Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 11-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Sedința a început la ora 8,49.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna Viorica Afrăsinei și domnul Emil Putin, secretari.

   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Incepem lucrările ședinței Camerei Deputaților de astăzi.

Mai întâi aș vrea să vă aduc la cunoștință situația participării la lucrări: din 341 de deputați, și-au înregistrat prezența 218, sunt absenți 123. Din aceștia, 37 participă la diferite acțiuni, la îndeplinirea unor însărcinări din partea Camerei Deputaților. Cvorumul de lucru este de 171 deputați.

Ca de obicei, primul segment, prima parte a ședinței noastre de astăzi este consacrată intervenției deputaților pe diferite probleme.

Am să adresez rugămintea tuturor colegilor care s-au înscris, să facă în așa fel încât să se încadreze în maximum 3 minute, astfel încât să nu fiu pus în situația să intervin, să-i orpresc, să-i tulbur în prezentarea unor probleme pe care vor să le prezinte în fața noastră, anumite puncte de vedere, să adopt anumite atitudini față de el etc. Așa că, rog foarte mult ca fiecare dintre vorbitori să se încadreze strict în 3 minute.

Avem înscriși, în conformitate cu prevederile Regulamentului, 14 colegi, deci lista este foarte mare. Pentru a nu cheltui inutil timpul, vă rog să fiți de acord la desfășurarea acestui segment al lucrărilor noastre.

 
  Corneliu Monoranu - Intervenție legată de slujbă arhierească din 19 mai, din Comuna Panaci din Județul Suceava cu ocazia înaintării în grad a preotului paroh din localitate;

În acest sens, îl invit la microfon pe domnul deputat Corneliu Monoranu, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., după care va urma domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Corneliu Monoranu:

Pe data de 19 mai, în Comuna Panaci din Județul Suceava, a avut loc o slujbă arhierească cu ocazia înaintării în grad a preotului paroh din localitate. La această întrunire a participat un număr însemnat de cetățeni, precum și 6 preoți invitați din comunele învecinate.

Slujba a fost patronată de Inalt Prea Sfinția Sa arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Bucovinei. În cuvântul său de învățătură, preotul s-a plâns asistenței de faptul că în țară se proliferează cultele neoprotestante și că acestea sunt susținute din afară și în mod deosebit din Statele Unite ale Americi. (În sală se constată o stare de uimire față de această afirmație).

De această situație s-a plâns "... Președintelui Iliescu, lui Gherman, Năstase și lui Văcăroiu, dar fără nici un rezultat, și nu este de mirare acest lucru, deoarece la conducerea țării se găsește un Președinte fără de Dumnezeu". (Comentarii).

Vă rog să mă lăsați să vorbesc...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog să continuați, că epuizați cele 3 minute...

 
   

Domnul Corneliu Monoranu:

La slujbă au participat coruri bisericești din împrejurimi și un grup de fete, care au recitat poezii cu caracter religios, iar în încheiere, Prea Sfinția Sa s-a adresat acestor copii: "... Sunteți niște copii minunați, cu profesori buni, dar ce folos că avem un Președinte necredincios, care vrea să mai candideze și eu nu sunt de acord cu această părere". În continuare, s-a zis: "... Noi am avut mari oameni politici în Tara Românească, care au fost și credincioși, așa cum, de exemplu, a fost Horia Sima". Eu las la aprecierea dumneavoastră tot ce s-a discutat acolo, nu fac nici un comentariu.

Ceea ce vreau să spun în continuare este faptul că în campania electorală din multe localități din Județul Suceava, cu ocazia slujbelor de duminică, preoții au făcut, în general, campanii antipedeseriste, îndemnând locuitorii să voteze împotriva P.D.S.R.-ului.

Am multe exemple de comune, acestea s-au întâmplat în general în zona Dornelor, în comunele Bosanci și Udești, unde biserica a fost folosită ca mijloc de campanie electorală împotriva P.D.S.R.-ului. Consider că acest lucru va trebui să fie judecat nu de noi, ci va trebui să fie judecat de Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Vreau, în încheiere, să fac câteva precizări: tot ceea ce am spus eu aici se găsește înregistrat pe o casetă de către preotul din Comuna Panaci.

Eu am vorbit în nume propriu și îmi asigur, sau cred, am speranța, că în viitoarea campanie electorală, toți slujitorii Bisericii Ortodoxe din România să îndemne credincioșii să participe la alegeri, dar fără a influența votul lor, știu eu, către un partid sau altul, către un candidat sau altul.

Atât am avut de spus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Catarig - Intervenție legată de rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig din Grupul parlamentar P.D.S.R.

După dânsul va urma domnul deputat Daniel Costache.

   

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă informez că și în intervenția de astăzi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice, care se regăsește în programele politice ale tuturor partidelor parlamentare, pornind de la realitatea că PIB-ul românesc este cel mai scăzut din zona geografică în care ne găsim.

De data aceasta îl iau ca element concret pe acela care vizează energia înglobată în exportul românesc.

Discutăm mult în jurul activităților consumatoare din buget, dar prea puțin despre sursele ce intră în bugetul de stat. Aceste activități sunt lăsate să se descurce singure și nu este bine, în primul rând că nicăieri în lume nu s-a renunțat la o centralizare totală, ea continuând să fie mascată sau chiar mai rafinat prezentată, iar, în al doilea rând, așa cum vor arăta cifrele următoare, continuăm să subvenționăm energia înglobată în produsele de export. Astfel, în ceea ce privește gazele naturale, din consumul total, 19 miliarde m.c. se obțin din producția internă, iar 6 miliarde m.c. lei importăm. Prețurile de procurare sunt din producția internă, 3o la 35 lei/m.c., iar din import de la 300 la 360 lei/m.c. Prețurile de livrare la consumatori pentru industrie este de 115 lei, pentru consumul casnic este de 40 de lei, costul total de procurare fiind în acest fel de 2.465 de miliarde lei, iar de recuperat, prin vânzare, cu tarifele de care v-am spus, recuperăm 2.580 miliarde de lei, adică ceva în jur de 100 miliarde de lei, în timp ce se impune să susținem subvenționarea tehnologiilor consumatoare, sau, respectiv, producătoare de energii.

Un loc de prim interes este eficiența. Odată, eficiența energetică a activității productive și în al doilea rând, eficiența economică a producției de energie.

Rezultă, implicit, susținerea creării în România a unui centru național neguvernamental de analiză și decizie în problematica activității energetice românești, și respectiv promovarea producției de energie electrică pe cale hidro și nucleară, în dauna, de dorit, a importului de gaze, cu tot ce înseamnă asta în stabilitatea economică și independența națională.

Nu în ultimul rând trebuie să subliniez că cine va stăpâni politica energetică și va promova o strategie națională în privința energiei, va putea și va avea dreptul să conducă România.

În sfârșit, toate aceste argumente, aduse în fața dumneavoastră, au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și, respectiv, relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie 1992, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, și, în primul rând, prin resurse umane și materiale românești.

În continuare susțin, de la această tribună, necesitatea și dorința, convins fiind de cele ce vă spun, de a avea o întâlnire pe această tematică complicată cu domnul Președinte al României și cu domnul prim ministru Văcăroiu, pentru că, de fapt, puterea politică acolo se află.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Daniel George Costache - Intervenție legată alegerile locale;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Daniel Costache, Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Va urma, după aceea, domnul deputat Florin Negoiță.

   

Domnul Daniel George Costache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să-mi permit ca astăzi să mă adresez dumneavoastră, cu precădere celor ce locuiți în București și în marile orașe ale țării.

Deci, doamnelor și domnilor, de ce ne-a fost frică, n-am scăpat. Ne aflăm înaintea unei catastrofe, a unei catastrofe totale, deoarece există posibilitatea ca cei ce au guvernat total Bucureștiul și marile orașe să reediteze cei 4 ani de teroare care au trecut printr-un nou mandat.

Intr-o intervenție a mea la radio, îmi exprimam speranța că vom asista la o campanie electorală decentă și la niște alegeri locale desfășurate firesc. Perioada scursă de la declanșarea campaniei electorale a demonstrat faptul că m-am înșelat amarnic. După 4 ani de conducere, efectiv păguboasă, a"Cheii" în marile orașe, și în special în București, oferta opoziției, ce se dorește a fi democratică, se bazează pe nerealizările dumnealor.

Domnilor,

Aș dori să știu cine este vinovat de ruina Bucureștiului?

De ce timp de 4 ani încheiați, Halaicu, împreună cu camarila sa, nu a putut rezolva deloc, dar absolut deloc, salubrizarea Bucureștiului? După 4 ani de mandat, tot "Cheia" propune curățenia orașului, în maximum 200 de zile. Putem crede că se va face curat în București în 200 de zile, când după 1.460 de zile de viață sub Halaicu și ai lui, Bucureștiul este incomparabil mai murdar decât înainte de înscăunarea acestora?

Ce promite "Cheia"? Promite toate neîmplinirile sale: transportul inuman al bucureștenilor. Bucureștenii nu doresc să circule gratuit, cum a afirmat domnul Ciorbea, ci vor să circule civilizat cu mijloacele de transport. Bucureștenii vor un minimum de confort, pentru banii care-i plătesc lună de lună pe abonamentele RATB.

Străzile capitalei sunt așa cum le vedeți cu toții: mizerie, o mizerie a "Cheii". Oferta politică a "Cheii" promite totul în maximum 200 de zile: rezolvarea gropilor din București.

Iarăși mă întreb: cine i-a împiedicat să nu repare străzile în cei 4 ani ce au trecut? (Domnul Serban Rădulescu Zoner strigă din sală: "P.D.S.R.-ul!").

 
   

Domnul Daniel George Costache:

Sau au gândit că dacă își vor realiza programul din anul 1992, în 1996 nu vor mai avea ce propune.

Stau și mă întreb dacă Convenția Democratică nu a făcut un pariu pe spatele bucureștenilor. După ce s-a opus din răsputeri la aprobarea Legii nr. 112/1995 privind reglementarea juridică a unor imobile cu destinația de locuințe intrate în proprietatea statului, opoziția, prin așa-ziși "gospodari ai Bucureștiului", a lăsat în ruină, într-o degradare fizică continuă aceste imobile. Astăzi, sunt cetățeni ce pot opta să cumpere aceste case, în care trăiesc de ani de zile, plătind prețuri reale, pe niște ruine.

În cazul unei calamități naturale, ferească Dumnezeu de vreun cutremur, fac vinovată conducerea Convenției Democratice pentru ruinarea cu intenție a miilor de case naționalizate.

Despre ce am putea discuta după 4 ani de haos? Despre șobolani, despre muște sin țânțari, datorați munților de mizerie din București - adevărate focare de infecție pentru cetățeni, cetățeni de care opoziția își aduce aminte doar cu ocazia alegerilor.

Mergeți pe străzi, domnilor democrați, și veți vedea mii de copii ai străzii. Unde sunt centrele de reeducare, domnule Halaicu? Mii de câini părăsiți...

Acestea sunt imaginile de coșmar pentru un european al secolului XX.

Oferta politică pentru alegerile locale ale anului 1996 este o înșiruire de...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dar vă rog să vă reduceți... Ați depăsit timpul!

 
   

Domnul Daniel George Costache:

... o înșiruire de constatări ale neputinței dumnealor, toate aceste propuneri regăsindu-se și în programul cu care s-au prezentat și în alegerile din anul 1992. Rezultatele se văd, deoarece, fie că nu au vrut, fie că nu au putut să facă nimic din ceea ce ei singuri au propus.

Aș dori ca acum, la final de mandat, cei care au ocupat fotoliile de primi gospodari ai capitalei să fie obligați să-și prezinte raportul de activitate în fața cetățenilor, din ale căror taxe și impozite au făcut mai nimic pentru oraș.

Inchei spunându-vă și spunând celui ce va fi desemnat primar general al capitalei, indiferent cine va fi acesta, o pildă ce ne-a fost lăsată moștenire de Nicolae Titulescu: "... Partidul meu se numește ROMANIA" și-mi permit să adaug eu: " și Bucureștiul".

Vă mulțumesc.

 
  Florin Negoiță - Apel către cei ce au fost absenți la vot, în turul I al alegerilor locale;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Florin Negoiță.

După aceea va urma domnul deputat Gheorghe Roman.

Fac încă o dată apel la toți colegii să se încadree în limita a 3 minute.

   

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Oricât ar fi de dificil, încerc prin această intervenție un apel către marele anonim, un apel către cei ce au fost absenți la vot, în turul I al alegerilor locale.

Apelul meu se adresează tuturor acelor de bună credință, acelora ce vor cu adevărat binele localității și al concetățenilor lor și își doresc binele personal și schimbarea în bine.

Fie că este vorba de capitala țării, sau de marile orașe, fie că este vorba de orașele mici și de comune, fie că s-au născut și s-au întors în localitatea natală, fie că, prin repartiție și concurs, au ajuns prin voia destinului în diverse localități, îndemn cetățenii din toate colțurile țării să vină duminică la vot.

Sunt convins că televiziunea noastră, "liberă și independentă", care ne-a dovedit de numeroase ori că trece sub tăcere probleme majore ca: agricultura, tineretul, justiția, și că nu servește intotdeauna interesele națiunii, va trece cu voioșie și peste acest apel, dar nu va putea trece peste conștiința celor pasivi sau nemulțumiți, nehotărâți sau dezamăgiți, neîncrezători sau plictisiți.

Ei bine, destinele localităților pentru următorii 4 ani, aceștia le vor hotărî. Dacă aceștia s-ar fi prezentat la vot , în multe localități s-ar fi evitat turul doi, ceea ce înseamnă miliarde de lei de la bugetul statului, probabil Ilie Năstase sau mulți alți primari din alte localități ar fi băut acum șampania victoriei. (Agitație în sală).

A veni la vot înseamnă patriotism local, înseamnă caracter și datorie civică, înseamnă răspundere pentru ziua de mâine.

Iată de ce, pentru a evita suspiciunile și tentativele de fraudă, pentru un plus de credibilitate și demnitate, pentru democrație și autoritatea instituțiilor, fac acest apel sincer, de conștiință pentru marii absenți de la vot.

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Gheorghe - Intervenție legată de pragul electoral;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Roman, Grupul parlamentar al P.D.S.R.. Este absent.

Urmează la cuvânt domnul deputat Gheorghe Constantin.

După dânsul va urma domnul deputat Sorin Lepșa.

   

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De când Guvernul a făcut propunerea cu privire la pragul electoral de 3%, o seamă de partide s-au declarat nemulțumite și au descoperit că un prag de 5% ar fi mai nimerit și explică domniile lor că o astfel de măsură ar fi o opreliște în calea așa-ziselor "partide extremiste", dar uită să spună că un asemenea parg le-ar da posibilitatea să-și adune în ogradă caii nărăvași care au sărit gardurile convenționale. Pe de altă parte, o asemenea propunere exprimă și o oarecare teamă pentru faptul că, după alegerile din toamnă, nu vor avea loc, în eventualele alianțe guvernamentale.

În ceea ce privește Partidul "România Mare", asigurăm pe toată lumea, atât puterea, cât și opoziția, că nu dorim locul nimănui, iar în legătură cu pragul electoral, vrem să vă reamintim că, în această Cameră, reprezentantul Patrtidului "România Mare" a propus și susținut pragul de 5%, în momentul în care alții nu vedeau decât pragul de jos.

Demersul nostru a avut drept izvor cunoașterea realității politice și nu ne dezicem de această propunere. Dimpotrivă.

Informăm Camera Deputaților că în ziua de 21 mai anul curent, Comitetul Director al Partidului "România Mare" a adresat o scrisoare premierului Nicolae Văcăroiu, cerându-i Guvernului să fizeze un prag de 5%, iar pentru alianțe un multiplu de 5 pentru fiecare partid.

Aceasta este poziția noastră în momentul de față, pe care o susținem în toate instanțele, și vă asigurăm că nu ne temem câtuși de puțin că la toamnă nu vom avea locul nostru în Parlamentul României.

Iar în ceea ce privește "extremismul Partidului "România Mare" vă invităm, domnilor, la o meditație cinstită, corectă, ocazie cu care să constatați că nu Partidul "România Mare" sau noi am devastat sediul Guvernului, nu am pus foc Ministerului de Interne, nu am adus minerii în București, nu am dărâmat Guvernul Roman și nici nu am asediat localul Partidului Național Tărănesc Creștin Democrat, de unde venerabilul Corneliu Coposu a fost nevoit să iasă sub protecția tancurilor. De asemenea, nu noi suntem aceia care am organizat pogromul de la Tg. Mureș și nici nu am clintit măcar un fir de păr din capul vreunui etnic maghiar. De asemenea, nici nu am alungat pe nimeni din județele Harghita și Covasna și, de aceea, domnilor, noi suntem "extremiști"?

Doamnelor și domnilor,

Străduindu-ne să dăm viață programului partidului nostru, vrem să ne aducem contribuția la oprirea dezastrului în care se află acum România, să picurăm efortul nostru cotidian în acele forme care vor da o viață prosperă românilor, le vor aduce liniștea și le vor întări speranța într-un viitor mai bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Sorin Victor Lepșa - Intervenție legată de Societatea Română de Televiziune care la un an de la promulgarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 41/1994 nu are constituit un nou consiliu de administrație;

Are cuvăntul domnul Sorin Lepșa - Grupul parlamentar P.N.T.C.D. + PER.

Va urma după aceea domnul deputat Ion Străchinaru.

   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 17 iunie 1994 este promulgată și intră în vigoare Legea nr. 41/1994 cu privire la organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune. Ca efect imediat al legii, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare și în baza prevederilor legii respective, în cele două instituții publice de interes național urmau să se constituie noi consilii de administrație.

În 17 iunie acest an, se împlinesc doi ani de la data intrării în vigoare a legii, deci se poate constata că în Societatea Română de Televiziune nu au fost îndeplinite prevederile art. 49 din lege, referitoare la constituirea noului consiliu de administrație.

Prin neîndeplinirea acestor prevederi se încalcă implicit prevederile art. 1 din lege, referitor la autonomia și independența editorială a Societății Române de Televiziune și prevederile art. 2 referitor la controlul Parlamentului asupra acestei instituții, Societatea Română de Televiziune fiind condusă în acest moment de un director general numit de Guvern și un consiliu de administrație numit de directorul general.

În același cadru, vă semnalam nerespectarea art. 39 din Legea nr. 41 din 1994, referitor la constituirea comisiilor de coordonare a programelor în Societățile Române de Radiodifuziune și Televiziune, organisme care trebuiau să-și preia responsabilitățile prevăzute de lege în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

Prin nerespectarea art. 39 este lezat dreptul societății civile de a se pronunța asupra programelor, serviciilor publice de radio și televiziune și de a face propuneri în cadrul legal, pentru îmbunătățirea acestora.

În temeiul acestor responsabilități ce revin față de organizarea și funcționarea Sociețăților Române de Televiziune și Radiodifuziune, Parlamentului României, care sunt servicii publice de interes național, care activează sub control parlamentar, facem următoarea solicitare:

1) finalizarea procedurii de numire a consiliului de administrație în Societatea Română de Televiziune;

2) constituirea comisiilor de coordonare a programelor în Societățile Române de Radiodifuziune și Televiziune;

3) Având în vedere depășirea termenelor prevăzute de lege pentru constituirea acestor organisme, caracterul urgent al solicitărilor noastre rezultă implicit, unul din imperativele statului de drept fiind respectarea legilor și aplicarea fără întârziere și ezitare a prevederilor lor.

La acest apel pe care l-am făcut, s-au raliat următoarele asociații neguvernamentale: Uniunea Arhitecților din România, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, UNITER, Sindicatul liber din Radio-Televiziune, Confederația Blocului Național Sindical, Fundația pentru Pluralism, Academia Civică, Alianța Civică, PROPACT, AREDO, LADO, AFDPR, CNSRL - "Frăția", Comitetul "Helsinki", Grupul pentru Dialog Social, Confederația Națională Sindicală Cartel "ALPHA", Confederația Sindicatelor Democratice din România, Asociația "Pro Democrția din România", Asociația Stiințifică a Inginerilor și Inventatorilor și Tehnicienilor, Alianța Tehnico-Economică, Confederația Alianțelor pentru Dreptate și Adevăr.

Pe lângă acestea, încă alte formațiuni civice sprijină acest apel pe care l-am adresat Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
  Barbu Pițigoi - Intervenție legată de disfuncționalităților ivite în procesul de privatizare care generează conflicte de muncă;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Străchinaru - Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat din România. Nu este, da?

Va urma, atunci, domnul deputat Barbu Pițigoi - Grupul parlamentar P.N.T.C.D. + PER.

După dânsul va urma domnul deputat Mihail Nică.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu s-au stins încă ecourile scandalului provocat la Turnu Severin în procesul de privatizare al Societății Comerciale CELROM, și iată un nou scandal de proporții are loc la Societatea Comercială "Semănătoarea" - București, unde conflictul de muncă este generat de condițiile ambigue în care patronatul a contractat asocierea unui capital italian la societate.

La TAROM se profilează noi conflicte de muncă, generate de aceeași inconsecvență, nesiguranță sau incompetență, ca să ne rezumăm numai la atât, a aceluiași patronat, zguduit cu puțin timp în urmă de scandalul provocat de privatizarea Hotelului "Intercontinental", sau a Santierului Naval nr. 2 Mangalia etc.

Desigur, incompetența ar putea fi una din cauzele disfuncționalităților ivite în procesul de privatizare, dar cauzele acestor carențe pot fi multiple și ele sunt cu atât mai suspecte cu cât activitatea F.P.S.-ului și, bineînțeles, a celor ce-l conduc este din ce în ce mai opacă, lipsa de transparență în sprijinul căreia semnalez cel puțin două argumente, îndeobște cunoscute, de distinșii parlamentari și numai de domniile lor: secretomania în care domnul președinte Emil Dima s-a cufundat atât în numirea reprezentanților săi în AGA și consiliile de administrație, despre care am discutat pe larg în această Cameră, și lipsa de informații pentru cei interesați, inclusiv pentru membrii Parlamentului, asupra unor tranzacții, chiar și după perfectarea lor, atunci când aceasta, ca urmare a dispariției secretului impus de condițiile concurențiale s-au anulat, ca urmare a semnării contractelor.

Așa se face că valori însemnate din economia publică ajung în mâinile unor potentați, obedienți ai regimului, care-și permit să sponsorizeze, de exemplu, puterea în actuala campanie electorală, în care partidul de guvernământ și partidele asociate acestuia și-au permis să desfășoare o campanie electorală opulentă, cheltuind uriașe sume de bani pe postere colorate etc., în timp ce omul de rând trăiește de azi pe mâine, cu 70 de dolari pe lună, frământat de grija existenței cotidiene, a sa și a familiei, căreia îi asigură tot mai greu hrana zilnică.

La discutarea Legii bugetului de stat pe 1996, Guvernul a prevăzut zeci de miliarde de lei, investiții păguboase în afara granițelor țării, în ciuda nenumăratelor avertismente și atenționări făcute inclusiv de la această tribună.

Nici astăzi Guvernul nu a răspuns întrebărilor puse cu referire la refuzul Cubei de a recunoaște investițiile române de la Las Camariocas și de a conveni asupra termenului de rambursare a creditelor acordate de către România.

În plus, față de cheltuielile păguboase amintite în afara țării, România nu și-a plătit nici astăzi tranșele restante pentru plata resurselor energetice contractate în prima parte a acestui an și nu are rezerve valutare pentru a începe încă de pe acum să constituie rezervele de stoc pentru viitorul sezon friguros.

Oare nu-l mai interesează pe actualul Executiv ce se va întâmpla în țară după expirarea mandatului său de guvernare și să fi simțit el ceva în legătură cu voința electoratului, care va fi exprimată în alegerile legislative din toamnă, aplicând dictonul "După noi - potopul", sau este preocupat, pregătit pentru aniversarea a 6 ani de la victoria mineriadei asupra democrației românești și a libertăților câștigate în Revoluție după decembrie, mineriadă atât de dragă și lăudată atunci și de atunci de încă actualul nostru Președinte.

Vă mulțumesc. (Comentarii în sală).

 
  Mihail Nică - 6 ani de la violențele din 13-15 iunie 1990;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Mihail Nică - Grupul parlamentar P.N.T.C.D. + PER.

Va urma, după aceea, domnul deputat Borbely Ladislau.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihail Nică:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Peste câteva zile, se împlinesc 6 ani de la violențele din iunie 1990. Atunci, un segment social a fost asmuțit asupra altor segmente sociale. Momentul 13-15 iunie 1990 a însemnat dizlocarea României din continentul european și întoarcerea ei în barbarie. În acele zile, România a fost la un pas de generalizarea unui război civil.

Putem face legătura dintre violențele din decembrie 1989 și 13-15 iunie 1990, urmate de alte violențe, rămase toate până acum neelucidate?

De ce tocmai Biblioteca Centrală, cel mai sacru loc al tezaurului culturii naționale, a ars? De ce Universitatea și Institutul de Arhitectură au fost țintele preferate ale așa-zișilor "mineri"?

Minerii, doamnelor și domnilor, ei nu prea știu ce este aceea o universitate. Ei au trăit și trăiesc în adâncuri, de unde scot lumina, lumina lor și a noastră.

Din anul 1990 și până acum, s-au schimbat câteva Guverne, numite de același Președinte. Dintre acestea, Guvernul Văcăroiu, fiind cel mai longeviv, a avut obligația să elucideze aceste jocuri de sunet și întuneric.

Se așteaptă, în continuare, ca instituțiile statului de drept, întreținute din bancii cetățenilor onești, să-și exercite atribuțiile în a pedepsi pe cei vinovați.

Odată săvârșită marea ispravă a momentului 13-15 iunie, când minerii au fost aplaudați și felicitați, acum ei sunt părăsiți. Pentru că, doamnelor și domnilor, ultima statistică a Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne arată că în anul 1995 din cei 7.800 de accidentați din țară, 2.071 provin din industria de extracție și preparare a cărbunelui, adică aproape 27%. Aceeași statistică ne informează că indicele de frecvență-accidentați în această industrie este de 14 ori mai mare decât media pe țară.

Istoria nu va uita, firește, momentul 13-15 iunie, așa cum nu va uita nici decembrie 1989. Se apropie momentul adevărului, când cei vinovați de moartea tinerilor uciși în stradă, vinovați de maltratarea cetățenilor nevinovați, vinovați de distrugerea bunurilor materiale și culturale, precum și de chinul și moartea minerilor, vor da socoteală. Numai așa poporul român va putea recâștiga demnitatea pierdută.

Vă mulțumesc.

 
  Borbély Ladislau - Lipsa unei legi a patrimoniului consiliilor locale și județene care a permis trecerea unor proprietăți aflate în patrimoniul în administrarea protocolui de stat sau prefecturilor;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Borbély Laszlo, Grupul parlamentar al UDMR, va urma după aceea la cuvânt domnul deputat Vasile Lupu.

   

Domnul Borbély Ladislau:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Trăim vremuri bizare, vremuri când totul este posibil, când declarații sunt răstălmăcite, interpretate, în funcție de interese. Vremuri când legile statului de drept funcționează numai parțial, fiind puse sub imperiul voinței celor care sunt la putere. Vremuri când, deși în Constituție este prevăzută garantarea proprietății, clădiri trec din patrimoniul societăților comerciale în administrarea administrației protocolului de stat prin hotărâri de Guvern, fără a avea o bază legală.

Astfel au trecut în 1994 și 1995 o mare parte din clădirile care au constituit case de oaspeți ale PCR, ale lui Ceaușescu sau unele hoteluri de lux, în administrarea protocolului de stat. Pe lângă faptul că aceste edificii au fost scoase din circuitul turistic - deci, li s-a schimbat destinația -, mai grav este faptul că s-a creat o clasă privilegiată, exact ca pe vremea dictaturii comuniste, care poate beneficia de aceste edificii.

Datorită lipsei unei legi a patrimoniului consiliilor locale și județene, care nici până acum nu a fost înaintată la Parlament, prin hotărâri de Guvern au fost trecute unele proprietăți aflate în patrimoniul acestor consilii locale sau județene în administrarea acestui faimos protocol de stat sau a prefecturilor. Așa s-a încercat și în județul Mureș acest transfer al câtorva clădiri, dar consiliul județean nu a fost de acord, părțile fiind în litigiu.

Și aceasta este posibil pentru că trăim vremuri în care puterea uzează de prerogativele legilor numai când îi convine. Au fost în ultimii 4 ani trecute în administrarea diferitelor instituții din subordinea Guvernului sute și mii de clădiri, de imobile care trebuia să urmeze cursul normal al deciziei Parlamentului.

Până când nu se clarifică situația juridică în care se află patrimoniul consiliilor locale și județene, o să asistăm la formulări bizare, cum că, așa-zisul "palat administrativ al județului", în care sunt instalate organele administrației locale, constituie "bunuri imobile de interes național." Până când guvernanții nu-și vor da seama că fără o descentralizare, o aducere a deciziei mai aproape de cetățean, nu se poate vorbi de o autonomie locală reală, se va permanentiza această atitudine de a eluda legile existente sau de a le utiliza în scopul perpetuării puterilor.

Sper că electoratul va sancționa în mod just actele celor care timp de 4 ani au abuzat de puterea cu care au fost învestiți, schimbând eșichierul politic de astăzi în favoarea celor care vor într-adevăr un stat de drept și o democrație reală.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Lupu - Fapte de natură a vicia alegerile, în județul Iași și în alte județe din Moldova;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu, Grupul parlamentar al PNȚCD-PER, va urma domnul deputat Teodor Vintilescu.

   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legea alegerilor locale a prevăzut sancțiuni penale destul de aspre pentru faptele de natură a vicia voința alegătorilor. Din păcate, în județul Iași și în alte județe din Moldova, s-a încălcat legea, s-au comis fapte grave, în pasivitatea totală a agenților poliției române.

Astfel, în comuna Lungani, domnul Valică Matei, candidat pentru funcția de consilier local, s-a deplasat cu o urnă volantă pentru 23 de persoane, ce aveau să voteze. La întoarcere, a primit o lovitură de topor în spate, iar ceilalți au plecat cu urna, cele 23 de voturi posibile transformându-se în 100.

În aceeași comună, un alt membru al PNȚCD a fost agresat sălbatic și în prezent este în imposibilitate de a se mișca. La fel, în ziua alegerilor, s-au oferit din belșug băuturi alcoolice, în case conspirative aproape de secțiile de votare. Așa s-a întâmplat în comuna Tătăruși, în comuna Bosia.

În plus, s-au exercitat tot felul presiuni asupra votanților sau presupușilor votanți ai CDR. În comuna Strunga au fost trimiși în concediu fără salariu lucrători de la IAS Strunga. În alte comune, reprezentanții noștri au fost amenințați și, de multe ori, agresați.

În județul Vrancea, foarte multe voturi nule. Același procent și în județul Iași, 70 mii de voturi nule la nivelul consiliului județean. În cele mai multe cazuri, perdantul a fost Convenția Democratică din România.

De la această tribună, în fața dumneavoastră, îmi exprim protestul față de toleranța organelor de ordine în săvârșirea infracțiunilor ce au afectat procesul electoral. Această atitudine nu înseamnă altceva decât anunțul unor mai grave abuzuri pentru campania electorală și pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din toamnă.

Sper ca Ministerul de Interne și Guvernul să recepționeze acest mesaj și să se conformeze celor legale.

Lipsa observatorilor străini a încurajat mult pe cei care au falsificat și altă dată, să falsifice și în această campanie electorală.

Vă mulțumesc.

 
  Teodor Vintilescu - Intervenție legată de Aeroportul internațional Timișoara.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, după dânsul va urma domnul deputat Romulus Joca.

   

Domnul Teodor Vintilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Un pas înainte și ceilalți bătuți pe loc! Aceasta este politica Guvernului Văcăroiu. Această situație după aceea și ne împiedică pe noi pentru prosperitate.

Am să vă dau dumneavoastră citire unei probleme timișorene, legate de acest aeroport internațional, care suferă foarte rău din cauza unei hotărâri de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 125/1992, completată prin hotărârea de Guvern nr. 23/1994, a fost înființată Regia autonomă "Aeroport internațional Timișoara", regie autonomă cu specific deosebit, subvenționată de la bugetul statului. Datorită interesului manifestat de către conducerea aeroportului, dispunând de o infrastructură competitivă pe plan internațional și dispunând de o poziție economico-geografică favorabilă, aeroportul a cunoscut o dezvoltare economico-financiară continuă, reușind să acopere 50% din cheltuielile din veniturile proprii, degrevând astfel bugetul statului de sume importante.

Această reușită a fost posibilă și datorită descentralizării administrative, care a permis utilizarea unor mijloace și căi de acțiune pentru rezolvarea de contracte, ce au atras venituri substanțiale spre aeroport. În acest sens, noua echipă managerială a finisat și a finalizat o documentație completă a aeroportului, solicitată de Concernul Deimer-Benz Aerospace din Germania, concern care și-a exprimat dorința de a participa efectiv la dezvoltarea și modernizarea Aeroportului internațional Timișoara. Documentația solicitată a fost trimisă la finele lunii aprilie.

De asemenea, din 15 martie a.c., aeroportul a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului ACI...

Din sală:

Ce-i aia?

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Aeroport Council International.

...făcându-se astfel un prim pas important spre o deschidere a aeroportului, creându-se premisele unor contracte de asociere cu investitorii strategici membri ai ACI, în vederea dezvoltării și modernizării aeroportului, în ideea ridicării la standardele internaționale a serviciilor aeroportuare specifice și nespecifice către companiile românești și străine și, implicit, a pasagerilor.

Totodată, nu trebuie neglijată importanța strategică a Aeroportului Internațional Timișoara, fiind al doilea din țară și aeroport de rezervă pentru Aeroportul Internațional București Otopeni. În această ordine de idei, trebuie avută în vedere și cotarea acestuia de către reprezentanții trupelor IFOR, referitor la condițiile oferite de operare și la infrastructura aeroportului.

Actuala acțiune a Guvernului contrazice politica de demonopolizare a transporturilor, inclusiv cel aerian, intrând în contradicție cu strategia de integrare în structurile europene.

În anul 1991, prin Hotărârea de Guvern nr. 439, a fost înființată Regia autonomă a administrației naționale a aeroporturilor din România, care a demonstrat ineficiența acestei formule. Guvernul României - și cu aceasta termin - trebuie să revină asupra Hotărârii din 28 mai 1996, în sensul scoaterii aeroportului din Timișoara din ANAROM, aducând astfel prosperitatea și eliberarea din chingile economiei socialiste.

Această expunere va duce la interpelarea domnului prim ministru, care trebuie să țină seama de această economie bănățeană.

Mulțumesc.

Din sală:

Domnule doctor, vreți să-l cumpărați?

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

80%!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Romulus Joca. Este absent.

Doamnelor și domnilor,

Aici se termină partea de început a lucrărilor naostre de astăzi. Din cei 14 colegi care s-au înscris, în conformitate cu prevederile art. 172 din regulament, în cursul zilei de ieri, 3 nu au fost prezenți și, în consecință, nu au intervenit.

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind îmbunătățirile funciare.  

Trecem la problemele înscrise pe ordinea de zi, privind ședința noastră din ziua de marți. Îi rog pe domnii chestori să invite toți colegii în aulă.

O să vă rog să fiți de acord să luăm în discuție o problemă care a fost trimisă spre analiză la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în legătură cu Legea privind îmbunătățirile funciare, și anume este vorba de un amendament pe care l-a propus domnul deputat Petru Șteolea la art. 31 din respectiva lege.

Rog Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care a analizat în fond proiectul de lege respectiv, să ne prezinte opinia la care a ajuns. În acest sens, rog membrii acelei comisii să poftească în loja rezervată pentru comisiile sesizate în fond.

Cine ne prezintă opinia la care a ajuns comisia? Domnul deputat Petre Baniță, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură.

   

Domnul Petre Baniță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru agricultură s-a întrunit zilele trecute la camera 29, a analizat amendamentul care s-a făcut și acesta a fost respins, pe motiv că cei de la regia de irigații cereau în plus niște sume care nu se justifică, ele sunt valori care trebuie să intre, normal, în calculul costului apei care se folosește la irigații.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Baniță, eu vă rog următorul lucru: dați citire amendamentului domnului Petru Șteolea, ca să știe toată lumea despre ce este vorba, dacă mai aveți elemente care să fundamenteze poziția la care a ajuns comisia, ni le prezentați, după care, evident, noi va trebui să luăm o decizie.

O să-l rog pe domnul deputat Elek Barna să aibă amabilitatea să ne prezinte amendamentul și, dacă mai sunt anumite lucruri legate de precizarea opiniei pe care și-a format-o comisia în legătură cu această propunere, evident că vă rog să faceți și aceasta.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul deputat Petru Șteolea propune ca beneficiarii lucrărilor de îmbunătățiri funciare să încheie contracte cu Regia autonomă a îmbunătățirilor funciare. Și, în completarea acestui amendament, dânsul susține ca în acest contract să se stipuleze întreținerea, exploatarea și repararea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, deci, cu alte cuvinte, beneficiarii lucrărilor să încheie în continuare contracte cu unitatea care le-a efectuat lucrarea, pentru întreținerea acestor lucrări deja efectuate.

Comisia, cum a spus și domnul deputat Baniță, întrunită în ședință, a analizat acest amendament și a ajuns la concluzia că nu-l putem accepta. Motivele sunt cele expuse de domnul deputat Baniță, cu completarea pe care aș face-o pe scurt: noi nu putem ieși din cadrul legal privind orice contract, care este încheiat între părți și nu putem obliga printr-o altă lege pe nici un beneficiar să încheie diferite contracte, cu x sau y întreprindere.

Deci, ca atare, vă rog, domnule președinte, stimați colegi, să acceptați ca în corpul legii să intre exact textul care apare în raportul comisiei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această problemă care a rămas nesoluționată, în legătură cu proiectul de Lege privind îmbunătățirile funciar? Domnul deputat Ion Dinu.

Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că vin din lumea dreptului, voiam să vă aduc aminte ceea ce desigur cunoașteți: contractul este legea părților, nu se poate ca o singură parte din cele două care au fost la încheierea și realizarea unui contract să se impună celuilalt. Eu vorbesc de principiu! Așa încât, opinia comisiei noastre cred că este o opinie legală. Numai dacă cele două părți contractante ajung la un acord, sigur că atunci ceea ce dorește una dintre părți - continuarea sau prelungirea contractului - poate căpăta viață.

Mi-am permis, tocmai din stima ce vă datorez, să vă fac această subliniere.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Atunci, dumneavoastră ați ascultat punctul de vedere al comisiei, am să vă spun votului introducerea textului la lit. "s", cu care, ați văzut, comisia nu este de acord, așa cum l-a citit domnul deputat Elek Barna.

Eu nu pot să supun altceva votului, dacă va fi însușit, va intra în corpul legii, nu va fi însușit, evident că nu va intra. Am aici un text cu care comisia nu este de acord și nu am altă soluție decât să vă cer să vă pronunțați asupra textului domnului Șteolea, evident, ținând cont de toate considerentele exprimate.

Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de domnul Petru Șteolea? 10 voturi pentru, nu a întrunit numărul de voturi necesare.

În acest fel, după cum am fost informat de dimineață, a fost epuizată problematica legată de examinarea proiectului de Lege privind îmbunătățirile funciare și dacă, imediat după pauza pe care o să o facem în jurul orei 11,00, vom avea un cvorum corespunzător, vom supune votului mai multe legi, inclusiv aceasta, dacă nu avem un cvorum suficient, vă rog, din respect față de munca noastră reciprocă din zilele anterioare, să fiți de acord să supunem aceste proiecte de legi votului într-o perioadă următoare, pentru că avem situația pe care o avem cu privire la prezență. Vom vedea și vom putea estima aceste lucruri după pauză. În acest sens, adresez rugămintea tuturor liderilor grupurilor parlamentare să facă eforturi să mobilizeze colegii și, la reluarea lucrărilor după pauză, vom putea face o evaluare în legătură cu situația prezenței la lucrări, în aspectul ei real, nu în aspectul scriptelor pe care le avem.

 
Dezbateri: propunerea legislativă privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni  

Vă rog să fiți de acord să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, și anume propunerea legislativă cu privire la transformarea CEC-ului în societate pe acțiuni. În consecință, îi rog pe membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, să binevoiască să își ocupe locul în loja rezervată comisiei care a analizat în fond proiectul de lege. De asemenea, o să rog inițiatorul să ne prezinte elementele legate de necesitatea și fundamentarea propunerii legislative privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni.

Inițiatorul acestei propuneri legislative este domnul deputat Constantin Teculescu. Nu știu dacă e aici?

Din sală:

Este, vine imediat!

   

Domnul Marțian Dan:

O să procedăm ca de obicei, vom asculta punctul de vedere al inițiatorului, după aceea, considerentele și poziția pe care le-a conturat comisia sesizată în fond, exprimate în raportul ei și apoi vor urma dezbateri generale.

Rog grupurile parlamentare care doresc să participe la dezbaterile generale să ne facă cunoscut numele purtătorului lor de cuvânt în problema pe care ne pregătim să o examinăm.

Domnule Teculescu, întrucât sunteți autorul propunerii legislative privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni, vă rugăm să ne prezentați câteva elemente care socotiți că sunt utile, pentru ca membrii Camerei Deputaților să fie în cunoștință de cauză în legătură cu necesitatea acestei regândiri a statului și a situației Casei de Economii și Consemnațiuni în România.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să fac niște precizări. Această inițiativă legislativă, din punct de vedere tehnic, a fost dezbătută în comisie și eu mi-aș permite să vă spun dumneavoastră numai câteva aspecte generale, și anume, am să mă opresc la anumite aspecte privind cauzele promovării acestei inițiative legislative, principiile pe care le-am avut în vedere și scopul.

În ceea ce privește cauzele promovării acestei inițiative legislative, am avut în vedere aspectele economice, de natură internă și de natură externă. În ceea ce privește problemele care se ridică la intern, eu am să fiu foarte direct: în măsura în care intenționăm să mai avem această instituție în piața românească, trebuie să adaptăm prezentul proiect de lege care guvernează încă CEC-ul, și anume Decretul nr. 371/1958, noilor condiții, și anume unei economii de piață.

Aspectele care trebuie avute în vedere ar fi următoarele, să le enumăr doar: anacronismul instituției pe piața românească, având în vedere acest proiect de lege 371/1958 (ăsta nu-i proiect de lege, e decret, spune mai sus!); imposibilitatea acestei instituții de a acționa pe o economie de piață, cum este cea românească, la ora actuală; imposibilitatea adaptării în timp a instrumentelor de economisire a dobânzilor, a politicii, în general, de atragere a economiilor populației în raport cu cerințele acesteia (dumneavoastră constatați foarte bine care a fost și care continuă să fie politica de dobânzi a CEC-ului); lipsa de interes a populației, mai bine zis, scăderea interesului populației în depunerile la CEC (s-au reflectat toate elocvent în ultima perioadă de timp, eu pot să vă spun că în perioada din ianuarie 1996 și până în prezent soldurile depunerilor populației la CEC au scăzut cu circa 200 de miliarde). Un alt aspect pe care vreau să-l avem în considerare este acela că încrederea populației sau, mai bine zis, neîncrederea populației în fondurile mutuale, încrederea parțială în bănci și, să spunem, încrederea, în descreștere dintr-un anumit punct de vedere, în CEC o să se reflecte toate în cursul de schimb, care, de altfel, constatăm că are o anumită tendință, și anume numai de întărire a dolarului.

Mai pregnant decât atragerea de fonduri, se constată anacronismul legii în plasarea acestora. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că, la ora actuală, CEC-ul este obligat, conform legii, să plaseze fondurile atrase de la populație la Ministerul Finanțelor, cu o eficiență îndoielnică, și la anumite bănci, pe piața interbancară. Deci, dumneavoastră știți tot atât de bine că fiecare instituție bancară își face o anumită politică privind riscurile plasării fondurilor. În măsura în care eu am posibilitatea să investesc numai la Ministerul Finanțelor, cum v-am spus, cu o anumită eficiență, și numai la anumite bănci, o să fiu pus în situația ori să investesc la Ministerul Finanțelor, care nu este întotdeauna foarte rentabil, ori să depășesc limitele de risc pe care mi le-am propus, și conducerea instituției să-și asume riscul, sau, efectiv, să avem cazuri pe care dumneavoastră le cunoașteți foarte bine.

Și, în general, și aici vreau să ne gândim cu foarte multă seriozitate, imposibilitatea ca prin plasamente în favoarea depunătorilor, celor care au depus la Casa de Economii și Consemnațiuni, dar, mai ales, plasarea eficientă a fondurilor populației, creșterea cointeresării depunătorilor în depunerile la Casa de Economii și Consemnațiuni.

În ceea ce privește situația externă, prin legile pe care le avem sau prin dorința noastră de a fi recunoscuți că facem parte din Europa, ceea ce vă rog să citiți cu ghilimele respective, este armonizarea legislației românești cu legislația europeană și în acest domeniu.

În ceea ce privesc principiile care au stat la baza acestei inițiative legislative, eu v-aș enumera câteva, și anume :

- în primul rând păstrarea drepturilor deja câștigate de depunător, deci nu de instituție ca atare, ci de depunători, garantarea depunerilor economiilor populației de către stat. Vreau să fac o precizare, să nu se confunde economiile cu investițiile. Economiile nu trebuie să aibă risc, investițiile având în vedere că au beneficii superioare, întotdeauna câștigul este proporțional cu riscul.

Ar mai trebui spus acum că tot la problema principiului e confidențialitatea operațiunilor CEC, dar nu este o problemă nouă, pentru că și la bănci este o situație asemănatoare;

- scutirea de impozite, taxe de timbru în legătură cu operațiunile populației;

- păstrarea unicității acționarului statului. Deci, din punctul acesta de vedere nu se pune problema să fie foarte nou;

- introducerea CEC-ului și sub supravegherea BNR. Deci, va avea, și voi încheia cu aceasta, sau mai bine spus când am să închei am să vă mai spun încă o dată, un dublu control.

Scopurile:

- principalul scop care m-a determinat să am această inițiativă legislativă este păstrarea instituției CEC-ului în economia românească și adaptarea acestuia la economia de piață în sensul pregătirii personalului, managementului și, respectiv, informatica. Aș vrea să vă precizez că în actualele condiții CEC-ul este informatizat în proporție de 5%, actuala legislație, nepermițându-mi o creștere importantă în acest domeniu;

- extinderea obiectului de activitate prin acordarea de credite la dobânzi avantajoase populației pentru construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, precum și acordarea de credite sectorului mic și mijlociu de investitori;

- extinderea serviciilor și sporirea eficienței acestora către populație, către beneficiari în general;

- crearea de instituții corespondente cu cele din străinătate și intrarea CEC-ului în rândul organizațiilor internaționale : "spaar"-casele, casa de "risparmio" în Italia, Savings Bank în țările saxone.

Aș vrea să fac următoarele precizări și cu aceasta am să închei. Varianta de lege propusă corespunde propunerilor făcute de un grup de experți germani care a analizat situația din Casa de Economii și Consemnațiuni și care consideră ca soluție optimă în prezent, soluția prezentată în această inițiativă legislativă supusă dezbaterii dumneavoastră , și anume garanția 100% a statului și, în continuare, ca această instituție să fie tot 100% de stat.

S-au obținut avizele Colegiului legislativ și comisiei de specialitate cărora le mulțumesc încă o dată.

În încheiere, vreau să accentuez că CEC-ul nu se transformă în bancă, ci își extinde obiectul de activitate cu operații specifice băncilor de economii, acordarea de credite populației și investitorilor mici și mijlocii în condiții de control al statului, în calitate de acționar, și al Băncii Naționale a României ca autoritate monetară și de supraveghere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Îl rog acum pe domnul deputat Gheorghe Ana să ne prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, care a analizat în fond propunerea legislativă.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor, domnilor parlamentari,

Comisia pentru buget finanțe și bănci a apreciat ca fiind de urgență supunerea spre analiză și adoptare a propunerii legislative ce face obiectul dezbaterilor noastre de astăzi, pornind de la faptul că pe scena relațiilor economice și financiare din România ultimilor ani s-au produs mutații în relațiile financiar-bancare deosebite, iar această instituție sau verigă din sfera sistemului financiar-bancar a rămas cu un suport legislativ de organizare și funcționare aprobat în urmă cu 38 de ani, adică prin Decretul 371/1958. Or, tocmai aceste mutații calitative în sfera relațiilor financiar-bancare, tocmai reorganizarea sistemului bancar din România, prin Legile 33 și 34 pe care dumneavoastră, distinși colegi, le cunoașteți și despre care ați avut deosebita competență până acum să discutați, impunea revizuirea acestui suport legislativ și crearea unor mecanisme de natură juridică ce să situeze Casa de Economii și Consemnațiuni pe fundamentul solid pe care i-l poate conferi o astfel de lege.

După cum domniile voastre constată, în raportul nostru se face aprecierea că propunerea legislativă poate fi supusă dezbaterii și adoptării cu anumite amendamente pe care comisia noastră vă roagă să le aveți în vedere și să le acceptați ca urmare a faptului că între comisie și inițiator a existat concordanță în legătură cu ele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule Ana.

Doamnelor și domnilor deputați, trecem la dezbaterile generale. Dacă sunt doritori să ia cuvântul.

Domnul Ana, în numele grupului parlamentar al PDSR. Dacă mai sunt alți doritori, vă rog să ne aduceți la cunoștință. Până atunci, din considerente de fluență a lucrurilor și de economie de timp, îl invit pe domnul deputat Gheorghe Ana să prezinte punctul de vedere al grupului parlamentar al PDSR în legătură cu această propunere legislativă și dacă vor fi și alte solicitări, evident că vom da cuvântul și celorlalți vorbitori.

Aveți cuvântul, domnule deputat Gheorghe Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse colege, distinși colegi,

Ca reprezentant al comisiei, am făcut unele aprecieri asupra oportunității și necesității promovării acestui proiect de lege. Ca specialist în domeniu, trebuie să remarc și să fac câteva considerațiuni legate de revigorarea relațiilor financiare ce se doresc ca urmare a acestei propuneri legislative care, sunt sigur, va deveni lege.

Este o mândrie pentru noi că am păstrat și dorim să păstrăm această instituție creată de primul domnitor al Principatelor Unite, în anul de grație al Domnului 1864, de Alexandru Ioan Cuza, care este și întemeietorul sau inițiatorul sistemului leului sau sistemului bănesc în Principatele Unite, un sistem care și-a dovedit viabilitatea, un sistem care a arătat, de atunci, din 1864, că Țara Românească și Moldova, cele două principate, sunt suverane. S-au dorit de atunci, cu voia sau fără voia altora, independente fiindcă o caracteristică dominantă a oricărui sistem monetar și financiar este aceea ca țara în care se dorește să existe acel sistem să se bucure de atributele netăgăduite de suveranitate și independență.

Casa de Economii și Consemnațiuni este banca în care marea majoritate a populației a avut și are și trebuie să aibă mai multă încredere de acum încolo. Ea rămâne ca o instituție financiară, garantată de statul român, garantată cu avuția statului, ceea ce dă, din punct de vedere psihologic, încredere populației că niciodată economiile sale nu se vor putea pulveriza.

Așa cum distinsul nostru coleg făcea remarca, noi nu creăm o nouă bancă, nu creăm o verigă nouă în sistemul financiar și de credit al României, ci așezăm Casa de Economii și Consemnațiuni a României pe baze juridice moderne, îi dăm atribute specifice economiei de piață, în mod deosebit, ne bucurăm că îi dăm atributul de a acorda împrumuturi pe termen mediu și pe termen lung, împrumuturi care vor veni în sprijinul tinerilor, vor veni în sprijinul întreprinzătorilor mici și mijlocii pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

De asemenea, Casa de Economii și Consemnațiuni, privită în ansamblul relațiilor economiei de piață, va avea atributul de a negocia și de a sconta titlul de credit și efecte de valoare, atribute pe care evident că Decretul la care m-am referit nici nu se putea să le aibă.

Iată pentru ce motive de real interes și convergente cu progresul și modernismul către care tinde economia românească și relațiile financiar-bancare, în special, repet, iată pentru ce ne manifestăm interesul de a fi promovată și vom vota pentru promovarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul deputat Neményi Nándor din partea grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Neményi József Nándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați deputați,

Reorganizarea și modernizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România se înscrie în procesul de reorganizare și de reformare a sistemului financiar-bancar început din 1990. Transformarea acestei instituții intr-o societate bancară pe acțiuni este de importanță crucială pentru succesul transformării generale a țării spre economia de piață.

În condițiile dispariției planificării centralizate din sfera intermedierii financiare, o funcție firească o reprezintă transformarea economiilor populației în investiții. Acest proces, după opinia noastră, de relansare a procesului investițional cu surse ieftine de la populație este necesar, oportun și eficient în condițiile subcapitalizării băncilor în general și a mai tuturor băncilor comerciale din România și a penuriei de finanțări pe termen lung, în general.

În scopul creșterii concurenței pe piața împrumuturilor și pe cea a depozitelor în vederea creării condițiilor pentru aplicarea eficientă a politicii monetare a BNR, precum și pentru îmbunătățirea utilizării resurselor disponibile de la populație într-o economie de piață este evident că rolul CEC-ului trebuie să crească. În direcția relaxării stress-ului financiar generalizat din România, din aprilie-mai a.c., reorganizarea și modernizarea activității CEC-ului poate juca un rol benefic, mai cu seamă prin operațiuni competitive, sigure, stabile, când statul român garantează depozitele populației și prin înființarea unei așa numite bănci populare, întreprinderi mici și mijlocii, mai cu seamă din sfera serviciilor din mediul rural și orașe mici, unde rămânerea în urmă este foarte pregnantă, poate asigura surse de finanțare noi, cu costuri reduse. Costul acestor resurse reprezintă o problemă critică în creditarea preferențială a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a populației, a tineretului cu venituri relativ mici. Vom prezenta foarte scurt ideile principale care pledează pentru necesitatea modernizării și actualizării statulului CEC.

Cadrul juridic datează din anul 1958, total neadecvat pentru o economie de piață în care se presupune reabilitarea funcției capitalului autohton. Datorită lipsei de reglementări specifice economiei de piață, CEC-ul a fost expus la tranzacții financiare riscante și discutabile de către Ministerul Finanțelor, sub influența unor presiuni politice etatiste care, în multe cazuri, a lezat interesele patrimoniale ale CEC-ului și credibilitatea acestei instituții financiare în ultimii ani. În acest sens, arătăm creditarea unor bănci comerciale în stare de prefaliment sau în incapacitate de plată prelungită din cauza nerespectării regulilor de prudență bancară.

Apreciem că inițiativa legislativă prezentată de domnul Constantin Teculescu, actualmente președintele CEC-ului, este oportună și încearcă să asigure un cadru juridic nou, modern, mai adecvat perioadei și ține cont și de tradițiile din România, respectiv garantarea depunerilor populației.

Apreciem pozitiv că prin aprobarea acestui proiect de lege se rezolvă un pas în direcția modernizării activității CEC, dar în perspectivă, după o perioadă de acomodare și experimentare a personalului în privința creditării pe termen lung și termen scurt, considerăm că această instituție financiară trebuie să fie în relație directă cu unități similare din țările vecine.

Aceste reglementări trebuie să fie îmbrăcate într-o formă juridică adecvată, corespunzătoare economiei de piață, în care piața de capital este un segment de bază nemanipulat de către organele statului.

Considerăm că intervenția statului român prin Ministerul de Finanțe și prin Executiv, în general, trebuie să fie expres limitată în vederea asigurării autonomiei funcționale a CEC-ului într-un mediu eminamente concurențial ce caracterizează piața de capital în general, care este deosebit de elastică la schimbările din economie, societate și, evident, finanțe.

Apreciem capitalul social existent actualmente la Casa de Economii și Consemnațiuni ca total insuficient pentru operațiuni de creditare activă, atât a populației cât și a întreprinderilor mici și mijlocii, știind că capitalul social existent reprezintă circa 10% față de nevoile reale ale CEC-ului, ținând cont și de erodarea capitalului propriu în condițiile inflației. Capitalul social actual nu asigură realizarea obiectivelor propuse în proiectul de lege. Ca atare, recapitalizarea CEC este de urgență maximă necesară pentru activitatea normală, conform statutului.

Față de cele arătate, grupul parlamentar UDMR dorește să participe activ și constructiv la dezbaterea acestui proiect de lege și susține inițiativa legislativă a domnului deputat Constantin Teculescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu,

domnule deputat.

Doamnelor și domnilor, nu au fost alte solicitări în legătură cu participări la dezbateri generale. Totuși, vă consult dacă mai dorește vreun grup parlamentar să ia cuvântul. Nu sunt doritori.

Întrucât raportul comisiei s-a pronunțat în favoarea examinării propunerii legislative și adoptarea ei, ținându-se seama de amendamentele pe care le conține raportul, iar vorbitorii care au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor generale au susținut oportunitatea adoptării acestei propuneri legislative, vă rog să fiți de acord să trecem la examinarea proiectului de lege ca atare.

În legătură cu titlul este o mică propunere de amendare a titlului acestei legi în raport cu felul în care a fost formulat titlul în propunerea legislativă.

Incepem, deci, discuțiile în legătură cu titlul.

Domnul deputat Birtalan Ákos dorește să intervină. Dacă sunt și alți vorbitori, vă rog să ne semnalați intențiile dumneavoastră de participare la dezbateri pe marginea titlului.

Aveți cuvântul, domnule Birtalan.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Observația dumneavoastră că în raportul comisiei este o mică modificare față de proiect este totuși o modificare esențială. Una este să transformi CEC-ul într-o societate pe acțiuni și este cu totul altceva să îl transformi în societate bancară pe acțiuni. Eu aș vrea să întreb inițiatorul și, bineînțeles, și comisia și să ne explice, începând de la titlu ce se vrea pentru că, să nu se supere domnul coleg deputat și președinte CEC, domnul Teculescu, explicațiile date de dânsul, pentru mine nu au fost suficiente. Poate că înțeleg mai greu intențiile dânsului în prezentul proiect de lege. Pentru mine, modificarea propusă de comisie este clară. Dar atunci îl întreb pe domnul inițiator care a afirmat aici că CEC-ul nu se transformă în bancă, a spus foarte clar și foarte scurt și sacadat, ci se lărgește sfera de activitate. Haideți să stabilim totuși, va fi cal, măgar sau ce va fi CEC-ul după ce vom vota sau încercăm să reorganizăm, cum se spune aici în titlu, Casa de Economii și Consemnațiuni .

Deci, ar fi foarte bine să corelăm acest titlu cu conținutul legii și cu voința, să spunem clară, a inițiatorului. Deci, deocamdată întrebarea mea este: dacă se transformă în societate bancară pe acțiuni, atunci va fi bancă sau nu va fi bancă? Legea 33 trebuie să fie valabilă și pentru această societate bancară pe acțiuni; pentru că nu se face nici o referire în tot conținutul acestei propuneri la această problemă, confuzia cred că există și în rândul dumneavoastră sau al celor care au citit proiectul de lege.

Vă rog frumos să explicați.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu am înțeles care este sensul întrebării. Cred că și inițiatorul a înțeles. Eu, când am vorbit despre o foarte mică modificare, am avut în vedere felul cum este formulat în propunerea legislativă art.1, alin.1, unde se spune: "Casa de Economii și Consemnațiuni, denumită prescurtat CEC se reorganizează în societate bancară pe acțiuni cu acționar unic, statul român".

Domnule Teculescu, vi s-au cerut unele lămuriri care țin de substanța acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc.

Deci, prima precizare: CEC-ul nu va fi nici cal, nici măgar, ci o instituție financiar-bancară. Asta, pentru că nu s-a înțeles dacă e cal sau măgar.

Pct.2: societățile bancare sunt societăți pe acțiuni, deci nu prea am înțeles eu ce ați vrut dumneavoastră să întrebați. În ceea ce privește ce va fi CEC-ul ca atare sau ce intenționăm noi, eu cred că am fost destul de clar, chiar dacă am vorbit sacadat. Deci, eu am spus că CEC-ul va rămâne aceeași instituție pe care o cunoaștem al cărei obiect de activitate se va completa cu niște operațiuni specifice băncilor, și anume: acordarea de credite populației și întreprinderilor mici și mijlocii. Mai mult, am spus în încheiere, și sunt convins că am fost auzit, că această instituție se va supune controlului, atât a statului în calitate de acționar, cât și Băncii Naționale.

 
   

Domnul Birtalan Ákos (din bancă) :

În calitate de bancă.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Deci, în calitate de bancă.

Din sală:

E bine să precizați.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Dar nu am cum să precizez pentru că în textul legii este foarte clar. Este o lege specială pentru această instituție. Are un singur acționar ș.a.m.d. Nu aș vrea să intrăm în detalii pentru că dumneavoastră ați avut materialul. Precizarea comisiei mi se pare foarte clară și eu o agreez, o accept în calitate de inițiator, ca din titlu să se menționeze că este societate bancară. Din ce punct de vedere ? Singurele instituții în economia românească cu drept să dea credite sunt instituțiile bancare și, măcar, din acest punct de vedere eu cred că precizarea comisiei este foarte bine venită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doriți probabil să comentați pe marginea răspunsului primit, da ? (adresare domnului Birtalan Akos).

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Foarte scurt. Nici un comentariu. Dacă așa stau lucrurile, are dreptate domnul președinte și domnul deputat. Societățile bancare sunt societăți pe acțiuni. Conform Legii 33 este un non-sens să mai specificăm că se transformă în societate bancară pe acțiuni. În altă societate bancară nici nu s-ar putea pentru că ar fi ilegală. Deci, se transformă "în societate bancară", fără "pe acțiuni" pentru că este un non-sens.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Propunerea dumneavoastră este de suprimare a acestei precizări "pe acțiuni"

 
   

Domnul Birtalan Ákos (din sală) :

De eliminare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt în legătură cu titlul acestui proiect de lege.

Deci, domnul deputat Birtalan Akos propune ca din titlu, partea finală, să fie suprimată sintagma:"pe acțiuni"; și atunci titlul ar fi: "Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară". Acest lucru propune dânsul.

Vă rog, în legătură cu această propunere și opinia inițiatorului și opinia comisiei care a analizat în fond propunerea legislativă, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule deputat Gheorghe Ana, care este punctul de vedere al comisiei, referitor la propunerea de eliminare a sintagmei "pe acțiuni" din finalul titlului, așa cum figurează el în redactarea pe care o conține raportul comisiei dumneavoastră ? Vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Cei prezenți ne-am consultat. Precizarea "societate bancară pe acțiuni" trebuie lăsată așa cum este în raportul comisiei de specialitate, fiindcă dacă nu precizăm că este pe acțiuni, chiar dacă este un unic acționar, putem să spunem, așa cum de fapt societățile bancare sunt organizate pe principiul societăților comerciale, că poate fi o societate bancară de tip SRL. Nu se poate așa. Deci, SRL nu se poate, în comandită nu se poate și atunci rămânem la forma consacrată a societăților comerciale pe acțiuni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Teculescu, în calitate de inițiator, mai doriți să interveniți în legătură cu problema relativ la titlul legii ?

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Susțin punctul de vedere al comisiei. Să fie "pe acțiuni".

Trebuie precizat și în titlul unei societăți, efectiv la orice bancă se spune că este SA și în titlu și în prezentare și pe orice.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu titlul avem prima dată o propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei, a doua propunere este a domnului deputat Birtalan Akos, constând în suprimarea sintagmei "pe acțiuni" din partea finală a titlului.

Prima dată am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu această chestiune, deci suprimarea după "în societate bancară" a următoarei sintagme: "pe acțiuni"; "pe acțiuni" deci, se propune să fie suprimat din titlu.

Cine este pentru adoptarea acestui punct de vedere? Vă rog să numărați.

27 de voturi pentru, deci, insuficiente.

Acum, vă rog să vă pronunțați asupra propunerii de amendare a titlului, pe care o conține raportul comisiei, și anume, introducerea după "societate" a cuvântului "bancară". Și dumneavoastră aveți titlul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament propus de comisie? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 8 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat această propunere de amendare, a comisiei.

Vă rog acum, titlul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat titlul acestui proiect de lege.

Trecem la discutarea art. 1. Vedeți, din raport, comisia are unele propuneri care se referă la alin. 1, la alin. 3 al acestui articol.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori.

Domnule Ákos vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

O observație în legătură cu alin. 3 al prezentului articol, unde se vorbește în inițiativă despre "capitalul propriu", respectiv în raportul comisiei despre "capitalul social inițial al Casei de Economii și Consemnațiuni".

Sunt de acord cu modificarea propusă de comisie, să vorbim despre capital social, că așa și trebuie. Întrebarea mea este, din moment ce se stabilește aici foarte clar acest capital social inițial, de 220 miliarde lei, totuși ar fi - zic eu - bine măcar pentru informarea noastră de simpli depunători la CEC-ul acesta, de unde provin astăzi și din ce constă acest capital social inițial al CEC-ului care se reorganizează?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte observații, dacă mai sunt? Nu sunt.

Domnule Teculescu, vă rog să încercați să aduceți lămuriri în legătură cu problema pusă de domnul Birtalan Ákos.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Este o problemă foarte corectă. O să încep spunând că susțin și eu punctul de vedere al comisiei că trebuie să fie "capitalul social", nu cum a fost inițial "propriu". În ceea ce privește întrebarea la obiect a domnului deputat, am să enumăr capitolele și sumele respective, cum s-a ajuns la aceste 220 de miliarde capitalul CEC-ului.

Deci, având în vedere Normele privind fondurile proprii ale societăților bancare, deci, nr.16, a Băncii Naționale, capitalul social al CEC-ului se compune din: fondurile de rezervă constituite conform art. 27 din Legea nr. 33/1991, deci tangență cu băncile, de 90 miliarde, fondul imobilizărilor corporale, 51,4, un fond social pe care CEC-ul îl are de foarte mult timp, 5 miliarde, fondul de dezvoltare, 33,4 și capitalul suplimentar de 40,1. Deci, în conformitate cu Normele băncii naționale privind fondurile proprii ale societăților bancare. Mulțumit?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Deci, doamnelor și domnilor, n-au mai fost alte probleme în legătură cu art. 1.

Vă rog să fiți de acord prima dată să ne pronunțăm asupra amendamentului la alin. 1. Se adaugă acolo o sintagmă "Casa de Economii și Consemnațiuni", cu precizarea "din România" și restul textului rămâne așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Vă supun votului această propunere de amendare care figurează în raportul comisiei sesizată în fond.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, deci, a fost aprobată această propunere de amendare.

Vă supun, în consecință, votului alin. 1 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 1.

În legătură cu alin. 2 nu au fost observații.

În consecință, vă rog, să vă pronunțați asupra lui, așa cum figurează în propunerea inițiatorului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.2.

Trecem la alin. 3. La alin. 3, acolo, trebuie să ne pronunțăm în legătură cu înlocuirea cuvântului "propriu" cu "social", "capitalul social inițial al Casei...." etc.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi acest amendament.

Vă supun votului alin. 3 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și alin. 3, și vă rog acum să aveți amabilitatea să vă pronunțați asupra art. 1 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art. 1.

Trecem la examinarea art. 2.

În privința lui comisia are o propunere care se referă la textul de la lit. c). Dacă sunt, însă și alte probleme, observații?

Domnul deputat Emil Putin dorește să intervină.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
   

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este indiscutabil că o lege trebuie să fie clară și să aibă prevederi bine determinate. Vă rog să-mi permiteți să solicit eliminarea literei e) din acest articol pentru că mie mi se pare o susținere foarte confuză.

O dată ce este stabilit prin lege și prin art. 1 și, respectiv, art. 2 care sunt aceste atribuții, mie mi se pare că a mai da Consiliului de Administrație o larghețe așa de mare și anume "... ca alte plasamente stabilite de Consiliul Administrației..." ar însemna să-i dau o carte albă pentru orice fel de activități.

Ori, acceptăm primele patru litere și art. 1 care determină clar cadrul de activitate al CEC-ului, sau îi dăm o carte albă și poate să facă absolut orice activități bancare, financiare și de orice gen vreți dumneavoastră. Eu aș solicita și inițiatorul să reflecteze, și dacă consideră că este necesar, să-și retragă această propunere.

Eu oricum solicit eliminarea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, este vorba de eliminarea de la lit. c), propune domnul secretar Emil Putin să fie eliminat. Dacă mai sunt....?

 
   

Domnul Emil Putin:

Lit. e)...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Lit. e), da, ultima, "...alte plasamente stabilite de Consiliul de Administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni..."

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art. 2 ? Nu mai sunt doritori.

Atunci o să rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu propunerea domnului deputat Emil Putin, secretarul Biroului permanent.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Apreciez foarte mult interesul domnului deputat pentru acest art. 2. Am înțeles că cu celelalte litere: a), b), c), d), a fost de acord și s-a oprit cu analiza asupra pct. e), care, la prima vedere, ar putea să dea câștig de cauză domnului deputat. Eu aș vrea să precizez următorul lucru: Consiliul de Administrație nu-și poate întocmi politica decât cu aprobarea acționarului, ca în orice altă societate.

Există posibilitatea ca, la un anumit moment, - haideți să vă dau un exemplu -, acționarul să considere util ca CEC-ul să participe alături de alte bănci la un anumit pull bancar pentru investiții în șosele. În măsura în care eu m-aș limita numai la cele 4 litere care n-au fost comentate, ar fi imposibil ca acționarul, prin consiliul de administrație, să mai poată depune și alte activități.

Precizez că nu există nici un pericol din punctul acesta de vedere, având în vedere, - în sfârșit - faptul că la început de an, ca în orice societate, Adunarea Generală, care în cazul de față este Ministerul Finanțelor sau statul, să dea anumite directive Consiliului de Administrație.

Nu știu dacă domnul deputat consideră îndeajuns explicația, dar eu aș putea să o continui, da? Deci, este, oricum, sub controlul statului. Mai mult, am precizat în expunerea anterioară, că această bancă sau această instituție, CEC-ul, că va rămâne CEC, ca atare, este și sub controlul Băncii Naționale. Deci, din punctul ăsta de vedere e un dublu control, dacă cineva își face probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul deputat Iuliu Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Noi apreciem că această prevedere de la pct. e) trebuie să rămână în lege, fiindcă este și în concordanță cu principiile cuprinse în Legea nr. 33 privind societățile bancare, fiindcă practic n-am vrut să intru în discuție cu privire la titlul legii și cu privire la art. 1. Altfel, antevorbitorii au subliniat acest lucru, că este vorba de o lege specială întrucât Casa de Economii și Consemnațiuni, respectiv CEC-ul, are operațiuni specifice, și din această cauză nu s-a putut reorganiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 34 din 1991 cu privire la statutul societăților bancare comerciale, pornind de la aceste considerente, pentru că are operațiuni specifice care depășesc sfera activităților băncilor comerciale. Și, în această situație, trebuia un nou cadru juridic creat, pe care încearcă să îl rezolve proiectul de lege prezentat.

Pornind de la acest considerent și anume că am spus că se transformă într-o societate bancară pe acțiuni, atunci urmează ca să lăsăm în sfera de activitate a CEC-ului operațiunile pe care le fac societățile bancare cu statutul prevăzut în Legea nr. 34. Și, anume, dacă vom limita competența de aprobare a Consiliului de Administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni, ar însemna să adoptăm măsuri prin care să limităm statutul de instituție financiară autonomă a CEC-ului.

Practic există un raport concurențial în cadrul activităților societăților bancare, ce acord pentru o societate bancare cu care urmează să intre într-o concurență loială CEC-ul, cu privire la un număr de operațiuni și tranzacții bancare, orice limitare a competenței ar însemna să creăm o situație nefavorabilă CEC-ului în cadrul acestei concurențe.

Deci, eu apreciez că la pct. e) trebuie să menținem aceste operațiuni, Legea nr. 33, la Cap.II, intitulat "Activitatea bancară" arată care sunt operațiunile bancare și tranzacțiile bancare care intră în sfera de activitate a societăților bancare. Toate aceste operațiuni sunt trecute în cadrul reglementărilor din acest capitol, care sunt regăsite la art. 2, este firesc, rămânând prevederile din proiectul de lege care sunt specifice CEC-ului, care nu sunt regăsite în Legea societăților bancare. Dar vreau să vă pun în atenția dumneavoastră că la art. 22 din această lege este următoarea prevedere: "Societățile bancare pot cumpăra, vinde, ține în custodie și administrare active monetare, pot executa transferuri, operațiuni de clearing și alte operațiuni de virament pe cont propriu sau în contul terților. Deci, de ce să nu dăm acest drept și posibilitate CEC-ului.

Eu consider că această prevedere prevăzută la pct. e) trebuie să rămână în proiectul de lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Emil Putin, având în vedere unele din elementele lămuritoare care au fost aici prezentate și de inițiator și de către domnul Vida, prin intervenția dânsului, renunță la propunerea de suprimare a textului de la lit. e).

În aceste împrejurări, va trebui să ne pronunțăm asupra propunerii privind amendarea textului de la lit. c), pe care o avem la pct. 4 din raportul comisiei, și anume, în partea finală, deci, se propune modificarea textului, urmând ca el să sune:"Cumpărarea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte..." și se adaugă "...titluri de valoare". Aceasta este propunerea.

Vă supun votului această amendare a textului la lit. c).

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat acest amendament care privește partea finală a textului de la lit. c).

Vă supun votului textul lit. c) în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat acest text.

N-au fost nici un fel de obiecții în legătură cu celelalte litere a), b), d), și în legătură cu e) lucrurile s-au elucidat. Art. 2 este alcătuit dintr-un singur alineat și vi-l supun votului în ansamblu, așa cum rezultă el.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, deci, a fost aprobat textul art. 2.

Trecem la discutarea art. 3. Avem în privința lui unele intervenții pe care le conține raportul comisiei. Am să vă rog să vă uitați prima dată la pct. 5 din raportul comisiei și înțeleg că sunt doritori să intervină..

Domnul Birtalan Ákos are cuvântul.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea mea este legată, sau în continuarea reformulării propuse de comisie, și anume în ceea ce privește ideea garantării atât a sumelor depuse, cât și a dobânzilor și câștigurilor cuvenite pentru sumele depuse, fiind garantate de stat, cred că acest lucru este ceea ce acordă încredere, în plus, astăzi și mâine, CEC-ului, față de bănci și față de fonduri mutuale sau societăți de investiții.

Ideea este corectă, numai că nu reiese acest lucru în totalitate, nici din reformulare și nici din textul inițial, pentru că se lasă la alegere o anumită treabă și anume ce? Vă rog să obervați că atât în varianta inițială, cât și în cea propusă de comisie, în fraza a doua se vorbește că: "putând fi restituite", respectiv "acestea putând fi restituite" în varianta inițiatorului.

Eu zic că trebuie să formulăm într-o lege foarte clar anumite lucruri, și anume, eu propun următorul text: "Sumele depuse de populație la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe instrumente de economisire, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat".

Deci, atât în varianta inițiatorului, cât și a comisiei sună textul așa. De aici ar urma modificarea propusă de mine. "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora". Ar urma, în continuare "...Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

Deci, este atât o reorganizare a textului propus de comisie, cât și o modificare a textului propus în raportul comisiei.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să ne dați în scris propunerea dumneavoastră. Pe fond am reținut-o. Evident că trebuie să vedem și redactarea concretă a ei.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu mai dorește nimeni. Atunci, domnule Birtalan, dați vă rog în scris și imediat am să rog...

Vă rog să aveți răbdare câteva secunde, până ne dă textul domnul Birtalan, și după aceea trecem la a asculta punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu această propunere de amendare.

O să rog și inițiatorul și comisia și pe dumneavoastră să audiați cu atenție propunerea de redactare a acestui articol, pe care ne-o face domnul Birtalan Ákos.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, întregul articol, pentru că este foarte scurt.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Spuneți tot articolul și atrageți atenția asupra pasajelor în care dumneavoastră propuneți modificări. Poftiți!

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

"Sumele depuse de populație la Casa de Economii și Consemnațiuni pe instrumente de economisire, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat." Urmează ideea mea de modificare. "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora". Urmează, din nou, textul propus de comisie: "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Teculescu, vă rog, acum, în legătură cu această propunere să vedem care este opinia dumneavoastră ca inițiator și o să ascultăm și părerea comisiei.

Eu vă spun, deci, prima teză rămâne neschimbată. A doua: "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau a reprezentanților legali ai acestora." Teza a treia: "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile." Acestea sunt cele trei teze din care se propune să se articuleze, să se constituie acest articol.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Da, consider că precizările făcute de domnul deputat sunt foarte bine venite și agreez această propunere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Suntem de acord cu reformularea și facem totuși un apel la distinșii colegi, dacă se vor mai produce amendamente, să fie scrise, pentru a le putea analiza.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, avem acordul și al comisiei.

Stimați colegi,

În legătură cu teza întâi nu avem nici un fel de obiecții. Rămâne, dacă o s-o agreăm prin votul nostru, așa cum figurează ea în propunere. Teza a doua sună astfel:"Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora", după care urmează teza a treia, care reia propunerea comisiei. "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

Supun votului dumneavoastră prima dată, deci, modificarea tezei a doua. O citesc:" Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora".

Cine este, vă rog, pentru aprobarea tezei a doua în această redactare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi teza a doua a fost adoptată.

Teza a treia. Rămâne partea inițială din fosta teză a doua, așa cum este ea readactată în raportul comisiei, și anume:"Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile". Și aici se termină teza a treia.

Supun votului dumneavoastră această formulare a ei.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

În acest sens, am epuizat diferitele observații, sugestii formulate în legătură cu art. 3 și vi-l supun votului dumneavoastră în ansamblu, așa cum rezultă el în urma însușirii amendamentelor formulate în cadrul dezbaterilor.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la discutarea art. 4.

Avem unele propuneri pe care le conține raportul comisiei și se referă la alin. 2 și 3 al acestui articol.

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu redactarea, conținutul art. 4 ? Nu dorește nimeni.

În aceste împrejurări, am să vă rog să vă pronunțați asupra alin. 1, în legătură cu el nefiind formulate nici un fel de sugestii în raportul comisiei și n-a vrut nimeni să intervină în cadrul dezbaterilor.

Îl supun votului, așa cum figurează în propunerea inițiatorului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi alin. 1 al art. 4.

În ceea ce privește alin. 2, vă rog să vă uitați la pct. 6 din raportul comisiei. Avem unele intervenții în redactarea acestui text, formulate de către comisii. N-au fost alte sugestii în legătură cu acest alineat.

Mai doriți să interveniți pe marginea alin. 2 ? Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Da. Aș sugera, sunt convins că așa a gândit și comisia... De altfel, am participat și eu la lucrările comisiei...

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din bancă comisiei):

Nu, "... depunătorul titular..."

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Mai lasați-mă puțin....!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.... Imediat. (Consultări la prezidiu cu inițiatorul).

Bun, am să rog totuși să finalizați consultările și să vedem dacă în legătură cu propunerile de amendare pe care le conține raportul sunt observații.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Inițiatorul susține textul, așa cum este, al Comisiei.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunteți de acord cu propunerile privind amendarea alin.2, da?

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră aveți la pct.6 din raport acest text. În consecință, eu sunt dispensat de nevoia de a-l citi și vi-l supun votului așa cum figurează el la pct.6 din raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și alin.2.

Trecem la alin.3. Figurează propunere de amendare a textului acestui alineat la pct.7 din raport, pag.3.

Dacă în legătură cu aceste propuneri pe care le conține raportul comisiei sesizate în fond sunt observații?

Aveți anumite lucruri? Dacă aveți, vă rog să poftiți la tribună. Nu, în legătură cu alin.3 al art.4, sunt observații? Comisia, ați văzut, a intervenit în redactarea lui în vreo trei pasaje, în vreo trei locuri.

Supun votului dumneavoastră, dacă nu sunt observații, alin.3, în redactarea propusă prin raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și textul alin.3.

Am să vă rog să vă propununțați asupra art.4, în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat și art.4, cu unanimitatea voturilor exprimate în Cameră.

Trecem la examinarea art.5. El are un singur alineat, însă are niște litere aferente. În legătură cu el, comisia n-a avut nici un fel de propuneri de amendare, de modificare.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului art.5, așa cum este el redactat în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și art.5.

Trecem la discutarea art.6. Nici în privința lui, comisia nu a avut propuneri, obiecții, modificări, sugestii de modificare.

Dacă dorește, totuși, cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun, atunci, votului art.6, în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și art.6.

Trecem la discutarea art.7. Comisia are unele sugestii referitor la textul acestui articol. Vă rog să vă uitați prima dată la alin.2, după aceea sunt propuneri de intervenție redacțională la alin.3 al acestui articol.

Dacă dorește cineva? Domnul Birtalan Ákos. Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

În afară de aceste modificări, de reformulări propuse de comisie, care sunt binevenite, cred că trebuie să lămurim și o altă problemă. Din moment ce în art.1 s-a aprobat varianta de societate bancară pe acțiuni, cu acționar unic - statul român, trebuie să tragem de aici celelalte concluzii, bazându-ne pe legislația existentă, și anume Legea societăților comerciale, Legea 31, în cazul în care societatea pe acțiuni are un unic acționar, fiind acum statul român. Și atunci, conform Legii 31, conducerea societății respective este asigurată de adunarea generală a acționarilor. Așa sună Legea 31 a societătilor comerciale, în general, cu acționar unic. Bineînțeles că precizează imediat Legea 31 că aceste prerogative, întrucât nu sunt mai mulți acționari, sunt exercitate de acționarul unic. Cred că ar fi bine și aici să stabilim cât se poate de precis despre ce este vorba. Chiar dacă eu, personal, nu sunt de acord în totalitate cu fondul care este propus, pentru că opțiunea mea este alta, dar eu aș propune ca să formulăm foarte clar următorul lucru: "Casa de Economii si Consemnațiuni este condusă de Adunarea generală a acționarilor. Atribuțiile Adunării generale a acționarilor se exercită de acționarul unic - statul român, reprezentat de ..." și trebuie să scriem de cine, "...de Ministerul Finanțelor", că aceasta este astăzi legislația în România, că statul român este reprezentat, în asemenea acțiuni, de Ministerul Finanțelor. Chit că aceasta este o prelungire a situației de astăzi, ca atât în Decretul 371, cât și în celelalte, începând din 1948, CEC-ul era subordonat Ministerului Finanțelor, atât în ceea ce privește controlul cât și îndrumarea, să zicem. Dar eu zic că trebuie să corelăm această lege, chiar specială, cu legea generală a societăților comerciale, din acest punct de vedere.

Aș vrea să aud și punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, bineînțeles.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații în legătură cu art.7, pe care-l discutăm? Nu sunt.

Atunci, aveți cuvântul, domnule Teculescu.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Eu consider în calitate de inițiator că problemele ridicate de domnul deputat Ákos se regăsesc totuși în articol, prin citirea lui cu atenție. Deci, "Consiliul de administrație este numit de acționari". Nu știu dacă este neapărat necesar să mai precizez cine este acționarul, având în vedere că acest lucru s-a precizat în art.1, unde am spus că acționarul unic este statul. Deci, statul, prin primul ministru, numește președintele și ceilalți vicepreședinți ai consiliului de administrație, iar Ministerul Finanțelor numește consiliul de administrație, ca atare. Și, după cum se știe, consiliul de administrație este numit de acționari. Cred că am îngreuna textul, vă dau dreptate în ceea ce spuneți, dar nu cred că mai este necesar să precizăm, având în vedere economia legii, în general.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei îl prezintă domnul deputat Gheorghe Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Este foarte, foarte important acest articol, noi am meditat foarte mult atunci când am făcut propunerea, amendamentul ce v-a fost supus atenției dumneavoastră. Acționarul unic este statul, gestiunea activelor și pasivelor statului o are, conform Constituției, Guvernul. Acest mecanism, acest segment, care face parte din totalitatea activelor și pasivelor statului, care este Casa de Economii si Consemnațiuni, intră, deci, în angrenajul general, iar decizia de gestionare aparține acționarului unic, deci Guvernului.

De aceea, observați dumneavoastră că am spus ca președintele și vicepreședinții să nu fie numiți de oricine ci de primul-ministru, și nu întâmplător, pentru că decretul de acum 38 de ani subordona această instituție financiar-bancară, dacă acceptăm terminologia aceasta, Ministerului Finanțelor în exclusivitate; era o anexă a Ministerului Finanțelor. Or, noi am dorit ca această Casă de Economii si Consemnațiuni, organizată pe principii de autonomie, să aibă un consiliu de administrație care să răspundă direct față de primul ministru, nu de o componentă a Guvernului. Numai membrii consiliului de administrație am lăsat în competența, în atribuția Ministerului Finanțelor spre a fi propuși și numiți.

Deci, acesta este raționamentul pentru care am reformulat acest articol în ceea ce privește managementul, conducerea Casei de Economii si Consemnațiuni.

Oricum, noi ne menținem, comisia își menține amendamentul și formularea ce vă este prezentată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Birtalan Ákos, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Accept atât motivația dată de domnul Teculescu cât și de domnul Ana, în principiu. Aș vrea să precizez, vizavi de cele spuse de domnul Ana, că totuși, prin acest proiect și lege care va fi, CEC-ul nu va fi o instituție autonomă, deși dânsul a utilizat această expresie. Vă rog frumos să ne uităm în Constituție, unde scrie foarte clar cum pot fi anumite instituții în România, să nu confundăm faptul că CEC-ul nu va fi subordonat numai Ministerului Finanțelor ci va fi subordonat, să spunem așa, prin aceste numiri, Guvernului. Devine o instituție autonomă că vă avea un consiliu de administrație numit, doi membri de primul ministru iar ceilalți 7 de către ministrul Finanțelor...

Deci, CEC-ul va fi o instituție, așa cum a spus domnul Teculescu, a cărei conducere va fi numită de reprezentanții statului, la un moment dat. Eu cu acest lucru nu sunt de acord și exact acesta este fondul problemei pe care o ridic eu, deci eu consider că CEC-ul este și ar trebui să fie o instituție întradevăr autonomă, cum spune dănsul, care să nu depindă de primul-ministru de astăzi, de primul-ministru de mâine, de ministrul de Finanțe de astăzi, de ministrul de Finanțe de poimâine, care poate să se schimbe de pe o lună pe alta sau din doi în doi ani, sau din patru în patru. Aici este problema de fond. Dar, din moment ce am acceptat, ați acceptat dumneavoastră majoritatea, art.1, așa cum este, vreau nu vreau, pot să votez împotrivă și atât, dar, dacă vreau să fiu consecvent unei legislații, atunci trebuie să accept că aveți, în această formulare formală, dreptate, dar de fond, nu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat punctele de vedere în legătură cu problema pe care o discutăm relativă la art.7 și am să vă rog să vă pronunțati.

În legătură cu alin.1 al art.7 nu au fost nici observații în cadrul dezbaterilor de aici și nici propuneri de modificare sau amendare din partea comisiei. Vi-l supun, deci, alin.1 al art.7, votului, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abtinere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.1 al art.7.

Vă rog să vă uitați acum la pct.8 din raport, acolo este vorba de o propunere privind formularea primei teze de la art.7, alin.2, pe care o conține raportul comisiei sesizate în fond. Nu am să citesc, bănuiesc că fiecare dintre dumneavoastră aveți la îndemână acest text.

Supun votului propunerea de amendare a alin.2, formulată în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotriva? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abtine cineva? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare.

Vă supun votului alin.2 al art.7, în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alin.2 al art.7.

Trecem la examinarea alin.3. Avem propunerea privind redactarea, intervenția în redactarea acestui text, pe care o conține raportul comisiei, respectiv pct.9 din acesta.

Supun votului propunerea de amendare a textului alin.3.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Vă rog să vă pronunțați asupra alin.3 în ansamblu său, asupra celor două teze din care el este compus.

Cine este pentru adoptarea alin.3? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul acestui alineat.

Vă supun votului art.7 în ansamblu, așa cum rezultă el.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul art.7.

Trecem la examinarea textului art.8. Nu au fost observații în legătură cu el din partea comisiei. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Birtalan Ákos, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Constantin Teculescu (din loja inițiatorului):

Vreți să deveniți coautor la acestă inițiativă.

 
   

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc. Așa este!

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

O întrebare numai la adresa inițiatorului, în primul rând.

Observăm aici că modul de organizare și funcționare a Casei de Economii si Consemnațiuni va fi stabilit printr-un statut propriu, care va fi elaborat de consiliul de administrație și aprobat de Guvern.

Eu consider că această delegare de reglementare - să numim așa - că acest lucru se materializează aici, este și nu este justificată. N-aș vrea să mă bazez pe legislația actuală, pentru că se spune că este comunistă, dar și înainte de cel de-al II-lea Război mondial Statutul Casei de Consemnațiuni, cum a fost denumită atunci, s-a aprobat prin lege, ca anexă la lege, și eu consider că statutul și chiar primul consiliu de administrație, dar am trecut peste faza aceasta, puteau să fie aprobate prin lege, pentru că nu dura nici în timp mult și nu ocupa nici spațiu foarte mult, o detaliere a activității și a modului de organizare a acestei activități a Casei de Economii si Consemnațiuni.

Aș vrea să reflecteze un pic domnul Teculescu la această întrebare, să zicem, ridicată de mine și, cel puțin, eu aș propune să menționăm aici, în plus, că acest statut, cu toate că în mod firesc ar trebui să fie elaborat conform și cu respectarea legilor în vigoare astăzi și activității Casei de Economii si Consemnațiuni, dar n-ar strica, poate, dacă menționăm că trebuie respectate prevederile din legile, atât ale societăților bancare cât și ale societăților comerciale, paragrafele, articolele care vizează activitatea Casei de Economii si Consemnațiuni; poate că n-ar strica acest lucru, expres prevăzut aici, pentru consiliul de administrație, ca obligație în elaborarea Statutului Casei de Economii si Consemnațiuni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Aveți cuvântul, domnule Teculescu.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Inițiatorul își menține punctul de vedere, dar vrea să-l și motiveze, având în vedere întrebările puse.

Eu, prin acest art.8, nu am vrut sau tocmai am fost împotrivă a lăsa consiliului de administrație și chiar AGA sau adunării generale latitudinea de a-și face contractul de societate, care în cazul de față nu e cazul, pentru că este unul singur, un acționar, și statutul. Având în vedere importanța acestei instituții pentru economia națională, pentru populație, am considerat că până și acest statut, care ar fi fost de competența consiliului de administrație, să fie aprobat de Guvernul României. Și eu cred că, din contră, aceasta pune un accent deosebit, ceea ce își propune această lege, efectiv, să fie o instituție - nu vreau să strig lozinci - a populației dar și pentru populație și sub controlul Guvernului, nu să fie o societate comercială oarecare, care-și aprobă și-și modifică statutul când dorește consiliul de administrație sau, eu știu, noul membru al consiliului de administrație.

Dacă domnul Birtalan e mulțumit? Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă mai are de făcut unele precizări sau comentarii? - Nu. Bun.

Deci, ați ascultat răspunsul, domnule Birtalan Ákos.

Reamintesc faptul că în legătură cu art.8 nu au fost observații, propuneri de amendare.

Supun votului art.8, în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art.8.

Trecem la discutarea art.9. El a fost, de asemenea, propus să fie amendat în ceea ce privesc unele locuri ale redactării lui. Acest lucru îl aveți în pct.10 din raportul comisiei, ultimul punct din cadrul acestui raport.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de amendare făcută de către comisie sau în legătură cu alte elemente ale art.9? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de amendare pe care o conține raportul comisiei la art.9.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată propunerea de amendare.

Supun votului dumneavoastră, acum, art.9, în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și textul art.9.

În acest fel am epuizat conținutul acestei propuneri legislative.

După pauză, în funcție de situație pe care o vom avea, poate că ne vom pronunța și asupra acestui proiect de lege.

 
Aprobare cerere de înlocuire în Comisia de mediere la Legea finanțelor publice  

Aș vrea să vă mai rog un lucru. Săptămâna trecută a fost instituită Comisia de mediere, mai exact, am desemnat reprezentanții noștri în Comisia de mediere la proiectul de Lege privind finanțele publice. Două grupuri parlamentare, cel al P.U.N.R. și cel al U.D.M.R. ne roagă să fim de acord, pentru motive întemeiate, cu înlocuirea candidaților dânșilor, cu membrii celor două grupuri parlamentare, aprobați în această comisie, respectiv domnul Brânzei Gheorghe, care a fost aprobat de către noi săptămâna trecută să fie înlocuit cu domnul deputat Vasile Ionescu, iar în ceea ce privește Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Neményi Nándor să fie înlocuit de către domnul deputat Mátis Eugen.

Vă supun aprobării cele două înlocuiri.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Au fost aprobate aceste înlocuiri.

Medierea va avea loc miercuri, 12 iunie, la orele 10,00, la Senat, la sediul Comisiei pentru buget și finanțe, respectiv la et.IV, camera 429.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să facem o pauză de o jumătate de oră.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii, după pauză, ca să putem supune la vot unele proiecte de legi care au fost discutate anterior și care sunt pregătite, ne putem pronunța asupra lor, în ansamblu. Evident, unele dintre ele fiind legi organice comportă o anumită prezență în sală a deputaților.

Facem o pauză de o jumătate de oră, după care reluăm lucrările.

Adoptare: propunerea legislativă privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni  

- După pauză -

   

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Rog, deci, pe domnii chestori să facă un efort să invite toți colegii în aulă.

Rog și pe domnii secretari să poftească și dânșii în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să încercăm o finalizare a propunerii legislative privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni. Ea este o lege ordinară și am s-o supun votului dumneavoastră, rugându-vă pe fiecare să vă asumați o anumită opțiune, pe care o exprimați în vot și, evident, că va trebui să numărăm voturile pentru, voturile împotrivă și abțineri. O dată cu aceasta ne edificăm și asupra problemelor de cvorum și vedem dacă avem întrunite condițiile pentru a supune votului celelalte legi, care au fost discutate, bunăoară, Legea viei și vinului și Legea privind îmbunătățirile funciare, ambele legi având un caracter organic. După câte mi-au spus colegii, în cursul săptămânii trecute, când au fost examinate cele două proiecte de legi, au fost convergențe foarte largi. Deci, din punctul acesta de vedere, dacă avem condiții corespunzătoare de cvorum, le supunem și pe ele votului, dacă nu va trebui să amânăm până săptămâna viitoare. V-aș ruga să procedăm în acest fel, dacă agreați? - Da. Bun.

În legătură cu Legea privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, vă propun ca modalitate de vot final, votul deschis.

Dacă sunt și alte sugestii în legătură cu modalitatea de adoptare a legii? Nu sunt.

Cine este pentru procedeul votului deschis? Vă mulțumesc..

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Deci, a fost aprobat acest procedeu final asupra legii și vă supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru ? Și rog pe domnii secretari să numere.

Voturi pentru - 139.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 18 abțineri.

Stimați colegi,

Din păcate, nu este întrunit cvorumul. Au participat la vot doar 157 de deputați și în aceste împrejurări nu este întrunit cvorumul. Este întrunit numărul de deputați care este necesar pentru o lege ordinară, dar nu avem numărul de voturi. Mai încercăm o dată să facem un apel la colegi.

Rog deci pe domnii chestori să facă un efort, să invite pe toți colegii în aulă.

Deci, rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați, am să vă rog să vă pronunțați...

Rugămintea mea este ca toți colegii să își ocupe locurile. O să supun la vot propunerea legislativă privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în bancă, societate pe acțiuni.

Cine este vă rog pentru adoptarea acestei propuneri legislative? Rog, deci, să vă pronunțați într-un fel sau altul.

Voturi pentru: 155.

Voturi împotrivă, vă rog. Nu sunt.

Abțineri? 17 abțineri.

Doamnelor și domnilor deputați, deci, au fost 155 de voturi pentru, 17 abțineri, ceea ce înseamnă un total de 172 participanți la vot. A fost întrunită exigența constituțională pentru adoptarea legilor ordinare și propunerea legislativă a fost aprobată de către Cameră. (Aplauze sporadice)

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție  

Vă propun să trecem la examinarea următorului punct înscris pe ordinea de zi, și anume: proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție. Participă la dezbaterea acestui proiect de lege domnul Alexandru Lăpușan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, și doamna Adriana Șuta, director general în Ministerul Finanțelor.

Rog, deci, inițiatorul să ne prezinte acest proiect de lege, rațiunile care au inspirat acest proiect de lege, sensul reglementărilor. Rog, de asemenea, comisia care a analizat în fond, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să își ocupe locul.

Vă rog și pe dumneavoastră să nu părăsiți lucrările, pentru că noi nu lucrăm doar 15 minute în condiții constituționale și regulamentare, ci trebuie să lucrăm mai mult timp. Și, după aceea, evident că vor urma, ca de obicei, dezbateri generale. O să rog grupurile parlamentare care doresc să intervină, să ne facă cunoscut numele vorbitorului la care s-au gândit.

Ce se întâmplă cu inițiatorul? Noi avem un ministru care răspunde pentru relațiile cu Parlamentul și am vrea ca această sarcină ministerială să se manifeste, nu așa... prin prezențe episodice. Există un ministru, există un secretar de stat, există deci niște structuri, în privința cărora cred că trebuie și cei care le dețin să acorde cuvenitul respect Camerei Deputaților. Nu, dar... îmi face impresia că unii dintre cei care ocupă aceste posturi cred că comunicarea lor cu Parlamentul trebuie făcută doar prin hârtii. Eu cred că trebuie să existe o multitudine de modalități de comunicare, inclusiv participarea sub o formă sau alta la derularea lucrărilor și cu atât mai mult a celor care sunt inițiatorii, în numele unui minister sau a unei instituții subordonate Guvernului, a diferitelor proiecte de lege.

Eu dau cuvântul doamnei Adriana Șuta, director general în Ministerul Finanțelor, pentru a ne prezenta câteva elemente legate de acest proiect de lege și o să ascultăm punctul de vedere al comisiei care a analizat în fond acest proiect de lege.

Aveți cuvântul, doamna directoare.

   

Doamna Adriana Șuta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, la art.27 alin.4 se prevede că actele de constatare a datoriilor față de stat și alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de comisie, vor fi avizate, centralizate de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

Comisiile de lichidare a fostelor cooperative agricole de producție constituite, potrivit legii, prin decizii ale prefecturilor, la propunerea primăriilor, aveau obligația ca, în termen de 9 luni de la desființarea cooperativelor, să procedeze la realizarea activului și plata pasivului, în condițiile prevăzute de lege. Nefinalizarea în termen, în prima parte a anului 1992 a operațiunilor de lichidare a patrimoniului fostelor cooperative agricole de producție a avut multiple cauze, dintre care menționez câteva: desfășurarea unei activități necorespunzătoare de către unele comisii de lichidare, care au condus la declanșarea de acțiuni în justiție, cu obiect - lichidarea patrimoniilor acestor cooperative agricole; întocmirea necorespunzătoare a bilanțurilor de lichidare de către comisii, ceea ce a determinat respingerea acestora de către organele financiare din teritoriu; nepreluarea în unele cazuri, conform legii, de către primării a bunurilor cooperativelor agricole de producție care nu s-au vândut în termen de un an de la data desființării cooperativei; dizolvarea sau descompletarea comisiilor de lichidare, în numeroase cazuri, distrugerea unor arhive, în cazul unor foste cooperative agricole.

Prin proiectul de lege menționat, pentru datoriile față de stat și alte persoane juridice, rămase după terminarea tuturor operațiunilor de lichidare, stabilite de organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii, împreună cu băncile finanțatoare, se propune un mod de acoperire, după cum urmează.

Datoriile față de bugetul de stat, asigurările sociale de stat și casa de pensii a țărănimii să fie anulate. Creditele bancare se vor acoperi din fondul de risc al băncilor creditoare, iar dobânzile vor fi anulate.

Datoriile rămase neachitate față de alte persoane juridice se vor acoperi din fondul de rezervă al acestora și din sumele încasate de la debitori, evidențiate în bilanțurile de lichidare.

Totodată, prin proiectul de lege se prevede că debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare întocmite de comisiile prevăzute de lege se urmăresc și se încasează de către organele financiare de stat județene, iar sumele încasate până la aprobarea legii se utilizează la acoperirea datoriilor către alte persoane juridice, cele ce se vor încasa după intrarea în vigoare a legii urmând a se face venit la bugetul de stat.

Prin proiectul de lege s-a prevăzut ca prefectul să sesizeze Parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiilor de lichidare pentru pagubele produse ca urmare a nerespectării obligațiilor ce le revin.

De asemenea, prin proiectul de lege se prevede ca modul de rezolvare a datoriilor rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție să se aplice și în cazul datoriilor rămase ca urmare a desființării unor foste asociații economice inter-cooperatiste care nu s-au reorganizat în societăți comerciale pe acțiuni.

Veniturile obținute din administrarea și valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole, care, potrivit articolului 28 din Legea fondului funciar, au trecut în proprietatea privată a comunelor, orașelor și municipiilor, urmează să se verse la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în cauză.

Ce aș vrea să mai completez după această succintă expunere asupra proiectului de lege: vreau să remarc faptul că pentru obținerea unor informații ne-am adresat organelor abilitate de lege, Poliție, Parchet și instanțe judecătorești pentru a se cunoaște procesul de derulare a lichidării fostelor CAP-uri.

În acest proces au existat numeroase încălcări ale prevederilor legale, producându-se pagube de 911 milioane lei.

Cauzele principale sunt: vânzarea de bunuri fără licitații, preluări abuzive de bunuri, demolări de construcții, nepredarea bilanțurilor de lichidare, vânzarea unor terenuri la societățile comerciale.

În acest sens, vă pot spune că au fost numeroase cazuri de încălcare a prevederilor legale, și anume sunt 289 de cazuri. Dacă doriți, vă pot enumera, că aceste 289 de cazuri sunt împărțite pe feluri de încălcare de cazuri.

Din sală:

Ar fi interesant.

 
   

Doamna Adriana Șuta:

Dacă se dorește, am toate argumentele la mine.

Aș vrea să vă mai relatez că din cele 4573 de foste CAP-uri, au întocmit bilanțuri de lichidare 4091, de unde rezultă că 482 de foste CAP-uri nu au încheiate aceste bilanțuri de lichidare. Din cele 4091 de CAP-uri care au terminat operațiunea de lichidare, la un număr de 2341 există datorii totale de 8,809 miliarde. Acestea sunt structurate astfel: către bugetul de stat 104 milioane de lei, către bugetul asigurărilor sociale 23 de milioane de lei, către Casa de pensii a țărănimii 3,204 miliarde lei, către bănci pentru credite pe termen mediu și lung 1,371 miliarde, credite pe termen scurt 366 de milioane, dobânzi aferente 2,125 miliarde, datorii către alte persoane fizice 1,614 milioane.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Rog acuma Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice să ne prezinte punctul de vedere. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Brăneanu, vicepreședinte al acestei comisii.

 
   

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice sesizată în fond cu Adresa nr.217 din 30 octombrie 1995 de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru a se pronunța în fond și având avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Compartimentului tehnic-legislativ a luat în analiză și dezbatere în ziua de 8 noiembrie 1995 proiectul sus-menționat. La aceasta se adaugă și sesizarea pe care comisia a primit-o în urma Adresei nr.217 din 9 martie 1996, a președintelui Camerei Deputaților, și privind amendameantele Guvernului României la raportul comisiei noastre referitor la proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție.

În urma dezbaterilor purtate, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât însușirea amendamentelor propuse de Guvernul României la proiectul de lege sus menționat, acestea fiind incluse în raportul nostru înaintat spre știință dumneavoastră. Totodată, comisia a fost de acord cu punctele de vedere deosebite, ale domnilor deputați Chiriac Mihai și Răban Gheorghe, neînsușite de comisie și care au rămas să fie ridicate de către aceștia în plenul Camerei Deputaților și, în funcție de susținerea lor, să fie aprobate de către dumneavoastră.

Deci, comisia vă supune spre aprobare raportul care a fost adus la cunoștința dumneavoastră, cu amendamentele prevăzute în raport și care considerăm noi că a avut în vedere toate dezbaterile care au avut loc în comisii și s-au luat în calcul toate propunerile făcute. Urmează ca dumneavoastră, în funcție de analiza făcută, să vă dați sau nu votul asupra amendamentelor propuse de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la dezbaterile generale. Avem solicitare de participare la ele din partea domnului deputat Neculai Grigoraș, membru al Grupului parlamentar al PDSR. Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină, rog să ne anunțe numele vorbitorului.

Domnule deputat Neculai Grigoraș, aveți cuvântuil.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Onorați invitați,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție este consecința unei prevederi exprese dintr-o lege în vigoare, am numit Legea nr.18 din 1991, Legea fondului funciar, care, la art.27 alin.4 prevede că: "Actele de constatare a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare întocmite de comisie vor fi avizate și centralizate de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului cu propuneri de rezolvare". Iată, deci, că propunerile de rezolvare sunt prezentate de către Guvern în acest proiect de lege și ele acoperă în totalitate situațiile create în urma aplicării prevederilor Legii nr.18 din 1991, partea care se referă la lichidarea patrimoniului fostelor cooperative agricole de producție și a modului concret în care au lucrat comisiile de lichidare.

Proiectul de lege aflat în dezbatere conține prevederi referitoare atât la stingerea datoriilor fostelor cooperative agricole de producție la care operațiunea de lichidare a patrimoniului a fost finalizată, cât și la cele unde comisiile de lichidare nu au finalizat operațiunile, din diferite motive, care, în foarte multe situații, au un pronunțat caracter subiectiv. Sunt prevăzute modalități de lichidare a datoriilor acestor foste unități față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, față de casa de pensii a țărănimii, față de băncile finanțatoare, atât în ceea ce privește creditul, cât și dobânzile asupra acesteia, precum și datoriile față de alte persoane juridice. Datoriile față de stat, respectiv față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și casa de pensii a țărănimii se anulează. Datoriile, creditele nerambursate băncilor se suportă de către acestea din fondul de risc, iar dobânzile aferente creditelor se anulează. Datoriile față de alte persoane juridice se suportă de către acestea din fondul de risc sau din debitele încasate de la debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare.

Este de reținut faptul că modalitățile de lichidare a datoriilor fostelor cooperative agricole de producție se propun prin proiectul de lege a se aplica și în cazul fostelor asociații economice intercooperatiste. Apreciem acest aspect ca pozitiv, cu mențiunea că este necesară o explicitare mai detaliată din partea Comisiei pentru agricultură, a motivației extinderii sferei aplicării prevederilor propuse și asupra acelor asociații intercooperatiste care s-au reorganizat în societăți comerciale pe acțiuni, cu activul și pasivul, respectiv drepturile și obligațiile acestora, deci și datoriile față de stat sau alte persoane juridice, societăți care atâta timp cât ființează, trebuie să-și exercite drepturile, dar și să-și achite obligațiile ce le-au preluat. Fac o paranteză aici, în funcție de răspunsul pe care-l vom primi de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vom putea să procedăm la o amendare a textului propus de către această comisie la art.9.

Proiectul de lege conține, de asemenea, prevederi de natură să impulsioneze finalizarea activității comisiilor de lichidare, acolo unde nu au fost depuse bilanțurile și actele de constatare a datoriilor, deschizând inclusiv calea sesizării organelor în drept cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiilor de lichidare care au produs pagube prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar, Legea nr.18 din 1981.

De asemenea, o paranteză era foarte necesară și este bine venită această prevedere, deoarece, inclusiv din prezentările reprezentantului Executivului, sunt foarte multe sesizări, foarte multe constatări în legătură cu o serie de nereguli și de abateri de la legile în vigoare, comise de către comisiile de lichidare a fostelor CAP-uri.

Cu aceste aprecieri și observând că modalitățile propuse pentru acoperirea datoriilor fostelor cooperative agricole de producție se circumscriu normelor financiar-contabile în vigoare, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Matis Eugen, din partea Grupului parlamentar al UDMR, după dânsul va urma domnul deputat Marin Lungu.

 
   

Domnul Eugen Matis:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desființarea fostelor cooperative agricole de producție a cauzat o sumedenie de situații în litigiu, atât juridice, cât și financiare. Proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, prezentat spre aprobare la sfârșitul anului 1994 de către Guvern, are ca obiect reglementarea unora din problemele financiare care au rămas de rezolvat.

După analizele efectuate se constată că în anul 1994 cooperativele agricole de producție prezintă datorii față de stat și alte persoane juridice în sumă de peste 11,5 miliarde lei. Dintre acestea, peste 9,2 miliarde lei sunt la cooperativele agricole de producție la care a fost încheiată operațiunea de lichidare a patrimoniului, pentru care au fost întocmite și depuse de către comisiile prevăzute de lege bilanțurile de lichidare la organele din teritoriu ale Ministerului Finanțelor, iar aproximativ 1,3 miliarde lei la fostele cooperative agricole de producție care nu au finalizat operațiunea de lichidare a patrimoniului.

Proiectul de lege prezentat propune mai multe moduri de rezolvare. Astfel, datoriile față de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat se anulează, lipsindu-se astfel bugetul de unele surse de venituri. Această situație s-a conturtat datorită aplicării total greșite a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar. Creditele bancare sunt propuse să fie acoperite din fondul de risc al băncilor creditoare, iar dobânzile calculate se anulează, creându-se astfel baza juridică pentru rezolvarea unor probleme privind creditele neperformante acordate de unele bănci.

Grupul nostru parlamentar consideră că politica de creditare a unor bănci a avantajat nepermis de mult unele foste cooperative agricole, iar prin art.3 se să dea o autorizare băncilor creditoare să suporte din fondul de risc creditele bancare rămase nerambursate. Această măsură preconizată ne conduce la o întrebare firească: care este structura acestor credite nerambusate?

Grupul nostru parlamentar așteaptă, cu justificat interes, răspunsurile reprezentanților Guvernului la această întrebare, deoarece este cel puțin curioasă această încercare puțin mascată de a rezolva prin acest proiect de lege ilegalitățile comise de unele bănci în acordarea creditelor fostelor cooperative agricole de producție. Ne referim aici mai ales la nerespectarea prevederilor privind garanțiile necesare pentru creditele acordate. Modalitățile propuse de acest proiect de lege ating "nivelul înalt" al unei poziții ciudate. Datoriile rămase neachitate față de alte persoane juridice în sumă de peste 1,4 miliarde de lei la 30 iunie 1994, se acoperă din fondul de rezervă al acestora și din sursele încasate de la debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare.

Deci, dacă o fostă cooperativă agricolă de producție are datorii față de o altă persoană juridică, această datorie nu este problema celui care are datorii, ci a celui față de care sunt datoriile, stingerea lor făcându-se din fondul de rezervă a celor față de care alții, fostele cooperative agricole de producție, în cazul de față, au datorii.

Un alt element care a produs nedumeriri în cadrul Grupului parlamentar UDMR îl constituie faptul că acest proiect de lege, care prin titlu dorește acoperirea financiară a datoriilor rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție, în art.8 dorește să reglementeze atribuțiunile prefectului, o parte din atribuțiuni, care nu fac obiectul prezentului proiect de lege, ci au fost pe larg descrise în modificarea Legii nr.69/1991 privind administrația locală, discutată nu demult în Cameră.

Grupul parlamentar UDMR susține necesitatea rezolvării problemelor privind datoriile fostelor cooperative agricole de producție lichidate sau în curs de lichidare, dar nu poate fi de acord cu măsurile prezentate. Considerăm că rezolvarea acestor probleme ar fi trebuit să fie începută de la amendarea și aplicarea adecvată a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar și prezentarea de către Ministerul Finanțelor a unui raport detaliat privind structura acestor datorii, privind debitorii și persoanele juridice față de care există datorii. Totodată, este necesară o analiză prealabilă a creditelor neperformante acordate de unele bănci și stabilirea de responsabilități materiale, manageriale și instituționale necesare.

Este inacceptabilă această încercare prin care incapacitatea unora este pusă în spinarea altora, chiar și în interiorul unei societăți bancare.

Grupul nostru parlamentar consideră ca inacceptabilă soluția preconizată în art.2, prin care se anulează venituri juste la bugetul de stat.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, Grupul parlamentar UDMR va vota împotriva proiectului de lege prezentat, propunând returnarea lui la Guvern, pentru analiză și refacere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu, Grupul parlamentar al PSM. După aceea va urma domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Marin Lungu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Trebuia mai multă chibzuință atunci când s-a hotărât să se vină în fața Parlamentului cu un astfel de proiect de lege.

Chestiunea este următoarea: cred că Parlamentul, Camera Deputaților, că noi aici discutăm, trebuia informat mai întâi de către Parchetul General și Ministerul de Interne asupra tuturor aspectelor care se regăsesc în proiectul de lege prezentat aici de Guvern. După o asemenea prezentare a rapoartelor respective, pe baza discuțiilor noastre și a concluziilor rapoartelor, se putea elabora un proiect de lege și să se vină cu el în fața Parlamentului. Altfel, suntem obligați - și cred că și în partea dreaptă și în partea stângă sunt marea majoritate a colegilor care mă susțin - suntem obligați să acoperim niște hoții care s-au săvârșit în perioada care a trecut, lucru cu care Grupul parlamentar socialist nu este de acord.

Deci eu aș propune, vă spun la modul cel mai sincer, returnarea proiectului la Guvern, să stopăm discuția aici, și, după ce se prezintă rapoartele de la Parchetul General și Ministerul de Interne, putem relua discuția vizavi de acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu, în numele Grupului parlamentar al PNȚCD și PER.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Multă confuzie a creat Legea fondului funciar în societatea românească. Nenumărate abuzuri s-au făcut, aceste abuzuri au sufocat instanțele judecătorești.

În interpretarea textelor de lege, rar am găsit doi juriști care să se pună de acord fie și pe un singur articol.

În această confuzie generală, însă, cele mai precise ilegalități s-au comis în lichidarea patrimoniilor CAP-urilor. Au fost instituite, potrivit legii, acele comisii de lichidare. Cei care au fost investiți cu această activitate au avut o gestiune. În fiecare comună a existat Poliție, în fiecare județ a existat Parchet, au existat instanțe judecătorești.

Eu, care bat în fiecare sfârșit de săptămână satele Moldovei, nu am trecut printr-un sat în care țăranii să nu fie revoltați de modul cum au fost lichidate aceste patrimonii ale CAP-urilor. Era acolo tot ce a mai rămas după o activitate de 30 de ani. Nicăieri, însă, nu am întâlnit identificați, prin acțiunile organelor competente, Poliție și Parchet, pe cei care au jefuit aceste bunuri. Deci responsabilitatea gestionarilor nu există, infractorii direcți, care au sustras bunurile, nu au fost identificați, și acum venim, prin această lege, să dăm un termen prefecților, pentru a sesiza Parchetul de ilegalitățile eventual depistate. Dar, doamnelor și domnilor, care a fost datoria prefectului până acum, prin Legea administrației publice locale? Prefectul este garantul legalității la nivelul județului. Care a fost activitatea Poliției și a Parchetului în acest domeniu comentat de toate ziarele, criticat la toate colțurile? Zero! Și acum noi să venim să trecem la bugetul de stat o parte din datorii, iar altele în fondul de risc al băncilor, într-un sistem financiar bancar român care se clatină destul de bine.

Iată, în privința lichidării patrimoniilor CAP-urilor, vă dau un singur exemplu foarte evident: în fiecare comună a existat o casă a specialistului, de regulă foarte arătoasă. Aceste imobile au fost vândute, uneori cu aprobarea unor funcționari din Guvern, persoanelor care le locuiau, le ocupau la 1 ianuarie 1990 - ilegalitate absolută, pentru că, pe de o parte, în Legea fondului funciar se prevede că imobilele cu destinație socială nu pot fi înstrăinate, și pe cale de consecință ele trebuiau a fi preluate de primării, pe de altă parte, dacă s-ar fi înstrăinat, aceasta trebuia să se facă doar prin licitație publică. Am auzit de cazuri când așa-zisul specialist și-a vândut bicicleta și a cumpărat casă cu 6 camere, la un preț de nimic. Și acum noi venim, pe datoria publică, să anulăm aceste datorii. Singurul punct într-adevăr discutabil ar fi acoperirea datoriilor către Fondul asigurărilor sociale pentru țărănime, dar nu o putem rezolva izolat. De aceea, cred că în mod normal ar trebui să avem o situație din toate județele țării asupra acestor abuzuri, să identificăm responsabilii și apoi să trecem a căuta soluțiile.

Câtă vreme satele românești sunt acum de-a dreptul sfidate de vilele celor care au administrat aceste patrimonii, noi nu putem trece, știu eu, la o viitoare reglementare, de nu știu câtă ori repetată în legislația noastră potrevoluționară, pentru a-l îndemna pe prefect să sesizeze aceste abuzuri.

Este necesară, deci, fie o comisie, fie o obligație certă a Prefecturii, nu printr-o reglementare legală, ci printr-o dispoziție serioasă a Guvernului de a inventaria aceste abuzuri, și după aceea să căutăm soluțiile, să vedem cât s-a pierdut, cine este vinovat, cât nu poate fi identificat și apoi să tragem concluziile.

Grupul nostru parlamentar PNȚCD+PER consideră că oportunitatea legii este criticabilă și de aceea cerem amânarea dezbaterii ei, până la o situație reală a pagubelor produse în țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nu au fost alte solicitări din partea celorlalte grupuri parlamentare, referitoare la participarea la dezbaterea generală.

Dumneavoastră ați ascultat, deci, diferitele probleme care au fost ridicate de vorbitori, întrebările pe care le-au pus, pe care le-au formulat, sugestiile în legătură cu problema pe care o examinăm.

Am să rog, din acest punct de vedere, mai ales că primul care a intervenit și a formulat unele întrebări, a cerut unele lămuriri, unele explicații, unele informații suplimentare a fost domnul deputat Mátis Eugen, și dânsul propunea ca noi să nu examinăm acest proiect de lege, să-l retrimitem la Guvern pentru a fi reconsiderat în ceea ce privește unele din soluții, punct de vedere care, după aceea, a fost completat de intervenția domnului deputat Marin Lungu care, în cuvântarea domniei sale, atrăgea atenția, făcea sugestia că ar trebui mai întâi să ascultăm un raport foarte exact, foarte precis din partea Poliției și a Parchetului General, în legătură cu cei care au comis diferite hoții în procesul de lichidare samavolnică și prin ocolire a legii a patrimoniului fostelor CAP-uri, și numai în momentul în care vom fi în posesia acestor rapoarte să examinăm legea și să vedem cum vom configura diferitele soluții pe care ea trebuie să le compună.

În mod similar, a ridicat câteva probleme și domnul deputat Vasile Lupu și, dintre ele, cea mai importantă este aceea că dânsul cerea, în numele grupului parlamentar pe care îl reprezintă, amânarea discutării acestui proiect de lege.

Ne găsim, deci, în fața unor obiecții în legătură cu oportunitatea dezbaterii și mai ales în legătură cu esența soluțiilor pe care proiectul de lege le conține.

Am să rog, deci, din acest punct de vedere, reprezentanții Guvernului, ai inițiatorului, să își definească poziția, atitudinea față de aceste diferite întrebări, diferitele judecăți și evaluări care au fost făcute de către reprezentanții unor grupuri parlamentare, lucru pe care am să rog să-l facă și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care a analizat în fond.

Suntem, într-adevăr, în prezența unei probleme complexe, ea deja prezintă o foarte mare întârziere în raport cu ceea ce stipula la art.26 și 27 Legea nr.18/1991. Sunt, într-adevăr, multe cazuri de hoții și de abuzuri care au fost comise, în materie de lichidare a patrimoniilor fostelor CAP-uri. În același timp, întârzierea în ceea ce privește rezolvarea acestor chestiuni și neangajarea foarte exactă a unor factori prin această lege, care să urmărească și să tragă la răspundere pe cei care au comis diferitele abuzuri, nu cred că este o chestiune productivă și de dorit în asemenea împrejurări. Dar nu este cazul să monologhez eu pe marginea acestei chestiuni. Rog, deci, inițiatorul și comisia să facă acest lucru. Iar inițiatorul și comisia cred că au receptat foarte exact sensul unor întrebări, al unor nemulțumiri, al unor interogări pe care, cu voce tare, le-au prezentat reprezentanții unor grupuri parlamentare.

Domnul Alexandru Lăpușan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că întrebările care s-au ridicat, nedumeririle sunt motivate.

Vreau să vă informez că acest proiect, în urma prezentării la comisia de specialitate a Senatului, în urma discutării în comisia de specialitate a Camerei Deputaților, a adus în sprijinul său documente, argumente necesare, astfel încât să putem elucida toate cazurile sau cât mai multe dintre ele care s-ar putea ridica și ar putea să creeze anumite interpretări.

În primul rând, iată o situație a structurii datoriei respective, situație pe care am făcut-o considerând că la nivel național este clarificatoare, edificatoare, și anume... o parte din ea s-a prezentat în fața dumneavoastră de colega mea de la Ministerul de Finanțe. Este vorba de 8,8 miliarde datorie totală, din care afectează bugetul, deci credite care afectează bugetul de stat- 104 milioane de lei, 23 de milioane credite la bugetul de asigurări sociale, 3,2 miliarde Casa de pensii a țărănimii, 1,37 miliarde credite preluate pe termen mediu și lung, 366 de milioane credite preluate pe termen scurt; la toate acestea, se adaugă 2,125 miliarde dobânzi aferente, 1,6 miliarde vizează persoane fizice și 346 de milioane sunt încasări de la diferiți creditori. Sigur că aceasta este o structură în mare a acestor valori.

Există o altă întrebare - analiza creditelor neperformante, pe care a ridicat-o reprezentantul UDMR a ridicat-o, și îmi permit să răspund la un punct anterior și la această întrebare.

Sigur că subiectul acesta al lichidării patrimoniilor fostelor CAP-uri a suscitat și probabil că va mai suscita, va mai crea încă multe subiecte de discuție. În ce măsură comisiile de lichidare și-au făcut datoria, în ce măsură acțiunea, activitatea acestor comisii a putut să fie corect transpusă prin intermediul mijloacelor de informare în masă, în ce măsură justiția a intervenit și a rezolvat, în favoarea sau în defavoarea solicitantului, diferitele cazuri este greu de dat un răspuns aici, însă noi am solicitat la ministerul de resort și avem o situație cu aceste cazuri, însumarea acestor cazuri. Sunt și pe județe și pe total țară și îmi permit să lămuresc câteva și, în primul rând, aș vrea să subliniez prin intervenția din acest moment faptul că organele abilitate au intervenit. Că nu au intervenit cu destulă promptitudine, că nu au reușit să facă lumină în toate cazurile și acest lucru este posibil să fie adevărat. Deci, iată - cazurile de încălcare a prevederilor legale referitoare la lichidarea patrimoniului:

- număr de cazuri - total: 289

- valoare pagubă - mii lei: 12,426.

Deci acestea sunt cazurile care sunt...

 
   

Domnul Ion Diaconescu (din bancă):

Valorile acestea sunt socotite în 1990?

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Nu, aceste valori sunt ultimele date care sunt, în momentul acesta, la ministerul de resort. Nu sunt la prețurile actualizate, nimic din ceea ce vă este prezentat dumneavoastră nu este la prețurile actualizate.

(Rumoare)

Deci, domnule președinte...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Domnule secretar de stat,

Sigur, ar fi bine să precizați, în fiecare caz, când este vorba de cifre, la ce dată, când este vorba despre prețuri sau despre valori, la ce dată s-a făcut evaluarea și care este cursul real al acestor cifre.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, domnule președinte, toate aceste date au fost făcute în momentul în care actul respectiv s-a consemnat, respectiv la data la care patrimoniul respectiv a fost trecut în bilanțul contabil și predat, în momentul în care proiectul de lege a fost inițiat. Deci nu sunt prețuri reactualizate.

Prețurile vor fi reactualizate în momentul în care această lege va fi adoptată, poate cu modificările de rigoare, de către dumneavoastră, sigur că dobânzile aferente, care sunt evidențiate foarte clar aici, și valorile care sunt în litigiu, bănuiesc că vor fi reactualizate la prețul și la cursul zilei.

(Comentarii în Grupul parlamentar PNȚCD și PER)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu vă rog să ascultați. Sigur că dacă vor fi anumite lucruri în privința cărora doriți să exprimați anumite poziții, să puneți întrebări, o să existe această posibilitate.

Dacă mai aveți ceva de...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci eu aș vrea să vă spun câte ceva despre activitatea care s-a dus și cazurile care s-au sesizat. Repet, patrimoniul fostelor CAP-uri, conform bilanțului contabil la momentul la care s-a luat decizia, deci prin Legea nr.18, de evaluare.

Cazurile de încălcare a legii cercetate de organele abilitate au fost 700.

Numărul membrilor comisiei de lichidare implicați în aceste cazuri: 564.

Cazuri în curs de cercetare - total: 125.

Numărul membrilor comisiei de lichidare implicați, dovediți a fi implicați: 106.

Cazuri înaintate instanțelor de judecată: 92.

Număr membri comisie de lichidare implicați: 208.

Cazuri judecate - total: 28.

Număr persoane care au primit pedepse penale: 5 cazuri. În curs de judecată: 34.

Număr membri comisie de lichidare: 23.

Valoarea pagubelor produse - total: 911.819.000, cu titlu executoriu total - 261 milioane ș.a.m.d.

Valoarea pagubelor recuperate - mii lei: 43.634, din care, de la membrii comisiei de lichidare - 12.605. Deci cifrele sunt în mii lei.

Valoarea pagubelor în curs de recuperare: total(- 361.168 mii lei, din care, de la membrii comisiei de lichidare - 301.864 mii lei.

Deci vreau să vă spun că ministerele de resort s-au preocupat pentru a găsi soluții la foarte multele sesizări care au venit din teritoriu de la cei, într-un fel sau altul, nemulțumiți.

Care este subiectul legii pe care Guvernul v-o propune spre analiză și aprobare? În primul rând, nu se dorește acoperirea unor nereguli, ci dimpotrivă.

Dacă dumneavoastră veți fi atenți la subiectele principale, la elementele principale care sunt vizate prin această lege, acestea sunt:

- datoriile rămase neachitate față de persoanele fizice sau juridice trebuie să fie recuperate de la acestea. Acest lucru este explicit prevăzut în lege;

- creditele bancare... - vreau să spun că societățile comerciale bancare sunt și ele persoane juridice care au acordat credite mai mult sau mai puțin performante, sunt persoane juridice care, în momentul de față, au acționari, inclusiv privați, și statul este acționar și există, de asemenea, dumneavoastră știți, și bănci care au sută la sută acționari privați. Acestea au acordat credite sau au acordat ulterior credite, fiind vorba de asociații, fostele asociații, performante, mai puțin performante sau în condiții care le depășeau atribuțiile.

Prin această lege, se oferă posibilitatea ca din fondurile de care dispun aceste bănci să se acorde..., aceea nu înseamnă că persoana juridică respectivă, banca, nu o să recupereze sau să facă tot posibilul pentru a-și recupera creditele respective, dacă este cazul. De asemenea, pentru cazurile în care nu se pot prelua asigurările sociale de stat și datoriile față de Casa de pensii a țărănimii, acestea să fie preluate, sigur, la datoria publică.

Vreau să menționez că, în cazul în care nu oferim, prin această lege, posibilitatea să recuperăm din mai multe direcții, de la cei vinovați, persoane fizice sau juridice, inclusiv societăți comerciale, atunci toată această datorie, care vreau să vă spun că un moment nu stă, tot timpul crește, datorită dobânzilor pe care le are în spate, atunci va trebui, probabil, ca această datorie să fie acoperită de la bugetul de stat, să fie acoperită, să fie trecută la datoria publică, ceea ce nici dumneavoastră și nici Guvernul nu dorește.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă doamna director general Adriana Șuta mai dorește să răspundă la câteva probleme care au fost puse de exponenții unor grupuri parlamentare?

Nu aveți.

Comisia?

Domnul deputat Anghel Stanciu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, are cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Atunci când lucrurile sunt deja comise și nu au fost prevăzute în desfășurarea lor în timp, spre a preveni, este foarte greu de a le mai repune la loc, indiferent de cum vom gândi noi asupra legii, nu o să mai pună nimeni cărămidă peste cărămidă și nu o să mai reușească nimeni să recupereze un patrimoniu inestimabil, aruncat pe apa sâmbetei de câțiva indivizi ce au instigat sat după sat. Însuși termenul de lichidare ne duce clar la ideea că s-a dorit această lichidare. Și, din punctul acesta de vedere, putem spune că politica, într-un anumit timp, într-un anumit an, a fost singura dusă complet la îndeplinire.

Acum suntem în situația delicată în care este periculos și a nu lua nici o măsură, periculos și a lua o măsură, pentru că, pe de o parte, patrimoniul sau o parte a acestui patrimoniu, așa cum s-a spus aici și cum cunoaștem toți, prin peregrinările noastre sătești, a fost însușit pe căi mai mult sau mai puțin ortodoxe și, evident, că ați avut și răspunsuri - sunt 5 oameni condamnați, iar, pe de altă parte, sunt datorii care se cumulează, prin această procedură bancară, prin aceste dobânzi și care devin, ele însele, o povară și un mic pinion care se blochează în angrenajul financiar.

Deci trebuie să alegem între a contribui prin ceva la deblocarea și la stingerea unor datorii care pot reveni și accentua blocajul financiar și faptul ca organele abilitate și care iau bani pentru aceasta - Parchetul, Poliția și, evident, Prefectura - și are dreptate și domnul deputat Lupu, că noi aproape suntem pe postul unui semnal de alarmă. Tot tragem semnalul de alarmă ca prefectul să facă, să facă, or, lucrurile acestea sunt clar date prin lege. Să-și facă datoria în mod normal și să vadă ce s-a întâmplat, ce se întâmplă și nu cum s-au lichidat, ci, mai concret, cum s-au furat patrimoniile unora dintre CAP-uri. Cam acesta ar fi subiectul celor două.

Eu cred că, la nivelul de responsabilitate pe care îl avem, avem maturitatea și rațională, evident, în primul rând, dar și cea politică, de a face disjuncție între furtul unor patrimonii, însușirea ilegală a lor și condamnarea, pe cale legală, a celor care au făcut-o și a membrilor comisiilor respective și stingerea unor datorii care, în fapt, ele sunt stinse, că nu are cine să le mai plătească.

Și, de aceea, comisia crede că acest text de lege nu este perfect și nici nu putea să fie perfect, nu este singurul, dar poate fi perfectibil și adus, să spunem, la zi, prin intervențiile dumneavoastră și de aceea, domnule președinte, noi susținem să intrăm în dezbaterea proiectului de lege, cu rugămintea comisiei ca să acceptăm discuția și prezentarea unor amendamente de fond, pe care, în raport de temeinicia lor, să le acceptăm, și comisia și prezidiul, spre a fi supuse aprobării.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat și opinia comisiei sesizate în fond. Eu vreau să vă reamintesc modul în care reglementează problemele ce au tangență cu discuția noastră Regulamentul Camerei Deputaților, mai exact art. 95. El sună astfel: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei Deputaților să se pronunțe prin vot".

Comisia a propus prin raportul ei să fie dezbătut proiectul de lege, să fie luate în considerare amendamentele pe care le-a elaborat și ați ascultat ultima intervenție a domnului președinte al comisiei sesizate în fond, domnul deputat Anghel Stanciu, în legătură cu deschiderea noastră, în așa fel încât în cursul dezbaterilor să se poată face și alte amendamente în legătură cu acest proiect de lege, și mai ales cu rezolvările pe care le propune diferitelor aspecte legate de lichidarea patrimoniului fostelor C.A.P.-uri.

În aceste împrejurări, evident că noi ar trebui, așa cum spunea și dânsul, să trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Sigur că unele observații care au fost făcute aici sunt foarte pertinente și foarte drepte. S-au comis multe ilegalități în ceea ce privește lichidarea acestui patrimoniu, modul în care au funcționat aceste comisii, felul în care s-a lucrat, de multe ori comisiile acestea au fost mai degrabă un fel de paravan la adăpostul căruia au lucrat doi, trei oameni, uneori foarte interesați. Și din cauza aceasta s-au adoptat soluții care au produs mari frământări și nemulțumiri în rândul foștilor cooperatori. Dumneavoastră, cred că din contactele pe care le-ați avut și le aveți cu oamenii care au lucrat înainte în fostele C.A.P.-uri, aveți multe semnalări în acest sens.

Așa că, procedând strict regulamentar, ar trebui, mă rog, să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege și, evident, în funcție de modul în care este redactat, de reglementarea pe care o conține un articol în diferitele lui paragrafe, evident că se poate interveni și vom vedea ce amendamente se propun. Dar, vorbind strict regulamentar, în această situație ne găsim.

Domnule deputat Vasile Lupu, vă rog să poftiți. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Într-adevăr, Regulamentul prevede această situație când comisia propune sau admite discutarea proiectului, dar solicitarea unui grup parlamentar, și nu a unuia, ci a două sau trei, de a supune la vot oportunitatea dezbaterii legii, nu trebuie trecută cu vederea, pentru că suveran este plenul Camerei Deputaților și votul Camerei Deputaților este hotărâtor în această direcție.

De aceea, noi insistăm să supuneți la vot dacă este oportun să dezbatem acest proiect sau trebuie să așteptăm o situație clară; pentru că am auzit niște date statistice, dar din ce am mai aflat de prin sate, când un biet țăran care a dat cai, boi, utilaje în C.A.P. și a luat o oaie sau o vacă a fost trimis la pușcărie pentru furt din avutul public în vechea reglementare, iar pentru cei care au administrat acest patrimoniu nu s-a găsit nici o soluție și remarca domnului ministru că, vezi doamne, am da posibilitatea recuperării datoriilor prin acțiunea prefecților sau a mai nu știu cui, iarași nu este întemeiată.

Deci, eu cunosc situații foarte multe când jaful s-a produs sub ochii polițiștilor, eu am fost cu zeci de delegații de țarani la prefectul de Iași, cu memorii și documente privind jaful asupra patrimoniilor C.A.P.-urilor, nu s-a luat niciodată nici o măsură.

Deci, cred că mai util ar fi, poate, să instituim o comisie la nivel de fiecare județ și, cum organele competente nu și-au făcut datoria, să intre în această comisie reprezentanți ai partidelor parlamentare, neplătiți, fără îndoială, cu niște magistrați plătiți, reprezentanți ai Poliției și Parchetului General, care să facă odată o verificare asupra acestui jaf.

Dar până când vom veni aici în Parlament să legalizăm furtul? Pentru că aceasta facem. Or, în dreptul comun, când se constată un furt, o pagubă adusă de persoane determinate avutului public sau privat, vine statul și-i acoperă datoria ca ulterior această datorie să fie recuperată, așa cum s-a spus aici, ca băncile să recupereze datoriile?

De aceea, vă rog încă o dată să supuneți plenului propunerea noastră de a dezbate sau nu acest proiect. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule deputat Iuliu Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, am această obligație să vă pun în temă în legătură cu unele aspecte legate de acest proiect de lege.

Legea este în totalitate confuză și inoperantă din punct de vedere juridic. Dacă se aprobă legea, în forma în care a fost prezentată, se face o eroare legislativă de fond.

Vă atrag atenția numai la un aspect: la peste 500 de cooperative agricole de producție nici la ora actuală nu au fost perfectate bilanțurile de lichidare a patrimoniului.

În bilanțurile de lichidare a patrimoniului, după unele analize pe care le-am făcut în patru, cinci județe din nordul Ardealului, nici la o treime din fostul patrimoniu al C.A.P.-urilor nu sunt cuprinse elementele patrimoniale în documentele de lichidare.

Dacă se ia bilanțul centralizator al bilanțurilor cooperativelor agricole de producție existente la 31 decembrie 1990 și dacă se compară cu bilanțurile de lichidare, apar niște diferențe la nivelul sutelor de miliarde de lei.

Un alt aspect pe care trebuie să-l aveți în vedere este acela că la majoritatea bunurilor care au fost lichidate prin licitații, valoarea acestora depășește cu mult valoarea de bilanț de la 31 decembrie 1990, datorită ratei inflației, care a operat pe parcursul anilor.

Un alt aspect care nu figurează în bilanțurile de lichidare: dumneavoastră știți cum s-au "lichidat" fermele zootehnice, sute de mii de oameni au mers și au luat vacile și toate categoriile de animale pe care le-au dus acasă, în unele C.A.P.-uri, au fost trecute pe tabele improvizate, fără elementele necesare pentru evaluarea valorii acestora și valoarea acestora neapărat trebuie să intre în bilanțurile de lichidare, și anume nici numele și nici prenumele cetățeanului care a dus animalul acasă nu rezultă clar din aceste tabele, s-a trecut eventual numărul animalelor, nimeni nu a cântărit elementul de bază pentru evaluarea valorii, iar în majoritatea localităților nici urmele arhivelor nu mai există, deci posibilitatea de reconstituire nu există.

Eu atunci am pus în discuție și am atras atenția domnului ministru Florin Georgescu, ministrul finanțelor, cum poate să preia această răspundere Ministerul Finanțelor, prin organele sale teritoriale, ca să treacă într-o evidență, cu titlurile executorii, aceste debite. Este o aberație și este o imposibilitate ca această evidență să fie organizată.

Deci, sunt o serie de aspecte juridice care vizează dreptul de proprietate și alte probleme; după părerea mea, aceste probleme nu se pot rezolva prin amendamentele prezentate până în prezent sau care urmează să fie prezentate în urma începerii dezbaterilor pe articole, aici trebuie tot proiectul să fie reconsiderat. Prin Senat a trecut, pornind de la această cerință că Legea nr. 18 are o prevedere că trebuie să prezinte Guvernul o propunere Parlamentului, pentru a găsi o formă de lichidare a patrimoniului fostelor C.A.P.-uri.

Nu vreau să vă plictisesc, dar am această obligație morală ca și coleg față de dumneavoastră, punând la o parte opțiunea politică, că nu are nici o legătură, fiindcă indiferent ce opțiune politică ai, nu poți să fii de acord cu anarhia, cu hoția și cu escrocheria.

Un alt aspect: au existat asociațiile economice intercooperatiste la care au fost acționari cooperativele agricole de producție. În bilanțurile de lichidare nimeni nu s-a ocupat cu problema, și anume nu a insistat nimeni asupra modului cum s-au lichidat aceste părți de contribuție la acestea asociații de către cooperativele agricole de producție membre.

Mergând mai departe, un număr de conducători care au fost în 1991 în fruntea acestor asociații, au transformat, cu totul ilegal și prin încălcarea grosolană a legalității, în societăți pe actiuni și au trecut, ca și capital social subscris, patrimoniul cooperativelor agricole de producție care au format aceste asociații economice intercooperatiste.

Eu vă rog foarte mult să puneți pe cântar aceste aspecte, fiindcă, și dacă trece prin Parlament acest proiect de lege, eu nu cred că la Curtea Constituțională, care are o răspundere și pentru generația de azi și pentru generația de mâine, va accepta dacă introduce cineva o contestație, ca sub această formă să punem punct la niște ilegalități și la niște încălcări grosolane ale Constituției și ale legislației din România. Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Noi suntem acum într-un punct oarecum original, pentru că ne găsim într-o situție pe care, cel puțin eu, în actuala legislatură, nu am întâlnit-o, dar s-ar putea să greșesc. Practic dezbaterile generale s-au încheiat, sigur că s-au formulat niște puncte de vedere foarte serioase și care nu pot fi trecute cu vederea și, în aceste împrejurări, chiar dacă nu sunt dezbateri generale, mai sunt unele solicitări de a interveni, respectiv a mai cerut domnul deputat Alexandru Albu și domnul deputat Ion Dinu,

Eu vă rog să fiți de acord să-i ascultăm și pe dânșii, după care vom încerca să decantăm puțin lucrurile și în funcție de aceasta să vedem care este soluția legală, morală și dreaptă care trebuie adoptată.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Alexandru Albu.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

S-a făcut o propunere de amânare a discutării acestei legi.

Eu aș cere niște explicitări suplimentare: amânare până când? Până la calendele grecești, cum se spune în popor? Amânarea se face pentru înmormântare sau se face pentru rezolvare?

De aceea, domnul coleg Lupu, care a făcut o propunere și aș vrea să spun că a avut o susținere la această propunere, să ne spună domnia sa cam când proiectează reluarea discuției acesteia? Să rezolve actualul Parlament problema sau peste încă două, trei legislaturi și Parlamente? Să o rezolve în cadrul ședințelor pe care le mai avem de ținut în luna aceasta și probabil în septembrie și octombrie ceva sau într-o sesiune extraordinară? Acestea sunt problemele care se ridică.

Dacă se propune o amânare cu intenție de rezolvare și nu de înmormântare, eu voi vota pentru o asemenea amânare, pentru că legea dă niște soluții și, după părerea mea, destul de pertinente pentru recuperarea unor elemente de patrimoniu pentru nu știu ce, dar lasă complet la o parte răspunderea morală și juridică a celor care au lansat desființarea C.A.P.-urilor. Să vă aduceți aminte că o importantă personalitate politică chiar se adresa membrilor cooperatori să intre și să ia fiecare dreptul lui. Auziți dumneavoastră ce formulă inteligentă: "să ia fiecare dreptul lui". Și țăranul, sărăcit, de anii pe care îi știți, întrucâtva abrutizat de lipsa religiei și așa mai departe, s-a repezit și a luat și țiglele de pe sedii, a luat și vișinii din livezi, a ciopârțit vacile, dacă nu le-au putut împărți și așa mai departe.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Cine a spus?

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Dar, știți cu toții, domnilor! Adresați-vă televiziunii, că este pe o casetă acolo. Au spus mai mulți... Ce vreți?

 
   

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Spuneți dumneavoastră!

 
   

Domnul Alexandru Albu:

O să spun eu, o să spun la vremea respectivă, când o să judecăm această lege!

Înțelegeți dumneavoastră, deci, cum stă problema, cum s-a găsit formula aceasta cu: "să ia fiecare dreptul lui". Cum adică să ia dreptul lui? Și aceasta, înainte de a vota Legea fondului funciar, ca să existe o bază juridică cumva, ce se face cu pământul, înainte de a elabora și de a lansa un sistem de reglementări care să ducă la o lichidare, ca să zic așa, cât de cât juridică și sub pază și sub observația organelor competente: Parchet, Poliție și așa mai departe.

Deci, câteva elemente de patrimoniu, dacă vrem să le recuperăm acum prin legi și prin nu știu ce, mă rog, mai vedem. Dar, să ni se spună clar cam până când se vrea această amânare, dacă se vrea pentru înmormântare sau pentru rezolvare? Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să subliniez că, așa cum o fac de obicei, am toată exigența în ceea ce vă spun dumneavoastră și îmi permit, de asemenea, să vă rog să fiți foarte exigenți în a aprecia ceea ce spun.

Mă refer la două stări de lucruri. Mai întâi la posibilitatea de depunere de amendamente sau de propus termene, domnul Albu.

Art. 94 din legea noastră, din Regulament, glăsuiește: "În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente". Nu putem primi amendamente. Deci, nu putem primi nici nota de amendament care se exprimă prin amânare. Nu. Categoric, pentru că așa spune legea noastră cea mai importantă, Regulamentul nostru.

Art. 95 din același Regulament, vă rog foarte mult, să nu tolerați sub nici o formă vreo interpretare care este contrară exprimării foarte exacte, foarte cert. Avem de ales între a aprecia necesitatea cunoașterii reale a dezastrului care s-a produs în fostele C.A.P.-uri, mai ales cu ocazia lichidării lor, deci a aprecia acest dezastru și corespunzător, a nu purcede să ne angajăm în discutare sau accepta propunerea confratelui nostru, domnul Anghel, care a zis că vom putea propune amendamente.

Iată ce spune art. 95: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului", deci respingerea proiectului, numai respingerea proiectului "sau a propunerii legislative, după încheiere dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot". Nu putem discuta decât acest lucru. Nu putem discuta propuneri de amendamente ca să mai îndreptăm un pic dezastrul. Nu avem voie!

Și atunci, față de situația foarte gravă pe care cei care au luat cuvântul au evidențiat-o, față de situația catastrofală pe care o știu toți cei care s-au aplecat asupra realității, cum spuneam și mă repet, dezastrului privind fostele C.A.P.-uri, eu invit comisia, în respectarea unui interes național, nu putem tolera tot jaful care s-a practicat, să arate dacă propune, într-adevăr respingerea proiectului, cum spune art. 95 și atunci îl scoatem din dezbatere și nu ne împiedică nimeni. Adaug: să ne adresăm inițiatorului și să-l somăm, acesta este cuvântul - vă rog să-mi iertați exprimarea, domnule ministru, dar vreau să fiu foarte exact în ceea ce cer - să somăm inițiatorul, ca, pornind de la măruntele, micile nesocoteli care s-au identificat față de - cum spun a treia oară cuvântul - dezastru, să ceară Guvernului ca de îndată să sesizeze organele de cercetare penală, ca să avem conturată realitatea aceasta -nu mai spun a patra oară dezastru - ca să putem discuta în cunoștință de cauză. Pentru că nu este de tolerat! Noi care suntem puterea supremă - așa spune Constituția - prin care hotărâm, cu puterea aceasta supremă, destinul nației, nu putem tolara existența în continuare a acestui dezastru. Noi trebuie să cerem să se facă lumină pe căile prevăzute de lege, de Constituție mai întâi.

De aceea, rog stăruitor, înainte de orice, colegial, membrii comisiei noastre să aprecieze dacă, față de situația gravă înfățișată de vorbitorii care sunt colegii noștri, de ceea ce știe o țară întreagă, nu este cazul să propună - că nu este prea târziu - respingerea, așa cum spune art. 95, și, în fața acestei singure perspective de interpretare a dispozițiilor din Regulamentul nostru, să trimitem înapoi inițiatorului și să-l rugăm să ceară să se investigheze pe latura penală, ca pe urmă, în raport de ceea ce se constată pe latura acelei investigații să avem o alcătuire așa cum trebuie. Pentru că a vota un proiect de lege care este - să-mi fie iertat că spun așa, nu știu a câta parte, este un fel de cârpeală față de ceea ce noi urmărim, noi nu putem, nu putem, nu putem! Eu sunt chiar uluit de titlul care s-a conferit legii: "Acoperirea". Păi ce să acoperim? Toate șarlataniile, toate furturile, toate dezastrele care au fost? Nu se poate! Rog stăruitor -și am terminat, mulțumesc că m-ați ascultat cu atâta liniște - colegii din comisie, să propună, dacă vor fi de acord cu gândirea mea, respingerea acestui proiect, trimiterea la inițiator, să alcătuiască, cerând în același timp să se facă o investigație foarte exactă. Se pare că la ora actuală organele Parchetului sunt, într-adevăr, mai exigente decât au fost la vremea lui 1991. Cel puțin este o speranță a mea. Fie numai atât, dar așa mi se pare!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prin acest proiect de lege ni se cere nouă, reprezentanți ai poporului, să stingem datoriile către stat.

Ni se cere, de asemenea nouă, să anulăm datoriile către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetul pe care noi îl facem și pe care trebuie să-l împărțim, așa puțin cum este.

Ni se cere, de asemenea, tot nouă, să autorizăm băncile să se descurce cu fondul de risc pe care îl au.

Or, eu vă rog să-mi permiteți, față de acest proiect de lege și de raport, să spun că nu avem nici un fel de informații. Ni s-au prezentat niște date statistice. Am înțeles că doar cinci persoane au fost condamnate, când noi știm că la nivelul fiecărui județ s-au depus mii de plângeri față de activitatea comisiilor de lichidare. Aceste activități trebuiau să fie verificare nu numai de organele de urmărire penală, trebuiau să fie avizate și de către organele Ministerul Finanțelor.

Părerea mea este că nu ne putem asuma o astfel de răspundere, până când nu avem date complete privind aceste activități, date complete privind aceste datorii, astfel încât părerea mea se raliază propuneirlor făcute, în primul rând, de a solicita organelor Parchetului General să ne comunice date complete privind dosarele aflate în cercetare, de asemenea, să solicităm și Ministerul Justiției cât anume din sumele care s-au stabilit de către instanțele judecătorești să fie recuperate s-au recuperat. Și, de asemenea, să cerem Ministerului Finanțelor dacă s-a făcut o verificare a acestor comisii de lichidare.

Eu consider că fără astfel de informații, doar pe baza acestui proiect de lege, în nici un caz nu ne putem asuma o astfel de răspundere.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Vasile Lupu, bănuiesc că vreți să faceti o precizare în legătură cu o problemă pusă de domnul deputat Albu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspund domnului deputat: nu că vrem să acoperim, tocmai că nu vrem să se acopere abuzurile comisiei. S-a topit elanul agenților electorali ca să-i stimulăm acum cu această iertare de datorie? Eu am propus și o soluție, dacă vreți: amânarea proiectului până în toamnă, constituirea unei comisii la nivel județean, pentru că organele de stat nu și-au făcut datoria până în prezent, mă gândeam la o comisie cu delegați din partidele parlamentare, plus magistrați, care să constate în timpul acestei veri abuzurile făcute, lipsurile "realizate" și în toamnă să vedem care este soluția. Pentru că, domnule deputat, nu țărăniștii au jefuit patrimoniile C.A.P.-urilor, țărăniștii au fost trimiși în judecată și condamnați când s-au apropiat de pământul lor pentru că le-a interzis primarul sau prefectul, când și-au luat o oaie din patrimoniul C.A.P.-urilor, deși li se cuvenea valoarea a o sută de oi și așa mai departe.

Deci, nu noi purtăm culpa, dar dacă este vorba de distrugerea acestor patrimonii, eu știu exact cum s-a întâmplat și am prezentat o asemenea situație chiar președintelui României, domnul Ion Iliescu, când a fost în vizită la Iași. Cei care au gestionat patrimoniul au furat ce a fost mai valoros și apoi au provocat țăranii care s-au dus, au distrus și au luat unu un fier-beton, altul o cărămidă, altul o coală de azbest. Deci, să nu dă vina pe ... S-a întâmplat ce s-a întâmplat și la mineriadă, dacă vreți. Câteva mii, îmbrăcați în mineri au incitat o mulțime dezinformată să compromită țara în toată lumea.

Deci, iată propunerea mea certă: să încercăm a identifica valoarea pagubelor și vinovații de aceste pagube și există calea, printr-o hotărâre de Guvern și în toamnă să dezbatem acest proiect, cu amendamente și să găsim soluții. Așa nu rezolvăm nimic. Și procedural mai revin: acolo unde plenul nu se poate pronunța, Regulamentul vine cu o normă imperativ negativă interzice. În rest, plenul se poate pronunța oricând dacă reglementarea noastră, Regulamentul nu o interzice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Și vă rog să fiți de acord să oprim aici discuțiile. O să spun și eu câteva cuvinte de la tribună.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege aflat în dezbaterea noastră vine să stabilească cadrul juridic pentru a se pune ordine și a se clarifica ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat atunci, în 1990, în 1991 și în anii următori.

Din câte cunosc eu, sunt peste 500 de unități care n-au prezentat, n-au putut, n-au vrut, n-au știut, sau, din alte cauze, n-au prezentat bilanțul de lichidare. Deci, și-au făcut sau nu și-au făcut datoria cu bună-credință. Evident că lucrurile acestea trebuie stabilite.

Statul, prin Ministerul Finanțelor, sigur că va trebui să aprecieze dacă poate și este necesar să se preia pe seama lui, a statului, o parte din aceste active neregăsibile. Băncile comerciale sunt interesate, la rându-le, să scoată la licitație și să-și recupereze activele lor materializate în creditele nerambursate de atâta amar de vreme. Băncile comerciale nu pot face și nu pot proceda alt fel, decât prin licitare. Ce licitează? Licitează active care încă sunt licitabile. Sigur că unele s-au distrus, s-au dărâmat. Nu mai există. Nu mai au ce licita. Dar, oricum, pe piața licitațiilor vor fi scoase bunuri, din care, evident, se vor obține sume, care să acopere, măcar parțial, ceea ce trebuie acoperit. Or, fără cadrul care reglementează o asemenea acțiune, nu se va putea purcede la desfășurarea ei. Sunt foarte de acord cu toți care au luat cuvântul că nu trebuie exonerați de răspundere cei care, cu rea-credință, au ajuns să se înfrupte, fără justă cauză, să se îmbogățească, să creeze societăți comerciale, cum s-a arătat aici, pe avutul cu trudă pus în operă de țărănime. Niciodată nu trebuie să acceptăm îmbogățiri fără justă cauză și sunt totalmente pentru a arăta persoane fizice, persoane juridice care se găsesc în această situație.

Dar, revin, stimate doamne și stimați domni. Noi nu creăm altceva decât cadrul de a face lumină și de a pune în bună regulă, cum se spune în termeni juridici și economici, această chestiune care ne frământă. Această chestiune care, după părerea mea, este una din cele mai sumbre, mai negre pete pe relațiile sociale, relațiile economice din țara noastră. alături de altele, dacă îmi permiteți să vă amintesc, la care m-am referit joia trecută, cu bună-voința și înțelegerea dumneavoastră, când am calificat o altă acțiune care a fost scoasă aici în evidență, în Parlament, ca fiind cea mai mare escrocherie din istoria României. Vă aduceți aminte, explicam atunci, dar legându-mă de o afirmație făcută de un deputat, că s-au plătit dividende în raport cu capitalul subscris. Adică în raport cu ceea ce scriptic s-a înregistrat, nu cu ceea ce a intrat în efectivitate.

Rugămintea mea, personală, evident, și ca membru al grupului din care cu onoare fac parte, este să procedăm la punerea în operă a acestei legi, tocmai pentru a clarifica lucrurile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (de la tribună):

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că există trei probleme mari asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu toții.

Una este cea care privește fondul chestiunii pe care o analizăm. Eu sunt de acord cu acei vorbitori care s-au exprimat aici și care au atras atenția asupra faptului că procesul de lichidare a CAP-urilor a fost însoțit de foarte multe nereguli de natură financiară, economică, de încălcări ale spiritului și literei Legii nr.18, care avea o reglementare în această privință.

Sigur că trebuie să fim obiectivi și să recunoaștem că problema ca atare, în derularea ei practică, a fost una deosebit de complexă, pentru mai multe motive: unul dintre aceste motive pe care vreau să-l evoc ține de faptul că Legea fondului funciar a fost adoptată în februarie 1991. În acel moment, multe dintre CAP-uri, și mai ales patrimoniul lor, nu mai existau. O parte dintre ele existau, o parte era însușit prin acțiuni stihinice și prin acțiuni nelegale, cu tot ceea ce a implicat acest lucru.

În al doilea rând, vreau să evoc faptul că au fost foarte multe nereguli în legătură cu modul în care au lucrat aceste comisii. Deși în Legea fondului funciar, dacă ne uităm la art.26 alin.2, se spune următorul lucru: "La desființarea cooperativei agricole de producție, o comisie de lichidare, constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin decizia prefectului, -dar cu precizarea- la propunerea primăriei, va proceda, în termen de 9 luni de la desființarea cooperativei, la realizarea activului și la plata pasivului, în condițiile prevăzute de lege".

Aceste chestiuni cu privire la constituirea acestor comisii, cu privire la baza legală de constituire, cu privire, dacă vreți, la transparența activității ei au fost elemente, au constituit o zonă problematică, în privința căreia s-au manifestat foarte multe abuzuri și încălcări ale legii.

Nu mai departe decât duminică discutam într-o comună cu niște cetățeni, cu niște țărăni, inclusiv această problemă legată de unele aspecte pe care le implică lichidarea patrimoniului fostului CAP și în legătură cu felul în care aceste comisii au lucrat, într-adevăr, ca comisii, ca reprezentanți ai celor care erau membri ai cooperativelor agricole, sau, dimpotrivă, ca un grup restrâns de interese, în cadrul cărora diferiții membri ai acestora au încercat să împingă lucrurile într-o direcție care să le fie favorabilă. Un membru al unei asemenea comisii ne-a și spus -eram la această discuție- următorul lucru: "Am fost membru al acestei comisii. Am fost desemnat aici, la căminul cultural, de către cei care erau membri ai cooperativei, pentru că era bine și era un semn de publicitate și de transparență în legătură cu desemnarea acestor oameni. Când am atras atenția asupra faptului că comisia nu lucrează corespunzător, când am atras atenția asupra faptului că primarul încearcă, cu ajutorul a câtorva din membrii comisiei, să împingă lucrurile într-un făgaș care să le fie favorabil, să poate ei să-și însușească o parte însemnată din aceste bunuri, am fost pur și simplu eliminat din această comisie" - fără să existe un act legal, care să determine destituirea lui. Pentru așa ceva trebuia, neîndoios, o intervenție a prefecturii. Și, dacă era destituit respectivul, trebuia numit altul și prezentată motivația. Aici și-a făcut fiecare legea de la sine. Și, din această cauză, abuzurile au fost destul de numeroase.

Într-adevăr, cum spunea domnul Vida și cineva care a mai luat cuvântul, au fost foarte mari abuzuri în ceea ce privește transformarea fostelor asociații economice intercooperatiste în societăți comerciale, în care bunurile, cota-parte de pământ, contribuția la realizarea unor elemente de producție în aceste asociații intercooperatiste, au fost înregistrate în patrimoniul societății comerciale constituite și, de regulă, cei care au fost salariați au devenit proprietarii acestor bunuri, ceea ce este foarte grav. Este absolut la antipodul soluțiilor din Legea fondului funciar și așa mai departe.

Abuzurile au fost multe, numeroase. Cauze se pot invoca: caracterul stihinic al procesului, desfășurarea lui fără nici un fel de bază legală până la apariția Legii fondului funciar și o seamă de abuzuri în procesul de aplicare a Legii fondului funciar.

Eu cred că din acest punct de vedere noi avem o datorie de onoare față de propria noastră conștiință, față de țăranul român și față de istoria și condiția lui, să adoptăm o lege care să pună odată pentru totdeauna capăt la toate aceste malversații și la toate aceste afacerisme veroase și la toate aceste atitudini și comportamente profund imorale și anticivice. Numai în acest fel se va produce o însănătoșire a vieții sociale, a climatului din satele românești. Și dacă noi, ca Parlament, am închide ochii în fața acestei îndatoriri, cred că am face o mare greșeală.

Așa că, din acest punct de vedere, eu înțeleg pe deplin anumite critici, îndoieli, întrebări pe care și le-au formulat, pe care le-au etalat aici cu gura deschisă, cu voce tare o seamă dintre colegii noștri.

A doua problemă. A doua problemă este problema procedurală.

Noi trebuie totuși să lucrăm potrivit anumitor norme pe care le-am statuat. Proiectul acesta de lege a venit de la Guvern la sfârșitul anului 1994. A fost analizat la Senat și, în fine, în octombrie 1995, a fost adoptat. După aceea a fost trimis la Camera Deputaților și am avut cu toții posibilitatea să luăm cunoștință de el. Vedeți, noi avem prevederea din Regulamentul Camerei, de la art.95, pe care eu am mai citit-o o dată, dar o repet: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot".

Sigur că domnul deputat Vasile Lupu a insistat asupra faptului că Camera este suverană. Sigur că este suverană, dar Camera trebuie să respecte ceea ce a codificat în Regulamentul ei, iar în Regulament se prevede că, după ce proiectul de lege a fost anunțat public în plenul Camerei, există un anumit interval de timp în care deputații, grupurile parlamentare pot depune amendamente. După ce s-a epuizat acest interval de timp, comisia sesizată în fond poate să analizeze respectivul proiect de lege, inclusiv amendamentele care au fost recoltate între timp. Mai mult: în Regulament se prevede că după ce a fost redactat și distribuit către deputați raportul comisiei sesizate în fond, încă mai există o perioadă de timp în care se mai pot face amendamente și la raport. Îmi face impresia că, din acest punct de vedere, noi nu am tratat cu suficientă răspundere încadrarea noastră în anumite exigențe de disciplină și coerență în procesul de pregătire a legiferării, în diferitele lui faze de desfășurare.

Și atunci, sigur că apar discuțiile aici, acum, în plen și este o dezbatere destul de furtunoasă și îndelungată în jurul acestor chestiuni. Firesc ar fi ca de exemplu, în faza în care se puteau prezenta amendamente, X, Y,Z, un grup parlamentar să propună respingerea legii, să propună respingerea diferitelor articole, să propună soluții alternative și multe alte chestiuni. Acest lucru nu s-a făcut. Și, din acest punct de vedere, ne găsim în fața unui anumit impas.

Tocmai de aceea acest art.95 dă o anumită supremație muncii în comisiile permanente sesizate în fond, pentru că acolo se reunesc competențele, cunoștințele cele mai profunde într-o anumită problemă și acolo trebuie examinate diferitele amendamente, întocmit raportul și, în funcție de asta, sigur că putem, în cadrul dezbaterilor din plan, să intervenim. Acest lucru nu s-a respectat și iată că ne găsim în fața unui impas, încât eu îl înțeleg pe domnul deputat Albu, care-și pune această întrebare. Bun. Să zicem că vom ajunge la concluzia de a amâna dezbaterea, dar până când? Pentru că totuși cred că timpul care a trecut este mult în afara perioadei de timp prevăzută în Legea fondului funciar și cred că ar fi rău dacă actuala legislatură și-ar încheia mandatul fără să aducă clarificările și exigențele necesare în această privință.

O altă problemă. În proiectul de lege există câteva lucruri prin care nu acoperim hoția. Eu sunt de acord însă să fie examinate toate implicațiile neregulilor făcute și să vedem dacă proiectul de lege este mulțumitor, conține soluții corespunzătoare prin care să nu fie tolerată sub nici o formă această hoție care s-a făcut, pentru că la art.8, bunăoară, se spune așa: "Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, va sesiza Parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele savârșite de membrii comisiilor de lichidare, care au produs pagube prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar nr.18/1991. Prefectul va lua măsuri necesare pentru ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toate comisiile de lichidare a patrimoniului aparținând fostelor cooperative agricole de producție să prezinte bilanțul de lichidare, raportul explicativ și actele de constatare a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare, cu excepția celor care le-au depus potrivit legii...." etc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Dar nu spune nimic de vreo răspundere ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dar cum să nu spună, când sesizează Parchetul? Dar când spune la alin.l: "Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, va sesiza parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiei de lichidare care au produs pabuge prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar nr.18/1991".

Există. Noi putem discuta dacă este mulțumitoare această soluție, dacă trebuie întregită, dacă trebuie întărită, dacă trebuie făcută și mai aspră și mai operațională.

În această privință cred că există deschidere largă printre deputații reprezentând diferite grupuri parlamentare.

Eu v-aș propune, deci, ca soluție, următorul lucru. Nu avem în raportul comisiei propunerea de respingere. Deci, din punct de vedere strict procedural și al unor norme pe care noi le-am stabilit împreună, noi am putea dezbate acest proiect de lege.

Dar, pentru că s-au ridicat o seamă de lucruri, să dăm un interval de timp, pentru ca comisia care a fost sesizată în fond să se poată adresa Parchetului General, Poliției, Ministerului Finanțelor care, eu nu citesc acum, pentru că și așa am lungit intervenția mea, dar la art.27 din Legea fondului funciar, în ultimul alineat există câteva lucruri legate de anumite obligații care revin Ministerului Finanțelor în ceea ce privește avizarea, centralizarea de către el a lucrărilor acestea referitoare la lichidarea patrimoniului, înainte de a fi prezentate Guvernului, încât aceste trei instituții să prezinte informațiile corespunzătoare Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să se poată face acolo o analiză foarte temeinică a acestor chestiuni și, în funcție de aceasta, în funcție de informațiile care au fost prezentate, în funcție de varii probleme pe care în mod justificat cred că le-au ridicat în cadrul dezbaterilor noastre reprezentanții diferitelor grupuri parlamentare, să vadă cu ce trebuie întregit și completat raportul și să fie pregătit în vederea dezbaterii.

În al doilea rând, fac apel la toți colegii care au vorbit în numele grupurilor parlamentare astăzi aici, să prezinte amendamente și propuneri concrete care să fie examinate de către comisie și, în funcție de rezultatul la care se va ajunge pe baza acestei examinări, să putem fi în măsură să dezbatem acest proiect de lege, probabil la începutul sesiunii din toamnă. Dacă se poate și mai devreme, cu atât mai bine, dar probabil că este puțin hiper, ultraoptimist să putem spera că în două săptămâni jumătate se vor rezolva toate aceste chestiuni.

Și, în aceste împrejurări, lucrurile cu care m-am prezentat în fața dumneavoastră converg spre această idee: amânare, pentru a se putea face evaluarea diferitelor probleme ridicate și pentru ca dumneavoastră să puteți prezenta amendamentele și sugestiile corespunzătoare.

Dacă sunteți de acord să procedăm în acest fel, o să vă rog să vă pronunțați. Am în vedere sesiunea din septembrie 1996.

 
   

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Dacă termenul prevăzut în lege este de 60 de zile, să înceapă de acum să funcționeze .... Până la sesiune sunt 60 de zile ....

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Treaba aceasta este o chestiune foarte clar prezentată în acea lege, dar aici este vorba despre alin.2 din art.8 din acest proiect de lege. Părerea mea este, domnule Diaconescu, că trebuie să facem această analiză, să se vadă exact toate implicantele, să pregătească comisia toate soluțiile corespunzătoare și, sigur, în paralel toate celelalte organe sperăm că vor fi alertate și își vor asuma integral răspunderile pe care le au.

Eu, însă, aș ruga să vă pronunțați dacă agreați această situație: deci amânare, să ne adresăm către Parchetul General, către Inspectoratul General al Poliției, conducerea Ministerului de Interne să ne pună la dispoziție toate informațiile și datele pe care le au către conducerea Ministerului Finanțelor și pe această bază să existe informația necesară care să ducă la judecarea pertinentă și obiectivă a lucrurilor și la pregătirea propunerilor privind diferitele soluții de amendare a legii și, în paralel, amendamentele dumneavoastră. (Ocupă loc în prezidiu)

Eu aș ruga să vă pronunțați dacă agreați acest mod de a trata problema.

Da. Vă rog. Domnul președinte al comisiei, Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deși nu am participat la dezbaterea acestei legi, pentru că, așa cum știți și dumneavoastră, făceam parte din alta, mă simt obligat față de membrii comisiei noastre să afirm totuși că dânșii s-au aplecat cu suficientă maturitate asupra legii, este posibil să nu fi avut toate informațiile puse la dispoziție, dar, ceea ce înțeleg eu, în măsura în care înțelegerea mai poartă sensul concret al dicționarului, se încearcă ca, prin informații suplimentare, să se lărgească cadrul acestei legi și să se concretizeze în special aspecte privitoare la așa-numita lichidare, și nu stabilirea identității lichidatorilor, care ei se știu și dincolo de culoare politică, se știu ca și membri politici.

De aceea, domnule președinte, în măsura în care acceptați că nu comisia este de vină, ci sensul lărgirii obiectului acestei legi, în acest sens noi suntem de acord să îmbrățișăm propunerea pe care dumneavoastră ați făcut-o, ca lider de grup parlamentar, vizavi de celelalte propuneri, și să încercăm, puțin ambiționați, poate, chiar de definitivarea acestui proiect de lege, într-un timp suficient ca până la alegerile generale să-și facă și rolul pe care anumiți colegi au încercat să si-l atribuie aici, de agenți electorali al acestei legi. Pentru că lichidarea CAP-urilor, dincolo de orice s-ar spune, s-a făcut la instigarea unei părți din sală, cu acceptul tacit al celeilalte părți din sală. Acum, mingea zboară dintr-o parte în alta. Noi, comisia, rămânem ceea ce ați spus dumneavoastră și încercăm să fim o comisie de competenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că ar trebui să facem în așa fel încât în toamnă, la reluarea sesiunii parlamentare, să fie una din prioritățile noastre. Și în acest sens rugăm și diferitele ministere și instituții implicate să pregătească absolut tot ceea ce s-a cerut aici.

Dacă sunteți de acord să procedăm în acest fel?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri ?

Pe baze consensuale, am căzut de acord să amânăm să se facă acele lucruri despre care am vorbit mai înainte și să fie pregătit raportul.

Facem o pauză de o jumătate de oră, după care vom trece la discutarea proiectului de Lege privind pompierii militari.

 
Dezbateri: proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari  

(După pauză)

   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările ședinței noastre, anunțându-vă că, în continuare, pe ordinea de zi avem dezbaterea proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari.

La dezbateri participă domnul general Emil Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul de Interne, și, de asemenea, domnul general de brigadă Ionel Crăciun, comandantul Trupelor de Pompieri.

O să ascultăm prima dată punctul de vedere al inițiatorului în legătură cu acest proiect de lege. După aceea o să rog Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să ne prezinte concluziile și punctul de vedere la care a ajuns în legătură cu acest proiect de lege și în legătură cu amendamentele pe care le propune. Vor urma, ca de obicei, dezbaterile generale. Rog grupurile parlamentare să-și desemneze vorbitorii și să ne comunice numele lor.

În numele inițiatorului, are cuvântul domnul general de brigadă Ionel Crăciun, comandantul Trupelor de Pompieri.

 
   

Domnul Ionel Crăciun:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

În cadrul procesului de modernizare și democratizare a instituțiilor publice, potrivit cerințelor și exigențelor statului de drept, reflectate și în Constituția României, și în raport de noile condiții de dezvoltare a societății din țara noastră și de cerințele proceselor de reformă, se impune reorganizarea Trupelor de Pompieri, ca instituție specializată în prevenirea și stingerea incendiilor.

Având în vedere tradiția istorică a unităților militare de pompieri, în cei peste 160 de ani de existență, care au participat, începând din anul 1848, la toate marile evenimente și lupte pentru apărarea și menținerea ființei naționale a poporului român, și, totodată, luând în considerare necesitatea stringentă a asigurării unei protecții eficiente împotriva focului, a vieții oamenilor și proprietății publice și private, s-a elaborat un proiect de lege care cuprinde în principal următoarele propuneri de reglementare: constituirea Corpului Pompierilor Militari, ca instituție specializată în structura organizatorică a Ministerului de Interne, investită cu atribuții de control și coordonare a măsurilor de prevenire și de stingere a incendiilor și acordare a asistenței tehnice de specialitate în acest domeniu; organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, a marilor unități, unităților și subunităților din componența acestuia, constituite pe principii militare; categoriile de personal ce fac parte din Corpul Pompierilor Militari, precum și modul de selecționare, pregătire și încadrare a acestuia; stabilirea drepturilor și îndatoririlor ce revin personalului Corpului Pompierilor Militari.

Întrucât specificul profesiunii și activității de pompieri implică, în unele situații, riscuri deosebite, în proiect au fost incluse și propuneri de reglementare a unor drepturi cum ar fi: acordarea unei indemnizații pentru prestarea serviciului permanent în dispozitiv de luptă în misiuni specifice pompierilor, stabilirea unor ajutoare bănești pentru pierderea totală sau parțială a capacității de muncă, ca urmare a unor evenimente produse în timpul și din cauza serviciului, asigurarea obligatorie de viață, în caz de accidente, din fondurile alocate special de la buget, a personalului care execută misiuni cu grad mare de risc.

O mare parte din aceste drepturi prevăzute în proiectul inițial a fost reglementat ulterior de Parlamentul României prin Legea privind statutul cadrelor militare nr.80/11 iulie 1995 sau prin hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, cu excepția sporului pentru activități în condiții de pericol deosebit, a încadrării în grupe I, II de muncă și asigurării obligatorii de viață în caz de accidente din fondurile alocate special de la buget, în care sens, la recomandarea comisiei, am făcut propuneri în vederea elaborării proiectului de lege cu caracter general în acest domeniu.

La elaborarea proiectului au fost avute în vedere reglementările din legislația unor țări cu tradiție democratică, ca de pildă: Franța, Anglia, Germania, Japonia, Statele Unite ale Americii, căt și legislația română din perioada interbelică.

În perioada parcursă de la întocmirea proiectului de lege conducerea Ministerului de Interne și comanda Trupelor de Pompieri au întreprins acțiuni și au luat măsuri pentru adaptarea treptată a structurilor, cum sunt reorganizarea unor brigăzi, grupuri, baze de reparații sau logistice și altele, actualizarea atribuțiilor de serviciu și perfecționarea formelor și metodelor de lucru, ținând seama de reglementările cuprinse în proiectul de lege din activitatea practică rezultând viabilitatea acestora.

Având în vedere cele prezentate din împuternicirea ministrului de interne am onoarea a vă adresa rugămintea a aproba proiectul Legii privind organizarea și funcțiunarea Corpului Pompierilor Militari.

Va mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule general.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul Baciu Severin - vicepreședintele acestei comisii.

 
   

Domnul Severin Baciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari a fost analizată în comisia noastră în 3 ședințe în anul 1993 și definitivată la 9 februarie 1994.

La examinarea proiectului de lege și la întocmirea raportului trimis Biroului permanent la data de 23 februarie 1994, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, Comisia juridică de disciplină și imunități, precum și opinia Compartimentului tehnic legislativ.

Legea are drept scop asigurarea cadrului legal de organizare a Trupelor de Pompieri ca instituție specializată de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit cerințelor și exigențelor Constituției României.

Tradiția istorică a unităților militare de pompieri, care, din anul 1848, au participat la toate marile evenimente și lupte pentru apărarea ființei naționale a poporului nostru, impune păstrarea și perfecționarea cadrului militar al acestor categorii de trupe, ca instituție specializată în structurarea Ministerului de Interne.

În acest sens, proiectul de lege cuprinde în principal următoarele propuneri de reglementare:

- Constituirea Corpului Pompierilor Militari, instituție specializată și investită cu atribuții de coordonare, control și intervenție nemijlocită pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru acordarea asistenței tehnice de specialitate în acest domeniu;

- Organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, a marilor unități, unităților și subunităților din componența acestora;

- Selecționarea, pregătirea și încadrarea cu personal, precum și principiul de asigurare logistică a marilor unități, unităților și subunităților de pompieri;

-Norme legale de realizare a relațiilor cu instituțiile, societății civile.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În vederea discutării în plenul Camerei Deputaților a acestui proiect de lege am revăzut textul inițial propus, datorită faptului ca noi l-am terminat de discutat în comisie în 1994 și, împreună cu Comandamentul Trupelor de Pompieri, am considerat că sunt necesare unele îmbunătățiri cu care vă rugăm să fiți de acord, să le supunem atenției pe măsura discutării și aprobării fiecărui articol în parte.

Totodată, vă rog să-mi permiteți sa rețin atenția colegilor deputați asupra necesității renunțării la prevederile unor articole, așa cum arăta și domnul general, respectiv: 26, 27, 28 și 29, întrucât dispozițiile acestora se regăsesc în Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege care se aplică și cadrelor Corpului Pompierilor Militari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la dezbaterile generale.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la aceste dezbateri? Nu sunt doritori.

Domnul deputat Szilagyi Zoltan.

 
   

Domnul Zoltan Szilágyi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Procesul de înnoire legislativă cuprinde toate domeniile activității sociale.

Proiectul de lege în dezbatere așează pe baze noi organizarea și activitatea pompierilor militari. Acest proiect de lege pune un accent mare pe măsurile de prevenire a incendiilor, măsuri menite să protejeze bunurile cetățenilor. În acest proiect de lege sunt bine stabilite rolul și locul pompierilor în cazul incendiilor, exploziilor, accidentelor și catastrofelor naturale.

Noile reglementări cuprinse în proiectul azi dezbătut dau un caracter modern noii legi și, spre satisfacția noastră, acest proiect nu cuprinde nici un articol discriminatoriu. În acest sens doresc să dau două exemple. Este știut că în cazul intervențiilor pompierilor militari pe lângă pagubele produse de incendii se pot produce și alte daune, cum ar fi distrugerea parțială a culturilor agricole. Spre satisfacția producătorilor agricoli, pentru aceste daune, distrugeri inevitabile, se vor plăti despăgubirile cuvenite.

De asemenea, este un merit al acestui proiect de lege că prevede pentru comandantul Inspectoratului General al Pompierilor ca dânsul să aibă grad de general. Astfel se va mări rolul și prestigiul inspectoratelor de pompieri în viața social-economică.

În consecință, grupul nostru parlamentar va susține această lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă mai doresc alte grupuri parlamentare să participe la dezbaterile generale? Nu sunt doritori.

În aceste împrejurări, vă rog să fiti de acord să trecem la examinarea concretă a proiectului de lege.

Mai întâi în legătură cu titlul proiectului de lege. Comisia, așa cum ați văzut, nu a avut nici un fel de sugestie în legătură cu titlul acestui proiect de lege.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci, titlul din proiectul de lege care a fost înaintat de către Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Titlul Capitolului I - "Dispoziții generale". Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și titlul Capitolului I.

Trecem la examinarea art.1. În partea finală a acestui articol, comisia propune o amendare a textului.

Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Vă rog să vă uitați în raport, pagina 1, în loc de sintagma "în condițiile legii" să figureze sintagma "în condițiile prezentei legi".

Vă supun votului această propunere de amendare în partea finală a articolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat amendamentul.

Vă supun votului acum art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat art. 1.

Trecem la examinarea art.2. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Așa cum vedeți din raport, comisia a intervenit în privința formulării alineatului 2. Sunt doritori? Nu sunt.

Întrucât alineatul 1 nu a avut nici un fel de probleme, vi-l supun votului în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri ? Nu sunt.

A fost aprobat alineatul 1.

În ceea ce privește alineatul 2, vă rog să vă uitați la poziția 2 din raportul comisiei, sunt niște deosebiri în ceea ce privește formularea, evident că substanța alineatelor este aceeași și în proiect și în raportul comisiei. Sunt observații în legătură cu propunerile comisiei? Nu sunt.

Vă supun atunci votului, textul alineatului 2 din cuprinsul articolului 2 în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi textul alin.2.

Vă rog acum sa vă pronunțați asupra art.2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul art. 2.

Trecem la examinarea art. 3, în privința căruia nu au fost nici un fel de sugestii din partea comisiei. Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului art.3 în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul art.3.

Trecem la Capitolul II - mai întâi aspectele legate de titlul acestui capitol. Se propune în raport suprimarea cuvântului "unităților" și atunci textul ar suna: "Organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari". Aveți la punctul 3, la poziția 3 din raportul comisiei această propunere de amendare referitoare la titlu.

Sunt observații în legătură cu titlul Capitolului II altele decât cea formulată de comisie? Nu.

Supun votului dumneavoastră suprimarea din proiect a cuvântului "unităților".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Supun votului dumneavoastră titlul, așa cum rezultă el pentru Capitolul II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat titlul Capitolului II.

Trecem la examinarea art. 4. Există o propunere care privește lit. e) și, în funcție de asta, niște modificări în ceea ce privește, mă rog, ordinea de dispunere a literelor din cuprinsul acestui articol.

Dacă sunt și alte observații?

Aveți. Domnule Șuta, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Vasile Șuta:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunem și susținem de fapt înlocuirea expresiei "inspectorate" de la art.4, lit. b) cu expresia "brigăzi și grupuri".

Motivez. Se stabilește concret nivelul marilor unități și unităților teritoriale, operative de pompieri, adică cel de brigadă, respectiv, de grup, corespondente celor din Ministerul de Interne și din Armată, eliminându-se în felul acesta unele interpretări diferite.

De asemenea, trebuie să avem în vedere, când facem această propunere, că prin decrete ale președintelui României, în 1995 s-au acordat drapelele de luptă la 4 unități teritoriale și se folosește brigada de pompieri Dealul Spirii a capitalei, brigada de pompieri Crișana a județului Bihor, brigada de pompieri Dobrogea a județului Constanța și grupul de pompieri al județului Iași. În multe țări se utilizează denumirea de brigăzi de pompieri - în Anglia, Franța, Olanda, Finlanda, Japonia și în altele.

Din această înlocuire a "inspectoratelor teritoriale" cu expresia "brigăzi și grupuri" se evită modificarea altor reglementări - legi , hotărâri de guvern- și îndeosebi reglementări interne, ordine, regulamente, instrucțiuni, planuri operative de intervenție și altele, în care se folosesc noțiunile de brigăzi și grupuri cunoscute de toate instituțiile și nu numai de instituții, ci și de populație. Deci, propunem înlocuirea "inspectorate" cu "brigăzi și grupuri la litera b)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și partea finală de "pompieri militari" rămâne, da?

 
   

Domnul Vasile Șuta:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. E clar. Dacă mai sunt alte observații? Dacă inițiatorul agrează propunerea sa de amendare. Da. Am reținut-o.

Mai sunt alte observații în legătură cu art.4? Nu sunt.

Atunci, eu vă propun să examinăm lucrurile în ordinea în care apar ele, deci la litera b) unde avem "inspectorate teritoriale de pompieri militari", să scriem "brigăzi și grupuri de pompieri militari".

Supun votului dumneavoastră această amendare a textului de la lit. b).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Vă rog acum să vă uitați în raportul comisiei, la punctul 4, "Muzeul Național al Pompierilor" să fie trecut după lit.g) din proiect și asta antrenează unele schimbări în ceea ce privește numerotarea sau marcarea prin litere.

Dacă sunt observații în legătură cu aceste propuneri pe care le avem la poziția 4 din raportul comisiei? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a introduce "Muzeul Național al Pompierilor" după lit.g) și atunci vom face, dacă veți fi de acord, următoarele modificări: lit. f) devine lit. e), lit, c) devine lit.f). După aceea lit. h) devine "Muzeul Național al Pompierilor" și evident că textul de la lit. h) devine i). Acestea sunt modificările pe care le antrenează această propunere.

Supun votului dumneavoastră această propunere pe care o avem la punctul 4 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere.

Supun votului dumnevoastră art. 4 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat art.4.

Trecem la art. 5. Avem unele propuneri ale comisiei referitoare la alin.1 și la alin. 2, respectiv, ele se găsesc la punctul 5 și 6 din raportul comisiei.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestui art. 5. Nu sunt doritori.

Atunci, vă rog să vă uitați la punctul. 5 din raportul comisiei. Acolo este propunerea privind amendarea textului pe care o conține raportul comisiei.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare pe care o conține raportul comisiei pentru alin. 1 al art.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat amendamentul.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

Cu uanimitate de voturi a fost adoptat alin. 1.

În ceea ce privește alin. 2, avem, în două segmente ale acestui text, propuneri de amendare care se găsesc la punctul 6 din raportul comisiei.

Intrucât nu au fost observații, supun votului aceste propuneri de amendare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentele în cele două locuri ale textului au fost aprobate.

Supun votului alin. 2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat și alin. 2.

Vă supun votului art. 5 în întegul lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art.5 a fost și el aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la discutarea articolului 6. El are două alineate și comisia a cuprins în raportul ei unele propuneri de amendare, referitoare și la alin. 1 și la alin. 2.

Dacă în afară de observațiile și propunerile comisiei mai sunt și alte probleme de ridicate în legătură cu acest articol 6? Nu sunt.

Atunci, vă rog să vă uitați la propunerea de amendare de la punctul 7 pe care le conține raportul comisiei. Vă rog să vă pronunțați asupra acestor amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

Au fost aprobate amendamentele.

Vă supun adoptării alineatul 1 al acestui articol în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu.

A fost aprobat alin. 1.

În ceea ce privește alin. 2 sunt, de asemenea, în două locuri introduse unele elemente de precizare. Este vorba de gradul pe care a trebuit să-l aibă Comandamentul Corpului Pompierilor Militari și o precizare în legătură cu sprijinirea activității lui de către adjuncți.

Supun votului cele două propuneri de amendare a textului alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Au fost aprobate.

Vă rog, acum, să vă pronunțați în legătură cu alin. 2 în întregul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

A fost aprobat alin. 2.

Vă supun votului art. 6 așa cum rezultă el în urma însușirii mai multor amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi art. 6.

Trecem la discutarea art. 7, în privința lui comisia nu a avut nici un fel de sugestii, de propuneri. Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Vă supun votului art. 7 în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat art. 7.

Trecem la examinarea art. 8, dacă vă uitați la punctul 9, din raport, comisia sesizată în fond propune eliminarea acestui articol.

Dacă inițiatorul aderă la această propunere pe care o face comisia sau are altă opinie? Inițiatorul este de acord cu propunerea de eliminare a art.8 din lege?

 
   

Domnul Emil Dumitrescu:

Da, este de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, comisia a putut să scoată, toată treaba este dacă temeiurile care sunt invocate de către comisie stau în picioare și dacă din punctul de vedere al ansamblului legii, propunerea este acceptabilă.

Deci, inițiatorul, sunteți de acord cu eliminarea sau aveți rețineri?

Poftiti aici, domnule secretar de stat! Vă rog să interveniți de aici de la tribună ca să vă poată auzi în condiții optime toți participanții la lucrări.

 
   

Domnul Emil Dumitrescu:

În primul rând, bună ziua, sărut mâna, doamnelor. Noi am căzut de acord cu comisia, dar vreau să vă justific că noi am pus art. 8 în ideea ca să fie mai clar că nu poate sa facă nimic fără respectarea legii și regulamentelor militare. Mă înțelegeți?

Dar dânșii ne-au demonstrat că în ansamblul legii reiese că trebuie să se ghideze după regulamentele și ordinele care există. Deci, suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, este clar.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art. 8 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată cu unanimitate de voturi această propunere pe care o conține raportul comisiei.

Trecem la art. 9. Sigur că vom vedea deciziile noastre referitoare la acest articol și în funcție de asta vom opera probabil numerotările respective.

Se propune ca în virtutea celor spuse mai sus, art.9 să fie numerotat 8 și sunt unele propuneri referitoare la redactarea textului, pe care le aveți în raport la poziția 11. Sunt și alte observații în legătură cu textul art. 9? Nu sunt.

Prima dată vă supun votului propunerea de amendare a textului. Nu mai citesc, aveți fiecare dintre dumneavoastră raprotul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Au fost aprobate amendamentele.

Supun votului dumneavoastră art.9 în ansamblu, și să fiți de acord, dacă îl vom aproba, să fie numerotat ca art. 8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol.

Trecem la următorul articol, și anume art. 10 din proiect. Avem propunerea de renumerotare și, de asemenea, intervenții în ceea ce privește redactarea alin. 1 și 2 și, de asemenea a alin. 3. Dacă în afară de cele 3 observații pe care le avem în raportul comisiei, referitoare la acest articol, mai dorește cineva să ia cuvântul?

Da, vă rog, domnule Baciu Severin.

 
   

Domnul Severin Baciu:

Conform celor votate de noi la art. 4, schimbarea sintagmei "inspectorate" cu "brigăzi și grupuri", vă rog să fiți de acord ca și la acest art. 9, și în continuare, la art. 10, să le schimbăm, ca să nu mai revenim...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Când ajungem acolo. Bun.

Ce să facem? Asta-i legiferarea, dragilor...

Domnul Dinu dorește să intervină.

 
   

Domnul Ion Dinu:

La alin. 2, este adevărat că este un lucru mărunt, dar cred că corect este "se stabilește", pentru că este: "dimensionarea efectivelor și dotării tehnico-materiale". Este conjunctiv. Dacă era "... și doatrea tehnico-materială se stabilesc", aveam plurarul, dar așa "se stabilește". Este mai bună formularea în propunerea inițială a autorului. Deci, "se stabilește".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Pentru că "dimensionarea" se referă și la "efective" și la "dotări".

Observația este corectă.

Sunt alte observații? Nu sunt.

La începutul alin. 1, vom relua formula de la lit. b), și anume: "inspectoratele și brigăzile de pompieri militari...", inspectoratele, brigăzile, da? "Brigăzile și grupurile de pompieri militari", nu mai pune "teritoriale". "Brigăzile și grupurile de pompieri militari". Am suprimat "teritorial", acolo, la început. Mergem pe unitate terminologică și atunci vine la alin. 1, partea inițială: "... brigăzile și grupurile de pompieri militari sunt mari unităti, sau unități destinate..." etc. etc.

Domnule Dinu...

 
   

Domnul Ion Dinu:

După "comandanți" scoatem virgula, pentru că este mai corect așa: "... militari sunt conduse de comandanți, ofițeri de pompieri", că altfel se subînțelege: "... comandanți" - o categorie, "ofițeri" - altă categorie. "Comandanți, ofițeri de pompieri".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Când ajungem acolo, vedem care sunt problemele.

Prima dată deci să lămurim lucrurile legate de amendamentele propuse în mai multe locuri, în cuprinsul alin. 1 al art. 9, fostul art. 10, propus deci a fi numerotat art. 9.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care-l conține raportul comisiei, la care am adăugat adecvarea terminologică în funcție de decizia luată de către noi la art. 4 lit. b), și anume: "brigăzi și grupuri de pompieri militari" în loc de "inspectoratele teritoriale" etc.

Supun votului dumneavoastră propunerile de amendare a textului alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Propunerile de amendare au fost însușite.

Vă supun votului, acum, alin. 1, în ansamblu, așa cum rezultă el.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă/

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În ceea ce privește alin. 2, prima propunere, deci, privind acordul, are dreptate domnul Dinu.

 
   

Domnul Anton Mangiurea (din partea comisiei):

Nu are dreptate!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ba da. Are, pentru că uitați-vă cum scrie aici: "...dimensionarea efectivelor și dotării tehnico-militare ale inspectortelor teritoriale de pompieri trebuie...", trebuie să modificăm însă aici, și să spunem: "... ale brigăzilor și grupurilor de pompieri", da? și rămâne cu această modificare terminologică alin. 2 din proiect, da? Deci, "... ale brigăzilor și grupurilor de pompieri militari se stabilește". Rămâne așa cum este în text.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare, care ține de o decizie a noastră anterioară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat amendamentul.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 10 în ansamblu.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat și alin. 2.

În ceea ce privește alin. 3, la început trebuie să scriem, de asemenea, "... brigăzile și grupurile de pompieri militari" și, mai avem în două locuri, intervenții din partea comisiei. Dacă sunt și alte observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerile de amendare ale acestui text, al alin. 3.

Cine este, vă rog, pentru amendare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Au fost aprobate amendamentele în cele 3 locuri.

Supun votului dumneavoastră alin. 3 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și alin. 3.

În aceste împrejurări, am epuizat problemele legate de art. 10. Să fiți de acord să-l numerotăm art. 9 și să ne pronunțăm asupra lui în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Da. Eu am greșit aici, pentru că mai era un alineat, alin. 4. Revin.

Vă rog să vă uitați la pct. 16 din raportul comisiei, avem deci textul unui alineat nou: " ... marile unități și unitățile de pompieri au drapel de luptă". N-au fost observații în legătură cu această propunere, de a introduce un alineat nou. Vă supun votului acest text.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest alineat nou, alin. 4, la art. 10, propus a deveni art. 9.

Supun votului dumneavoastră articolul în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol.

Trecem la art. 11. Dacă va fi adoptat, se propune să fie numerotat art. 10 și avem o propunere de amendare a art. 10, evident că noi va mai trebui să operăm însă o modificare, pentru care se face trimitere la "comandantul Inspectoratului teritorial de pompieri".

Aici rog comisia să ne spună dacă mergem pe sintagma "brigăzii și..."

De la comisie:

Numai "brigăzii".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Numai "brigăzii", da?

"Din ordinul comandantului Brigăzii de pompieri militari", da? Bun. Aceasta este propunerea de amendare a textului, care decurge dintr-o decizie, a noastră, anterioară.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare, împreună cu cea care o conține raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Au fost aprobate cele două amendamente, care privesc acest articol și, dacă nu sunt alte observații, vă supun votului, articolul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat art. 11. El va deveni art. 10.

Trecem la art. 12, se propune ca, dacă va fi adoptat, să fie numerotat art. 11 și avem unele propuneri de amendare a textului în raportul comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Sunt propuneri de amendare în 4 locuri. Vi le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Au fost aprobate amendamentele propuse de comisie.

Supun votului dumneavoastră textul articolului în ansamblu și propunerea ca, în eventualitatea adoptării lui, să fie numerotat 11 acest articol.

Cine este pentru aprobarea textului? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și trecem la discutarea art. 13, inițial. Dacă va fi aprobat, evident că va trebui să facem renumerotarea respectivă. Dar, prima dată, dacă sunt observații în legătură cu conținutul art. 13? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul acestui articol, așa cum figurează el în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 14, dacă-l vom aproba va fi numerotat art. 13. Comisia nu a avut în legătură cu acest articol nici un fel de sugestii, propuneri. Vă consult dacă dumneavoastră doriți să luați cuvântul? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră acest articol în redactarea din proiect. Dacă va fi aprobat, îl numerotăm art. 13.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol.

Trecem la art. 15, este format din două alineate.Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text, în redactarea din proiect, iar dacă-l vom aproba, îl vom numerota art. 14.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiului exprimat.

Articolul 16, în numerotarea inițială din text. Comisia nu a avut în privința lui nici un fel de obiecție. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră art. 16 în redactarea din proiect, dacă va fi adoptat, vom opera adecvarea în materie de renumerotare.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat. Îl numerotăm art. 15.

Articolul 17. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră acest articol, deci cu textul din proiectul de lege, dacă-l vom aproba, evident că-l vom renumerota, va deveni art. 16.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și devine art. 16.

Articolul 18, dacă în legătură cu textul lui dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră textul acestui articol, iar aprobarea lui antrenează în mod necesar și renumerotarea.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat. Îl numerotăm art. 17.

Trecem la art. 19, dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu el? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră art. 19 în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat. Îl numerotăm art. 18.

Trecem la Cap. III. Avem propunere de suprimare a cuvăntului "unități" și va fi: "... Atribuțiile corpului pompierilor militari". Astfel se propune să sune titlul Cap. III. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru aprobarea suprimării cuvântului "unităților"? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Vă rog să vă pronunțați asupra titlului Cap. III, așa cum rezultă.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și titlul acestui capitol.

Trecem la discutarea art. 19. Vă rog să vedeți o seamă de propuneri pe care le conține raportul comisiei, de la pct. 24. Sunt mai multe lucruri aici, pe care le propune comisia.

De la comisie:

S-a reformulat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Evident. Supun votului dumneavoastră modificarea textului de la lit. a), așa cum figurează în raportul comisiei.

Cine este, vă rog , pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat această propunere de amendare, care privește deci, două pasaje din textul de la lit. a).

La lit. b), avem textul comisiei și vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru adoptarea textului de la lit. b), în formularea comisiei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere.

Textul de la lit. c) are unele modificări redacționale față de textul din proiect. Sunt observații în legătură cu textul lit. c)? Nu sunt. Vi-l supun votului în redactarea din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la lit. c).

Sunt mai multe modificări în ceea ce privește textul de la lit. d). Avem în 3 locuri, în 3 segmente ale acestui text, propuneri de amendare. Vă rog să vă uitați la propunerile pe care le conține raportul, pentru că am să vă rog să vă uitați prima dată asupra propunerii de amendare.

Cine este pentru aprobarea amendării textului de la lit. b)? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Amendamentele au fost aprobate.

Vă cer votul în legătură cu textul de la lit. d), în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Doreați să interveniți? La lit. d)? Vă rog...

Haideți să ne înțelegem: atunci când aveți observații, vă rog să solicitați cuvântul înainte de a supune la vot, da? Vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Ionel Crăciun:

Vă propunem renunțarea la expresia "prezentei", întrucât regulile și măsurile de prevenire și stingere a incendiilor se emit, potrivit prevederilor acestei legi, a Legii nr. 10 privind siguranța în construcții, a Legii privind apărarea împotriva incendiilor și a altor legi. Deci, "... elaborate potrivit legii", v-am propune noi.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Unde este asta? La litera d)? Deci, noi avem, în text, așa: " ... avizează regulile și măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, cuprinse în norme, normative, standarde și alte prescripții tehnice, elaborate potrivit legii", nu "prezentei legi", să suprimăm deci "prezentei", da? Restul textului rămâne așa cum este, da? Bun. Pentru că, așa cum a arătat și domnul general, mai sunt și alte reglementări care au tangență cu problematica respectivă. Bun, și atunci, să suprimăm deci, "prezente" și să rămână "... potrivit legii". Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a textului de la lit. d).

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit. d), în ansamblu.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Textul de la lit. e) are unele modificări față de cel din proiectul de lege, în sensul că se suprimă, formularea "își dă acordul asupra", "...elaborează condiții tehnice generale obligatorii la proiectarea, omologarea și executarea în țară a autospecialelor", dar sunt mai multe lucruri care sunt eliminate, în fine. Supun votului dumneavoastră redactarea textului de la lit. d), pe care o propune comisia.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul de la lit. e).

Trecem la textul de la lit. f). În privința lui avem modificări față de textul din proiect. Dacă sunt ceva observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea pe care o propune comisia sesizată în fond.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul de la lit. f).

Avem textul de la lit. g), și el diferă fața de ceea ce avem în proiect. Dacă sunt observații față de acest text? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul de la lit. g), în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la lit. g).

Textul de la lit. h). Are și el unele modificări, le puteți observa. Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la lit. h).

Trecem la examinarea textului de la lit. i). Sunt observații în legătură cu propunerile comisiei? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text, așa cum figurează el în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul de la lit. i).

Textul de la lit. j). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului în redactarea pe care ne-a propus-o comisia.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Unanimitate de voturi a întrunit și textul acestei litere și a fost aprobat.

Textul de la lit. k). Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Vi-l supun aprobării, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În continuare, textul de la lit. l). Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Unanimitate de voturi a întrunit textul aferent lit. l) și a fost aprobat.

Textul de la lit. m) are, de asemenea, o seamă de intervenții ale comisiei. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun aprobării în redactarea propusă de conmisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Textul de la lit. n). Vă rog să vă uitați la el, și aici comisia a intervenit în redactarea lui. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit. o). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun aprobării, așa cum figurează în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit. p). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost aprobat.

Textul de la lit. r). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului în redactarea pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Vă rog să vă pronunțați asupra articolului în ansamblu. Este vorba deci despre art. 20, propus a deveni art. 19.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat art. 20. Îl numerotăm art. 19.

Trecem la discutarea propunerii pe care o aveți la pct. 25 din raport, și anume aceea care propune un nou articol, care, dacă va fi aprobat, urmează a-l numerota ca art. 20. Dumneavoastră aveți textul acestui articol, are o parte inițială și, după aceea, este și restructurat pe mai multe litere. Dacă în legătură cu acest articol dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori. Bun.

Vă supun, prima dată, votului, textul de la lit. a).

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Unanimitate de voturi.

Textul lit. a) a fost aprob at.

Textul de la lit. b). Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la c). Sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul aferent lit. c).

Lit. d).

Sunt observații în legătură cu el? Nu. Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și textul acestei litere.

Textul de la lit. e). Dacă sunt observații referitoare la el? Nu sunt. Vi-l supun aprobării, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el.

Textul de la lit. f). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun aprobării, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit. g). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în raportul comisiei sesizată în fond.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nici o abținere.

A fost aprobat și textul acestei litere.

Trecem la examinarea textului de la lit. h). Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Textul de la lit. i). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și acest text a întrunit unanimitate de voturi și a fost aprobat.

Textul de la lit. j). Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri, și textul de la lit. j) a fost aprobat cu unanimitate sufragiilor exprimate.

Textul de la lit. k). Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun aprobării, în formularea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și acest text a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost aprobat.

Textul de la lit. l). Dacă sunt observații referitoare la acest text? Nu sunt. Vă rog să-l votați, în redactarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost aprobat și textul de la lit. l).

Acum, vă rog să interveniți, domnule general, în legătură cu preambulul acestui articol.

 
   

Domnul Ionel Crăciun:

Pe cale de consecință, vă adresez rugămintea să începem articolul astfel: "Brigăzile și grupurile de pompieri militari au următoarele atribuții principale..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Supun votului dumneavoastră această propunere, care decurge dintr-o decizie a noastră anterioară.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și preambulul acestui articol.

Vă supun votului acum articolul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Textul art. 20 a fost aprobat.

Trecem la examinarea art. 21.

Dacă vă uitați la pct. 26 din raportul comisiei, veți vedea o propunere referitoare la alin. 2 al acestui articol. Vă consult dacă sunt și alte observații în legătură cu textul art. 21? Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Crăciun:

Am onoarea de a vă adresa rugămintea de a examina următoarele idei și propuneri: la lit. c), să se adauge "activități specifice de formare, pregătire, specializare și atestare în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor a personalului din afara corpului pompierilor militari, precum și verificări documentații și la fața locului".

Motivație: conform reglementărilor în vigoare, pompierii profesioniști trebuie să facă o pregătire adecvată și să fie atestați. În prezent, nu există instituții pentru pregătirea specifică a pompierilor civili și a altor specialiști de la agenții economici și alte persoane juridice. Efectuarea activităților respective implică costuri care nu pot fi suportate din bugetul Corpului Pompierilor Militari și trebuie recuperate de la beneficiari.

Tot în acest sens, la alineatul ultim, vă propunem: "Veniturile nete încasate din prestațiile prevăzute la alin. 1, precum și cele din compensarea consumurilor de mijloace de intervenție să rămână la dispoziție ș.a.m.d.", cum este prevăzut în text.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să-mi dați formularea acestor propuneri de amendare, la locurile respective.

La lit. c), noi avem următorul text: "consultații, asistență tehnică de specialitate și studii privind protecția împotriva incendiilor", după care să completăm cu următorul text: "activități specifice de formare, pregătire, specializare și atestare în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor a personalului din afara corpului pompierilor militari; verificări documentații și la fața locului." Aici nu prea este românește, haideți să modificăm: "verificări ale documentațiilor, precum și verificări la fața locului". Repetăm, nu avem ce face, dar mai bine să scriem românește.

Doamnelor și domnilor,

După textul de la lit. c) punem punct și virgulă, după care urmează texte pe care le vom separa în două locuri, tot prin punct și virgulă: "activități specifice de formare, pregătire, specializare și atestare în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor personalului din afara corpului pompierilor militari; verificări ale documentațiilor, precum și verificări la fața locului", acestea sunt elementele care se propun a fi adăugate după textul pe care îl avem noi la lit. c), în proiectul de lege.

Întreb comisia dacă agreează aceste propuneri? Da.

Sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt. Supun votului această propunere de amendare a textului de la lit.c.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată amendarea textului de la lit. c).

Mai era o propunere a comisiei, în legătură cu alin. 2. Și inițiatorul a făcut o propunere.

Domnule general, dumneavoastră ați propus așa: la alin. 2, noi avem următorul text - "Veniturile nete încasate din prestațiile prevăzute la alin. 1 rămân la dispoziția unităților prestatoare, ca venituri extrabugetare pentru acoperirea cheltuielilor de investiții, întreținere și dotare" și ați spus dumneavoastră "precum și". Ei, nu știu...

 
   

Domnul Ionel Crăciun:

"Veniturile nete încasate din prestațiile prevăzute la alin. 1, precum și cele din compensarea contravalorii consumurilor la intervenții rămân la dispoziția..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

" Veniturile nete încasate din prestațiile prevăzute la alin. 1, precum și cele din compensarea contravalorii consumurilor în cazurile de intervenții rămân la dispoziția unităților prestatoare etc. etc.", textul rămâne cum îl avem în propunerea comisiei.

Comisia agreează această propunere de amendare? Da.

Supun votului această propunere de amendare, la alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Această propunere de amendare a fost aprobată.

Vă supun votului textul alin. 2, așa cum rezultă el.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nici o abținere.

A fost aprobat și textul alin. 2.

Vă supun votului art. 21, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Textul art. 21 a fost aprobat.

Trecem la discutarea art.22.

Comisia nu a avut observații față de textul pe care îl conține proiectul. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului art. 22, în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și textul art. 22.

Cap. IV, titlul: "Drepturi și obligații".

Dacă sunt observații în legătură cu titlul acestui capitol? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Titlul Cap. IV a fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 23.

Noi avem aici unele observații in legătură cu partea de debut a acestui articol și, apoi ,dacă vă uitați la diferite poziții care urmează în raportul comisiei, sunt propuneri în legătură cu textele aferente diferitelor litere din cuprinsul alin. 1. După aceea, mai avem o propunere de amendare în legătură cu alin. 2. Cam atât este de examinat în legătură cu acest art. 23.

Dacă în ce privește partea de început a alin. 1 al acestui articol, care constituie obiect de amendare din partea comisiei, mai dorește cineva să facă și alte observații? Nu sunt doritori.

Vă supun votului propunerile de amendare pe care le conține raportul comisiei la pct. 27.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Au fost aprobate.

Dacă sunt observații in legătură cu textul de la lit. a)? Nu sunt. Îl supun aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Textul de la lit. b) nu a avut nici un fel de sugestii de modificare din partea comsiei. Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în proiecutul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În ceea ce privește textul de la lit. c), vă rog să vă uitați la pct. 28 din raport, este o propunere privind amendarea lui, spre partea finală. Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră prima dată propunerea de amendare pe care o face comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Propunerea de amendare a fost aprobată.

Vă supun votului textul lit. c), în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și textul de la lit. c).

Vă rog să vă uitați la următorul punct din raportul comisiei, 29. Acolo sunt unele propuneri referitoare la amendarea textului de la lit. e). Sunt și alte observații în legătură cu textul acestei litere? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de amendare pe care o face comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Propunerea de amendare a fost aprobată.

Supun votului lit. e), în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost adoptat și textul de la lit. e).

Textul de la lit. g).

Aveți unele propuneri în ceea ce privește redactarea acestui text, dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de redactare a acestui text formulată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul aferent lit. g).

Textul de la lit. h) are și el o anumită modificare redacțională, pe care o face comisia. Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare pe care o conține raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Vă rog, acum, votul asupra textului de la lit. h, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și textul acestei litere.

Textul de la lit. i) conține și el unele propuneri pe care le formulează comisia. Sunt și alte observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea comisiei privind amendarea textului de la lit. i).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Textul de la lit. i) a fost aprobat.

Trecem la examinarea textului de la lit. k). Avem o propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei, pct. 33. Sunt și alte observații în legătură cu acest text? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare formulată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Această propunere de amendare a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit. k), în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el.

Avem o propunere de amendare a textului de la lit. o), pct. 34 din raportul comisiei. Sunt și alte observații în legătură cu textul acestei litere? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de amendare formulată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit. o), în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și textul aferent lit. o).

Mai avem textul de la lit. d), vă rog să vă uitați în proiect.

În primul rând, cine este pentru adoptarea lui, așa cum figurează în proiect? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Următorul text, pe care nu l-am examinat, fiind luat de iureșul amendamentelor comisiei, este cel de la lit. f). Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și textul acesta a fost aprobat.

Textul de la lit. j).

Sunt observații in legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit. l).

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost aprobat.

Textul de la lit. m).

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Textul de la lit. n). Vă rog să fiți de acord, dacă îl vom aproba, să nu avem două alineate în cuprinsul acestei litere, ci două teze.

Cu această observație, supun votului textul de la lit. n).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Textul de la lit. n) a fost aprobat.

Trebuie să luăm în discuție textul de la lit. p).

Dacă sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest text.

Acum, într-adevăr, ne putem pronunța asupra alin. 1 al art. 23.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În legătură cu textul de la alin. 2, vă rog să vă uitați la pct. 35 din raportul comisiei, pag. 19. Acolo e ste o propunere de înlocuire a unui segment de text cu cuvântul "legale", restul lucrurilor rămân așa cum sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Propunerea de amendare a fost aprobată.

Vă supun votului alin. 2 al art. 23.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Această propunere a fost aprobată.

Ne putem pronunța asupra art. 23, în întregul lui.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Art. 24.

Nu au fost observații din partea comisiei. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului art. 24, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Și acest text a fost aprobat.

Art. 25.

Dacă sunt observații? Comisia nu a avut propuneri pe marginea lui. Nu sunt. Vi-l supun votului, în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Art. 26.

Vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Baciu Severin:

Când am prezentat legea, am spus că prevederile art. 26, 27, 28 și 29 sunt cuprinse în Legea privind Statutul ofițerilor și cadrelor militare, și atunci, vă propun eliminarea acestor articole.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poftiți, domnule Șuta.

 
   

Domnul Vasile Șuta:

Domnule președinte,

Să dăm cuvântul inițiatorilor, nu știu dacă aceste articole acoperă toată problematica Legii Statutului cadrelor militare. Eu vă dau un exemplu: art. 26 din legea dumneavoastră spune: "personalul militar și civil din unitățile militare de pompieri" și mai sunt asemenea articole.

Gâdiți-vă bine, mai bine îl reexaminăm la comisie și facem o treabă bună. Dacă renunțăm la articolele acestea, nu știu dacă Legea Statutului cadrelor militare acoperă conținutul din cele patru articole, aceasta este toată problema.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că noi am fi dorit să terminăm această lege astăzi, chiar în timpul care a mai rămas, însă art. 28, 29 și 30 sunt articole asupra cărora, după părerea mea, comisia va trebui să se aplece cu atenție, împreună cu inițiatorul, fiindcă, vă reamintesc, un conținut asemănător a produs ieri, în această aulă, dispute deosebite. Ele trebuie analizate, și dacă se regăsesc în statut, este bine să nu apară în lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Care este opinia inițiatorilor ?

Domnul secretar de stat Emil Dumitrescu. Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Emil Dumitrescu:

Părerea mea este că domnul deputat, care a intervenit la art.26, are perfectă dreptate pentru faptul că între militarii în termen și cei care desfășoară activitatea în cadrul pompierilor militari este o deosebire mare, în sensul că la un incendiu de o proporție mai mare îl iei și pe civil la incendiu.

Deci, ar fi o greșeală din partea noastră ca aceste persoane care participă la stingerea unui incendiu să nu se bucure de niște drepturi prevăzute prin lege.

Deci, eu zic, la comisie, să discutăm cele trei... într-adevăr multe sunt și în statutul cadrelor militare, dar unele nu se găsesc aici.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, mai aveam o chestiune pe care am spus-o la comisie. Vin înapoi la art.6, când se spune că trebuie să fie comandantul grupurilor numai cel care este general. Gândiți-vă la chestiunea aceasta pentru că a apărut în statutul cadrelor militare că de la colonel la general se dă examen. Deci, nu se poate numi o persoană care este foarte bună comandantul pompierilor, fiindcă nu are gradul de general.

 
   

Domnul Anton Marin Mangiurea (din loja comisiei):

Să dea examen !

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule secretar de stat, vă propun următorul lucru: în legătură cu art.6 noi nu mai putem reveni. Problema însă poate fi discutată la Senat și rog inițiatorii ca, atunci când va fi examinată problema, să ofere întreaga informație pentru judecarea lucrurilor și a implicațiilor pe care le antrenează o soluție sau alta. Dacă vor fi deosebiri, va avea loc pe urmă medierea și vom putea rezolva lucrurile. În legătură însă cu art.26, 27, 28 și 29 eu cred că este înțelept să procedăm așa cum s-a sugerat aici, respectiv să rugăm comisia care a analizat în fond, mâine, cu aceste texte și cu textul legii privind statutul cadrelor militare, să examineze și să vadă, în funcție de aceasta, dacă au legitimitate să rămână în aceasta lege sau nu. Dacă vor rămâne, să vedem sub ce formă ș.a.m.d. Oricum, nu se poate termina această lege astăzi. Noi continuăm cu examinarea art.30. Deci, art. 26, 27, 28 și 29 care sunt legate între ele să fim de acord să mai constituie obiect de analiză și evaluare din partea comisiei, da ?

Comisia:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai este o problemă. În raport avem un alineat 3 nou la art. 28. Să examineze comisia și aceasta și în ansamblu vom examina și ne vom pronunța asupra acestor articole.

Trecem la art.30. În privința acestui articol, avem la pct.38 o modificare pe care o conține raportul comisiei.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere de amendare ? Nu sunt.

Vă rog să vă uitați la pct.38 din raportul comisiei. Vă supun votului propunerea de amendare a textului art.30.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat acest amendament.

Vă supun acum votului art.30 în ansamblu.

Cine este,vă rog, pentru aprobarea lui ?

Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat acest text.

Trecem la discutarea art.31. Sunt unele propuneri ale comisiei referitoare la alin.2 al acestui articol. Aveți această propunere la pct.39 din raport, pag.21. Este vorba de amendarea părții finale.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei de amendare a alin. 2 ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, textul alin.1 al art.31.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

În ceea ce privește alin.2, deci la pct. 39 din raport, propunerea de amendare a comisiei referitoare la partea finală a textului, prin adăugarea sintagmei: "în condițiile legii"

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt.

A fost aprobată această amendarae.

Supun votului dumneavoastră alin.2 al art.31.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat textul alin.2.

Vă supun votului art.31, în ansamblu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat textul art. 31.

Vă rog să vă uitați la pct.40 din raportul comisiei. Se propune un articol nou de către comisie, 32. Redactarea acestui articol figurează la respectiva poziție.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a introduce un articol nou, 32, având textul pe care l-a redactat comisia.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și textul acestui articol.

 
Constituire comisie de mediere la Legea privind serviciile poștale  

Vă propun să fiți de acord să mai examinăm o singură chestiune în această parte finală a lucrărilor noastre, și anume este vorba de necesitatea de a institui o comisie de mediere la proiectul de Lege privind serviciile poștale. Avem următoarele propuneri de candidați, făcute de grupurile parlamentare:

Domnul deputat Ioan Bivolaru - grupul parlamentar PDSR;

Domnul deputat Petre Naidin - grupul parlamentar PDSR;

Domnul deputat Petre Petrică- grupul parlamentar PDSR;

Domnul deputat Radu Alexandru Dumitru - grupul parlamentar PD;

Domnul deputat Barbu Pițigoi - grupul parlamentar PNȚCD + PER;

Domnul deputat Mihnea Ioniță - grupul parlamentar PL’93 + PAC;

Domnul deputat Varujan Vosganian - grupul parlamentar al minorităților naționale.

Dacă în legătură cu aceste candidaturi privind componența Comisiei de mediere la proiectul Legii serviciilor poștale sunt observații ? Nu sunt.

Vă supun aprobării candidaturile pe care le-am citit.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva ? Nu sunt.

Comisia de mediere a fost aprobată în configurația pe care am citit-o puțin mai înainte.

Doamnelor și domnilor deputați, nu mai avem timp să trecem la următorul capitol, cap.V, din acest proiect de lege. Mâine este prevăzută activitate în comisii și ne revedem deci în plen, joi la ora 8,30 când vom continua dezbaterea acestui proiect de lege.

Lucrările s-au terminat la ora 16,26.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 2 decembrie 2020, 2:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro