Cornel Boiangiu
Cornel Boiangiu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (joint)
Video archive:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 24-09-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:  
  1.18 Cornel Boiangiu - necesitatea Legii controlului averii demnitarilor și funcționarilor publici - cauza principală a sărăciei;

Domnul Cornel Boiangiu:

Sunt deputatul independent Cornel Boiangiu, vorbesc în această calitate și în calitate de vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat.

Declarația mea politică privește necesitatea Legii controlului averii demnitarilor și funcționarilor publici, cauză principală a sărăciei și de unde și necesitatea combaterii corupției. În ultimii 2 ani, în România, s-a produs cea mai severă prăbușire a nivelului de trai. Țara noastră a ajuns, din păcate, în coada Europei la venitul pe cap de locuitor. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 30% față de anul 2000. Așa cum a semnalat însuși primul-ministru, costul întreținerii depășește salariul mediu pe economie. În aceste condiții, majoritatea cetățenilor țării au mari dificultăți în a-și asigura supraviețuirea. Problemele sociale grave sunt generate de stagnarea reformei economice.

Rapoartele recente ale unor importante organisme internaționale, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau Institutul KATO din Statele Unite situează România pe ultimul loc, la distanță considerabilă față de celelalte țări candidate la intrarea în Uniunea Europeană.

Analizând stadiul dezvoltării și al reformelor economice înfăptuite în România, Institutul KATO subliniază că țara noastră se află pe locul 114 din 123 de țări analizate, în condițiile în care Cehia este pe locul 38, Ungaria pe locul 51, Polonia pe 89, iar Bulgaria pe locul 97.

OCDE-ul semnalează măsurile antireformiste din perioada 2001 - 2002, mai ales reintroducerea unor întreprinderi falimentare în circuitul economic și subvenționarea lor în detrimentul societăților comerciale rentabile, cota alarmantă a arieratelor și nivelul ridicat al economiei subterane, care constituie 38% din totalul veniturilor și peste 20% din p.i.b.

PNUD subliniază că 42% din populația României trăiește sub pragul sărăciei. Fiscalitatea este sufocantă pentru cetățeni și lejeră pentru clientelă. În timp ce hrana, lumina și căldura s-au scumpit copleșitor pentru populație, marii datornici ai întreprinderilor nerentabile sunt scutiți de plată, în plus, creditați clientelar cu sume uriașe pe seama contribuabililor. Privatizarea este blocată, iar România pierde astfel importante surse de venit, în favoarea clientelei politice, care primește pe nimic societăți comerciale ca RAFO și SNTR, scutite de datorii și, mai mult, creditate gratuit pe spinarea populației. Ștergerea datoriilor uriașe și creditările preferențiale, cum este creditul fiscal de peste 1 miliard de dolari acordat celui de-al doilea producător mondial de oțel ISPAT, după ce statul român a pierdut 250 de milioane de dolari USD, prin privatizarea păguboasă a SIDEX Galați, ruinează bugetul oricum precar și sunt suportate tot de populație.

Pentru prima oară în istoria de 10 ani a privatizării în România, Banca Mondială a impus o expertiză pentru evaluarea corectitudinii unei privatizări, cea a Combinatului ALRO Slatina, unde statul a renunțat la controlul societății, în schimbul ridicolei sume de 11 milioane de dolari, când ar fi putut obține aproape 300 de milioane dolari prin vânzarea întregului pachet de acțiuni. În consecință, fapt fără precedent, Banca Mondială a cerut să se verifice dacă interesele statului român au fost prejudiciate. În orice caz, interesele cetățenilor au fost grav afectate, întrucât contribuabilii sunt nevoiți să acopere gaura din buget prin mărirea accizelor la o serie de produse de bază.

În agricultură, situația este dezolantă. Țăranul român este discriminat în favoarea moșierilor roșii, producătorii mici și mijlocii beneficiază doar de reintroducerea impozitului pe venitul agricol suspendat în timpul guvernării noastre. Subvențiile, în valoare de peste 3.500.000 de lei la hectar, acordate în perioada 1997 - 2000 pentru țărani, de asemenea creditul agricol și sprijinul pentru cumpărarea tractoarelor și motorinei au fost anulate. Primesc, în schimb, subvenții de sute de milioane de dolari și scutiri de obligații fiscale cei care au posibilitatea să cumpere sau dobândesc pe nimic terenuri de cel puțin 110 hectare sau chiar insule de mii de hectare, adică îmbogățiții puterii actuale. Motivația muncii, libera inițiativă și cinstea sunt descurajate, iar ideea de bogăție a fost compromisă, fiind asociată cu hoția. Sărăcia și corupția au atins cote inimaginabile și intolerabile. Sărăcia endemică a populației României este consecința corupției instituționalizate.

Raportul de țară al Comisiei Europene și demnitarii NATO au avertizat asupra caracterului instituțional al corupției din România, semnal fără precedent care vizează direct puterea actuală. Corupția la nivelul instituțiilor statului este o problemă de extremă gravitate, care afectează insuportabil nivelul de viață al cetățenilor țării. Cauzele profunde ale corupției trebuie identificate în perioada 1990 - 1996, deoarece, în anii de guvernare postcomunistă, reprezentanții vechilor structuri au convertit puterea politică în putere financiară și au devenit capitaliștii roșii, folosind în special patru mijloace economice: căpoșarea economiei de stat și a comerțului exterior, mai ales prin cele 43 de firme ale fostei securități, devalizarea băncilor, CARITAS-urile de tot felul, fondurile mutuale.

România a pierdut pe aceste căi sume care se ridică la 15 - 20 de miliarde de dolari, iar măsurile de reformă pe care le-a luat PNȚCD, în timpul guvernării sale, au fost, din această cauză, dureroase. Menționăm, în acest context, doar costurile uriașe, de miliarde de dolari, ale asanării sistemului bancar și a găurilor negre din economie, începând cu BANCOREX și Banca Agricolă, pușculițe pentru clientela politică și economică a PDSR.

Populația a fost obligată să suporte, din săracele ei buzunare, pagubele colosale produse prin îmbogățirea clientelei guvernamentale din perioada 1990 - 1996. În acest sens, fondurile mutuale, vezi FNI Sovinvest, au constituit un mecanism prin care reprezentanții vechilor structuri rulau banii negri și îi scoteau înzecit pe seama depunătorilor de bunăcredință, fraudându-i pe aceștia pentru a deveni ei înșiși capitaliști și dobândind astfel o uriașă putere de influență în sfera politicului.

PNȚCD este singurul partid din România care, în perioada când se afla la guvernare, a luat măsuri radicale, mergând până la excludere împotriva unor reprezentanți ai săi implicați în acte de corupție, de exemplu, primarul Marin Luțu, directorul CEC, Camenco Petrovici. PNȚCD a luptat, luptă și va continua să lupte, cu toată hotărârea, împotriva corupției, flagel care a atins dimensiuni incredibile, ajungând, în consecință, pentru prima dată, să ocupe locul I în sondajele cu privire la problemele îngrijorătoare pentru cetățenii români, chiar înaintea sărăciei. Românii au identificat în corupție cauza principală a sărăciei.

Venind în întâmpinarea preocupărilor cetățenilor, PNȚCD lansează o campanie de strângere de semnături, la nivel național, pentru susținerea Proiectului nostru de Lege privind controlul averilor persoanelor care, începând din 1990, au deținut sau dețin demnități publice.

PNȚCD lansează o campanie de strângere de semnături la nivel național pentru susținerea proiectului nostru de Lege privind controlul averilor persoanelor care, începând din 1990, au deținut sau dețin demnități publice. Fără să așteptăm finalizarea acestei campanii și adoptarea legii pe care o propunem împotriva corupției, avem voința fermă de a demonstra în mod public și incontestabil caracterul calomnios al acuzațiilor de corupție care s-au lansat vehement și continuă să se susțină la adresa partidului nostru. În acest sens, toți reprezentanții PNȚCD care se încadrează în categoria persoanelor ce au deținut sau dețin demnități publice și-au declarat averile și s-au pus la dispoziția instituțiilor abilitate prin lege pentru verificarea declarațiilor de avere.

Inițiativa partidului nostru a fost primită cu ostilitate de reprezentanții clasei politice, mai mult, liderii PNȚCD au fost suspectați de declarații mincinoase, refuzându-se în continuare controlul acestora pentru a se perpetua calomniile asupra țintelor false și a se acoperi în continuare adevărații corupți.

PNȚCD este decis să facă toate demersurile pentru promovarea și legiferarea proiectului privind declararea și controlul averii demnitarilor și funcționarilor publici care constituie calea cea mai rapidă și eficientă de combatere a corupției instituționalizate prin identificarea corupților, indiferent de culoarea lor politică și de recuperarea banilor furați pentru reintroducerea acestora în circuitul public.

Aspectele principale pentru a nu prelungi mai mult decât timpul necesar declarația mea politică, diferențierile le voi prezenta la biroul nostru. Mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 10 décembre 2018, 23:33
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro