Cornel Știrbeț
Cornel Știrbeț
Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 24-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:  
  1.16 Cornel Știrbeț - declarație cu titlul "Dilema micului școlar";

Domnul Cornel Știrbeț:

Sunt deputatul PNL, Cornel Știrbeț. Am dorit să fac o declarație politică astăzi.

Cred că, în măsura în care ea era cunoscută de vicepreședintele care a condus ședința, era acceptată și poate este luată în considerare, având în vedere că seamănă foarte mult cu ultima odă ridicată, de la această tribună, de un apropiat al domnului premier din partidul de guvernământ. Am intitulat declarația politică de astăzi "Dilema micului școlar".

Cuprinși de extaz și admirație, țăranii din zonele extinse ale țării au renunțat la prostul obicei al creșterii galinaceelor pe lângă casă, în urma aplicării științifice a cunoștințelor domnului premier Năstase în domeniul agriculturii, copiii țăranilor trimiși de părinți după ouă la ferma recunoscută ca model de eficiență, se minunează la vederea zburătoarelor, le asemuiesc cu cele văzute la grădina zoologică și încep să înlocuiască idealul masculin întruchipat în mod natural de părintele neinspirat și fără apetit întreprinzător. Aceasta nu este însă problema de bază a micuților care încep să deslușească tainele naturii și societății, adevărata piatră de încercare apărând abia după începerea anului școlar, o dată cu noul program social inițiat de președintele Consiliului Național Antisărăcie.

Marea dilemă a școlarilor din satele munților Apuseni și din celelalte sate ale țării se naște cu întrebarea: cine face lapte, tradiționala Joiana sau Guvernul Năstase? Ei constată, cu propriile simțuri, că bietele vaci dau ceva asemănător cu laptele proaspăt, dar sigur acesta nu este ce pare a fi, întrucât laptele dat de Guvern este primit cu recunoștință și pioșenie de adulții lor părinți. Mai mult, pentru a deveni lapte adevărat, bun de mâncat, el trebuie să vină prin licitație electronică, distribuit după cele mai înalte principii manageriale, cu mașini Mercedes, păstrat în frigidere "Arctic" și supravegheat direct de premier și de înalții funcționari guvernamentali, pentru a nu se covăsi. Ca urmare, în mod firesc și natural, își îndreaptă admirația și prețurirea spre cel care este un adevărat tătuc, care-și pune la bătaie imensul spirit întreprinzător și nu precupețește nici un efort pentru cornul și laptele României. O astfel de viziune asupra mult mediatizatului și așa-zisului program social este corectă prin prisma scopurilor și intereselor reale urmărite de propaganda deșănțată a Guvernului Năstase, dar nu are acoperire în ce privește costurile sociale imense și căile de aplicare.

Nu dorim să contestăm acum fondul acestui program inițiat de premier, el poate fi acceptat ca o soluție de criză moral-politică utilizată în România și în perioada stalinistă, cu aceleași efecte propagandistice. S-a schimbat doar felia de pâine neagră cu cornul și marmelada cu laptele. Dorim însă să ne referim la modul de gestionare și aplicare a programului, motiv pentru care este necesar să facem următoarele precizări pentru luare aminte: 1) singurul scop important, pe lângă câștigurile colaterale ale programului, este acela al comunicării între conducător și mase, cu accent evident pe latura educativă; 2) banii folosiți nu sunt ai Guvernului, ai premierului sau ai PSD, ci sunt ai amărâților părinți de copii supuși experimentului propagandistic; 3) elevilor le revine aproximativ 10% din imensele costuri sociale legate de colectarea, prelucrarea, transportul, distribuția, comisionarea, depozitarea și supravegherea cănii cu lapte după regulile managementului performant al premierului; 4) așa cum este conceput, programul nu poate fi aplicat decât pe linia partidului de guvernământ, cu sprijinul UDMR, făcând și ceva import de lapte din țara vecină; 5) soluția firească a alocării fondurilor la nivelul consiliilor locale și transferul responsabilității aplicării programului către primari nu trebuie luat în seamă, pentru că nivelul actual de educație al maselor impune înlocuirea laptelui proaspăt cu laptele și mierea premierului trecute prin toate fazele maturizării politice, sub controlul domnului Dâncu; 6) după cum se vede, luând exemplul unor valoroși colegi din partidul de guvernământ, și opoziția este nevoită să recunoască spiritul întreprinzător, capacitatea managerială, rafinamentul logisticii și logicii conducătorilor PSD și ai țării și să le aducă omagiile cuvenite; 7) în sfârșit, o ultimă precizare s-ar impune, dar, pentru a nu aduce atingere profunzimii și sensibilității unora, nu o facem, dar lansăm, în schimb, o întrebare: turcul Mickey sau alt turc apropiat Guvernului are vreo legătură cu privatizarea "Arctic" Găiești și cu programul guvernamental cornul și laptele? Dacă răspunsul este da, se justifică riguros și logic cumpărarea, din banii publici, a câtorva zeci de mii de frigiere "Arctic", sigur pentru lapte sau pentru cornuri. Dacă răspunsul este nu, în sfârșit, constructiv, în spirit constructiv, trebuie să semnalăm carențele fine de logică în derularea programului și să cerem, ca partid de opoziție, cu insistență, intrarea în normalitate.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 noiembrie 2018, 6:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro