Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/10-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 30-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 aprilie 2002

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.

Ședința a început la ora 10,18.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu, secretar al Camerei Deputaților, și Puskás Valentin Zoltán, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-ne să deschidem ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul de 484 de parlamentari și-au înregistrat prezența 361, un număr de 123 fiind absenți.

Birourile permanente ale celor două Camere vă propun pentru ședința comună ordinea de zi care v-a fost comunicată și programul de lucru care urma să înceapă în acest moment și să se termine o dată cu epuizarea ordinii de zi.

Dacă aveți obiecțiuni la ordinea de zi? Mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La programul de lucru dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Prezentarea solicitării Președintelui României adresată Parlamentului referitoare la participarea României la Operația ENDURING FREEDOM din Afganistan.

Trecem la dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Pe primul loc, solicitarea președintelui României adresată Parlamentului referitoare la participarea României la operația "Enduring Freedom" din Afganistan.

Dau cuvântul domnului general Bârloiu pentru a prezenta această scrisoare și rog reprezentanții Comisiei de apărare să ia locul în prezidiu și să se pregătească pentru a susține raportul comun.

Aveți cuvântul, domnule general.

 

Domnul Viorel Bârloiu:

Mulțumesc.

Domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, statele democratice ale lumii au constituit coaliția internațională de combatere a terorismului și au declanșat sub conducerea Statelor Unite ale Americii operațiunea "Enduring Freedom" pe teritoriul Afganistanului. demonstrându-și vocația de țară democrată și dorind totodată să continue să se afirme drept un furnizor de securitate, România și-a exprimat disponibilitatea de a se alătura atât statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice, cât și celorlalte țări în acțiunea de eradicare a terorismului internațional, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

La 24 ianuarie 2002, conducerea OEF a înaintat o solicitare oficialităților române de a contribui la această misiune cu un batalion de infanterie, respectiv un modul de 405 militari și o companie de apărare NBC de 70 de militari, pentru o perioadă de aproximativ 6 luni.

Forțele menționate vor executa misiuni de pază, de control în zona sensibilă, sprijin umanitar, neutralizarea forțelor talibane din Organizația Al Qaida și vor fi gata pentru desfășurare în teatrul de operații din Afgansitan, în cursul semestrului 2 al acestui an.

În vederea asigurării suportului logistic pentru contingentul român participant la misiune, instituțiile abilitate ale statului au aprobat negocierea și semnarea cu partenerul american a acordului de sprijin privind achizițiile și aranjamentele de servicii reciproce.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și însușit în cadrul ședinței din 29 ianuarie a.c. cererea de suplimentare a forțelor angajate la misiunea OEF și a recomandat Guvernului României să inițieze demersurile pentru obținerea aprobărilor de la instituțiile abilitate ale statului și să asigure finanțarea necesară participării la această acțiune.

În temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 45 din 1994 privind apărarea națională a României, modificat cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13 din anul 2000, aprobată prin Legea nr. 389 din 2001, vă solicit să supuneți aprobării Parlamentului participarea României la operațiunea "Enduring Freedom" din Afganistan cu un batalion de infanterie, modul de 405 militari și o companie de apărare NBC, 70 de militari din Ministerul Apărării Naționale, încadrate, înzestrate și dotate potrivit statelor de organizare pentru situații de pace, precum și cu 10 militari, ofițeri de legătură și de Stat Major, care să fie puși la dispoziție în cazul solicitării suplimentării contribuției țării noastre.

Participarea la misiune să se realizeze sub controlul operațional american, prin transferul de autoritate a contingentului român către USCENTCOM pe durata mandatului de 6 luni. Finanțarea să se asigure prin hotărâre a Guvernului României.

Semnează domnul Ion Iliescu, președintele României.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general.

Dau cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de apărare.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnilor președinți,

Stimați parlamentari,

Raport comun. Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, cu adresele 4 din 24 aprilie 2002 și 568 din 23 aprilie 2002 au fost sesizate spre a analiza solicitarea președintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României la Operația "Enduring Freedom" din Afganistan.

În cadrul dezbaterilor, comisiile au avut în vedere faptul că statele democratice ale lumii au constituit coaliția internațională de combatere a terorismului și au declanșat această operație sub conducerea Statelor Unite ale Americii.

Totodată, comisiile au luat cunoștință că la 24 ianuarie 2002 conducerea Operației "Enduring Freedom" a înaintat o cerere oficialităților române, document analizat și însușit de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de a contribui la această misiune pentru o perioadă de 6 luni, cu trupe organizate, înzestrate și dotate corespunzător, pentru a executa acțiuni de pază, control în zonele sensibile, sprijin umanitar și neutralizare a forțelor talibane din Organizația Al Qaida.

În scrisoarea președintelui se menționează că instituțiile abilitate ale statului au aprobat negocierea cu partenerul american, precum și semnarea acordului de sprijin privind achizițiile și aranjamentele de servicii reciproce destinate asigurării suportului logistic, pentru contingentul român participant la misiune, acesta urmând a-și încheia pregătirile înainte de semestrul II al acestui an, în cursul căruia va putea fi desfășurat în teatrul de operații din Afganistan, sub controlul operațional american, prin transfer de autoritate către Comandamentul central de la Tampa, Florida.

Prin scrisoare se solicită Parlamentului aprobarea participării României cu următoarele forțe, potrivit statelor de organizare pentru situații de pace, astfel: un batalion de infanterie cu un efectiv de 405 militari; o companie de apărare NBC, cu un efectiv de 70 de militari; cu o rezervă, cu un efectiv de 10 militari pentru situația solicitării suplimentării contribuției țării noastre cu elemente de legătură și Stat Major.

Se solicită, de asemenea, împuternicirea Guvernului României de a asigura finanțarea participării acestor forțe la respectiva misiune.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitarea președintelui României și Memorandumul Ministerului Apărării Naționale nr. M612 din 14.02.2002, ținând seama că, în contextul acțiunilor și inițiativelor de angajare în mișcarea antiteroristă, România, demonstrându-și vocația de țară democrată și continuând să se afirme ca un furnizor de securitate, și-a exprimat disponibilitatea de a se alătura atât statelor membre ale Alinței Nord-Atlantice, cât și celorlalte țări, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În același timp, constatând justețea considerentelor care fundamentează această cerere, adresată în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13 din 2000, modificată și aprobată prin Legea nr. 398 din 2001, cu majoritate de voturi pentru au avizat favorabil solicitarea președintelui României și supun spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind participarea României la Operația ENDURING FREEDOM din Afganistan.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea distinșilor parlamentari, cine dorește să ia cuvântul?

Domnul Dănuț Saulea din partea PRM.

 

Domnul Dănuț Saulea:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Partidul România Mare și-a exprimat de la bun început clar și neechivoc acordul privind participarea țării noastre alături de toate forțele democratice la acțiunea de combatere a terorismului internațional, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Partidul România Mare a votat împreună cu toate partidele parlamentare de la putere și din opoziție trimiterea în Afganistan a unui efectiv de circa 100 militari români pentru a participa la acțiuni de menținere a ordinii și sprijin umanitar.

Partidul nostru este pe deplin conștient de importanța unor asemenea misiuni și a apreciat prezența miliarilor români în rândul coaliției internaționale, ca o expresie a voinței poporului român de a se integra în structurile europene și euro-atlantice, de a-și reconfirma dorința de pace și securitate în întreaga lume.

Ca o dovadă a celor de mai sus este și prezența a aproape 1000 de militari români la operațiunile în sprijinul păcii în zone ca Bosnia, Herțegovina, Kosovo, Kuweit, Etiopia, Georgia, Macedonia și Afganistan.

Din nefericire, așa după cum se cunoaște, până în prezent, din rândul miliarilor români participanți la asemenea misiuni s-au înregistrat și 7 morți: 4 în Angola, 2 în Bosnia, 1 în Kosovo, precum și îmbolnăviri specifice îndeplinirii misiunilor încredințate.

Astăzi, președintele României cere Parlamentului să aprobe suplimentarea cu circa 500 de militari a forței românești deja dislocate în Afganistan.

Am reținut din mesajul domniei sale că principala misiune a acestei forțe o reprezintă "eradicarea terorismului", ceea ce contravine ideii de participare la misiuni de pază, control în zone sensibile și sprijin umanitar.

Din câte înțelegem în acest mesaj, aceasta înseamnă implicarea efectivă a militarilor români în războiul civil din această țară, inclusiv situarea României de o parte a unora din forțele interne aflate în conflict.

Urmărind evoluția de până acum a situației interne din Afganistan se poate observa, pe de o parte, o tendință de conciliere între diverse forțe politice și tribale, iar pe de alta, de regrupare și reorganizare a forțelor Al Qaida, fapt ce a condus la înregistrarea de pierderi umane și materiale importante, inclusiv în rândul coaliției internaționale.

De remarcat, în același timp, este și faptul că prezența forțelor militare internaționale nu a reușit pacificarea acestei țări, nici diminuarea potențialului terorist în această zonă.

Partidul România Mare dorește să readucă în atenție necesitarea întrebuințării dialogului, indiferent de gravitatea problemelor aflate în dispută.

În acest sens, este de reținut faptul că o serie de factori politici importanți din Afganistan au conștientizat că este imposibilă realizarea păcii, prin excluderea totală de la discuții a reprezentanților talibani. Evident, și noi excludem posibilitatea ca forțele teroriste dovedite să fie parteneri de dialog.

Partidul România Mare nu are certitudinea că implicarea în continuare a forțelor armate străine în confruntarea internă propriu-zisă, așa cum s-a întâmplat până în prezent, are șansa de reușită, în sensul stingerii definitive a conflictului.

În afara celor menționate mai sus, Partidul România Mare consideră că, pentru a-și da votul în deplină cunoștință de cauză, ar fi fost necesar ca solicitarea președintelui să fie susținută de o serie de informații minime privind situația politico-militară din zona de operații, rezultatele acțiunii forțelor militare românești aflate acolo, evaluarea factorilor risc, date privind asigurarea multilaterală a acțiunilor, cercetare, protecția informațiilor, informatica, asistența medicală etc., precum și costurile și sursele interne de finanțare.

În plus, Parlamentul României nu a fost informat asupra rezultatelor negocierilor cu partenerul american a Acordului de sprijin privind achizițiile și aranjamentele de servicii reciproce.

Analizând cu toată seriozitatea și răspunderea mesajul prezidențial, Partidul România Mare își exprimă nedumerirea privind confuziile pe care acesta le conține și, mai ales, cele legate de folosirea forțelor armate în acțiuni nespecifice: de pază, control, sprijin, neutralizare.

Din regulamentele și practicile militare ale armatelor moderne în vigoare reiese clar că astfel de misiuni nu sunt de competența armatei, ne punem serios întrebarea despre ce fel de sprijin umanitar poate fi vorba la niște forțe militare înzestrate cu tancuri, transportoare blindate, echipamente și mijloace de ducere a războiului modern, care cu certitudine se vor afla sau vor coopera cu batalionul nostru.

Partidul România Mare consideră că, înaintea pronunțării votului privind solicitarea președintelui, ar fi necesar să se clarifice toate aspectele menționate mai sus și să se organizeze chiar o comisie parlamentară care să se deplaseze la fața locului pentru a se informa direct asupra realităților din zona de operații.

În final, Partidul România Mare mai solicită o lămurire. Este știut că obiectivul major al politicii noastre externe îl constituie aderarea la NATO, din câte cunoaștem, la operațiunile din Afganistan nu participă toți membrii NATO; de asemenea, ultima solicitare adresată României nu provine de la Comandamentul Forțelor NATO, ci din partea S.U.A., după cum afirmă Președintele României. Se specifică, oare, în această cerere, că suplimentarea contingentului românesc din Afganistan este o precondiție pentru acceptarea României în NATO? Are președintele țării convingerea că prin trimiterea militarilor români la moarte sigură se vor îndupleca Statele Unite ale Americii să ne admită în NATO?

De aceea, propunem Parlamentului amânara votului până primirea răspunsului și clarificarea celor solicitate. Am onoarea să vă salut! (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Boiangiu.

 
 

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Cred că, într-adevăr, continuând această acțiune a noastră de sprijinire a forțelor democratice, facem un lucru extraordinar pentru România. Rândul trecut, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, am felicitat Ministerul Apărării Naționale, am felicitat toți factorii de răspundere din Ministerul Afacerilor Externe pentru continuitatea de care au dat dovadă și dau dovadă în apărarea acestor principii ale României, care au fost dintotdeauna și când nu le-am apărat, nu a fost din vina noastră. Iată că se continuă această acțiune și, din nou, de la această tribună, felicit pe cei responsabili - Executivul, care a luat această măsură.

Eu cred că a continua această linie este a ne face datoria, acolo unde am fost înainte: din Golf, din Angola, din Etiopia, din Bosnia, din Albania - unde cel care vă vorbește a însoțit trupele române - Batalionul de la Craiova, care, și astăzi, am înțeles că ne face cinstea să ne reprezinte în Afganistan, deosebit de bine pregătit. Împreună cu domnul general Forlani, atunci, am trecut în revistă acest batalion, completat, bineînțeles, cu restul trupelor din București - pentru că erau jumătate de la Craiova: 200 de militari - și pot să spun că am fost mândri cu toții de ei.

Ar trebui să mai facem, însă, noi, ceva, parlamentarii. Ceea ce am făcut în legislatura trecută, și anume să mergem și noi alături de acești militari, să vedem ce pericole îi pasc, pentru că nu numai ei sunt responsabili pentru prestigiul acestei țări, ci suntem responsabili și noi, cei care votăm, ca ei să fie acolo. Rândul trecut, în legislatura trecută, am făcut acest lucru și cer ca dumneavoastră să aprobați să fim și noi acolo, alături de ei, pentru a vedea, repet, ce pericole îi pasc.

Iacătă că, nu numai ca deputat independent vorbesc aici, ci vorbesc și ca vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (vociferări, proteste), care a făcut asta atunci. Dumneavoastră trebuie să continuați acum...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg!

 
 

Domnul Cornel Boiangiu:

...să faceți același lucru. Să fim alături de tinerii aceștia care ne reprezintă! Vă mulțumesc. (Proteste, vociferări.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sorin Frunzăverde, din partea Partidului Democrat, și apoi doamna senator Norica Nicolai, din partea Partidului Național Liberal.

 
 

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ni se solicită din partea președintelui aprobarea participării țării noastre cu un efectiv de circa 500 de militari în Afganistan. Este pentru prima dată când se vorbește de misiuni de "neutralizare" a forțelor talibane, pe care le vor avea de îndeplinit militarii români, alături de militari din țările membre NATO, organizație în care sperăm și noi să intrăm în noiembrie anul acesta.

Asemenea misiuni presupun, însă, un proces de dotare, înzestrare și instruire mult mai serios realizat decât până acum. O asemenea misiune presupune cheltuieli mult mai mari pentru Ministerul Apărării Naționale, cheltuieli ce nu pot fi expediate prin remarca: "Din bugetul actual al Ministerului Apărării Naționale", un buget, oricum, insuficient pentru nevoile armatei în acest an.

Sigur, astăzi, deputații și senatorii Partidului Democrat vor vota pentru participarea acestui nou contingent în Afganistan, așa cum am făcut-o de fiecare dată, pentru că înțelegem demersul României pentru integrarea în NATO, cel mai important moment al politicii externe în 2002. Credem însă că atunci când trimitem în Afganistan încă un contingent, mult mai mare, în condițiile complicate, atât din punct de vedere politic și militar, neexplicate suficient, rămâne de datoria Guvernului și a Ministerului Apărării Naționale să se implice mult mai mult în pregătirea acestor militari, să realizeze acele demersuri politice, pentru ca riscurile pe care acest contingent și le va asuma să fie cât mai mici, atât politic, cât și militar.

Credem că aceste responsabilități nu trebuie evitate, trebuie asumate din plin de decidenții guvernamentali. În acest context vom vota pentru plecarea celor circa 500 de militari în Afganistan. (Aplauze ale parlamentarilor PD.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Fără îndoială, Partidul Național Liberal va susține acest demers, care este un demers de responsabilitate a Președintelui României și a Parlamentului României cu privire la politica externă a acestei țări, cu privire la continuitatea mesajului de asigurare a păcii în lume. Și Afganistanul este un câmp de bătălie, în care trebuie asigurată pacea și, fără îndoială, trupele românești vor dovedi că sunt vizibile și capabile să asigure acest demers.

Dorim, însă, ca Ministerul Apărării Naționale, Guvernul să precizeze și să-și asume responsabilitatea față de securitatea militarilor români în Afganistan, pentru că responsabilitatea guvernamentală în acest sens nu încetează în limitele granițelor României, ci, dimpotrivă, trebuie accentuată în afara granițelor României, datorită importanței acestei misiuni. În acest context, dacă domnul ministru al apărării naționale dorește să precizeze maniera în care a asigurat logistic trupele care vor participa în Afganistan, în acest moment, în fața Parlamentului, dacă are posibilitatea, să o facă (și sper că există această posibilitate, pentru că este o chestiune pe care nu o putem expedia sumar, printr-o hotărâre de Guvern). Dacă nu, domnia sa trebuie să se prezinte în fața Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în care să precizeze și să detalizeze aceste aspecte.

Acestea fiind spuse, dorim să subliniem că vom vota această scrisoare a Președintelui României. (Aplauze ale parlamentarilor PNL.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul președinte al Comisiei pentru apărare, domnul deputat Răzvan Ionescu.

 
 

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

După cum ați remarcat în raportul comun, în cadrul dezbaterilor celor două comisii s-a avut în vedere faptul că statele democratice ale lumii au constituit Coaliția internațională de combatere a terorismului și au declanșat această operație sub conducerea Statelor Unite ale Americii. Vreau să menționez că în timpul dezbaterilor de la comisie au fost prezentate într-un mod extrem de transparent, de fidel și de corect realitatea reformei și nivelul restructurării din cadrul Ministerului Apărării Naționale, costurile pe care acest minister le suportă (și vorbesc aici de costurile neprevăzute, întrucât în bugetul anului trecut noi nu am discutat toate aceste lucruri la care astăzi ne referim). Și cred că exemplele și detaliile pe care colegii noștri de la Ministerul Apărării Naționale ni le-au dat sunt în măsură, astăzi, să ne convingă că trebuie să votăm acest raport.

Cred că ați sesizat că în ultimul timp a început o dezbatere extrem de interesantă și, aș spune, foarte efervescentă, legată de șansele unora sau altora dintre candidați. Dacă până acum era competiția dintre țările candidate, în ultimul timp, această competiție a căpătat și o altă dimensiune: aceea dintre țările care sunt deja membre în NATO și a țărilor care sunt candidate.

De ce? Pentru că politica Alianței s-a schimbat foarte mult. Alianța are nevoie de furnizori de securitate, nu de consumatori de securitate.

Nu demostrăm astăzi decât - printr-un vot pozitiv evident - că România este un furnizor de securitate în zonă, că România înseamnă pentru Balcani nu numai o oază de stabilitate politică, dar și militară, că alături de Bulgaria, de Grecia și Turcia, România înseamnă un pod peste două continente.

Vrau să vă spun, stimați colegi, că participarea noastră în Afganistan, o zonă a lumii unde România nu are nici un fel de interese, nici măcar economice, înseamnă, din punctul nostru de vedere, o recunoaștere a țărilor membre NATO, a Statelor Unite, o recunoaștere a capabilităților noastre militare, o recunoaștere a capacității noastre politice, o recunoaștere care se va concretiza, din punctul meu de vedere, într-o acceptare a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

De aceea, stimați colegi, cred că nu este numai o responsabilitate a actualului Guvern, nu este numai o responsabilitate a ministrului apărării naționale și a altor miniștri, cred că astăzi trebuie să dăm un vot responsabil al clasei politice, pentru ca acei soldați pe care îi trimitem în afara țării să apere drepturile fundamentale ale democrației, ei reprezintă această țară, reprezintă Guvernul Adrian Năstase, reprezintă România. Și, de aceea, cred că acest vot trebuie dat de Parlamentul României, de clasa politică în unanimitate. Mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Dau cuvântul, atunci, domnului ministru Mircea Pașcu, pentru a răspunde problemelor care s-au ridicat. Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să încep prin a mulțumi colegilor noștri, care, iată, astăzi, în ultima zi înainte de această scurtă vacanță, au considerat că este de datoria lor să fie prezenți, pentru a putea dezbate și a vota această importantă măsură, pe care România poate să o ia. Și vreau să salut faptul că, așa cum au fost luările de cuvânt, ele au demonstrat ceea ce deja se știe, că există o unitate de vederi cu privire la acest obiectiv fundamental al nostru, respectiv, integrarea noastră în NATO și asumarea obligațiilor care decurg în virtutea acestui gest.

Am să dau răspuns la câteva chestiuni politice, iar pentru chestiunile tehnice, domnul general Mureșan, care este locțiitorul Șefului Statului Major General, va răspunde, dând amănuntele necesare. Mi-am notat în grabă câteva chestiuni.

Vreau să spun de la bun început că trebuie să avem foarte clar care este rațiunea în virtutea căreia noi ne aflăm în fața acestei decizii. După cum cunoașteți foarte bine, noi am avut o serie de aprobări date de Parlament pentru prezența noastră în cadrul Forței ISAF, coordonată, deocamdată, de Marea Britanie și ulterior, probabil, de o altă țară NATO. Aceea este o operațiune militară distinctă de cea la care participăm, dacă votăm astăzi.

Operațiunea la care participăm astăzi este Operațiunea "Enduring Freedom" și este coordonată de Statele Unite ale Americii. Suntem prezenți în această operațiune pentru că, începând din seara zilei de 11 septembrie - dacă cunoașteți foarte bine -, România a adoptat decizia politică de a se considera un membru de facto al NATO și membru al coaliției antiteroriste. Deci, noi, în momentul de față, indiferent dacă am fi fost sau n-am fi fost candidați la NATO, din moment ce ne-am declarat încă de atunci membri ai coaliției antiteroriste internaționale, înseamnă că ne-am asumat responsabilități care presupun inclusiv o asemenea prezență.

A doua rațiune pentru care ne aflăm în fața acestei decizii astăzi provine din faptul că, între măsurile care au fost adoptate atunci, imediat după 11 septembrie, a fost și aceea de a transmite la NATO și țărilor NATO că forțele operaționale pe care România le avea angajate pentru anul 2001 vor fi disponibile. În cadrul acelor forțe figurează și acest batalion de infanterie.

Ca atare, în virtutea acestei situații, Statele Unite au solicitat acest batalion de infanterie, plus Compania NBC, pe care dumneavoastră ați avut-o în discuție când am aprobat forțele pentru ISAF. Atunci, am spus că e posibil ca ea să fie solicitată, nu a fost cazul în operațiunea ISAF, dar este cazul în Operațiunea "Enduring Freedom". Deci, aceasta este rațiunea pentru care ne aflăm în fața acestei decizii astăzi.

O chestiune pe care vreau să o abordez este că, într-adevăr, noi am avut 7 morți, la o circulație de circa 4 mii de oameni în operațiunile de menținere a păcii, care au început de la 1 august 1994 până în momentul de față, 7 oameni care și-au pierdut viața, în principal, datorită unor accidente.

Lucrul acesta nu vrea să spună că forțele române au participat, dar n-au intrat în luptă, vrea să spună că am avut grijă, așa cum ne solicita domnul fost ministru Frunzăverde, colegul nostru, am avut grijă de diminuarea riscurilor. Și, în primul rând, acest lucru l-au făcut comandanții celor care au mers cu oamenii în teatru. Au fost cel puțin două operațiuni care au implicat un grad mare de risc: este vorba de Angola, unde băieții noștri s-au aflat de multe ori sub foc, și, de asemenea, Operațiunea "Alba" din Albania și în ambele operațiuni lucrurile au mers foarte bine.

Pot să vă spun că băieții de la Craiova care urmează să plece sunt conștienți de importanța acestei misiuni și am discutat la nivelul conducerii ministerului să nu existe nici un fel de problemă nelămurită. Toți oamenii de acolo să o facă în mod voluntar și să fie cât se poate de conștienți de toate lucrurile pe care le implică o asemenea misiune. O asemenea misiune presupune, în primul rând, activități militare, inclusiv, în cazul în care va fi nevoie, lupta propriu-zisă. Ați văzut, sunt misiunile declarate: pază pentru perimetre și altele asemenea, dar inclusiv posibilitatea de intrare în luptă.

În ceea ce privește situația internă din Afganistan, este o situație pe care nu avem cum să o comentăm, ea este foarte complexă, iar comunitatea internațională se află angajată în gestionarea acestei situații. Că lucrurile se întâmplă într-un fel sau altul, avem mai puțin de spus noi în ceea ce privește această chestiune și nu cred că astăzi, aici, trebuie să discutăm în acest context modul în care este gestionată situația internă din Afganistan, dacă principiile moralității sunt respectate sau nu. Este o situație de fapt, iar în virtutea obligațiilor noastre, pe care ni le-am asumat în mod voluntar, am fost solicitați să facem acest gest.

O altă chestiune care este importantă este aceea a asigurării costurilor. Vedeți că aici, lângă noi, se află colegul nostru, domnul Tănăsescu, tocmai pentru a demonstra că această evaluare s-a făcut la nivelul întregului cabinet și cabientul este cel care este chemat să asigure fondurile respective, care vor fi puse la dispoziție inclusiv prin modalități de suplimentare a bugetului apărării, așa cum bine a sugerat domnul coleg Frunzăverde.

În ceea ce privește diminuarea riscurilor, aceeași problemă pe care a ridicat-o domnia sa, vă pot spune că avem toată intenția să facem tot ce depinde de noi, inclusiv prin colaborare cu celelalte țări care participă la aceste forțe, pentru a diminua riscurile la care sunt supuși băieții noștri. Și în paralel cu faptul că ei trebuie să fie conștienți la ce se angajează - și sunt conștienți! - credem că ne facem datoria.

Aceasta nu înseamnă că putem să prevedem în viitor. Vreau să vă mai spun o chestiune (și, aici, colegul nostru de la Partidul România Mare a ridicat problema dacă există o legătură între succesul candidaturii noastre și această participare). Vreau să vă spun că nu există nici un fel de garanție în această privință! Deciziile vor fi luate la momentul potrivit și nu o facem ca să obținem nu știu ce avantaje din punctul acesta de vedere. Am spus că o facem pentru că singuri ne-am oferit voluntari, ca răspuns la ce s-a întâmplat pe 11 septembrie, în privința înscrierii noastre în frontul antiterorist.

Trebuie să privim, de asemenea, lucrurile și prin prisma faptului că facem o serie întreagă de eforturi, în momentul de față, pentru a deveni membri NATO. Aici includem și ce am făcut în timpul situației din Kosovo, toate obiectivele Planului național de aderare, pe care îl discutăm împreună cu NATO. Toate aceste lucruri vizează materializarea candidaturii noastre într-o invitație și, ulterior, într-o ratificare.

Dacă noi spunem în momentul de față: "Da, știți, acolo unde nu sunt riscuri, suntem și noi prezenți, dar, acolo unde sunt riscuri, vă rugăm să nu contați pe noi!" vă dați seama că o asemenea atitudine și o asemenea poziție va submina tot efortul nostru de a demonstra că România, dacă intră în această Alianță, va fi un membru serios al ei, va fi un contributor la securitate și nu un consumator de securitate.

Și vreau să vă mai spun încă o chestiune. Întrebarea pe care țările NATO și-o pun față de toți cei care suntem astăzi candidați este următoarea: "Pentru ce să moară băieții noștri, ca să vă apere pe dumneavoastră? Vă rugăm să ne spuneți această chestiune!" Și răspunsul, dacă astăzi (și împreună cu ce am votat data trecută, când a fost pentru forța ISAF), este pozitiv, răspunsul nostru este: "Pentru că, iată, suntem în Afganistan pentru că a existat un 11 septembrie! Dacă acel 11 septembrie n-ar fi existat, mai mult ca sigur că nici noi n-am fi fost în Afganistan, după cum, probabil, că nici dumneavoastră n-ați fi fost acolo! Dar, iată că, înainte să devenim membri, noi ne facem această datorie!" Este o chestiune și de credibilitate, cât se poate de clară, pentru candidatura noastră și pentru toate eforturile noastre.

De ce vrem să intrăm în NATO? Pentru că aceasta este singura modalitate de a ne asigura securitatea țării. Și cred că lucrurile se înlănțuie într-un mod logic.

Am să-l rog pe domnul președinte, acum, să îi permită domnului general Mureșan să dea răspuns la celelalte întrebări cu caracter tehnic. Vă mulțumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnul ministru.

Domnule general Mircea Mureșan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Mureșan (Ministerul Apărării Naționale.):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am să încerc să exprim câteva elemente pentru clarificarea celor ridicate de vorbitori.

În primul rând, este de remarcat, referitor la situația politică din Afganistan, în încercarea de aplanare a divergențelor pe calea dialogului, Autoritatea Interimară de la Kabul a inițiat o serie de întâlniri, dintre care cea mai importantă a fost Reuniunea majorității liderilor militari locali - 165 de participanți, din toate provinciile, la Conferința desfășurată pentru stabilirea princpiilor de organizare a armatei naționale.

O altă problemă. În această perioadă, până pe 6 iunie, sub supraveghere internațională, vor avea loc adunările regionale, în care reprezentanții districtuali vor desemna persoanele care vor participa la întrunirile Marelui Consiliu al Liderilor Afgani. În perioada 10-16 iunie, este planificată întrunirea Marelui Consiliu al Liderilor Afgani, iar începerea activității Autorității Afgane de Tranziție este planificată să aibă loc pe 22 iunie 2002.

Principala sursă de instabilitate politico-socială pentru perioada următoare este reprezentată de lupta de interese, ce se va acutiza pe măsura apropierii alegerilor pentru Marele Consiliu al Liderilor Afgani.

A doua chestiune - rezultatele acțiunilor forțelor românești până acum. Trebuie făcută o distincție clară, în Afganistan se desfășoară două tipuri de operații: Operația FINGAL - este vorba de Forța internațională de asistență și securitate a ISAF, unde România participă cu 48 de militari, constând dintr-un pluton de poliție militară, o aeronavă C 130 și 3 ofițeri de stat major.

Până în prezent, plutonul de poliție militară a executat în medie 25 de misiuni săptămânal, în principal de monitorizare a activității infracționale din Kabul, escorta unor oficialități afgane și ale ISAF și controlul circulației. De asemenea, a participat la peste 30 de activități de instruire, în cadrul Programului de pregătire a armatei naționale și poliției afgane. Activitatea plutonului de poliție militară a fost apreciată de comandamentul Statelor Unite ale Americii, pe timpul vizitei Șefului Statului Major General din Statele Unite ale Americii.

Aeronava C 130 a executat 14 misiuni de transport în sprijinul ISAF și umanitare, pe ruta Karaci-Kabul, un număr aproximativ egal cu media realizată de aeronavele britanice, realizând un număr de 75 de ore...

Voci din sală:

Am înțeles!

 
 

Domnul Mircea Mureșan:

Da, trec mai departe.

Evaluarea factorilor de risc. Sigur că ceea ce se planifică în Ministerul Apărării Naționale sau în Statul Major General are la bază analiza factorilor de risc, capacitățile pe care le au unitățile pe care am decis să le trimitem și alte elemente.

Referitor la Compania de apărare NBC, ea, deocamdată, va participa la misiuni umanitare, dar își îndeplinește misiunea ei, pentru care este creată. Respectiv, descoperirea indicilor de folosire a armelor de distrugere în masă, cercetarea itinerariilor, a raioanelor și decontaminarea radioactivă.

Cât privește batalionul de infanterie, în regulamentele noastre sunt prevăzute ca misiuni: paza și apărarea unor obiective de importanță deosebită, acțiuni de căutare și capturare a elementelor teroriste, controlul și menținerea unor puncte obligatorii de trecere, patrulare în zone de responsabilitate, escorta și protecția unor transporturi, paza și escorta prizonierilor. Din ultimele date pe care le avem, forțele coaliției antiteroriste au încheiat operațiile militare de amploare, care au vizat lichidarea grupărilor de luptători talibani și Al Qaida. În etapa următoare, nu se prevăd acțiuni de anvergură, ci doar acțiuni de căutare și capturare a grupurilor izolate.

Referitor la susținerea logistică, subunitatea este prevăzută să aibă toată tehnica necesară și materialele pentru susținere logistică proprie. Pe baza înțelegerilor care vor veni și a convenției pe care o vom încheia pentru transfer de autoritate și intrarea în teatru, asigurarea materială și asigurarea multilaterală pe toate liniile, începând de la aprovizionarea cu armament, muniție, carburanți, lubrifianți, asistență medicală etc., se face prin comandamentul brigăzii căreia i se va subordona.

Încă două probleme, dacă îmi permiteți.

O chestiune. Batalionul nostru, în situația în care se va aproba participarea, va înlocui un batalion de infranterie canadian, în zona în care acesta a acționat de 5 luni nu au fost semnalate incidente sau accidente, în Afganistan.

Referitor la asumarea riscului pierderilor, spre informarea dumneavoastră, până în prezent, din totalul misiunilor executate în cadrul Operației "Enduring Freedom", forțele coaliției au înregistrat pierderi de personal în procentaj sub 1%, în principal datorită manevrării defectuoase a tehnicii militare, armamentului și muniției. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem, în aceste condiții, la dezbaterea hotărârii, pe texte.

La titlul hotărârii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

302 voturi pentru, 58 abțineri și 2 voturi împotrivă.

La art. 1 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun art. 1 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 304 voturi.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 59.

304 voturi pentru, 3 împotrivă și 59 abțineri.

La art. 2 dacă aveți comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc. 304 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 59.

304 pentru, 3 împotrivă, 59 abțineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 58 abțineri.

Cu 305 voturi pentru, 6 împotrivă și 58 de abțineri, Hotărârea privind participarea României la Operațiunea "Enduring Freedom" din Afganistan a fost votată.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002, nr.743/2001, precum și a unor alte acte normative.

Trecem, în continuare, la următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 precum și a unor alte acte normative.

V-aș ruga să rămâneți în sală, stimați colegi, pentru că mai avem trei proiecte, nu ne obligați să facem apelul.

Din partea Ministerului Finanțelor, vă rog să precizați cine face prezentarea?

Vă rog să vă reluați locurile, stimați colegi, pentru a permite reprezentantului ministerului să prezinte proiectul!

Poftiți, domnule ministru.

 

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În perioada de timp scursă de la elaborarea și aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2002, au fost aprobate mai multe acte normative, ale căror prevederi au impus modificări în unele anexe de la bugetele ordonatorilor principali de credite, aprobate prin Legea nr. 743/2001. Aceste modificări au avut efecte asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare inițiale, precum și alte cauze justificate, care au condus la elaborarea ordonanței de urgență a Guvernului, care este astăzi supusă aprobării.

Printre principalele acte normative am aminti:

- Legea nr. 574/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9 privind unele măsuri în domeniile culturii și artelor, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor. Acest act normativ schimbă sistemul de finanțare al Oficiului român pentru drepturi de autor, care era finanțat din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat, în finanțat în totalitate de la bugetul de stat, fapt ce a impus modificări ale numărului maxim de posturi și ale creditelor bugetare, aprobate prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor;

- un alt act mai important este Hotărârea Guvernului nr. 151 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi. Pentru asigurarea cu efective de jandarmi a pazei conductelor, în special, magistrale, de transport produse petroliere, țiței, gazolină s-a aprobat suplimentarea efectivelor Ministerului de Interne...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Încercați să fiți mai sintetic, domnule ministru, pentru că pleacă lumea din sală.

 
 

Domnul Enache Jiru:

Da, domnule președinte.

Sunt mai multe acte normative care duc la schimbarea anexelor, efectul principal este faptul că rezultatul bugetar al anului 2002, nu este schimbat. Rezultatul bugetar, respectiv, deficitul fiscal, rămân în aceiași termeni aprobați în legea inițială. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiilor pentru buget, domnul deputat Grigoraș.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere ale Parlamentului, au examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe 2002 nr. 743/2001, precum și a unor alte acte normative. S-au avut în vedere avizele Comisiilor pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților.

În urma examinării proiectului de lege, comisiile, cu unanimitate de voturi, au hotărât în ședința din 10 aprilie 2002, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare, în forma prezentată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale. Dacă, dintre dumneavoastră, dorește cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbatea proiectului de lege.

Dacă, la titlu, aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, care se referă la aprobarea ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni.

Îl supun votului dumneavoastră, titlul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La art. 2? Nu.

Supun votului dumneavoastră art. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

La art. 3? Nu sunt observații.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 4? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 5? Nu sunt obiecțiuni.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6? Nu sunt obiecțiuni.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8, pentru, cine este? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 2? Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3 și ultima? Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și ordonanța, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră legea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

361 voturi pentru, unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului 1998.

În continuare, urmează cele trei Proiecte de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a Bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 1998, 1999 și 2000. V-aș propune să se prezinte raportul pentru toate trei și dezbaterile să se desfășoare la fel.

Poftiți. V-aș ruga să le sintetizați pe toate, domnule ministru, ca să putem să le votăm. Fiți mai concis. Mulțumesc.

 

Domnul Enache Jiru:

Vă mulțumesc.

Contul general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe anul 1998, și contul de execuție a fondului pentru plata ajutorului de șomaj, au fost întocmite pe baza dării de seamă contabile, prezentată de Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, respectiv, și al Familiei, și a conturilor privind execuția de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentate de Banca Comercială Română și Trezoreriile statului, în anul 1998, și de către Trezoreriile statului în anii 1999, 2000.

Dintre indicatorii principali, pe anul 1998, total venituri au fost 23 de mii de miliarde 332, cheltuieli totale 26 de mii de miliarde 539. Din categoria veniturilor, venituri din contribuții, 20 de mii de miliarde, ceea ce reprezintă 90%, subvenții de la bugetul de stat, doar 11,6%. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 1998, a fost de 3.207 miliarde, față de un aprobat de 145 de miliarde, la rectificare. El a fost acoperit din disponibilitățile bugetului anului anterior și din împrumuturi din Trezorerie.

În ce privește execuția fondului pentru plata ajutorului de șomaj pentru anul 1998, ca indicatori sintetici importanți: venituri totale 4.696 de miliarde, cheltuieli totale 5.312 miliarde, respectiv, un deficit de 615 miliarde, față de 54 de miliarde aprobate la rectificare. Acest deficit este acoperit din disponibilitățile anilor precedenți.

Pentru anul 1999, principalii indicatori pentru bugetul asigurărilor sociale de stat: venituri totale 38 de mii de miliarde, aproximativ, cheltuieli totale 39. 170 de miliarde, un deficit de 1.234 de miliarde, el fiind prognozat cu deficit zero inițial. Deficitul s-a finanțat complet din împrumutul din contul general al Trezoreriei statului și a condus la dobânzi de circa 120 de miliarde.

În ce privește anul 1999, execuția fondului pentru plata ajutorului de șomaj, ca principali indicatori, avem deficitul 1.564 de miliarde, față de un deficit de 1.043 de miliarde, aprobat la rectificare. Venituri totale 6.600 de miliarde, cheltuieli totale 8.195 de miliarde. Și acest deficit este acoperit din disponibilitățile din anii precedenți ai fondului.

În ce privește anul 2000, bugetul asigurărilor sociale de stat, are ca indicatori: venituri totale 51 de mii de miliarde, din care 47 de mii de miliarde sunt venituri din contribuții pentru asigurări sociale și 1.100 subvenții primite de la bugetul de stat. Deficitul anului 2000 este de 4.610 miliarde, față de zero aprobat. El este finanțat, în totalitate, din împrumuturi din contul general al Trezoreriei statului și a condus la dobânzi de circa 100 de miliarde.

În ce privește contul de execuție a fondului pentru plata ajutorului de șomaj pentru 2000, ca indicatori avem: venituri totale 9.269, cheltuieli 9.273, deficitul este relativ foarte mic - 4 miliarde, față de un surplus de 479 de miliarde, aprobat la rectificare. Acest mic deficit este acoperit tot din disponibilitățile contului curent.

Cam acestea au fost, în mare. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Grigoraș, vă rog să prezentați cele trei rapoarte, sintetic.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului, au examinat Proiectele de Lege pentru aprobarea conturilor de execuție ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 1998, 1999 și 2000. Au reținut o serie de observații și constatări, care sunt prezentate, în detaliu, în rapoartele respective. S-au avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, Comisiile juridică și Comisiile pentru muncă și protecție socială ale celor două Camere, care au avizat favorabil proiectele de lege respective.

Comisiile propun dezbaterea și adoptarea, în forma prezentată, cu o serie de amendamente, pe care mi-aș permite să le fac atunci când vom discuta, punctual, fiecare proiect de lege, respectiv, pe anii 1998, 1999, 2000. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea legii pe 1998.

La titlul legii, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 1, dacă sunt observați? Domnule Grigoraș, vă rog să fiți atent, unde vreți să faceți amendamente.

Nu sunt observații la art. 1, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 2, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După art. 3, comisia dorește să introducă un art. 4. Propuneți textul acestui articol, vă rog.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Așa cum este și în raport, comisiile propun introducerea unui articol nou, 4, cu următorul conținut: "Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, să prezinte Parlamentului României modul cum Ministerul Muncii și Protecției Sociale a lichidat neajunsurile constatate de Curtea de Conturi pentru a obține descărcarea de gestiune prevăzută de lege".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ar fi mai bine să-l fi propus 3 și să înlocuiți.

Cine este de acord cu acest text, care va fi renumerotat potrivit ordinii firești a lucrurilor? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 2, cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 361 de deputați și senatori. Lege votată în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului 1999.

Următorul proiect este cel pentru aprobarea Contului general de execuție pe anul 1999.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 1, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 2. Nu sunt observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Înainte de art. 3, probabil, doriți să introduceți același text? Poftiți.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

Înainte de art. 3, introducem un nou articol, cu următorul conținut: "Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, să prezinte Parlamentului României modul în care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a lichidat abaterile constatate în raportul anual al Curții de Conturi".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine este de acord cu acest text? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat art. 3.

Actualul art. 3: "Anexele nr. 1-3, fac parte integrantă din lege".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 2, sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, sunt obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Supun votului dumneavoastră legea, în ansamblu, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 361 de deputați și senatori prezenți.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului 2000.

Următorul proiect, Contul general de execuție pe anul 2000.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 1? Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 2, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

După art. 2,urmează un art. 3 nou, pe care îl introduce comisia, prin amendamentul său.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

Un art. 3 nou, cu două alineate.

Alin. 1: Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va prezenta Curții de Conturi a României modul cum au fost lichidate neajunsurile constatate de către aceasta, în scopul acordării deciziei pentru descărcare de gestiune".

Alin. 2: "Curtea de Conturi a României va informa .Parlamentului României asupra modului cum au fost duse la îndeplinire prevederile de la alin. 1".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art. 3, care va deveni art. 4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Anexa nr. 1, cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 2, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Parcurgând textele proiectului de lege, supunem votului dumneavoastră legea în ansamblu, în condițiile art. 74 alin. 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 361 de deputați și senatori prezenți.

Dați-ne voie, înainte de a închide ședința, să vă urmăm,întâi, un week-end plăcut și, apoi, un Paște fericit! Christos a înviat! (Aplauze.)

Ședința s-a încheiat la ora 11,30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 20:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro