Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/18-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-05-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Ședința a început la ora 17,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și László Borbély, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților cu anunțul tradițional privind prezența. Din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența 252, fiind absenți 91, dintre care 25 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege aufost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2002 pentru modificarea Legii nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodărire comunală, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru respingeea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de apărare, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între Guvernul român și Guvernul macedonean pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 12 iunie 2000, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, adoptat de Senat în ședința din 28 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 7 iunie 2002.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 7 iunie 2002.

9. Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Zărnești, inițiată de domnul deputat Vasile Bran.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, o să vă prezint nota cu legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curții Constituționale:

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorire publică externă a României pentru anul 2002.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2002 pentru modificaea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art.35 din Legea cetățeniei române nr.21/1991, republicată.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetățenilor și a altor persoane, semnat la București la 10 decembrie 2001.

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București-Otopeni.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.182/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

- Legea privind înființarea Universității "Constantin Brâncoveanu" din Pitești.

- Legea privind înființarea Universității "Nicolae Titulescu" din București.

- Legea privind înființarea Universității de Vest "Vasile Goldiș" din Arad.

- Legea privind înființarea Universității "George Bacovia" din Bacău.

- Legea privind înființarea Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București.

- Legea privind înființarea Universității "Titu Maiorescu" din București.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2000 privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime care utilizează porturile românești sau care navighează în apele naționale.

- Legea pentru modificarea și completarea Legii partidelor politice nr.27/1996.

- Legea pentru modificarea alin.1 al art.103 din Legea administrației publice locale nr.215/2001.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/2001 privind unele măsuri pentru redresarea economico-financiară a Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice Termoelectrica S.A.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2001 pentru scutirea de la plata obligațiilor bugetare aferente minelor și carierelor închise, aflate în conservare.

- Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2001 pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.180/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Națională "Tutunul Românesc" S.A.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.176/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2001 pentru modificarea art.13 din Ordonanța Guvernului nr.75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Aș ruga presa, inclusiv televiziunea, să se conformeze regulilor care există. Imaginile se iau la începutul ședinței, după care încetează mișcarea prin sală pentru a nu deranja lucrările Camerei Deputaților. Puteți rămâne într-un loc anume și de acolo să pozați ce dorește redacția dumneavoastră.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată.

O cerere organizatorică: grupul U.D.M.R. solicită înlocuirea domnului deputat Tamás Sándor, numit în Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 cu domnul deputat Kelemen Atilla.

Dacă sunteți de acord cu această înlocuire. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase.

Trecem la actele normative înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase.

Pct.1 din raportul de mediere. Textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3. Textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.4. Tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Camerei Deputaților. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct.6, tot textul Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Parcurgând textele raportului de mediere, urmează să supunem votului final acest raport. Legea are caracter ordinar conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitate s-a votat raportul de mediere.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței 38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității.

Pct.1, textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.2 și 3, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.4, 5 și 6, tot textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.8, 9, 10, 11 și 12, tot textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.13, 14, 15, 16 și 17 de la pag.4, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.18, 19, 20, 21, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

De la pct.22 până la pct.30, în toate cazurile, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.31-36, tot textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.38, 39, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.39-44, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.45-50, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.51 și 52, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.53-56, textele Camerei Deputaților. Aceeași soluție.

Pct.57-60, textele Camerei Deputaților.

Pct.61-64, textele Camerei Deputaților.

Pct.65-69, textele Camerei Deputaților.

Pct.70-71, la fel, aceeași soluție.

Pct.72-74, textele Camerei Deputaților.

Pct.75-78, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.79-82, textele Camerei Deputaților.

Pct.83-86, tot variantele Camerei Deputaților.

Pct.87-91, de asemenea, variantele Camerei Deputaților.

Pct.92-94, variantele Camerei Deputaților.

Pct.95-97, variantele Camerei Deputaților.

Pct.98, tot variantele Camerei Deputaților.

Iată un raport de mediere consistent, unde comisia de mediere a dat dreptate în unanimitate variantei noastre, a Camerei Deputaților.

Parcurgând textele raportului, urmează să supunem votului dumneavoastră final raportul în întregime. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.168/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2002.

Un singur punct are acest raport. Caracterul legii.

Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Chiar dacă raportul a avut doar un singur punct, trebuie să supun încă o dată votului dumneavoastră de data aceasta raportul în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a vota raportul de medire.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce deține în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

La pct.1, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat pct.3.

Pct.4, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând textele acestui raport, supun votului dumneavoastră final raportul, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

S-a aprobat cu un vot împotrivă.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea de soiuri de plante.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul de la pct.5. Text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ultimul punct, pct.9, ni se propune tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând textele raportului, supunem votului dumneavoastră final raportul în întregime în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor (amânarea votului final)

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Cine prezintă din partea Guvernului acest proiect? Domnul ministru Fleșariu.

 

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un obiectiv major al programului de guvernare pe perioada 2001-2004, acceptat de Parlament, îl constituie demilitarizarea treptată a unor activități și realizarea acestora de către servicii publice comunitare aflate în subordinea autorităților administrației publice locale.

În acest sens, într-o primă fază, a fost aprobată Ordonanța de urgență nr.291 de la sfârșitul anului 2000, prin care s-a prevăzut înființara Inspectoratului Național pentru Evidența Informatizată a Persoanei, ca organ de specialitate al administrației publice centrale. La nivel local, vor fi create, în subordinea consiliilor locale și județene, servicii comunitare care vor prelua de la Ministerul de Interne activitatea de eliberare a cărților de identitate, a permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare, întocmirea listelor electorale și eliberarea cărților de alegător.

Se dorește încheierea cât mai urgentă a acțiunii de preschimbare a actualelor buletine de identitate și de eliberare a cărților de alegător. Fac precizarea că, până în prezent, din circa 17 milioane de cărți de alegători au fost eliberate celor îndreptățiți circa 2 milioane.

Ordonanța nr.84 din anul 2001 a fost emisă în temeiul legii de abilitare și ea urmărește tocmai crearea în concret a serviciilor publice descentralizate privind aceste activități.

Față de cele prezentate, vă rog să aprobați ordonanța în forma venită de la Senat, Cameră care a aprobat-o. Precizez că suntem de acord cu amendamentele formualte în raportul întocmit de Comisia de administrație publică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Reprezentanții comisiei sesizate în fond.

Poftiți, domnule deputat, prezentați raportul.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Comisia a avut în vedere la întocmirea raportului avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de Lege a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, în ședința din 12 martie 2002 și îl prezentăm plenului pentru a fi adoptat cu amendamentele admise în ședința menționată a comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Poftiți. Comisia este omnipotentă: prezintă și raportul și este prezentă și la dezbaterile generale.

 
 

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima dată în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, am avut un amendament de principiu, deoarece aici este vorba de fapt de două ordonanțe, două legi care privesc punerea în aplicare a programului de guvernare, și anume descentralizarea acestor servicii comunitare, respectiv serviciile de pașapoarte. Deci e vorba de Ordonanța nr.83/2001 care se referă la descentralizarea serviciului de pașapoarte și trecerea de la Ministerul de Interne la Ministerul Administrației Publice Locale, respectiv Ordonanța 84/2001 care se referă la aceste servicii comunitare despre care este vorba.

Nu știm din care motive comisia a înaintat doar una dintre aceste proiecte în fața plenului. Eu consider, și fac și această propunere către dumneavoastră, ca să discutăm împreună aceste două ordonanțe pentru că au anumite conexiuni.

În cazul că nu se discută împreună, atunci eu aș susține amendamentele mele propuse la această ordonanță, la punctele respecive, dar eu cred că discuția este în fond, și propunerea mea vizează înglobarea Ordonanței 83/2001 în textul Ordonanței nr.84/2001, și anume să se formeze un sistem unitar de bază de date și aceste servicii comunitare să fie rezolvate într-o singură structură. Și la susținerea acestui amendament de fond, bineînțeles, sunt o serie de argumente mai mult financiare, dar și principiale, deoarece funcționează mult mai bine într-un sistem unitar acest serviciu, respectiv aceste servicii comunitare descentralizate.

Domnule președinte, prima propunere a mea ar fi ca să discutăm cele două ordonanțe împreună și dacă plenul Camerei acceptă această propunere atunci aș trece la formularea propunerilor concrete.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu mai poate plenul Camerei să facă ceea ce propuneți dumneavoastră pentru că Ordonanța nr.83 a fost deja dezbătută săptămâna trecută.

Poftiți, domnule vicepreședinte Duvăz.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că reorganizarea sistemului de evidența populației prin transferul către autoritățile locale este nu numai o necesitate impusă de traseul nostru și dorința noastră de aderare la Uniunea Europeană, dar o necesitate impusă de modernizarea societății românești.

Cred că această temă a fost abordată în măsura în care a fost posibil și recunosc că mă simt confortabil în momentul în care chiar inițiatorul spune că a acceptat toate amendamentele propuse de Comisia de administrație.

Totuși, vreau să menționez aici, în faza aceasta de dezbateri generale, că lucrurile sunt doar un pas mic spre această descentralizare și transmitere către autoritățile publice locale a unei serii de fapt de servicii care trebuiesc trecute direct în subordinea comunităților locale, a autorităților locale.

Cred că acest prim pas va trebui completat prin reorganizarea Ministerului de Interne, un lucru despre care se vorbește de mult în România, dar, din păcate, nu s-au făcut pași semnificativi și nici în această guvernare, chiar dacă această legislație, repet, așa cum este propusă astăzi, face un pas spre descentralizare, deci spre ceea ce spunem toți, subsidiaritatea pe care o dorim să se instaleze ca principiu și în administrația românească.

Un minister de interne corecrt organizat ar fi avut el însuși în directă responsabilitate problema autorităților locale, administrațiilor locale, a prefecturilor și atunci toate tensiunile și neclaritățile inevitabile care au rămas în cadrul acestei reorganizări a evidenței populației între, pe de o parte, Ministerul de Interne, care sigur că nu poate renunța în mod obiectiv, eu nu vorbesc aici și de partea subiectivă a lucrurilor, la o serie de date pe care le stochează și administrația publică care la urma urmei trebuie să dețină aceste date ca să poată să țină o evidență corectă, acest lucru ar fi fost depășit.

Să sperăm că, în perspectivă, acest minister de interne va deveni ceea ce în toată luma civilizată este un minister de interne și nu un minister al poliției și că acest pas deschide de fapt acest drum, acest pas pe care-l facem astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-un fel, o parte dintre ideile pe care intenționam să le supun atenției dumneavoastră au fost subliniate de antevorbitor, pentru că și eu am sesizat necesitatea obiectivă de demilitarizare a unor servicii care sunt de interes public, lucru care este de altfel cerut și ca o condiție expresă pentru integrarea noastră în structurile europene.

Pe de altă parte, și eu deplgând faptul că nici până la această oră nu s-au făcut pași concreți și serioși pe linia transformării Ministerului de Interne în ceea ce a fost el în tradiția românească, respectiv un minister în subordinea căruia să se regăsească și structurile administrației publice locale.

Eu nu neg necesitatea realizării unei asemenea treceri, a unei asemenea reorganizări, dacă vreți, a serviciilor publice comunitare de evidența persoanelor, dar consider că este doar o jumătate de măsură pentru că se rupe un sistem centralizat foarte bine pus la punct în care și aspectele care țin de problemele de eliberare de documente de evidența populației și cele care țin de o serie de certificate de înmatriculare și așa mai departe, sunt trecute în competența organelor locale. Rămâne însă în continuare eliberarea pașapoartelor, ruptă de aceeași competență.

O chestiune pe care n-am regăsit-o, poate că n-am citit suficient de clar și atent acest document, este în competența cui revine eliberarea cazierului personal, pentru că nu dețin din textul acestui document ca problematica acestui cazier să revină acelorași instituții cărora le încredințăm spre soluționare problema evidenței populației, respectiv a evidenței persoanelor.

Sper să mă lămurească inițiatorul sau comisia de specialitate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Coifan!

 
 

Domnul Gheorghe Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm astăzi un proiect de lege care este important. El este un pas spre descentralizare, dar în realitate, în spatele acestei tendințe firești, se ascunde o acumulare de competențe la proaspăt devenitul megaminister, cel care este al administrației publice locale. Colegii mei au atras atenția că ar fi fost util ca să discutăm cele două ordonanțe împreună pentru că, în fapt, o bază de date unitară care este baza de evidență informatizată a persoanei și care se găsea până mai acum în subordinea Ministerului de Interne, va fi fragmentată.

Prin urmare, credem că este imperios necesar ca să analizăm și consecințele practice ale acestei descentralizări, pentru că de demilitarizare nu poate fi vorba din moment ce primarul nu poate să-și exercite o competență elementară dată prin Legea 215, și anume aceea de asigurare a ordinii și pazei în localitatea pe care o gestionează.

Prin urmare, credem că este important să prezinte Ministerul de Interne, în cât mai scurt timp, care este strategia de descentralizare și de demilitarizare, așa cum trebuie să fie ea gândită pentru integrarea în structurile Euroatlantice. Ne vom susține în continuare amendamentele care au fost respinse în comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Domnule ministru Fleșariu, dacă credeți că este nevoie să faceți vreo precizare cu privire la problemele care s-au ridicat? Vi s-au pus niște întrebări, domnul Damian Brudașca, dacă nu mă înșel...

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Cât privește cazierul judiciar, urmează să încheie un protocol între noi și Ministerul de Interne, privitor la preluarea acestor activități. Deocamdată ne gândim ca eliberarea cazierului judiciar să rămână în continuare la organele de cercetare penală, așa cum este și normal, cum este și corect. Pentru etape mult mai îndepărtate, o să ne mai gândim până atunci și vedem ce va urma.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței pe textele acestora.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambul. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Punctul 4, 5 și 6 din cuprinsul legii. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct. 7, vă rog să urmăriți amendamentul 7 de la pagina 3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7? Poftiți? La pct. 6 din lege? Poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Articolul 6 alin. 1, atrag atenția asupra unei inadvertențe gramaticale. Este vorba aici: "și a regimului permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare pentru"...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră vă referiți la art. 6 din ordonanță sau de unde?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu mă refer la art. 2 din raport, respectiv art. 6 din ordonanță.

Deci, în raport este pct. 2 art. 6 alin. 1.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, dar deocamdată suntem la dezbaterea legii, în formularea Senatului.

Dacă la amendamentul 7 aveți obiecțiuni, care vizează introducerea unui articol nou, 241? Nu aveți obiecțiuni. Adoptat amendamentul 7, se modifică art. 241.

La pct. 8 din proiectul de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Trecem la Ordonanța Guvernului. La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 1, 2 și 3. Poftiți, domnule Coifan. La care din ele? Poftiți.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi la art. 1 am propus următorul amendament: "Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, denumite în continuare servicii publice comunitare se organizează la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, precum și la nivelul județelor și al Municipiului București, sub autoritatea consiliilor locale, a consiliilor județene, respectiv a Consiliului general al Municipiului București". Vă rog să remarcați că am identificat nivelul teritorial de organizare, cât și raportul ierarhic cu autoritățile administrației publice, în textul inițial fiind doar raportul cu autoritățile publice.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

 
 

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule președinte,

Comisia a respins acest amendament făcut la art. 1 alin. 1, motivarea respingerii fiind faptul că în ședința comisiei s-a apreciat că textul ordonanței este mai clar, specificându-se și nivelul la care aceste servicii sunt organizate. A fost luat în dezbatere, s-au exprimat opiniile pro și contra și cu această motivație amendamentul a fost respins.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit argumentele domnului deputat Coifan, ca și răspunsul comisiei.

Potrivit Regulamentului, eu sunt dator... De fapt, aici nu a fost amendament, aveți dreptate. Nu a fost amendament al comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Viorel Coifan.

Cine este pentru? 33 voturi pentru amendamentul domnului deputat Coifan.

Împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 62 voturi împotrivă, 33 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

În aceste condiții, sunt nevoit să supun din nou votului dumneavoastră conținutul art. 1 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă rog să fiți atenți, să vă exprimați votul. 64 voturi pentru.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 64 pentru, 13 împotrivă și 16 abțineri s-a adoptat art. 1 în varianta inițiatorului.

La art. 2 și 3 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art. 4 alin. 1 dacă sunt obiecțiuni? Poftiți, domnule Coifan.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În virtutea aceluiași traseu logic propunem următorul amendament: "Articolul 4 alin. 1: Se înființează sub autoritatea consiliilor locale" și textul curge în continuare. Insistăm asupra formulării "sub autoritatea", pentru că există relații de coordonare, colaborare și control cu alte instituții externe. "Subordonarea" reprezintă o formulă mult mai restrictivă din punct de vedere al ierarhiei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, din partea comisiei.

 
 

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În fața comisiei a fost susținut acest amendament. Comisia a apreciat, cu majoritate de voturi, că termenul folosit de ordonanță este mai precis și dată fiind nuanța pe care o urmărește această precizare, că "se înființează în subordinea" și textul curge mai departe nu are acele implicații de care vorbea colegul meu anterior și în aceste condiții termenul folosit din ordonanță a fost adoptat de comisie cu majoritate de voturi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule Kovacs.

Ați auzit explicațiile domnului deputat Coifan și ale domnului deputat Kovacs din partea comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan Viorel.

Cine este pentru? 33 voturi pentru.

Împotrivă? 65 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 65 voturi împotrivă, 33 pentru, nici o abținere, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 4 alin. 1, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? 68 voturi pentru.

Împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 68 pentru, 25 împotrivă și 2 abțineri art. 4 alin. 1 a fost votat.

La art. 4 alin. 2, urmăriți, vă rog, amendamentul 1 din raport.

dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

În consecință, art. 2 se modifică în mod corespunzător, iar 4 în întregime va avea rezultatul din modificarea alin. 2.

La art. 5 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art. 6, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Domnul Damian Brudașca. Poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Îmi cer scuze pentru neatenția anterioară. atenționez asupra alin. 1 și alin. 2, unde propun să respectăm cât de cât gramatica, în sensul ca în loc de "și certificate de înmatriculare", "și al certificatelor de înmatriculare", iar la alin. 2, în loc de "și a certificatelor" să fie "și al certificatelor", tocmai pentru corectitudine din punct de vedere gramatical.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Acest text a fost foarte discutat în Comisia de administrație publică, până la urmă am căzut de acord să adoptăm forma care vă este prezentată. Susținem adoptarea acestei forme.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Nu e gramatical corect!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a pus în discuție numai acordul corect, nu textul amendamentului.

Domnule Fleșariu, uitați-vă la alin. 1: "Prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor județene și al regimului permiselor de conducere și al certificatelor de înmatriculare"?!

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

"Regimului permiselor și al certificatelor".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Acolo ar fi trebuit și un "precum", că erau doi de "și". Ia uitați-vă!

Domnule deputat Ștefan Cazimir, ne ajutați dumneavoastră cu formula exactă a acestui text? Dar vă rog să-l luați în mână!

 
 

Domnul Ionel Fleșariu (din sală):

Este corect textul adoptat de comisie pe coloana 2, la amendamente admise. Este corect textul!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 2 din raport. Vă rog eu frumos, dați-i domnului profesor Cazimir.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Amendamentul formulat de comisie, cu care suntem întrutotul de acord are următorul conținut: "Se înființează în subordinea consiliilor județene, serviciile publice comunitare, județene, de evidență a persoanelor, denumite în continuare "servicii publice comunitare județene", prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor județene și a regimului permiselor de conducere și certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor județene de evidență informatizată a persoanei, din subordinea Ministerului de Interne". Care este problema?

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte.

În structura Ministerului de Interne, la ora actuală se găsește un serviciu care se numește așa cum este trecut aici și, ca atare, noi pe acesta îl luăm și îl reorganizăm și nu altceva. Așa figurează în Legea de organizare a Miniserului de Interne!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Să-i dăm credit domnului profesor Ștefan Cazimir, care cu limba română se ocupă.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

"Reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor județene și a regimului permiselor de conducere". Se înțelege că este vorba de reorganizare și dacă este reorganizare...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar și mai departe?! ... regimului permiselor de conducere...

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

"... de conducere și certificate de înmatriculare". Acestea sunt puse în suită, nu ridică o problemă specială.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Dar, oricum, termenul la care trebuie să raportăm articolul genitival este "reorganizarea" și, ca atare, articolul genitival trebuie să fie pus la feminin, pentru că el se acordă cu substantivul anterior. "Reorganizarea serviciilor și a regimului permiselor de conducere și certificate de înmatriculare..."

 
 

Domnul Damian Brudașca:

În alineatul al doilea este clar: "a regimului permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare", da? Iar în alin. 1 este vorba de regimul permiselor de conducere și certificatelor. Păi, nu, regimul nu este și al permiselor și al certificatelor? Aceasta atenționam! Este vorba de o necorelare aici.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Până la urmă ați renunțat și dumneavoastră la ceva, că "al" nu avea ce căuta acolo!

Deci, "regimului permiselor de conducere și certificatelor".

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Da, este o observație pertinentă. Nu am observat această discontinuitate în text, dar colegul Damian Brudașca are evident dreptate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pe jumătate! Că prima oară a zis să punem încă un articol în față: "al certificatelor".

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Asta nu!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord, domnule Damian Brudașca? "Regimul permiselor de conducere și certificatelor".

Cu această precizare redacțională, amendamentul comisiei de la pct. 2 a fost admis și, în consecință, art. 6 va avea alcătuirea rezultată.

La art. 7 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolele 8, 9 și 10.

Poftiți. La art. 8, aveți cuvântul. Ați avut un amendament, presupun?!

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

În redactarea ordonanței se prevede ca metodologia să fie aprobată prin ordin al ministrului administrației publice.

Propunerea noastră este ca această metodologie să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului, întrucât la elaborarea ei trebuie să fie implicat și Ministerul de Interne, având în vedere obiectul acestei metodologii, și, cred eu, că trebuie să respectăm și regimul autonomiei locale și pentru consiliile județene și chiar și cele locale, hotărârea Guvernului este cea care trebuie să le stabilească regulile și nu ordinul unui ministru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Kovacs din partea comisiei. Poftiți.

 
 

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat în dezbatere acest amendament și s-a apreciat că metodologiile cuprind o reglementare de detaliu a activității și, într-o asemenea situație, este suficient ordinul ministrului, nefiind cazul ca asemenea metodologie să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului. Cu această motivație s-a respins acest amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ministerul este de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Supun amendamentul domnului deputat Dobre votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimați votul, stimați colegi. 59 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 voturi abțineri.

Cu 59 împotrivă, 6 pentru, 18 abțineri s-a respins amendamentul domnului deputat Dobre.

Supun votului dumneavoastră art. 8 în formula inițiatorului.

Cine este pentru? 64 voturi pentru.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abțineri? 2.

Cu 64 voturi pentru, 22 împotrivă și 2 abțineri s-a adoptat textul art. 8.

La art. 9 și 10 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 11 și 12. Domnul Viorel Ciofan. La care dintre ele? Să le luăm pe rând atunci. La art. 11.

 
 

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 11 propunem înlocuirea din textul inițial: "serviciul central de regim permise de conducere". Amendamentul nostru spune: "a serviciului central de regim al permiselor de conducere". Vă rog să remarcați că în textul inițial, deși denumirea serviciului este "regim permise" nu sună deloc gramatical, în concepția noastră.

Deci, amendamentul nostru este introducerea în titulatura serviciului: "serviciului central de regim al permiselor de conducere". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Doamnelor și domnilor deputați,

În actuala structură a Ministerului de Interne, aprobată prin hotărâre de Guvern, bună sau rea, cum este, așa se numește acest serviciu de regim certificate de înmatriculare și, ca atare, noi suntem obligați să luăm mot a mot denumirea existentă în actul de înființare și de funcționare a ministerului. Pentru că, altfel, când vom trece la preluare, nu mai concordă ceea ce luăm cu ceea ce se prevede în hotărâre. Aceasta este denumirea actuală... probabil o fi greșită!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Viorel Coifan. Ați ascultat explicația pe care a dat-o domnul ministru.

Cine este pentru amendamentul domnului Viorel Ciofan? 22 voturi pentru amendamentul domnului Viorel Coifan.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 61 voturi împotrivă, 22 pentru, 3 abțineri, amendamentul domnului Coifan a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 11 în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc. 61 voturi.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 61 pentru, 28 împotrivă și 1 abținere s-a adoptat textul art. 11 în formularea inițială.

Articolul 12. Domnul Viorel Coifan.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să remarcați, la art. 12, amendamentul care spune "în vigoare, în domeniul evidenței persoanelor". Și vă rog să fiți de acord cu mine că exact aceeași formulare o găsim la art. 6, amendamentul propus și adoptat de Comisia pentru amenajara teritoriului.

Deci, l-aș ruga pe colegul Kovacs să verifice, că, și acolo, se folosește pluralul: "evidența persoanelor".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Evidența mi se pare de necontestat, ca orice evidență...

De acord, domnule Kovacs? Domnul ministru este de acord.

Stimați colegi, nu mai supun votului, pentru că lucrurile sunt foarte clare.

La art. 12, deci, se acordă, utilizându-se pluralul.

La art. 13? Domnul deputat Dobre.

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

La art. 13, se precizează, la alin. c), că: "Inspectoratul îndeplinește funcția de autoritate de stat" și textul curge.

Am propus eliminarea acestui alineat întrucât, iarăși, o să ajungem într-o situație în care o structură a Ministerului Administrației Publice subordonează sectoare care sunt în subordinea autorităților locale, respectiv, consiliilor județene.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Kovacs, din partea comisiei.

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când s-a dezbătut acest amendament în comisie, argumentul principal pentru respingere a fost că ne aflăm în fața unei nuanțe, care înseamnă un spectru mult mai larg decât doar acest segment de autoritate de stat. Și, din întregul conținut al lit. c), rezultă că existența registrului permanent de evidență a persoanelor este importantă, pentru a se cunoaște modificările ce pot apare și care privesc statutul persoanei.

Din aceste considerente, s-a respins acest amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat și argumentele autorului amendamentului, domnul deputat Dobre, și răspunsul comisiei.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Dobre? 24 voturi pentru.

Împotrivă? 59 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 59 voturi împotrivă și 24 pentru, a fost respins amendamentul domnului Dobre.

Supun votului dumneavoastră art. 13, în formularea ințială.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 62 voturi pentru, 22 împotrivă și 1 abținere, s-a adoptat textul art. 13.

Art. 14? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 15, uitați-vă, vă rog, în raport, la pag. 2, amendamentul nr. 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat, amendamentul nr. 3 modifică art. 15.

Art. 16 și 17? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 18? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 19, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 4. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 4.

Admis în unanimitate și modificat corespunzător art. 19.

Titlul Cap. IV. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 20 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 5. Nu aveți obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

Art. 20 alin. 2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art. 21? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 22, urmăriți amendamentul nr. 6. Poftiți. Domnul deputat Coifan.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 21, propunem introducerea, la alin. 1, a următoarei fraze: "Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestionează în regim extrabugetar, conform legii, veniturile încasate din activitățile de eliberare a documentelor prin valorificarea formularelor utilizate în procesele de eliberare a acestora și prin furnizarea, în condițiile legii, a datelor referitoare la persoană, precum și alte venituri provenind din surse legal constituite".

Și, acum, urmează alin. 2 pe care îl introducem: "Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestionează în regim extrabugetar și alte venituri provenind din donații și sponsorizări, în condițiile legii și ale transparenței surselor".

Vă rog să remarcați, ca și argumente pentru susținere, că în finanțarea serviciilor publice comunitare pot apărea și surse suplimentare, legal constituite, provenind atât din taxe locale, cât și din donații sau impozite stabilite la nivel național. Sursele provenind din donații și sponsorizări trebuie gestionate în condițiile unei perfecte transparențe, dat fiind caracterul de serviciu public al activității la care ne referim.

De asemenea, doresc să spun că este și un argument pentru a demonstra lupta noastră împotriva corupției, pentru că se știe că din donații și sponsorizări pot să apară și alte interese decât cele, să zicem, strict comunitare.

Acestea au fost argumentele pentru susținerea amendamentului meu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia, prin domnul deputat Kovacs, să se pronunțe.

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

În comisie s-a apreciat că textul ordonanței este clar și precis în ceea ce privește sursele de venit ale inspectoratului. Sigur, acest articol face posibilă gestionarea în regim extrabugetar și s-a considerat că nu este cazul să se adauge aceste nuanțări propuse în amendament, pentru că, de fapt, sursele reprezentate de donații și sponsorizări apar în textul inițial.

Cu această motivație, s-a respins în comisie amendamentul în discuție. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste explicații, supun amendamentul domnului deputat Coifan, susținut în comisie și de domnul deputat Dobre, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 28 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 61 voturi pentru și 28 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 21, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 61 voturi pentru, 21 împotrivă și 1 abținere, s-a adoptat art. 21, în formularea inițiatorului.

La art. 22, vă spuneam să urmăriți amendamentul nr. 6. Poftiți. Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu vă propun o variantă un pic modificată, în sensul: "Taxele pentru eliberarea documentelor și furnizarea datelor din registrele administrate de serviciile publice comunitare și de inspectorat sunt unice pentru întregul teritoriu național și se aprobă prin hotărârea Guvernului ș.a.m.d."

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul? Aveți și o asistență de înaltă calificare lângă dumneavoastră... Deci, în loc de "pentru întreg teritoriul național", colegul nostru a propus "pentru întregul teritoriu național".

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Normal, textul a fost discutat în comisie, eu n-am avut nimic împotrivă, așa a fost preluat, nu văd o diferență extraordinară între formularea propusă de domnul deputat și cea pe care i-a dat-o comisia, cu ocazia discutării textului. Rămâne la aprecierea plenului dacă adoptăm formula propusă de comisie sau formula propusă de domnul deputat.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte, decideți, vă dau credit!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, poftiți, vă dau cuvântul.

Stimați colegi, propunerea redacțională a domnului deputat Damian Brudașca mie mi se pare corectă: "sunt unice pentru întregul teritoriu național".

Cu această precizare, sunteți de acord cu textul amendamentului?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

S-a adoptat amendamentul nr. 6, cu această rectificare terminologică.

Art. 23, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. V. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 24, 25. Poftiți, domnule Dobre. La care dintre ele?

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Prin art. 1 al acestei ordonanțe, noi am creat serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, care sunt organizate la nivelul consiliilor locale, județene și al Municipiului București. Este, atunci, absolut firesc – și amendamentul nostru este în acest sens – ca bunurile mobile și imobile proprietate publică sau privată a statului aflate în prezent în administrarea Ministerului de Interne, destinate activităților reglementate de prezenta ordonanță să treacă, după caz, în primul rând, în administrarea consiliilor locale, a consiliilor județene, a Ministerului Administrației (ceea ce este la nivel central) sau, după caz, în administrarea comună cu Ministerul de Interne.

Nu este posibil, așa cum este art. 24 alin. 1 redactat, ca aceste servicii să funcționeze utilizând bunuri care rămân în proprietatea sau în administrarea Ministerului Administrației Publice, nu este nici măcar logic. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Fleșariu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Bunurile specifice acestei activități se găsesc la ora actuală în proprietatea statului și administrarea Ministerului de Interne. Odată cu trecerea la organizarea Inspectoratului național pentru evidența persoanelor și cu preluarea acestor bunuri de către acest inspectorat, prin Ministerul Administrației Publice, este normal ca ele să treacă din administrarea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Administrației Publice și să fie folosite în comun de cele două minstere, întrucât o parte din sediile în care vor funcționa aceste servicii vor continua să existe în cadrul inspectoratelor de poliție, pentru că la ora actuală încă nu avem sedii suficiente ca să facem servicii separate și cu sedii separate.

Ca atare, este logic, pentru o bună perioadă de timp, ca aceste bunuri să se afle în administrarea Ministerului Administrației Publice și în folosința comună a celor două ministere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Coifan mai dorește o scurtă intervenție.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât sunt coautor, mi-am permis, cu bunăvoința dumneavoastră, să continuu argumentarea. S-a vorbit la început, ca de o mare victorie a descentralizării și demilitarizării Ministerului de Interne, dar subsidiaritatea care a fost invocată este doar pe jumătate aplicată, plus că se încalcă și principiul conexității. Păi, din moment ce există Legea nr. 213 a domeniului public și privat, care așteaptă de 2 ani o serie de hotărâri de Guvern prin care să se partajeze domeniul care a fost cândva "statul român", cred că mi se pare normal ca, de pe acum, ceea ce vom transfera la consiliile locale și consiliile județene, să nu facem doar ca și competențe, ci ca și mijloace de susținere a acestor competențe.

Altfel, orice chestiune se va rezolva în timp, induce deja sentimentul de nesiguranță pentru autoritățile locale în ceea ce privește gestionarea acestor servicii.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Kovacs, din partea comisiei.

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Vizavi de acest amendament, în comisie au fost dezbateri destul de aprinse. Eu aș vrea să reamintesc, în plus, de argumentele prezentate de domnul ministru Fleșariu, că s-a avut în vedere faptul că, deși textul ordonanței inițial lăsa o anumită lacună, în urma completărilor aduse la Senat prin introducerea alineatului nou sigur că se va stabili modul în care vor fi administrate aceste bunuri. Și noi am considerat că acea lacună de care aminteam a fost, astfel, eliminată. Vă mulțumesc

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputați Viorel Coifan și Dobre Victor.

Cine este pentru? 28 voturi pentru.

Împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 68 voturi pentru și 28 împotrivă, amendamentul domnilor deputați Viorel Coifan și Dobre Victor a fost respins.

Supun art. 24 votului dumneavoastră, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 63 voturi pentru, s-a adoptat art. 24.

La art. 25? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 26? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Vă rog, stimați colegi, să constatați că am parcurs textul proiectului de lege și ordonanța. Există, însă, și o anexă.

Dacă aveți obiecțiuni la anexă? Nu aveți.

Votată în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele raportului, ale proiectului de lege și ordonanței. Având în vedere cvorumul destul de redus, vom supune votului de ansamblu în ședința de vot final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență (amânarea votului final).

Următorul proiect este cel privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.

Poftiți, domnul ministru, vă rog să-l prezentați pe scurt, pentru că mai avem un proiect de lege pentru astăzi.

 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

doamnelor și domnilor,

Ordonanța nr. 88/2001 se înscrie pe aceleași coordonate ale Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 privitoare la demilitarizarea și descentralizarea unor activități. Practic, activitatea din domeniul rezolvării situațiilor de urgență se va desfășura prin Inspectoratul general pentru situații de urgență, organ de specialitate al administrației publice centrale, demilitarizat, aflat în subordinea Ministerului Administrației Publice, și prin serviciile publice comunitare, care vor funcționa în subordinea consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului București și consiliilor județene.

Vă rog să aprobați ordonanța în forma în care aceasta a fost modificată de Senat. Vă mulțumesc.

Suntem de acord cu raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, la a cărui elaborare am participat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor, din partea Comisiei de apărare.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă informez că Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 a fost discutată la Senat și adoptată într-o formă. Ulterior, cele două comisii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, sesizate în fond, au luat în discuție varianta Senatului și au întocmit un raport comun, după ce au căzut de acord asupra unor amendamente pe care le-au votat și care diferă de cele din Senat.

Dacă vreți, dau citire raportului comun...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Suficient, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Numai fraza ultimă: "În urma dezbaterilor ședinței din 27 noiembrie și 12 martie, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu respectarea prevederilor art. 74 din Constituție, în forma adoptată la Senat, cu următoarele amendamente:.." Și urmează amendamentele, pe care, dacă vreți, le puneți în discuție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Le vom dezbate pe rând. Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiți.

 
 

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această lege se realizează preluarea și organizarea inspectoratelor județene și al Municipiului București de protecție civilă și a grupurilor, brigăzilor județene de pompieri din structura Ministerului de Interne, în administrarea autorităților locale. Totodată, prin această lege se materializează descentralizarea serviciilor publice, demilitarizarea acestora, sporește răspunderea administrației publice în prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor și ale incendiilor.

Pe de altă parte, comasarea într-o singură structură la nivelul local a forțelor specializate de protecție civilă și de pompieri asigură crșeterea capacității consiliilor locale și județene în gestionarea mai bună a acestor fenomene, care au, după cum cunoaștem, consecințe foarte grave. Și acest efect se va răsfrânge asupra comunităților locale și mai ales asupra cetățenilor.

Grupul parlamentar al PSD, în cadrul comisiei, a susținut întru totul acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor, al proiectului de lege și al ordonanței.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 1, 2, 3 și 4 din proiectul de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

La pct. 5, vă rog să urmăriți în raport amendamentul nr. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 6? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 7? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 8 și 9, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate.

La pct. 10, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 6. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 11? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2 și 3? Nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. II. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 4? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 5, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 1. Nu aveți obiecțiuni.

Adoptat amendamentul 1 și se modifică, în consecință, art. 5 alin. 1.

Art. 6? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 7? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. III. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 8? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 9, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

Art. 10, 11 și 12? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 13 și 14? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. IV. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 15? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 16 lit. a), urmăriți, vă rog, amendamentul nr 4. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate noul text al art. 16 lit. a).

Art. 16 lit. b), c) și d)? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formula inițiatorului.

Art. 17 și 18? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. V? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 19, 20, 21? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 22, 23? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. VI. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 24? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 25 alin. 1-5? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art.25 alin.6. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.5 de la pag.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. Alin.6 se modifică corespunzător.

Art.26. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.27 alin.1. Urmăriți amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.27 alin.2. Nu sunt obiecțiuni. A fost votat în formularea inițiatorului.

Art.28. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.29, 30. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Anexa. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs proiectul de lege și ordonanța. Vom supune proiectul de lege votului final în ședința de mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Următorul proiect, cel referitor la folosirea limbii române în locuri, relații și instituții pubice.

Domnule senator Pruteanu, aveți cuvântul să vă prezentați proiectul de lege.

 

Domnul George Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege deputate,

Stimați colegi deputați,

Vă voi spune doar câteva cuvinte. Această lege este depusă încă din 1997 la Senat. Ea are acum patru ani și jumătate. Am o reală emoție că intră pe ultima sută de metri, prin contribuția dumneavoastră.

Este o lege care a fost mult comentată. Inamici ai mei sau oameni malițioși au încercat să o deformeze. Vă spun încă odată: ea nu este câtuși de puțin o lege șovină. Nu sunt un adversar al expresiilor în limbi străine. Eu însumi spun "week end" și așa mai departe, ca și toată lumea. Este o lege de care sunt conștient de mica ei arie de acoperire. Sunt multe necazuri și multe lucruri de reglementat în țara aceasta. Ea își propune doar să contribuie puțin la confortul sufletesc al românilor, adică să nu aibă senzația aceasta de opacitate față de foarte multe texte publice care sunt în limbi străine. Nu vreau să înlătur textele în limbi străine, ci vreau doar să le dublez de traducerea românească. Aceasta este, în fond, coloana vertebrală a acestei legi: să facă mai comprehensibil orice este într-o limbă străină, care este binevenită pe teritoriul țării noastre. Este o contribuție și la culturalizarea multor cetățeni și, în aceleași timp, la aspectul mai cosmopolit, care este o dominantă, în fond, a lumii contemporane.

În încheiere, vreau să mulțumesc sincer Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaților care, în ansamblul ei, dar, cu precădere, prin contribuția președintelui Mihai Mălaimare, prin contribuția domnului deputat Onisei, prin contribuția, de asemenea, a domnului deputat Marton Arpad, efectiv a contribuit la punerea la punct, la rotunjirea unor detalii ale legii. Deci le mulțumesc cu sinceră plăcere.

De asemenea, trebuie să subliniez aici și contribuția într-un fel colateral, adică din afara Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, a omului de cultură care este deputatul Ștefan Cazimir, a cărui osârdie a adus multe amendamente, unele dintre ele doar stilistice, de aceea probabil că aici comisia a găsit de cuviință să le respingă, dar oricum îi mulțumesc pentru bunăvoința de spirit cu care s-a aplecat asupra legii.

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru răbdarea, pe această ultimă bucată de timp, pe care, acum, o acordați acestei legi.

Vă mulțumesc. Cam asta am avut de spus.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul președinte Mihai Mălaimare.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege a declanșat o dezbatere extrem de interesantă în comisie, și noi credem că, în formula pe care v-o propunem spre adoptare, proiectul este aplicabil.

Vă propunem să adoptați raportul comisiei așa cum a fost el formulat, și am propune pentru dezbateri 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare intervenție, având în vedere că estimăm că vor avea loc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu.

 
 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și noi, Comisia juridică, de disciplină și imunități, suntem întru-totul de acord că această lege este o lege importantă, este o lege necesară, aș spune chiar. Din perspectiva dreptului la identitate, cred că era o lege prea mult așteptată.

Dincolo de toate aceste considerații preliminare și cu tot respectul față de inițiatori și față de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu pot să nu mă manifest ca președinte al comisiei pe care am onoarea să o prezidez, în sensul că au existat un număr de zece amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină și imunități, amendamente formulate de domnul profesor Ștefan Cazimir și însușite de Comisia juridică, de disciplină și imunități ca atare. Prin urmare, aceste amendamente sunt ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități. De aceea, dintr-o asemenea perspectivă, în condițiile în care raportul Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă asupra Proiectului de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice include în secțiunea "Amendamente respinse" un număr de zece amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină și imunități, aceste amendamente cred că ar trebui discutate, pentru că cel puțin există un argument de fond, și anume adaptarea titlului legii la obiectul acesteia. Fie și cel puțin pentru acest argument, și nu insist asupra celorlalte cu privire la care vă rog să îi dați posibilitatea domnului deputat Ștefan Cazimir să le prezinte, cred că timpul de dezbateri de zece minute este insuficient. Dacă, în cadrul acestui timp de dezbatere există posibilitatea argumentării celor zece amendamente, cred că am putea fi de acord.

Deci, domnule președinte, vă rog totuși ca amendamentele pe care le va susține în numele Comisiei juridice, de disciplină și imunități autorul acestora, domnul profesor Ștefan Cazimir, să poată fi dezbătute. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi exprim și eu puțin nedumerirea că această propunere legislativă făcută de domnul profesor este venită atât de târziu a fi discutată în Camera Deputaților și, pentru că vrem să treacă și să nu o mai amânăm, v-aș propune, domnule președinte, să trecem rapid, sigur, așa cum se poate, peste articole, urmând ca votul final să îl dăm mâine, chiar dacă vom trece puțin peste timpul afectat programului de astăzi. Și, pentru că tot a venit vorba, noi am adus punctele noastre de vedere în discuțiile din comisie, și socotesc că este bine să spunem că Partidul România Mare este întru-totul de acord cu acest proiect de lege și îl vom vota, cu micile dificultăți care provin din text, mai mult de transcriere, și care, într-adevăr, poate este bine să se mai uite cineva peste ele, ca să nu mai pierdem noi timpul acum.

Vă rugăm deci să trecem peste ele până la terminarea acestui proiect de lege, chiar dacă vom depăși puțin programul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această lege a fost mult discutată, dezbătută în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Așa cum este obiceiul în comisia noastră, s-a încercat să se găsească o soluție de compromis pentru toate problemele ridicate, s-a decis prin vot, dar aproape toate soluțiile pe care le-am găsit au avut un caracter în care nu au fost contestate de membrii acestei comisii. Ca atare, s-a găsit o soluție acceptabilă, chiar dacă, în esență, pentru ca să există o astfel de lege, nu toți colegii noștri au fost de acord, dar acceptabilă pentru toate partidele. Eu cred că ar fi bine să mergem pe această variantă și să o punem în discuție, dar să nu votăm acele amendamente care ar putea să răstoarne întreaga construcție a acestei legi, mai ales că, spun încă odată, s-a ajuns la un consens. S-ar putea ca, într-adevăr, unele din aceste amendamente propuse de domnul Cazimir, din punct de vedere lingvistic să fie juste, dar vă spun sincer că, poate, dacă ați fi citit cu atenție unele soluții juridice, nici dumneavoastră, domnilor colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu le-ați fi votat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Sassu. Propuneți întreruperea. Nu îl lăsați pe inițiator să răspundă?

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Am două lucruri de spus. În primul rând că ne aflăm în fața unui proiect de lege, și, cred că este evident că trebuie dezbătute toate amendamentele, așa că zece minute mie mi se par un timp scurt. Sigur, trebuie să ținem cont de faptul că programul s-a încheiat și, în conformitate cu programul și ordinea de zi, suntem deja în afara acestui lucru. Cred că data viitoare trebuie să începem prin a continua cu dezbaterile generale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu pot să nu observ scurgerea timpului destinat programului dezbaterii în fond și începerea părții a doua a ședinței destinată interpelărilor.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Supuneți la vot întâi propunerea făcută de mine.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ce să supun la vot? S-a terminat programul.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Am propus să mai prelungim programul și să dezbatem proiectul de lege până îl terminăm.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog cele două comisii să încerce o conciliere a celor două puncte de vedere, pentru fluidizarea dezbaterilor în continuarea acestui proiect. Vă mulțumesc.

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Rog pe domnii miniștri care au venit la interpelări să se pregătească, potrivit tabelului care a fost difuzat.

Domnule Damian Brudașca, ați adresat o întrebare, nu o interpelare, Ministerului Sănătății.

Doamna ministru, răspundeți dumneavoastră domnului Damian Brudașca. Este vorba de un comunicat apel al domnului Ioan Stan, reprezentantul persoanelor cu handicap din Cluj Napoca.

Poftiți.

 

Doamna Daniela Bartoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două interpelări făcute de domnul deputat Damian Brudașca, ambele vizând, în principal, domenii asemănătoare legate de persoanele cu handicap. La prima dintre ele vă voi răspunde.

În vederea îmbunătățirii calității vieții persoanelor cu handicap din România, Ministerul Sănătății și Familiei, împreună cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a formulat numeroase propuneri de amendare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, propuneri ce se discută în prezent în cadrul Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților. Printre aceste propuneri se regăsește și aceea de acordare a unui ajutor special lunar în procent de 50% din salariul minim brut pe țară pentru persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă.

În privința unităților protejate în care își desfășoară activitatea persoanele cu handicap, s-au făcut propuneri de acordare a unor facilități fiscale care să stimuleze aceste unități, în sensul încadrării de persoane cu handicap, cu scopul de a reduce numărul de șomeri din rândul persoanelor cu handicap, pe de o parte, iar pe de altă parte de a-i face să se simtă utili, respectându-i astfel atât social, cât și profesional.

A doua întrebare se referă tot la același domeniu, și vă voi răspunde. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/29.06.1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, care necesită protecție specială se atestă, potrivit criteriilor de diagnostic clinc, diagnostic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă, care stabilesc gradul de handicap – ușor, mediu, accentuat sau grav – prin certificat emis de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți, care funcționează pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap aflate în subordinea SSH-ului. Certificatele emise pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, Secțiunea adulți. Contestația va fi soluționată prin decizie în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

Deciziile emise de către Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pot fi atacate, potrivit Legii contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

În vederea verificării aspectelor semnalate de către domnul Matula Mihai, s-a dispus ca inspectorul șef al Inspectoratului de stat teritorial pentru persoanele cu handicap Cluj să prezinte o informare cu privire la situația acestuia, din cazul în care au rezultat următoarele: domnul Matula a beneficiat până în luna februarie 2001, în baza certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecție specială nr.148/25.01.2000, emis de Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap Cluj, de drepturile acordate persoanelor cu handicap accentuat. A solicitat numai bilete pentru transportul pe calea ferată și transportul urban, drepturile prevăzute de Ordonanța de urgență nr.102 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.

Începând din luna februarie 2001, nu a mai beneficiat de drepturile prevăzute de lege, deoarece Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap din Cluj nu i-a mai eliberat un alt certificat, datorită faptului că nu se încadra în criteriile stabilite potrivit dispozițiilor legale.

În urma intervențiilor făcute de inspectorul șef al Inspectoratului teritorial pentru persoane cu handicap Cluj, pe lângă comisia de expertiză medicală, petentul a fost expertizat și în luna decembrie 2001 a primit un nou certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap – handicap mediu. Petentul nu a prezentat acest certificat la inspectoratul județean, și nici nu l-a contestat la comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.

În scopul soluționării situației petentului, s-a dispus reprogramarea de urgență a acestuia la Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap adulți Cluj în vederea reevaluării.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna ministru.

Mă bucură faptul că problematica supusă atenției dumneavoastră a găsit înțelegere, fiind vorba de persoane cu handicap în situații pecuniare și sociale cu totul și cu totul deosebite.

M-am bucura dacă în cazul apelului pe care l-a transmis reprezentantul Asociației Handicapaților din județul Cluj, s-ar trece de la faza intențiilor la faza materializării fie prin hotărâri de Guvern, fie prin alte acte normative, având în vedere gradul de urgență deosebită pe care situația semnalată o impune.

Oricum, răspunsul primit mai ales în cel de-al doilea caz mă satisface și țin să mulțumesc doamnei ministru și Ministerului Sănătății și Familiei pentru eforturile de a corecta o situație în care un cetățean al țării este prejudiciat sau nu este suficient de ascultat de către factorii de decizie. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul ministru Pâslaru îi răspunde domnului deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul deputat Adrian Moisoiu întreabă dacă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a solicitat, în calitate de societate culturală, subvenții din partea Ministerului Culturii și Cultelor, în ultimii ani. La această întrebare, am onoarea să răspund că UDMR-ul nu a solicitat niciodată sprijin financiar pentru activități culturale sau de altă natură de la Ministerul Culturii și Cultelor. De altfel, ministerul nu subvenționează partide politice, uniuni sau alte forme asociative ca atare, ci acordă sprijin proiectelor și programelor culturale, simpozioanelor, colocviilor, taberelor de creație, turneelor și altor evenimente cultural-artistice. Evident că acestea sunt propuse de fundații și organizații culturale, dar criteriul subvenționării este tematica, oportunitatea, coerența programului, semnificația valorilor cultivate, eficiența educativă și altele. În acest sens, Ministerul Culturii participă ca beneficiar sau donator la programe internaționale, cum este "Programul de cercetare româno-francez de la Hârșova", programe europene, de exemplu "Culturile europene ale lemnului", programe bilaterale, programe naționale privind restaurarea monumentelor istorice, cercetări arheologice, automatizarea bibliotecilor publice, programe editoriale sau, cum spuneam, programe ale fundațiilor și organizațiilor culturale, de exemplu proiectul Uniunea Artiștilor Plastici numit "Artele focului", programul "Artele focului" sau expoziția de fotografii "Ochiul lui Brâncuși" propus de Fundația internațională pentru cultură, știință și morală civilă.

Există, este adevărat, în Ministerul Culturii și Cultelor, Direcția minorităților naționale cu un program destinat problematicii culturale a minorităților în România, program intitulat "Proetnicultura" care, între alte numeroase manifestații, organizează așa-numitele "Zile ale culturii minorităților", în care sunt cuprinse manifestări culturale a peste zece minorități, dar subvenții UDMR-ului ca atare, ca persoană juridică, nu a acordat și nu poate să acorde, cu atât mai mult cu cât această organizație, această uniune nu este societate sau fundație culturală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Moisoiu, aveți dreptul să comentați acest răspuns.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnului ministru secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a acordat, și aș dori o precizare, dacă se poate. Să înțeleg că nu ați subvenționat UDMR-ul, dar proiectele propuse de către UDMR, Ministerul Culturii le-a subvenționat sau nu? Deci aceasta este ideea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulțumesc.

Probabil că această precizare ar trebui făcută de un coleg de la UDMR, pentru că ar trebui să știm ce este, până la urmă, această uniune.

Uniunea este asocierea comunității naționale maghiare din România. Deci întreaga comunitate maghiară se asociază în vederea apărării, reprezentării, coordonării intereselor ei. Ea este alcătuită din organizații teritoriale, din grupuri de opinie și membri asociați. La capitolul "Membri asociați" există, între altele, și organizații culturale, organizații religioase, organizații din învățământul superior, organizații științifice, organizații de femei și așa mai departe. În momentul în care una din aceste organizații vine cu un program cultural, eu nu am de unde să știu dacă ea este asociată în UDMR și nici nu mă interesează, și în nici un caz acest criteriu nu poate funcționa drept motiv de discriminare. Esențial, prioritar este programul pe care îl propune. De multe ori, sunt într-adevăr programe care sprijină identitatea, valorile culturale ale etniei maghiare și așa mai departe.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca va primi răspuns de la domnul Iacob Zelenco.

Vă rog.

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Memoriul menționat în întrebarea domnului deputat Brudașca are legătură cu memoriul înaintat de domnul Vlad Horia, referitor la o notificare formulată în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 de la domnul Vlad Horia. Este important de precizat că, alături de semnatarul principal al notificării, calitatea de urmași ai foștilor acționari ai "Vlad și Compania S.A. Cluj", o invocă și alte persoane, și anume Niculescu Lucian Dan, Niculescu Costion Sandu și Vlad Lucia Minodora.

În ceea ce privește soluționarea propriu-zisă a notificării, vă facem cunoscut că, în cazul de față, sunt incidente dispozițiile art.32 din Legea nr.10/2001 care prevede posibilitatea pentru foștii asociați sau acționari de a fi despăgubiți. Astfel, persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naționalizate prin Legea nr.119 din 1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii, constând în acțiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate, sau, cu prioritate, la altă societate comercială care este tranzacționată pe piața de capital. Am citat din lege. Acest text de lege lasă să se înțeleagă că acordarea măsurilor reparatorii constând în acțiuni se va face atât la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate, cât și la o altă societate comercială.

Întrucât, la data prezentei, Societatea Comercială Cartimez S.A. Cluj Napoca, care este succesoarea "Vlad & Company S.A. Cluj", este o societate comercială integral privatizată și, în acest caz, măsurile reparatorii nu mai pot consta în acordarea de acțiuni la această societate comercială, urmând a se acorda acțiuni la alte societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Este de menționat faptul că privatizarea societății la care ne referim a fost finalizată în cursul anului 2000, înainte de adoptarea Legii nr.10/2001. Măsurile reparatorii prevăzute de această lege se vor acorda însă numai după dovedirea calității de fost asociat sau acționar al unei persoane juridice naționalizate sau de moștenitor al unei astfel de pesoane, conform art.3 lit.b) din legea menționată. Dovedirea faptului că nu s-au acordat despăbugiri ulterior momentului naționalizării, stipulată în art.32 alin.3, precum și dovedirea faptului că societatea comercială la care se face referire este cea care a preluat patrimoniul fostei "Vlad & Company S.A. Cluj", și nu în ultimul rând pentru stabilirea clară a drepturilor, atașarea structurii acționariatului persoanei juridice naționalizate, act prin care să rezulte fără echivoc participația foștilor asociați sau acționari.

În afară de aceste aspecte, în cazul revendicărilor care se întemeiază pe dispozițiile art.32 din lege, subliniem că trebuie avute în vedere și dispozițiile Legii nr.287/1947 privind reforma monetară, act normativ în urma căruia s-a pus capăt fluctuației monedei naționale și ale Legii nr.303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăților comerciale, act normativ care a venit ca o completare a Legii nr.287/1947. Aceste dispoziții vor putea face aplicabil Ordinul nr.3/2001 emis de Banca Națională a României privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001.

În ce privește solicitarea persoanelor îndreptățite de a primi măsuri reparatorii prin echivalent și pentru utilaje și instalații preluate cu ocazia naționalizării, se face trimitere la dispozițiile art.6, alin.2 care prevede că măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.

Coroborând textul de lege de mai sus cu decizia menționată, apreciem că, în cazul de față, este exclusă acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru aceste utilaje și instalații, dat fiind că, potrivit precizării făcute de Societatea comercială "Cartimez" SA din Cluj, utilajele preluate la acea dată au fost deja demult casate și înlocuite.

În vederea susținerii notificării, persoanele îndreptățite beneficiază de un termen de 18 plus 6 luni, în care au posibilitatea de a-și completa dosarul cu actele menționate, astfel după cum se prevede și în art.23, alin.1, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, cele două termene prevăzute de lege cu privire la soluționarea notificărilor nu pot fi analizate separat.

Față de cele prezentate, mai adaug că aceste precizări au fost transmise petentului de către instituția noastră, respectiv APAPS.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca. Un scurt comentariu.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Foarte scurt, domnule președinte.

Mulțumesc domnului ministru Zelenco pentru faptul că s-a prezentat pentru citirea acestui text. Din păcate, este vorba de un text, și nu de un răspuns. Domnia sa, dacă ar fi citit anexa întrebării pe care am adresat-o, ar fi găsit acolo, în anexă, toate documentele care să răspundă chițibușăriilor cu care s-a conceput acest răspuns.

Am sentimentul că acest răspuns atât de complex a fost gândit doar pentru faptul că, în spatele acestei afaceri, se găsește un marcant om politic din partidul de guvernământ și, în consecință, cred că se urmărește aplicarea legii în două viteze, una pentru restul populației țării și alta pentru cetățenii care sunt parte a guvernării actuale.

Eu aș dori să atrag atenția că este vorba de un caz în care se va dovedi buna-credință a actualei puteri în ceea ce privește restituirea necondiționată și nemotivată, de maniera în care a făcut-o domnul ministru, a proprietăților pe care tot statul român le-a luat în mod abuziv.

Sper că nu asistăm la o nouă naționalizare la fel de abuzivă ca și prima, doar pe considerentul că avem de-a face cu un simplu cetățean, și nu cu unul dintre marcanții oameni politici ai momentului.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Alexe Ivanov pentru domnul Nicolae Ionescu.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiți.

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeți. Și, pentru a câștiga timp, vă rog să-i răspundeți apoi și domnului Damian Brudașca.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la situația domnului Paștiu Nicolae din Sibiu, privind situația acestuia locativă, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse de direcția de specialitate, am constatat că susținerile referitoare la situația domnului Paștiu Nicolae nu se confirmă, deoarece nu există nici o hotărâre judecătorească din care să rezulte că acesta ar urma să fie evacuat.

Analizând dosarele referitoare la restituirea către moștenitorii foștilor proprietari ai imobilului din Sibiu, Str.9 Mai nr.83, s-a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile legale în materie astfel cum erau reglementate la data formulării acțiunilor.

Prin sentința nr.2460/31 martie 1994, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr.9726/1993, a fost admisă acțiunea reclamantei Petică Roman Victoria împotriva statului român, reprezentat prin Consiliul local Sibiu, s-a constatat nulitatea încheierii de intabulare nr.1440/1964 a statului român, prin naționalizare și s-a dispus restabilirea situației anterioare de Carte funciară. Hotărârea a rămas definitivă și executorie, prin respingerea apelului formulat de către Consiliul local Sibiu, prin Decizia civilă nr.732/14 iulie 1994 pronunțată de Tribunalul Sibiu. Sentința menționată a fost executată, reclamanta intabulând dreptul său de proprietate în Cartea funciară și înscriind o parte din apartamentele ce compuneau imobilul în aceasta.

De altfel, Consiliul local Sibiu nu a mai uzat de cel de al treilea grad de jurisdicție, neexercitând calea de atac a recursului. Recursul în anulare a fost promovat de procurorul general la 24 august 1995 și a fost admis de Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia nr.414/14 februarie 1996, însă a vizat aspectul legat de competența materială a instanțelor judecătorești cu privire la soluționarea cauzelor care aveau ca obiect revendicarea imobilelor naționalizate. Considerând că hotărârile au fost pronunțate cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, a casat sentința Judecătoriei Sibiu și a respins acțiunea formulată de către Petică Roman Victoria.

Statul român nu a solicitat rectificarea Cărții funciare, în baza Deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 februarie 1996. La data de 25 martie 1998, deci peste 2 ani, Primăria municipiului Sibiu a soluționat rectificarea Cărții funciare și notarea dreptului de proprietate a statului, însă Judecătoria Timișoara, învestită cu judecarea pricinii prin strămutare, a respins acțiunea, prin Sentința civilă nr.289/10 ianuarie 2000, în Dosarul nr.16204/1999, deoarece a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.69/1991 a administrației publice locale modificată, care prevede expres că titularul dreptului de proprietate este Consiliul local, ca organ colegial, și nu Primăria, care este organ executiv.

Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă, ca urmare a exercitării căilor de atac. Hotărârea pronunțată de Judecătoria Timișoara nu a anulat Hotărârea Curții Supreme de Justiție ce s-a pronunțat cu privire la acțiunea introdusă de Primăria municipiului Sibiu, iar domnul Paștiu Nicolae nu figurează ca parte în nici unul din dosarele la care ne-am referit mai sus. Situația chiriașilor din imobilele restituite foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora a fost reglementată prin Ordonanța Guvernului nr.40/1999 și Legea nr.10/2001, care instituie măsuri de protecție a drepturilor acestora, în sensul prelungirii contractelor de închiriere existente pe o durată de 5 ani, astfel că nu se poate problema evacuării unui chiriaș în condițiile în care acesta deține un contract de închiriere legal încheiat.

Problema locativă a domnului Paștiu Nicolae excede competențele Ministerului Justiției și ale instanțelor de judecată, fiind de competența organelor locale ale administrației publice locale și Societății de administrare a fondului locativ de stat din respectiva localitate.

Vă rog să primiți, domnule deputat, asigurarea întregii mele considerații.

Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeți și domnului Damian Brudașca și, pe urmă, colegii noștri vor face comentarii.

Sunteți de acord?

 
 

Domnul Nicolae Ionescu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la măsurile dispuse pentru respectarea și aplicarea Legii nr.16/1996 a arhivelor naționale, vă comunicăm următoarele.

Așa cum v-am prezentat și în răspunsurile noastre anterioare, este adevărat că au existat și există încă disfuncționalități privind arhivele instanțelor judecătorești, situație ce a condus la deteriorarea și degradarea unor documente.

În cursul ultimilor 50 de ani, datorită trecerii timpului și schimbării sistemului politic, s-au creat premisele distrugerii și chiar dispariției multor documente. Din verificările dispuse, s-a constatat că, la data de 19 decembrie 2001, Parlamentul României – Camera Deputaților, prin expert parlamentar Vasile Rus, a solicitat, din dispoziția dumneavoastră, Judecătoriei Cluj-Napoca eliberarea unei copii legalizate a Încheierii de predare a succesiunii nr.G-855/1944 a Judecătoriei populare mixte Huedin, în vederea elaborării, de către dumneavoastră, a unei monografii a comunei Ciucea.

Urmare a investigațiilor efectuate, vi s-a comunicat, de către Judecătoria Cluj-Napoca, copia certificatului de moștenitor nr.585/1988, singurul act găsit în Arhiva instanței, referitor la prezența la Ciucea a poetului și omului politic Octavian Goga. La data de 5 februarie 2002, urmare a revenirii dumneavoastră, vi s-a răspuns, cu adresa nr.4712-A din 5 martie 2002, în sensul că Arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca deține actele fostului Notariat de Stat Cluj din perioada 1954 – 1995, perioadă în care au funcționat notarii de stat. Anterior acestei perioade, au funcționat notarii publici, care au predat arhivele proprii la Arhivele Statului, cărora urmează să vă adresați pentru obținerea documentului solicitat.

În prezent, Ministerul Justiției derulează un program de computerizare și informatizare a tuturor instanțelor judecătorești, program care are în vedere nu numai înregistrarea datelor, ci și arhivarea și conservarea documentelor existente. Odată cu extinderea și perfecționarea acestui program, care este deja în desfășurare, sperăm ca disfuncționalitățile care sunt semnalate să fie înlăturate, aceasta fiind una din preocupările constate ale Ministerului Justiției.

Vă rog să primiți, domnule deputat, asigurarea întregii mele considerații.

Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Întâi domnul Nicolae Ionescu.

Sunteți de acord cu răspunsul?

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Atunci, domnul Damian Brudașca dorește.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Eu sunt de acord cu faptul că mi s-a dat răspuns, evident cu multă întârziere, de către instituția căreia m-am adresat, dar ceea ce am vrut eu să atrag atenția ministerului este faptul că au dispărut și dispar documente, unele dintre ele foarte importante, care produc efecte negative asupra cetățenilor, care nu-și mai pot demonstra, atunci când este cazul, dreptul de proprietate asupra unor bunuri ce le-ar reveni.

În cazul de față, ceea ce n-a răspuns ministerul este cine va suporta consecințele și ce consecințe se aplică, legal, pentru asemenea situații.

Îl informez pe domnul ministru, și implicit ministerul, cu acest prilej, că Arhivele Statului Cluj, pe care le-am consultat în repetate rânduri, nu dispun de documentele pe care mi le recomandați să le găsesc acolo. Problema este, pe viitor, ce se va întâmpla în cazul acestor arhive.

Și o altă problemă pe care doresc să i-o aduc la cunoștință domnului ministru, tot legat de acest aspect. La Cluj s-au făcut reparații la clădirea care găzduiește atât Judecătoria, Tribunalul și Curtea de Apel. Din păcate, nu s-au făcut reparații și la subsol, acolo unde sunt aruncate de-a valma depozite întregi de documente care au o importanță deosebită. De aceea cred că este bine ca, odată cu aceste verificări, să se gândească și soluții practice și resurse financiare care să elimine repetarea situației la Cluj și în alte locuri din țară, pentru a nu aduce prejudicii cetățenilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Fleșariu va răspunde, în continuare, la trei întrebări ale...

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Patru.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Patru, ale domnului deputat Damian Brudașca.

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Voi răspunde, mai întâi, la întrebarea înregistrată la nr.431-A de anul acesta.

Practic, întrebarea are două părți sau, mai bine zis, e o întrebare care se împarte în două.

Privitor la consilierul Vasile Cerbu, vă precizăm, stimate domnule deputat, că, potrivit art.60, alin.1, lit.c) din Legea nr.215 de anul trecut, în cazul schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, mandatul de consilier încetează de drept. În astfel de cazuri, consiliul local adoptă, la inițiativa primarului sau a oricărui consilier, o hotărâre prin care constată încetarea mandatului. Vă precizăm însă că este necesar, în asemenea situații, ca schimbarea domiciliului să fi fost operată în actul de identitate al consilierului în cauză, potrivit reglementărilor existente în acest domeniu.

La a doua întrebare, referitor la faptul că unele comisii de specialitate ale consiliilor locale din județul Cluj nu au ținut, de la constituire și până în prezent, decât o singură ședință, deși consilierii în cauză au încasat indemnizația cuvenită, vă sugerăm, stimate domnule deputat, să sesizați Camera de Conturi a județului Cluj, singurul organ abilitat de lege să controleze și să stabilească dacă indemnizația s-a încasat în mod legal.

Vă reamintim, stimate domnule deputat, că autoritățile administrației publice locale din România sunt organizate și funcționează pe baza principiului constituțional al autonomiei locale. Cazul relatat de dumneavoastră s-ar putea să îmbrace și unele aspecte penale. Așa fiind, vă rugăm să sesizați organele abilitate ale statului. Ministerul Administrației Publice nu are stabilite, prin lege, competențe cu privire la exercitarea controlului asupra modului de funcționare a consiliilor locale. Asemenea competențe au existat în România înainte de Revoluție, atunci când autoritățile administrației publice locale erau subordonate ierarhic, din treaptă în treaptă, până la Guvern, respectiv la fostul Consiliu de Stat, ceea ce nu mai este cazul în prezent.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

În legătură cu întrebarea înregistrată la nr.448-A din acest an, referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Damian Brudașca, înregistrată la Camera Deputaților la numărul de mai sus, prin care se solicită precizări în legătură cu modul în care au acționat prefecții din unele județe, față de acțiunile apreciate de domnia sa ca ilegale, desfășurate de persoane și formațiuni politice menite să influențeze rezultatele recensământului populației și al locuințelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări.

Una din principalele atribuții stabilite prin lege, în responsabilitatea prefectului, este aceea de a veghea la respectarea și aplicarea legii. Modul concret în care reprezentanții Guvernului în teritoriu au acționat în îndeplinirea acestei atribuții, în general și în special problema ce constituie subiectul întrebării, denotă preocuparea atentă ca nimeni să nu fie mai presus de lege.

Potrivit H.G. nr.504 și 680 din 2001, recenzorii aveau obligația de a consemna declarațiile persoanelor recenzate, iar opțiunile acestora sunt înregistrate în formularele de recensământ, cu asigurarea confidențialității datelor.

Problema acordării unor sume de bani liderilor de etnie romă din județul Cluj, pentru a-i determina pe romii din Transilvania, și cu precădere pe cei din municipiul Cluj-Napoca, să se declare unguri nu poate fi considerată veridică, dacă nu este însoțită de probe materiale. Am fi apreciat, în mod deosebit, dacă asemenea informații concrete erau semnalate, la vremea potrivită, autorităților competente în domeniu.

În legătură cu distribuirea unor fluturași în rândul populației de origină maghiară, dar și al romilor, cunoaștem că s-au distribuit unele pliante în limba maghiară, din textul cărora rezultă că se face o popularizare a recensământului pentru cetățenii de etnie maghiară, evidențiindu-se importanța acestei acțiuni.

Avem convingerea că, în măsura în care interveneau elemente contrare cadrului legal în vigoare, autoritățile competente se sesizau din oficiu și acționau în consecință.

Guvernul României a luat măsurile necesare ca întreaga populație a țării să cunoască importanța organizării și desfășurării recensământului populației și locuințelor din România. Rezultatul acestor demersuri a fost probat de desfășurarea recensământului într-un climat de cooperare și atitudine civică responsabilă, în condiții de transparență și încredere.

În concluzie, apreciem că, în cuprinsul întrebării domnului deputat Damian Brudașca, se regăsesc afirmații generale fără acoperire, vădit tendențioase și cu accentuată tentă politică.

Ar fi de dorit ca domnul deputat să precizeze sursele de informații și probele pe care se întemeiază afirmațiile domniei sale dar care nu au fost nominalizate în textul întrebării. Dacă domnia sa a avut cunoștință despre cele afirmate, avea obligația, de cetățean al României și deputat în Parlament, să înștiințeze de îndată organele abilitate să vegheze la siguranța națională a statului român.

O a treia întrebare se referă la modul de finanțare a acțiunilor de recensământ. Cu privire la finanțarea operațiunilor de organizare și desfășurare a recensământului populației și al locuințelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări. Prin H.G. nr.680/2001, s-a aprobat un buget de 850,9 miliarde lei, în vederea pregătirii, organizării și efectuării recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2002, cu următoarea defalcare: 147,6 miliarde lei în anul 2001, 703,3 miliarde lei în anul 2002. Județului Cluj i s-au repartizat 1,639 miliarde lei în anul 2001 și 21,035 miliarde lei pentru anul 2002, din sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale.

Formularea din întrebarea domnului deputat Damian Brudașca cu privire la faptul că președintele Consiliului județean Cluj, domnul Șerban Grațian, ar fi dispus, prin referatul nr.1476/2002, reducerea la 13 miliarde 153.750 lei a sumei alocate pentru recensământ, denotă carențe în documentarea și informarea cu privire la reglementările specifice domeniului, actele normative și procedurile specifice funcționării unei instituții a administrației publice locale.

Președintele Consiliului județean nu întocmește referate pentru repartizarea unor fonduri; potrivit art.117, alin.1 din Legea administrației publice locale, în exercitarea atribuțiilor sale, președintele Consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. În realitate, alocarea și repartizarea fondurilor pentru recensământ de către Consiliul județean au fost realizate în concordanță cu prevederile legale, prin Hotărâre a Consiliului județean, corelată cu posibilitățile financiare ale bugetului acestui județ.

Grija pentru utilizarea eficientă a banului public transpare, pentru observatorul nepărtinitor, și din prevederile art.19, alin.4 din H.G.nr.680/2001, prin care hârtia aflată în păstrarea prefecturilor, rămasă de la alegerile generale din anul 2000, a fost folosită pentru tipărirea unor părți ale instrumentarului de recensământ.

În concluzie, susținem că activitatea desfășurată de Consiliulul județean Cluj, în pregătirea și desfășurarea recensământului populației și al locuințelor s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Și, în sfârșit, un ultim răspuns, la o ultimă întrebare formulată de domnul deputat, formulăm următorul răspuns la această întrebare. Prin întrebarea formulată, domnul deputat solicită sprijinul Ministerului Administrației Publice pentru a se stabili modul de cheltuire a unor sume prevăzute în bugetul județului Cluj.

Cu părere de rău, stimate domnule deputat, vă informăm că nu suntem în măsură să vă acordăm sprijinul solicitat, întrucât ministerul nostru nu are stabilite, prin lege, competențe de control financiar. Așa cum se stabilește prin Legea nr.94/1992, modificată și republicată în anul 2002, asemenea competențe revin Curții de Conturi. Potrivit art.16 din acest act normativ, Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a surselor financiare, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și, rog să se rețină, al unităților administrativ-teritoriale. Potrivit art.17 din aceeași lege, lit.a), Curtea de Conturi controlează formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale.

Iată, deci, stimate domnule deputat, că legea nu ne permite să intervenim acolo unde competențele au fost stabilite în sarcina altor organe ale statului. A proceda altfel, așa cum ne cereți în întrebare, înseamnă a nesocoti principiile care stau la baza statului de drept. Sinceri să fim, nu ne putem permite o astfel de conduită.

Cu stimă, Octav Cozmâncă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg Damian Brudașca, ...

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Telegrafic.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiți mai telegrafic, pentru că mai aveți dumneavoastră de primit încă două răspunsuri și mai sunt încă 21 de colegi care vor să pună scurte interpelări.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Sunt nevoit să constat, pe de o parte, o anumită malițiozitate în formularea răspunsurilor, ca să nu o caracterizez altfel, pe de altă parte constat chiar o lipsă de documentare, în formularea respectivă, o lipsă de bunăvoință și de bună-credință în întocmirea unor asemenea situații.

Înțeleg că ministerul condus de domnul Cozmâncă și reprezentat de domnul Fleșariu este iritat de prezența mea la microfon, dar, pentru aceasta, nu trebuie să se ascundă după vorbe mari și după texte de lege, care nu le dau dreptul să nu se implice în modul de desfășurare a activității în teritoriu.

Îl informez, în legătură cu obiectul primei întrebări, că, spre exemplu, Ministerul de Interne face cercetări și mi-a confirmat, printr-o scrisoare că, într-adevăr, acest cetățean Vasile Cerbu nu mai este locuitor al comunei Petrești și nu văd de ce domnul secretar de stat nu dă curs unor asemenea situații sau de ce nu a efectuat personal ministerul o asemenea verificare.

În legătură cu celelalte aspecte, constat, de la bun început, așa cum precizam, și reaua credință și interpretarea după bunul plac. Eu nu am cerut să mă sprijine pe mine, ci să sprijine legea, ca ea să nu fie maltratată și batjocorită de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu.

Dacă pe domnul ministru nu-l interesează și vrea să facă aluzii răutăcioase la perioada dinainte de 1989, nu are decât s-o facă, dar, prin aceasta, dovedește, încă o dată, că se descalifică în funcția pe care încă o reprezintă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Pavel Abraham, vă rog să răspundeți la cele două întrebări ale domnului Damian Brudașca.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O să încerc să-i dau răspunsul domnului deputat Damian Brudașca.

O primă întrebare, transmisă nouă cu nr.A-2503/2002. La data de 25 octombrie 1999, numitul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, Str.Bușteni nr.14, a înființat Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, Galați, Agenția Cluj-Napoca, cu un depozit de 10 milioane lei. Depozitul a fost înființat în baza contractului de depozit bancar nr.56/25 X 1999, cu termen de o lună de zile, respectiv până la 25.XII 1999.

La capitolul "Clauze", rubrica "Litigii", contractul prevede că, și citez: "Eventualele litigii ivite între părți, pe parcursul derulării contractului, vor fi rezolvate pe cale amiabilă. În cazul nerezolvării pe această cale, litigiile vor fi de competența instanțelor judecătorești ale municipiului Galați".

La data de 6 VI 2000, Cooperativa de credit Banca Populară Minerva a intrat în încetare de plăți. Ca urmare, deponenții la această societate au depus peste 1.000 de plângeri la Inspectoratul de Poliție al județului Galați, formulată împotriva numitului Mitrofan Daniel, fost președinte și a celorlalți membri ai conducerii Cooperativei de credit amintite, reclamându-se un prejudiciu de circa 88 de miliarde de lei.

Pe baza acestor plângeri, s-a constituit lucrarea penală nr.227647/2000, ale cărei acte premergătoare, și aceasta precizez datorită faptului că părțile vătămate erau din toată țara, au necesitat, pentru a fi îndeplinite, o perioadă mai lungă de timp, în concret, astfel de acte efectuându-se inclusiv pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2001.

La data de 6 VIII 2001, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Mitrofan Daniel, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în dauna avutului privat și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea că, din dispoziția sa, Cooperativa de credit a făcut publicitate pentru depozite cu dobânzi atractive, în vederea atragerii cât mai multor deponenți.

Totodată s-a probat faptul că nu au fost respectate clauzele contractuale referitoare la răspunderea depozitarului față de deponenți în ceea ce privește plata dobânzilor și lichidarea depozitelor.

La data de 26.03.2002, dosarul penal nr.00464/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați.

Din verificările efectuate rezultă că deponentul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca nu a uzitat de clauza contractuală de a se adresa unei instanțe judecătorești și nici nu a formulat plângere penală împotriva conducerii băncii.

În prezent, Banca Populară Minerva se află în lichidare judiciară, motiv pentru care, în măsura în care dorește, domnul Chiorean Ioan se poate înscrie la masa credală pentru recuperarea sumelor din conturile acestei bănci, deschisă pe perioada unei astfel de proceduri în baza contractului de depozit. De asemenea, se poate înscrie la masa credală și cu majorările de întârziere și dobânzile aferente. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus.

Și aș ține personal să fac o precizare, să-i mulțumesc domnului deputat pentru felul în care colaborăm, aceasta nu pentru a întreține discuția anterioară, deși am discutat cu domnia sa cu privire la un răspuns anterior pe care l-am dat ulterior în scris, exact contrariul afirmat, deși ne-am înțeles amândoi și este mulțumit de acel răspuns.

La a doua interpelare a domniei sale avem următorul răspuns.

În legătură cu întrebarea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.449 A/25.03.2002 și transmisă instituției noastre, avem onoarea să vă aducem la cunoștință următoarele: verificările efectuate de către organele abilitate asupra aspectelor sesizate în cuprinsul întrebării de referință, prin care semnalați un posibil, în opinia dumneavoastră, caz de evaziune fiscală în care ar fi fost implicat domnul colonel Pop Pușcaș Teodor, șeful Poliției municipiului Cluj-Napoca, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, autentificat printr-o încheiere de Biroul notarului public Laura Bârsan Moigrădean, nu au confirmat săvârșirea de către ofițerul în cauză a vreunei infracțiuni de genul celei menționate.

În acest sens, precizăm că înstrăinarea de către ofițer împreună cu cei trei frați ai săi a cotei de proprietate patru șesimi din imobilul situat în comuna Baciu, sat Popești nr.34, județul Cluj, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Pentru a vă edifica asupra situației reale de fapt și de drept, vă informez că evaluarea prețului terenului stabilit de către părțile contractante la 5 milioane de lei, care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, s-a realizat prin considerarea nivelului prețului mediu de vânzare la data perfectării actului, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului României nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială pe baza unui raport de expertiză tehnică, așa după cum rezultă din adresa nr.13/03.04.2002 a aceluiași birou notarial public, anexată în copie.

Referitor la vânzarea casei părintești, evaluată la 15 milioane de lei, precizăm că la stabilirea prețului s-au avut în vedere mărimea construcției, două camere și bucătărie, data construirii – 1950-60, precum și faptul că, fiind nelocuită de mai mulți ani, la data vânzării se afla într-o accentuată și continuă stare de degradare. Faptul că înstrăinarea imobilului s-a efectuat în condițiile prezentate, este atestat și de către cumpărătorul Mile Ștefan Mircea, potrivit declarației pe care o avem în copie.

Față de cele prezentate, rezultă că nu există nici un element care să susțină afirmațiile privind încălcarea legii în cursul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a cotei părți din imobilul menționat în sensul vânzării acesteia pe un preț mai mare decât cel declarat de către domnul colonel Pop Pușcaș Teodor și frații acestuia. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general. Poftiți, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu îi mulțumesc domnului general pentru primul răspuns. Într-adevăr, acesta dovedește preocupare, seriozitate și competență. Așa l-aș fi dorit de la bun început, cu detalii din care să rezulte interesul ministerului pentru a nu se permite unui escroc să-și bată joc de sărăcia unor cetățeni, așa cum este domnul Chiorean Ioan. Domnia sa nu a cunoscut aceste elemente, îl voi sprijini să facă demersurile necesare pentru a intra în posesia a cel puțin o parte din veniturile care i-au fost subtilizate.

În ceea ce privește al doilea răspuns, sunt nevoit, domnule general și secretar de stat, să vă contrazic. În data de 19 martie a.c., la Judecătoria Cluj-Napoca, unde domnul colonel Pop Teodor Pușcaș a prezentat acel document pe care vi l-am trimis în anexă, domnia sa a recunoscut în fața instanței și a celor prezenți că este în cunoștință de cauză cu privire la prevederile art.12 din Legea 87/1999 privind evaziunea fiscală, asumându-și consecințele legale ale unei asemenea declarații.

Constat însă că în privința acestui personaj, ministerul dumneavoastră are interese speciale de a-l scoate "basma curată" ori de câte ori este pe lângă lege. Nu înțeleg de ce un reprezentant care ar trebui să fie model în privința respectării legii este făcut ca la Nufărul, curat, dar poate că sunt alte interese pe care, deocamdată, îmi permit să nu le aduc la cunoștința opiniei publice și a dumneavoastră, o voi face-o cât de curând cu documente foarte clare, indubitabile pe care nu știu cu ce "pur universal" sau alte substanțe veți reuși să le ștergeți. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului Metin Cerchez i-ați comunicat răspunsul scris. Doriți să mai faceți vreo remarcă la precizările domnului deputat?

 
 

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu precizarea domnului deputat aș ține să arăt doar faptul că precizarea într-o audiere că cel audiat a luat la cunoștință de faptul că, dacă nu spune adevărul, săvârșește infracțiunea de evaziune fiscală, în referire la Legea 87, este o formulă uzitată frecvent în actele notariale. De fapt, a și semnat în actul notarial acest lucru că a luat la cunoștință de acest fapt, dar aceasta nu înseamnă că recunoaște că nu ar fi respectat dispozițiile legale, că își asumă răspunderea dacă se constată contrariul.

Ca urmare, dacă sunt alte probe, Ministerul de Interne stă la dispoziția domnului deputat cu probe și fapte și sigur că vom lua măsurile care se impun. Vă mulțumesc.

Cu privire la domnul deputat Metin Cerchez, eu am răspunsul, nu știu dacă domnia sa este în sală. Atunci, dacă îmi permiteți, o să-i trimitem răspunsul scris.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da, trimiteți-i răspunsul în scris. Bine, mulțumesc.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimați colegi, la prezentarea pe scurt a interpelărilor pentru ședința următoare. Domnul Anton Ionescu este? Domnul Damian Brudașca. L-ați depus. Domnul Boc l-a depus. Domnul Mircea Costache. Rugămintea este: enunțați doar obiectul interpelării și o dezvoltați data viitoare.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administrației publice Octav Cozmâncă, domnului Ioan Rus, ministrul de Interne, doamnei Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul Justiției și se referă la sesizarea unui grup de cetățeni din comuna Brăiești, județul Buzău, care se plâng de gravele abuzuri săvârșite de primarul comunei, Constantin Dragoe. Plângerea lor este semnată de 188 de cetățeni și se învederează între altele faptul că primarul din comuna Brăiești, Constantin Dragoe, a fost pedepsit cu închisoare pentru 9 ani, dar el funcționează bine merci și își permite să continue sarabanda abuzurilor și să conducă discreționar primăria comunei.

Las în scris celelalte detalii, inclusiv tabele nominale, semnate de cetățeni, alte documente care probează că sesizările cetățenilor sunt îndreptățite. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Ioan Sonea. Tot așa, v-aș ruga doar obiectul interpelării.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Da, sigur. Vă mulțumesc domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educației și se referă la o temă pe care am mai abordat-o în urmă exact cu un an și este vorba despre acreditarea învățământului preuniversitar cooperatist. Detaliile sunt cuprinse în material.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Călin Popescu Tăriceanu. Domnul Iancu Hotea a lăsat în scris. Domnul Adrian Moisoiu. Domnul Iancu Holtea, poftiți.

 
 

Domnul Iancu Holtea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări. Prima interpelare se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și se referă la salariații fostelor IAS-uri care nu și-au mai primit de fapt de multă vreme salariile. Dezvoltarea o fac data viitoare.

A doua interpelare se referă la militarii angajați pe bază de contract, în speță angajații Unității Militare 01068 Vânju Mare; este vorba de 73 de angajați care, deși au plătit toate dările către stat CAS, ajutor de șomaj, ș.a.m.d., fiind disponibilizați cu data de 1 aprilie 2002, ei nu se încadrează nici în Legea 76 din 2002, nici în ordonanța care se referă la disponibilizarea cadrelor militare și nu primesc nici ajutor de șomaj, nici salarii compensatorii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează domnul Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu și are două întrebări. La o întrebare precedentă de acum câteva săptămâni privind transformarea Liceului Bolyai Farcaș din Târgu Mureș din liceu mixt cu secții în limba română și în limba maghiară în liceu numai cu predare în limba maghiară, Ministerul Educației și Cercetării, prin răspunsul dat de domnul secretar de stat Vasile Molan, a adus la cunoștință că încă nu s-au stabilit cifrele de școlarizare pentru anul școlar următor. Mass-media de săptămâna trecută prezintă protocolul de colaborare județean Mureș, semnat între UDMR și PSD, prin care se aduce la cunoștință că în anul școlar 2002-2003, Liceul Bolyai Farcaș din Târgu Mureș va funcționa numai cu clase în limba de predare maghiară, în acest scop urmând să se facă schimburi de clase între Colegiul național Alexandru Papiu Ilarian și Liceul Bolyai Farcaș din Târgu Mureș. Dacă astăzi se insistă pentru universități și licee numai în limba maghiară, în viitor vor exista solicitări pentru separarea copiilor încă din grădinițe și școli generale, deci, crearea de lumi paralele.

Doamnă ministru, cui servește aceasta?! Vă am în memorie atunci când erați în opoziție, aveați o cu totul altă părere. Să consider că astăzi România este guvernată de UDMR, care folosește drept paravan PSD-ul?

A doua întrebare. Calendarul mișcării personalului didactic din anul școlar 2002-2003 recomandă inspectoratelor școlare județene nerespectarea Legii statutului cadrelor didactice care permite cadrelor didactice care ajung la vârsta pensionării, prelungirea activității lor cu până la 3 ani, pe baza recomandării Consiliului de administrație al școlii și aprobării inspectoratului școlar județean. Făcând abstracție de considerentele economice, nu apreciați că această măsură de renunțare la profesori cu experiență la catedră de 35-40 de ani și cu grad didactic I este în detrimentul calității învățământului? Să înțeleg că școala românească renunță la performanță? Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Afrăsinei Viorica.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

În data de 21 martie 2002, România a deschis negociere la capitolul 22 Mediu, lucru deosebit de important, ținând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea aquis-ului comunitar în legislația națională reprezintă o etapă importantă în drumul României spre integrare europeană, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datorită costurilor imense pe care le implică. Una din pârghiile de bază pentru transpunerea în practică a legislației comunitare o constituie activitatea de inspecție și control al modului de respectare a legislației de mediu în vigoare.

Ținând cont de faptul că perioada de tranziție spre economia de piață nu s-a încheiat și că implementarea legislației de mediu este în curs de realizare, vă rog, domnule ministru, să prezentați ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislației comunitare și care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu? Când va deveni operațională această structură? Vă mulțumesc.

Totodată, domnule președinte de ședință, având în vedere că mă aflu la microfon, vă rog să-mi permiteți să fac o intervenție de procedură în conformitate cu prevederile Regulamentului. Numai în cazul în care timpul permite se poate citi la tribună, se pot prezenta la tribună două interpelări, altfel, într-o ședință de interpelare, un deputat nu poate prezenta decât o singură interpelare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna colegă. Doamna Mihaela Ionescu.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul interpelării mele este acela al educației de prevenire a consumului de droguri în școli. Aflăm din presă și suntem informați de către colegii noștri profesori și medici că în țara noastră impactul drogurilor este tot mai alarmant. Lor le cad victimă tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11-12 ani. Se pare că instituțiile statului se mulțumesc să înregistreze fenomenul, dar reacționează cu încetineală sau nu reacționează deloc pentru prevenirea lor. Ne așteptăm ca o dată semnalate primele cazuri, Ministerul Educației și Cercetării să fi reacționat imediat și să fi răspuns cu un plan național de educație contra consumului de droguri și ca acest plan să intre deja în viața de zi cu zi a școlilor.

Dacă fumatul și chiar alcoolul sunt o realitate hâdă în școlile românești, aceasta se datorește și unei campanii educaționale aproape invizibile. În schimb, economia de piață, dorința de îmbogățire, chiar pe spinarea copiilor nevinovați a acționat imediat în sens negativ, exemple fiind agresivitatea invitaților la fumat, făcute de panourile publicitare imense care te îmbie la orice colț de stradă, pe tot drumul elevilor spre școală.

Alcoolul are reclame pe micile ecrane, unde o marcă de votcă este preferată de către o fată unui buchet de flori.

Școala românească care pregătește cadre de intelectuali pentru generația viitoare trebuie să aibă în vedere zicala "Mens sana in corpore sano", deci, trebuie să cuprindă în curriculum și ore de educație antitabac, antialcool și în special antidrog, pentru că acestea agresează zilnic tineretul neavizat din țara noastră. Doar ONG-urile sunt cele care atrag atenția asupra problemei consumului de droguri.

Aflăm de asemenea, cu stupefacție că poliția a intrat în școli să caute traficanții de droguri, în loc să fi fost mai vigilentă în afara școlilor, la poarta lor pentru a împiedica intrarea infractorilor. Deoarece unele școli au refuzat să permită accesul poliției în incintă, aceasta și-a schimbat oferta, propunând să țină ore de prevenire a consumurilor de droguri, deși ar fi fost mai indicat să se ocupe strict de problemele polițienești.

Cunoscând faptul că este mai ușor să previ decât să tratezi, cerem Ministerului Educației să ia măsuri de urgență pentru a frâna și apoi eradica prin educație, prin conștientizarea pericolului consumului de droguri de către elevi.

Am două întrebări. Prima este: ce face Ministerul Educației și ce propuneri are pentru introducerea în programa școlară de lecții informative de prevenire a fumatului, alcoolului și în special a drogurilor.

A doua întrebare: în ce clasă consideră Ministerul Educației și Cercetării că poate începe educația contra consumului de droguri? Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Am o interpelară adresată premierului Adrian Năstase pentru că vizează mai multe ministere, al Industriei și Resurselor, Ministerul Apărării și Ministerul Finanțelor Publice și se referă la problemele cu care se confruntă Societatea Avioane S.A.Craiova.

În acest moment, societatea nu are comenzi suficiente pentru a le mai asigura tuturor angajaților un loc de muncă și de aceea se impune un răspuns la următoarele probleme. Dacă și când va trimite Ministerul Industriei și Resurselor alocația bugetară aprobată în valoare de 5,6 miliarde lei în vederea retehnologizării proceselor de tratamente și acoperiri, întrucât lipsa finanțării pune în pericol continuarea colaborării cu firma Foker din Olanda? Dacă societatea va fi sprijinită pentru omologarea avionului țintă în vederea dotării Ministerului Apărării cu acest aparat și dacă același minister va mai comanda 6 avioane IAR 99 care se află în incinta societății din anul 2000? Dacă va fi făcută o comandă de 8 aparate de zbor, conform contractului-cadru 223/2000 și memorandumului privind finanțarea acestui program? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Constantin Florentin Moraru.

 
 

Domnul Constantin Florentin Moraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea era adresată domnului ministru al Administrației Publice, domnului Octav Cozmâncă și se referă la sediul de partid pe care filiala Argeș a Partidului Umanist îl dorește. În luna februarie, o mare parte din conducerea Alianței Naționale PUNR-PNR s-a înscris în Partidul Umanist; aceștia au avut un sediu pe care Partidul Democrat, care a fuzionat în anul 2001 în luna iulie, îl cere pentru dânșii și conform unei decizii a Tribunalului municipiului București, comasarea Partidului Democrat cu Partidul Alianța Națională, în opinia dânșilor, înseamnă și preluarea patrimoniului, implicit a spațiului sediului de partid al acestei Alianțe Naționale. Membrii de partid care au venit în PUR doresc să-și continue activitatea acolo. Partidul Umanist are un sediu impropriu – 10 metri pătrați, eu ca deputat nu am cabinet parlamentar la ora actuală și nu consider că este normal ca Partidul Democrat să dețină trei spații care să aibă câteva sute de metri pătrați, iar noi, Partidul Umanist care avem și reprezeantare parlamentară să nu avem decât 10 metri pătrați. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cornel Popa. Domnul Victor Dobre. Domnul Oltean.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul Administrației Publice Locale, prin care îi solicit să ne precizeze dacă se confirmă informațiile că prefectul județului Buzău, domnul Ion Vasile ar fi implicat în câteva afaceri împreună cu firma Vasconi-Agricola International și dacă într-adevăr, în conformitate cu atribuțiile sale își poate permite să fie acționar la această firmă și să deturneze o parte din banul public.Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Victor Dobre. Domnul Valentin Vasilescu l-a depus, domnul Paul Magheru? Domnul Mircea Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc domnule președinte.

Intrebările mele se adresează domnului președinte al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, Tiberiu Ovidiu Mușetescu. În esență pun întrebarea de ce se produc schimbări ale destinației fondurilor? Și în acest context, dau câteva exemple legate de privatizarea SIDEX, unde fondurile de asigurări de sănătate neplătite au fost iertate de către această Autoritate, or, aceștia sunt bani care trebuiau să vină la sănătate.

De asemenea, tot în acest context mă întreb ce caută 15 miliarde de lei la Reșița pentru plata salariilor muncitorilor, fiind o instituție privată și de asemenea această asociere de tip "struțo-cămilă" privat-stat pentru a se putea lua fonduri de la stat? Tot în acest context, mă întreb și întreb concret în acest cadru cât a valorat, în contractul de privatizare cu regia Tutunului, patrimoniul intelectual, respectiv marca Snagov-Mărășești-Carpați?

De asemenea, domnule președinte, aș dori ca să vă spun că la ședința trecută, din lipsă de timp, nu mi s-a răspuns de către domnul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, am cerut să se răspundă în ședința următoare, am primit un răspuns scris nesatisfăcător și rog pe domnul ministru să se prezinte pentru a putea avea o discuție pe problemele serioase ale aeroporturilor Otopeni, Băneasa și a acestor problematici.Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Popescu Bejat.

 
 

Domnul Ștefan-Marian Bejat-Popescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelările mele se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Prima se referă la situația din domeniul agriculturii, în care sens mă interesează situația culturilor de toamnă pe specii, suprafețe, densitate, starea acestora, precum și situația lucrărilor din campania de primăvară pe lucrări, specii și suprafețe, situația lucrărilor din pomicultură și viticultură și situația din zootehnie.

A doua chestiune se referă la niște date statistice care, de acum, pot să fie puse la dispoziție, de la sfârșitul anului 2001, referitoare la continua degradare a fondului forestier. Mă interesează starea contravențională și infracțională din pădurile proprietate publică, situația prejudiciilor constatate în fondul forestier în urma inspecțiilor efectuate în cantoanele silvice, situația tăierilor ilegale de arbori și a defrișărilor de păduri, proprietate privată, precum și situația gaterelor și ferăstraielor circulare existente în funcțiune, inclusiv modul de utilizare a acestora pe județe și o problemă de actualitate este situația doborâturilor de vânt pe județe, stadiul inventarierii și estimării volumului de masă lemnoasă, precum și modul de precontare a acesteia în vederea încadrării în cota de masă lemnoasă aprobată pentru exploatare în anul 2002.

De asemenea, mă interesează situația arboretelor cu doborâturi de vânt care fac obiectul reconstituirii proprietății și modalitățile de soluționare financiară a viitorilor proprietari. Vă mulțumesc.

Doresc răspuns scris, evident.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Domnul Nicu Cojocaru.

 
 

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să mă refer pe scurt la interpelarea pe care am făcut-o către domnul prim-ministru Adrian Năstase. Este vorba despre amplasarea Monumentului libertății și nu a Monumentului unirii în centrul Aradului. Aradul este județul cu bucuriile și necazurile lui.

Aradul este județul în care trăiesc români, germani, sârbi, maghiari și alții în liniște și pace, dar această liniște, această pace a fost întreruptă recent când se discută tot mai mult ca în Arad să se amplaseze grupul statuar Ungaria milenară, un grup statuar care a fost amplasat în anul 1896, atunci când se sărbătorea 1000 de ani de la existența Ungariei în Europa. În 1925, Guvernul Brătianu hotărăște dislocarea acestui grup statuar.

Ceea ce deranjează astăzi în Arad, tot mai mult se discută și în conferințele de presă, cetățenii județului Arad ridică problema că primăria, recent, a alocat suma de 90 de milioane de lei pentru reamplasarea acestui grup statuar în centrul municipiului Arad.

Personal sunt de acord cu amplasarea aceasta, dar nu în centru, pentru că după Revoluție...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi cer scuze că vă întrerup, era vorba că prezentăm doar obiectul interpelării și urma să faceți dezvoltarea.

 
 

Domnul Nicu Cojocaru:

Da, acuma terminam domnule președinte.

După Revoluție, majoritatea partidelor, toți cei care vin în Arad, discută despre amplasarea Monumentului "Marii Uniri" din 1918. De 83 de ani, tot se discută și acesta nu-și găsește finalizarea.

Propunerea mea personală, a Partidului Umanist din România este ca acest grup statuar, a Marii Uniri de la 1 Decembrie să se regăsească în centrul municipiului Arad, pentru că peste 2 ani, 2 ani și ceva se împlinesc 85 de ani de la Marea Unire. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Vlad Hogea. Nu este. Domnul Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se adresează domnului Ovidiu Mușetescu, ministru Autorității pentru Privatizarea și Administrarea Participațiunilor Statului.

Ea are ca obiect modalitățile de transfer al celor 11 societăți de tip COMCEREAL și ALCOM din lista alăturată interpelării, în care APAPS este acționar majoritar, în vitutea faptului că se constată în ultimul timp, cel puțin în Moldova, vinderea acestor societăți pe aproape nimic, la preț de un apartament, când valoarea lor reală este 4-5 miliarde de lei.

Astfel, se va ajunge ca statul să nu aibă unde să-și păstreze rezervele strategice și va trebui să le păstreze în aceste apartamente de 4-5 miliarde, cumpărate cu 500-600 de milioane.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, procedura prezentării interpelărilor din această ședință a luat sfârșit. Declar ședința închisă.

Vă doresc o seară plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 20,00.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 23 mai 2022, 4:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro