Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.20/07-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 25-02-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 17,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să îmi permiteți să declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, anunțându-vă că, din 345 de deputați sunt prezenți 308, 37 sunt absenți, din care 21 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în abordarea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, vă rog să îmi permiteți să prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, inițiată de domnii deputați Pecs Ferenc și Vida Gyula.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, o să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către dumneavoastră a Curții Constituționale:

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2002 privind finanțarea restanțelor aferente aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de minimum un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanțare de la bugetul de stat;

Legea privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului din componența comunei Beliu, județul Arad;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare;

Legea privind înființarea comunei Mădăraș, județul Harghita;

Legea privind înființarea comunei Cozmeni, județul Harghita;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar.

(Parlamentarii PNL și PD reclamă faptul că nu există o bună acustică în sala de ședințe.)

Vă rog să sesizați departamentul tehnic!

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Noi vă sesizăm pe dumneavoastră, să luați măsuri!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să mă sesizați la început, nu la sfârșit. Oricum, lista este afișată și vă rog să urmăriți exact proiectele pe care eu nu vi le-am citit corect.

 
Informare privind retragerea sprijinului politic de către Grupul parlamentar al PRM deputaților Ilie Neacșu și Sever Meșca.  

Domnul deputat Bolcaș, din partea Grupului parlamentar România Mare.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor colegi,

Vă fac formala încunoștințare că în urma excluderii din partid a domnului deputat Ilie Neacșu, grupul nostru parlamentar îi retrage sprijinul politic, el nemaifăcând parte din acest grup.

În același timp, ca urmare a demisiei domnului deputat Sever Meșca, de asemenea, i-am retras sprijinul politic, dânsul nemaifăcând parte din grupul nostru parlamentar.

Este încunoștințarea formală și concluzia evenimentelor ce s-au derulat în această săptămână. Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Mai sunt și alții?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Pe câți îi doriți, vă rog să-i primiți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă bucurați de necazul altora, stimați colegi, pentru că, știți cum e cu "Cine sapă groapa altuia..."

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Iertați-mă, dar nu este nici un "necaz"!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

"Necazul" e al dumneavoastră, că acolo vin!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu zic să nu mai priviți cu atâta seninătate ca la începutul legislaturii, când puteați da cu dărnicie în stânga și în dreapta, ați ajuns la un moment când trebuie să vă strângeți rândurile, stimați colegi.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Știți câți au plecat acum 2 ani, de la PSD? 30, cu Meleșcanu, și nu a mai murit PSD-ul!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi certare domnului președinte, dar îi solicit respectuos să revină la atribuțiile domniei sale. Sigur că un schimb de replici este interesant, l-am acceptat, dar momentul are seriozitatea lui formală și vă rog respectuos să revenim la această seriozitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să trecem, stimați colegi, la ordinea de zi. Oricum, apelul la strângerea rândurilor, nu era deplasat, ci era o încurajare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Acum, depinde cât de tare le strângem...

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru instituirea indemnizației de merit.  

Domnul Valer Dorneanu:

Primul raport de mediere pe care îl supun dezbaterii dumneavoastră este cel cu privire la Legea pentru instituirea indemnizației de merit.

Vă rog să urmăriți, la pct. 1, comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul! Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotriva textului comun? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 2, comisia ne sugerează textul Camerei Deputaților, în unanimitate. În consecință, nu îl supunem dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

La pct. 3, tot textul Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

La pct. 4, cu privire la cuantumul lunar al indemnizației de merit, comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 vot împotrivă.

Marea majoritate a deputaților a votat varianta textului comun.

La pct. 5 ni se propune varianta Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct. 6, tot varianta Camerei Deputaților, nu se fac nici dezbateri și nici vot.

Vă rog să constatați că suntem în fața unei legi cu caracter ordinar. parcurgând textele raportului de mediere, supun raportul în întregime votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Urmăriți raportul, este un singur punct, cel cu privire la conținutul art. 3 pct. 4 din art. I. Comisia ne propune varianta Camerei Deputaților și, în consecință, potrivit regulamentului nostru, nu se mai supune dezbaterii sau votului nostru.

Supun votului dumneavoastră raportul, în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat acest raport de mediere.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

La pct. 1, comisia propune textul Camerei Deputaților. Deci, nu se fac dezbateri și vot cu privire la această soluție.La pct. 2, cmisia ne propune tot textul Camerei Deputaților, care prevede, practic, aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2001. Fiind textul nostru, nu îl mai supunem votului, după regulamentul nostru.

În schimb, supun votului final întregul raport, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2001 privind acordarea de rechizite în anul școlar 2001 - 2002.  

Raportul Comisiei de mediere la jprrl pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001-2002.

La pct. 1 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Camerei Deputaților. Nu se fac, în consecință, nici dezbateri și nici vot.

La pct. 2, cu privire la textul ordonanței, tot textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct. 3, tot textul Camerei Deputaților.

La pct. 4, cel cu privire la art. 4, tot textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

La art. 5, cu privire la: "Rechizitele școlare vor fi acordate pe bază de cerere, făcută de către părinte, în termen de 15 zile", vă rog să urmăriți la pct. 5 din raportul de mediere, comisia de mediere ne propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni la textul comun? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 6 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 6, comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 7, cel cu privire la art. 7, textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct. 8, cel cu privire la art. 8, text comun.Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 9, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 9, text Camera Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

La art. 10, text Camera Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct. 11, tot textul Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar și, în consecință, supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate.

La pct. 1, cu privire la art. 1 pct. 4 art. 8, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru textul Senatului? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 2, cu privire la art. 16, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3 din raportul de mediere, cel cu privire la art. II, text comun ne propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea are un caracter ordinar. parcurgând și adoptând textele raportului de mediere, îl supun votului dumneavoastră în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice și a administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind reglementarea situației juridice și administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

La titlul legii, pct. 1 din mediere, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 2, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3 din raport, cu privire la art. 2, ni se propune tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 4, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 6, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 7, cel cu privire la art. 7, urmăriți pag. 6 și 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, varianta Senatului.

La pct. 8, cel cu privire la art. 8, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 9 pct. 9, text Senat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 10 pct. 10 din raport, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 11 din raportul de mediere, art. 11, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 10, pentru lit. j), urmăriți, la pct. 11 pag. 11, se propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru lit. k), textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 2, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 12, urmăriți pct. 12 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 13 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 14.

La alin. 1, se propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, ni se propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

la alin. 3, tot textul Senatului ni se propune.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 14, text Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 15, cu privire la art. 13, text Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să rețineți, la pct. 15 s-a votat art. 13 alin. 1, în varianta Senatului, s-a eliminat al doilea text, iar art. 17, tot în varianta Senatului.

La pct. 16, cel cu privire la art. 18, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 17, cu privire la art. 18, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 18, cu privire la art. 19, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni la el? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 19, cel cu privire la art. 20, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 20, varianta Senatului pentru art. 22.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 21, cel cu privire la art. 24, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 26, urmăriți, vă rog, pct. 22 din raportul de mediere, varianta Senatului ni se propune.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 29, urmăriți pct. 23, comisia ne propune text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 30, urmăriți pct. 24, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 25 din raport, cel cu privire la art. 31, text Senat.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 25, cu privire la alin. 2, ultimul, comisia ne propune un text comun.

Dacă la acesta aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat și acesta în unanimitate.

La art. 32, urmăriți pct. 26 din raportul de mediere.

Cu privire la art. 32 alin. 1 și 2, se propun textele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptate ambele în unanimitate.

Cu privire la alin. 3, se propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate textul comun.

La pct. 27, privind art. 33, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 28 art. 33, textul Senatului, pentru alin. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La alin. 2, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 29 art. 34, text Senat, propune comisia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 35 pct. 30 din raport, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Unanimitate.

La art. 36, urmăriți pct. 31, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 32, cel cu privire la art. 37, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 38, urmăriți pct. 33 din raport, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 34 din raportul de mediere, cu privire la art. 39, se propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 35, pentru art. 40, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 36, cel cu privire la art. 41, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 37, cu privire la art. 43, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 43 avea 3 alineate, toate pe varianta Senatului.

Art. 45, urmăriți, vă rog, pct. 38. Comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul Senatului în unanimitate.

La art. 39, cel cu privire la art. 47, 48 – Cameră, 42 – Senat, ni se propune varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votată în unanimitate varianta Senatului.

La pct. 40, cu privire la art. 49, varianta Senatului, eliminarea textului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 41, cu privire la art. 45, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate textul comun.

La același articol 45, pentru alin. 2, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. votat în unanimitate.

Pentru alin. 3 de la art. 45, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pentru următorul alineat, comisia propune eliminarea, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La alin. 4, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Alin. 5, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 6, tot text Senat.

Votat în unanimitate.

Alin. 7 și 8, amândouă adăugite, textele Senatului se propun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptate în unanimitate.

La pct. 42 din raport, comisia preia textul art. 45 într-o altă redactare, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votată în unanimitate varianta Senatului.

La pct. 43 din raportul de mediere, textul Senatului ni se propune.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 44, pentru art. 49, text Senat. Ca și pentru lit. c) și e).

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate pct. 44, varianta Senatului.

La lit. f) de la art. 49 pct. 44, comisia ne propune text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate textul comun.

Pentru lit. g), ni se propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 45, cu privire la art. 51, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 46, cu privire la art. 54, text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 47, cu privire la art. 56.

Dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 48 din raport, cu privire la art. 57, text Senat, ne propune comisia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art. 58, ni se propune tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 59 pct. 50, ni se propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Pentru alin. 2, nou introdus la art. 59, se propune un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pentru alin. 3, alt text nou, varianta Senatului. "Societatea civilă" din Grupul parlamentar UDMR are o obiecție. Domnul deputat Raduly.

   

Domnul Robert Kalman Raduly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

o problemă ridicată de alin. 3 și 4, care a fost introdus la Senat. Trebuie să vă spun că am fost unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, însă mi se pare că la alin. 3 al art. 59 trebuie să mergem pe varianta Camerei Deputaților, respectiv pe eliminarea acestui text din conținutul proiectului de lege.

În opinia mea, a formula următorul text: "Bazele pentru activitatea sportivă și de agrement care au aparținut la 22 decembrie 1989 fostei UTC și care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt în posesia fundațiilor pentru tineret, se reintegrează în proprietatea publică a statului, urmând a fi administrate de Ministerul Tineretului și Sportului".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Din data de 22 decembrie 1989 a trecut mai bine de un deceniu, timp în care, conform legislației din România, au avut loc anumite acte și fapte privind acele bunuri. Unele dintre ele, în mod firesc, au ajuns în proprietatea privată a unora.

Cred că a veni cu un asemenea text în anul 2002, prin care anumite bunuri din proprietatea publică a oricui să reajungă în proprietatea publică a statului, este contrar prevederilor constituționale. Drept urmare, v-aș sugera, domnilor colegi, să mergem la acest punct, cât și la punctul următor, pe varianta Camerei, adică, să renunțăm la această idee. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit obiecțiile colegului nostru Raduly,vă rog să urmăriți textul și să vă spuneți și dumneavoastră părerea. Nu există altă intervenție.

Eu supun, totuși, votului, întâi varianta Senatului cu privire la alin. 3 al art. 59.

Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să vă exprimați votul! 106 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Deci, cu 106 voturi pentru, 15 împotrivă și 18 abțineri, s-a adoptat varianta Senatului pentru alin. 3 al art. 59.

Aveți obiecții și la alin.4, domnule Raduly?

 
   

Domnul Róbert Ráduly Kálmán (din bancă):

Nu mai are sens.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun totuși votului dumneavoastră alin.4 al art.59.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu un vot împotrivă și șase abțineri, s-a adoptat textul Senatului.

Stimați colegi,

Este vorba de o lege cu caracter organic și, având în vedere că s-au pronunțat și păreri contrare, vom supune votului final această lege în ședința de vot final de mâine.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2000 pentru modificarea și completarea articolului 166 din Legea învățământului nr.84/1995.  

Mai este un singur raport de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2000.

Diferența vizează caracterul legii - organic sau ordinar. Camera Deputaților l-a calificat ordinar, Senatul - organic. Comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Supun în ansamblu raportul de mediere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra Propunerii legislative privind protecția informațiilor clasificate (raport suplimentar - amânarea votului final).
 

Trecem la Propunerea legislativă privind protecția informațiilor clasificate.

Cu privire la pct.8 din raportul suplimentar, unde ne-am oprit, vă amintesc că amendamentul care a fost propus a fost respins cu majoritate de voturi. După un interval de cel puțin trei minute, s-a contestat numărarea. Având în vedere că o renumărare nu mai era posibil de făcut în aceleași condițiuni și având în vedere și practica noastră de până acum, eu nu cred că mai putem supune votului din nou acest text. În privința cererii de a se apela la un alt vot, respectiv votul cu bile, acest lucru nici nu ar mai fi posibil, pentru că, în momentul în care s-au pus la vot, s-a acceptat votul prin ridicare de mâini și, atunci, nu se mai poate reveni la un alt sistem de vot.

Trecem, în consecință, la pct.9 din raport, cel cu privire la art.33 lit.g). Dacă sunt obiecțiuni.

Aveți cuvântul, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pot să spun doar într-o singură frază că, dacă nu s-a supus la vot din nou amendamentul respins de la pct.8, nu înseamnă că am și acceptat această situație. Noi apreciam că era absolut normal ca un articol contestat într-un cadru în care nu a fost rezolvat joi să fi fost repus astăzi la vot, indiferent de situație, de conjunctură, pentru a respecta rigoarea luptei parlamentare și a disputei parlamentare. Acest lucru nu s-a dorit. Vom încerca pe alte căi.

Vă rog să observați, domnule președinte, că la pag.12 din raport, la pct.11, există un amendament de eliminare pe care l-am formulat. Este vorba de art.33 lit.b), de atribuțiile Serviciului Român de Informații, care spune astfel: "Supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi."

Amendamentul pe care l-am formulat vizează eliminarea acestui paragraf, pe următoarele considerente: pe de o parte, atributul de "supraveghează" care este conferit SRI-ului ne duce cu gândul la o perspectivă a trecutului, la o experiență a trecutului în care vechiul Serviciu Român de Informații veghea la tot și la toate. O asemenea formulă nefericită păstrată în textul legii nu face altceva decât să întărească și mai mult caracterul unei legi care se inspiră din trecut și nu din viitor.

Pe de altă parte, vreau să vă spun, domnule președinte și stimați colegi, că Legea nr.14/1992, Legea Serviciului Român de Informații, a fost vehement criticată într-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului – este vorba de cazul "Rotaru versus România", caz în care Curtea Europeană, practic, a desființat această lege cu privire la caracterul previzibil și la faptul că nu există garanții adecvate împotriva unui serviciu de supraveghere secretă consacrate de Legea SRI.

Dați-mi voie să vă citez câteva paragrafe din această hotărâre a Curții Europene, repet, hotărâre în care România a pierdut în fața Curții Europene un proces pentru că legislația în vigoare nu era în conformitate cu standardele, convenții europene și, în special, cu art.8 din Convenție. Spun acest lucru pentru că art.33 lit.b) dă dreptul SRI să supravegheze. Ce se înțelege prin cuvântul "supraveghere"? Absolut orice. Acest lucru înseamnă că legea nu are un caracter previzibil, nu definește clar ce atribuții are Serviciul Român de Informații.

Curtea Europeană spune: "Cu privire la cerința caracterului previzibil al legii, Curtea reamintește că o dispoziție legală este previzibilă dacă este formulată cu suficientă precizie, pentru a permite oricărei persoane, dacă este necesar cu asistență juridică corespunzătoare, să-și adapteze comportamentul". Or o asemenea formulă "supraveghează" nu îndeplinește această cerință a previzibilității. De asemenea, Curtea Europeană menționează: "Legea trebuie să indice cu suficientă claritate întinderea oricărei astfel de puteri discreționare conferite autorităților competente, precum și modalitatea în care se exercită această putere și să acorde fiecărei persoane o protecție adecvată împotriva interferențelor arbitrare."

Această formulă, repet, de "supraveghează acțiunile întreprinse" lasă loc la abuzuri, deschide calea spre abuzuri și, practic, pe baza acestui alineat, se poate justifica orice.

Încă un paragraf din Convenția Europeană, pentru a fi suficient de clar: "Curtea trebuie să se convingă că există garanții adecvate și efective împotriva abuzurilor, întrucât...", și accentuez, "...întrucât un sistem de supraveghere secretă menit să protejeze siguranța națională implică riscul subminării sau chiar al distrugerii democrației sub pretextul apărării acesteia." Repet, este vorba de o culegere de spețe ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Deci nu ne putem permite să lăsăm în textul legii formulări vagi de genul acesta - "veghează", "supraveghează" - la g) și la c). De aceea, vă propun să fiți de acord să eliminăm din conținutul legii această formulă nefericită pentru că, dacă veți consulta art.33, veți putea observa că de la lit.a) la lit.j) sunt foarte multe atribuții concrete ale SRI care ar putea fi încadrate în termenul acesta "supraveghează". Nu mai avem nevoie de un cuvânt în plus pentru a mai adăuga la toate literele de la lit.a) la lit.j) încă ceva, adică totul.

Deci după ce definim de la lit.a) la j) ce poate face - "Elaborează standardele naționale în materie de informații...", după ce îi dăm toate atribuțiile, mai venim cu una în plus și spunem: supraveghează tot. Nu credem că o asemenea formulă poate fi valabilă într-o lege democratică, așa cum încercăm să o facem acum, această Legea a informațiilor clasificate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați reținut argumentele distinsului nostru coleg, în promovarea amendamentului de eliminare a art.33 lit.b). Vedeți și motivele pentru care comisia nu l-a admis.

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către comisie.

Cine este pentru? 18 în partea aceasta, 23 în partea aceasta, sunt 41 de voturi pentru.

Împotrivă? 88 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 88 de voturi împotrivă, 41 pentru și 11 abțineri, amendamentul domnului Boc a fost respins.

La art.33 lit.g), sunt obiecțiuni?

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pag.12 din raport, pct.12, este un amendament legat de lit.j) de la art.33. Cum sună acest articol: "SRI constată nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni sesizează organele de urmărire penală".

Noi apreciem că actuala formulă prin care SRI-ul constată...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, noi eram la art.33 lit.g). Dumneavoastră vă plasați cu discuția la art.39.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu. Este vorba despre art.33 lit.j), domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem la art.33 lit.g), stimate coleg.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La art.33 lit.j), există un amendament.

 
   

Domnul Ristea Priboi (din banca rezervată comisiei):

Este vorba de lit.g).

 
   

Domnul Emil Boc:

Dar la lit.g) nu sunt probleme.

Domnule președinte,

Eu am raportul la mine și vă rog să observați că de la art.19 încolo nu mai există probleme. Vă pot oferi explicația necesară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am senzația că dumneavoastră doriți să ajungem mâine… ca să ridicați o problemă concretă.

 
   

Domnul Emil Boc:

La lit.g), repet, afirmațiile sunt valabile și pentru litera aceasta, dar voi reveni la timpul potrivit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb încă odată: la art.33 lit.g) dacă mai sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.39, la amendamentul de la pct.10 dacă aveți obiecțiuni.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Acum vă rog să îmi dați voie să merg la art.33 lit.j), pentru că acum este momentul.

De aceea am tăcut: pentru că am observat că nu existau probleme și v-am solicitat intervenția.

La lit.j) de la art.33, SRI-ul "constată și aplică sancțiunile prevăzute de lege". Or, Serviciu Român de Informații nu poate fi abilitat prin această lege, pe de o parte, să constate și, în același timp, să aplice și sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor cu privire la informațiile secrete de stat sau de serviciu. Eventual, pentru că este împuternicit prin această lege să constate nerespectarea normelor, poate face propuneri pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale menționate și, când este vorba de infracțiuni, să sesizeze organele de urmărire penală.

Amendamentul nostru constă în următoarele: "Serviciul Român de Informații constată respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și propune organelor abilitate sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni sesizează organele de urmărire penală."

Deci nu putem să îi dăm Serviciului Român de Informații, pe de o parte, competența de a constata și a sancționa în același timp. De ce să nu îi dăm, atunci, și competența să aplice și sancțiunile, să îi trimită direct în închisoare?! De aceea, amendamentul constă în acest lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Boc. Vă rog să urmăriți și explicațiile comisiei de la pag.11, pct.12.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 47 de voturi pentru.

Împotrivă? 91 de voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Cu 91 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru și 18 abțineri, s-a respins amendamentul domnului Boc.

Art.39. Încă odată întreb dacă există obiecțiuni.

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

La art.38 mai există un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să îl prezentați.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pag.12, pct.13, mai există un amendament la art.38, unde, după alin.2, trei grupuri parlamentare – UDMR, PNL, PRM și PD - propun un amendament. Deci, este un amendament formulat nu doar de către un singur grup parlamentar, ci de patru grupuri parlamentare.

Acest amendament vizează o chestiune de bun-simț. Dacă, pe de o parte, interzicem, prin conținutul legii, să nu clasifice autoritățile competente informațiile secrete de stat, acele informații care vizează eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative, acest lucru trebuie să fie însoțit de o sancțiune. Vreau să vă reamintesc faptul că nu s-a acceptat de către plenul Camerei un amendament prin care informațiile care dezvăluie ilegalități sau acte de corupție să fie tratate ca informații de interes public. Dacă nu am făcut-o atunci, avem ocazia ca, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să introducem o sancțiune precisă pentru acele autorități care ar clasifica, repet, ca informații secrete de stat sau de serviciu informații care urmăresc să ascundă eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative. De aceea, amendamentul formulat, repet, de patru grupuri parlamentare, sună în felul următor: "Constituie infracțiune fapta de a clasifica informații ca secret de stat sau de serviciu în scopul încălcării legii, ascunderii erorilor administrative sau limitării accesului la informațiile de interes public, dacă aceasta a produs consecințe materiale sau morale, și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani." Deci, cu alte cuvinte, este vorba de a conferi o sancțiune precisă pentru acele autorități care ar abuza și ar clasifica, repet, ca informații secrete de stat sau de serviciu acele informații care ar ascunde ilegalități, acte de corupție sau, în alți termeni spuși în lege, erori administrative sau eludarea legii.

Repet, amendamentul este la pct.13 din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În afară de explicațiile date acum de distinsul nostru coleg, aveți explicații suplimentare la pct.13 din raport și motivele pentru care comisia a respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 65 de voturi.

Împotrivă? 86 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 86 de voturi împotrivă, o abținere și 65 de voturi pentru, amendamentul prezentat de domnul Boc a fost respins.

Întreb încă odată: referitor la amendamentul de la pct.10, cel cu privire la art.39?

Poftiți.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Suntem la un punct sensibil al acestei legi. S-a discutat mult despre acest punct. Grupul nostru parlamentar și-a spus de multe ori punctul de vedere. Am rediscutat, și noi nu ținem cu tot dinadinsul să se accepte varianta noastră, dar este sigur că, așa cum este cel puțin până acum, chiar și după acest raport, în lege nu poate să rămână.

Ca atare, având în vedere că majoritatea celor care au intervenit la acest punct au susținut ideea eliminării art.39, suntem de acord și susținem această eliminare de la pct.10, în întregime a art.39. În mod evident însă, aceasta trebuie să se facă în corelare. În primul rând, în acest text, mă gândesc la art.30 alin.4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, stați să ne pronunțăm cu privire la art.39 și apoi vom relua discuția.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Am spus că, dacă se elimină art.39, acest lucru implică anumite corelări legislative. Doar atât am vrut să spun. Deci, propunem eliminarea art.39.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare pe care a motivat-o foarte convingător colegul nostru.

Cine este pentru eliminarea art.39? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrtivă? Nu.

Abțineri?

În unanimitate de voturi, art.39 a fost eliminat.

O propunere de corelare.

 
   

Domnul Ristea Priboi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere votul de eliminare a art.39, pe cale de consecință, nici alin.4 al art.30 nu mai poate rămâne, și propun eliminarea acestuia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimați colegi. Este consecința celor votate de dumneavoastră anterior.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Priboi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate de voturi.

A mai rămas un singur punct – pct.11, cel cu privire la art.41. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că, în fine, am votat textele acestei legi deosebit de importante, și ne-am adunat eforturile Majorității cu cele ale Opoziției pentru a scoate o lege pe care să o considerăm bună. Având în vedere însă că este vorba de o lege importantă, să lăsăm votul final pentru ședința de vot final de mâine.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Trecem, în continuare, la partea a doua a ședinței de astăzi, cea destinată interpelărilor. Mai rămâneți puțin, să mai votăm câteva comisii de mediere care ne-au scăpat la început.

  Proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local. Sunt propuși domnii deputați Bara Liviu, Florescu Ion, Vasile Aurelia - Grupul parlamentar Social Democrat; Ariton Gheorghe, Grupul parlamentar al PRM; Dobre Victor Paul Grupul parlamentar al PNL; Kovacs Csaba Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR; Mirciov Petru - Grupul parlamentar al minorităților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/1994, aprobată prin Legea nr.136/1994, privind constituirea și utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/1994, aprobată prin Legea nr.136/1994, privind constituirea și utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare. Sunt propuși următorii deputați: Buzatu Dumitru, Todoran Pavel, Andrei Ioan - PSD; Iliescu Valentin - PSD; Crișan Emil - PRM, Enescu Nicolae - PRM, Ivănescu Maria Paula - PD.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român pentru Eficiența Energiei;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român pentru Eficiența Energiei. Sunt propuși următorii deputați: Boajă Minică, Neamțu Horia, Selagea Constantin- PSD; Moisescu George, Holtea Iancu - PRM; Nicolaescu Eugen - PNL; Winkler Iuliu - UDMR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1998 privind finanțarea și din alte surse decât bugetul de stat al unor activități specifice de administrare a rezervelor de stat.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1998 privind finanțarea și din alte surse decât bugetul de stat al unor activități specifice de administrare a rezervelor de stat. Sunt propuși următorii deputați: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Gubandru Aurel - PSD, Creț Nicoară, Moisescu Dumitru - PRM, Cladovan Teodor - PD, Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe.

Ultima comisia este cea pentru medierea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe. Sunt propuși următorii deputați: Dobrescu Smaranda, Andrei Ioan, Iliescu Valentin Adrian - PSD, Mărăcineanu Adrian - PRM, Barbu Gheorghe - PD, Coifan Viorel - PNL, Bondy Gyodgyike - UDMR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Unanimitate.

Aprobarea cererii de modificare a componenței unei comisii de mediere.  

Să-i dăm posibilitatea doamnei Afrăsinei să ceară modificarea componenței unei comisii prin înlocuirea unui membru al PSD-ului.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD solicită, de comun acord cu colegii noștri care au fost nominalizați în Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind egalitatea de șanse, ca, în locul domnului deputat Suditu Gheorghe, să fie nominalizată doamna deputat Cliveti Minodora. Cu această modificare am vrea să fiți de acord, ca să fie operată la comisia de mediere. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a admis această cerere.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.  

Stimați colegi,

Trecem la ședința de interpelări și răspunsuri la interpelări.

Prima interpelare trecută pe tabelul ședinței de astăzi este cea formulată de domnul Adrian Moisoiu, adresată primului-ministru, cu privire la situația ceangăilor din Modova și a secuilor, semnalată de președintele Asociației romano-catolice.

Domnul deputat nu mai solicită explicațiile, pentru că ele vor rezulta din răspunsul domnului ministru.

Domnul ministru Gaspar vă formulează răspunsul.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Primul-ministru a transmis, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, răspunsul scris la interpelarea ce i-a fost adresată de domnul deputat Adrian Moisoiu.

În urmă cu două săptămâni, domnul deputat, în cadrul unei ședințe a Camerei Deputaților, a declarat: "Am primit un răspuns din partea domnului prim-ministru în problema în care am solicitat această interpelare. Mulțumesc pentru calitatea materialului pe care l-am primit, dar vreau, totodată, să exprim o rugăminte, și anume: aș dori ca acest material să fie prezentat și verbat, deci citit aici, în Cameră, pentru ca să poată fi introdus în Monitorul Oficial. Este prea important punctul de vedere și modul în care este lămurită problema ceangăilor și a secuilor, pentru ca acesta să rămână numai la un răspuns scris pe care eu l-am primit din partea domnului prim-ministru. Sper că se poate acest lucru."

Domnule președinte,

Din împuternicirea primului-ministru, voi da citire răspunsului pe care dânsul l-a dat la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Moisoiu.

Cu privire la problema ceangăilor aflați în majoritatea lor în județele Bacău, Iași și Neamț (de la Pașcani, punctul extrem nordic, până la confluența Trotușului cu Siretul) aceștia sunt revendicați, în prezent, atât de români, cât și de maghiari. Această dispută are la bază apartenența religioasă a ceangăilor, romano-catolică, și faptul că o mică parte din ei vorbesc o formă pervertită a limbii maghiare.

Criteriile după care au fost întocmite recensământele actuale, al naționalității și al limbii materne, nu oferă date pentru o statistică specială a ceangăilor, aceștia neputând fi considerați ca formând o naționalitate aparte. La ultimul recensământ din anul 1992, în Moldova, din totalul de 248.104 de romano-catolici, s-au declarat maghiari doar 6.471 de persoane. Maghiara este declarată ca limbă maternă de 6.600 de persoane, mare parte dintre aceștia considerându-se, în același timp, români.

Contrar opiniei larg încetățenite că românii nu pot fi altceva decât ortodocși, există numeroase dovezi care atestă prezența românilor catolici în Moldova, din vremuri foarte vechi. Dintre acestea, menționăm: documentul adresat, în 1234, de către Papa Grigore al IX-lea, regelui Ungariei Bela al IV-lea, scrisoarea adresată în 1304, de către provincialul dominicanilor din Ungaria Papei Benedict al XI-lea, relația trimisă la Roma de arhiepiscopul Bandini, la 1648, precum și relația din 1671, în care misionarul italian Giovanni Battista del Monte arată că limba maternă a catolicilor moldoveni este româna, adăugând, totodată, că limba maghiară este necesară fiindcă pe acolo se află și unguri, deci catolicii moldoveni nu erau, pe acele vremuri, numai unguri, cea mai mare parte fiind români.

Emigrările masive ale românilor transilvăneni în Moldova, mai ales în secolul al XVIII-lea, au fost provocate de condițiile social-economice dificile. Opunându-se sistemului de înrolări forțate în armata austriacă, numeroși țărani secui se asociau românilor refugiindu-se în Moldova, formând noi sate sau așezăminte prin cele părăsite. Contigentul cel mai numeros al refugiaților din secuime îl constituie ceangăii, adică românii secuizați care sunt în curs de secuizare.

Procesul de secuizare a început încă din secolele XIV – XV, variind ca intensitate în funcție de condițiile locale, de forța de iradiere a centrelor de influență secuiască. Inițial, au fost numiți ceangăi acea parte a românilor secuizați care au dezvoltat un grai unguresc degradat, cu un sistem fonetic aparte, deosebit de cel maghiaro-secuiesc. În familie, aceștia vorbeau românește, iar în relațiile cu secuii, cu preoții, cu organele administrative ei foloseau noul grai de adopțiune, pe care-l rosteau altfel decât interlocutorii. Denumirea însăși de ceangăi este de origine secuiască, având sens peiorativ, disprețuitor, cu înțelesul de ciuntit, corcit.

După ce în procesul de secuizare, românii au adoptat confesiunea catolică, secuii le-au recunoscut calitatea de maghiari, dar nu i-au considerat maghiari curați, autentici, ci o categorie de maghiari degenerați. Pentru a marca deosebirea dintre ei și ceangăii stricători de limbă, le-au dat, în sens peiorativ, denumirea de csango-magyarok, adică maghiari corciți care vorbesc o limbă maghiară amestecată. Originea termenului a fost stabilită în verbul secuiesc "csangany", "a se corci".

Ceangăii se concentrează în special în regiunea municipiilor Roman și Bacău. Despre aceștia se știe, în mod cert, că nu sunt secui, caracteristic pentru ei fiind portul românesc. După limba pe care o vorbesc, după tradiții și coordonatele lor etnografice, aceștia sunt români originari din Transilvania (ungureni). Tot în această zonă, se poate vorbi de un grup nesemnificativ de secui refugiați din Transilvania în secolul al XVIII-lea, împreună cu românii maghiarizați, așa-zișii ceangăi, din cauza sistemului înrolărilor forțate din armata austriacă.

Este dificil de susținut, așadar, ipoteza conform căreia acea parte a catolicilor din Moldova, cunoscuți sub numele de ceangăi, ale căror rădăcini românești pot fi dovedite cu documente istorice, etnografice și lingvistice, ar constitui un grup etnic distinct de sorginte maghiară.

În continuare, aș vrea să prezint punctul de vedere cu privire la problema secuilor.

Guvernul României nu recunoaște nici o entitate regională cu denumirea de "Țara secuilor". În ceea ce privește înregistrarea denumirii de "secui" la viitorul recensământ, în lista etniilor, având ca bază libera declarație, persoanele care doresc se pot înregistra ca secui la numărul de cod 33.

Pentru mai bună documentare, putem aminti faptul că secuii sunt o populație de origină controversată, probabil turcită (turanică), adusă în Transilvania pe vremea stăpânirii Regatului ungar, în secolele XII – XIII. În jurul anului 1200, când s-au așezat în zona Carpaților de curbură, dislocând o parte a populației românești din zonă, erau aproximativ 40.000 de persoane. Fiind diferiți de unguri, cu tradiții și obiceiuri distincte și fiind dăruiți cu privilegii de regii Ungariei, secuii au format, în Transilvania, între secolele XIV și XVIII, o stare (grup privilegiat) separată, numită "națiune". Datorită traiului îndelungat sub stăpânirea Regatului ungar, secuii au adoptat, de timpuriu, un dialect al limbii maghiare și au devenit ungarofoni. Din secolul XIX, sub influența naționalismului maghiar, s-au declarat în proporție de masă (circa 80%) membri ai națiunii maghiare.

În speranța că am răspuns punctual la afirmațiile din interpelarea dumneavoastră, spune primul-ministru, vă asigur, domnule deputat Adrian Moisoiu, de întreaga mea considerație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un scurt comentariu asupra răspunsului.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru, și consider că materialul pe care domnul prim-ministru a avut amabilitatea ca să ni-l transmită, astăzi, aici, va fi un material de bază, după care se vor putea ghida și în recensăminte și cu diversele simpozioane care se fac pe tema ceangăilor, respectiv pe tema secuilor.

Încă o dată, mulțumesc pentru claritatea răspunsului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc are de făcut o interpelare Ministerului Finanțelor.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor este? Nu.

Stimate coleg, nu este prezent reprezentantul Ministerului Finanțelor.

prezentați, vă rog, interpelarea dumneavoastră Ministerului Culturii.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Aș vrea numai o singură precizare, dacă-mi permiteți. Aș dori ca această interpelare cu privire la aplicarea cotei zero de t.v.a., în cazul achiziționării și instalării de microcentrale de apartament, să fie doar amânată, și nu să fie trimisă la categoria răspunsurilor scrise, pentru că necesită o dezbatere mai amplă, având în vedere politica pe care Guvernul intenționează s-o aplice cu privire la această problemă a instalării microcentralelor de apartament.

Înțeleg faptul că ministerul nu s-a putut prezenta astăzi, din nu știu ce motive, dar aș dori ca discuția să fie amânată pentru a putea răspunde la o problemă, cred eu, de interes general, pe de o parte aplicarea cotei zero de t.v.a. la instalarea de microcentrale, iar pe de altă parte politica pe care intenționează Guvernul să o formuleze cu privire la aceste microcentrale, în urma ultimelor discuții din Guvern.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Coriolan Simedru, reprezentantul Ministerului Administrației Publice nu a ajuns încă.

De la Ministerul de Interne este cineva? Da. Ministerul de Interne a comunicat domnului Damian Brudașca răspunsul scris.

De la Ministerul Apărării Naționale? Domnule Damian Brudașca, vă rog să vă prezentați interpelarea pentru Ministerul Apărării Naționale.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primăvara anului 2001, a fost adoptată Legea nr.164 privind pensiile militare de stat. Art.79 al acesteia prevede, în mod expres, recalcularea pensiilor militare în plată, operație care ar fi permis asigurarea unor condiții mai decente de trai și o bătrânețe liniștită pentru pensionarii militari. Legea ar fi urmat să intre în vigoare la 1 aprilei 2001, lucru care nu s-a întâmplat și care constituie un fapt de o gravitate deosebită, având în vedere obligația Executivului de a pune în aplicare și necondiționat legile adoptate de către Parlament.

După mai bine de două luni și jumătate, la 14.06.2001, Guvernul și-a adus aminte de aceste prevederi legale și a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.85, care suspendă, cu încălcarea prevederilor art.79 din Legea amintită, recalcularea pensiilor militare, până la 1 ianuarie 2001.

Ca și cum nu ar fi fost suficientă măsura stabilită prin ordonanța respectivă, la 7 decembrie 2001, Guvernul emite o nouă Ordonanță de urgență, cu nr.166, care modifică prevederile art.48, 79 și 80 din Legea pensiilor militare, prevederi care vizau recalcularea și actualizarea pensiilor militare. În plus, ordonanța prevede eșalonarea recalculărilor, pe parcursul a 3 ani, perioadă în care, probabil, se speră că, pentru foarte mulți din pensionarii militari ai țării nu va mai fi nevoie de efectuarea plăților aferente.

Camera Deputaților a adoptat, la începutul lunii februarie, Proiectul de Lege privind Ordonanța de urgență nr.166/7 decembrie 2001, neținându-se cont de argumentele reprezentanților opoziției, care au subliniat că, prin adoptarea acesteia, se întârzie nejustificat și se modifică, după bunul plac al puterii, prevederile Legii nr.164/2001, înrăutățindu-se și mai mult situația militarilor pensionari.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Encuțescu, poftiți.

 
   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu această interpelare, în urmă cu două luni, i-am mai oferit un răspuns doamnei deputat Mona Muscă, așa că voi relua o parte din argumentele de la acea dată.

În conformitate cu prevederile art.72 din Constituția României, regimul general al măsurilor privind protecția socială se stabilește prin lege organică. Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat este, prin urmare, o lege organică, a fost votată de cele două Camere ale Parlamentului și promulgată de către președintele României. Acest act normativ are în vedere eliminarea inechităților dintre cuantumul pensiilor cuvenite pensionarilor militari aflați în plată înainte de intrarea în vigoare a acestei legi și militarii care sunt pensionați după această dată.

La momentul intrării în vigoare a acestei legi, se aflau deja în plată un număr de 62.000 de pensionari militari, pentru care recalcularea pensiilor la nivelul celor actuale ar fi reprezentat un efort bugetar considerabil care nu putea fi suportat din bugetul Ministerului Apărării Naționale pe anul 2001, întrucât, la data inițierii legii, nu s-a putut anticipa cu exactitate momentul adoptării acesteia.

Ca o paranteză, doresc să menționez: valoarea totală a recalculării era de aproximativ 2.000 de miliarde de lei, ceea ce însemna dublul rezervei aflate la dispoziția Guvernului. Astfel, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr.85/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat. Prezentată Parlamentului, această ordonanță de urgență a fost dezbătută și adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 septembrie 2001, probabil la care ați participat și dumneavoastră, domnule deputat. La această dată, ordonanța de urgență este în procedură parlamentară de adoptare la Senat.

Neaplicarea prevederilor Legii nr.164/2001 referitoare la recalcularea pensiilor militare, în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a legii și adoptarea Ordonanței de urgență nr.85/2001, a fost cauzată de necesitatea completării bazei legislative, respectiv de elaborare și adoptare, de către Guvernul României, în termen de 90 de zile a Hotărârii privind metodologia de aplicare a prevederilor art.78 din lege și de elaborare a Hotărârii privind stabilirea locurilor de muncă și a activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții specifice activității cadrelor militare.

Pentru a aduce la îndeplinire prevederile legale referitoare la recalcularea pensiilor militare cu luarea în considerare a protecției alocațiilor bugetare ce vor reveni Ministerului Apărării Naționale în anii următori, Guvernul României a adoptat, la data de 12 noiembrie 2001, Ordonanța de urgență nr.166/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.164, în care se prevede că sumele rezultate ca diferențe între pensiile aflate în plată și pensiile recalculate, potrivit Normelor metodologice aprobate, se vor acorda eșalonat, începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează: pentru anul 2002 – 10% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2002, și 10% începând cu 1 iulie 2002; pentru anii 2003 și 2004 – câte 20% din cuantumul acestei diferențe, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an și, de asemenea, alți 20% începând cu 1 iulie a anilor 2003 și 2004.

Față de cele prezentate mai sus, rezultă că recalcularea pensiilor militare de stat se va efectua potrivit metodologiei aprobate, iar sumele cuvenite se vor acorda eșalonat începând cu 1 ianuarie 2002, iar la sfârșitul anului 2004 toate pensiile militare vor atinge nivelul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Eu apreciez minuția cu care v-ați aplecat asupra problemei pe care am ridicat-o. Sub aspectul teoretic, sunteți de necombătut, aveți perfectă dreptate, numai că, din păcate, v-ați molipsit, se pare, și ministerul dumneavoastră, de abilitățile celorlalte ministere și răspundeți pe lângă problema în sine, pentru că n-ați pus punctul pe i.

Această situație se datorează, în primul rând, angajamentului pe care România și l-a luat, angajamentul stand by și Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional cu privire la politicile economice și financiare în perioada 2001 – 2002. Prin aceasta, România este transformată într-o colonie a Fondului Monetar Internațional și politica internă, inclusiv în domeniul financiar, inclusiv în domeniul pensiilor și salariilor, nu poate fi realizată.

Pe de altă parte, din ceea ce ați spus dumneavoastră, rezultă că noi, parlamentarii, suntem un pic inconștienți: am votat în 2001 Legea nr.164, pentru ca să trebuiască să vină, după aceea, ministerul să ne tragă de mânecă și să ne spună că suntem total inconștienți, cum noi aprobăm, pentru o categorie socială importantă, cei care au apărat și apără demnitatea țării, am aprobat asemenea prevederi pe care dumneavoastră, ca și Guvern, nu sunteți în stare să le puneți în aplicare.

Eu aș dori să atrag atenția că, astăzi, în România, sunt femei de serviciu care au lucrat în armată care au pensii mai mari decât generalii și ceilalți ofițeri superiori. Dacă dumneavoastră, ministerului, vă convine o asemenea umilire a ostașilor țării, nu mai am nici un comentariu de făcut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul răspuns, tot din partea Ministerului Apărării Naționale, îl solicită domnul deputat Ludovic Mardari.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul interpelării mele este următorul. În localitatea Buziaș din județul Timiș, fostei Unități militare 01233, în prezent utilizată ca secție a Penitenciarului Timișoara, i-au aparținut 9 blocuri de locuințe cu 120 de apartamente de 2 și 3 camere, apartamente destinate personalului militar și angajaților civili.

După încetarea activității Unității militare 01233, apartamentele menționate au rămase toate ocupate, pe baza unor contracte de închiriere, de 314 locatari, chiria fiind plătită la Unitatea militară 02307 Timișoara. Titularii contractelor de închiriere doresc să cumpere apartamentele în care locuiesc, cât mai repede posibil, deoarece starea de degradare a imobilelor este foarte avansată. De la construirea lor, până în prezent, nu s-a făcut nici o reparație și nu-și pot permite să cheltuiască sume importante dacă nu au o certitudine a proprietății.

Așa cum în alte sectoare, a fost posibil ca locuințele de serviciu să fie vândute chiriașilor, vă rog să analizați situația pe care v-am prezentat-o și să luați o decizie favorabilă celor 314 locatari din Buziaș care, timp de 7 ani, au făcut numeroase demersuri, la diferite instituții ale statului, fără rezultat pozitiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Encuțescu, vă rog să răspundeți la această întrebare.

 
   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a procesului de restructurare a armatei, unitățile militare din garnizoana Buziaș au fost desființate, iar cazărmile au fost transferate din administrarea Ministerului Apărării Naționale, în administrarea Ministerului Justiției, prin H.G. nr.264/2000.

În această localitate au rămas în administrarea Ministerului Apărării Naționale locuințele de serviciu, Cercul Militar și Căminul militar. Actualii chiriași ai locuințelor de serviciu, foste cadre militare, au solicitat, atât ministerului nostru, cât și Primăriei orașului Buziaș, găsirea unei soluții pentru a cumpăra apartamentele în care locuiesc.

În acest sens, Ministerul Apărării Naționale a inițiat, în cursul anului 2001, un proiect de Hotărâre a Guvernului privind transmiterea acestor locuințe proprietate publică a statului din orașul Buziaș, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Apărării Naționale, în administrarea Consiliului local al orașului Buziaș.

Ulterior, Consiliul local, în baza unei hotărâri proprii, poate vinde aceste locuințe chiriașilor. În prezent, proiectul de act normativ se află în proces de avizare la Ministerul Administrației Publice. Totodată, pentru soluționarea acestui gen de probleme la nivelul tuturor garnizoanelor, Ministerul Apărării Naționale are în curs de finalizare un alt proiect de act normativ al cărui obiect de reglementare îl reprezintă autorizarea acestuia de a vinde chiriașilor actuali locuințele de serviciu în localitățile în care au fost desființate unitățile militare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Mardari. Aveți dreptul la un scurt comentariu.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Sunt mulțumit de răspunsul pe care l-am primit din partea Ministerului Apărării Naționale, dar, după câte constatați și dumneavoastră, interpelarea am adresat-o și Ministerului Administrației Publice. Am înțeles că soluționarea problemei se află la acest minister. Deocamdată, se pare că nu voi primi astăzi răspuns din partea Ministerului Administrației Publice și aștept ca soluționarea să aibă loc cât mai repede posibil, din partea acestui minister.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul ministru Fleșariu, pentru a răspunde în numele Ministerului Administrației Publice.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Ministerul Administrației Publice are în evidență proiectul despre care se discută. noi am încercat, astăzi, să luăm legătura la Buziaș, să vedem, într-adevăr, în ce fază se găsește această problemă.

După avizarea proiectului, el va intra pe ordinea de zi a Guvernului și, după trecerea acestor apartamente în proprietatea orașului Buziaș, se vor face demersurile necesare pentru scoaterea lor din categoria locuințelor sociale care nu se pot vinde, trecerea lor în altă categorie de locuințe, spre a fi vândute. Dar sunt necesare niște operațiuni juridice fără de care, efectiv, nu se pot pune în vânzare. dacă ele rămân locuințe sociale, locuințele sociale, potrivit Legii nr.114, fac parte din domeniul public al statului și, potrivit art.135 din Constituție, domeniul public al statului nu poate fi înstrăinat. Vor trebui să se facă niște memersuri, să iasă niște hotărâri ale Guvernului, care să rezolve această problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Din cele spuse de către domnul secretar de stat Fleșariu, am înțeles că domnia sa nu este în cunoștință de cauză, urmează să se documenteze.

Eu am înțeles că este suficient să se emită o Hotărâre de Guvern și, cu asta, problema locatarilor din Buziaș poate fi soluționată.

Aștept să se formuleze un alt răspuns care să fie mai la obiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Paul Magheru a adresat o interpelare Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

V-aș ruga, stimați colegi, să fiți mai conciși, pentru a da posibilitate tuturor colegilor care mai doresc să ia cuvântul.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Interpelarea mea a fost prezentată într-o formă scrisă, au fost doi destinatari, APAPS-ul și Ministerul Justiției.

Din câte știu, a fost studiat dosarul, am primit răspuns numai de la Ministerul Justiției, aștept răspunsul și, după ce îl voi avea și de la APAPS o să intervin atunci, dacă va fi nevoie, pentru ambele instituții cărora le-a fost adresată interpelarea mea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Zelenco, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, precizez următoarele. Societatea comercială "Olimpia" Oradea, cu un capital social subscris și vărsat de 5 miliarde de lei, a intrat în procedura de reorganizare judiciară conform Legii nr.64/1995, republicată, în baza sentinței pronunțate de Tribunalul Bihor la data de 24.03.1999, ca urmare a cererii introductive înaintate de creditoarea BCR Sucursala Oradea, la data de 8.07.1997. Tribunalul Bihor a desemnat ca judecător sindic pe doamna judecător Mariana Roșca, care a numit ca administrator judiciar al debitoarei pe domnul avocat Valeriu Budadin Delegan și expert Iosif Bereczki.

Planul de reorganizare propus de debitoare a fost admis de instanță, ca urmare a votului favorabil exprimat de majoritatea creditorilor societății, în ciuda opoziției formulate de creditorii BCR Oradea și Agenția județeană pentru ocupare și formare profesională din Oradea.

La 3 luni de la admiterea reorganizării activității debitoarei, pe bază de plan de reorganizare, judecătorul sindic Mariana Roșca a solicitat din oficiu trecerea debitoarei la procedura falimentului, în condițiile prevăzute de art.77 și următoarele din Legea nr.64/1995 republicată.

Din verificările făcute de APAPS, a rezultat că, pe perioada de derualre a procedurii de reorganizare judiciară, au avut loc o serie de erori în aplicarea prevederilor legale în acest domeniu. Astfel, la data de 8.08.2001, firma ELIM Import-Export SRL București a adresat APAPS un memoriu, prin care invoca o gravă eroare comisă de administratorul judiciar SC INTERFIN SRL Oradea, cu concursul judecătorului sindic Julieta Bulz, respectiv neînregistrarea, în cadrul procedurii de reorganizare a debitoarei Societății comerciale "Olimpia" SA Oradea, a tuturor creditorilor acesteia, printre care și societatea mai înainte menționată și a solicitat, totodată, să se verificărice aceste lucruri de către APAPS.

Având în vedere că APAPS nu deținea prerogative de control asupra activității administratorului judiciar și cu atât mai mult asupra instanțelor judecătorești, aceasta nu a avut posibilitatea de a da curs solicitărilor Societății comerciale ELIM.

Datorită faptului că termenul în care aceasta putea ataca cu recurs hotărârile judecătorului sindic expirase, singura cale pe care o mai putea urma petentul era sesizarea organelor de cercetare penală abilitate în astfel de situații. De altfel, Societatea comercială Elim a și inițiat un demers pe latura penală, sesizând Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor care a demarat procedurile specifice cercetării penale în cadrul dosarului 71 din 2001.

În ce privește majorarea de capital, această operațiune a fost contestată de APAPS, care a formulat acțiune în anularea hotărârii generale extraordinare a acționarilor din data de 27.02.2001 și care a fost înaintată Tribunalului Bihor, Secția comercială, acțiune ce formează obiectul dosarului 2247 din 2001. O copie a documentului prin care s-a formulat acțiunea în anulare a acestei hotărâri s-a transmis prin fax administratorului judiciar pentru a lua la cunoștință de aceasta, pe copia transmisă făcându-se mențiunea nedepunerii acesteia la dosarul de reorganizare judiciară. Cu toate acestea, administratorul judiciar a depus-o la dosarul respectiv. Deși judecătorul sindic nu a fost învestit în mod oficial de APAPS, întrucât administratorul judiciar a depus copia de pe acțiunea în anulare la dosarul de reorganizare, la termenul de judecată din 20 martie 2001, judecătorul sindic, fără a avea competența, a judecat acțiunea în anulare odată cu soluționarea contestațiilor și a pronunțat Sentința civilă 59/2001, prin care a respins acțiunea în anulare formulată de APAPS.

Această sentință civilă nu a fost comunicată instituției noastre pentru a declara recurs, APAPS luând cunoștință de conținutul acestei sentințe definitive, învestită cu formulă executorie, abia în cadrul judecării dosarului 2247/2001. Dat fiind faptul că Sentința civilă 59/2001 nu a fost comunicată în mod oficial instituției noastre, APAPS a solicitat Tribunalului Bihor transmiterea acesteia, însă, până în prezent, nu a fost comunicată. Cu toate acestea, APAPS a formulat și a depus recurs împotriva Sentinței civile 59/2001 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul 2040 din 1997 pe care Curtea de Apel Oradea l-a respins prin Decizia 271 din 1 noiembrie 2001.

Pe parcursul soluționării acestui recurs, respectiv în data de 3 octombrie 2001, APAPS a formulat cerere de amânare a soluționării recursului în vederea reglementării pe cale amiabilă a litigiului. Împotriva Deciziei civile 271/2001, pronunțată de către Curtea de Apel Oradea, APAPS a formulat contestație în anulare, urmând a fi citată de către Curtea de Apel Oradea.

Referitor la litigiile promovate de către fostul administrator al Societății comerciale Olimpia S.A., precizăm că APAPS a fost chemat în judecată de către Societatea comercială Olimpia S.A. în data de 17 aprilie 2001, proces care face obiectul dosarului 3062 din 2001, aflat pe rolul Tribunalului Bihor și care are termen de judecată în data de 18.03.2002.

Menționăm domnule deputat, că APAPS este hotărâtă să-și apere drepturile sale în calitate de acționar care reprezintă statul în societatea comercială respectivă, dovada în acest sens fiind faptul că APAPS a introdus deja contestația în anulare împotriva Sentinței civile 59/2001. În plus, menționăm domnule deputat, că recent, prin Ordonanța Guvernului nr.38/2002, prin care se modifică Legea 64/95 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, au fost aprobate o serie de măsuri care au menirea de a preveni în viitor pe perioada de reorganizare judiciară astfel de acțiuni care pot aduce prejudicii nu numai societăților comerciale respective, ci și în ultimă instanță economiei naționale. Vă mulțumesc.

Semnează ministrul Ovidiu Mușetescu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Paul Magheru, doriți să faceți un scurt comentariu?

 
   

Domnul Paul Magheru:

Da, foarte pe scurt. Eu îi mulțumesc reprezentantului APAPS pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Interpelarea care a fost făcută, a fost făcută în interesul proprietății APAPS-ului, deci, a cotei parte majoritare a statului român, îi mulțumesc pentru interesul cu care apără proprietatea statului român, înțeleg că încă multe procese în această chestiune sunt pe rol, am să-i cer domnului ministru secretar de stat să-mi ofere și în scris răspunsul acesta, ca să putem urmări mai în detaliu acest fenomen.

Oricum, ceea ce s-a întâmplat la Oradea, se știe foarte bine, nu am dori ca cea mai mare fabrică de încălțăminte din Oradea, este vorba de Olimpia, să fie victima unui început de restructurare judiciară frauduloasă, așa cum se știe, a lăsat în urmă, din păcate, o judecătoare din Oradea care este dată în urmărire din decembrie, a fost dată în urmărire Interpolului și care a lăsat în urmă numai jaf și potop. Vă mulțumesc și aștept răspunsul în scris la această interpelare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea are un răspuns tot din partea Autorității pentru privatizare.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră a fost transmisă spre analiză organelor din cadrul Autorității pentru Privatizare, ceea ce ați sesizat dumneavoastră este corect și în acest sens, urmează ca să procedăm la modificarea Hotărârii de Guvern nr.450. Urmează să transmitem și în scris mai multe detalii. Am unele amănunte în legătură cu problema ridicată de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Coifan are de adresat o interpelare Ministerului Administrației Publice, domnului ministru Fleșariu. Ministerul solicită amânarea răspunsului. Domnul Damian Brudașca, la fel, ne aflăm într-o cerere de amânare a răspunsului. Gheorghe Valeriu, interpelare pentru domnul secretar de stat Gheorghe Predilă. Domnul deputat Gheorghe Valeriu este? Vă rog. Domnul Predilă să se pregătească.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule președinte, am solicitat Ministerului Agriculturii în interpelarea mea, domnului ministru Sârbu, să-mi prezinte în scris date privind situația, în momentul de față, a redevenței.

De asemenea, am solicitat, tot în scris, să primesc răspunsul, stadiul aplicării Legii 1/2000, știut fiind faptul că, în ultimul an, în anul 2001, această lege, practic, nu a funcționat în România. Și de asemenea, o altă întrebare a fost în ceea ce privește structurile private în domeniul forestier, câte s-au înființat conform Legii 141, Ordonanței 96, comparativ cu cele de stat în direcția Romsilva. Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră.

Domnule deputat, aș vrea să vă cer permisiunea să nu mai dezvolt rolul și atribuțiile Agenției domeniului statului, pentru că dumneavoastră ați fost prezent la toate dezbaterile în care au fost invitați și nu cred că vă este necunoscut scopul și responsabilitățile acestei agenții.

Referitor la stadiul aplicării Legii fondului funciar, întrucât veți primi răspuns în detaliu, vreau să vă informez că, la data de 31 ianuarie anul acesta, s-a solicitat ca suprafață forestieră a fi restituită 2,2 milioane hectare. Persoane fizice au solicitat aproape 600.000 de hectare. Formele asociative 741.000 de hectare, iar pentru instituții de cult și învățământ 51.700, iar comune și orașe și municipii 801.128 de hectare. S-a propus pentru validare către comisiile locale la un număr de 147.745 de solicitanți, suprafața de 1.579.151 de hectare; nu este cazul să mai dăm pe structuri de categori, că o să le aveți scrise. S-au validat de către comisii numărul de 108 solicitanți și 1.296.470 de hectare până în prezent.

Suprafața care a fost pusă la dispoziția comisiilor locale la un număr de 45.000 de solicitanți este de 824.977 de hectare. S-au pus în posesie până acum 561.275 de hectare.

O altă întrebare a fost - în anexă o să aveți pe județe cum este rezolvată situația – care sunt structurile silvice private înființate? În momentul de față sunt avizate, în vederea autorizării pentru funcționare, la nivel de ocol silvic, următoarele persoane juridice: Uniunea composesoratelor Liban din județul Harghita pentru Ocolul silvic particular Liban și Ocolul silvic particular Gheorghieni, Uniunea composesoratelor Sânmartin, județul Harghita pentru Ocolul silvic de regim Ciuc, Primăria comunei Bănia, județul Caraș-Severin pentru Ocolul silvic Bănia; a fost avizată pentru autorizare structura silvică privată la nivel de district pentru Asociația Obștea pădurilor Helegiu, județul Bacău.

Aceste structuri private sunt deja avizate de inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic și vor fi autorizate după aprobarea instrucțiunilor privind autorizarea personalului silvic, avizarea constituirii funcționării structurilor silvice private pentru gospodărirea pădurilor, proprietate privată și a celor proprietate publică aparținând comunelor.

Întrucât ați cerut răspunsul scris pentru data de 25 luna aceasta, la 15 zile de la data formulării răspunsului, vă putem spune că în ceea ce privește încasarea redevenței, ca să fim mai concreți, în anul 2000, din 767 de miliarde, cât au fost contracte, în valoarea redevenței, s-au încasat 29,3 miliarde de lei. În anul 2001, față de 767 de miliarde, valoarea redevenței, s-au încasat 563 de miliarde.

În ceea ce privește situația celor care n-au plătit până acum redevența, vreau să vă informez că sunt deja făcute somații pentru 159 de cazuri în vederea rezilierii contractelor dacă nu-și achită până la începutul lunii martie redevențele.

Îmbucurător este că foarte mulți dintre ei au venit și au depus chiar sume foarte mari, chiar 10 miliarde, 8 miliarde, 6 miliarde după aceste somații. Oricum, Ministerul Agriculturii este obligat prin lege să ia asemenea măsuri pentru că nu poate tolera o asemenea atitudine față de pământul statului și față de obligațiile pe care le avem, deoarece acești bani nu fac altceva decât să susțină fondul de dezvoltare a agriculturii.

Ați mai întrebat, pe județe, v-am spus, situația o avem și v-o predăm în scris. Dacă sunteți de acord?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu a depus și dumnealui o interpelare Ministerului Agriculturii. V-aș ruga, stimate coleg, să încercați să o sintetizați, nu după obiceiul de la Comisia pentru învățământ, unde se vorbește foarte mult și se face foarte puțin, ci ca la agricultură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, o să-mi cer scuze dacă, de data aceasta, nu aș putea să dau curs rugăminții dumneavoastră, pentru că dacă fac ca la agricultură, ați văzut ce a pățit președintele. Înseamnă că nu îmi vreți binele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu v-am pus în încurcătura colegului dumneavoastră și nu vă doresc în nici un chip așa ceva.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc domnule președinte.

Interpelarea noastră se adresează domnului ministru Ilie Sârbu și respectiv domnului ministru Octav Cozmâncă.

Domnilor miniștri, în ultimul timp, se constată că tot mai însemnate suprafețe agricole aparținând unităților de învățământ și cercetare sunt trecute, fără vreun temei legal, din domeniul public al statului, în domeniul privat, cu destinația construirii unor cartiere de locuințe ori centre comerciale.

După lichidarea Fermei de cercetare agropomicole Băneasa, a urmat Hotărârea din 7.02.2002 prin care Guvernul a hotărât atribuirea Primăriei Suceava suprafața de 86 de hectare teren agricol, aparținând Stațiunii de cercetări agricole Suceava. Avem semne că pentru o asemenea acțiune sunt vizate și Stațiunile de cercetare Iași și Fălticeni.

Revenind la situația Stațiunii de cercetări Suceava, se pun domnilor miniștri, în mod legitim, mai multe întrebări.

1. Care este temeiul unei asemenea hotărâri, cine beneficiază direct de preluarea abuzivă a terenului din domeniul public cu destinație specială și în ce circumstanțe patrimoniul funciar al unității de cercetare poate fi înstrăinat?

2. Nu se vede precedentul periculos al dezorganizării activității de cercetare agricolă și, pe cale de consecință, devierea de la programele de redresare și dezvoltare a agriculturii românești?

Legitimitatea acestor întrebări este fundamentată de următoarele: Stațiunea de cercetare agricolă Suceava are un rol strategic și funcționează din anul 1946. Legile fondului funciar prevăd la art.37, în mod clar, că terenurile deținute de institutele de cercetare agricolă fac parte din domeniul public și rămân în administrarea acestora. Același lucru îl spune și Legea nr.1/2000. Totodată, precizăm că Hotărârea Guvernului 517 și respectiv 776 din 1999, prin care au fost nominalizate suprafețele aferente stațiunilor de cercetare, cuprind aceste suprafețe și în legea care este la mediere în momentul de față.

Credem că suprafața Stațiunii de cercetări Suceava trebuie să rămână intactă, iar organele județene care doresc să construiască cartiere de vile să găsească alte suprafețe. Noi credem, domnule președinte și domnilor miniștri, că este necesar să se aștepte ca Legea stațiunilor de cercetări agricole și a Academiei de științe agricole și silvice care a fost votată în timpul guvernării trecute, trebuie să treacă de mediere cu suprafețele cuprinse în această lege și să nu încercăm acum, până la promulgarea ei, să ciuntim suprafețele cercetării, când acestea nu sunt mai mult decât de 80.000 de hectare, în raport cu 16 milioane de hectare cât are în momentul de față suprafață agricolă țara. Altfel, este posibil să ne trezim că cercetarea agricolă devine periferia cercetării științifice românești și se va face numai în eprubetă.

Vă mulțumim pentru răspuns anticipat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru. Domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Domnule președinte Anghel Stanciu,

Interpelarea dumneavoastră vizează situația de la Stațiunea agricolă Suceava, dumneavoastră ați formulat mai multe întrebări. Hotărârea Guvernului privind scoaterea din domeniul public și trecerea în domeniul privat al statului a suprafeței de 86,9 hectare s-a promovat la solicitarea Prefecturii și Consiliului județean Suceava în vederea reconstituirii drepturilor de proprietate cuvenite acționarilor din zona Stațiunii de cercetări agricole Suceava.

Temeiul legal îl reprezintă Legea 46 din 1992, art.4 care se referă la stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice care dețin acțiuni în temeiul art.36 din Legea 18/1991 pentru persoanele fizice ale căror terenuri au trecut în proprietatea statului ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere și se află în patrimoniul stațiunilor de cercetare și producție agricolă, comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate stabilind suprafețele de teren și au emis și decizii pentru persoanele îndreptățite în vederea acordării drepturilor stabilite, potrivit prevederilor legale.

Ordonanța de urgență 102/2001 prevede, în textul nou, dreptul persoanelor fizice de a li se atribui terenuri în natură din suprafață proprietate privată a statului, iar în situația când acestea sunt insuficiente, pot fi suplimentate cu suprafețe ce vor fi scoase din domeniul public al statului.

Hotărârea de Guvern nr.517 din 1999 prin care s-au delimitat suprafețele de teren strict necesare pentru cercetare și producerea de semințe și material săditor din categorii biologice superioare, care se află în administrarea institutelor și stațiunilor de cercetare și producție, la poziția 11 din anexa 1, Stațiunea de cercetare și producție agricolă Suceava are în domeniul public al statului, destinată cercetării, suprafața de 1622 de hectare din care, 1407 strict destinată numai cercetării și rămâne în domeniul public al statului, dar 215 hectare este destinată producției și trece în domeniul privat al statului potrivit articolului din hotărârea respectivă.

După cum vă este cunoscut, această stațiune are activitate pe raza administrativă a 9 localități, nu le mai numerotăm și cu suprafețele respective.

Pentru solicitarea care s-a făcut din partea consiliului județean și a primăriei, Stațiunile de cercetări s-au pus de acord cu Consiliul județean și cu Prefectura Suceava și vor primi, acolo unde au dorit, suprafață în echivalență, deci, suprafața stațiunii nu va fi afectată. Deci, la baza acordului dintre Academia de științe agricole și silvice, prefectură și consiliul județean s-a procedat la elaborarea acestei hotărâri și la promovarea ei.

Ministerul Agriculturii, după câte știți, împreună cu dumneavoastră, un an de zile am insistat să stopăm asemenea lucruri, a fost o situație care, și unii și alții au de acord că este nevoie să se întâmple; alte asemenea măsuri nu vor mai fi luate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un scurt comentariu pentru domnul Anghel Stanciu. V-aș ruga să aveți în vedere că 16 colegi de la PRM așteaptă și ei să-și formuleze interpelările.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

16 cu mine sau fără?

Deci, domnule președinte, vreau să precizez distinsului coleg Predilă, care știe cât m-am zbătut eu pentru Legea stațiunilor de cercetare agricolă tocmai ca să nu se întâmple astfel de fenomene și să vă informez, domnule președinte, și pe dumneavoastră că, în 10 ani de Parlament, nu am văzut o lege care să aștepte două luni întocmirea raportului de mediere, este așteptat de fapt să apară hotărâre de guvern.

Terenul în cauză este la intrarea în Suceava, este o donație a prințului Sturza, deci, nu a putut fi revendicat de nimeni. Cele 202 hectare revendicate au fost date. Stațiunea mai avea 1407 teren domeniul public, de unde se putea lua, dar acestea nu sunt la intrarea în Suceava. Deci, argumentația distinsului nostru coleg suferă de anumite imprecizii, în sensul că acel teren, donat de prințul Sturza, nu putea fi revendicat, deci, sunt interese care au trecut peste capul Academiei agricole și silvice.

Domnul președinte al Academiei, domnul academician Hera mi-a comunicat că l-a rugat pe domnul ministru Sârbu să nu procedeze la această hotărâre de guvern, deci, nu văd unde era, să spunem așa, acordul Academiei.

Evident că ce a păpat Lupu nu se mai întoarce înapoi, nu știm cum o să se împace suprafața votată în lege, de cele două Camere, cu ceea ce a răpit hotărârea de guvern. O să vedem cum o să se împace. Și de asemenea, nu știm dacă, în perspectivă domnul ministru Predilă se va ține de cuvânt, adică să ne oprim, pentru că și Iașiul are o zonă, știți domnule președinte, foarte bună și atunci, dacă ministerul ia, vă dă și dumneavoastră și mie, ca deputat de Iași, că atunci, poate... mai închidem și noi ochii sau facem ciocul mic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, să lăsăm puțin Ministerul Agriculturii să se odihnească, ca să dăm posibilitate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale să răspundă la două interpelări.

Prima este formulată de către doamna Mona Muscă cu privire la recorelarea pensiilor.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Interpelarea este adresată domnului ministru al Muncii și Solidarității Sociale, Marian Sârbu. Obiectul interpelării: recorelarea pensiilor și politica în domeniul a Guvernului.

Una dintre problemele cu care se confruntă, la ora actuală, pensionarii din România ține de cuantumul pensiilor, de recalcularea și recorelarea acestora.

Deși, prin Legea 19 pe anul 2000 s-a încercat remedierea acestei situații, sistemul pensiilor prezintă încă o serie de deficiențe, iar discrepanțele între diferitele categorii de pensii sunt în continuare mari. La aceeași pregătire, la aceeași complexitate a muncii și vechime, cei mai vârstnici, din cauza unor condiții mai puțin avantajoase în momentul pensionării și a deprecierii pensiei prin inflație, au venituri mult mai mici decât cei pensionați mai curând; deși unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului actual era echilibrarea sistemului public de pensii care necesită recalcularea tuturor pensiilor pe baza aceleiași metodologii, acest deziderat este departe de a fi atins. Chiar Ordonanța de urgență a Guvernului 49/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.19/2000 este de natură a spori confuzia și a permite menținerea discrepanțelor dintre pensii, mai ales prin modificările și completările la art.168 și 180 din lege.

În același timp, prin programul de guvernare, cabinetul actual s-a angajat să treacă la, citez: "indexarea cu procente corespunzătoare inflației și recorelarea pensiilor eșalonat pe parcursul a 3 ani, începând cu trimestrul IV al anului 2001", închei citatul.

Pensionarii și asociațiile de pensionari din România au sesizat însă ineficiența indexărilor asupra pensiilor a căror bază de calcul este extrem de mică și a recorelărilor în limitele unui buget pe care ne-am obișnuit să-l numim de austeritate.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, în numele pensionarilor care mi s-au adresat în această problemă, să binevoiți a preciza când și cum se vor efectua tranșele de recorelări. Vă rog, de asemenea, să luați măsuri concrete, inclusiv de ordin legislativ, pentru ca pensiile să fie recalculate și recorelate în mod corect, fără discriminări, astfel încât discrepanțele care există la ora actuală să poată fi eliminate sau cel puțin, diminuate.

Vă mulțumesc domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Giurescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Instituția noastră consideră ca principală prioritate realizarea unei reforme reale în domeniul pensiilor și în concordanță cu dezvoltarea economică. Cunoscându-se problemele cu care se confruntă pensionarii, cuantumul mic al pensiilor, precum și condițiile precare de trai ale acestora, s-au avut în vedere mai multe măsuri de revalorizare a pensiilor, indexări, majorări, compensări, recorelări, adoptate după octombrie 1990 și până în prezent, efectuate în limita disponibilităților financiare prin care s-a urmărit asigurarea unei protecții adecvate pensionarilor în raport cu evoluția indicelui de creștere a prețului de consum și a salariului mediu pe economie.

Potrivit prevederilor programului de guvernare până în anul 2004, pensiile din sistemul public urmează să fie recorelate. Art.168 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare prevede că pe baza analizei și rezultatelor recorelărilor efectuate în cursul anului 2000, Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor ce au fost stabilite pe baza legislației anterioare.

Programul de recorelare și indexare trimestrială a pensiilor din perioada 2002-2004 își propune să corecteze, în limita fondurilor care pot fi suportate de buget, inechitățile existente între grupele de pensionari înscriși la pensie în perioade diferite. Recorelarea vechilor pensii de asigurări sociale de stat se va realiza prin adăugări succesive de puncte pentru pensionarii înscriși la pensie înainte de anul 1999.

Recorelarea pensiilor urmărește, în baza unui efort pur al bugetului de asigurări sociale de stat, estimat la 2550 de miliarde lei în anul 2002, 9.000 de miliarde în 2003 și 17.500 miliarde lei în anul 2004 să corecteze, în limita acestor fonduri, inechitățile existente între grupe de pensionari înscriși la pensie în perioade diferite.

Procedura de recorelare acordă prioritate pensionarilor cu venituri mici și care vor primi în anul 2002 un procent din recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporția să se modifice în anii următori, astfel încât, până în anul 2004, toți pensionarii a căror pensie se recorelează să primească recorelarea în proporție de sută la sută.

Totodată, în condițiile în care, în luna septembrie 2001, pentru pensionarii de limită de vârstă și vechime completă s-a obținut un punctaj mediu anual de 0,971 puncte, rezultatele recorelării din 2002 se consideră nesatisfăcătoare. A fost astfel adoptată Hotărârea Guvernului nr.1315/2001 care prevede recorelarea pensiilor din sistemul public de pensii în 6 etape, semestrial, în perioada 2002-2004.

Recorelarea va fi aplicată numai pensionarilor din categoria de limită de vârstă cu vechime completă, având un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte, înscriși la pensie înainte de 1999 și pensionarilor urmași ale căror drepturi de pensii au fost calculate conform legislației anterioare Legii nr.19 și care, de asemenea, au un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte.

Astfel, pentru pensionarii de limită de vârstă cu vechime completă procesul de recorelare se va desfășura prin adăugarea la punctajul mediu anual al fiecărui pensionar înscris la pensie înainte de 1999 puncte suplimentare, astfel încât, în final, pensia medie a beneficiarilor înscriși la pensie în același an să atingă pensia corespunzătoare punctajului mediu estimat pentru persoanele care se vor pensiona în condițiile Legii nr.19, respectiv 1,15 puncte. Punctajul mediu estimat este punctajul obținut în urma aplicării prevederilor Legii nr.19/2000 pentru stabilirea, la 1 aprilie 2001, a pensiei asiguratului standard, care, în condițiile legislației anterioare, a contribuit un număr de ani egal cu stagiul complet de cotizare cerut de noua lege, la data intrării în vigoare, la un venit asigurat egal cu salariul mediu brut lunar pe economie în fiecare lună de cotizare. Programul de recorelare a fost prevăzut să se realizeze respectându-se următoarele principii: recorelarea se va efectua pe parcursul anilor 2002, 2003, 2004, semestrial, în fiecare an; recorelarea se va aplica personalului cu un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte; procentele din numărul total de puncte suplimentare obținut prin recorelare se vor acorda diferit în cadrul fiecărui an, invers proporțional cu mărimea veniturilor pensionarilor ale căror pensii vor fi recorelate, astfel că până la sfârșitul procesului de recorelare toți beneficiarii să primească recorelarea de sută la sută.

Pe baza acestui mecanism, corelat cu evoluția prognozată a indiciului prețului și a politicii de acoperire a inflației, funcție de care s-a calculat valoarea punctului de pensie, se estimează pentru anul 2004 un cost al recorelării, reprezentând circa 0,79% din produsul intern brut prognozat pentru acel an.

Numărul total de puncte introdus suplimentar în sistem prin măsurile de recorelare prevăzute de lege va reprezenta în 2004 aproximativ 31% din numărul total de puncte existente la 1 ianuarie 2002.

Rata de înlocuire ce va asigura pentru pensionarii de limită de vârstă și vechime completă, calculată față de nivelul salariului mediu brut prognozat pentru anul de referință, va fi de 43,83% în luna decembrie 2002, 44,03% – în luna decembrie 2003 și 44,91% în decembrie 2004.

În condițiile în care salariul mediu brut anual include și influența creșterii economice prognozate pentru 2002-2004, recorelarea va avea ca efect, pe lângă acoperirea sută la sută a inflației în cazul pensionarilor ce vor beneficia de această măsură de protecție socială și de asigurarea unui trent ușor ascendent a ratei de înlocuire. Efectuarea fiecărei etape de recorelare a pensiilor va face obiectul unui act normativ distinct.

Subliniem încă o dată că pensionarii reprezintă la ora asta o categorie socială importantă și vă asigurăm că Guvernul va lua măsurile necesare pentru realizarea unei reforme reale în acest domeniu, iar, pe măsură ce economia va permite, se vor diversifica măsurile promovate în favoarea pensionarilor, ducând, în timp, la creșterea nivelului lor de trai.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Recunosc că m-ați uluit cu așa de multe informații.

Eu, personal, și cred că și pensionarii, împreună, am fi preferat cu totul altceva – o simplă frază, în care să se spună: până în anul cutare …, 2004, să spunem, la aceeași pregătire, la aceeași complexitate a muncii și la aceeași vechime, cei pensionați mai demult vor avea pensia pe care o au cei pensionați acum. Aș fi preferat un asemenea răspuns.

Vă mulțumesc, oricum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Faceți un comentariu? Vă rog.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Ce am încercat să subliniez în material și am încercat prin modul în care am citit, prin tonalitate, să subliniez mai bine faptul că și această recorelare depinde de rezultatele economice ale economiei. Dacă economia nu merge în ritmul pe care-l dorim toți, atunci și această recorelare este doar un vis pe care împreună ni-l creăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot dumneavoastră, domnule Giurescu, veți răspunde unei interpelări formulate de domnul Ștefan Baban în legătură cu noua Lege a șomajului.

Insist, cu rugămintea de a fi mai succinți, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor să-și prezinte interpelările și să primească răspuns.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, de obicei, sunt scurt. Am prezentat domnului ministru interpelarea. Am vrut să mă refer numai la ce solicit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, și anume să-mi clarifice următoarele probleme: 1) stabilirea modului de constituire a fondului de șomaj de 1% din contribuția salariatului, adică stabilirea unei valori unice la care să se cotizeze, indiferent de mărimea salariului de încadrare, având în vedere că valoarea ajutorului de șomaj este unică, indiferent dacă salariul este 1.400.000 sau 25 de milioane; 2) măsuri concrete pentru virarea sumelor aferente reținute de angajator, nu numai titulatura de stopaj la sursă, deoarece sunt unități economice cu datorii de miliarde la fondul de șomaj, dar ai căror salariați au beneficiat în fiecare iarnă de acest drept; 3) măsuri concrete de combatere a șomajului pentru județele aflate în top.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

Rog pe domnul deputat dacă este de acord să prezint prima parte a interpelării, referitor la Legea nr.76/2002, urmând ca întrebarea referitoare la județul Botoșani și cu tot bugetul acordat respectivului județ să vi le înmânez.

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă introduce principiul asigurării pentru șomaj în funcție de stagiul de cotizare și are în vedere creșterea ponderii măsurilor active în detrimentul celor pasive.

Prin acordarea indemnizației de șomaj în sumă fixă, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe țară, s-a avut în vedere corelarea acesteia atât cu venitul minim garantat, cât și cu salariul de bază minim brut pe țară.

Indemnizația de șomaj, stabilită în sumă fixă, se acordă totuși în mod diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, respectiv pe o perioadă de 6, 9, 12 luni.

În acest mod, se elimină situația în care unele persoane, șomeri indemnizați, ar fi beneficiat de drepturi de șomaj mai mari decât drepturile salariale ale persoanelor încadrate în muncă și, totodată, se realizează o mai bună stimulare a ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

De asemenea, subliniem faptul că, în condițiile aplicării prevederilor noii legi, pentru circa 75% din șomeri se vor stabili indemnizații de șomaj mai mari decât cele acordate în baza Legii nr.1/1991 privind protecția socială a șomerilor și integrarea lor profesională astfel: în luna decembrie 2001, structura numărului de șomeri indemnizați pe niveluri ale ajutorului de șomaj primit în raport cu nivelul indemnizației de șomaj stabilită prin noua lege, se prezintă după cum urmează: 73,7% dintre șomeri au primit ajutor de șomaj sub 1.312.500 lei; 26,3% dintre șomeri au primit ajutor de șomaj peste acest nivel.

Referitor la problema prezentată în interpelarea dumneavoastră, facem următoarele precizări: propunerea de stabilire a unei valori unice pentru contribuția de 1% datorată de asigurați la bugetul asigurărilor pentru șomaj nu poate fi acceptată din următorul motiv: cuantumul acestei contribuții ar trebui să aibă o valoare minimă, pentru a putea fi suportat atât de asigurații cu venituri de 1.400.000 lei, cât și de cei cu venituri de 25 de milioane, la care faceți referire, ceea ce ar conduce la diminuarea drastică a bugetului asigurărilor pentru șomaj. Se reduce posibilitatea susținerii din bugetul asigurărilor pentru șomaj atât a măsurilor pasive acordate unor categorii de persoane care nu contribuie la constituirea acestui buget, (exemplu, absolvenții unei instituții de învățământ), cât mai ales a măsurilor de stimulare a ocupării, care conduc la reducerea ratei șomajului.

Față de Legea nr.1/1991, Legea nr.76/2002 prevede faptul că încălcarea de către angajați a obligațiilor de a reține și a vira lunar contribuția individuală de 1% la bugetul asigurărilor pentru șomaj constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la un an, sau cu amendă.

Considerăm că aceste măsuri vor conduce la o disciplinare a angajatorilor în ceea ce privește virarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj și, implicit, la diminuarea datoriilor față de acesta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Dorin Popescu. Domnul Dorin Popescu este? Nu. Se amână acest răspuns.

Domnul Iulian Mincu, pentru Ministerul Agriculturii.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să nu mai repet întrebarea pe care am adresat-o ministrului sănătății. De fapt, eu am două interpelări: una adresată ministrului sănătății și Casei de Asigurări de Sănătate și alta – adresată Ministerului Sănătății și Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Dați-mi voie ca la prima …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, la cea cu agricultura.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Foarte pe scurt, îmi permiteți să le citesc pe amândouă, sau pe rând?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru agricultură.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Ei, atunci, aș vrea să încep cu problema primă, care se adresează Ministerului Sănătății și Casei de Asigurări de Sănătate în ceea ce privește problema medicinii de familie. Și aș vrea să spun de la început că alocațiile destinate medicinii de familie au scăzut de la 14,5-15% în anul 2000, la sub 11% în mod real în 2001 și au fost prevăzute 7,4% pentru anul 2002. Valoarea estimată a punctului/cap i-a fost fixată la 10.000,046 lei, iar pentru servicii – la 5.351 lei.

Venitul lunar al unui cabinet de familie, a unui medic care are 1.000 de asigurați, pe trimestrul I/2002 va fi de 11.760.475 lei, în loc de 10.194.439 lei, în 2001.

La medicul cu 1.500 de asigurați, va fi 16.198.342, față de 13.846.635, iar la cel cu 2.000 de asigurați va fi de 20.632.301 față de 17.500.541.

Acestea sunt prevederile CNA-ului și, până în luna iunie 2002, așa cum s-a exprimat ministrul sănătății, nu se vor mări aceste alocații. Din acești bani, medicul trebuie să-și plătească, pentru că el asigură o asistență medicală în fond publică, dar trebuie să-și plătească toate taxele de cabinet, impozitele și salariile personalului. Calculul unui medic, ce-i revine unui medic după ce-și asigură, unui medic care are 2.000 de asigurați și-și asigură din veniturile care-i revin toate aceste taxe, îi rămân acestui medic maximum 4 milioane de lei, 4 milioane și jumătate lunar.

Aș vrea să spun, însă, că sub o mie de asigurați există între 12 și 15% din medici, iar între 1.000 și 1.500 de asigurați, sunt 20% dintre medici.

Deci, vreau să rețineți că: 1) 46% din populație locuiește în mediul rural; medicul de familie este de fapt singura lui posibilitate de asistență medicală. Întreruperea asistenței medicale prin medicul de familie înseamnă întreruperea asistenței medicale. Noi avem, în continuare, una dintre cele mai mari mortalități din Europa. În anul 2001, mortalitatea a fost de 11,73 la mie, iar în 2000 a fost de 12,09 la mie pe întregul an.

Natalitatea este una dintre cele mai mic din Europa – 10 la mie în 2001 și 10,6 la mie în 2000, iar mortalitatea infantilă 0-1 an este una dintre cele mai mari – 17,9 la mie în anul 2000 și 18,2 la mie în 2001.

Ineficiența asistenței medicale și nivelul de trai scăzut sunt cei doi factori care duc la aceste rezultate.

Aș vrea să menționez aici că subfinanțarea se întâlnește și la spitale, că în același timp, prin Ordonanța nr.68/30.I.2001 s-a agravat disfuncționalitatea organizatorică a spitalului, în loc s-o amelioreze, conform Legii nr.146/1999.

Asigurările de sănătate, prin blocarea unor sume de către Ministerul Finanțelor, au inclus de fapt bugetul asigurărilor in bugetul de stat. S-a ajuns, astfel, la datorii imense ale sistemului de sănătate către furnizori și distribuitori de medicamente – peste 6.500 de miliarde în 2001 -, în timp ce în Trezorerie erau blocați peste 8 mii de miliarde ce aparțineau asigurărilor de sănătate.

Toate acestea se răsfrâng asupra stării de sănătate a populației.

Aș vrea să trec la al doilea subiect – al problemelor care mă frământă în ceea ce privește sănătatea populației din România.

Încă din 1999 – și aceasta se adresează de fapt și Ministerului Sănătății și Ministerului Agriculturii -, încă din 1999 …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, stați puțin să primiți răspuns la prima întrebare, că ieșim din programul de lucru.

Deci, așteptați să primiți răspuns la prima întrebare.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Vreau să vă spun că-i dau voie să răspundă și pe urmă să pun a doua întrebare, pentru că problemele sunt legate între ele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar aveți în vedere că am terminat deja programul.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Tocmai, ați observat că am prescurtat la maximum referatul pe care l-am prezentat. Și aș vrea să spun că și aici voi prescurta la maximum și mă voi referi la problemele principale și aș vrea să reiau.

În ziarul "România liberă" nr.86/1999 se publicau rapoartele venite din partea centrelor de recrutare din întreaga țară și se insista pe următoarele: "În rândurile tinerilor sunt tot mai frecvente afecțiunile cardiace, digestive și neuro-psihice, care-i fac inapți pentru efectuarea stagiului militar. Medicii sunt alarmați pentru numărul mare al cazurilor de nevroză, tulburări anxio-fobice și de personalitate". Un alt motiv de îngrijorare îl constituie scăderea drastică, mai ales în mediul rural, a coeficientului de inteligență sub 60% la un număr mare de tineri, ceea ce îi face de asemenea inapți pentru serviciul militar. Cercetările recente în mediul rural, făcute de echipe de psihologi și medici găsesc un procent al bolilor psihice de peste 2% din populația cercetată, înregistrându-se o pronunțată creștere la minori. De asemenea, coeficientul de inteligență sub 60% s-a întâlnit în mediul rural până între 40 și 50% din lotul de tineri și copii cercetați. Cauzele, mod deosebit, sunt: subnutriția cronică, mai ales în proteine de origine animală, lipsa unor vitamine și oligoelemente. La aceasta se adaugă și consumul de alcool fabricat în gospodăria proprie în cantități exagerate.

În ceea ce privește alimentația, aș vrea să dau o comparație între alimentația din Vest, făcută în medie și publicată, și cea din România, pentru anul 2000 – și redau pe scurt - proteinele: 14,4% - Vestul, România – 14%; din acestea, cele animale, în Vest – 8,8%, în România – 4,8%; vegetale – 5,6%, în România – 9,3%; grăsimile – 35,9% în Vest, 33,9% în România, numai că cele animale sunt în Vest de 17%, iar în România de 27,8%, iar cele vegetale sunt de 18% în Vest și 6% în România; glucidele sunt 45% în Vest, sunt 62% în România; consumul de alcool în Vest – în medie de 4,6 gr., iar în România variază între 30 și 75 gr., în raport de regiune. Aș vrea să mai spun consumul de sare este de 6 până la 8 gr. în Vest, 12-16 gr. în Est.

Aș vrea să vă dau acum o comparație foarte pe scurt, la fel, pentru a edifica situația care duce la patologia pe care o avem noi în România, ceea ce a publicat tot "România liberă" în 7 mai 1993, cu date preluate din Enciclopedia lui Gusti, din buletinele de statistică publicate până în 1993 și cu care noi am continuat pe buletinele de statistică până în anul 2000. Și vreau să comparați: 1933 – carnea (vorbesc de România acum) – 250 gr., în 1982 – 165 gr., în 1992 – 125 gr., în 1998 – 117 gr., în 2000 – 105 gr.; laptele – 250 cm3 în 1933, 500 – în 1982, 448 – 1992, 304 – în 1998, 248 – în 2000; legumele – 330 în ’33, ’82 – 450, ’92 – 266, ’98 – 309, în 2000 – 300; fructele – 460 în 1933, ca să scadă treptat, treptat, să ajungă la 130 în ’92, 100 în ’98 și 73 în 2000, iar zahărul să fie 33 în 1933, 60 – în ’82, 67 – în ’92, 31 – în ’98, 30 – în 2000.

Aș vrea să vă mai spun, foarte pe scurt …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule coleg, vorbiți de 20 de minute. Mai sunt încă 10 colegi de-ai dumneavoastră. Când or să vorbească?

 
   

Domnul Iulian Mincu:

… o comparație, și cu asta am terminat …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu se poate. O interpelare durează 3 minute, iar dumneavoastră vorbiți de 20!

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Permiteți-mi, domnule președinte, având în vedere că este o problemă foarte serioasă și de ea depinde situația noastră, a stării de sănătate a populației, ca să vă citesc dintr-o statistică recentă publicată foarte recent, care este densitatea medicilor la suta de mii de locuitori între diversele țări, și nu am luat decât 5 țări prin comparație: Austria – 165 de medici în 1980, crește la 302 în 1998 – deci crește cu 83%; în Belgia, de la 154 în ’70 crește la 395 în 1998, deci cu 156%; în Bulgaria – 186 în 1970, crește la 345 în ’98, deci cu 85,5%; vă dau Ungaria – 197 în ’80, 357 în 1998, crește cu 81,2%; în România, în schimb, pornește de la 118 în 1970 și crește la 184 în 1998, deci 55,9%.

De ce am insistat pe aceste două probleme, domnule președinte? Pentru că noi, în momentul de față, avem un număr de medici insuficient, avem, din păcate, o sumă alocată insuficientă și, în același timp, avem un nivel de trai foarte scăzut care motivează sănătatea deteriorată a populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu.

Poate reușiți dumneavoastră să sintetizați ceea ce nu a reușit domnul profesor.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Referitor la cele două întrebări, domnule deputat, încerc, în sinteză, să vă dau un răspuns.

Privind cazurile de sinucidere în rândul tinerilor soldați, nu este culpa Ministerului Sănătății. Știm foarte bine că comisiile medicale de recrutare sunt formate, în majoritate, de medici militari, iar alimentele principale conțin proteine. Aici, avem în vedere gradul de cultură, educație, relații de familie. Deci, sunt alte situații. S-au luat măsuri, de altfel, de Ministerul Apărării Naționale pentru recrutare.

Dumneavoastră ați invocat aici niște date statistice. Aș vrea să fim realiști și să luăm în calcul datele statistice din anul 2001-2002 și să nu mai facem raportări la ’93 până în 2001. Și acestea arată o creștere a proceselor invocate.

Referitor la întrebarea privind politica sanitară, trebuie să aveți în vedere faptul că este prima dată când, după mulți ani, contractul-cadru și normele la contractul-cadru au fost analizate și lucrate temeinic, de asemenea, și precizez o situație: nu sunt citite de medicii de familie. Și ceea ce s-a întâmplat și am asistat cu toții nu este realitate. Aceia au semnat contractele cu casele de asigurări. Deci, realitatea este pur și simplu alta, deci nu cea pe care o spun ei pur și simplu pentru imagine. Practic, nu, nu se citesc actele pe care Ministerul Sănătății le dă. De altfel, știm foarte bine intervenția premierului în ce privește realizarea reformei de sănătate. Privind datoriile, acestea au început să se dea, se dau, deci este o realitate, și în prezent se lucrează la modificarea Legii nr.145/1997.

Premierul, în acest sens, cu ocazia întâlnirii de la Snagov cu factorii de răspundere din domeniul de sănătate, a spus că este necesar să se formeze un fond național de asigurare de sănătate, tocmai pentru a rezolva problematica și nemulțumirile care există punctual, pe baza unei legi din 1997 și care, prin aplicabilitatea practică, și-a arătat neajunsurile.

De aceea, Ministerul Sănătății și Familiei lucrează acum la o modificare substanțială a acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că s-a terminat programul de lucru, vă consult dacă acceptați să …

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte, vă rog să-mi dați voie!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dacă dumneavoastră credeți că puteți monopoliza întreaga ședință de interpelări și colegii dumneavoastră, chiar și cei de la PRM și ceilalți, să aștepte liniștiți până dimineață, când veți încheia dumneavoastră toate intervențiile, eu cred că, totuși, exagerați.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Să nu uitați că eu am fost ministrul sănătății 4 ani de zile și cunosc starea de sănătate din România.

Ceea ce am exprimat aici este o stare reală, de care nu este vinovat Guvernul actual, dar este o situație reală. Aș vrea să vă spun, însă, că în ceea ce privește medicii de familie, ei rămân încă nemulțumiți și nemulțumirea lor aduce prejudicii mari, mai ales în județele în care medicii de familie sunt foarte rari. Să nu uităm că sunt județe în care, cum avem Botoșani, în mediul rural, mai ales, Vaslui, Giurgiu, Teleorman în care mortalitatea, mai ales la copii, este foarte mare în mediul rural, depășește 25 la mie, mortalitatea pe țară este sub 18 la mie și, în același timp, noi nu avem medicii respectiv, medicii de familie care să le asigure starea lor de sănătate. Este una din problemele cele mai importante și am vrut să sesizez organul sănătății asupra acestor probleme.

În ceea ce privește necesitatea ca medicul de familie să fie polivalent și să facă față tuturor cerințelor, începând de la copil și până la bătrân, este o problemă deosebit de importantă. Dar, aș vrea să vă spun că în momentul în care el nu este plătit corespunzător, bineînțeles că nu va face nimic pentru ameliorarea stării de sănătate.

Eu vă mulțumesc și nu mai continuu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Îmi cer eu scuze pentru faptul că din cauza depășirii excesive a timpului de până acum de către unul din colegii dumneavoastră, v-am pus în imposibilitate de a vă exprima și dumneavoastră cuvântul.

Rog reprezentanții ministerelor să vă transmită răspunsurile scrise, iar cei care veți fi nemulțumiți solicitați la o altă ședință cuvântul.

am rugămintea să vorbiți și între dumneavoastră în grupul parlamentar, nu este admisibil ca cineva să monopolizeze o jumătate de oră din timpul de interpelări în detrimentul dreptului, la fel de legitim și firesc, al celorlalți de a-și prezenta și ei interpelările.

Poftiți, domnule Simedru.

 
   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Cer sancționarea secretarului de stat de la Ministerul Administrației Publice Locale pentru că este a doua oară când sunt amânat cu această interpelare, cu cele două interpelări, deja sunt interpelări depuse în data de 17 decembrie și cred că va trebui să aștept vara ca să primesc răspunsurile la aceste interpelări. Nu sunt mulțumit cu răspunsul scris, dacă voiam răspuns scris făceam întrebare scrisă, eu am făcut interpelare adresată unui membru al Guvernului și vreau să mi se răspundă la interpelare, să am dreptul să comentez răspunsul la interpelare conform regulamentului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să răspundă domnul Fleșariu la obiecția colegului nostru Dan Simedru.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Domnul deputat a făcut mai multe interpelări având același obiect. Răspunsul nostru rămâne același. Atâta vreme cât nu se înțelege că incompatibilitățile țin de statutul aleșilor locali, iar statutul aleșilor locali se reglementează numai prin lege organică, a se invoca niște hotărâri ale Guvernului, emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.215, care stabilește incompatibilitățile pentru aleșii locali, este un nonsens. Pentru că, prin Legea nr.215 singurul act normativ care reglementează, repet, problema incompatibilităților aleșilor locali, s-a stabilit clar pe unde pot și unde nu pot să facă parte aleșii locali. Iar celelalte reglementări anterioare sunt de drept abrogate, nu de drept, sunt abrogate expres prin această prevedere, prin textul final al Legii nr.215, care spune că se abrogă orice dispoziție contrară.

Dacă la ora actuală Ministerul Administrației Publice este sesizat cu o a treia interpelare, având același obiect, a domnului deputat Coriolan Simedru, o să întocmim un nou răspuns, dar, repet, ne menținem același punct de vedere care este argumentat din punct de vedere juridic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Simedru.

 
   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedura regulamentară îmi dădea dreptul să citesc interpelările, eu cer să fiu reprogramat, sunt deja pentru a doua oară reprogramat, cer să fiu reprogramat să citesc interpelările, să mi se dea un răspuns normal și coerent. ceea ce domnul secretar de stat a spus aici, este, nu vreau să comentez mai mult, dar este în afara problemei. Îmi pare rău, aș vrea să citesc interpelarea, dânsul să-mi răspundă și să se vadă cine și unde are dreptate. Fac mențiunea datorită faptului că s-au scurs atâtea săptămâni, este vorba de două interpelări la care nu am primit răspuns. Iar ceea ce spunea dânsul că este a treia interpelare adresată Ministerului Administrației Publice se înșeală. Este o interpelare, ultima este adresată primului ministru, tocmai datorită faptului că Ministerul Administrației Publice tratează această problemă cu neseriozitate.

Și să știți, domnule secretar de stat, că în interpelarea pe care am adresat-o primului ministru îl întrebam când va începe procedura de destituire a ministrului și a secretarului de stat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Paul Magheru pentru Ministerul Educației și Cercetării.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Educației și Cercetării o cunosc pe de rost, domnul secretar de stat a primit-o în scris, am să-l rog, dacă se poate, foarte pe scurt să-mi răspundă la această interpelare și în funcție de răspuns o să-mi permiteți, după aceea foarte pe scurt să spun opinia mea în legătură cu o hotărâre de Guvern pe care am considerat-o aberantă și am cerut anularea ei, pentru că încurcă nepermis de mult activitatea instituțiilor de învățământ superior.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Vasile Molan.

 
   

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În aplicarea prevederii Legii învățământului nr.84 au fost promovate Hotărârea Guvernului nr.1214/2000 privind reorganizarea și funcționarea învățământului la distanță în învățămîntul superior, iar ulterior Hotărârea Guvernului nr.1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățămînt superior care a abrogat prevederile Hotărârii Guvernul nr.1214/2000. Până la apariția Hotărârii Guvernului nr.1011/2001, învățământul la distanță a fost reglementat prin Ordine ale ministrului Educației Naționale, unele dintre acestea fiind incoerente și chiar contradictorii, ceea ce a permis proliferarea învățământului la distanță în instituțiile de învățământ superior de stat și particular care nu au drepturi și capacitatea de școlarizare a studenților la această formă de învățământ.

Întrucât pentru învățământul cu frecvență redusă nu au existat reglementări distincte, instituțiile de învățământ superior de stat și particular au școlarizat studenții la această formă de învățământ, astfel cu rezultă din Anexele 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr.535/1999 și Hotărârea Guvernului nr.696/2000 și Hotărârea Guvernului nr.1215/2000.

Pentru aceste considerente, a fost necesară promovarea Hotărârii Guvernului nr.1011/2001 care reglementează atât învățământul la distanță, cât și învățământul cu frecvență redusă. Deși între cele două forme de învățământ există o serie de deosebiri, necesitatea reglementării lor urgente a determinat inițierea unei singure hotărâri de guvern.

Considerăm că în acest mod Ministerul Educației și Cercetării poate asigura organizarea, funcționarea și evaluarea corectă a învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Magheru.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Voiam să aud acest răspuns la interpelarea mea ca să grăbim mai repede scoaterea din impas a formelor de organizare a învățământului superior în ceea ce privește învățământul cu frecvență redusă. Îmi pare foarte rău că Ministerul Educației și Cercetării pe care eu am dorit să-l sprijin prin experiența mea de profesor universitar, prin experiența organizării învățământului cu frecvență redusă, Ministerul Educației și Cercetării persistă în a confunda inadmisibil învățământul la distanță cu învățământul cu frecvență redusă. I-am rugat și-i rog încă o dată, eventual să precizeze pentru toată comunitatea academică din România ce înseamnă învățământ cu frecvență redusă, nici într-un caz ceea ce se spune în hotărârea de guvern. Învățământul cu frecvență redusă, spun încă o dată, este reglementat prin lege, nu are nevoie de hotărâre de guvern, nu trebuie identificat cu învățământul la distanță. Învățământul la distanță este un lucru, învățământul cu frecvență redusă altceva. Nu intru acum în detaliu. Dacă vor avea nevoie de experiența noastră și ceea ce vă spun, vă spun și din punctul de vedere al rectorilor care au încercat să aplice această hotărâre de guvern, este inaplicabilă, este pe lîngă lege, este în afara legii, încurcă foarte mult această formă de învățământ. Ea a fost împrumutată din sistemul de învățământ anglo-saxon, s-a luat terminologia de acolo, dar s-a luat numai forma nu și fondul. Fondul i s-a dat unul care vine în dezinteresul învățământului românesc.

Încă o dată, dacă considerați că a fost făcută cu bună intenție, dacă considerați că această hotărâre este inaplicabilă, este dăunătoare învățământului, aveți încredere că a fost făcută cu bună intenție pentru a sprijini învățământul românesc la această oră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, după terminarea programului, există colegi care doresc să asculte răspunsurile la interpelările lor.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mă iertați, eu avusesem două interpelări, una a fost trecută în program, cealaltă cred că s-a scăpat și ar urma din partea Ministerului Finanțelor să se dea răspunsul, probabil, săptămâna viitoare.

rog pe domnul ministru Molan, dacă se poate, erau întrebările pentru Ministerul Educației și Cercetării, respectiv era întrebarea dacă filialele PSD și UDMR din județul Mureș vor conlucra pentru ca Liceul Bolyai să revină la statutul de liceu cu predare în limba maghiară, având în vedere că în anul 1990 la Tg.Mureș, respectiv acest liceu a fost, să spunem așa, un măr al discordiei, la momentul respectiv, 3 adjuncți ai ministrului învățământului s-au deplasat la Tg.Mureș special pentru ca să lămurească această problemă. Iar acum, este expediat într-un pct.IV și problema probabil va fi rezolvată, după cum solicită semnatarii acestui protocol. Iar celălalt aspect era legat de un articol care a apărut în ziarul "Curentul" și în care se relata despre modul incorect și pe bani cum se promovează la examene la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore D.Popa" din Iași. Frică îmi este că această situație relatată de "Curentul" la Iași este, de fapt, foarte întâlnibilă în mai multe, să nu zic la toate, dar în mai multe universități de stat și dacă se întâmplă așa ceva la universitățile de stat, întrebarea este, proporția este fantastică, ce se întâmplă în cazul învățământului particular.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru Molan.

 
   

Domnul Vasile Molan:

Întrebările sunt scurte și răspunsurile sunt la fel.

Înțelegerea dintre PSD și UDMR, la nivelul local la care se referă domnul deputat, menționează că cele două părți vor conlucra pentru ca Liceul "Farcaș" să revină la statutul de liceu cu predare în limba maghiară. Nu se menționează că se va trece imediat la această măsură.

De altfel, în timpul anului școlar nu se pot face asemenea schimbări. Pentru aceasta se studiază planul de școlarizare al liceului, precum și situația cadrelor didactice titulare care predau la secția română și a elevilor care învață la această secție. Este vorba de un studiu care va necesita timp până se va stabili măsura potrivită în acest sens. L
La cea de-a doua întrebare, faptele relatate de "cotidianul" referitor la șpaga practicată la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, vă informăm că prin adresa ministerului nr.9459 s-a solicitat conducerii Universității de Medicină și Farmacie din Iași demararea de urgență a unor anchete cu privire la faptele prezentate în cotidianul "Curentul", cu aducerea la cunoștință Ministerului Educației și Cercetării a rezultatelor acestei anchete. După ce primim rezultatul, urmează să vă comunicăm și să extindem această anchetă și la alte universități de stat și particulare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, chiar vreți să începem să depunem jurământul începând ....

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte, vreau să mulțumesc pentru răspunsul primit, dar aș vrea să specific aici că la Tg.Mureș se discută foarte mult de faptul că această înțelegere între cele două partide se va rezolva prin cifra de școlarizare, adică cifra de școlarizare la Liceul "Bolyai" în anul școlar 2002-2003 nu va mai fi la secția română, clasele de secție de limbă română fiind date la alte licee din oraș, unde intrau așa ceva, urmând ca în următorii 4 ani să se facă această separare școlară. Adevărul este că această separare școlară nu cred că este necesară și asta o voi spune cu altă ocazie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Întrebarea mea se adresa Ministerului Justiției, obiectul interpelării era bine precizat și se referea la următorul fapt. Dorim să aflăm în legătură cu un caz de omor, cine e vinovat de tergiversarea rezolvării acestui fapt. Pentru că, vă spunem sincer, e o un dosar de crimă, indiciile duc spre fapte, spre făptuitori și, cu toate acestea, din 1997 și până în prezent, nu am reușit să aflăm nimic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea dumneavoastră noi avem un răspuns foarte amplu, dacă acceptați să vă înmânez acum răspunsul în scris, dacă nu, pot să-l susțin și oral.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Alexandru:

Problema este amplu analizată în răspunsul pe care noi l-am făcut. Putem spune că în final autorii infracțiunii n-au putut fi descoperiți, cauza a fost înregistrată la AN-autori necunoscuți încă din 23 august 1997 de când verificările continuă și se vor verifica în continuare. S-a depus un volum de muncă foarte mare, am făcut demonstrația aceasta în răspunsul pe care noi l-am scris și evident, cred că nu vă îndoiți de eforturile care se fac din răsputeri pentru descoperirea unui asemenea caz.

 
   

Domnul Emil Rus:

Vă repet, noi dorim și un termen.

 
   

Domnul Ioan Alexandru:

Aveți dreptate, noi nu putem impune un termen organelor de cercetare și Justiției, în genere...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Noi, Parlamentul, nu putem să stabilim un termen Ministerului Justiției și nici Ministerul Justiției nu poate să stabilească un termen pentru organele de cercetare.

 
   

Domnul Ioan Alexandru:

Nu avem această competență, nu avem cum, noi și așa am fost recent criticați că am cerut niște date statistice pe care trebuia să le comunicăm la presă. Dar, într-o asemenea situație înseamnă că am fi învinuiți de ingerințe și de pierderea totală a independenței în justiție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Eu cred că totuși ați sensibilizat și ministerul și parchetul prin intervenția dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule deputat, să prezentați obiectul unei interpelări pentru săptămâna viitoare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apărării naționale Ioan Mircea Pașcu și se referă, în special, la soarta unor structuri care funcționează, structuri după standarde NATO, e vorba de birourile informare-recrutare asupra cărora planează o posibilitate de a fi reîncadrate în comisariatele militare, în centrele militare zonale, cunoscute ca structuri conservatoare.

Vreau un răspuns foarte deschis, având în vedere că aceste birouri de informare-recrutare, cum vă spuneam, funcționează după standarde NATO și rezultatele obținute în fiecare județ unde există aceste birouri sunt deosebit de bune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Închidem aici lucrările de astăzi.

Lucrările s-au încheiat la ora 20.05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 26 mai 2019, 6:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro