Plen
Ședința Senatului din 17 iunie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.106/27-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 17-06-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 iunie 2002

Aprobarea ordinii de zi  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Declar deschisă ședința de astăzi.

Voi fi ajutat de cei doi colegi senatori, domnul Constantin Nicolescu și domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului României.

Vă anunț că, din totalul de 140 de colegi senatori, și-au anunțat prezența, până la această oră 106 domni senatori. Avem 8 colegi absenți motivat, 4 colegi în concedii medicale și 2 colegi sunt învoiți.

Stimați colegi,

Ați primit ordinea de zi. Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt, vă rog să votați ordinea de zi.

Stimați colegi,

Să ne concentrăm atenția.

Vă rog să votați ordinea de zi.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o singură abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Declarații politice rostite de senatorii:  

Trecem la primul punct al ordinii de zi, declarații politice.

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamnei senator Maria Ciocan.

Doamna senator, aveți cuvântul.

  Maria Ciocan

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la poluarea municipiului Baia Mare.

Baia Mare este orașul industrial din nord-vestul României, atât de bine individualizat pe harta țării și atât de bine cunoscut de toată lumea drept "capitala mineritului maramureșean".

De aproape un secol și jumătate, orașul Baia Mare și zonele limitrofe trăiesc sub permanentă stăpânire a efectelor generate de prezența plumbului, efecte produse de uzinele din zonă, care apasă atât de dureros și nedrept peste viețile a zeci și zeci de mii de oameni.

Plumbul, compușii acestuia, precum și celelalte substanțe toxice deversate zi și noapte un număr atât de mare de ani au un impact grav asupra mediului, dar în special asupra stării de sănătate a oamenilor. Efectele nocive ale substanțelor poluante deversate în apă și în atmosferă periclitează deosebit de grav viața oamenilor, precum și viața copiilor care au nefericita șansă de a contacta boli ce le vor marca dureros întreaga existență.

Oamenii ce își duc viața pe aceste meleaguri sunt marcați în continuu de spectrul bolilor care le scurtează viața.

Doar cu câțiva ani în urmă orașul Baia Mare era cunoscut în toată Europa, ca fiind "cel mai poluat oraș", situație de-a dreptul alarmantă și dezastruoasă.

În ultimii ani s-au făcut câțiva pași pe linia eliminării factorilor generatori de poluare, însă cu toate acestea drumul este deosebit de lung și dificil. Factorii poluanți își exercită încă, din păcate, efectele grave asupra oamenilor din aceste zone.

S-a vorbit enorm de mult asupra acestui subiect, a fost comentat în fel și chip, dar rezolvarea definitivă și totală nu și-a făcut văzută încă prezența, spre marile regrete ale atâtor zeci de mii de oameni.

Acum considerăm că timpul trebuie să fie de partea faptelor, este necesar să se treacă la acțiuni concrete, astfel încât orașul să nu poarte sintagma trecutului de "cel mai poluat oraș al României".

Orașul Baia Mare și zonele limitrofe au nevoie și de aici înainte de exploatări miniere, de uzine de preparare a minereurilor complexe și de uzine chimice, dar cea mai mare nevoie, care trebuie să primeze, este de a avea un mediu înconjurător curat, nepoluat, în care viața celor ce trăiesc și muncesc aici să nu fie afectată de cele mai grave boli, care produc în orice moment atâta suferință și necazuri.

Este necesar a se face eforturi de ordin financiar, oricât ar fi acestea de însemnate, pentru a pune în aplicare tehnologii de ultimă oră, astfel încât factorii poluanți să fie eliminați definitiv.

Trebuie ca viața politică și cea economico-financiară să conlucreze pentru aplicarea neîntârziată a celor mai eficiente soluții care să favorizeze existența parametrilor de viață ai industriei, dar în primul rând ai sănătății oamenilor.

Când este vorba de viața și sănătatea oamenilor, nici un preț nu este prea mare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, doamna senator.

 
  Adrian Păunescu

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După o săptămână de suferință personală, am avut inspirația și curajul să plec din teritoriul bolii direct în teritoriul sănătății, adică într-o zonă a României pe care Dumnezeu a lucrat-o, după părerea mea, direct. Este vorba de Mărginimea Sibiului, este vorba de Săliște, este vorba de Poiana Soarelui.

Acolo, niște oameni entuziaști, doamna Lia Maria Bologa, o excepțională cântăreață a zonei, care conduce acum Școala Populară de Artă, și un om cu adevărat al muncii și al performanței, domnul inginer Ion Botezan, și toate autoritățile Sibiului, politice, administrative, culturale, au construit o anumită realitate, numită de ei "lada de zestre", pentru reechilibrarea spiritualității naționale, pentru refacerea dreptului la puritate a mesajului și la păstrarea fizionomiei, împotriva kitch-ului, împotriva modelor efemere și uneori sălbatice, primitive și deznaționalizante. Oameni din toată Mărginimea Sibiului, unul dintre cele mai frumoase și mai demne altare a neamului, s-au adunat și au refăcut legătura cu trecutul, și, prin copiii lor, au dat un semnal curat și inspirat viitorului.

M-a remontat această extraordinară manifestare de spirit de la Săliște - Poarta Soarelui și sunt bucuros că, repet, mi-am depășit o săptămână de boală pentru a fi printre oamenii fundamentali. Iar oamenii din Mărginimea Sibiului sunt fundamentali pentru România de ieri, de azi, de mâine, pentru România eternă. Asta nu înseamnă că nu am continuat să prizez și să mă străduiesc să reformulez în mintea mea realitățile nelegiuite, acele devieri de la logică și acele încălcări ale ordinii firii, care ne fac atâta rău.

În treacăt voi spune că la Chișinău se încearcă iarăși un atac la adresa limbii române, și nu numai a limbii române în esența ei, ci și la adresa limbii române în felul în care este ea formulată, ca sonoritate, împotriva sintagmei limba română și de istorie a României, și că toată această campanie deznaționalizantă este menită să provoace reacții disperate și este menită să rănească demnitatea acestui popor. Protestez, de aici, de la București, împotriva felului în care guvernanții de la Chișinău înțeleg să batjocorească și știința istoriei, și demnitatea acestui popor blând din Basarabia și care, orice ar face ei, este parte din poporul român, aceasta nu o poate lua nimeni, căci e apartenența profundă la esența neamului.

În ce privește realitățile de la noi, ele sunt cu atât mai grave, cu cât se exercită pe viața oamenilor. Iată, 8 familii din imobilul din strada Paris nr. 45, care au cumpărat, conform legii, după 1995, în virtutea Legii nr. 112/1995, casele lor, sunt acum în situația ca, printr-o încălcare flagrantă a legii, printr-o disprețuire punctuală și esențială a legii, să fie date afară, și situația aceasta se repetă în prea multe cazuri pentru a ne face că nu observă.

Observați că oamenii care ni se adresează ne cred puternici, ne cred semnificativi, ne cred apărători ai drepturilor lor, ne întreabă dacă nu cumva legile adoptate de Parlamentul României și promulgate de Președinte sunt facultative, pentru că, prea adesea, în justiție, de-a lungul ultimilor ani, toate aceste legi sunt încălcate.

Rezum didactic pentru a se înțelege: 8 familii din imobilul în care locuiește Nicolae Dragoș, compus în majoritate din bătrâni, de pe strada Paris nr. 45, au cumpărat de la stat, după 1995 - în virtutea Legii nr. 112/1995, care oferea chiriașilor dreptul de a cumpăra casele naționalizate -, apartamentele în care trăiau, în rate, pe 15 ani. Cum dobânda era de aproape patru ori mai mare decât rata propriu-zisă, și-au vândut mașinile și mai toate lucrurile de preț.

În vara lui 2001 au aflat că imobilul fusese revendicat în instanță de un moștenitor unic, un om de peste 80 de ani, din care 60 trăiți în străinătate. Aceasta, după ce, în 2001, o nouă lege, Legea nr. 10, stipula la art. 1 alin. 2 că pentru foștii proprietari sau urmași ai lor se vor stabili "măsuri reparatorii numai în echivalent" când "imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș, cu respectarea Legii nr. 112/1995".

Moștenitorul casei de pe strada Paris nu s-a mulțumit cu despăgubirile oferite de lege și a cerut în instanță restituirea în natură a imobilului pe care-l deține (și a altor 20, al căror proprietar se declară), chemând în judecată, în calitate de pârâtă, Primăria Capitalei, ignorându-i pe cei deveniți proprietari cu acte în regulă. În instanță, reclamantul a avut câștig de cauză, creându-se astfel perspectiva ca 8 familii, zeci de ființe omenești să fie aruncate în stradă, după ce vânduseră tot ce agonisiseră o viață, cu speranța de a-și trăi, măcar în ce privește locuința, în liniște, anii din urmă.

Oamenii din strada Paris nr. 45 întreabă:

- sunt, așadar, legile adoptate de Parlamentul României, promulgate de Președintele țării, doar facultative pentru unii judecători? Ne referim la Legea nr. 112/1995 și Legea nr. 10/2001;

- este posibil ca să-și aibă caracatița corupției "apartamente confortabile în lăcașurile justiției" sau din apartamentele revendicate își iau partea lor și cei ce judecă?

- dacă, acum peste 50 de ani, s-a făcut o nedreptate - cum este și cazul de față - unei persoane, expropriindu-i-se zeci de apartamente, este de acceptat ca sute, mii de familii să fie expropriate, azi, de unicul, apartament, obținut în respectul legilor de azi ale țării?

- în sfârșit, dacă a existat o justificată preocupare pentru repararea unor nedreptăți ce s-au făcut în trecut, de către un regim nedrept, n-ar fi normal ca în Parlamentul de azi să se adopte o lege prin care să existe obligația neechivocă potrivit căreia tuturor celor deveniți proprietari, cu bună-credință, în respectul legii în cazul în care prin hotărâri juridice pierd locuințele cumpărate, în favoarea unor moștenitori, să li se asigure o locuință echivalentă cu cea cumpărată potrivit Legii nr. 112/1995?

Sunt întrebări firești, pentru că în Constituția României este înscris dreptul fiecărui cetățean al țării la o viață decentă și nu se poate găsi nici un paragraf în care să se consacre dreptul de a fi aruncat pe nedrept în stradă din locuința dobândită prin acte legale.

Nu am să rețin atenția cu celelalte amănunte ale acestui caz care este flagrant, care este grav, dar am să mă adresez direct autorității de resort cu problema ca atare, pe dumneavoastră întrebându-vă dacă, într-adevăr, noi ținem la legile noastre, dacă noi exprimăm continuitatea legislativă a țării și cuvântul dat în fața oamenilor, pentru că este grav când, datorită amănuntelor ilegale, oamenii încep să-și piardă încrederea în Parlamentul legal al unei țări.

Sigur că amănuntele sunt teribile, se reconstituie drepturi false, se falsifică acte și primăriile nu își trimit reprezentanții în procesele în care foștii proprietari îi cheamă, deși casele au intrat de mulți ani în proprietatea unor oameni cu nume și prenume, iar aceștia nu sunt lăsați să se apere.

Un alt aspect, tot de deviere de la lege, tot de încălcare grosolană a legii este - și cu aceasta sunt obligat să intru în propriul nostru teritoriu, în teritoriul în care lucrează oameni care în vremea guvernării noastre și-au făcut rost de aceste locuri de unde sfidează legea! ceea ce se întâmplă la Craiova.

Doamna Profira Grecescu, o bătrână din Craiova, i-a împrumutat la 30 martie 1998 suma de 75 milioane domnului Ionel Ciobotea, actualul secretar general al Prefecturii județului Dolj, cu termen de restituire a banilor 30 iunie 1998. Cum la aceea dată domnul Ciobotea nu și-a respectat promisiunea scrisă de returnare a banilor, doamna Grecescu l-a acționat în justiție, iar instanța a emis, în martie 2000, o hotărâre definitivă și irevocabilă în favoarea ei, pe care, însă, domnul Ciobotea Ionel nu a respectat-o, ducând-o cu vorba pe bătrână, spunându-i că-i va da banii când îi va avea.

După apariția în revista "Flacăra lui Adrian Păunescu" a unui articol pe această temă, Ionel Ciobotea i-a returnat doamnei Profira Grecescu 108 milioane lei, urmând ca după o lună să achite întreaga datorie, adică să returneze și suma de 42 milioane lei. Aceasta se întâmpla la 1 noiembrie 2001. Dar iată că nici la 7 luni după luarea acestui angajament, Ionel Ciobotea nu a returnat banii, ba, mai mult, Ionel Ciobotea a pus-o pe Profira Grecescu să mai facă o expertiză contabilă - 1 aprilie 2002 -, care a fost făcută, dar fără nici un rezultat până acum.

O dată cu trecerea timpului, dobânda va rotunji suma până când cel creditat, adică Ionel Ciobotea, va reuși să-și achite datoria.

Bătrână și singură, doamna Profira Grecescu nu mai are puterea decât să întrebe cum poate un om care prin funcția pe care o deține trebuie să vizeze legalitatea actelor emise în județ și să rezolve problemele oamenilor ale căror drepturi au fost încălcate să-și facă datoria, în condițiile în care el însuși încalcă legea, nerespectând o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

Ce pretind eu de aici? Pretind, în declarația mea, să fie analizată situația și să se ia măsuri împotriva acestui om, în afară de faptul firesc și urgent că trebuie să dea femeii banii înapoi. Dar poate că un concediu din munca publică pe care o face, un concediu de 10-15-20 de ani, i-ar prinde foarte bine. O asemenea batjocură nu se poate îngădui! Și, în orice caz, eu, ca om, colorat politic, nu pot suporta, în toiul responsabilităților mele, să se petreacă asemenea lucruri și eu să tac. E un fapt pe care nu-l spun cu plăcere, dar sunt obligat să-l spun de conștiința mea și de obligațiile pe care mi le-am luat față de alegători.

Ei bine, aspectul cel mai grav al declarației mele politice se referă la faptele recente de la Sfântu Gheorghe ale primarului. Am fost foarte curios, față de acest lucru grav, dacă a luat cineva atitudine din partea colegilor de partid ai primarului de Sfântu Gheorghe.

Totuși, România e o țară locuită!

Totuși, România e o țară guvernată!

Totuși, România e o țară civilizată!

Totuși, România e o țară a legilor!

România e o țară a respectului dintre oameni!

Totuși, în această vreme, s-au făcut compromisuri istorice pentru ca în România să fie liniște și pentru ca în România să se poată trăi la un nivel de reprezentativitate și de seriozitate pe care, poate, numai în vremuri mari ale istoriei l-au întâlnit cei curioși să mai identifice asemenea împrejurări.

Totuși, împotriva părerii unora dintre noi (cum aș fi eu!), acest guvern a acordat toată încrederea (și mai mult decât atât) formației numite "U.D.M.R." și se vede treaba că a avut îndreptățire s-o facă. Eu am îndoielile mele și azi, și îndoielile mele vin și din ceea ce constat că este comportamentul lipsit de loialitate al unora dintre oamenii semnificativi ai acestei formațiuni politice.

Nu se poate ca la Sfântu Gheorghe un netrebnic să coboare, cu voia lui, cu voia gulașului din partea superioară a conștiinței lui, steagul național românesc, pus acolo de Armata Română eliberatoare (și, în primul rând, eliberatoare de asemenea oameni, de asemenea moduri de a trăi istoria și de a pune problema unității naționale), nu se poate ca faptul acesta să se petreacă în urmă cu o săptămână și noi s-o ținem în declarații din buze, când legea e mult mai clară, mai percutantă și mai scurtă:

"Orice manifestare" - zice ea, zice Codul penal, art. 236 "prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Manifestările prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau însemnele de care se folosesc autoritățile se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă". Nu sunt un adept al închisorii ca tratament social, ca tratament pentru diverse boli de comportament, dar, în cazul de față, nu e vorba de faptul că omului i-a fost foame și a întins mâna să ia o pâine. Dacă îi era foame unui om și mânca tricolorul roșu-galben-albastru de pe clădire, exista o explicație de natură organică și atunci eu mă constituiam în apărător, în factor de îmblânzire a pedepsei. "Dom’le, i-a fost omului foame, nu a găsit prin împrejurimi nimic, decât niște roșu, niște galben și niște albastru și a gustat".

Dacă făcea un atac cerebral și-i curgea sânge dintr-un vas situat în cutia craniană, ca să zic așa, se repezea și-și lua tricolorul de pe Primăria din Sfântu Gheorghe și-l punea acolo să astupe sângele, ziceam: "Dom’le, a fost un moment în care nu a avut altă soluție, nu a avut alt bandaj și s-a bandajat cu tricolorul, vrea să-i mai cedeze puțin roșu". (Comentarii în sală.) Dar primarul al cărui nume, probabil, dintr-o tensiune a dreptății care trebuie să se facă, nu-mi vine în cap - Armos, da? Almos? -, omul acesta nu a avut nici un motiv organic pentru ceea ce a întreprins. Nu! Pur și simplu, a hotărât dumnealui că acolo nu este un teritoriu guvernat de steagul românesc. De fapt, asta este grava problemă pe care ne-o pune primarul din Sfântu Gheorghe, care a hotărât că trebuie să scoată steagul, l-a scos și a mai spus ceva, s-a angajat, foarte ocoș că nu-l va mai pune niciodată acolo.

Sigur că într-un cartier din București, imediat după acest gest de bravură, i s-ar fi spus ceva legat de mama lui. Noi suntem, însă, la o conjugare de cartiere și nu-i voi spune nimic din ceea ce merită, pentru ca el, după aceea, să înceapă numărătoarea de la înjurătura mea: uite cum se comportă. Deci nu e grav că el scoate tricolorul, că așa-i vine lui, ar fi grav să-l înjur eu. Nu-l voi înjura. Voi cere doar justiției să intervină. Probabil că o fac prima oară în viața mea. Toată copilăria mea am fost terorizat de GAZ-urile care veneau și arestau țărani români și, din când în când, pe tata și pe bunicul. Așa că mi-a rămas în minte un anumit sentiment de teroare, de câte ori vorbesc despre pușcărie ca soluție. Și aici nu mă interesează pușcăria. Mă interesează o judecată și o pedeapsă exemplare (abstractizate imediat) pentru acest netrebnic care nu a avut nici o obligație față de nimeni, nimeni nu i-a cerut, dintre alegătorii lui, așa ceva și, în orice caz, el nu cred că s-a angajat că va rezolva situația istorică din Ardeal scoțând tricolorul de pe primărie. Asta este problema lui și e problema partidului său, care ar trebui să iasă din expectativa complice în care se situează și să-l arate cu degetul.

Eu tot citez aici ce se scrie prin presa maghiară. Vă aduc încă o veste care e foarte bună și care ne dă liniște, ne putem apuca de construcția economică și de ieșirea din impas. Este atacată de către diverși lideri de opinie, de acest fel, și Moldova. Moldova este, în concepția lor, străvechi pământ maghiar!

Aflăm asta din presa de specialitate negativă.

(Comentarii în sală.) Vă rog să fie liniște! Nu mă încurajați cu voce tare, pentru că mă străduiesc să fiu cât mai exact și nu pot glumi cu asta. Aflăm din aceeași bătălie, din păcate, dusă chiar de U.D.M.R., că trebuie să restituim ceangăii maghiarimii. Ceangăii nu vor să fie maghiari, dar U.D.M.R.-ul vrea ca între maghiari să fie neapărat și ceangăii.

Toate aceste provocări trebuie să înceteze! Toată această luptă împotriva consecințelor Trianon-ului a început să ne cam scârbească.

Pe de o parte, se conlucrează cu partidul de guvernământ și se obțin tot felul de privilegii - că, uneori, sunt ele mai mult decât drepturi -, pe de altă parte, în penumbra unei prese nerușinate și cu concursul unor lideri pe care, spre salvarea de ridicol sau de pedeapsă, ceilalți îi numesc radicali, se atacă date fundamentale ale Țării Românești, ale Constituției României și ale drepturilor noastre în lume. Noi nu putem să ne apucăm o dată, în sfârșit, de treaba pentru care ne-am asumat această răspundere, că avem de întors capul în permanență și de trăit în oglinzile retrovizoare. Nu, domnilor, asupra problemei Transilvaniei nu putem discuta la nesfârșit! Lăsați-ne în pace, lăsați-vă în pace, sunt cetățeni ai aceleiași țări!

Aveți aceleași obligații! Trebuie să scoatem acest popor din marasm, din mizeria în care se află!

Ei, nu! În permanență suntem determinați, suntem obligați să ne ocupăm de recucerirea unor cuceriri deja cucerite. Noi nu vom accepta niciodată să negociem cu cerneală ceea ce s-a plătit cu sânge! Faptul de la Sfântu Gheorghe nu e o glumă. Nu e inițiativa unui biet primar oligofren care-și confundă desuurile personale cu steagul național. Nu! Ceea ce se întâmplă acolo devine fapt semnificativ, dacă liderii formațiunii din care face parte primarul de Sfântu Gheorghe - U.D.M.R. - nu iau atitudine hotărâtă, nu-i retrag încrederea acestui om care ultragiază istoria și însemnele României. Este momentul istoric în care s-a dat, după părerea mea, excesiv privilegiul de a se ieși, în anumite momente de sărbătoare, unor minorități cu steagurile lor. Eu nu cred că sunt steagurile lor. Eu cred că sunt steagurile majorității din care ele s-au rupt și că ele au nostalgia acelei majorități. Și cred că un prim pas de cedare a dreptului ca steagul tricolor românesc să se afle pe primăria din Sfântu Gheorghe stă și în îngăduința ca la sărbători, în România, să fluture mai multe steaguri naționale în jurul frunților oamenilor cuprinși de sărbătoare. Dar, în fine, nu vreau să discut la nesfârșit lucruri care s-au petrecut. Le las să-și arate valabilitatea sau otrava.

Spun cu claritate: trebuie să dovedim că suntem nu numai niște mânuitori de vorbe, ci și niște apărători de legi și că atunci când suntem batjocoriți, când mama e scuipată în ochi de un ticălos, el trebuie să plătească, iar partidul său trebuie să ia atitudine. Și trebuie să ia atitudine nu verbal, nu demagogic, cum a făcut cu un coleg, un domn S.gor Csaba, pe care, în momentul când a cerut să se poarte doliu pentru Ziua Națională a României, l-au pedepsit groaznic: nu mai e secretar al grupului. Vă dați seama în ce suferință l-au băgat... Nici Iov nu a suferit atât... Trebuie, în fine, seriozitate!

Trebuie să începem ca între noi să nu mai facem cu ochiul! Nu avem de glumit asupra unor lucruri sacre!

Dacă nu avem această credință, nu avem ce căuta aici!

Dacă nu reușim să eliberăm România de teroriști de acest fel, de acte de terorism de acest fel, de provocări de acest fel, să ne fie rușine! Să ne fie de-a pururea rușine că am acceptat această politică în forță față de noi, cei majoritari!

Cu toată dragostea și cu toată speranța. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Flutur

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la satul românesc și șansele acestuia în perioada actuală și în viitor.

Satul românesc, după cum este cunosccut, a fost identificat în perioada interbelică cu stabilitatea statului național. Era și normal din moment ce Bursa Europeană a Cerealelor era la Brăila și leul era greu fără să piardă zerouri. După 1946, o ideologie aberantă a vrut să ne îndepărteze de Dumnezeu și de proprietate. După colectivizare a urmat urbanizarea excesivă. Țăranii au uitat de agricultură și au devenit navetiși industriali. E o navetă care nu s-a încheiat nici acum, deși Legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, a încercat să redea scriptic proprietatea. În 50% din cazuri proaspeții proprietari nu sunt și agricultori și nici nu au veleități antreprenoriale. Satele s-au golit de tineri și s-au umplut de pensionari și navetiști cu nostalgia halelor industriale, a celor două zile de leafă, a apei calde și a căldurii neplătite.

În aceste condiții, satul actual trăiește de pe o zi pe alta, principalele venituri fiind pensiile, ajutoarele sociale și salariile bugetarilor.

Am făcut o analiză în județul pe care-l reprezint și a rezultat că, în 95% din cazuri, comunele nu pot obține venituri proprii, nici măcar pentru acoperirea cheltuielilor curente. De aici, și capacitatea redusă de a se dezvolta autonom.

Astăzi comunele noastre depind de resurse bugetare centrale, sub formă de reparații ale sumelor defalcate.

Despre mecanismul politic al acordării acestor sume nu este cazul să vorbim aici. În nici un caz, acesta nu are în vedere analiza exactă a resurselor și nici investițiile de perspectivă.

De mult doream să abordez această temă, dar săptămâna trecută, joi, Guvernul m-a incitat să o fac.

De ce?!

Guvernul a aprobat nivelul coșului zilnic. Pentru informarea guvernanților, aș vrea să atrag atenția că poți să aprobi elemente unde ai niveluri de competență și nu indicatori sintetici de analiză. Dincolo de faptul că acest indicator este unul statistic, de tip agregat, și este rezultatul unor realități, decizia Guvernului este o uriașă eroare, care pune în dificultate o știință serioasă - statistica. Aș vrea să sesizez hilarul problemei. Locuitorii satelor din toată țara au auzit că Guvernul a aprobat un coș zilnic, calculat lunar la 1.650.000 lei/persoană. Ce nu au aflat aceștia este cine le aduce coșul. Poate alegerile?!

Nu aș fi făcut această intervenție dacă nu aș fi înțeles, încă o dată, că problema satului nu este tratată serios, din punct de vedere strategic, pentru o decizie de viitor.

Îmi permit, de aceea, să sesizez câteva probleme care ar trebui să fie prioritare într-o asemenea abordare.

1. Nu toate satele trebuie tratate la fel. După părerea mea, există sate care pot căpăta o funcție pe lângă oraș, de aprovizionare, servicii de apă, canalizare.

Există, de asemenea, numeroase sate cu caracter predominant de păstrare a tradițiilor țăranului român.

Există sate care pot defini strategii de turism ecologic sau tematic. Există sate cu un bogat patrimoniu cultural și religios.

2. În orașe încă nu s-a creat piața agroalimentară de gros. Ce-ar fi dacă această funcție ar fi stimulată ca activitate de servicii pe lângă primăriile sătești?

3. Țăranul simplu este și el un producător. Dacă ar primi subvențiile pe produs ecologic, de exemplu, ar fi lămurit să intre în asociații, pe motive economice. Țăranii se tem de întovărășire. Ei trebuie tratați ca o realitate economico-financiară distinctă. Pentru aceasta ar trebui ca sistemul de finanțări bugetare și din surse externe să fie un sistem deschis, mai puțin academizat, știm noi de ce, și mai apropiat de țărani.

Stimați colegi,

În această declarație succintă nu am putut decât să atrag atenția asupra câtorva aspecte privind evoluția satului românesc și a mediului rural. Concluzia unor studii de specialitate făcute de experți în materie este îngrijorătoare. În timp ce în țările Uniunii Europene se vorbește în mod real de dezvoltare rurală, în satele și comunele din România putem vorbi de sărăcie. 4 din 10 persoane trăiesc în sărăcie, după cele mai exigente grile de calcul, acceptate la nivel internațional.

În concluzie, stimați colegi, Partidul Național Liberal consideră că dezvoltarea satului românesc trebuie să devină imediat o prioritate națională și, în aceste condiții, se impune schimbarea mentalității politice și economice cu privire al locul și rolul ruralului în societatea și economia românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Verestoy Attila

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul senator Verestoy Attila.

Vă rog foarte mult, fac apel, încă o dată, la dumneavoastră să închideți telefoanele mobile!

Vă rog! Aveți cuvântul!

   

Domnul Verest.y Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că se așteaptă un răspuns din partea U.D.M.R.-ului, din partea mea, probabil, s-ar aștepta un răspuns și din partea domnului primar, cu care eu am avut ocazia să discut de câteva ori, dar, dincolo de răspunsurile pe care le voi formula și pe care le putem da, se impune o întrebare simplă, elementară, după mine, chiar bine venită.

De ce atâta supărare? Și caut răspuns la această întrebare. Probabil că vom și găsi răspuns, dacă căutăm împreună. (Discuții, comentarii în sală.)

De la bun început aș preciza că nu aș vrea să îl rog pe domnul președinte să vă roage să mă lăsați să continuu ceea ce am început să spun.

Se spune foarte clar, așa este, "diavolul se ascunde în detalii". Este suficient să omiți câteva detalii, să pui anumite elemente în alt loc decât unde își au locul firesc și se nasc monștrii.

Se naște monstrul unui primar care smulge drapelul național și nu știu ce face, pentru că răni nu a avut pe cap, deci nu era justificat să facă asemenea gesturi.

Se naște imaginea unei primării unde flutură, probabil, alte steaguri decât cel național, iar dumneavoastră stați aici și îl credeți și vă și indignați, pe bună dreptate, pentru că dacă așa ar fi, atunci, indignarea ar fi reală și cu suport, numai că, situația stă un pic altfel. Nu spun că este în roz. Situațiile în care intervin în dispută elemente de simbol național nu sunt benefice nimănui. Nici unei părți, nici celeilalte, dar situația este diferită.

Conform legii, pe primării și pe edificii, în România, se arborează steagul național. Este și acum acolo.

Domnul primar nu este chiar atât de tâmpit să comită un act care, într-adevăr, atrage nu numai oprobiul domnilor senatori antevorbitori sau celor care vor mai vorbi despre acest subiect, ci atrage justă pedeapsă din partea legii. Steagul este acolo, domnii mei! Nu s-a rupt, nu s-a smuls. Este vorba despre altceva.

Legea s-a respectat, numai că a respecta legea și a conviețui nu sunt totdeauna lucruri care se și suprapun și se și îmbină, pentru că o scurtă istorie sună în modul următor: exista o placă bilingvă pe prefectură care s-a spus că nu se impune a fi pusă, a fost și scoasă de acolo, pentru că, conform legii, placa nu trebuia să fie așezată acolo. După lungi discuții, am ajuns la concluzia că se impune o reglementare în acest sens și se va repune placa.

Domnul primar, care nu s-a consultat cu nimeni, și s-a simțit, probabil, ofensat de această interpretare îngustă, în primul caz, al plăcuței, a domnului prefect, a spus următorul lucru: din două în două luni de zile se schimbă un steag care este deasupra primăriei, deci nu unde scrie legea că trebuie pus steagul, și atunci, nu o să-l mai înlocuim, pentru că nu scrie în lege.

Domnii mei,

Eu vă spun următorul lucru: a scrie în lege și a face, într-adevăr, în așa fel încât comunitățile, nu minoritatemajoritate, eu zic comunitățile, să aibă bucuria de a trăi împreună și să se bucure și de simbolurile celuilalt nu este suficientă legea. Mai trebuie altceva. Mai trebuie un pic de înțelegere, dintr-o parte și din partea cealaltă.

Eu cred că greșelile sunt făcute și din partea prefectului, care a refuzat să repună placa, și din partea primarului, care a spus că dacă vreți să interpretați legea "stricto senso", cum scrie textul, atunci putem să o aplicăm .și noi".

Acest tăvălug, dacă îl alimentăm, nu duce la nimic bun, de nici o parte. De aceea eu sunt convins că soluția este imediată și dincolo de ceea ce scrie sau impune legea. Imediată, pentru că placa care a fost poate fi pusă înapoi, pentru că steagul care este acum este pe cale de a fi reînnoit, pentru că au trecut cele două luni, poate fi pus și acolo unde nu impune legea, dar impune obiceiul, impune bunul-simț și impune rațiunea noastră de a fi în această țară acasă.

Eu cred că aceste lucruri trebuie rezolvate cu mult bun-simț, multă empatie, multă înțelegere și cu extrem de multă toleranță aplicată.

Nu am utilizat și nu voi utiliza cuvinte de genul "ticălos", "terorist" sau "a scuipat mama națiune sau țară" și nu voi pleda niciodată că anumite drepturi au fost câștigate "cu sânge".

Eu sunt convins că steagul național are tot respectul din partea oricărui cetățean, oricărei comunități din această țară, nu cred că este bine, și cred că este condamnabil, dacă se transformă într-un element al unei dispute politice sau de orice gen.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Cine a transformat-o în element de dispută?!

 
   

Domnul Verest.y Attila:

Dacă m-ați urmărit, este bine. Dacă nu, particular vă voi spune, încă o dată, multe detalii privind această situație. (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi...

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte,

Vă rog să atrageți atenția, mai ales acum, părții care s-a simțit foarte bine acum câteva minute, să încerce să se simtă bine și acum.

Din sală:

E greu!

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Știu că este greu, dar noi nu am comentat și nu am protestat la nici o formulare expusă sau spusă mai devreme.

Dincolo de aprecierea unui coleg sau altul, există, într-adevăr, o colaborare între două formațiuni politice, care nu este o colaborare care s-ar rezuma la cele câteva sute de metri pătrați ai unei primării sau la dimensiunea unui consiliu sau al unui sat sau al unui oraș sau al zilei de astăzi. Este o colaborare care este apreciată nu în sala aceasta, și nu numai de noi, la cea mai mare cotă, ci peste tot în lume.

În momentul de față mai avem câteva luni de zile până la un eveniment pe care-l așteptăm și în care ne-am pus speranță - invitarea României la Praga la structurile N.A.T.O.

Din sală:

Pentru asta dăm steagul jos?! Ăsta este șantaj!

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Eu vă atrag atenția că în aceste luni de zile ne putem aștepta la multe lucruri, și bune, dar și rele, pentru că sunt forțe care sunt interesate ca lucrurile să meargă înainte, și sunt unii care sunt profund interesați ca lucrurile să se rupă, să nu meargă bine.

Eu sunt convins că cine a ascultat și cine, cu mult calm și cu multă limpezime, pune lucrurile în ordinea firească, așa cum s-au întâmplat ele, sunt de acord că și soluția există tot în sensul acesta.

Încă o dată precizez și sunt convins că nici nu vom proceda așa, niciodată, să transformăm simboluri naționale în argumente de dispută politică sau de orice alt gen, iar aceste lucruri pe care vi le-am arătat, de care v-am vorbit se vor corecta și se pot corecta din ambele părți.

Vă mulțumesc. (Aplauze, comentarii.)

 
  Aron Belașcu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Aron Belașcu.

   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Mai este un loc la Jilava pentru primarul ăsta!

(Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este lesne de înțeles care este poziția Partidului România Mare față de ceea ce s-a întâmplat la Sfântu Gheorghe cu privire la faptele săvârșite de către acel primar. Bineînțeles că achiesăm la tot ceea ce a afirmat, azi, aici, de la această tribună, legat de această temă, domnul senator Adrian Păunescu și îi mulțumim frumos.

Este bine că a ridicat această problemă un senator de la partidul de guvernământ și nu am afirmat-o noi, pentru că, altfel, din nou am fi fost făcuți extremiști, xenofobi și alte etichetări de acest gen.

Cu aceasta am încheiat referirea la problema respectivă și voi trece la declarația mea politică de astăzi.

Copșa Mică. Mă refer tot la o problemă de poluare. În legătură cu această problemă am făcut o interpelare acum circa o lună de zile, mai precis pe data de 20 mai, adresată Ministerului Apelor și Protecției Mediului.

Fac astăzi o declarație politică, pentru că situația de acolo este foarte gravă.

Copșa Mică reprezintă etalonul orașelor-martir care s-au dezvoltat cu prețul agresiunii insidioase și permanente a poluării asupra unei întregi populații, de la nou-născut până la cel răpus înainte de vreme.

Poluarea datorată industriei de la Copșa Mică este de notorietate internațională, zona fiind arhicunoscută datorită poluării puternice și a mediului înconjurător grav deteriorat.

Impactul negativ al poluanților asupra solului, apei, vegetației, animalelor și oamenilor este resimțit într-un mod pregnant pe o distanță de aproximativ 36 km în lungul râului Târnava Mare și ceva mai redus pe o distanță aproximativă de 65 km între orașele Blaj și Dumbrăveni.

Situația se datorează industriilor producătoare de acid sulfuric, metale neferoase, aliaje de aur și argint și acid cianhidric de la S.C. SOMETRA - S.A., un holding din Grecia. Se pare că este un holding înfrățit sau, cel puțin, foarte apropiat de această societate OTE ROMTELECOM, care... știe toată lumea cât de bine ne-a făcut în țară.

Principalii poluanți sunt bioxidul de sulf, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum și trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul, zincul, cadmiul, metacrilatul și polimetacrilatul de metil.

Metalele grele: cadmiul, plumbul, mercurul, sub formă de metilmercur, nichelul sunt cunoscute ca fiind foarte puțin mobile, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că, o dată ajunse într-un ecosistem, se elimină extrem de greu sau nu se mai elimină niciodată, determinând afecțiuni cardiovasculare și hipertensiune, afecțiuni ale sistemului nervos central, tulburări de comportament și convulsii, intoxicațiile putând fi letale, iar nichelul determină cancerul pulmonar. La toate acestea se adaugă zincul și cadmiul, care induc și tulburări digestive.

Sunt lucruri pe care colegii noștri senatori de specialitate le cunosc.

Prin urmare, dispare fauna, dispare flora, se usucă pădurile, se îmbolnăvesc tot mai frecvent și mor animale și oameni, se nasc copii cu malformații, firma grecească, acest holding, fiind preocupată doar de creșterea profiturilor care, bineînțeles, se scurg peste graniță.

Declarațiile privitoare la măsuri pentru protecția mediului înconjurător și, nu în ultimă instanță, de sănătate a populației nu sunt decât, în cel mai fericit caz, glume macabre.

Dincolo de acestea, efectele ce apar nu pot fi negate nici de cosmetizările cu vorbe meșteșugite de către firma în cauză, dar, în mod deosebit, de către factorii decizionali de la nivel local și central care, în mod foarte suspect, tac. Mă refer la Inspectoratul de Protecție a Mediului Sibiu și, respectiv, la nivel central, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, amintindu-le și solicitându-le să revadă în regim de urgență prevederile Legii protecției mediului nr. 137/1995 potrivit cărora "statul român recunoaște tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos"

- art. 5 – "orice persoană are dreptul să trăiască într-un mediu adecvat sănătății și bunăstării sale și are sarcina să protejeze și să îmbunătățească mediul în beneficiul generațiilor prezente și viitoare". Este vorba de Legea nr. 86/2000, Convenția de la Aarhus. "Protecția mediului constituie o obligație a tuturor autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice" - art. 6, de asemenea, din Legea protecției mediului nr. 137/1995. .Responsabilitatea privind protecția mediului revine autorității centrale, precum și agențiilor sale teritoriale" - art. 7 din aceeași lege.

Este curios că nici liderii partidului de guvernământ și mă refer la cei din județ, la parlamentarii acestuia, nu au schițat până în prezent nici o reacție vizavi de dezastrul ecologic de la Copșa Mică și din comunele limitrofe Mica Sasa, Acsente Sever, cele mai grav afectate, și, de asemenea, Valea Viilor și Târnava.

Să se confirme oare zvonul potrivit căruia acest holding grecesc a virat sume importante de bani pentru campania electorală a P.S.D.? (Proteste din partea Grupului parlamentar P.S.D., social-democrat și umanist.)

Este o întrebare. Altfel nu ne putem explica de ce se tace în condițiile în care există semnale că acest holding nu lucrează nici corect, utilizând diverse inginerii financiare de sustragere de la plata obligațiilor față de statul român, existând, de asemenea, multe aspecte neclare privind activitatea acestuia, inclusiv cu privire la procesarea în străinătate a nămolurilor aurifere.

Am aici plângerea a 412 persoane din comuna Mica Sasa, cetățeni care nu cer oprirea activității de la S.C.

SOMETRA Copșa Mică, ci doar executarea investițiilor antipoluante, acordarea despăgubirilor pentru animalele moarte și pentru cerealele și produsele care nu se pot consuma, efectuarea lucrărilor de rețea de apă potabilă și canalizare, lucrări sistematice de reîmpădurire, dotarea cabinetelor medicale cu instrumentarul necesar, medicamente și medici de specialitate.

Numai în perioada septembrie 2000 - februarie 2001, s-a înregistrat pe raza comunei Mica Sasa decesul a 23 de cai datorită acumulării de plumb, cadmiu și zinc.

Din analizele de laborator rezultând valori ale concentrației de plumb de 25 de ori mai mari, iar ale concentrației de cadmiu de 32 de ori mai mari, iar în organele țintă - rinichi - valori de 225 față de 1,3-2,75; în ficat de 101,4 față de 0,37-1,6 valori normale. Sunt analize făcute de organele de specialitate.

Prin urmare, domnilor guvernanți, vă invităm să reflectați cu toată răspunderea la angajamentul ce vi l-ați asumat prin Programul de guvernare privind protecția mediului înconjurător. A se vedea subcapitolul III.3.10 paginile 65-67 din Programul de guvernare, prevederile art. 22 din Constituție potrivit cărora dreptul la viață și integritate fizică și psihică sunt garantate, ale art. 33 care consacră garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice, ale art. 38 cu privire la muncă și protecția socială a muncii. Vă solicităm să mai renunțați la de acum bine cunoscutele scenarii și crearea unor psihoze de genul: ridicarea vizelor, aderare, integrare și așa mai departe, de asemenea, la cheltuielile enorme pe care le faceți pentru a vă cosmetiza imaginea și să vă aplecați asupra gemetelor acestui popor care a ajuns bătaia de joc a ciocoilor interni și a aventurierilor străini.

Fibra biologică a neamului românesc este în mare pericol.

De la ministrul pentru protecția mediului mi s-a dat un adevărat tratat în care îmi arată ce au constatat acolo.

Mi-au arătat câte măsuri nu s-au luat din programul și, respectiv, din contractul de privatizare.

Le-am spus și atunci și le-o spun și cu această ocazie: nu asta ne interesează. Ne interesează măsuri în consecință pentru că, acolo, repet, situația este foarte gravă.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.R.M.)

 
  Nicolae-Vlad Popa

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți 4 minute, domnule senator.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

În radiojurnalul de astăzi, ora 7,00, la cel mai ascultat post de radio din țară - România "Actualități" - sunt nominalizate ca principale știri: examenul de capacitate și accidentul SOV.

Acest lucru nu reprezintă o gafă, ci o faptă premeditată. Știrea importantă care ar fi trebuit să fie anunțată ar fi fost victoria strălucită a dreptei franceze asupra stângii.

Despre acest eveniment politic, cu implicații deosebite asupra viitoarei noastre integrări euroatlantice, s-a spus doar o singură frază. Mai mult, s-a vorbit despre faptul că extrema dreaptă nu a intrat în Parlamentul francez.

Nu s-a comunicat nici o cifră cu privire la rezultatul alegerilor și nu s-a făcut nici un comentariu pe această temă.

Ne amintim și astăzi de declarațiile triumfaliste ale domnilor Iliescu și Năstase rostite cu ocazia câștigării alegerilor din Franța și Germania de către stânga.

Presa franceză însă vorbește despre faptul că electoratul i-a înlăturat pe socialiști datorită aroganței și lăudăroșeniei manifestate de aceștia.

Cred că opinia publică din România are dreptul să cunoască adevărul: Franța este condusă de un președinte de dreapta, iar partidele care îl susțin beneficiază, în urma acestui scrutin, de două treimi, majoritatea absolută din locurile Legislativului. Noul guvern francez care va fi format va putea pune în practică, deci, soluții de dreapta pentru depășirea crizei economice.

Să nu uităm că Franța, prin vocea președintelui Chirac, s-a declarat avocatul României în demersurile acesteia privind integrarea. Tocmai de aceea relațiile Partidului Național Liberal, singurul partid parlamentar de dreapta din România, și actuala putere din Franța trebuie să se intensifice.

Și în Germania se așteaptă, în această toamnă, schimbarea de la putere a social-democraților și revenirea partidelor de centru-dreapta.

Explicația acestui fenomen oferită de analiștii politici, ca și în Franța, de altfel, este legată de eșecul reformelor de tip social-democrat, de creșterea îngrijorătoare a șomajului, de scăderea nivelului de trai.

Constatăm astfel că Franța, Italia, Spania și, probabil,

Germania contrazic previziunea lansată cu câtva timp în urmă de Președintele Iliescu privind o Europă socialdemocrată și un secol social-democrat.

Explicația ascensiunii partidelor de centru-dreapta în câteva importante democrații occidentale este aceea că acestea s-au consolidat și ca o reacție firească la creșterea partidelor de extremă stângă, dar și, pe de altă parte, a celor de extremă dreaptă.

Dezvoltarea partidelor extremiste, fie ele de dreapta sau de stânga, reprezintă un pericol grav pentru democrație și are loc atunci când partidele aflate la putere, în cazurile menționate, cele de sorginte social-democrate, eșuează în aplicarea reformelor economice, și nivelul de trai scade.

Stimați colegi,

Această succintă prezentare a ultimelor evoluții de pe scena politică vest-europeană mă determină să vă întreb dacă nu există o asemănare cu situația din România...

Din sală:

Nu! (Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., socialdemocrat și umanist.)

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

...guvernată de un partid ce se declară social-democrat.

După cum observăm, "succesele", în ghilimele, subliniez, politice social-democrate ale Guvernului Năstase le regăsim în barometrul de încredere al consumatorului realizat pentru Uniunea Europeană de către Institutul de Cercetare de Piață GIA KAPA România, în perioada mai 2001 - aprilie 2002. 55% dintre români declară că veniturile lor sunt suficiente abia pentru acoperirea cheltuielilor curente, 24% dintre aceștia au datorii, numărul celor care înregistrează datorii fiind dublu și chiar mai mult față de Polonia, Cehia și Bulgaria. Atenție! Nu e vorba de datorii la bănci, este vorba de datorii care sunt luate pentru a-i ajuta să trăiască.

Devine evident faptul că politica social-democrată a Guvernului Năstase nu contribuie la ridicarea nivelului de trai, cu atât mai puțin accelerează reforma economică.

Față de această situație, dacă România nu va opta pentru soluții cu adevărat liberale, mult visata bunăstare va rămâne doar o promisiune electorală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea! S-a pus o întrebare: oare cine ne-a adus aici?

 
  Gheorghe Buzatu

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Buzatu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și Stimați colegi,

Acum două săptămâni, la același capitol, deci tot la declarații politice, am expus, aici, câteva considerații despre Mareșalul Ion Antonescu. Fiind și istoric, am considerat de datoria mea ca la 120 de ani de la nașterea Mareșalului să rostesc 5-6 minute despre activitatea sa.

După cum vă amintiți, imediat după aceea, un tânăr coleg, domnul senator S.gor, s-a prezentat aici și a expus un document voit incendiar. Cică Mareșalul Antonescu, pe atunci general însă, la 8 iulie 1941, ar fi declarat, într-o ședință a Consiliului de Miniștri, citez: "Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști care mai pot fi printre dumneavoastră, eu sunt pentru migrațiunea forțată a întregului element evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniță" etc., etc. Nu voi da citire întregului citat. Voi termina imediat.

Nu am putut să răspund atunci, au răspuns senatorii Corneliu Bichineț și Adrian Păunescu și, de data aceasta, iată, vin aici. O să las domnului președinte de ședință proba - declarația respectivă a fost făcută de Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri. Și așa, două săptămâni, iată-l pe Antonescu vinovat de ceea ce nu a fost.

Vreau să precizez că declarația respectivă a apărut în volumul "Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri,Guvernarea Ion Antonescu", vol. IV, perioada iulieseptembrie 1941, București, anul 2000, pagina 57.

Domnule președinte, vă voi prezenta această probă.

Eu cred că este cazul să se țină cont de ceea ce se vorbește aici și de faptul că nu se pot pronunța aici sentințe sau nu se pot aduce minciuni atât de gogonate, să le spunem.

Tot cu același gând, pentru a preveni posibile denaturări, iată, am să dau citire unui foarte scurt document care ne interesează: de două, trei săptămâni, presa, nu numai cea română, ci și cea străină, este plină de referiri la cazul lui Nicholaus Schiffer. Atunci când noi dezbatem Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și combatem însemnele fasciste, ne pregătim să îi pedepsim pe cei care neagă holocaustul în public, iată că noi aducem în țară pe cei care au comis holocaustul. Nu știu ce se întâmplă?

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

A venit singur.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Ce este... A venit singur. De ce a fost primit? Pentru că acest individ, iată, a semnat în 1943 următorul document. Vă rog să îmi dați voie, sunt numai câteva rânduri, l-am descoperit în arhive: "Subsemnatul fruntaș Schiffer Nicolae (aceasta, ca să înțelegem situația sa), fiul lui Ion și al Anei, născut în anul 1919, luna aprilie, ziua 9, în Philadelphia, Statele Unite, contingent 1941, număr matricol 2.964, având gradul de fruntaș, aparținând regimentului 20 Dorobanți, domiciliat actualmente în comuna Moravița, județul Timiș-Torontal, de profesiune cofetar, doresc de bunăvoie a fi înrolat în armata germană conform condițiunilor prevăzute în Convențiunea între Guvernul român și Guvernul german din ziua de 12 mai 1943". A plecat să facă holocaust în altă parte, nu trebuie să ne fie pus nouă în seamă.

Vă voi prezenta, domnule președinte, o copie după originalul acestui document.

Pentru a încheia, voi preciza că aflu de la colegul meu, senatorul Mihail Lupoi, că la Zalău apar publicații... oricum se face intensă propagandă împotriva Tratatului de la Trianon.

Vă mulțumesc pentru audiență.

 
  Nicolae Iorga

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul parlamentar al P.R.M. mai are 4 minute.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mărturisesc că declarația mea politică trebuia să aibă o cu totul altă temă, dar m-am răzgândit, pentru că un coleg de al nostru, senator de la U.D.M.R., subtil, dar foarte tenace, a încercat să ia apărarea primarului din Sfântu Gheorghe, primar care a făcut un gest absolut provocator, iar domnul senator de la U.D.M.R. nu are dreptate când spune că noi suntem în necunoștință de cauză. La fiecare sfârșit de săptămână, eu, personal, ca senator de Brașov, mă deplasez în Sfântu Gheorghe - dacă nu merg săptămâna aceasta o dată, merg săptămâna viitoare de două ori -, și vreau să atrag atenția colegilor din Grupul parlamentar al U.D.M.R. că primarul dumnealor este puțin recidivist în materie. În afara controalelor anunțate, același primar refuză să pună tricolorul românesc în sala de consiliu a Primăriei din Sfântu Gheorghe. Același primar - și posed documente în acest sens -, în momentul în care Grupul școlar nr. 1 din Sfântu Gheorghe solicită să i se atribuie denumirea de "Constantin Brâncuși", sub semnătura aceluiași domn primar, ni se răspunde că acest domn Constantin Brâncuși nu a făcut nimic pentru Sfântu Gheorghe, iar denumiri de străzi și de licee se dau numai celor care au făcut ceva pentru municipiul respectiv și se dau niște exemple: groful çrp.d Mih.ly și alți grofi, care, ei, au făcut ceva pentru Sfântu Gheorghe.

De asemenea, colegul de la U.D.M.R. confundă - să mă ierte - o plăcuță bilingvă cu tricolorul național, adică cu un însemn al statului român. Nu mai vorbesc despre denumirile de străzi, nu mai vorbesc aici despre starea mizerabilă în care este, cu bună știință, menținut Grupul statuar al lui Mihai Viteazul, unde există, acolo, un paloș legat efectiv cu sârmă, iar piața în care este amplasat Grupul statuar arată ca după bombardament. Oricum, cred că este cel puțin un gest inamical, iar a lua apărarea unui asemenea coleg nu cred că este cazul, mai ales în această sală.

De aceea, eu, de la acest microfon, solicit Guvernului măcar să îl atenționeze la modul foarte serios pe domnul primar că asemenea gesturi nu își au rostul și locul acolo, pentru că Domnia sa este plătit, deocamdată, de statul român și, cu atât mai mult, din banii contribuabilului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihail Lupoi

Pentru un minut, domnul senator Mihail Lupoi, Grupul parlamentar al P.R.M.

Un singur minut, domnule senator. Poate și legiferăm ceva.

   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Timpul care a mai rămas este foarte scurt, pentru că nu aveam de gând să iau cuvântul astăzi, dar nu pot să rămân indiferent la tragedia care a însemnat sinuciderea a doi tineri în Piața Romană din București, ca urmare a practicării unui cult interzis și de lege și de bunul-simț, cultul satanist. Cred că mai normal - și cer cu această ocazie colegilor din Grupul parlamentar al P.R.M., care fac parte din Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, să adauge în acea celebră Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și interzicerea tuturor însemnelor sataniste și, în acest sens, să se revizuiască și "Dracula Park". Dacă Piața Romană din București a devenit un altar de sacrificiu, ce se va întâmpla cu acest "Dracula-Park", care este clar de origine satanistă? Acest cult al lui Dracula va deveni un altar de sacrificii umane organizat de stat? Cred că este cazul să ne aplecăm cu seriozitate asupra acestui fenomen și sper ca senatorul George Pruteanu, pe care l-am auzit la BBC vorbind de incultura, subcultura manifestată în învățământul românesc, și domnul senator Adrian Păunescu să fie alături de mine în acest demers. Cred că faptul este de o gravitate excepțională, dacă încep să ne moară tinerii, sinucigându-se, îndoctrinați de o subcultură satanistă.

În altă ordine de idei, în urma vizitei de la Zalău, aș vrea să atrag atenția colegilor de la U.D.M.R. că suntem cu ochii pe ei, în sensul că fenomenul de la "Liceul Bolyai" din Târgu-Mureș face pui la Șimleul Silvaniei, unde se încearcă separarea școlii pe criterii etnice. Dacă dânșii și cei din partidul de guvernământ cu care sunt în alianță își imaginează că așa ceva va fi tolerat se înșală.

Totodată, vreau să îl atenționez pe domnul deputat Vida să nu mai aibă neliniști privind Tratatul de la Trianon și politica externă a României, pentru că sunt de competența, conform Constituției, a altora. Șantajul cu intrarea în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană este un șantaj josnic și nu vom marșa la el. Îi rog pe colegii de la U.D.M.R. să se abțină pe viitor de la astfel de șantaje.

Și aș încheia, parafrazând un ilustru "anonim" cu fraza:

"Ne-am săturat de fițele U.D.M.R.-ului!".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și Stimați colegi,

A fost ultima luare de cuvânt la declarații politice.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 2: "Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale".

Vă aduc la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, posibilitatea pe care o aveți de a sesiza o serie de legi către Curtea Constituțională. Este vorba despre:

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2002 privind modificarea cap. I din anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ, și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică;

- Legea pentru ratificarea Acordului privind transportul internațional ocazional de călători cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situației unor societăți comerciale;

- Legea pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind fondul de dezvoltare socială faza a II-a) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 16 ianuarie 2002;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea și completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la București la 13 octombrie 1999;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind navigația civilă;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2002 privind amânarea plății în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" -S.A., precum și amânarea exigibilității taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri și/sau prestării de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea Proiectului de modernizare și reparație generală a 100 vagoane de călători de către firma "Alstom - De Dietrich Feroviare" din Franța, finanțat din credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca "Paribas" Franța, contractat cu garanția statului;

- Legea pentru ratificarea Acordului anual de finanțare 2001 dintre Guvernul României și Comisia Comunității Europene cu privire la Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002;

- Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Riga la 27 noiembrie 2001;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanțare referitoare la Programul operațional de țară PHARE 1997, Programul național PHARE 1998, Programul PHARE privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998,

Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1998, Programul pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), Programul național PHARE 1999 - partea a II-a;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială;

Prezenta notă se aduce la cunoștința senatorilor în ședința în plen din 17 iunie 2002.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancționarea unor acte de terorism și a unor fapte de încălcare a ordinii publice  

Stimate colege și Stimați colegi,

Trecem la punctul următor: constituirea unor comisii de mediere:

- la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancționarea unor acte de terorism și a unor fapte de încălcare a ordinii publice.

Grupul social-democrat și umanist, trei propuneri.

   

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Predescu Ion, Opriș Octavian și Iorgovan Antonie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Viorel Dumitrescu și Aron Belașcu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul democrat, o propunere.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Petre Roman.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul național liberal, o propunere.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților criminaliști  

A doua comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților criminaliști.

Grupul social-democrat și umanist, trei propuneri.

   

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Predescu Ion, Opriș Octavian și Iorgovan Antonie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Aron Belașcu și Viorel Dumitrescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul național liberal, o propunere.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian :

Domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Keresk.nyi Alexandru:

Domnul senator Eckstein-Kov.cs P.ter.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat și această comisie de mediere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit  

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit...

Grupul social-democrat și umanist, trei propuneri.

   

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Rahău Dan, Avram Crăciun și Hârșu Ion.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Maria Ciocan și domnul senator Vasile Horga.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul democrat, o propunere.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Senator Iuliu Păcurariu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Keresk.nyi Alexandru:

Domnul senator Pusk.s Valentin.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecții? Nu sunt obiecții. Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a constituit și această comisie de mediere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind înființarea Universității Spiru Haret din București  

La proiectul de Lege privind înființarea Universității "Spiru Haret" din București. Grupul social-democrat și umanist, trei propuneri.

   

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Filipescu Cornel și George Pruteanu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Bălan și domnul senator Gheorghe Bunduc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul democrat, o propunere.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Vela Ion.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul național liberal, o propunere.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustinian:

Domnul senator Otiman.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, s-a aprobat și această ultimă comisie de mediere.

Un apel către colegii din comisiile de mediere, poate în această săptămână reușim să facem și medierile, pentru a le aproba săptămâna viitoare. Vă rog!

 
Aprobarea înlocuirii domnului senator Traian Novolan cu domnul senator Doru-Laurian Bădulescu în comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice  

Domnul Marin Dinu:

Grupul social-democrat și umanist solicită înlocuirea unui membru al unei comisii votate anterior - este vorba de comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice -, domnul senator Novolan Traian urmează să fie înlocuit de domnul senator Bădulescu.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, sunt obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați, deci, o modificare în componența comisiei.

Cu 90 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

 
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi  

Stimați colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Vă rog să urmăriți acest raport, stimați colegi. În unanimitate s-a mers pe textul Senatului, inclusiv în ceea ce privește anexa. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să votați raportul comisiei de mediere.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

Adoptarea raportului comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și solvegetație forestieră pentru silvicultură.

Domnul senator Matei Viorel.

Vă rog să urmăriți textele care au făcut obiectul medierii. La nr. 1 s-a mers pe text Senat, la nr. 2, text Senat, la nr. 3, pe text Senat, deci nu este cazul să votăm.

Sunt observații? Votăm numai raportul comisiei de mediere. Vă rog să votați, textele fiind ale noastre.

Cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost aprobat.

Adoptarea raportului comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

Stimați colegi,

Au fost două texte în divergență, la primul s-a mers în unanimitate pe formula Senatului, la cel de-al doilea, de la numărul curent 2, articol unic punct 3 alin. 3 al art. 4, pe textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. Vă rog să votați.

Cu 88 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri, s-a aprobat.

Adoptarea raportului comisei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligații ale agenților economici care furnizează produse și prestează servicii pentru instituțiile publice din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligații ale agenților economici care furnizează produse și prestează servicii pentru instituțiile publice din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Stimați colegi,

Sigur, Camera Deputaților, în cazul în speță, a fost cea de-a doua Cameră sesizată în fond. Comisia de mediere, în unanimitate, la toate punctele în divergență, deci punctul nr. crt. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a mers pe formula de la Camera Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a votat.

Dacă propunerea comisiei de mediere pentru anexele 1 și 2 necesită comentarii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat.

Supun acum votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, în totalitatea sa. Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnul senator Novolan, vă rog, poftiți, dacă vom fi în dificultate să ne dați și răspunsuri.

Vă rog să urmăriți textele în divergențe, stimați colegi, din anexă.

De la numărul curent 1, până la numărul curent 19, inclusiv, s-a mers pe textul Camerei Deputaților, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat.

La numărul curent 20, la art. 41 alin. 1 s-a mers pe text Senat, la alin. 2, 4 și 5, pe textul Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat.

La numărul curent 21, 22, 23 alin. 1 s-a mers, de asemenea, pe textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat.

Tot la numărul curent 23 alin. 2 s-a mers pe text comun și la alin. 3 pe textul Camerei Deputaților, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

La numărul curent 24, 25 și 26, în unanimitate, s-a mers pe textul Camerei Deputaților. Obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

La numărul curent 27, text comun, votat în unanimitate de către comisie. Obiecții? Nu sunt obiecții. Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

De la numărul curent 28, până la final, la 44 avem textul Camerei Deputaților, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Vă mulțumim, domnule Novolan.

Obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

Supun acum votului dumneavoastră, în totalitate, raportul comisiei de mediere. Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava.

Vă atenționez că este vorba despre o lege cu caracter organic.

Stimați colegi,

Au fost câteva texte în divergență, în toate cazurile s-a mers, cu votul în unanimitate, pe textul Camerei Deputaților. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Vă rog să votați. Vă rog să votați, avem de-a face cu o lege organică.

Cu 102 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava.

S-a mers pe o anumită procedură și pe un text legal și mi se pare că este corect. Și aici s-a mers, în totalitate, pe textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. Vă rog să votați...

Domnule Zanc, suntem în procedură de vot. Vă rog să lăsați presa să-și facă datoria în foaier.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

3 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale  

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, în unanimitate, comisia de mediere, la cele două puncte în divergență, a mers pe textul Camerei Deputaților. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 5 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000  

Stimați colegi, începem dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000.

Din partea Guvernului... Din partea Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, domnul senator Cârciumaru.

Domnule secretar de stat, foarte pe scurt, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Ianculescu - secretar de stat în Ministerul Apelor și Protecției Mediului:

Foarte pe scurt.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Diversitatea și calitatea valorilor culturale și naturale ale peisajului constituie un patrimoniu al statelor europene. Din acest motiv s-a considerat necesar să se adopte de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, la 19 iulie 2000, Convenția Europeană a Peisajului, care să vină în completarea cadrului legislativ internațional existent în domeniu. Convenția a fost semnată de 18 state, printre care și România, în cadrul Convenției ministeriale de la Florența, la 20 octombrie 2000.

Obiectivul acestei convenții este de a direcționa eforturile generale, în sensul punerii în aplicare la nivel local, regional, național și european a politicilor și măsurilor de protecție, management și amenajarea peisajului în scopul conservării și îmbunătățirii calităților sale. Pentru punerea în practică a prevederilor convenției, țara noastră poate beneficia de asistență tehnică și științifică, în scopul întăririi eficacității măsurilor de protecție, gestiune și amenajare a peisajelor. Față de cele prezentate, vă propunem aprobarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul senator Cârciumaru, care prezintă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiilor pentru politică externă și administrație publică și organizarea teritoriului. În ședința din 5 iunie 2002, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege în prezența reprezentantului Ministerului Apelor și Protecției Mediului, în persoana domnului secretar de stat Ovidiu Ianculescu. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului favorabil în forma adoptată de Camera Deputaților.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Au fost aprobate cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenției (revizuită) asupra protecției maternității, din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva la 15 iunie 2000  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenției asupra protecției maternității, din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva la 15 iunie 2000.

Vă rog, Comisia pentru muncă și protecție socială.

   

Doamna Rodica Șelaru:

Sunt aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Răzvan Cirică - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Internaționale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenției asupra protecției maternității, din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 15 iunie 2000 privește un ansamblu de măsuri de protecția maternității cum ar fi: concediul pre- și postnatal, ocrotirea sănătății mamei și copilului, protecția locului de muncă și nediscriminarea în angajare și profesie. După cum știți,

România a ratificat și alte instrumente internaționale relevante pentru protecția drepturilor femeii și aș enumera foarte pe scurt: Convenția O.N.U. privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 3 din 1919 privind protecția maternității, Convenția aceleiași Organizații Internaționale a Muncii nr. 89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie și Convenția nr. 111 din 1958 privind discriminarea în angajare și profesie.

După ratificare, țara noastră va deveni parte la convenție după 12 luni de la data înregistrării ratificării de către directorul general al Biroului Internațional al Muncii.

Aș specifica faptul că după ce a fost ratificată de Slovacia și Italia, Convenția nr. 183/2000 a intrat în vigoare de la 7 februarie 2000. După cum cunoașteți, reforma protecției sociale în România a cunoscut progrese importante în ultimii ani, progrese care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă mulțumim foarte mult.

Am văzut și noi expunerea de motive.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială are cuvântul doamna senator Rodica Șelaru.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a examinat acest proiect de lege și a hotărât avizarea lui favorabilă, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt, dezbateri generale? Nu sunt.

Stimați colegi, vă rog să votați. Nu avem amendamente, deci votați atât raportul, cât și proiectul de lege în forma primită de la Camera Deputaților. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 30 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Ordinul Virtutea Maritimă și Medalia Virtutea Maritimă  

Trecem la proiectul de Lege privind Ordinul "Virtutea Maritimă" și Medalia "Virtutea Maritimă" (propunere legislativă).

Comisia pentru apărare, vă rog.

Domnule senator Sergiu Nicolaescu, poftiți la prezidiu!

Puteți vorbi la telefon de la prezidiu, că tot avem o hotărâre...

Aveți cuvântul, vă rog, foarte pe scurt!

   

Domnul Dorel Bahrin - deputat:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Sunt deputat Bahrin Dorel, președintele Comisiei pentru decorații. Vă informez că vă supunem spre aprobare. plenului Senatului un prim set de proiecte de lege care vizează subsistemul de decorații militare al României.

Acest subsistem privește cele trei legi de bază și le prezint în oglindă, respectiv: Ordinul și Medalia "Virtutea Militară", Ordinul și Medalia "Virtutea Maritimă", Ordinul și Medalia "Virtutea aeronautică." Ceea ce precizam este setul de bază, urmând ca decorațiile de război să le prezentăm în sesiunea următoare.

Vă informăm că la întocmirea acestui proiect de lege s-a ținut cont de tradiția militară, de experiența internațională și de principiile elaborate de comisie. De asemenea, au fost consultate ministerele de resort și instituțiile centrale ale statului. Având în vedere că am participat și la o întrunire N.A.T.O. în care se solicita regimul de urgență al promovării acestor legi, vă supun spre dezbatere și aprobare în regim de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică, siguranță națională va fi prezentat de domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat pe baza prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. Vreau să menționez că sunt trei la rând. Toate trei au aceeași argumentație. E vorba de "Virtutea Militară", "Virtutea Maritimă" și "Virtutea Aeronautică".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră prima dintre aceste trei inițiative legislative, care se referă la Ordinul "Virtutea Militară", și Medalia "Virtutea Maritimă". Sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră rapotul și proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților. Vă rog să votați.

Cu 97 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere, s-a aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară  

Proiectul de Lege privind Ordinul "Virtutea Militară" și Medalia "Virtutea Militară", sigur, aceleași argumente de susținere. De asemenea, comisia a aprobat fără modificări textul adoptat de Camera Deputaților.

Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în forma primită de la Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Ordinul Virtutea Aeronautică și Medalia Virtutea Aeronautică  

La proiectul de Lege privind Ordinul "Virtutea Aeronautică" și Medalia "Virtutea Aeronautică" înțeleg că sunt aceleași argumente susținute din partea inițiatorului. Domnul Sergiu Nicolaescu...

   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Pot să le iau...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos. Deci nu sunt modificări.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu sunt modificări, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, luări de cuvânt? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice .Gheorghe Ionescu-Șișești  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Da, o jumătate de minut, domnul secretar de stat...

   

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

A fost nevoie de acest proiect de lege pentru modificarea articolului respectiv, întrucât a fost o eroare că a fost cuprins în anexă la vremea respectivă. Acest institut este foarte bine direcționat ca activitate și e și mai bine susținut de regie, care dispune de fonduri.

Asta a fost cauza.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond spre dezbatere și aprobare cu acest proiect de lege cu adresa L nr. 272/2002. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, așa cum s-a amintit, eliminarea poziției 16 din anexa 1 a Legii nr. 290/2002. La această poziție se află Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, care va rămâne în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, știință și al Consiliului Legislativ. Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil. Față de cele prezentate, supun plenului Senatului spre dezbatere și aprobare prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul senator Codreanu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicitarea prin ordonanță de urgență a trecerii Institutului de Cercetări pentru Amenajări Silvice la Regia Națională a Pădurilor duce, după părerea mea, la a nu mai avea obiect și a nu mai avea în schemă A.S.A.S.-ul, adică Academia de Studii Agricole și Silvice. La alegere, domnule președinte și stimați colegi, mai ales cei de la Comisia pentru agricultură s-au prezentat la dezbateri, inclusiv reprezentanții Ministerului Agriculturii, deci și ai Regiei Naționale a Pădurilor, unde nu s-a pus problema ca acest institut să fie scos de sub tutela Academiei de Științe Agricole și Silvice. La una dintre anexele la care se face referire vreau să vă amintesc că am stat, domnule președinte și stimați colegi, cred că 2-3 luni această propunere legislativă venind din anii din urmă, am stat cam 2-3 luni cu toți reprezentanții și nimeni n-a ridicat o obiecție asupra acestei schimbări.

Nu consider că, așa cum se precizează în expunerea de motive, obiectul principal al Regiei Naționale a Pădurilor este cercetarea în domeniul producției, și nu cel al producției silvice, ca atare. Expunerea de motive, domnule președinte, spune, printre altele, că trecerea acestui institut de sub tutela Academiei de Științe Agricole ar periclita grav desfășurarea în continuare a activității, în special în domeniul proiectării și producției silvice. Nu, producția silvică, domnilor, se face acolo, în pădure, producția silvică se face acolo, în județul Maramureș și în județul Suceava, în județul Bistrița, unde sunt sute și sute de hectare care sunt despădurite și furate. Producția silvică se face acolo, în județul Suceava, unde peste 4 milioane de metri cubi de lemn zac la pământ și s-au dat spre exploatare unor firme direcționate anume. De asemenea, tot în această expunere de motive, semnată frumos și caligrafic de domnul prim-ministru Adrian Năstase, o asemenea decizie ar afecta caracterul unitar, indivizibil al bazei științifice, tehnice și așa mai departe.

Parcă dacă acest institut ar fi împreună cu celelalte institute de cercetări din domeniul agriculturii s-ar face cumva o fuziune între grâu și tuia sau, știu eu, între porumb și brad, și nu ar rezulta ceva cu totul anormal. Eu consider că acest institut trebuie să aparțină Academiei de Studii Agricole și Silvice. Dar, domnule președinte, stimați colegi, se pare că această ordonanță de urgență vine ca răspuns la tot ceea ce au făcut cei din direcțiile silvice în Săptămâna Patimilor, când parcările bucureștene și, de altfel, și drumurile care ne duceau pe noi, o parte dintre senatori, acasă erau pline de mașini ale Regiei Naționale a Pădurilor, care veneau, fiind și Sfintele Sărbători de Paști, să-și aducă modesta contribuție cu vânat și cu toate cele trebuincioase de Paști. (Discuții, rumoare.)

Ca atare, susțin că Partidul România Mare nu va vota această lege. (Râsete, discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

În unanimitate!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

În unanimitate, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai două cuvinte, că nu vreau să cădem într-un păcat și vreau să spun care este realitatea. Acest institut nu a fost niciodată în istoria lui în proprietatea Academiei Silvice. Este un institut cu profil special și totdeauna a fost la Regia Națională a Pădurilor.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

De 50 de ani.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e cazul să fac aici o demonstrație ce înseamnă acest institut de cercetări silvice. Dacă ar fi fost să mergem pe formula pe care o spune domnul senator Codreanu, ar fi trebuit să dăm Academiei 10 hectare de pădure, nu 100 și ceva de hectare. Academia are ceva pădure, dar nu asta este problema de fond.

Din punct de vedere științific, academia coordonează, a și coordonat până acum toată cercetarea în acest institut de cercetări silvice.

Problemele sunt legate în special de finanțări, iar în proiectul de lege și în legea pe care am adoptat-o, știți foarte bine că acolo s-a spus că finanțarea se face în totalitate pe venituri extrabugetare, ceea ce ar fi însemnat să condamnăm la dispariție, în timp, un institut atât de important de cercetări silvice.

Acesta este motivul, și nu altul. În afară de treaba aceasta, a fost introdus pe ușa din dos, cum se spune.

La Camera Deputaților nu a figurat, s-a făcut lobby. Erau și câțiva "tovarăși" care se și vedeau directori ai acestui institut, deci motivele sunt cu totul altele, domnule Codreanu.

Institutul funcționează și dă rezultate și știți foarte bine ce a însemnat toată cercetarea din ultimii 20-30 de ani și consider că este un lucru înțelept care se face.

Guvernul a dat această ordonanță de urgență fiind nevoit, să nu se producă efecte, prin apariția legii, și după aceea lucrurile să devină mult mai complicate.

Deci acesta este scopul. În spate nu este absolut nici un interes. Cu toții dorim ca pădurea românească să se dezvolte și ca suprafață, să reușim să combatem bolile pe care le are, știți foarte bine, și să reușim o accelerare a procesului de împădurire pe cale naturală și artificială.

Vă mulțumesc. (Discuții.)

Mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Stimați colegi, nu sunt amendamente la raport, după cum vedeți.

Supun votului dumneavoastră raportul, cât și proiectul de lege de aprobare a ordonanței în formula venită de la Guvernul României.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 77 de voturi pentru, 42 împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților.

Domnule președinte Dan Mircea Popescu și domnule secretar de stat, vă rog, foarte pe scurt, vă ascultăm.

   

Domnul Ioan Taban - secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest articol unic al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 prevede modificarea termenului din art. 16 alin. 1 de preschimbare a certificatelor de la 12 la 18 luni. Întrucât modificarea este prevăzută și în Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001, publicată în Monitorul Oficial din data de 12 iunie 2002, vă rugăm să fiți de acord să aprobați respingerea acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 60/2002 care reglementează același lucru, așa cum am spus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Dan-Mircea Popescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Din momentul în care comisia noastră a depus raportul, 6 iunie 2002, până azi, a intervenit ceea ce spunea domnul secretar de stat, și anume că în data de 12 iunie s-a publicat în "Monitorul Oficial" Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților.

În aceste condiții, actul normativ pe care îl discutăm este lipsit de obiect, de aceea, domnule președinte, stimați colegi, vă propun respingerea lui, în ciuda raportului favorabil întocmit la data pe care v-o aminteam.

Aceasta este o soluție. Dacă nu este agreată, atunci solicit returnarea la comisie pentru raport suplimentar, în vederea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că explicația este suficientă. Deci a apărut ordonanța care a preluat toate reglementările și astfel nu se mai justifică această ordonanță.

Totuși, dacă sunt luări de cuvânt... Nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră respingerea raportului Comisiei economice. Vă rog să votați.

Argumentele de respingere. Vă rog să fim de acord.

S-a aprobat cu 100 de voturi pentru, 8 împotrivă și 3 abțineri.

Acum supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2002.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, 11 împotrivă,

5 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Din partea comisiei îl avem pe domnul senator Ion Cârciumaru.

Doamna secretar de stat, vă ascultăm cu mare plăcere.

   

Doamna Luminița Gheorghiu - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o necesitate pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Având în vedere faptul că în noiembrie se organizează următorul rezidențiat, era necesar să se stabilească și taxele care se vor depune la înscriere pentru organizarea acestui concurs.

Având în vedere avizele favorabile, solicităm aprobarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru sănătate, tineret, ecologie și sport îl prezintă domnul senator Cârciumaru.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Comisia noastră a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

În ședința din 12 iunie 2002 membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege în prezența reprezentantului Ministerului Sănătății și Familiei. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2001 cu dispoziții referitoare la organizarea și desfășurarea concursului de rezidențiat.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege fără amendamente, în forma prezentată de Guvern.

Prin natura reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră atât raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, cât și proiectul de lege în forma primită de la Guvern. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 7 împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind modificarea alin (2) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor.

Vă ascultăm, doamna secretar de stat.

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Prin această ordonanță de urgență se urmărește, în principal, o măsură de prevenție și de protejare a minorilor privind cumpărarea tutunului, a țigărilor. Tocmai pentru a veni și a stopa sistemul pe care l-au adoptat o serie de comercianți în sensul de a oferi țigări în pachete sub 20 de bucăți sau vânzarea la bucată, este o necesitate a se aproba această modificare și conform reglementărilor Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății.

De fapt, reglementarea se regăsea și în Legea nr. 225/2000, dar considerăm că ceea ce este mai mult nu strică. Este vorba de protecția minorilor.

Solicităm adoptarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Comisia noastră a primit aviz favorabil din partea Comisiei economice. În ședința din 11 iunie 2002 membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege împreună cu reprezentantul Ministerului Sănătății și Familiei, doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu.

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi, nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în forma prezentată Senatului. Vă rog să votați.

Cu 103 voturi pentru, 4 împotrivă, nici o abținere, s-a aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice  

Trecem la proiectul Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice.

Doamna secretar de stat? Cine prezintă?

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Sigur că sănătatea mintală face obiectul unor măsuri de promovare și apărare în planul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică și psihosocială, vizează modele de conduită, stil de viață sănătos, care duc la creșterea rezistenței la factorii perturbatori și minimalizează riscul de îmbolnăvire.

Nu avem o astfel de lege. Este nevoie, de fapt, fiind și o recomandare a O.M.S. S-a format un grup de lucru de specialiști pentru promovarea acestei legi care este așteptată și de țările Uniunii Europene.

Solicităm adoptarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cârciumaru prezintă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Comisia noastră a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Proiectul de lege vizează reglementarea unor aspecte legate de sănătatea mintală a bolnavilor din țara noastră, cu referire la internările în unități psihiatrice, drepturile pacienților, precum și cadrul general care să asigure promovarea sănătății mintale.

În ședința din 4 iunie 2002 membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil în forma adoptată de Camera Deputaților, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Prin natura reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Gheorghiu, sunteți de acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, nu avem amendamente respinse. Vă rog, dezbateri generale sau luări de cuvânt dacă sunt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru sănătate, tineret, ecologie și sport, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind sănătatea mintală și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, în formula venită de la Camera Deputaților, unde se vor introduce amendamentele pe care le-am votat anterior. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Da, domnule Ifrim, vă ascultăm.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule președinte, în numele inițiatorilor și împreună cu Ministerul Sănătății și Familiei, pentru că este o inițiativă comună, vă mulțumim că ne-ați acordat votul la această lege.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și noi vă mulțumim.

Stimați colegi, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța are ca obiect stabilirea obligațiilor care revin autorităților administrației publice locale, agenților economici și cetățenilor cu privire la buna gospodărire a localităților, cu privire la efectuarea și păstrarea curățeniei în localitățile țării.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Camera Deputaților l-a aprobat.

Vă rog să aprobați ordonanța în forma venită de la Camera Deputaților, cu modificările și amendamentele formulate de comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc frumos.

Raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul senator Hrițcu Florin.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a hotărât să adopte raport favorabil la acest proiect de lege, în forma adoptată de Camera Deputaților, cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, nu avem amendamente respinse.

Înțeleg că Guvernul este de acord cu amendamentele, da?

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, sigur că da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt. Vă rog să votați raportul cu amendamentele.

Raportul a fost aprobat cu 89 de voturi pentru,

9 voturi împotrivă și o abținere.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în formula primită de la Camera Deputaților, unde se vor introduce amendamentele pe care deja le-am adoptat. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj  

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați dumneavoastră?

   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

De fapt, ne aflăm în fața unei propuneri legislative, propunere cu care noi suntem de acord. Guvernul a emis, în acest scop, un punct de vedere favorabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hrițcu.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Și Comisia pentru administrație publică și organizarea terioriului a hotărât să adopte raport favorabil, cu un amendament. (Aplauze în rândurile senatorilor P.S.D.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului la proiectul de Lege privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj, în formula venită de la Camera Deputaților, în care vom introduce și amendamentele pe care le-am votat anterior.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Vă mulțumesc pentru aplauze.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Domnul președinte Ștefan Viorel, doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Vă rog, scurtă prezentare, doamna secretar de stat.

   

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl constituie regimul de impozitare prin accize, precum și de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor, respectiv a alcoolului, distilatelor și băuturilor alcoolice - vin și bere -, cafea, produse din tutun, uleiuri minerale și alte produse și grupe de produse.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în data de 9 mai 2002, iar Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului a întocmit raport de adoptare cu amendamente, amendamente cu care Ministerul Finanțelor Publice este de acord.

În consecință, propunem adoptarea legii de aprobare a ordonanței.

Vă mulțumesc.

(Discuții în sală, gălăgie.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Rog colegii din Grupul social-democrat și umanist...

Vă rog, puțină liniște. Vă dau dreptul, la întrebări și interpelări, să vorbiți mai mult.

Dau cuvântul domnului președinte Viorel Ștefan, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suplimentar celor prezentate de inițiator, fac precizarea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2001 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2002, ambele ordonanțe fiind aprobate prin proiectul de lege adoptat în Camera Deputaților.

Menționez că în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 au fost cuprinse și noile accize prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2002.

În urma dezbaterilor care au avut loc la comisie în prezența reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, s-a adoptat, cu majoritate de voturi, raport favorabil, cu amendamentele prezentate în anexă la prezentul raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale... Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele, da?

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu amendamentele din anexă. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, cu amendamentele pe care le-am adoptat anterior. Rog votul dumneavoastră.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

 
Respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Eu cred că nu este cazul să mai dezbatem.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2002 a fost preluată, în totalitate, în ceea ce ați votat anterior, deci nu mai are obiect.

În consecință, supun... Dacă sunt totuși luări de cuvânt? Nu sunt.

În consecință, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind regimul accizelor și, bineînțeles, respingerea proiectului de lege care a venit de la Camera Deputaților. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, 19 împotrivă și 6 abțineri respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare  

Trecem la proiecul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Domnul președinte Ștefan Viorel, doamna președinte, vă rog.

Doamna președinte Anghelache, vă rog, o sinteză.

   

Doamna Gabriela Anghelache - președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare:

Doamnelor și domnilor senatori,

Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare reprezintă una dintre componentele pachetului legislativ privind piața de capital.

Necesitatea acestui proiect de lege decurge cel puțin din două motive, și anume faptul că legile care au guvernat piața de capital au fost elaborate înainte de formarea pieței și, în al doilea rând, pentru că, prin documentul de poziție PNAR 2001, am avut ca termene prevăzute noiembrie și, respectiv, decembrie 2001, pentru pachetul legislativ privind piața de capital.

Elementele de noutate pe care le introduce acest proiect vizează:

- implementarea principiilor Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare în reglementările pieței de capital din România;

- în al doilea rând, creșterea autorității Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, mai ales în ceea ce privește supravegherea, controlul, dar și adoptarea unor reglementări prudențiale;

- în al treilea rând, aspecte care vizează întărirea capacității de reglementare prin legislația secundară și de aplicare a acesteia, pentru a evita fenomene cu impact social, așa cum știm că s-au produs în ultima perioadă.

Sigur, proiectul a fost dezbătut foarte pe larg, iar în legătură cu amendamentele propuse în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului noi ne-am exprimat punctul de vedere și bineînțeles că acestea sunt de natură să îmbunătățească proiectul.

Aș avea totuși o singură precizare. Din raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, la punctul 6, amendamentul de la art. 7 a omis un cuvânt care este foarte important, în textul inițial există, și anume este vorba de "reglementare și supraveghere". Deci a fost omis din amendament cuvântul "reglementare". Din câte știu, este doar o omisiune, nu este vorba de a modifica sensul amendamentului propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 7?

 
   

Doamna Gabriela Anghelache:

Da, punctul 6 din raportul comisiei, art. 7. Deci este vorba de art. 7 alin. 6: "C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficială a tuturor reglementărilor emise de aceasta, aplicabile entităților reglementate și supravegheate". Deci nu numai a "entităților supravegheate", așa cum a apărut în textul amendamentului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Domnul președinte Ștefan, vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia noastră a avizat favorabil prezentul proiect de lege, operând 10 modificări care sunt prezentate în anexă și respingând 5 amendamente propuse comisiei, care sunt prezentate, de asemenea, în anexa la prezentul raport.

Cu precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, comisia noastră supune spre dezbatere și adoptare proiectul, în forma prezentată, cu amendamentele propuse prin anexă.

În legătură cu art. 7, dezvoltăm acum sau...?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu cred că este corect ce spune doamna, pentru că, oricum, C.N.V.M. reglementează și supraveghează. Și întărește, chiar dacă se subînțelege, pe undeva.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Acceptăm că este o eroare materială și acceptăm completarea cu sintagma "reglementate".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt?

Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac câteva precizări.

Art. 3 din anexă, alin. 2 și 3, spune printre altele:

"Numirea membrilor C.N.V.M., cu nominalizarea funcțiilor, se face la propunerea comună a Comisiei economice a Senatului..." și așa mai departe.

De asemenea, la art. 16 alin. 1: "Cel mai târziu până la data de 30 aprilie a fiecărui an, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare va trimite Comisiei economice a Senatului..." - și așa mai departe, continuă cu alte comisii – "raportul său anual de activitate, raportul anual de audit..." și așa mai departe.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, după părerea mea, a comis o inadvertență în raportul prezentat, prin afirmația Domniei sale că s-a dat un aviz de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului a prezentat un raport. Nedumerirea mea este că la Comisia economică, deși, așa cum am citat, are destule sarcini în urmărirea activității C.N.V.M., nu s-a cerut nici măcar un aviz. Cred că aceasta este o greșeală care nu trebuie să se mai repete în activitatea Comisiei economice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu.

Să știți că am discutat acest aspect în Biroul permanent, când am repartizat. Comisia economică avea o încărcare mare atunci și am discutat pe formula ca toți colegii senatori să facă amendamente și să le trimită la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Sigur, Comisia pentru buget, finanțe și bănci este "vioara întâi" în acest domeniu de reglementare, însă Comisia economică este cea care poate și trebuie să-și aducă o contribuție esențială. Dar poate că aveți dreptate, ar fi trebuit să dea aviz și Comisia economică.

Stimați colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Dacă nu, vă întreb... Sunt vreo trei amendamente care au fost respinse, multe acceptate. Se mai susțin? Înțeleg că nu.

În consecință, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu amendamentele prevăzute în anexa 1. Legea are caracter organic.

Deci, vă atenționez, caracter organic. Vă rog să votați.

Este o lege tehnică și cred că...

S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, 22 împotrivă,

3 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege, în formula primită de la Camera Deputaților, în care vom introduce toate aceste amendamente pe care deja le-am adoptat.

Vă rog să votați, stimați colegi. Este o lege organică.

S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și o abținere.

Felicitări!

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

 
   

Doamna Gabriela Anghelache:

Vă mulțumesc și eu în mod deosebit.

 
Respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Cine prezintă?

   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnul Paul Păcuraru trebuia să prezinte, pentru că este inițiativa dumnealui.

Din sală:

Nu avem inițiator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamna Șelaru, faceți dumneavoastră o prezentare. Nu putem să-l așteptăm pe domnul Păcuraru.

Vă rog, prezentați raportul.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât prin Legea nr. 338/31.05.2002 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/29.03.2002, pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale s-a stabilit modul de includere a diferitelor categorii de muncă în locurile de muncă speciale, care sunt, de fapt, prezentate și în anexă, comisia a hotărât întocmirea unui raport de respingere, care este înaintat plenului Senatului, pentru aprobare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, argumentația ați văzut-o. Între timp, de la depunerea inițiativei legislative, a apărut Legea nr. 338/2002 în care s-au introdus și aceste reglementări speciale pentru diferite categorii de muncă.

Deci se propune respingerea, deci, raport de respingere.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt?

Reprezentantul Guvernului, de acord, da?

 
   

Domnul Petre Ciotloș - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială, de respingere a acestui proiect de lege.

Vă rog să votați. Are caracter organic.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Proiectul de lege a fost respins cu 81 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 17 abțineri. (Aplauze.)

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: <ol><li>Angela Mihaela Bălan, <li> Gheorghe Bunduc, <li> Gheoghe Flutur, <li> Maria Ciocan, <li>Gheorghe Acatrinei, <li> Radu Alexandru Feldman, <li> Dumitru Badea, <li> Iuliu Păcurariu, <li> Dumitru Codreanu. </ol> Din partea Guvernului au răspuns: <ol> <li> Ovidiu Ianculescu - secretar de stat în Ministerul Apelor și Protecției Mediului; <li> Gheorghe Predilă secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; <li>Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice; <li>Romulus Ion Moucha - secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor </ol>  

Stimați colegi, este ora 17,55. Trecem la următorul punct din ordinea de zi, "Întrebări și interpelări".

Domnul vicepreședinte Buzatu, am rugămintea să preluați conducerea ședinței.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Dau cuvântul doamnei senator Angela Bălan.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Culturii și Cultelor, domnului ministru Răzvan Theodorescu.

Bogăția și varietatea patrimoniului cultural românesc este cunoscută și recunoscută nu numai pe plan național, dar și internațional. Această bogăție care ne definește, de fapt, pe noi, românii, riscă să dispară în condițiile unei slabe finanțări a instituțiilor bugetare și ale dezinteresului celor puși să vegheze la recuperarea, protejarea și valorificarea bunurilor de patrimoniu.

În acest context, aflăm cu surprindere că, în România anului 2002, nu apare în nomenclatorul meseriilor profesia de arheolog, după cum și faptul că șantierele arheologice au fost reduse cu un procent de 70%, așa că un număr corespunzător de specialiști, cunoscuți și recunoscuți prin profesionalismul lor, au rămas fără obiectul muncii.

Întrebăm Ministerul Culturii și Cultelor, din nou, pe domnul ministru Răzvan Theodorescu, cum e posibil un asemenea dezinteres față de patrimoniul nostru cultural și, mai ales, cum s-a făcut repartizarea fondurilor pentru cercetarea arheologică, puține câte au fost, pe centre universitare, din moment ce Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, cea mai veche din țară, nu a primit nici un leu pentru șantierele arheologice pe care le are deschise.

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, doamna senator.

În continuare, domnul senator Gheorghe Flutur. Nu este în sală.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Bunduc.

 
   

Domnul Gheorghe Bunduc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, domnului ministru Ovidiu Mușetescu.

Domnule ministru,

Deoarece este pentru prima dată în activitatea sa când "Romtelecom" - S.A., una dintre cele mai profitabile societăți din România înainte de privatizare, a înregistrat pierderi considerabile la sfârșitul anului trecut, vă rugăm să ne comunicați, spre studiu, bilanțul contabil din anul 2001 al acestei societăți cu capital majoritar de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei și resurselor.

Domnule ministru, am fost sesizat de mai mulți cetățeni din comuna Hudești, județul Botoșani, în legătură cu degradarea locuințelor proprietate personală a acestora ca urmare a efectului seismic rezultat în urma operațiunilor de torpilare de la exploatarea minieră S.C.

"Mindo" - S.A. Dorohoi.

Fenomenul de afectare a construcțiilor din zona apropiată exploatării miniere s-a accentuat datorită folosirii explozibilului în vederea extracției nisipului cuarțos, treipatru torpilări pe zi lucrătoare, iar în prezent se înregistrează pagube însemnate la unele locuințe din satul Lupeni, comuna Hudești.

Cu toate că la această dată sunt înregistrate pagube la 11 locuințe și în urma unei expertize comandate de S.C. "Mindo" - S.A. Dorohoi a rezultat, paradoxal, că o singură locuință necesită lucrări de refacere, deși și la celelalte zece locuințe amplasate în acea zonă s-au înregistrat pagube însemnate, până în prezent, din păcate, cei prejudiciați nu au primit nici o despăgubire.

Vă rog, domnule ministru, să verificați situația apărută și să luați măsurile ce se impun atât pentru diminuarea efectelor seismice, cât și pentru despăgubirea celor prejudiciați, măsuri pe care vă rog să mi le comunicați în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului apelor și protecției mediului.

În comuna Strâmturașu, județul Maramureș, la numărul 97, locuința domnului Buda Petru, funcționează o distilerie cu două cazane pentru fabricat alcool.

Distanța între acest obiectiv și biserică, școala generală, căminul cultural și celelalte instituții publice din comună este de 50 metri.

Întrucât sunt multe reclamații și sesizări în legătură cu această distilerie, vă rugăm să binevoiți a dispune o verificare din partea ministerului dumneavoastră, pentru a constata dacă s-a dat autorizație de funcționare acestei distilerii și, dacă s-a dat, care a fost temeiul legal care a stat la baza eliberării ei.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, doamna senator.

Trecem la interpelări.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Înainte de a prezenta interpelarea, v-aș ruga, domnule președinte, să-l informați pe domnul președinte al Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, pentru că acum două săptămâni, atunci când am vorbit despre problema cantităților de alcool care circulă în România, am fost întrebat de unde am datele. Eu am prezentat datele care au fost expuse de postul de televiziune "Realitatea TV", respectiv cifre vehiculate de către președintele Asociației Producătorilor de Alcool și de comisarul-șef al Gărzii Financiare a Ministerului Finanțelor Publice. Ele sunt înregistrate și se pot vedea.

Interpelarea mea se referă la o altă interpelare pe care am făcut-o înainte... de fapt, o declarație politică pe care am făcut-o, legată de Casa Corpului Didactic din municipiul Fălticeni.

Răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Educației și Cercetării nu mă satisface și aș spune că este, pur și simplu, un răspuns formal.

Rog cu foarte mare insistență ca Ministerul Educației și Cercetării să verifice foarte atent problemele ridicate, întrucât cadrele didactice din localitate au auzit răspunsul care a fost prezentat și au revenit la mine cu solicitarea să fie sprijinite pentru eliberarea instituției de învățământ care se numește Casa Corpului Didactic din municipiul Fălticeni.

Solicit răspuns scris și oral, pentru a fi adus la cunoștință și alegătorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Radu F.

Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanțelor publice.

Activitatea oricărui guvern este evaluată... Iertați-mă că mă întrerup, domnule președinte, aș vrea să știu dacă totuși este cineva de la Ministerul Finanțelor Publice.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este în sală...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Iertați-mă! Vă mulțumesc. Reiau atunci... Nu am observat... Iertați-mă...

Activitatea oricărui guvern este evaluată în raport cu angajamentele asumate în fața cetățenilor, în raport cu programul prezentat în fața Parlamentului, o dată cu obținerea votului de încredere, și, mai ales, cu felul în care sunt onorate angajamentele asumate.

Ne-am obișnuit deja ca între promisiunile actualului Executiv și realitatea guvernării să fie o mare diferență.

Cel puțin două dintre ultimele legi promovate în Parlament, cu acordul majorității, Legea privind T.V.A.-ul și Legea impozitului pe profit, ne-au demonstrat că Executivul își încalcă angajamentele conștient și deliberat.

Capitolul III al Programului de guvernare, care se referă la relansarea economiei naționale, cuprinde măsuri din domeniul politicii fiscale care se referă la "reducerea gradului de fiscalitate, în vederea stimulării întreprinderilor mici și mijlocii și a exporturilor, revizuirea tranșelor și cotelor de impozitare a veniturilor bănești ale populației".

Cele două legi menționate mai sus, trecute recent de Senat și aflate în procedura de mediere, vorbesc de la sine despre modul în care Executivul își onorează angajamentele.

La același capitol, Programul de guvernare vorbește despre stoparea acordării în mod arbitrar de scutiri și reduceri la plata impozitelor și taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurențe loiale, îmbunătățirea mediului de afaceri autohton și creșterea atractivității acestuia pentru investitori, întărirea disciplinei financiare atât prin stimularea achitării la timp și în cuantumul egal al obligațiilor bugetare ale agenților economici, cât și prin sancționarea fermă a contribuabililor rău-platnici.

Aflăm din presă despre cazurile frecvente în care se acordă tot felul de scutiri, eșalonări și reeșalonări unor agenți economici cunoscuți deja ca neperformanți.

Recent, presa a publicat reticențele exprimate de oameni de afaceri din Uniunea Europeană pentru a investi în România, adică exact în acel mediu de afaceri pe care Guvernul se angajează, prin programul său, să-l facă atractiv. Reticențele acestor investitori străini erau legate de nivelul înalt al corupției, instabilitatea legislativă și lipsa disciplinei financiare.

Domnule ministru, instituția pe care o conduceți are un rol determinant în aplicarea măsurilor prevăzute în acest segment al Programului de guvernare extrem de important pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a țării.

De aceea, vă rog să-mi prezentați o informare asupra nivelului datoriilor pe care agenții economici le au față de stat, lista primelor zece societăți comerciale, în ordinea volumului datoriilor față de stat, și măsurile pe care intenționați să le întreprindeți pentru recuperarea acestor datorii, pachetul de măsuri pe care le veți lua pentru diminuarea semnificativă a arieratelor.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu sinceră considerație, Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Badea.

Poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnilor miniștri Ovidiu Tiberiu Mușetescu, ministrul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, și domnului Gabriel Nagy, directorul Serviciului de Protecție și Pază.

Înainte de a da citire interpelării, mă interesează dacă este cineva din partea acestor trei instituții.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule senator, vă rog, vorbiți, pentru că se înregistrează...

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Eu știam că se înregistrează, dar știam că miniștrii totuși sunt obligați, dacă eu mi-am făcut datoria regulamentară de a prezenta această interpelare încă din ziua de miercuri, dânșii trebuiau să fie... ori dânșii, ori reprezentanții ministerelor respective, aici, în sală.

Și, v-aș ruga să rețineți, domnule președinte de ședință, cel puțin pentru următoarea ședință a Biroului permanent de poimâine, pentru că există această indisciplină - pot să-i spun - din partea Guvernului, că, din trei instituții chemate aici, nu este nici una prezentă.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mi se comunică că vor veni pe parcurs.

Nu este o problemă, însă aveți perfectă dreptate.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Interpelarea mea sună în felul următor:

Cum este posibil ca un salariat, este vorba despre Marian Comănescu, să ia o retribuție ce sfidează legile și bunul-simț, 136,4 milioane lei, de la instituția la care a fost repartizat să-și îndeplinească sarcinile de ofițer S.P.P., respectiv șef de cabinet al domnului ministru Ovidiu Tiberiu Mușetescu, și în același timp să ia un alt salariu de la S.P.P.

Sunt date că toate cadrele S.P.P. care prestează activități de pază și protecție pe lângă miniștri iau două salarii.

Vă rog să precizați dacă în instituțiile bugetare ale României mai sunt astfel de situații și ce măsuri ați hotărât sau intenționați să întreprindeți pentru a înlătura o astfel de anomalie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Veți primi răspunsul în scris.

În continuare invit la microfon pe domnul Iuliu Păcurariu.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Interpelarea mea se adresează primului-ministru, pentru că privește faptele prefectului de Cluj, domnul Soporan.

Este vorba despre prefectul județului Cluj care, în calitate de președinte al Comisiei Fondului Funciar, nu ține cont de un principiu elementar de drept, și anume că nici un act normativ nu retroactivează.

Prefectul de Cluj încearcă să aplice retroactiv prevederile Ordonanței nr. 102/2001, care schimbă speța, cazul de rezolvare a terenurilor aflate sub luciu de apă.

Dacă Legea nr. 1/2000, care a apărut în ianuarie, prevede obligativitatea restituirii terenurilor aflate sub luciu de apă, în Ordonanța nr. 102/2001 aceste terenuri nu mai fac obiectul restituirii, ele urmând să fie restituite pe alt amplasament sau, dacă nu este pământ disponibil, să fie trecute la restituire sub formă financiară.

Atrag atenția că Legea nr. 1/2000 din luna ianuarie, pe perioada până în care a apărut Ordonanța nr. 102/2001, în luna iunie, a produs efecte care au dus la validarea anexei nr. 32, care se referă la terenurile sub luciu de apă și, conform legii și acestei anexe, prefectura trebuie să treacă la eliberarea titlurilor de proprietate.

Prefectul Clujului refuză, este vorba de circa 2000 de oameni din județul Cluj, situația nu este singulară, acest lucru se întâmplă și în alte județe din România.

Mi se pare deosebit de gravă o asemenea situație.

Prefectul este numit de către primul-ministru. Prin această întrebare îi cer primului-ministru să își spună punctul de vedere și să restabilească legalitatea în actul de administrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Ar avea și o întrebare și, de data aceasta dezvoltă interpelare. Ca să nu vă deplasați de două ori.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează doamnei ministru Rodica Stănoiu.

Stimată doamnă ministru,

Județul Botoșani se confruntă cu mari probleme sociale și economice ce fac de nesuportat viața locuitorilor acestui colț de țară, dar cea mai grea este situația țăranilor care nu au posibilitatea materială și financiară de a-și lucra pământul și de a-și asigura astfel cele necesare traiului.

Și, ca paharul amărăciunii să fie plin, organele judecătorești locale, în speță, Tribunalul Darabani a amendat cu sume cuprinse între 600.000 și 1.000.000 mai mulți cetățeni ai comunei Concești pentru "grava abatere de a fi pretins și lucrat lotul de pământ pe care l-au moștenit de la părinții lor și pentru care încă nu s-au întocmit titlurile de proprietate".

Doamna ministru,

Vă rog să ne explicați dacă aceasta este modalitatea organelor din subordinea dumneavoastră de a respecta Constituția, art. 41 alin. (1) și art. 135 alin. (6), referitor la dreptul de proprietate și, respectiv, inviolabilitatea acestuia.

De asemenea, doamnă ministru, cu mii de rugăminți, și repet, să dispuneți urgentarea soluționării tuturor dosarelor ce au ca obiect disputa referitoare la aplicarea Legii fondului funciar.

Am insistat încă o dată sau de două ori pe această temă.

Vă mulțumesc.

Aștept răspunsul dumneavoastră.

Întrebarea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Vă rog să precizați dacă în perioada în care veți mai fi în fruntea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor intenționați să introduceți regula "Accesul parlamentarilor în minister să se facă numai prin acoperiș".

Doresc să-mi aduceți la cunoștință dacă este adevărată această intenție, întrucât în repetate rânduri, cel mai recent săptămâna trecută, mai precis în data de 11.06.2000, în jurul orei 9,00, subsemnatul împreună cu senatorul P.S.D. Matei Viorel am încercat în zadar să avem acces pe la intrarea principală a ministerului pe care cu onor îl conduceți, dar un gardian ne-a precizat că intrarea în minister pentru senatori, membri ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, este una și aceeași cu cea a personalului de serviciu.

Dacă parlamentarii, cetățeni aleși ai poporului român pentru a-i reprezenta, benficiază de un asemenea tratament, și nu numiți de către partidul de guvernământ, cum sunteți dumneavoastră, vă aduc la cunoștință că solicit Biroului permanent al Senatului și Secretariatului General al Senatului ca accesul dumneavoastră în clădirea Senatului să se facă prin ușa din spate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris, oral, personal.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Doamna senator Angela Mihaela Bălan.

Din sală:

Dacă se poate, pe la subsol...

Corect!

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Industriei și Resurselor, domnului ministru Dan Ioan Popescu.

De la 1 ianuarie 2002, o dată cu intrarea în vigoare a Legii venitului minim garantat, beneficiază de ajutoare pentru încălzire doar cetățenii care au venitul sub nivelul minim garantat pe economie.

Scumpirea energiei termice, actualizarea prețului la gaze, în funcție de evoluția cursului de schimb leu-dolar și majorarea tarifelor de electricitate, toate anunțate cu 1 iulie, vor spori numărul blocurilor debranșate și al restanțierilor la plata cotelor de întreținere, începând chiar cu luna septembrie 2002.

Din statisticile RADET-ului reiese că 40% din locatarii blocurilor racordate la sistemul de termoficare nu au din ce să își plătească facturile, alți 40% le plătesc cu mari dificultăți, făcând economii draconice. Mai rămân 20% dintre locatari care teoretic pot să-și achite aceste facturi, dar în condițiile în care, conform tuturor calculelor, întreținerea va fi de 4.000.000 de lei pentru un apartament cu 3 camere, suma aceasta vă comunicăm că depășește cu mult salariul mediu pe economie și întrebăm Ministerul Industriei și Resurselor, pe domnul ministru Dan Ioan Popescu, cum se va rezolva această problemă.

Va ajunge oare România țara tuturor blocurilor debranșate, știut fiind că începutul a fost făcut, orașul Curtea de Argeș din județul Argeș este primul oraș din România unde, din cauza sărăciei, toți locuitorii s-au debranșat de la sistem.

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mai este un minut din timpul alocat Grupului parlamentar P.R.M.

Doamna senator Maria Ciocan, poftiți, vă rog!.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

S.C. PHOENIX Baia Mare a fost privatizată de către F.P.S., care deținea 69,99% din acțiuni în baza contractului de privatizare nr. 733/23.10.1992, cumpărătorul societății, ALLIED DEALS PLC, având sediul în Marea Britanie.

Prețul de vânzare a fost de 111 mii de dolari, iar cumpărătorul s-a obligat la privatizarea acesteia la următoarele: pe o perioadă de cinci ani să facă o investiție de 21 de milioane 550 mii de dolari, să pună la dispoziția societății suma de 16 milioane de dolari, reprezentând capital de lucru.

S.C. PHOENIX era singura din România producătoare de aur, argint, platină în lingouri, cupru, electrolit și altele.

La data privatizării societatea avea peste 3.300 de salariați. La ora actuală S.C. PHOENIX mai dispune de 840 de salariați, iar activitatea este oprită aproape în întregime. Practic nu s-a făcut nici o investiție, nu s-a pus la dispoziție suma de 16 milioane de dolari, patronul a fost arestat în Marea Britanie pentru evaziune fiscală și înșelăciune.

Societatea a fost scoasă la vânzare de către bănci care au pus sechestru pe patrimoniul societății.

Domnule prim-ministru,

Vă rugăm să ne comunicați care este punctul de vedere al Guvernului cu privire la cele menționate mai sus, adică privatizarea, nerespectarea condițiilor prevăzute în contractul de privatizare de către cumpărător, nerealizarea investițiilor propuse pentru societate, precum și pierderea unei părți componente din averea României.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Trecem la răspunsurile întrebărilor și interpelărilor adresate de domnii senatori.

Este prezent domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu, care răspunde la o întrebare adresată de doamna senator Maria Ciocan.

Poftiți, vă rog, domnule ministru!

 
   

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea doamnei senator Maria Ciocan privind instalația de producere a rachiurilor naturale din localitatea Strâmtura, județul Maramureș, precizăm următoarele:

În data de 27 martie a.c., Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare a eliberat Autorizația de mediu nr. 02476 pentru obiectivul "instalație de producere a rachiurilor naturale", situat în localitatea Strâmtura nr. 97, județul Maramureș, aparținând de Societatea Familială "Buda Maria".

Eliberarea autorizației de mediu s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii protecției mediului nr. 137/1995, republicată, și a Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 125/1996 privind procedura de reglementare a activităților economice și cu impact asupra mediului.

La baza eliberării autorizației de mediu au stat și alte acte de reglementare, emise de alte autorități de avizare, respectiv Notificarea nr. 4.364/5.02.2002 privind punerea în funcțiune a distileriei și executarea de lucrări de apărare de mal drept, pârâu Valea Satului, din localitatea Strâmtura nr. 97, eliberată de Direcția Apelor Someș Tisa, Serviciul de Gospodărire a Apelor Baia Mare și Autorizația sanitară de funcționare nr. 003619/16.10.2001, eliberată de Direcția de Sănătate Publică Maramureș.

În conformitate cu procedura de reglementare, în data de 14 martie a.c., Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare și Primăria Strâmtura au organizat dezbaterea publică la sediul primăriei, la care reprezentanții societății civile din localitate, prezenți, inclusiv o parte din vecinii riverani obiectivului s-au pronunțat în favoarea reglementării activității din punct de vedere al protecției mediului.

Autorizația de mediu a fost eliberată cu următoarele condiții: prin activitatea desfășurată să nu se creeze disconfort locuitorilor din zona învecinată, se interzice evacuarea borhotului în apele de suprafață, ținând cont de faptul că activitatea este sezonieră, la fiecare pornire, respectiv oprire a instalației să fie înștiințat Inspectoratul de Mediu pentru a vedea situația la fața locului, atât la pornire, cât și la oprire.

Având în vedere aspectele menționate, considerăm că Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare a respectat prevederile legale în vigoare privind protecția mediului la eliberarea autorizației de mediu pentru obiectivul în cauză.

Dat fiind caracterul sezonier al activității desfășurate, în condițiile funcționării instalației, Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare va urmări respectarea prevederilor legislației de mediu în vigoare și a condițiilor impuse de autorizația de mediu, iar în cazul constatării nerespectării acestora se vor aplica măsurile stabilite de legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Doamna senator, dacă aveți comentarii, poftiți, vă rog!

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc pentru răspuns, dar vreau să pun o singură întrebare. Este posibil să se elibereze autorizație de funcționare pentru cazanele acestea de fabricat produse alcoolice în situația în care ele se găsesc la o distanță nu mai mare de 50 de metri față de primele construcții: școală, clădiri, case de locuit, biserică și așa mai departe? Întrucât, tocmai aici se pune... Uitați-vă, am un dosar întreg cu reclamațiile cetățenilor din acea localitate, nici nu cunosc bine problema din zonă de acolo, dar mi-au fost aduse, pentru că se găsesc la o distanță de 50 de metri. Deci școală, biserică, locuințe și așa mai departe. Și dacă este permis sau nu să se dea autorizație la o distanță așa de mică, conform actelor legale în vigoare? Doresc să primesc și răspunsul scris și să-mi răspundeți dacă e posibil sau nu.

 
   

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Da. V-am pregătit răspuns scris. Este posibil, cu cele 3 condiții pe care le-am prezentat privind condițiile de eliberare a autorizației respective. Așa cum v-am prezentat, la dezbaterea publică care a avut loc chiar la sediul uneia din instituțiile din comuna respectivă, din apropierea locului unde există această instalație de producere a rachiurilor naturale, dar nimeni...

 
   

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Cunosc situația și tocmai pe motivul acesta se fac contestații.

 
   

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Noi am primit întrebarea dumneavoastră vineri și acestea au fost singurele posibilități de a verifica, prin fax și așa mai departe. De la Inspectoratul de Protecție a Mediului ni s-a spus că nu există nici un fel de reclamație. Am citit cu atenție întrebarea dumneavoastră, unde ne spuneți acest lucru, dar de acolo ni s-a spus că nu există reclamații. La minister vă confirm cu toată responsabilitatea că nu există nici un fel de reclamație legată de această activitate.

 
   

Doamna Maria Ciocan (din sală):

Doresc răspuns și scris ca să-l dau cetățenilor care au venit și au reclamat.

 
   

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Da. Noi l-am pregătit, l-am transmis și oficial la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul și vă pot da chiar acum un exemplar.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

În continuare domnul ministru Gheorghe Predilă va răspunde la întrebările adresate de domnul senator Dumitru Codreanu.

Poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Trebuie să mărturisesc că ne-a fost greu să formulăm un răspuns la întrebarea domnului senator Codreanu, întrucât nu e o întrebare căreia să poți să-i dai așa de ușor un răspuns, pentru că dânsul este, în fond, un demnitar al acestui stat și știe foarte bine că fiecare instituție se conduce după un regulament de organizare și funcționare și după hotărâri proprii privind accesul persoanelor din instituție. Sunt niște reguli care trebuie respectate. Sigur că întrebarea formulată de dânsul este realizată sub imperiul nervilor din ziua respectivă, dar nu se justifică întrucât dânsul nu a anunțat pe nimeni din conducerea ministerului că vrea să intre în această instituție, pentru că, până acum, dânsul a intrat de câte ori a dorit și la orice oră a dorit. Noi nici unul nu am știut că dânsul a fost în acea zi la minister. La noi s-a luat măsura, în ultimul timp, datorită unor constatări, că se ajunsese până acolo că nu mai aveam loc nici să circulăm pe hol, pentru că toată lumea venea să întrebe, să ia relații, indiferent cine era, s-au introdus cartele magnetice cu care intră fiecare. Iar pentru demnitari este aceeași intrare prin care intră și ministrul agriculturii și orice demnitar din țara românească. Numai că regula e să ne anunțe.

Noi avem o direcție de specialitate, jos, la parter, și oamenii de acolo îi preiau pe demnitari și îi duc exact acolo unde doresc să se adreseze. Nu suntem în situația să invităm un demnitar al statului român să intre prin acoperiș. Niciodată nu s-a întâmplat la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor un asemenea tratament. De asemenea, nici dânsul nu ne poate impune nouă pe unde să intrăm în sediul Senatului, întrucât și aici sunt niște reguli pe care nu le face nici domnul Codreanu, nici Predilă, nici ministrul agriculturii. Ca atare, eu zic să revenim la sentimentele care ne-au caracterizat, pentru că dânsul este tratat ca un senator al României și nu văd justificată o asemenea întrebare pe care a adresat-o.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Pentru a fi consemnată în stenogramă, domnule ministru, aveți de răspuns și la o interpelare a domnului senator Aurel Pană. Nu este în sală, dar, probabil, aveți răspunsul în scris.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Da, domnule președinte, am răspunsul în scris și îl las.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule senator Codreanu, poftiți pentru comentarii!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspunsul competent pe care dumneavoastră mi l-ați dat referitor la întrebarea mea, probabil, detașată - așa cum ați spus dumneavoastră -, dar mi se pare că în răspunsul dumneavoastră vă combateți, spuneți că un demnitar al statului trebuie tratat ca atare și îl comparați cu o altă persoană. Este adevărat, vă spun eu, fiind un partid de opoziție mi-am însușit ideea gardianului, m-am îndreptat spre ușa de serviciu și am intrat pe acolo dar, culmea, cu mine era și un senator al dumneavoastră care, introducând cartela aia magnetică, trecând eu primul, a dat cu capul în ușă că, cică, tu stai la rând, că trebuie să scoată cartela... Știți? Asta m-a făcut pe mine să vă adresez această întrebare. Dar, sper ca dumneavoastră să luați toate măsurile pentru ca buna colaborare dintre noi și dumneavoastră să fie în continuare bună, ca drept dovadă că sunteți prezent aici.

Nu eu dispun - ceea ce ați afirmat dumneavoastră cine și cum intră în Senatul României dar mi se pare că un demnitar al României sau doi, câți am fost noi acolo, fiind tratați de un gardian la dispoziția unui ministru mi sar părea corect ca și domnul președinte al Senatului să-l cheme la ordine la domnul ministru să-i spună: "Băi, tată, cum îmi tratezi oamenii?", dacă domnul președinte ar ține, într-adevăr, la senatorii pe care îi conduce.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, îl asigurăm că nu se va bucura de un asemenea tratament și dovadă că dânsul a recunoscut că același tratament l-a avut și senatorul partidului de guvernământ.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

Tocmai de aceea am și intervenit.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Dar dânșii au greșit că nu s-au anunțat. Era chiar a doua zi când s-a introdus această regulă. Eu îmi cer scuze și ministrul agriculturii își cere scuze pentru acest incident, dar dânsul nu a simțit până acum, de când suntem împreună, un asemenea tratament.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule ministru, nu este numai la ministerul dumneavoastră și, ca atare, eu am tras un semnal de alarmă pentru că sunt multe ministere la care un parlamentar trebuie să meargă și cu legitimație, și cu ce vreți dumneavoastră și nu este primit.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Asta este altă interpelare. Vă mulțumim. Deci considerăm conflictul încheiat.

Doamna ministru Maria Manolescu, vă invit la microfon pentru a răspunde și la o întrebare, și la o interpelare, ambele ale domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Poftiți, vă rog, stimată doamnă ministru!

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

În primul rând, să răspund la întrebare, da?

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Întrebarea domnului senator Acatrinei privind piața neagră a alcoolului.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da. Cu privire la întrebarea domnului senator Gheorghe Acatrinei, referitor la majorarea accizelor începând cu data de 1 mai 2002 pentru alcool, distilate și băuturi alcoolice distilate, Ministerul Finanțelor Publice precizează următoarele:

Recenta majorare a accizelor la alcool, distilate și băuturi alcoolice distilate a avut drept cauză principală faptul că, în perioada premergătoare alegerilor din anul 2000, pentru a câștiga capital politic, guvernarea anterioară a redus în mod artificial, de aproape trei ori, accizele la această grupă de produse. Teoria conform căreia orice tendință de creștere a fiscalității duce automat și la amplificarea evaziunii fiscale, iar o scădere a accizelor ar duce la creșterea încasărilor la bugetul de stat a fost infirmată în acest caz de faptul că, deși pe întreg parcursul anului 2001 Guvernul actual a menținut nivelul scăzut al accizelor la alcool, precum și la distilate și băuturi alcoolice distilate, acest fapt nu s-a dovedit a fi eficient, nereflectându-se corespunzător în veniturile bugetului de stat.

În al doilea rând, precizăm că aderarea României la Uniunea Europeană este un consens național, reprezintă prioritatea strategică a politicii României și ea se poate realiza numai prin eforturile concertate ale instituțiilor guvernamentale, societății civile, mediului de afaceri și ale fiecărui cetățean român, indiferent de partidul de guvernământ. Majorarea accizelor a rezultat și ca urmare a deschiderii unor noi capitole în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, printre aceste capitole fiind și acela referitor la impozitare.

Pe linia accizelor, la momentul aderării la Uniunea Europeană, nivelul acestora trebuie să fie același cu cel minim prevăzut în Directivele comunitare, acest nivel fiind obligatoriu pentru orice stat membru. Diferențele pe care România le înregistrează la această dată față de acest nivel minim impus de Directivele europene sunt foarte mari. Exemplificăm alcoolul, unde nivelul minim impus reprezintă 550 de euro, iar accizele la această dată, după majorarea care s-a înregistrat la 1 mai, sunt de abia la 108,4 euro pe hectolitru, astfel încât, pentru a ajunge la data aderării la 550 de euro, România a adoptat politica pașilor mărunți. În prima perioadă creșterile vor fi mai mici, în corelare cu creșterea puterii de cumpărare, creșterile cele mai semnificative urmând să fie făcute după anul 2005. Cel puțin în documentul de poziție referitor la accize, transmis la Uniunea Europeană, solicitările Guvernului României acestea sunt. Deci, dovadă că în anul 2002 nivelul accizelor a crescut pentru alcool, de exemplu, numai cu 38 de euro, media anuală ar fi trebuit să fie de circa 100 euro, pentru a avea o creștere unitară în fiecare an și a ajunge la 550 de euro la data aderării.

Ministerul Finanțelor Publice precizează că modificarea accizelor la alcool, distilate și băuturi alcoolice distilate urmează să fie însoțită și de măsuri complementare, în scopul întăririi capacității de colectare a veniturilor bugetului general consolidat, precum și al reducerii fenomenului de contrabandă și evaziune fiscală în domeniul produselor supuse accizelor, cum ar fi promovarea în regim de urgență a Legii privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și comercializării unor produse supuse accizelor. Acest act normativ se află în faza finală de aprobare în Parlament și instituie pentru prima dată în legislația in domeniul accizelor noțiunea de infracțiune ca mijloc de sancționare a celor care încalcă legea.

În vederea înlăturării fenomenului de comercializare a băuturilor alcoolice la prețuri subevaluate, această lege prevede obligativitatea patronatelor de ramură de a stabili pentru băuturi alcoolice prețuri minime de vânzare, care nu pot fi mai mici decât prețul producătorului plus accizele aferente.

Aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare este o altă măsură, care a avut ca scop îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, intensificarea activității comisiilor mixte care sunt alcătuite din reprezentanți ai mai multor instituții centrale, constituite tocmai în scopul verificării condițiilor legale în care își desfășoară activitatea de producție toți agenții economici producători de alcool și distilate. În aceste comisii avem și reprezentanții patronatelor, alături de reprezentanții Gărzii Financiare, Poliției Economice și alte instituții care sunt interesate în curmarea acestui flagel, respectiv economia subterană, în cazul produselor de alcool.

Prin aceste măsuri, considerăm că fenomenele negative la care se face referire în scrisoarea domnului senator se vor diminua considerabil.

Cu stimă și cu toată considerația, răspunsul v-a fost semnat de ministrul finanțelor publice.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, doamna ministru. Și mai aveți un răspuns la interpelare.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Poftiți, vă rog! Referitor la rambursarea T.V.A.-ului.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da. Răspundem, de această dată, la interpelarea domnului profesor doctor Gheorghe Acatrinei, adresată cu adresa nr. 3.074/2002.

Ministerul Finanțelor Publice precizează faptul că, în conformitate cu prevederile art. 17 lit. B.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, se aplică cota zero de T.V.A. pentru exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de contribuabili cu sediul în România, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de către Banca Națională a României.

Din punct de vedere comercial, exportul poate fi realizat prin mai multe modalități: direct de către unitățile care acționează în nume propriu, inclusiv cazurile de perfecționare activă, prin comisionari, în nume propriu, realizat de unitățile exportatoare, cu livrarea bunurilor către beneficiarul extern direct de la unitatea producătoare, când la realizarea bunurilor pentru export participă mai mulți contribuabili, conform contractului încheiat cu beneficiarul extern. Totodată, menționăm că pentru cazurile arătate, actele normative care reglementează taxa pe valoarea adăugată tratează practicarea cotei zero de T.V.A. în condițiile justificării acesteia cu documente legal aprobate. Exemplul la care face referire interpelarea domnului profesor doctor Gheorghe Acatrinei este reglementat de punctul 9.5 din Normele de aplicare a ordonanței de urgență a Guvernului aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2000. Astfel, la punctul 9.5 din norme a fost reglementată aplicarea cotei zero de T.V.A. pe întreg lanțul de prelucrare a bunurilor destinate exportului, care sunt contractate cu un beneficiar unic din străinătate de către producătorii din țară. Societatea AKROM AKAL din Suceava, în calitate de producător, pentru a aplica cota zero de T.V.A. pentru firul contractat cu beneficiarul cu sediul în străinătate care a dispus livrarea către unități producătoare din țară, unități care pot avea și calitatea de unități exportatoare, în vederea prelucrării lor pentru bunuri de export destinate aceluiași beneficiar extern, trebuia să justifice, potrivit reglementărilor menționate, cota zero de T.V.A., cu documentele prevăzute la punctul 9.5 din norme și să respecte condiția de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Națională a României, respectiv să nu încaseze valuta în numerar sau transferuri din conturi bancare personale.

În condițiile respectării prevederilor legale mai sus menționate, rambursarea taxei pe valoarea adăugată societății AKROM AKAL nu era ilegală și deci, statul nu era prejudiciat, având în vedere că rambursarea T.V.A. este o modalitate de regularizare a acesteia cu bugetul statului.

Cu toată stima, de asemenea, interpelarea este semnată de ministrul finanțelor publice, domnul Mihai Tănăsescu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, doamna ministru.

Domnule senator,

Aveți de făcut comentarii? Poate vreți să mulțumiți doamnei ministru pentru răspuns.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să mă adresez doamnei secretar de stat cu rugămintea de a aprofunda răspunsul.

Pentru că unul dintre consilierii mei din teritoriu este un fost director general al finanțelor publice ale județului, cu o activitate de mai bine de 18 ani neîntreruptă, ieșit la pensie acum, sunt foarte bine informat cu privire la aceste probleme.

Doresc să-i spun doamnei secretar de stat că sunt mulțumit de primul răspuns.

În ceea ce privește cel de al doilea răspuns, eu vă rog să-l aprofundați. Este rugămintea mea, pentru că nu numai din ceea ce mi-a prezentat consilierul meu ca fiind o situație prin care este fraudat bugetul Ministerului Finanțelor, dar și din ceea ce a apărut în presă, legat de rambursarea acestui T.V.A., inclusiv o adresă primită de la dumneavoastră de la Ministerul Finanțelor, prin care comunicați Direcției Generale a Finanțelor Publice, respectiv domnului director Horodin, care este intermediar acum, că această rambursare s-a făcut în mod ilegal.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Legal!

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Ilegal. Eu vă spun. Am la îndemână articolele din presă. Aici au apărut și dispute între lucrătorii dumneavoastră din cadrul direcției. Eu am ridicat această problemă aici, pentru că consilierul mi-a spus că asemenea lucruri s-au repetat și la alte câteva unități la care eu fac referire în interpelare.

Rugămintea mea, doamna secretar de stat, cu respectul deosebit pe care vi-l port dumneavoastră și ministerului, este să aprofundați și să limpeziți acest subiect.

Este păcat să se ia bani de la Ministerul Finanțelor, de la bugetul statului. Este păcat!

În concluzie, vă rog ca cel de-al doilea răspuns să fie puțin adâncit.

Nu ne grăbim, pentru că trebuie scoși neapărat banii.

Este vorba de zeci de mii de miliarde. Este prea mult.

Nu se poate așa ceva. Eu spun că și un leu, dacă a fost luat pe nedrept, și acela este prea mult.

Domnule președinte,

Aceasta este observația mea cu privire la cel de al doilea răspuns. Primul răspuns a fost foarte corect și complet.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

Poftiți, doamna ministru!

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Eu știu că am avut o discuție cu colegii de la Suceava, nu știu dacă era cazul acestei firme sau alt caz. După cum vedeți, actul normativ prevede că beneficiază toți cei care intră pe acest lanț și care participă la realizarea unui produs care este destinat exportului.

Răspunsul care a fost dat a fost dat în contextul prevederilor legale, nejudecând cazul în speță, dacă firma se încadrează sau nu se încadrează.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, vom verifica dacă noi avem o întrebare adresată în mod special pentru această firmă pe care dumneavoastră ați menționat-o, dacă, într-adevăr, cazul ei se încadrează în spețele pe care actul normativ le reglementează și, în discuțiile viitoare, probabil că vom clarifica.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumim, doamna ministru.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul ministru Romulus Moucha pentru a răspunde la interpelarea domnului senator Codreanu.

Bine ați venit, domnule ministru! Știam că veți întârzia.

Poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Romulus Ion Moucha - secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze pentru întârziere, dar am fost la Cameră, unde am avut, de asemenea, de dat două răspunsuri.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mai aveți de dat un răspuns la interpelarea domnului senator Bunduc, dar Domnia sa nu este în sală, așa că veți lăsa răspunsul în scris. Vă veți referi la prețul energiei electrice.

De asemenea, domnul senator Nicolae Iorga are de primit răspuns la o întrebare. Nici Domnia sa nu este în sală.

 
   

Domnul Romulus Ion Moucha:

Vreau să vă precizez faptul că am transmis răspunsul direct la grupul parlamentar. Dacă este cazul, pot să las și la stenogramă. De asemenea, am transmis și la domnul ministru Gaspar și, dacă acceptați, și pentru domnul senator Bunduc, pot lăsa la stenogramă răspunsul pe care l-am întocmit.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este foarte bine.

 
   

Domnul Romulus Ion Moucha:

În legătură cu prețul energiei electrice, vreau să precizez, domnule președinte, că un exemplar din răspuns, pentru că este foarte mare, sunt pregătit să-l înmânez domnului senator, așa că, cu permisiunea dumneavoastră, doar voi spicui câteva elemente.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte de ședință,

Dacă-mi permiteți, fiind materialul deja scris, documentat, nu mai este nevoie să îl prezinte în plen. Deja suntem în întârziere, primesc răspunsul în scris și voi conlucra cu domnul ministru referitor la acest răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este foarte bine.

 
   

Domnul Romulus Ion Moucha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Procedez în acest fel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

În continuare, pentru a se reține în stenogramă, domnul senator Radu Feldman Alexandru a adresat o interpelare și, în mod greșit, Domnia sa a solicitat răspuns din partea Ministerului Administrației Publice. În fond, trebuia să se adreseze Ministerului Dezvoltării și Prognozei.

Problema analizată erau fondurile destinate dezvoltării regionale și se pregătise pentru răspuns domnul ministru secretar de stat Ionel Fleșariu. Pentru stenogramă.

Vă mulțumim.

Este ora 18,45.

Declar închisă ședința.

Mulțumim domnilor miniștri și secretari de stat, domnilor senatori, presei și, nu în ultimul rînd, personalului tehnic al Senatului.

Mulțumim.

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 12 decembrie 2018, 16:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro