Cornel Știrbeț
Cornel Știrbeț
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/03-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 23-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2002

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Cornel Știrbeț

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

Cornel Știrbeț - declarație cu titlul Parchetul național anticonstituție;

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Parchetul național anticonstituție".

Prin Ordonanța de urgență nr. 43 din 2002 a Guvernului României, se înființează Parchetul Național Anticorupție, acțiune care este prezentată opiniei publice, dar mai ales organismelor internaționale, ca o primă măsură concretă de luptă împotriva corupției.

Din păcate, însă, și această măsură poate fi contabilizată, doar la capitolul "Imaginea premierului", care se luptă din răsputeri cu balaurii corupți, dar în nici un caz nu poate constitui un început real și eficient de acțiune politică.

Afirmația noastră se bazează, în primul rând, pe faptul că această structură se naște prin încălcarea flagrantă a prevederilor constituționale, și, ca urmare, nu are legitimitatea și credibilitatea necesare pentru a acționa împotriva propriei identități.

Astfel, prin emiterea acestei ordonanțe, se nesocotesc prevederile art. 72 lit. h) și art. 130 alin. 2 din Constituție, care prevăd clar că organizarea instanțelor judecătorești și parchetelor se face prin lege organică, și, în consecință, reglementarea prin ordonanțe de urgență este neconstituțională.

Motivarea emiterii ordonanței pe art. 114 alin. 4 din Constituție, nu este în nici un fel acoperitoare și nu justifică constituirea unei structuri prin încadrarea la situații excepționale, având în vedere că lupta împotriva corupției trebuie dusă de toate instituțiile statului și îndeosebi de autoritățile judecătorești și ale Ministerului Public, în integralitatea lor.

Încălcarea Constituției și emiterea ordonanțelor de urgență de către Guvern, a devenit o practică obișnuită, care face inutilă instituția Parlamentului României, lăsând fără reacție chiar și pe reprezentanții mass-media.

Guvernul Năstase a depășit toate recordurile în ce privește numărul ordonanțelor de urgență, și nu ar mira pe nimeni, ca în goana după imagine, să modifice curând și Constituția României printr-o astfel de ordonanță, după asigurarea transparenței și consultării populare, din minunatele caravane organizate de partidul de guvernământ.

În al doilea rând, așa cum este concepută organizarea și funcționarea instituției Parchetului Național Anticorupție, se încalcă cele mai elementare reguli ale managementului unei organizații. Această structură este, în același timp, persoana juridică autonomă și persoana juridică subordonată procurorului general, statutul procurorilor și al ofițerilor de poliție judiciară nu este clar definit, iar modul de conducere și control nu este reglementat, făcându-se referire chiar la unele reglementări legale viitoare.

Practic, prin organizarea acestei structuri, nu se realizează altceva decât centralizarea luptei împotriva corupției, la nivelul unui număr de 75 de procurori "zmei", care pot reacționa mai rapid și mai eficient la comandă politică.

Iată de ce, nu credem că organizarea și funcționarea Parchetului Național Anticorupție, va avea vreun efect real în viața socială, și, mai degrabă, credem că s-a creat o structură care să mascheze corupția la nivelul puterii și lipsa de eficiență a instituțiilor statului în combaterea acestui fenomen.

Nu prin înființarea unei noi instituții se rezolvă problema corupției în România, ci prin asigurarea respectării legii de către instituțiile existente, în special de către instanțele judecătorești și parchetele din cadrul Ministerului Public.

Din păcate, actul de justiție în România a devenit o afacere de partid și de familie, prin care se reglează anumite dispute politice și se protejează marea corupție. Ultimile realizări în acest domeniu, intens mediatizatele cazuri: Temeșan, George Constantin Păunescu, Bivolaru, Motorola și altele, în care soluțiile date ridică multe semne de întrebare, demonstrează din plin, adevărata voință a guvernanților.

De asemenea, tragicul eveniment al morții procurorului Panait, a dezvăluit o serie de aspecte care arată că lupta anticorupție este dusă numai la nivel declarativ, în anumite direcții, fără consistență și credibilitate.

După astfel de evenimente juridice, singura măsură credibilă și firească pentru un nou început, era aceea a demiterii ministrului justiției și procurorului general, și nu înființarea prin ordonanțe de urgență, cu încălcarea Constituției, a Parchetului Național Anticorupție.

Suntem convinși că prin reconstituirea traseului flotei românești și prin alte acțiuni cu țintă precisă, în care vor fi folosiți superprocurorii din Parchetul Național Anticorupție, se va consolida actuala stare de fapt a corupției în România.

Vă urăm succes, domnule premier. Mulțumesc.

   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 27 mai 2018, 20:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro