Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 14, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.147/24-10-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
17-10-2018
Video archive:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 14-10-2002 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 14, 2002

21. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri din partea membrilor Guvernului.

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Da, vă propun să începem și această parte a ședinței de astăzi. Domnul deputat Damian Brudașca - PRM a solicitat din partea Ministerului Finanțelor câteva informații în legătură cu legalitatea achiziționării unor utilaje de tip Power-Pack de către conducerea Consiliului județean Cluj.

Din partea Ministerului Finanțelor, domnul ministru Oană Gheorghe îi va da răspunsul la această solicitare.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților sub nr.693 din 30.09.2002, vă comunicăm următoarele lucruri.

Verificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră necesită efectuarea unui control complex cu o durată de desfășurare destul de mare care, oricum, va depăși termenul de 15 zile, termen legal, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră și, din această cauză, pentru a vă da un răspuns de detaliu și pentru a nu putea să fim puși în situația să nu răspundem la toate aspectele semnalate de dumneavoastră, în data de 11.X.2002, prin Direcția generală a finanțelor publice Cluj s-a declanșat un control la Consiliul județean.

În funcție de rezultatele controlului și după încheierea acestuia, ministrul finanțelor va reveni cu un răspuns de detaliu pentru întrebările dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, dacă "...

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu răspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat Oană. Apare, însă, un aspect care pe mine m-a pus pe gânduri de multe ori când mi s-a cerut de către ministerul din care face parte asemenea amânări. Mai există un caz celebru, acei 51,6 miliarde de lei de anul trecut din septembrie care s-au pulverizat și la care același minister mi-a promis că-mi va da răspunsul pe care nu l-am primit nici în momentul de față. Sper să nu ne aflăm în situația favorizării infractorilor. Infracțiune de care nu scapă nici chiar titularii de ministere.

Pentru că este vorba de nici mai mult, nici mai puțin, în cazul de față, de furt din banul public a peste 2,7 milioane de euro.

Deci, domnule ministru, aștept cât mai curând posibil răspunsul concret dacă vreți să faceți dovada că nu ascundeți sub pulpanele Guvernului și partidului corupții din județul Cluj.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pecsi Ferenc. Este? Da. Și domnia sa a adresat o solicitare către Ministerul Finanțelor Publice în legătură cu posibilitățile de extindere a prevederilor Legii nr.469 din 2002 asupra segmentului privind întreprinderile mici și mijlocii.

Îl rog pe domnul ministru Oană să dea răspuns.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Precizăm că prevederile art.1 din Legea 469/2002 se adresează tuturor agenților economici, persoane fizice sau juridice, fără ca întreprinderile mici și mijlocii să fie exceptate, așa cum solicitați dumneavoastră. Așa încât și această categorie de agenți economici cade sub incidența legii.

Menționăm, de asemenea, că nu există nici un act normativ care să interzică întocmirea de facturi în cazul prezentat, iar în acest context, se impune a fi reținute și particularitățile de organizare a acestei categorii de comercianți, specificitatea operațiunilor pe care le realizează, astfel că, a institui la nivel normativ obligația încheierii de contracte sau altor acte care au același rang, în toate cazurile, ar îngreuna derularea activității lor, fapt care va face să descurajeze și mai rău sprijinirea întreprinzătorilor mici și mijlocii.

Eu vreau să vă spun în plus, vis-a-vis de această chestiune, că dificultățile pe care le întâmpină agenții economici care nu încheie contracte din categoria întreprinderilor mici și mijlocii, prin neachitarea unor facturi la termen sau niciodată, cum spuneți dumneavoastră, pot fi rezolvate dacă se întocmesc comenzi care au același statut ca cel de contract.

Sigur că dumneavoastră știți ca și mine că o factură întocmită nu poate să țină locul contractului pentru că ea nu este acceptată la plată și de aceea nu este achitată. În aceste condiții, practic, nu avem un cadru juridic în plus care să acopere cererea dumneavoastră. Sigur că noi ne vom gândi în continuare să simplificăm și să realizăm aceeași eficiență, astfel încât și ceea spuneți referitor la blocajul economic și financiar care se realizează în cadrul livrărilor întreprinzătorilor mici și mijlocii să fie simplificat și să se realizeze mai multă eficiență.

Din păcate, așa cum v-am spus, eu vă înaintez răspunsul domnului ministru Tănăsescu. Nu avem în vedere în momentul de față să modificăm această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat, aveți ceva de solicitat în plus? Vă rog!

Domnul Francisc Pécsi:

Totuși, aș supune atenției domnului ministru faptul că în comerț, în special, unde se fac operații zilnice, dumneavoastră cunoașteți, deci, comercianții preiau marfa în mod operativ fără să încheie contracte și apare acest pericol de a nu încasa la termen factura. Și aceste operații sunt numeroase, sunt frecvente. Și, totuși, ar trebui să găsim o soluție pentru...și Ministerul Finanțelor este interesat ca acest volum să intre în circulație, fiindcă dacă nu încasează contravaloarea mărfurilor, sigur creează nu numai dificultăți pentru firma respectivă, creează dificultăți și la plata impozitelor și așa mai departe.

Eu totuși insist să vă gândiți pentru a acoperi și acest...fiindcă este un volum foarte mare care circulă fără contracte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-i răspundeți, domnule ministru. Poftiți! A! O faceți separat.

Domnul deputat Nicolae Sersea este? Da. Domnia sa face o interpelare către Ministerul Industriei și Resurselor în legătură cu stoparea furtului de combustibil din conducte.

Îl invit pe domnul ministru secretar de stat Romulus Moucha să răspundă la această solicitare.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul meu este să zicem, relativ voluminos și, de aceea, eu voi înmâna domnului deputat textul integral al răspunsului, iar acum aș dori să fac doar câteva punctări ale unor idei pe tema pe care domnul deputat Sersea a lansat această întrebare.

Aș vrea să constatăm faptul că conductele magistrale au constituit, încă înainte de 1990, o țintă principală pentru infractori care, prin perforarea acestora în scop de furt, au produs pagube importante cât și poluarea gravă a mediului.

Cea mai afectată conductă sau cele mai afectate tronsoane de conducte sunt acelea care se dirijează către București, totalul atacurilor însumând circa 50%, deci, din total pe țară.

Implicațiile sunt deosebit de mari atât prin pierderile propriu-zise cât și prin reducerea drastică a duratei de funcționare a conductelor datorită anulării efectului protecției catodice ca urmare a distrugerii izolației acestora.

Pentru stoparea fenomenului, primul-ministru a dat decizia 394 din 26 octombrie 2001 prin care a fost constituit un comandament pentru siguranța transportului produselor petroliere.

În vederea stopării atacurilor la conductele magistrale, Ministerul Industriei și Resurselor a dispus o serie de măsuri pentru prevenirea și combaterea acestor activități dăunătoare economic, printre care: colaborarea cu organele de poliție zonale, expertizarea stării conductelor și izolațiile acestora, montarea de protectoare metalice sau de beton în vederea protejării suplimentare în zonele cu pericol ridicat de perforare și, implicit, de poluare și sustragere.

Aș dori, de asemenea, să mai precizez faptul că PETROTRANS-ul Ploiești, care este operatorul sistemului de transport produse petroliere finite, benzină, motorină și GPL, a luat o serie de măsuri începând în special cu noiembrie 2001.

De asemenea, CONPET, care este operatorul sistemului național de transport țiței, gazolină, condensat și etan lichid, deci, semifabricate, a luat o serie de măsuri, ceea ce a făcut ca, în momentul de față, furturile din conducte să fie diminuate în mod substanțial.

A fost, de asemenea, emis HG 151 din 2002. Ministerul nostru a contribuit, de asemenea, prin îmbunătățirea cadrului legislativ al situațiilor de genul pe care domnul deputat Sersea le-a precizat.

Domnule președinte, repet, m-aș opri aici cu expunerea mea și, cu permisiunea dumneavoastră, aș înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul meu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă domnul deputat mai dorește vreo completare? Nu. Sunteți mulțumit, da? Da.

Am să-l rog pe domnul ministru Romulus Moucha să asigure răspunsul în scris și pentru domnul deputat Radu Stroe care nu este prezent și pentru domnul deputat Zgonea Valeriu, P.S.D.

Doamna deputat Lepădatu Lucia Cornelia, P.S.D., de asemenea, s-a adresat Ministerului Industriei și Resurselor în legătură cu privatizarea în domeniul utilităților.

Îl rog pe domnul ministru Mouca să dea răspuns.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule președinte,

În legătură cu cei doi colegi mai înainte nominalizați și pentru care am răspunsurile scrise, cu permisiunea dumneavoastră, le voi lăsa la secretariat pentru a fi inserate.

De asemenea, vă informez că, noi, ca Minister al Industriilor, le-am transmis la Ministerul Relațiilor cu Parlamentul. Deci, ele sunt, să zicem, oficializate.

În legătură cu întrebarea doamnei deputat Lucia Lepădatu, de asemenea, întrucât, sigur, răspunsul este dezvoltat, voi face doar extragerea unor idei, cu permisiunea dumneavoastră și aș dori în această direcție să precizez faptul că, în conformitate cu prevederile programului de guvernare și planului de acțiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Ministerul Industriei și Resurselor îi revin sarcini deosebite în domeniul privatizării sau pregătirii pentru privatizarea unor agenți economici din portofoliul său.

Astfel, a apărut necesitatea înființării Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea ministerului nostru care să realizeze activitățile legate de administrarea eficientă a patrimoniului și restructurare în vederea privatizării.

Ministerul Industriilor și Resurselor reprezintă statul în calitate de proprietar, reprezentând 76,07% din totalul proprietății de stat neprivatizate în momentul de față în domeniul industrial și cuprinde agenți economici din domenii deosebit de importante. Aș aminti în acest sens că portofoliul Ministerului Industriilor și Resurselor cuprinde 8 societăți naționale, 7 companii naționale, 38 de societăți comerciale, 2 regii autonome, 7 institute naționale, 36 de filiale ale agenților economici.

Aș dori, de asemenea, să amintesc și să precizez faptul că Legea 137/2002 ne permite ca să abordăm operațiile de privatizare printr-o serie de metode care nu au fost practicate decât foarte puțin sau chiar de loc și ar fi: majorarea de capital; parteneriatul public privat; vânzarea filialelor societăților sau conceptul BOO (Build-Own-Operate) și BOT (Build-Operate-Transfer).

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.556 pentru aprobarea mandatului privind strategia de privatizare, oficiul nostru a propus să ofere la privatizare anul acesta 26 de agenți economici, dintre care 3 în sectorul petrol și gaze și 2 în sectorul de energie electrică.

În sectorul de gaze, sunt avansate discuțiile pentru Distrigaz Nord și Distrigaz Sud; în sectorul electric, s-a inițializat privatizarea a două filiale de distribuție, Banat și Dobrogea; s-a semnat deja contractul pentru onorariul de succes, așa-numitul "succes fee" cu Paribas, consultantul Paribas.

De asemenea, pentru privatizarea "Electrica Muntenia" este în curs de negociere contractul pentru servicii de consultanță cu firma PriceWaterHouse Coopers.

În legătură cu "Termoelectrica", această unitate foarte mare, de altfel, Societatea Termoelectrica și Oficiul participațiilor statului și privatizării și-au anunțat intenția de atragere de investitori strategici în sectorul de producere și furnizare de energie electrică. Până în 12 iulie au fost deja primite 8 expresii de interes.

În legătură cu "Hidroelectrica", au fost oferite 21 de obiective hidroenergetice aflate în diferite faze de finalizare a investițiilor.

Domnule președinte,

Ar mai fi foarte multe de spus, dar, cu acceptul dumneavoastră, voi înmâna doamnei deputat, in extenso, răspunsul la întrebarea dânsei.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Dacă tiza mea, doamna deputat Cornelia Lepădatu este mulțumită de răspuns. (Doamna deputat Cornelia Lepădatu răspunde că este mulțumită)

Da. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai aveți de răspuns pentru domnul deputat Fâcă Mihai care vă solicită să spuneți câteva lucruri în legătură cu programele de dezvoltare industrială din cadrul programelor de cercetare. Sper că nu ne țineți o expunere pe tema aceasta! Sintetic, așa!

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule președinte,

Se pare că seara de azi e seara mea!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Se mai întâmplă.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Da. Voi încerca să fiu sintetic din punct de vedere al sintezei și nu din punctul de vedere al nonrealităților.

În legătură cu întrebarea domnului deputat, aș dori să precizez faptul că Ministerul Industriei și Resurselor a prezentat Departamentului cercetare din Ministerul Educației și Cercetării teme prioritare din domeniul nostru de activitate. În cadrul programului MATNANTECH - materiale noi, micro și nanotehnologii, au fost scoase la licitație șapte teme din care se pot menționa câteva: materiale cu matrice ceramică utilizate în domeniul apărării în țările NATO; auxiliari chimici de înaltă puritate pentru echipamentele din energetica nucleară; lubrefianți biodegradabili compatibili cu mediul și biocombustibili Diesel ecologici.

Deoarece ați spus ca să fiu sintetic, mă opresc aici și voi da in extenso tema domnului deputat Fâcă.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Fâcă ar mai dori totuși o...sau nu e prezent? Nu este. Atunci, cu atât mai mult, va primi răspunsul în scris.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Întrucât domnul deputat Metin Cerchez de la minorități care a avut către Ministerul Justiției o solicitare, nu este prezent, am s-o rog pe doamna ministru secretar de stat Cristina Tarcea să-i trimită în scris acest răspuns.

Vă mulțumesc.

Către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, domnul Damian Brudașca a trimis următoarea solicitare: calitatea utilajelor Power pack destinate rezolvării problemei deșeurilor. Deci, ați adresat-o și către alt minister, ați adresat-o și acestui minister.

Domnul Ovidiu Ianculescu, înțeleg că este prezent, să vă dea și dânsul răspuns.

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile Legii nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deșeurilor, Consiliul județean Cluj a avizat planul județean de gestionarea deșeurilor. Conform planului, pentru atingerea obiectivelor impuse prin legislația de gestionarea deșeurilor, s-a aprobat realizarea în mai multe variante posibile a următoarelor investiții: proiect pentru sistem integrat de management al deșeurilor și depozit ecologic pentru Cluj-Napoca și propunerea pentru un sistem mobil de management al deșeurilor din aglomerările urbane mici și așezările rurale.

În planul județean, ce are avizul Consiliului județean, depozitul de deșeuri prevăzut pentru municipiul Cluj-Napoca a devenit depozit zonal și se pot începe acțiunile legale necesare realizării obiectivului. Tot pentru depozitul zonal Cluj, vor fi avute în vedere și realizarea a două stații de transfer la Gilău și Apahida pentru colectarea deșeurilor din zona Cluj.

În legătură cu sistemul Power pack, încă din luna august 2002, la solicitarea Ministerului Administrației Publice și Primăriei Cluj, direcțiile de specialitate din Ministerul Apelor și Protecției Mediului au formulat punctul de vedere referitor la această tehnologie care a fost transmis la instituțiile amintite mai sus. Astfel, s-a transmis că tehnologia în cauză este o tehnologie curată, cu emisii poluante reduse asupra mediului și care asigură o optimizare a procesului de recuperare a materialelor și energiei din deșeuri și de depozitare pe termen lung.

Un asemenea sistem de gestiune a deșeurilor începe, însă, cu tehnologia de mărunțire, ambalare și depozitare, dar trebuie continuată cu separarea materiilor organice și compostarea pentru a putea fi folosite în agricultură, separarea, depozitarea și refolosirea materialelor reciclabile, separarea, depozitarea și incinerarea celor cu putere calorică superioară, așa-numitele deșeuri ultime sau refuzuri, putând fi depozitate sub formă de baloți.

Din banca de date a Institutului de cercetări pentru ingineria mediului a rezultat că aplicarea tehnologiei direct deșeurilor menajere nu este posibilă, ci numai după separarea și compostarea deșeurilor fermentabile. Resturile de deșeuri menajere care rămân în baloți sunt foarte mici și se consideră stabilizate și că nu ridică probleme la depozitarea finală.

Introducerea unui astfel de sistem în România presupune cel puțin următoarele: separarea deșeurilor reciclabile: hârtie, plastic, carton, textile, metale feroase și neferoase și transportul acestora la operatori specializați; separarea și prelucrarea deșeurilor fermentabile; mărunțirea, compactarea, ambalarea și depozitarea finală a deșeurilor inerte; realizarea unui sistem adecvat de depozitare temporară, urmată, în final, de incinerare.

Din informațiile primite la Inspectoratul județean pentru protecția mediului Cluj reiese faptul că, până în prezent, la această instituție nu s-a depus nici o documentație necesară în vederea obținerii acordului de mediu pentru amplasarea și funcționarea unui depozit de deșeuri cu instalarea unor asemenea instalații.

Utilajele nefiind în funcțiune, autoritățile de mediu nu pot aplica sancțiuni contravenționale. Nu deținem date privind aspectele contractuale ale utilajelor și considerăm că aceste probleme nu intră în competența ministerului nostru, fiind o responsabilitate a autorității administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Brudașca, înțeleg că mai doriți ceva să mai prezentați.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu mulțumesc antevorbitorului pentru efortul de a se deplasa la această interpelare, dar am sentimentul că domnia sa a încurcat hârtiile. Eu am adresat șase întrebări punctuale ministerului în care ceream detalii concrete, punctuale, legate de această problemă.

Domnia sa mi-a spus lucruri generale. Nimic din ceea ce am întrebat eu privind implicarea și responsabilitatea ministerului sau altor instituții din subordine față de această escrocherie de mari dimensiuni care prejudiciază bugetul public și buzunarele locuitorilor Municipiului Cluj-Napoca și ale județului întreg.

Prin urmare, solicit Parlamentului să atenționeze pe toți miniștrii și secretarii de stat care dau răspunsuri la întrebări și interpelări să se refere la întrebări și interpelări și să nu ne vină cu chestiuni generale, teoretice, bune, eventual, pentru cursuri universitare, pentru dezbateri în aulă. Aici, aveam nevoie de un răspuns care să angajeze cu responsabilitate ministerul față de această situație în care s-au adus utilaje vechi, fără să existe studiu de impact, fără să existe aprobare de mediu, fără să se cunoască din timp care sunt efectele asupra acestor depozite de deșeuri care sunt în județul Cluj.

Îmi exprim regretul că Ministerul Mediului, Apelor și Protecției Mediului nu mi-a răspuns la întrebările pe care i le-am adresat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul ministru doriți să dați o replică?

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Ministerul nostru este pus în imposibilitatea de a vă răspunde la toate întrebările pentru că nu stă în competența noastră. Finalul răspunsurilor la interpelare v-a spus acest lucru.

Ceea ce a fost de competența noastră, la ce se referă tehnologia, în ce condiții poate fi aplicată, v-am răspuns, dar la restul întrebărilor, legat de achiziționare și aceasta nu este de competența noastră. V-am prezentat faptul că la Inspectoratul de protecția mediului Cluj nu s-a depus nici un fel de documentație prin care să se solicite avizul pentru intrarea în funcțiune a unor asemenea instalații și știți foarte bine că la această oră aceste instalații nu sunt intrate în funcțiune.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Dacă citeați mai atent întrebările...

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Am întrebările aici, dar vă spun sincer că nu e de competența noastră.

Domnul Corneliu Ciontu:

Eu aș avea rugămintea, domnule ministru, poate îi dați și în scris răspunsul, cu detaliile de rigoare, dar cu răspuns direct la obiectul întrebărilor formulate.

Am să-l rog pe domnul ministru secretar de stat Tudor Florescu să-i răspundă domnului deputat Gheorghe Roșculeț în legătură cu strategia ministerului privind modernizarea DN 1 între localitățile Brașov și Sibiu. Poate așa mai aflăm și noi ceva noutăți prin zona aceea.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Conform Regiei Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, D.N.1 între Brașov și Sibiu este cuprins în etapa a 5-a de reabilitarea drumurilor naționale, lucrările urmând a se desfășura în perioada 2005-2008, cu finanțare de la B.E.I.

Pentru această lucrare există studiu de fezabilitate finalizat și este avizat de către Consiliul tehnic economic al Administrației Naționale a Drumurilor.

În Legea 1 din ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16 din 1999 pentru programul "Prioritate construcții de autostrăzi și drumuri naționale cu patru benzi de circulație", DN 1 între Brașov și Sibiu este prevăzut a se lărgi la patru benzi de circulație.

În acest moment, este necesară întocmirea studiului de fezabilitate pentru lărgirea și obținerea fondurilor necesare pentru realizarea acestor lucrări care, desigur, vor necesita un efort financiar foarte mare.

Vă mulțumesc pentru întrebare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu pentru concizie.

Domnul deputat Roșculeț ar mai dori ceva? Poftiți, vă rog!

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Vreau să mulțumesc reprezentantului Ministerului Transporturilor pentru răspunsul dat și să fac mențiunea că Ministerul Transporturilor este un minister activ, cu performanțe în această guvernare.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Doamna deputat Maria Lazăr propune înființarea de centre zonale echipate corespunzător pentru depistarea și soluționarea problemelor de mediu.

Îl invit pe domnul Ovidiu Ianculescu să revină la microfon.

Domnul Ovidiu Ianculescu:

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Guvernul și-a formulat o abordare modernă a politicii regionale naționale pentru a putea primi finanțări din fondurile structurale după ce țara noastră va deveni membră a Uniunii Europene.

România și-a asumat responsabilitatea implementării politicilor regionale prin planul național de aderare la Uniunea Europeană. Prima etapă în acest sens a fost parcursă în perioada 1996-1998, când România a beneficiat de un proiect PHARE pentru analiza și dezvoltarea politicii regionale.

În urma acestui proiect a rezultat un ghid pentru introducerea și dezvoltarea acțiunilor de dezvoltare regională, Uniunea Europeană exprimându-și disponibilitatea de a oferi în continuare asistență în domeniul dezvoltării regionale.

Crearea instituțiilor și instrumentelor corespunzătoare este necesară pentru a dezvolta politicile regionale la nivel central și local.

România a făcut un pas important pentru implementarea politicii regionale prin adoptarea Legii 151/98, act normativ care oferea baza legală în cadrul instituțional pentru dezvoltarea politicii regionale. Astfel, în 1999, pe baza similarităților economice și a dezvoltării socio-culturale, în România au luat ființă cele opt regiuni pe care le cunoașteți.

Ținând cont de politica regională a Guvernului, Ministerul Apelor și Protecției Mediului are în vedere întărirea capacității instituționale de protecția mediului în România, în special la nivel local, astfel ca până în luna octombrie 2003, vor avea loc următoarele acțiuni: evaluarea și întărirea capacității inspectoratelor locale de protecția mediului; înființarea a opt inspectorate regionale, luând în considerare și regiunile de dezvoltare existente; realizarea unei structuri regionale pentru protecția mediului între I.P.M.-uri, inspectoratele regionale și Ministerul Apelor și Protecției Mediului; elaborarea planurilor locale și regionale de acțiune pentru protecția mediului și altele.

Criteriile de selecție a inspectoratelor regionale vor lua în considerare următorii factori: protecția mediului și principiile dezvoltării regionale; topografia zonei, condițiile atmosferice, ținând cont, în special, de direcția vântului; rețeaua hidrografică, atribuțiile și răspunderile conducerii și compartimentelor componente ale fiecărui inspectorat, resursele financiare și umane ale inspectoratelor respective.

Pentru a realiza acest obiectiv, ministerul a obținut suport tehnic din partea Uniunii Europene prin proiectul 006 din cadrul programului PHARE 2000.

Ținând cont de criteriile care vor fi elaborate, bazat pe factorii mai sus menționați, se va ține cont de propunerea ca județul Galați să fie selectat pentru dezvoltarea unuia dintre inspectoratele de protecția mediului regionale.

De asemenea, vă informăm că în vederea descentralizării și a eliminării diferendelor de dezvoltare regională, în România s-a implementat și este în curs de dezvoltare și în alte localități, "Agenda 21 locale", care este un program bazat pe trei piloni: economic, social și de protecția mediului. În Galați, se implementează Agenda 21 care oferă cadrul pentru dezvoltarea durabilă socială, economică și pentru protecția mediului, și în răspunsul scris prezentăm care sunt membrii și contribuția fiecăruia.

Până în prezent, s-a elaborat și aprobat strategia locală de dezvoltare durabilă a Municipiului Galați, urmând a fi dezvoltat în urma consultării publicului, planul local de acțiune pentru dezvoltare durabilă în care va fi elaborată o listă de proiecte prioritare pentru realizarea unei dezvoltări durabile a Municipiului Galați.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Constat că doamna deputat este mulțumită de răspunsul pe care i l-ați dat.

Îl rog pe domnul ministru să dea răspunsul în scris pentru domnul deputat Marian Anton, P.N.L., care se pare că nu este prezent.

Doamna deputat Liliana Naum, P.S.D., solicită -, de fapt domnul deputat Dan Nica, solicită amânarea pentru răspunsul întrebării puse de doamna deputat Liliana Naum.

Domnul deputat Gheorghe Roșculeț a solicitat informații privind restaurarea Cetății Făgărașului.

Pentru a răspunde, domnul ministru secretar de stat Ioan Opriș, îl invit la microfon.

Domnul Ioan Opriș (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Culturii și Cultelor, prin Programul Național de Restaurare finanțează lucrări de restaurare demarate în anii precedenți. Bugetul pe anul 2002, aprobat de Parlamentul României, nu acoperă, respectiv bugetul PNR-ului, nu acoperă necesitățile de continuare a unui număr de șantiere de restaurare deschise.

În momentul de față, 235 de monumente istorice au șantiere deschise și fonduri alocate. La un număr de 43 de monumente istorice, cu șantiere deschise, au fost sistate lucrările datorită diminuării fondurilor alocate.

Pentru Cetatea Făgărașului, ministerul a alocat sistematic în perioada 1995-2000, prin Programul Național de Restaurare, fonduri substanțiale, atât pentru proiectare, cât și pentru execuția lucrărilor de restaurare, lucrări de foarte mare amploare și complexitate.

Din motivele mai sus expuse, ministerul nu mai poate angaja, în momentul acesta, lucrări de o asemenea dimensiune. Problema reintroducerii în Programul Național de Restaurare a lucrărilor de restaurare de la Cetatea Făgăraș se poate reanaliza însă în condițiile unui angajament ferm pentru cofinanțarea lucrărilor din partea Consiliului județean Brașov și a Primăriei Orașului Făgăraș. Acesta este proprietarul monumentului, acestea sunt autoritățile cărora ne-am adresat și ne vom adresa în acest sens. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Roșculeț.

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Mulțumesc domnului Opriș pentru efortul de a face o sinteză în legătură cu întreaga preocupare ce a existat, legată de monumentul Cetatea Făgărașului, dar vreau să spun că răspunsul a fost un pic general și că monumentul acesta este unul emblematic pentru Transilvania și pentru Țara Făgărașului este, într-adevăr, emblema acestei țări.

Aș ruga ministerul ca în viitor să aibă în vedere alocarea unei sume substanțiale pentru Cetatea Făgărașului, având în vedere că acest monument se dorește a fi integrat într-un circuit turistic de amploare. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Damian Brudașca este interesat să vadă ce măsuri privind salvarea Complexului memorial "Octavian Goga" de la Ciucea, a luat Ministerul Culturii și Cultelor.

Îl rog tot pe domnul Ioan Opriș să ne răspundă.

Domnul Ioan Opriș:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Ministerul finanțează lucrările de restaurare a monumentelor istorice, cum am mai spus, prin Programul Național de Restaurare, în limita unor fonduri precise, alocate prin bugetul de stat.

Domnului deputat Damian Brudașca i s-a mai răspuns la 2.09.2002, că prin bugetul alocat pentru Programul Național de Restaurare pe anul 2002 nu s-au acoperit necesitățile de continuare a lucrărilor pe șantierele deja deschise, și, în consecință, a fost cu neputință de introdus alte lucrări.

În conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum și cu Legea Administrației Publice Locale, responsabilitatea protejării, deci și a conservării și restaurării, revine Administrației Publice Locale.

Este meritoriu, și țin să subliniez acest lucru, că se fac intervenții prin onorații deputați, pentru conservare, și în cazul de față pentru conservarea Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, din fonduri alocate de la Consiliul județean, de care acesta aparține.

Complexul muzeal Ciucea, devenind "Muzeu memorial" (are chiar și o mânăstire în incintă), revenind deci mai multor beneficiari, celor locali, Consiliului județean Cluj și autorităților religioase, are și obligații de susținere financiară.

După cum este foarte bine cunoscut, Ministerul Culturii și Cultelor nu are în atribuție controlul financiar al Administrației Locale. Amintim că, pentru lucrările finanțate din fonduri publice, modul de atribuire a acestora către o societate comercială, este reglementat de legislația în vigoare.

Ca atare, suspiciunile asupra calității unor lucrări efectuate sau, citez din ceea ce domnul deputat Damian Brudașca a subliniat, "bănuiala că o serie de materiale de construcții au fost și continuă să fie sustrase", trebuiesc probate în fața organelor abilitate.

Scurtul timp în care ni s-a adresat interpelarea (a ajuns la noi vineri, pe 11.10) nu ne-a permis să verificăm la fața locului dacă s-a respectat documentația pe baza căreia se execută lucrările de conservare.

În acest sens, însă, am dispus un control, în urma căruia vom comunica domnului deputat dacă se relevă date care nu respectă legislația în domeniul protejării patrimoniului cultural. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Am impresia că spiritul de creație al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul a deturnat oarecum sensul acestei întrebări. Eu nu am cerut explicații privind măsurile de salvare a Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, ci, așa cum a subliniat domnul ministru, am sesizat unele nereguli în ceea ce privește activitatea de reparație și conservare a unora dintre imobilele ce s-au format parte componentă.

Domnule președinte, îmi permiteți să vă spun că aceeași întrebare am adresat-o și Ministerului de Interne, întrucât cred că, cel puțin, Ministerul de Interne are în atribuții verificările respective.

Întrebarea pe care am adresat-o eu Ministerului Culturii privea componenta de profesioniști. Nu putem lăsa un monument atât de important pentru patrimoniul cultural românesc, și, dacă vreți, chiar și pentru cel universal, la îndemâna unor persoane care s-au lăudat că, de când sunt în fruntea acestui muzeu, n-au avut curiozitatea să desfacă măcar unul dintre dosarele cu documente să vadă ce există acolo. Dar, în același timp, își face interesele, pentru că, eu personal vreau să-i informez pe cei doi distinși secretari de stat, ieri am fost la Ciucea și am verificat la fața locului dezastrul care este acolo.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Înțeleg că urmează să primiți răspunsul și din partea Ministerului Culturii pe solicitarea expres făcută.

Îl invit pe domnul Pavel Abraham, ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, să răspundă la solicitarea domnului Brudașca.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudașca privind ilegalitățile sesizate în desfășurarea activității de reparare a Complexului memorial "Octavian Goga"din comuna Ciucea, județul Cluj, am onoarea să vă aduc la cunoștință că, în urma verificărilor efectuate de către organele competente ale Ministerului de Interne, au rezultat următoarele:

Muzeul "Octavian Goga" este o unitate cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului județean Cluj. Pentru anul 2002, Consiliul județean a alocat Muzeului "Octavian Goga", prin bugetul de venituri și cheltuieli, suma de 250.000.000 lei pentru reparații curente și 200.000.000 lei pentru reparații capitale, aceste sume fiind virate în tranșe aferente celor patru trimestre.

Pentru executarea lucrărilor de reparații au fost obținute avizele necesare de la Comisia tehnico-economică a Consiliului județean Cluj și Comisia regională. Firmele câștigătoare au fost desemnate în urma analizei de către Comisia de analiză de oferte, constituită prin Decizia nr. 4/12.08.2002, compusă din cinci membri, dintre care doi din partea Consiliului județean Cluj, a celor șapte oferte depuse de către firmele de profil.

În urma verificării datelor înscrise în procesul-verbal al selecției de oferte și în hotărârea de adjudecare a rezultat că firmele desemnate câștigătoare, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj Napoca și S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, au avut valoarea ofertată cea mai mică, au îndeplinit condițiile stabilite în Caietul de sarcini, cu privire la experiență, Declarația privind eligibilitatea și bonitatea, și au mai executat lucrări în domeniu.

În baza selecției de oferte au fost încheiate contracte de execuție cu firmele desemnate câștigătoare. Până în prezent, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj a realizat următoarele lucrări: desfacerea porțiunilor de tavan deteriorate, înlocuirea grinzilor rupte, executarea izolației termice a tavanelor, tencuitul zonelor reparate, gletuirea zonelor, gletuirea întregii suprafețe a tavelor din cele trei încăperi. Lucrarea la rețeaua de alimentare cu apă potabilă este realizată, până în prezent, în proporție de 80%.

S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, executanta lucrării, reamenajare grup sanitar și fosă septică vidanjabilă, a realizat până în prezent următoarele lucrări: săpătură pentru fosa septică, recompartimentarea cabinetului grupului sanitar, pozarea conductorilor pentru alimentarea cu apă.

Menționăm că, până în prezent, nici una dintre lucrările executate nu au fost recepționate.

Înlocuirea șindrilei deteriorate a acoperișului, lucrare finalizată, s-a executat prin încredințare directă, pe bază de Convenție civilă de prestări servicii, încheiată cu doi executanți, persoane fizice.

Paza Complexului memorial "Octavian Goga" și a materialelor de construcții a fost și este asigurată, timp de 24 de ore, cu ajutorul unui post de pază înarmată, neînregistrându-se reclamații privind sustrageri de materiale și materii prime. Cu ocazia verificărilor nu s-au constatat fapte de natură penală. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu apreciez că domnul general este un om al vigorii, al exactității și un om deosebit de serios, un bun profesionist. Din păcate, cei care au efectuat controlul n-au făcut o informare extrem de detaliată asupra situației. Încredințarea directă nu s-a făcut unor persoane de acolo, ci unor favorizați ai directorului acestui complex muzeal. Iar sustragerile, să știți că s-au efectuat, având în vedere că unul dintre paznici este rudă cu magazionerul. Trageți dumneavoastră, domnule ministru, în continuare toate concluziile. Deci, o mână se acoperă cu alta.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu, P.S.D., îi solicită domnului general să răspundă, în legătură cu măsurile întreprinse pentru rezolvarea problemei minorilor români aflați în Franța.

Îl rog pe domnul general Pavel Abraham să răspundă domnului deputat.

Domnul Pavel Abraham:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Situația creată de către minorii români aflați în străinătate, în dificultate, a determinat autoritățile române cu competență în materie ca încă din cursul anului trecut să întreprindă demersuri în vederea identificării căilor și mijloacelor celor mai eficiente, care să contribuie la soluționarea problematicii date.

În acest sens, la 12 decembrie 2001, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne și Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopții au încheiat un document interne privind colaborarea părților semnatare, în vederea asigurării repatrierii minorilor români abandonați în străinătate, și a prevenirii abandonului copiilor români pe teritoriul altui stat.

Problematica cetățenilor minori, care întâmpină dificultăți pe teritoriul Franței, constituie obiectul atenției speciale a instituțiilor competente din țara noastră, în special ale Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, Ministerului de Interne și Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit competențelor ce-i revin, Ministerul de Interne aplică prevederile instrumentelor juridice în vigoare, prin care este reglementată cooperarea bilaterală româno-franceză, în domeniul afacerilor interne, ca și ale documentelor de colaborare încheiate cu ocazia întâlnirilor dintre domnii Ioan Rus, ministrul de interne al României, și Nicolas Charcosi, ministrul de interne al securității interne și libertăților locale a Republicii Franceze astfel:

  1. Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind readmiterea persoanelor aflate în situații legale, semnat la București, la 12 aprilie 1994;
  2. Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la București, la 21 februarie 1997;
  3. Protocolul miniștrilor de interne din România și Republica Franceză, referitor la întărirea cooperării bilaterale, în scopul luptei împotrivei criminalității organizate, a traficului de ființe umane și asigurării securității interne în cele două țări, semnat la București, la 30 august 2002.

De asemnea, în vederea extinderii și diversificării cooperării în materie, la București, la data de 30 august 2002, a fost semnat Protocolul adițional la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, încheiat la București, la 21 februarie 1997.

Totodată, pe componente specifice atribuțiilor în domeniu, Ministerul de Interne va aplica prevederile Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecției minorilor români aflați în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze și a întoarcerii acestora în țara de origine, precum și a luptei împotriva rețelelor de exploatare, semnat la Paris, la 4 octombrie 2002, de către domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Potrivit măsurilor convenite cu ocazia misiunii operative de legătură, executate în Franța, în perioada 27 iulie - 3 august 2002, o delegație de experți a Ministerului de Interne urmează să fie realizate două comisii rogatorii internaționale, în vederea soluționării a două cauze referitoare la cetățeni români arestați în Franța, care sunt implicați în organizarea și desfășurarea activităților în rețele cu handicap pe care le-a obligat să cerșească.

De asemenea, cu ocazia vizitei de lucru efectuate în România, în perioada 21 - 23 august 2002, de o delegație franceză, formată din reprezentanți ai Oficiului Central pentru reprimarea traficului de ființe umane și Oficiului Central pentru reprimarea migrației ilegale și a folosirii forței muncii la negru, au fost stabilite o serie de măsuri pentru eficientizarea schimbului de date și informații.

Potrivit prevederilor Protocolului miniștrilor de interne din România și Republica Franceză referitor la întărirea cooperării bilaterale în scopul luptei împotriva criminalității organizate, a traficului de ființe umane și asigurării securității interne în cele două țări, începând cu data de 30 septembrie 2002, șase specialiști francezi în domeniul combaterii migrației ilegale se află în România pentru desfășurarea de acțiuni specifice, în comun cu structuri din cadrul Inspectoratului General al Poliției române și Inspectoratul General al Poliției de Frontiere, respectiv profesionalizarea serviciilor române în domeniul controlului frontierelor, al detectării documentelor false, al securității aeroporturilor, al luptei împotriva filierelor de crimă organizată.

Începând cu data de 29 iulie 2002, la Ambasada Română din Paris își desfășoară activitatea un reprezentant al Ministerului de Interne, în calitate de ofițer de legătură, care de la 1 septembrie a.c., a fost definitivat pe post în calitate de atașat de afaceri interne. Activitatea pe care reprezentantul Ministerului de Interne o desfășoară în cadrul Ambasadei Române la Paris s-a evidențiat prin realizarea unui număr mare de identificări de persoane, schimb de date și informații operative, eliberarea de titluri de călătorie pentru un număr important de persoane în vederea repatrierii în baza Acordului bilateral de readmisie.

Subliniez, însă, și faptul că problema copiilor români aflați în Franța, care urmează să fie repatriați, este o problemă complexă pentru a cărei soluționare este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor autorităților guvernamentale cu atribuții în domeniul de implicare activă a organizațiilor nonguvernamentale. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule general.

Domnul Bentu, este OK, da? Bine. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca a adresat două solicitări către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: una în legătură cu reanalizarea cazului prof. univ. dr. Vasile Nilcă, din Cluj-Napoca; a doua solicitare pe tema doamnei Viorica Lupaș, din localitatea Mihăiești, județul Cluj, persoană handicapată, asimilabilă gradului II de invaliditate.

Îl rog pe domnul ministru secretar de stat Petre Ciotloș să se refere la cele două solicitări.

Domnul Petre Ciotloș (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudașca privind cazul domnului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Bucegi nr.4, în ceea ce privește încadrarea în prevederile Decretului-Lege nr.118/90 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate - din motive politice - de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Perioada prevăzută de Decretul-Lege nr.118/90 pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate, din motive politice, de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945, singurele excepții în care se iau în calcul și perioadele anterioare acestei date fiind situațiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonier de către partea sovietică, după data de 23 august 1944, sau fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945 a fost reținută în captivitate și după încheierea armistițiului.

Din Decizia cu nr.1907 emisă la data de 12 august 2002 de către Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată - din motive politice -, invocând faptul că în toamna anului 1944 a fost arestat de către jandarmi și deținut timp de două luni, la sediul Jandarmeriei din Sighișoara, această afirmație fiind susținută și de declarațiile cu martori, anexată la întrebare, din care rezultă faptul că petentul în cauză a fost arestat în toamna anului 1944.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România, și de la care legiuitorul a statuat că au început persecuțiile politice, sus-numitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/90.

De asemenea, petentul susține că în perioada 1957-1975 a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcții de conducere de mai multe ori pe parcursul activității sale și trecut în funcții de execuție. Această situație, de modificare a raportului de muncă, nu se regăsește între situațiile expres și limitativ prevăzute la art.8 din Decretul-Lege nr.118/90.

Având în vedere prevederile legale, considerăm că decizia de respingere a cererii domnului Vasile Nilcă este justificată și are temei legal.

În ceea ce privește solicitarea domnului Vasile Nilcă de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată și modificată prin Legea nr.189/2000, facem cunoscut că prin acest act normativ se acordă drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Așa cum rezultă însă din declarațiile martorilor, domnul Vasile Nilcă nu a fost persecutat pe motive etnice, neîncadrându-se în nici una din situațiile prevăzute de Legea nr.189/2000.

Menționăm că stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se face de către Comisia constituită în acest scop, la nivelul caselor teritoriale de pensii, și nu de către comisia constituită la nivelul direcțiilor generale teritoriale de muncă și solidaritate socială, al căror obiect de activitate îl constituie stabilirea drepturilor în temeiul Decretului-Lege nr.118/90. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Îmi dați și al doilea răspuns, și pe urmă domnul deputat să vă spună " " "

Domnul Petre Ciotloș:

Urmare întrebării adresate referitor la situația doamnei Lupaș Viorica, domiciliată în comuna Sânpaul, sat Mihăiești nr.18, județul Cluj, conform datelor furnizate de Primăria comunei Sân Paul au rezultat următoarele:

Doamna Lupaș Viorica domiciliază împreună cu soțul său, Lupaș Ioan, și copilul Lupaș Marius Ioan. Casa familiei Lupaș prezintă condiții de locuit corespunzătoare. În luna ianuarie 2002, domnul Lupaș Ioan a depus la primăria de domiciliu cererea de solicitare a ajutorului social.

Din analiza situației financiare a familiei, potrivit actelor doveditoare depuse la primărie de domnul Lupaș Ioan, rezulta că familia se poate încadra pentru încadrarea ajutorului social în cuantum de 50.000 lei. Prin ancheta socială efectuată de persoanele desemnate de primar s-a constatat faptul că familia Lupaș are în proprietate un autoturism a cărui valoare de utilizare-valorificare luată în calcul a condus la depășirea de către familia Lupaș a nivelului de venituri până la care se acordă ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.

Având în vedere că ajutorul social se acordă în raport de numărul de persoane din familie și veniturile nete lunare ale acestora, calculate potrivit prevederilor art.8, alineatul 1 și 2 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, familia Lupaș nu s-a încadrat pentru a beneficia de ajutor social.

Referitor la situația doamnei Lupaș Viorica, în legătură cu încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, precizăm faptul că, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-una din categoriile de persoane cu handicap și acordarea de indemnizații nu mai reprezintă o activitate în competența Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acestea revenind comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap și inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, aflate în subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

În lumina celor prezentate anterior, în situația în care doamna Lupaș Viorica nu beneficiază de facilitățile prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap sau cele prevăzute de legislația de pensii, se vor face demersurile necesare pentru acordarea unui ajutor familial, în condițiile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366/2001. Iar în materialul pe care vi-l prezentăm sunt arătate și condițiile concrete din legislație, privitoare la acest aspect. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

În legătură cu primul răspuns. Aș dori să atrag atenția ministerului, cu tot respectul, asupra unei situații, pe care probabil nici ministerul și nici comisia județeană nu a luat-o în calcul.

Este vorba de faptul că, deși la 23 august 1944, s-a produs prin lovitura de stat o schimbare de regim în România, aceste schimbări nu s-au resimțit pe întregul cuprins al țării. Se știe foarte bine că în Transilvania, în mod deosebit, a rămas administrația aflată sub control hortist, până în 1946. De aceea, domnul Vasile Nilcă a fost, ca membru al P.N.Ț.C.D., la data respectivă, președinte al Uniunii de Tineret a P.N.Ț.C.D. A fost închis la Sighișoara pe o perioadă prevăzută în documentele pe care le-am anexat la întrebare. Este vorba de o sancțiune cu caracter politic și o sancțiune cu caracter etnic.

Mai mult decât atât, pentru a întări cele spuse, vreau să vă aduc la cunoștință, domnule ministru și dumneavoastră, asupra faptului că s-a ajuns să fie sancționat pe considerente politice și etnice de către un fost membru al mișcării hortiste din Transilvania, care întâmplător la data indicată de petent în documente, era șeful de personal al Universității Agricole din Cluj-Napoca. Și, din acest considerent, s-a răzbunat pe acest cetățean și a dispus sancțiuni care i-au adus prejudicii în ceea ce privește profesia și calitățile oficiale pe care le deținea în momentul respectiv.

Prin urmare, având în vedere faptul că, până la 6 martie 1945, nu se poate vorbi că Transilvania se afla efectiv sub conducere românească, cred că i se poate recunoaște, cu bunăvoință și cu înțelegerea situației de fapt, la fața locului, se poate recunoaște petentului calitatea de deținut politic. El a fost arestat de către autoritățile aflate în funcțiune în momentul respectiv, care se aflau sub conducerea sau sub controlul riguros al trupelor de ocupație sovietică.

Prin urmare, nu mi se pare că este deplasată solicitarea petentului, care nu cere să fie stipendiat în conformitate cu Decretul-Lege nr. 118/1990, ci în legătură cu Legea nr. 189/2000, pentru că el întrunește condițiile. Dacă se cercetează cu bună-credință și în deplină cunoștință a adevărului istoric, veți constata, domnule ministru, că are pe deplin dreptul să i se recunoască calitatea de deținut politic în această perioadă și, în consecință, să i se aprobe aceste prevederi legale. Nu uitați că are 88 de ani. Măcar acești ultimi ani, câți îi mai are, unul, doi, trei, s fie totuși recompensați pentru suferința pe care a avut-o.

În legătură cu cea de a doua situație. Eu vreau să vă informez, domnule ministru, că am sesizat în mod deosebit faptul că această persoană care a fost încadrată inițial printr-un document și o decizie din 1995, persoană handicapată asimilabilă gradului II de invaliditate, ca în prezent să fie lipsită de absolut orice sprijin.

Nu știu care este obiectivitatea cercetării făcute în comuna Sân Paul, unde primarul de acolo atribuie ajutoarele sociale în raport, nu cu legea, ci cu interesale sale personale. Aș vrea însă să vă spun că soțul acesteia a fost o bună bucată de vreme șomer și n-au avut resursele necesare pentru un trai decent.

De aceea, vă rog cu tot respectul, am adus și dosarul complet al acestei persoane, vă rog să-l analizați cu competența pe care o aveți, și să decideți în conformitate cu legea, și starea de fapt a acestei persoane, aflată în momentul de față în aceeași stare gravă de sănătate, deci tot în gradul II de handicap, și care nu poate să-și câștige prin efort propriu cele necesare traiului zilnic. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Vekov Caroly, U.D.M.R., este interesat de aplicarea principiului egalității între pensionarii aceleiași categorii.

Îl rog pe domnul Petre Ciotloș, ministru secretar de stat, să-i răspundă și domnului Vekov.

Domnul Petre Ciotloș:

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Vekov Carol, cu privire la neaplicarea principiului legalității în ceea ce privește acordarea pensiilor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a formulat următorul răspuns: până la data de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pensiile au fost stabilite conform prevederilor Legii nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, diferențiindu-se în funcție de vechimea în muncă, retribuția medie tarifară realizată în perioada aleasă ca bază de calcul și grupa de muncă.

Referitor la principiul legalități, acesta se reflectă în modul de calcul al drepturilor de pensii, astfel, persoanele ale căror drepturi de pensii au fost stabilite la date diferite au beneficiat de un tratament egal, în sensul că li s-au aplicat aceleași dispoziții legale.

Faptul că două pensii diferă în cuantum, deși au fost stabilite pe baza unei vechimi în muncă aproximativ egale pentru aceeași funcție, se datorează salariilor care au intrat în baza de calcul la pensie, respectiv nivelul contribuțiilor de asigurări sociale achitate și care au fost diferite, funcție de anul înscrierii la pensie.

O egalizare a pensiilor ar conduce la o încălcare a altui principiu, respectiv cel al echității.

Existența unor discrepanțe între pensiile stabilite potrivit legislației anterioare Legii nr. 19/2000 este încă un aspect cunoscut. Aceasta se datorează utilizării în baza de calcul a pensiilor a salariilor brute, după data de 1 aprilie 1992 și a sporurilor cu caracter permanent, precum și menținerii prevederii Hotărârii Guvernului nr. 565 din 1996, mai mult decât se preconizase inițial, ceea ce a defavorizat creșterea cuantumului pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior.

Toate aceste cauze ar fi putut fi înlăturate dacă nu se amâna introducerea noului sistem de pensii.

Implementarea noului sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a întâmpinat dificultăți inerente unui asemenea început, iar problemele cu care se confruntă în prezent se datorează în principal situației economice a perioadei de tranziție.

Pentru înlăturarea efectelor negative ale perioadei de tranziție, în programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 sunt prevăzute măsuri de protecție socială menite să asigure refacerea proporțiilor firești în diverse categorii de pensii, stabilite în perioade diferite, prin recorelarea și indexarea diferențiată a pensiilor, în funcție de data înscrierii la pensie.

Programul de recorelare a pensiilor se va realiza pe o perioadă de trei ani, prin aplicare semestrială în lunile ianuarie și iulie a fiecărui an, în baza unui efort al bugetului asigurărilor sociale de stat estimat la 2.250 de miliarde de lei în anul 2002, 9.000 de miliarde în 2003 și 17.500 de miliarde în 2004.

Acest proces va fi aplicat numai pensionarilor care au un punctaj mediu anual mai mic de trei puncte. În acest sens, începând cu data de 1 ianuarie 2002, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.315/2001 privind măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public, s-a aplicat prima etapă de recorelare pentru pensiile de limită de vârstă cu vechime completă și pentru pensiile de urmaș, stabilite până la data de 31 decembrie 1997, urmând ca pensiilor stabilite în anul 1998 să li se aplice procedura de recorelare începând cu anul 2003.

În luna iulie a.c., conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 642 s-a aplicat a doua etapă de recorelare care constă în adăugarea la punctajul mediu anual al pensionarilor a unui număr suplimentar de puncte determinat ca diferență între numărul total de puncte prevăzute a fi acordate în cursul anului 2002 și numărul punctelor deja acordate la prima etapă.

Numărul total al persoanelor care au beneficiat de primele două etape de recorelare este de aproximativ 2.599.000 de persoane, din care 2.197.000 sunt pensionari din sistemul de stat și circa 400.000 pensionari din fostul sistem pentru agricultori.

Procedura acordă prioritate pensiilor cu venituri mici, care vor primi în anul 2002 un procent de recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporția să se modifice în anii următori, astfel încât până în anul 2004 toți pensionarii a căror pensie se recorelează să beneficieze de recorelare în procent de 100%.

Prin acest proces se urmărește o aliniere a pensiilor stabilite anterior anului 1999 cu pensiile ce se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, neputându-se, însă, atinge nivelul pensiilor stabilite în ultima perioadă de aplicare a Legii nr. 3/1977, nivel care în multe cazuri era egal cu valoarea ultimului salariu obținut în perioada de activitate.

Atingerea acestui nivel pentru toți cei peste 2,2 milioane de pensionari cu vechime completă din sistemul asigurărilor sociale de stat, ieșiți la pensie înainte de 1999, ar însemna o cheltuială imposibil de suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat; după evaluările noastre, circa 36.000 de miliarde, calculat la valoarea punctului de pensie din luna septembrie 2002. Cu toată cota de contribuție foarte ridicată până în prezent, de 35%, acest buget are deficite, în condițiile unui raport total defavorabil între numărul contribuabililor la sistem, circa 4,7 milioane și cel al beneficiarilor, peste 6,2 milioane.

Referitor la indexarea pensiilor persoanelor ale căror drepturi au fost deschise în perioada anterioară aplicării Legii nr. 19/2000 precizăm că pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, începând cu anul 2001 a fost introdus un sistem de indexare trimestrială diferențiată a pensiilor în cursul execuției bugetare, cu un coeficient care să acopere în limita disponibilităților financiare efectele inflației. Subliniem faptul că de această măsură adoptată de Executiv au beneficiat toți pensionarii în funcție de cuantumul pensiei.

Având în vedere cele prezentate, precizăm că evoluția pensiilor trebuie privită ca un fenomen în dinamică, sumele acordate prin recorelare intrând ulterior în procesul indexării trimestriale, fapt ce va conduce, în final, la diminuarea inechităților existente între diferite generații de pensionari. Desigur, măsurile adoptate de Guvern privind protecția socială au fost și sunt luate și în funcție de resursele financiare disponibile.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vekov Carol.

Domnul Vekov Carol Ioan:

Stimate domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Dacă-mi permiteți, eu vă mulțumesc pentru explicația foarte minuțioasă pe care mi-ați dat-o, cu toate acestea, rămân cu un sentiment de a nu înțelege din partea dumneavoastră, cel puțin, cele expuse de către mine în ridicarea problemei. Este vorba de faptul că m-am referit la un caz specific care, de fapt, vizează generații foarte în vârstă, al căror număr este tot mai redus.

Întrebarea mea este: în ciuda explicațiilor pe care le-ați dat dumneavoastră, de ce nu ne putem gândi și la o asemenea strategie aplicată față de aceste persoane în vârstă și chiar foarte în vârstă, care să beneficieze măcar în ultima fază a vieții de niște avantaje de care alții benficiază, fiind mult mai tineri. Situația oamenilor mai în vârstă este mult mai gravă decât a unora care abia au ieșit acum un an, doi la pensie. Deci, poate strategia Guvernului ar putea să fie regândită sub acest aspect. De ce trebuie să așteptăm ca acești oameni să dispară din imagine, să moară, pur și simplu, așteptând poate chiar pe degeaba să fie corelate pensiile lor.

Și o a doua problemă legată de aceasta: dacă puteți să-mi dați și în scris răspunsul dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Ultimile trei întrebări au fost direcționate către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Ne va răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat la acest minister. Am să-l rog pe domnia sa să dea răspuns pentru domnul deputat Petre Posea, PSD și domnul deputat Mihai Nicolescu, PSD, urmând ca domniile lor să spună dacă au ceva de completat, iar pentru domnul deputat Marin Anton, PNL, răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Predilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul Posea am următorul răspuns: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a luat inițiativa ca prin eforturile specialiștilor proprii, cei de la OCAOTA, Ministerul Agriculturii, de la Regia Pădurilor, sub conducerea Departamentului de specialitate să identifice toate terenurile degradate care nu se mai pretează la culturi agricole și să fie folosite, mă refer la cele din proprietatea Agenției Domeniului Statului, pentru împădurire, pentru a le pune în valoare în mod superior.

În conformitate cu legislația în vigoare și actul normativ Hotărârea Guvernului nr. 357, în primă instanță au fost transferate din domeniului privat și public al statului 7.696 de ha din Agenția Domeniului Statului pentru fondul forestier proprietate publică și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor.

În prezent se întocmesc documentațiile tehnico-economice, urmând să se treacă ulterior la împădurirea suprafețelor respective.

De asemenea, o altă suprafață de 4.600 ha s-a constituit în perimetre de ameliorare, urmând să se inițieze fazele de proiectare și execuție a lucrărilor de împădurire, în funcție de fondurile disponibile.

În primul semetru al acestui an s-au împădurit 510 ha de terenuri degradate, preluate în fondul forestier, iar pe o suprafață de 570 de ha din afara fondului forestier s-au creat plantații forestiere antierozionale, din care 110 ha sunt perdele de protecție.

Acesta a fost răspunsul pentru domnul deputat Posea.

Pentru domnul deputat Mihai Nicolescu.

Principalele activități din campania de toamnă din acest an au fost aprobate prin programul special întocmit într-o ședință a Guvernului și ele au în vedere recoltarea culturilor prășitoare, transportul și depozitarea în condiții corespunzătoare a producției obținute, eliberarea terenului de resturi vegetale, însămânțarea cerealelor păioase de toamnă și a rapiței de toamnă pentru ulei, recoltarea produselor horticole, efectuarea arăturilor pentru însămânțările de primăvară.

Îl informez cu respect pe domnul deputat că la ora actuală floarea-soarelui este recoltată pe 97% din suprafață, soia s-a recoltat pe 46% din suprafață, porumbul și sorgul pe 70% din suprafață, sfecla de zahăr pe 11%, cartofii de toamnă s-au recoltat pe 98% din suprafața plantată, iar terenul este eliberat pe 89%.

Sunt efectuate arături pentru însămânțări de toamnă pe 81% din program, respectiv din 2.491.000, 2 milioane 7 mii de hectare sunt arate.

În legătură cu însămânțările culturilor de toamnă, situația se prezintă astfel: grâul și secara s-au semănat pe 20%, orzul de toamnă pe 58% din suprafață, orzoiaca de toamnă pe 48%, rapița pentru ulei pe 148% față de programe, și e o cultură care cunoaște o dezvoltare foarte puternică în ultimii ani în România, legume de câmp și solarii pe 38% și culturile furajere din această toamnă pe 75%.

Un ritm mai lent avem la însămânțările pentru culturi de primăvară: 7%, întrucât forțele sunt concentrate în aceste ferestre pentru realizarea lucrărilor din campania de toamnă.

În ceea ce privește sprijinul acordat producătorilor agricoli, eu vreau să vă spun că în acest an tot sprijinul se referă la 10 mii de miliarde de lei. Deci, până acum 6 mii de miliarde s-au dat în sectorul vegetal, 4 mii de miliarde în sectorul zootehnic. Sunt patru hotărâri de Guvern care au în vedere înlesniri aduse producătorilor agricoli pentru procurarea seminței pentru culturile de toamnă, Hotărârea Guvernului nr. 945 se referă la acordarea unui avans de 30% pentru producătorii cultivatori de sfeclă de zahăr, în așa fel încât să-și realizeze lucrările din această toamnă pe 183 de miliarde și o Hotărâre de Guvern 1077 care are în vedere acordarea unui avans de 30% pentru a sprijini direct producătorii agricoli pentru însămânțarea culturilor de toamnă.

Eu am și răspunsul scris, mai în detaliu, pe care îl voi pune la dispoziție domnului deputat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Posea, mulțumit, da? Domnul Mihai Nicolescu înțeleg că dorește să spună ceva.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat. Mi-aș permite și eu să reiterez încă o dată în legătură cu volumul acesta mare de lucrări pe care încă le mai avem de realizat și foarte important timpul scurt pentru efectuarea acestor lucrări și în mod deosebit în această toamnă, cu condiții deosebite, pentru că într-adevăr în zonele unde nu a plouat în vară, toate precipitațiile care trebuiau să cadă atunci au căzut acum și sunt zone în care au căzut în ultimile trei săptămâni 200 de milimetri, perioadă în care aproape nu s-a lucrat în câmp.

De aceea, cred că este bine să fim alături și aproape de producători, să ne concentrăm eforturile pentru ca imediat ce se pot efectua lucrările, să putem să încheiem aceste lucrări.

În legătură cu susținerea, mi-aș permite, și cred că este absolut necesar ca aceste fonduri care vor fi repartizate pentru 2003 probabil să ne gândim să vedem cum putem alimenta creditul agricol, lege care a fost aprobată atât în Senat, cât și în Camera Deputaților și cred că trebuie promulgată această lege, de așa manieră încât să putem reaviza o relație normală între producători și bănci și în felul acesta vom putea într-adevăr eficient și la timp să sprijinim agricultura, agricultură care va constitui o problemă deosebită în dialogul pe care îl vom avea cu Comunitatea Europeană. Încă o dată vă mulțumesc pentru răspunsul primit.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 20 octobre 2018, 11:41
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro