului indicilor de consum. De aceea eu v-aș ruga, în numele Grupului parlamentar, să acceptați textul inițial al ordonanței și să respingem amendamentul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

potrivit regulamentului, trebuie să întrebuințez aceeași procedură de vot.

Supun, mai întâi, votului dumneavoastră amendamentul 3 cu privire la alin.2, alin.1 al comisiei.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? Eu pot să votez?!

Voci din sală:

Da!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc!

77 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 77 voturi împotrivă, 22 pentru și 1 abținere, s-a respins amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră art.2 din ordonanță, în forma inițială.

Cine este pentru? 77 voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 77 pentru, 2l împotrivă, s-a adoptat art.2.

La art.3 din ordonanță, urmăriți amendamentul 4.

Supun, cu aceleași explicații, pentru că toate derivă din votul dumneavoastră de la art.1, supun, întâi, votului dumneavoastră amendamentul 5.

Art.3, la amendamentul 4 ne-am oprit.

Cine este pentru amendamentul 4? 22 voturi pentru amendament.

Împotrivă? Tot 77 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 77 împotrivă, 22 pentru, amendamentul 4 a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.3, în formula inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc. 77 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotriva textului.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat art.3, în formula inițiatorului.

La art.4, urmăriți, vă rog, amendamentul 5, cu explicațiile pe care le-ați primit deja.

Supun, întâi, votului amendamentul 5.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul. 77 voturi.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 77 voturi împotrivă, 22 pentru, amendamentul 5 a căzut.

Supun votului dumneavoastră art.4, în forma inițiatorului.

Cine este pentru? 77 voturi.

Împotrivă? 22 voturi împotriva textului.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 77 pentru, 22 împotrivă, art.4 a fost votat în varianta inițiatorului.

La art.5, urmăriți, vă rog, amendamentul 6.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 6.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? 77 pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 77 voturi împotrivă, 22 pentru, s-a respins amendamentul 6.

Supun votului dumneavoastră art.5, în formula inițiatorului.

Cine este pentru? 77 pentru.

Împotrivă? 24 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 77 pentru, 24 împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat art.5.

În continuare, comisia nu a mai formulat amendamente, încât supun dezbaterii dumneavoastră articolele care au rămas, în formula inițiatorului.

Dacă la art.6 există obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.7, 8 – nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.9, 10 – nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.11 și 12 – nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.13 – nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege și ordonanța de urgență, în raport cu voturile contradictorii care s-au exprimat.

Vă propun să supunem votului final acest proiect de lege, la prima ședință de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea articolului 21 alineatul (7) din Legea nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată (amânarea dezbaterii).

 

Următorul proiect. Vă rog să observați Proiectul de Lege pentru modificarea art.21 alin.7 din Legea nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului; procedură de urgență.

Comisia de muncă, domnule Buzatu, să nu părăsiți locul faptei!

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun un timp de dezbatere de 10 minute, pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Noi așteptam un raport suplimentar. A venit? Sau prezentați dumneavoastră?

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Comisia nu a avut ocazia să se întâlnească, domnule președinte, pentru a elabora acest raport.

Dacă se dorește retransmiterea la comisie, pentru elaborarea acestui raport suplimentar, eu personal, pentru că nu știu dacă ceilalți colegi sunt de acord, sunt de acord cu acest lucru.

Putem să puneți această propunere la vot, dacă e cazul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că sunt probleme delicate și nu s-a făcut raportul suplimentar, nu aș vrea să-l punem pe domnul Buzatu într-o situație delicată, nu vă propun restituirea, pentru că nici data trecută n-am făcut-o. Amânăm dezbaterea acestui proiect, până la depunerea raportului suplimentar.

De acord? Da. Mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Statutul polițistului.  

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind Statutul polițistului. Suntem în procedură de urgență.

Domnule președinte Răzvan Ionescu, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog să propuneți, deocamdată, timpii de dezbatere.

   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem dezbateri generale până la pauză și intervenții 2 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu v-aș propune să fie nu până la pauză, pentru că, pe urmă, pleacă lumea. Este ultimul proiect pe care-l avem pe listă, în această zi și v-aș propune să-l finalizăm. De acord? Da. Mulțumesc.

Durata intervențiilor v-aș ruga s-o propuneți, în aceste condiții, domnule președinte.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Propun 2 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

2 minute de intervenție. De acord? Da. Mulțumesc.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului. Vă rugăm să-l urmăriți.

Dacă dorește cineva să facă vreo intervenție prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urmăriți, vă rog, cu foarte mare atenție raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat amendamentul în unanimitate.

În consecință, se va modifica alin.1.

La alin.2, nu au fost obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

prin amendamentul 2, comisia ne propune un nou alineat.

Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, în ansamblu, cu cele 3 alineate. Mulțumesc. Unanimitate.

La art.2, urmăriți, vă rog, amendamentul 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat amendamentul 3 și noul alin.1.

Art.2, alin.2. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2 va avea alcătuirea rezultată din modificarea alin.1.

Art.3. Urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.4. Urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.5, urmăriți amendamentul 6. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.6 – nu au fost obiecțiuni la comisie. Dacă aveți dumneavoastră?

Poftiți, domnule Toró. Ați avut amendament?

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, am avut un amendament respins la art.5, un alineat suplimentar. Vă rog să verificați, la pag.43, la poziția 5, la amendamente respinse.

Noi am propus un nou alineat, în completarea art.5 aprobat, acum, și de plenul Camerei Deputaților, și anume acest amendament se referă la executarea unui ordin vădit ilegal dat de un superior și este în modul următor: "Răspunderea pentru executarea ordinelor vădit ilegale este purtată de executant. Răspunderea pentru executarea ordinelor ilegale este purtată de cel care a dat ordinul".

Deci e clar că aici este vorba de responsabilitate, suntem conștienți că Poliția este o instituție ierarhică, deși, conform acestui proiect, demilitarizată, dar, totuși, trebuie să păstreze o anumită operativitate, dar, cu toate acestea, credem că acest amendament completează în mod pozitiv atât spiritul cât și litera acestei legi.

Propun și cer colegilor să sprijine această completare, acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnul președinte Răzvan Ionescu să se pronunțe cu privire la acest amendament. Pag.43.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

În teoria și practica răspunderii, s-au purtat o serie de discuții în legătură cu cu caracterul exonerator de răspundere al ordinelor. Concluziile la care s-a ajuns în teoria și practica de specialitate și sunt, în acest sens, o serie de hotărâri judecătorești internaționale, ar fi că legea este deasupra ordinului și nici un ordin nu poate fi socotit legal dacă este în contradicție cu prevederile legale.

De aceea cred că textul propus de comisie scutește nejustificat pe cel care dă un ordin ilegal, deși nu este vădit ilegal. De aceea susținem textul comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Ați auzit cele două explicații.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la UDMR.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Împotrivă?

Cu majoritate de voturi, s-a respins acest amendament.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.6, pentru că s-au făcut comentarii la formula inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.7, vă rog să urmăriți amendamentul 7.

Dacă aveți obiecțiuni?

Domnul Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fac un amendament în nume propriu, nu în numele comisiei. Amendamentul este de eliminare a art.7, care are următorul conținut: "Statul are obligația să asigure polițiștilor un standard de viață conform responsabilităților, riscurilor și importanței sociale a profesiei de polițist". Acesta a fost textul inițial propus de inițiator și vedeți că, la poziția a 7-a, este și textul propus de comisie, cu mici modificări.

Susțin eliminarea acestui articol, întrucât este pur declarativ. Potrivit Constituției României, statul are obligația de a asigura tuturor cetățenilor un standard de viață decent, adecvat responsabilităților pe care aceștia le au. Este o chestiune, din punctul meu de vedere, care nu ține de tehnica legislativă, ca într-un text de lege să fie trecută o asemenea prevedere, mai ales că încălcarea acestui articol nu are și nu poate avea nici un fel de sancțiune. De aceea cred că aș putea să vă întreb retoric ce se întâmplă dacă, deși acest articol este păstrat, statul nu poate, din motive economice, să-și onoreze obligațiile ce-i revin în asigurarea standardului de viață ridicat.

Ce se întâmplă? Se desființează poliția? Vor chema polițiștii statul în judecată?! De aceea, vă rog să votați eliminarea acestui articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat această propunere.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul Dan Brudașca... De fapt, am văzut că și PRM-ul are un asemenea amendament.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu am ascultat argumentele președintelui comisiei și mi le însușesc întru totul, întrucât apreciez că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se verifice care este nivelul decent și ce măsuri sancționatorii ar fi împotriva statului, în cazul în care acesta nu și-ar îndeplini această obligație.

În consecință, cred că argumentația folosită de președintele comisiei de specialitate este mai mult decât satisfăcătoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să precizez faptul că nu suntem de acord cu cele două amendamente. Susținem punctul de vedere exprimat de comisie și, de fapt, promovat de către Guvern, prin care a fost stabilită obligația statului de a asigura lucrătorilor de poliție condiții decente de trai, pentru a nu fi supuși corupției.

De fapt, această măsură este preluată din Codul etic european al polițistului recent adoptat de către Consiliul Europei și, sigur, noi am dorit să-i dăm substanță, subsemnatul făcând parte din comitetul care s-a ocupat de redactarea recomandării Consiliului Europei cu privire la Codul deontologic al polițistului european. Împreună cu colectivul cu care am lucrat la întocmirea acestui material, am promovat și în comisie a fost acceptat, în această formă, să fie preluată dispoziția.

Având în vedere faptul că Poliția se va transforma într-o instituție civilă, și nu militară ca și acum, vor exista suficiente forme prin care polițiștii să-și poată valorifica drepturile, inclusiv într-o perspectivă, credem noi, nu prea îndepărtată, acelea de a declara grevă, așa cum se întâmplă în toate statele lumii, cu asigurarea serviciilor esențiale.

Sigur că eu am folosit acest argument pentru a susține acest punct de vedere. Sunt convins că există numeroase posibilități ca polițiștii să-și apere acest drept și, având în vedere și contextul în care ne desfășurăm, în prezent, activitatea, dovedește că este necesar să existe pârghii prin care statul să fie obligat să asigure condiții unor oameni care lucrează îndeosebi într-un mediu ostil și, sigur, în condiții deosebite față de ceilalți cetățeni și prevederea care există, la nivel constituțional, ar fi mai bine obiectivată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul Nicolaescu.

Presupun că vrea să se solidarizeze cu președintele comisiei, să nu rămână singur.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Ovidiu Drăgănescu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Scuzați-mă, vă dau mielul!

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Sunt vreo 10 miei, deja! E o turmă.

Stimați colegi,

Într-adevăr, în comisie, domnul Răzvan Ionescu, care este președinte, a susținut acest lucru. Trebuie să reprezinte, aici, poziția comisiei, care a votat împotriva acestui amendament, cu toate că Răzvan, colegul nostru, e președinte și să suținem poziția comisiei, care dorește să mențină acest articol în forma prezentată în proiect. Suntem, și noi, de acord cu cele ce spunea domnul ministru Abraham, faptul că noi cerem, iată, în cadrul campaniei anticorupție, cerem polițiștilor să devină tot mai prezenți în combaterea fenomenului infracțional. De aceea credem că, începând cu această categorie de lucrători ai statului, trebuie să asigurăm un trai decent, pentru a nu fi supuși tentațiilor. Mai mult, dacă țineți minte, anul trecut, un polițist timișorean a fost ucis într-o urmărire a unui infractor. Aș dori să vă aduc aminte, de exemplu, hainele care erau pe el erau haine făcute din banii proprii, deoarece nu mai primise banii de haine de nu știu când.

De asemenea, sunt o seamă de alte facilități care vor dispare, prin trecerea de la un regim militarizat la regim civil a polițiștilor. De aceea comisia susține rămânerea articolului în forma prezentată în proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Popescu.

Punctul comisiei sau punct de vedere personal? Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind unul din coautorii amendamentului, am găsit de cuviință să-l susțin, și anume să precizez că a fost formulat, în varianta pe care o aveți dumneavoastră în materiale, pentru a fi corelat cu art.43 din Constituție care prevede foarte clar: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent". Aceasta pentru că am considerat că exprimarea inițială "să asigure condițiile" este foarte imperativă și se adresează, de fapt, în general, prin Constituție, tuturor cetățenilor. Aici ne referim la un sector. Am găsit de cuviință să fie: "asigurarea măsurilor de natură…".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca. Lăsați, vă rog, să vorbească întâi domnul Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fac o ultimă intervenție. S-ar putea să creăm un precedent și să ne trezim, aici, când discutăm alte legi legate de Statutul judecătorului, pompierului, asistentului medical ș.a.m.d., să fim obligați să inserăm, în aceste legi, exact articolul despre care vorbim acum și să obligăm statul ca, pentru fiecare categorie profesională sau socială, să îl ia în considerare în modul în care o facem astăzi. De aceea, încă o dată, susțin faptul că statul are obligația, față de toți cetățenii, să asigure un trai decent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca. Și apoi trecem la vot.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

În România, nu știu să existe caste. Pe vremuri, era adevărat că militarii constituiau o castă, indiferent că erau militari în Poliție sau militari în sistemul de apărare.

Prin includerea sau adoptarea unui asemenea articol, înseamnă că noi creăm un precedent, așa cum s-a mai menționat, întâmplător astăzi, să avem aceleași puncte de vedere, care ne-ar obliga ca, pentru toți funcționarii publici, pentru că și, în ultimă instanță, și polițiștii sunt funcționari publici și ei trebuie să se bucure de aceleași drepturi, inclusiv în domeniul salarial, ca și toți angajații cu calitatea de funcționar public. Deci nu văd de ce să se creeze acest precedent periculos, care să asigure privilegii polițiștilor, în raport cu celelalte categorii de funcționari publici.

Este destul de clară prevederea din Constituție și nu văd de ce această subliniere i-ar face mai fericiți, pentru că, cu acest articol sau fără acest articol, în condițiile în care nu există condițiile materiale sau resursele economice necesare, statul nu va fi capabil să-și îndeplinească o asemenea obligație asumată prin această lege, iar dacă, totuși, insistați să adoptați acest amendament, aș vrea să precizez, în continuare, și care sunt sancțiunile acordate sau aplicate statului, în cazul în care nu este capabil să asigure prevederile acestui articol modificat, prin amendamentul colegilor menționat în subsol aici. Deci aceasta este prevederea: Polițiștii sunt funcționari publici. Tuturor funcționarilor publici trebuie să li se asigure același trai decent, pentru a nu fi tentați să facă obiectul acțiunilor de corupție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie să supun, întâi, votului amendamentul de eliminare.

Cine este pentru eliminarea textului? 94 pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 94 voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, s-a eliminat art.7.

La art.8, care sigur se va renumerota și nu mai fac această precizare, că tot textul va urma să se renumeroteze la art.8 nu au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecții? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Nu sunt obiecții. Votat în unanimitate.

Secțiunea I-a, titlul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.9. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.10, vă rog să urmăriți amendamentul 10, alin.1 nu sunt obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.10 alin.2, urmăriți amendamentul 8. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.10 alin.3 și 4 nu sunt obiecțiuni.

Art.10, total, nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate în formula rezultată din votarea amendamentului 8.

Art.11 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentele 9 și 10 cu privire la lit.a) și b). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentele 9 și 10, lit.a) și b) se vor modifica în mod corespunzător.

Alin.2, urmăriți amendamentul 11. (Domnul deputat Răzvan Ionescu dorește să intervină.) La c)? Da, vă rog să vă pronunțați. Domnul Răzvan Ionescu. Aveți dumneavoastră vreun amendament care a fost neînsușit de comisie? La d)? Nu sunt. La amendamentul 11 cu privire la alin.2, da?

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Amendamentul 11, paragraful 1, lit.c): "să aibă vârsta între 18 și 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru încadrarea directă, de cel mult 40 de ani".

Stimați colegi, iar fac un amendament în nume propriu, nu în numele comisiei.

Art.11 are următorul text: "La concursul de admitere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne și la încadrarea directă a unor specialiști, are acces orice persoană care îndeplinește următoarele condiții speciale: "Una dintre ele est"e să aibă vârsta între 18 și 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru încadrarea directă, de cel mult 40 de ani". Vreau să vă spun că discriminarea pe motive de vârstă a accesului la o instituție de învățământ care funcționează pe bani publici este una din cele mai grave încălcări ale Constituției. Adoptarea unui asemenea text de lege nu reprezintă altceva decât introducerea pe cale legală a discriminării în privința dreptului la educație. Astfel, cu privire la concursul de admitere pot apărea situații multiple și variate pe care legea, din păcate, nu le poate intui în acest moment. De exemplu, un agent de poliție care este încadrat de peste 10 ani în poliție, aflându-se la vârsta de aproximativ 30-32 de ani, dorește să-și completeze pregătirea profesională în instituțiile de învățământ superior ale Ministerului de Interne. Conform acestei legi, conform acestui paragraf nu are această posibilitate.

Un alt caz este cel al profesiilor rare. Dacă la un moment dat, poliția are nevoie de un specialist, să dăm de exemplu, în ramura antropologiei, dar acesta are mai mult de 40 de ani, ce se întâmplă, acesta nu poate fi angajat? Situații de acest gen sunt nenumărate, de aceea, cred că trebuie înțeles acest articol în sensul în care poliția va trebui să încurajeze pregătirea preprofesională și nu să o limiteze. De aceea, vă supun spre aprobare, eliminarea paragrafului c).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, vă amintesc că ați propus ca durata unei intervenții să fie de 2 minute. Pentru următoarele intervenții v-aș sugera să vă respectați propunerea.

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să arăt faptul că problema este rezolvată dacă ne uităm la pct.3, zicem: "situații excepționale". Prin ordin al ministrului de interne se poate deroga de la prevederile alin.1, lit.c) și de la obligativitatea îndeplinirii serviciului militar și deci, eu merg pe punctul de vedere al comisiei, așa cum am stabilit și mi se pare normal, având în vedere faptul că totuși profesia este una care se desfășoară în condiții deosebite. De fapt, aș vrea să arăt aici că polițistul a fost definit ca un funcționar public cu statut special, nu unul comun, dat fiind faptul că sunt exigențe deosebite de ordin fizic, psihic de îndeplinire a profesiei. De aceea am și făcut un alt statut, că dacă nu, ne raportam simplu la "Statutul funcționarului public" și nu mai discutam aici, iar problema pe care o discutăm, eu zic că este rezolvată de această manieră cu care a fost de acord și comisia, dar dacă o persoană, de tipul celei care a fost arătată aici de domnul președinte, dorește să desfășoare o activitate, poate să o desfășoare prin alte forme de colaborare și legislația muncii dă posibilități multiple, nu trebuie să fie neapărat cadrul activ al Ministerului de Interne pentru a se pronunța în situații izolate care, ele însele sunt excepție și nu o să încadrăm o persoană la 60 de ani sau la 50 de ani care nu mai are posibități fizice să-și desfășoare activitatea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles.

Stimați colegi, ați ascultat și pledoaria domnului președinte Răzvan Ionescu și răspunsul domnului general. Potrivit Regulamentulului, trebuie să supun întâi votului amendamentul de respingere. Vă rog să urmăriți lit.c) și să vă pronunțați asupra amendamentului de respingere.

Cine este pentru? 91 de voturi.

Împotriva respingerii? 3 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 91 voturi pentru, 3 împotrivă s-a eliminat lit.c). La lit.d)?!

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

La lit.d), stimați colegi, textul este următorul, deci vorbind tot de condițiile speciale: "să aibă un comportament corespunzător cerințelor admise și practicate în societate", introducând aici și "conduita". Iar consider că este un text de lege pur declarativ, pentru că în realitate nu există criterii de evaluare a comportamentului corespunzător. Vreau să vă aduceți aminte că la varianta întocmirii dosarelor prealabile concursului sau încadrării, a culegerii de relații și recomandări despre aspirant și a interpretării subiective a unuia sau altuia dintre evenimente din viață, așa de multe ori s-au făcut greșeli. De aceea, cred că nimeni nu ne poate acorda garanții că dacă anterior aderării la un sistem, persoana în cauză a avut un comportament corespunzător, acest lucru reprezintă într-adevăr o premisă absolută pentru evoluția sa ulterioară. Deci, propun eliminarea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Totuși, suntem în prezența unui statut, unde se creează niște norme de comportament, se prevăd niște norme de comportament. Nu este totuși o normă de comportament aceasta? (Domnul Răzvan Ionescu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Dorneanu.)

Cine dorește să se mai pronunțe? Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că dacă vom elimina și componenta morală, cum s-ar spune, a unei persoane care trebuie să-și desfășoare în activitatea unei instituții ca cea a poliției, atunci aș spune eu că ne depărtăm de ceea ce Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, alte organisme care au jalonat de-a lungul timpului activitatea poliției să o reglementăm de o manieră strict a noastră. Sigur că nu ne obligă aceste lucruri să o facem, dar cred eu că normele morale fac parte din comportamentul unui om care aplică legea și care trebuie să devină în societate un reper moral. Dacă această componentă o eliminăm și o includem că ar putea-o subînțelege cineva, fiind vorba de un cadru special pe care-l creeăm un statut al unui funcționar public cu statut special, nu am nimic împotrivă și suntem de acord atunci cu propunerea domnului Răzvan Ionescu.

Eu cred totuși că va trebui să ne cantonăm în sfera documentelor cu vocație internațională care reglementează foarte clar această problemă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți domnule Răzvan.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Stimați colegi, o ultimă intervenție. Vreau să nu uităm că societatea își schimbă optica și în funcție de evoluția ei și vreau să vă întreb dacă considerați divorțul o atitudine necorespunzătoare. Poate acum câțiva ani era, însă, în momentul de față, suntem în măsură să evaluăm altfel toate aceste lucruri. Care va fi atitudinea poliției față de homosexuali, de exemplu? Are homosexualul un comportament necorespunzător în societate sau nu? Și eu cred că discuțiile pe această temă pot continua la nesfârșit, de aceea, rămân încă o dată susținător al faptului că în realitate nu există criterii de evaluare a comportamentului corespunuzător.

Prin urmare, vă solicit eliminarea acestui paragraf.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg, și apoi domnul general Abraham.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Comisia totuși a hotărât ca amendamentul să fie respins și articolul să fie votat în forma prezentată în proiect și aș atrage atenția asupra responsabilității comisiilor care apreciază aceste comportamente ale candidaților pentru intrarea în poliție, mai ales acum în lumina faptelor petrecute în urmă cu două săptămâni dacă nu mă înșel, vizavi de recrutarea în armată a anumitor soldați în termen, cât de nociv este pentru societate faptul că această apreciere nu este făcută așa cum trebuie și că nu sunt niște norme foarte clare de admisie în structurile militare.

De aceea, această normă trebuie să fie prezentă în Legea privind statutul polițistului, statutul care reprezintă regulile de conduită, de comportament și de funcționare într-o asemenea activitate și de aceea comisia, în ansamblul ei, a respins amendamentul domnului Răzvan Ionescu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Existența în corpul legii a acestei prevederi cred că este benefică, având în vedere faptul că constatăm în mod frecvent situații în care polițiștii nu devin modelele care ar trebui să fie și nu devin elementele care ar trebui să asigure societății românești siguranța și să-i asigure cetățeanului, de asemenea, securitatea personală a sa și a avutului său.

Este nevoie, totuși, având în vedere caracterul de statut, deci de cod al acestei legi, să existe o asemenea prevedere, pentru că nu putem admite ca în cadrele poliției, inclusiv în poliția demilitarizată într-un viitor oarecare, să nu existe niște coordonate care să-i definească cu claritate comportamentul, conduita și caractearul.

Prin urmare, susțin menținerea în continuare a acestui punct în corpul legii pe care o dezbatem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Abraham.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să arăt doar faptul că exemplele care au fost date de domnul președinte al comisiei pentru a-și susține domnia sa punctul de vedere personal, sunt chiar nefericite din următorul motiv. Divorțul este desfăcut din vina unei persoane care este consumatoare de alcool, cu un comportament conflictual, cu un comportament imoral dovedit, în mod evident că nu va putea face parte, după opinia mea, din cadrele de poliție, dar o persoană din vina căreia s-a desfăcut o căsnicie, spre exemplu, că a avut o afecțiune biologică care nu a putut continua cuplul, nu va fi taxată ca atare și nu mai pun celelalte probleme care au fost arătate aici. Eu susțin cu tărie că ne depărtăm, apreciez foarte mult spiritul... și dau ultimul document care a fost adoptat anul trecut, componenta morală trebuie menținută în acest document. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Procedăm potrivit regulamentulului, supun votului dumneavoastră propunerea domnului Răzvan Ionescu, de eliminare a lit.d), cea cu privire la condiția unui comportament corespunzător cerințelor practicate în societate.

Cine este pentru? pentru eliminarea textului? 6 voturi pentru eliminare.

Împotrivă?

Da, marea majoritate a voturilor împotrivă.

La alin.2.

 
   

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte, alin.2 nu se mai impune, întrucât a fost eliminat alin.1, lit.c).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnul general.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Considerăm că, cu toate că a fost votată lit.c) de maniera aceasta, nu încurcă cu nimic aplicarea întocmai a alineatului de care discutăm acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, am senzația că astăzi am avut o zi foarte grea și vă propun să facem pauza care ne-am propus-o, pentru a relua lucrările după ora 14.00.

O voce din sală:

Avem comisii. La ora 14.00 avem comisii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, în condițiile în care comisia se împarte în două, la fiecare din amendamente, și dumneavoastră nu știți ce votați, eu am senzația că nu putem merge mai departe. Deci, pauză până la ora 14.00, cum s-a adoptat programul de lucru.

 
Informare privind afilierea domnilor deputați Pavel Cherescu și Vasile Predică la Grupul parlamentar al PSD.  

Vreau să vă prezint, totuși, un comunicat: domnii deputați Pavel Cherescu și Vasile Predică au devenit membri ai Grupului parlamentar PSD, potrivit cererii dumnealor și acordului liderului acestui grup parlamentar. Vă mulțumesc.

Comitetul ordinii de zi a hotărât ca ședința de astăzi să fie până la ora 13.00, iar de la ora 14.00 lucru în comisii.

Ședința s-a încheiat la ora 13.10.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 11:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro