Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/29-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 19-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 noiembrie 2002

2. Reexaminarea Legii partidelor politice ca urmare a cererii Președintelui României (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 54/2002

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

După pauză, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă a doua parte a ședinței noastre de astăzi, destinată examinării și adoptării unor legi care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunț că, la această oră, și-au înregistrat prezența 262 de deputați, absenți sunt 82, din care 48 participă la alte acțiuni parlamentare.

Am rămas, ieri, la Proiectul de Lege privind Legea partidelor politice, proiect care a fost restituit de președinte spre reexaminare.

Dau cuvântul Comisiei juridice pentru a prezenta raportul. Cine vine din partea Comisiei juridice? Domnul președinte Neagu al Comisiei juridice.

Haideți să luăm, atunci, următorul proiect, până vine domnul profesor Neagu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2002 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal și unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Suntem în procedură de urgență, tot Comisia juridică.

La a doua, domnule deputat Bădoiu, nu puteți s-o prezentați dumneavoastră, ordonanța cu...? Cine a fost desemnat raportor din partea comisiei?

Dacă vreți, îl amânăm și pe acesta.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere, deocamdată.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Vă rog să ne scuzați pentru această mică sincopă.

Raportul Comisiei juridice, prin raportul acestei comisii, s-a ajuns la concluzia că lista trebuie să cuprindă un număr de 25.000 de membri, motiv pentru care propunem ca timp de dezbatere...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, stați puțin, că nu despre asta e vorba, că asta nu e în procedură de urgență. Ba și asta e în procedură de urgență. Pentru că nu era domnul profesor Neagu, care a zis că vrea să propună...

A venit? Bun.

Domnule profesor, prezintă domnul...?

Domnul Cornel Bădoiu:

Poftiți, domnule profesor, că eu...

Domnul Ion Neagu:

Prezintă dumneata.

Domnul Valer Dorneanu:

Începeți, domnule deputat Bădoiu, deci Legea partidelor politice.

Domnul Cornel Bădoiu:

Raportul Comisiei juridice este favorabil, în sensul că lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori domiciliați în cel puțin 18 județe. Timpii de dezbatere: 3 minute și în total, pentru restul, 10.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit cererii președintelui, au fost...

Doriți să interveniți? Stați un pic. (Se adresează domnului deputat Dumitru Buzatu, care a ridicat mâna) Deci, președintele, practic, s-a referit la numărul de membri care trebuie să îl cuprindă lista de constituire a unui partid politic, care erau 50.000 din cel puțin 21 de județe, dar nu mai puțin de 1.000 de persoane din fiecare și 21 de județe și municipiul București.

Comisia ne propune, în raportul său, reformularea textului, în sensul reducerii numărului de membri fondatori la 25, reducerii numărului de județe la 18, inclusiv municipiul București și reducerea numărului minim din fiecare județ de la 1.000 la 700.

Dacă, la aceste propuneri ale comisiei, dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

A, procedură vreți? Poftiți.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că a fost și momentul acesta de început puțin confuz și cred că s-a uitat să se prezinte motivația acceptării acestor solicitări, pentru că, dacă nu există nici o motivație și, pur și simplu, s-a acceptat doar așa, că i s-a părut comisiei că 25 e mai potrivit decât 50, 18 mai potrivit decât 21, atunci noi am putea să propunem să fie 13 cu 19, pentru o oarecare simetrie, așa sau orice altă variantă am putea propune. Sunt...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Am pus în discuție prima problemă pe care a ridicat-o președintele, cu privire la care, prin raport, Comisia juridică a oferit o propunere.

Domnul Dumitru Buzatu:

Eu nu am vrut să mă refer la obiecția domnului președinte, ci, pur și simplu, la procedura aceasta de a expune raportul, să vedem motivația, să ni se furnizeze și motivația...

Domnul Valer Dorneanu:

Să dăm posibilitatea președintelui Comisiei juridice să-și motiveze această propunere.

Poftiți.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a considerat că a exagerat pragul de reprezentativitate de 50.000 de membri fondatori, care să provină din 21 de județe ale țării. Un astfel de prag, aprecia comisia, împiedică libera confruntare de programe și ideologii ce trebuie să caracterizeze o societate democratică. Pe de altă parte, s-a apreciat că societatea românească este sau, mai bine zis, democrația din societatea românească a atins un asemenea nivel de dezvoltare, îngăduiți-mi să spun așa, încât ar îngădui, totuși, ca lista aceasta să fie de cel puțin 25.000 de membri, și nu 50.000, cum, inițial, se prevedea în legea adoptată. A fost redus și numărul de județe: cel puțin 18 județe ale țării și Municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare din aceste județe și Municipiul București. Repet: argumentul principal l-a constituit pragul de reprezentativitate. Totuși, reexaminându-le, noi am socotit că numărul de 50.000 este prea mare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna deputat Bogea, din partea Partidului România Mare.

Domnul Angela Bogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar consideră că cererea domnului președinte, de micșorare atât a numărului minim de membri cât și a numărului de județe din care aceștia trebuie să provină, nu va avea ca efect coagularea vieții politice românești și nu va duce la crearea unor partide reprezentative care să-și poată asuma atât răspunderea la nivel local cât și la nivelul guvernării țării. Dacă facem un calcul estimativ, gândindu-ne că, în România, sunt în jur de 3.000 de localități și dacă vom continua să tot înființăm comune, cum văd că este modelul în sesiunea aceasta, nu-i săptămână în care noi nu înființăm încă o comună, vom ajunge, probabil, la 3.000 - 3.500 de localități și, dacă facem un calcul minim ca, la nivelul fiecărei localități, să se depună candidaturi cam 11 - 13 membri de partid, vom vedea că numărul acestora, pentru ca un partid să aibă depus un număr de candidaturi în toate localitățile, se ajunge în jurul a 33.000 de membri. Deci, noi considerăm că numărul de 25 de membri este prea mic pentru ca un partid să fie reprezentativ și ne vom trezi în fața alegerilor cu diferite partide mici, care vor fi, de fapt, partide de buzunar și care vor fi în serviciul altor partide. De aceea considerăm că cifra de 50.000 de membri de partid și cele 21 de județe este mai bună pentru asanarea vieții politice românești.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Din fericire, acesta este un proiect pe care l-a depus Grupul Partidului Național Liberal. Este foarte adevărat că, în Comisiile juridice ale celor două Camere, a suferit schimbări foarte importante. Așadar, putem vorbi, aici, de o partajare a acestui proiect de lege pe care l-am votat și s-a întors de la domnul președinte Ion Iliescu cu două remarci.

Aș vrea să spun că, atunci când noi am inițiat această propunere legislativă, am prevăzut suma de 30.000. Ne-am gândit și noi la coagularea forțelor politice, ne-am gândit la o mai bună reprezentare pe eșichierul politic, am luat însă act și de reacția Societății civile, a ONG-urilor. Vreau să vă reamintesc că, nu mai departe decât acum câteva zile, președintele Parlamentului European, Pat Cox, făcea referire la această lege, în această sală, și subliniez faptul că aceste referiri au fost făcute după ce legea fusese returnată cu obiecțiunile domnului președinte Ion Iliescu. din această perspectivă, după o analiză pe care am făcut-o în cadrul grupurilor parlamentare și după o logică politică minimă, considerăm că modificările pe care le-a adus Comisia juridică acestui proiect de lege care, cum spuneam, este o inițiativă liberală, dar foarte mult modificată în Comisiile juridice ale celor două Camere sau modificările care au fost sugerate de Președinția României sunt justificate și noi vom vota acest proiect de lege, cu modificările amintite, numărul de membri și cele 18 județe în care, cu anumite rigori, partidele trebuie să-și facă simțită prezența.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a anunțat, îmi pare rău... Domnule Szilágyi, având în vedere că doamna Ivănescu este doamnă, să-i dăm întâietate, totuși. Vă rog eu frumos.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate și pentru politețe care e mai rar întâlnită în zilele noastre și sperăm că se va instaura un climat de respect și de, să zicem, considerație mai evident între noi, indiferent din ce formațiune politică facem parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Inclusiv prin consacrarea egalității de șanse.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La asta mă refeream. Chiar dacă solicităm egalitate de șanse, totuși, civilizația și politețea, mai ales când avem o minoritate feminină în Parlament, impune, cred că, niște reguli moștenite de la străbunii noștri.

Revenind la problema pusă în discuție, eu trebuie să reamintesc că Partidul Democrat a avut o atitudine echilibrată de-a lungul discuției acestei modificări a partidelor politice, și a susținut că o cifră de înregistrare a unui partid politic în jur de 25.000 de membri ar fi potrivită pentru o viață politică relativ tânără, dar totuși cu ceva experiență de 12 ani și mă bucur că, în sfârșit, ajungem prin vocea Comisiei juridice la o soluție de acest tip.

Este foarte adevărat că vocea opiniei publice ne îndeamnă la acest lucru. Ceea ce va trebui să înțelegem noi și să ne gândim la o soluție legală este cum se descalifică partidele politice care s-au înregistrat în mod legal. Deci, 18 județe, 25.000 de membri - aceasta este cu totul și cu totul altă problemă, care va trebui să conteze pentru coagularea vieții politice, pentru participarea la alegeri și, sigur, cucerirea voturilor electoratului, a puterii locale sau centrale. Deocamdată, discutăm despre înregistrarea și căpătarea personalității juridice pentru o formație politică aflată la început de drum, urmând ca să rezolvăm și problema descalificării.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Szilágyi.

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă mulțumesc domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi în primul rând, să salut și să felicit instituția prezidențială pentru sesizarea corectă pe care a făcut-o și anume că acest art.19 alin.3 lezează, în fond, îngrădește o libertate fundamentală și anume libertatea de asociere. Așa cum s-a mai spus de aici și forurile europene au făcut referire la acest punct, bineînțeles că presa, societatea civilă au transmis un semnal foarte corect și pertinent pe marginea acestui alineat.

Ca secretar în Comisia de integrare, trebuie să vă spun că, cu trei săptămâni în urmă, Comisia mixtă parlamentară Uniunea Europeană - România a adoptat o recomandare la sfârșitul ședinței Sesiunii a XIV-a a comisiei respective în care cere în mod foarte clar renunțarea de la Parlament, cere de la Parlament, renunțarea luării deciziilor și a adoptării acelor prevederi care îngrădesc libertatea de asociere.

Probabil că ați primit și dumneavoastră la cutiuță scrisoarea deschisă semnată de mai multe organizații din partea societății civile, cred că este o scrisoare care trebuie să ne dea de gândit. De ce? Fiindcă anexa 2 conține un tabel: Ce se întâmplă în celelalte țări europene și în celelalte țări din regiune. Vreau să vă spun, dacă adoptăm în forma propusă de comisie, Legea partidelor, în România va fi mai greu să înființez un partid decât în Rusia.

Deci, în țările Uniunii Europene, de regulă, Austria - 1, Danemarca - 1, Findanda - 5.000, Franța - 2, Germania - 300, Grecia - 200, Marea Britanie - 8, Olanda - 1, Suedia - 1 și sunt, deci, aceste semnături, aceste susțineri sunt necesare pentru înființarea unui partid și bineînțeles că, prin prag, sau prin stabilirea anumitor criterii la prezentarea alegerilor se obține acea coagulare politică de care se vorbește aici.

Vreau să vă spun că nici în țările regiunii noastre nu se găsește un număr atât de ridicat, nu se găsește. Cel mai înalt număr pentru numărul susținătorilor este Rusia la 10.000, iar OSCE a redactat un raport despre Cazahstan, fiindcă Cazahstan-ul a adoptat o lege similară cu a noastră, adoptată inițial, de 50.000 de membri, semnături, respectiv 1.000 de persoane reprezentând două treimi din regiunile importante ale Cazahstanului.

Deci, problema de fond, prin modificarea numărului de 50.000 la 25.000, respectiv a 21 de județe la 18 județe, nu este rezolvată. Deci, argumentele pe baza cărora insituția prezidențială a retrimis legea stau în picioare chiar și dacă noi adoptăm textul propus de comisie.

Prin urmare, domnule președinte și domnilor colegi, vă rog respectuos să acceptați propunerea mea și anume, retrimiterea articolului respectiv la comisie și discutarea în comisie în așa fel încât criteriile de fondare a partidelor să nu îngrădească un drept fundamental care este libertatea de asociere.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Este părerea partidului dumneavoastră politic sau a partidului unic?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Hașotti, apoi domnul deputat Buzatu. Iertați-mă domnule deputat, că dacă nu ați ridicat mâna, am crezut că doar...

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc domnule președinte. Am îndrăznit totuși să vin a doua oară în calitate de inițiator. Vedeți, aici observăm trei atitudini diferite: este atitudinea comisiei, este atitudinea partidului și a Partidului Național Liberal și a Partidului Democrat, la extreme să spunem și vreau să fiu înțeles cu acest termen nu într-o manieră politică sau peiorativă, este Grupul PRM care solicită menținerea pragului de 50.000 și este Grupul UDMR care susține reducerea drastică a numărului necesar de membri pentru înscrierea unui partid politic până la 200, 300, 1000, dând exemple din țări cu democrație mai mult decât consolidată.

Am avut experiența acelor partide cu 251 de membri. Eu vreau să vă spun că cifrele care sunt aici sunt absolut corecte și țin cont de anumite recomandări ale instituțiilor europene. Câți dintre noi își mai amintesc că există Partidul Reîntregirii Naționale, varianta daco-romană? Știți că peste 20 de partide au obținut un număr mai mic de voturi decât membrii cu care ar trebui să se înscrie la Tribunalul municipiului București? Păi, noi trebuie să ieșim din această aberație și trebuie să descurajăm astfel de manifestări care perturbă pur și simplu viața politică românească.

Prin urmare, până vom ajunge să ne gândim la diminuarea acestui număr, pentru înscrierea unui partid politic și la o reprezentare, hai să spunem județeană sau, eventual, provincială a unor partide politice, să lăsăm aceste propuneri pe care le-a făcut comisia, să ținem cont de recomandările președintelui României și să adoptăm legea așa cum este ea, altfel, nu numai că va continua perpetuarea acestor manifestări politice aberante în care zeci de partide să nu obțină câteva mii de voturi la nivelul întregii țări. Acest procedeu se dorește a fi chiar accentuat, avem partide cât o scară de bloc. Românul este foarte inventiv în aceste chestiuni. Și pentru cheltuirea unor fonduri în campania electorală, oricine își face repede, repejor un partid politic. Prin urmare, aceasta este poziția noastră, vom vota proiectul în varianta propusă de Comisia juridică.

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Drept la replică că ne-a pomenit numele partidului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș fi tentat să acord aceeași atenție tuturor părerilor care au fost exprimate aici și să luăm de bune toate propunerile, pentru că nici un argument obiectiv nu justifică întrutotul una din propuneri. Dacă este vorba de libertatea de asociere, atunci cred că ar trebui să coborâm numărul membrilor la doi, pentru că abia de aici nu mai putem vorbi de prejudicierea libertății dreptului de a se asocia; pentru că unul singur nu se poate asocia cu el însuși. Deci, de la doi încolo și pe cale de consecință, ar trebui ca un partid să aibă minimum doi membri, poate îl adăugăm pe al treilea, putem găsi o soluție convenabilă, restul argumentelor se bazează pe "eu am considerat" și dacă "eu am considerat", pot să consider că 50.000, 30.000, 10.000 sunt propuneri absolut rezonabile, deci, oricare din aceste propuneri pot fi acceptate.

Ceea ce mă miră însă pe mine foarte mult acuma este că, colegii noștri din Camera Deputaților acceptă cu foarte mare ușurință orice text care este retrimis fără să mai facă nici un fel de judecată asupra rațiunilor acestora; faptul că opinia publică, așa cum spunea domnul Hașotti, nu știu ce a făcut, cred că este un argument fals. Nu s-a dus opina publică la Cotroceni. N-am auzit să fi fost opinia publică pe acolo.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Poate să se învârtă în jurul gardului.

Domnul Dumitru Buzatu:

Poate să fie o fundație care se ocupă eventual cu o asemenea chestiune sau două sau trei sau poate chiar o sesizare, după câte am auzit, a Partidului Național Liberal, dar eu nu cred că noi trebuie să răspundem imediat unei sesizări a Partidului Național Liberal, după ce această chestiune a făcut obiectul unei dezbateri, zic eu destul de solide în Camera Deputaților și în Senat.

Părerea mea este că cea mai rațională propunere din cele care au fost aici este cea a domnului Zsolt de a se retrimite la comisie și a se discuta, pentru că dacă, într-adevăr, dorim ca să venim în întâmpinarea unui părți a opiniei publice care se teme că nu va putea face atâția membri în cadrul unui partid, atâția membri cât să voteze măcar un deputat, pentru că este nevoie de vreo 30.000 de oameni care să voteze un deputat al partidului nostru, dacă mai ținem cont că este nevoie de un prag de 5%, nici nu mai punem problema celor 30.000. Dacă pentru a veni în întâmpinarea deci a acelei părți a opiniei publice care se teme că în planul numărului de membri nu va reuși să adune atâția încât să poată alcătui un partid în viitor sau să reziste unor criterii de selecție în prezent, să acceptăm propunerea domnului Zsolt și comisia, după ce va mai delibera, ascultând toate opiniile, să poată să propună un număr acceptabil de membri astfel încât oricine să poată face un partid. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tóro, apoi domnul deputat Leonăchescu și apoi domnul deputat Stanciu, în ordinea în care s-au înscris.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să aduc un argument în plus față de cele spuse de colegul meu, domnul deputat Szilágyi Zsolt. Se știe că, coagularea vieții politice sau curățirea vieții politice de eventualele false partide sau partide satelit nu se face neapărat prin Legea partidelor politice, ci există o serie de alte legi, aș spune aici Legea finanțării partidelor politice sau chiar Legea electorală prin care se pot introduce acele filtre care au acel efect de coagulare a vieții politice. Eu cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra vocii societății civile, asupra vocii elitei intelectuale, democratice care, în cei 12 ani, au dovedit că urmăresc cu atenție viața politică, urmăresc cu atenție procesul legislativ și când este necesar își ridică cuvântul.

Domnul președinte Iliescu cred că a dat dovadă de chibzuință politică când a retrims dezbaterii acel articol din această Lege a partidelor politice.

Eu formulez încă o dată un apel către dumneavoastră pentru a redeschide această dezbatere, în primul rând, în cadrul grupurilor parlamentare, în al doilea rând, în cadrul Comisiei juridice de a găsi o soluție care să rezolve în fond această problemă semnalată atât de președintele Iliescu, atât de intelectualii români, cât și de organizațiile internaționale care urmăresc cu atenție eforturile țării noastre pentru integrare în structurile atlantice. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Leonăchescu și apoi domnul deputat Stanciu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Cifrele care ni s-au propus, într-adevăr, nu au fost justificate. A acționat, cred, un anume efect de halou, cochetăm foarte mult cu multiplii ai cifrei 5, deci, 25.000; bine, pe o obișnuință matematică, chiar a cincinalelor aș zice, cifra de 18 vine printr-un mecanism de divizibilitate cu mai multe numere prime: 2, 6, 3, 9, iar cifra 7 vine ca un număr prim. Deci, nu avem o logică nici măcar matematică în cifrele propuse. Nu avem o logică și este păcat. De aici putea să fie 19,5, 26.300, orice cifră este acceptabilă, dacă judecăm așa, dar dacă pornim de la procesele reale, așa cum ar trebui să pornim, noi ar trebui să avem la bază un studiu al unui institut de specialitate în acest domeniu, un studiu care să ne fundamenteze în mod științific cifrele propuse, care să reflecte fie un procent din populația majoră a țării, fie un stadiu sau alt parametru etc. Or, dacă din acest punct de vedere facem o analiză ad-hoc, fiindcă studiu nu există, ar trebui să gândim că democrația noastră este la început de proces și va opera cu niște cifre, în timp ce alte țări care au alte cifre sunt la sfârșit de proces sau într-un proces stabilizat al democrației, deci, modelele care ni se recomandă nu sunt transplantate automat la noi, care încercăm să creăm o democrație în condiții date. Ni se propune, ca un criteriu recomandabil, cristalizarea vieții politice, dar și la acest parametru se pune întrebarea: cine o cristalizează? Forțăm noi cristalizarea prin niște cifre sau lăsăm viața să se pronunțe și cineva constată care este stadiul și identifică cifrele pe care ar trebui să le utilizăm.

În condiții de început de democrație am văzut numărul mare de partide care au apărut imediat după revoluție și, mai ales, liderii lor, lideri de scară de bloc, de familie care au dispărut imediat, unii chiar pe filiere infracționale. Deci, povestea cu un fondator, eventual doi fondatori, cifre de acest gen, nu operează la început de proces; sunt chiar destabilizatoare.

Sigur, factorii de putere pot vectoriza în măsura în care depășesc interesul culorii politice și țin cont de recomandările institutelor științifice de specialitate în domeniul cercetării opiniilor publice, al evidențierii realităților.

Și ar mai fi o problemă în final, și cu asta vă rog să-mi permiteți să închei, care ar fi în acest act decizional statutul independenților, că noi am constatat că și persoane independente, nu coagulate într-un partid, pot participa într-o campanie electorală, chiar să candideze la postul de președinte al republicii. Ei, independenții, ce statut vor avea? Sunt ei precizați din acest punct de vedere al coagulării în partide sau sunt eliminați de pe scena politică? Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu și apoi domnul deputat Raj Tunaru și apoi domnul deputat Boc.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Există o vorbă "dacă nu-i putirință, degeaba chichirez gâlceavă".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să traduceți dictonul acesta care l-ați folosit, pentru că tocmai am votat legea pe articole.

Domnul Anghel Stanciu:

Mă adresez deputatului de Iași care poate să traducă din moldoveneasca veche în cea nouă.

Domnule președinte, de ce a apărut această lege? Deci, cine a dorit să o modifice și de ce? În esență, se propunea în vechea lege să avem 15 județe cu 300 de membri, acum se propune să avem 18 cu 700 de membri. Ce mi-e 300, ce mi-e 700, când cimitirele cuprind mai multe. Se pot lua după cruci, cum s-au luat și s-au făcut partide. Deci, până aici, nu este nici o diferență, practic. A apărut al doilea, al treilea criteriu; trebuie să treacă de la 10.000 de membri la 50.000 de membri.

Domnule președinte, nu este nici un obstacol, putea să fie și 70, putea să fie și 20, este ca la zaruri; dai și cât iese. A ieșit 50. Singurul criteriu este, într-adevăr, ce a susținut Partidul România Mare.

Domnilor, la alegerile locale, ca să poți să ai candidați în toate localitățile, câți trebuie să ai? Dacă ai și reprezentanți la secții, câți trebuie să ai? Aceia trebuie să fie membri de partid. Deci, aceasta este o logică și eu propun, așa cum a spus și distinsul vecin al meu din Vaslui, Dumitru Buzatu, să o trimitem la comisie, conform unei reguli parlamentare, evident, mă asociez acestei propuneri, ca să stabilească comisia câți membri sunt necesari pentru a acoperi numărul de candidați și reprezentați la secție.

Vin acum pe cealaltă chestiune pe care au ridicat-o distinșii colegi care spune: vine societatea civilă și să vezi.

Domnule președinte, vă rog să luați act că, începând de astăzi, mă declar societate civilă, pentru că cine sunt? 3 femei și 5 babe se declară societate civilă.

Doamna Paula-Maria Ivănescu (din bancă):

Ce aveți domnule cu femeile?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu mai faceți afirmații antifeministe, am văzut că ați protestat și când distinsa noastră colegă a vorbit despre egalitatea de șanse.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule, asta cu egalitatea de șanse le lăsăm pe seama lor că știu dânsele mai bine cum suntem noi egali cu dânsele și nu invers.

Domnul Valer Dorneanu:

S-ar putea păstra, dar ca la dumneavoastră la Iași, s-ar putea să fie câteva vecine la care vă referiți și... nu știu dacă vă mai votează.

Domnul Anghel Stanciu:

S-ar putea să fie, da. Vă rog să îmi permiteți să retrag afirmațiile domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Venim cu societatea civilă care protestează că se interzice un drept de asociere. Aici mă întâlnesc iar cu domnul Buzatu, care nu ascultă, că le știe pe toate. Domnule, în mod normal și firesc, așa este; nu 2, 3 persoane pot să înființeze un partid și este corect, noi am mai ridicat această problemă când s-a discutat prima dată Legea partidelor.

A doua chestiune însă diferă. De ce diferă domnule președinte? Fiecare dintre noi din această sală putem să candidăm la președinție, este dreptul nostru, nu ne împiedică nimeni. Deci, independenți, fără partide, putem candida la Președinția României, dar vine o condiție; trebuie să asiguri 100.000 de semnături.

Deci, partidele se pot înființa cu 3 și nu mai este nici un fel de piedică în libertatea de asociere, dar ca să participe la alegeri, ca să primească sediul, ca să uziteze de toate drepturile unui partid politic trebuie să vină cu un număr de semnături și atunci, propunerea pe care noi o facem onoratei comisii este să schimbăm filosofia, se înființează partidele cu 3 membri, dar pentru a putea participa la alegeri, să prezinte liste cu 50.000 de semnături sau 100.000 de semnături și atunci vom vedea și cu asta închei domnule președinte. Și dumneavoastră aveți dreptul să pilotați un avion, dar dacă nu faceți școală, nu vă dă voie. Și partidele pot să participe la alegeri, dar "dacă nu aduc putirință, degeaba chichirez gâlceava".

Închei în numele partidului și spun, să se întoarcă legea la comisie și să dăm dreptul de asociere cu 3 persoane un partid, dar poate să se bucure de aceste drepturi când dovedește că are putirință. Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc și v-aș ruga, atunci când mai merg la Iași, să-mi dați și mei un dicționar din acesta cu moldovenească veche pentru a mă putea familiariza cu limbajul dumneavoastră.

Domnul Raj Tunaru și apoi domnul Ervin Székely.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Prin această Lege a partidelor, acest proiect de Lege a partidelor, eu consider, ca deputat independent și ca președinte al unui partid al tinerilor, consider că această lege îngrădește drastic dreptul la asociere și încălcăm Constituția României. Nu mai puțin, acum o săptămână, am avut un distins parlamentar aici pe care l-am aplaudat frenetic, minute în șir și în picioare și care ne-a spus: această lege este o aberație, dacă această lege ar fi existat în țara mea, eu n-aș mai fi fost aici.

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Nu a spus că această lege este o aberație, a spus că nu ar fi putut el să fie ales.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Poate presa a tradus greșit, dar a spus că dacă această lege ar fi fost în țara mea, eu n-aș mai fi fost aici. De aceea, eu consider că noi, antevorbitorii mei, fiecare a avut dreptate, atât domnul deputat Hașotti, dar și reprezentanții României Mari, dar cu toate acestea noi suntem aici deputați ai României, noi trebuie să aplicăm legea fundamentală a țării, adică să aplicăm Constituția, până când o vom revizui și o vom schimba, trebuie neapărat să o aplicăm. În Constituție spune clar: nu se poate îngrădi dreptul la asociere. Să nu uităm că domnul deputat Puiu Hașotti a dat exemplul european. Noi vrem să intrăm în Europa, noi vrem să intrăm imediat și vom intra în NATO. Păi, atunci cum se explică faptul că în Olanda există Partidul Băutorilor de Bere, format din 5-6 membri, cum se explică faptul că în altă țară democratică cu o democrație foarte mare există membrii Partidului Rățoiului Donald. Credeți că acești oameni nu au gândit consecințele, că sunt prea multe partide și că banii de la buget... au gândit toate astea și eu sunt de acord cu aceste probleme de buget și de bani, dar nu putem să încălcăm Constituția țării dacă noi vrem să ajungem în Europa. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ervin Székely și apoi domnul deputat Boc.

Domnul Székely Ervin:

Mulțumesc domnule președinte. Comisia juridică a analizat această propunere și această situație cu deosebită atenție și competență, însă cred că în acest caz stăm în fața unei probleme eminamente politice și nu juridice. După cum și antevorbitorii mei au subliniat, este o capcană să intrăm într-un joc cu cifrele, pentru că fiecare cifră se poate susține cu un argument și se pot găsi cam tot atâtea contraargumente. De aceea, noi considerăm că această problemă, fiind o problemă politică în primul rând, prima dată ar trebui să dezbatem în grupurile parlamentare și abia după aceea, când am găsit o formulă care să respecte, pe de o parte, toate cerințele, toate exigențele respectării libertății de asociere și necesitatea coagulării vieții politice, abia atunci să rediscutăm această problemă în Comisia juridică.

Deci, mă alătur propunerii făcute de colegul meu Zsolt Szilágyi și spun cu această ocazie că aceasta este și poziția oficială a Grupului UDMR de a solicita retrimiterea legii la comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc și apoi domnul deputat Puiu Hașotti din nou și v-aș ruga să încercăm să conchidem asupra acestui punct și apoi vrea și inițiatorul, am înțeles, da, domnule ministru?

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc domnule președinte. O să încerc să prezint câteva argumente teoretice și de o parte și de alta.

În primul rând, textul de referință de la care trebuie să pornim este art.37 din Constituția României care, în alin.1 spune: "cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate și în alte forme de asociere". În cazul sindicatelor avem un număr foarte scăzut, practic de la 2 se pot asocia în sindicate, la asociații și fundații numărul este de 3, dacă eu nu greșesc și îmi amintesc bine Ordonanța 26/2000, la partide politice avem deja în lege numărul de 10.000 de semnături în legea în vigoare.

Dacă ar fi să respectăm acest spirit al Constituției pentru a împiedica eventuala proliferare a unor partide de buzunar și care, pe de o parte, să încurce cetățeanul pe buletinul de vot când merge să-și exprime opțiunea electorală, putem găsi soluții alternative. Cum? În primul rând, putem exclude de la facilități în materie de sedii, în materie de chirie, acele partide politice care nu au un anumit număr de membri sau în privința reprezentării lor politice, avem pragul electoral care le pune o barieră serioasă în calea intrării lor în Parlament sau în consiliile locale și județene dacă nu obțin 5% la parlamentare, un prag variabil la alegerile locale.

În privința prezenței pe buletinul de vot pentru acele partide care nu au un anumit număr de membri li se poate impune să suporte costul acelor imprimate pentru a fi trecute pe buletinul de vot. Iată de ce am putea avea soluții pentru a menține și în România cadrul legal existent și a nu merge mai departe. Din această perspectivă, soluția președintelui României a fost una de a rediscuta, de a medita și este adevărat domnule deputat, societatea civilă este prezentă, solicitarea președintelui României a venit ca urmare a faptului că societatea civilă, coagulată într-un număr important de organizații...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, lăsați negocierile cu UDMR-ul, pentru că vă vizează colegul nostru.

Domnul Emil Boc:

Domnul deputat Stanciu oricum este atent, cu o ureche este la UDMR și cu o ureche este la viața publică.

Domnul Valer Dorneanu:

Întotdeauna așa face.

Domnul Emil Boc:

Ca să-i răspund direct domnului deputat Stanciu,cu privire la întrebarea cine este societatea civilă, o celebră formulă politologică spune că societatea civilă este și reprezintă puterea celor fără de putere. Aceia s-au adresat președintelui Iliescu, iar domnia sa, în calitate de mediator între puterile statului, între stat și societate, s-a aplecat la urechea societății civile și ne-a retrimis nouă să medităm în continuare asupra acestui subiect.

Și atunci, aceste argumente ar veni în direcția de a-mi păstra numărul acesta de 10 mii și de a nu pune nici o altă restricție suplimentară. Acum, noi trebuie să cumpănim dacă realitatea românească impune într-adevăr o altă cifră. Care ar fi considerentele pentru care ar trebui să mărim numărul de la 10 mii? În primul rând, de a exclude de la facilități acele partide care sunt create doar cu scopul de a obține facilități. Repet: sedii, chirii și așa mai departe; doi: de a realiza o coagulare a scenei politice românești în partide puternice consacrate, care să reprezinte alternative viabile, fie pentru guvernare, fie pentru a exprima opiniile cetățenilor; și, nu în ultimul rând, de a fi o expresie a societății civile.

Din această perspectivă, în Comisia juridică, de disciplină și imunități am ajuns la această cifră, de 25 de mii, care se situează între limita extremă, care este Kazahstanul - 50 de mii de membri - și limita inferioară - doi membri, un membru, în unele țări din Uniunea Europeană, dar aici trebuie să corelăm și cu dimensiunea demografică a diferitelor state din Uniunea Europeană. Nu putem pune pe același palier, hai să spunem, Danemarca sau Olanda, sub aspectul numărului populației, pe același palier cu România, unde avem totuși 23 de milioane de locuitori.

Deci, din această perspectivă, trebuie găsit un echilibru. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a fost acela că 25 de mii de membri ar reprezenta o soluție viabilă pentru România în acest moment istoric.

Dumneavoastră trebuie să apreciați astăzi dacă rămânem în continuare la varianta inițială - de 10 mii, cu argumentele prezentate -, sau la varianta de moment, cerută de realitate, de 25 de mii de membri.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, foarte scurt. Pe mine nu m-a impresionat atitudinea nu știu a cărui ONG, a societății civile atât de mult. Eu, totuși, a trebuit să iau în calcul raportul Comitetului Mixt România-Uniunea Europeană, a trebuit să țin cont și de sugestia - absolut, că a fost o sugestie, nu altceva - a domnului Petkov și, în primul rând de sugestia Președintelui României care, vă reamintesc tuturor, doamnelor și domnilor, în momentul când a ajuns legea pentru ca domnia sa, domnul Președinte, s-o ratifice, a suferit presiunea societății civile. Dar prima declarație a domnului Președinte a fost că este de acord cu prevederile acestei legi.

Și acum, o chestiune de fond. În situația în care vreți că un partid se poate înscrie cu 2, 3, 100 sau 200 de membri, anulăm toată legea, pentru că legea nu cuprinde numai aceste chestiuni, două chestiuni restrictive, cuprinde multe, cuprinde zeci de chestiuni care fac posibilă articularea vieții politice în România. Trimitem legea la comisie, pentru a avea un partid din trei membri? Anulăm toată legea.

Prin urmare, dumneavoastră aveți de ales astăzi între a avea o lege a partidelor politice, și a nu avea o lege a partidelor politice. Asta este toată chestiunea.

O voce din sală:

Au expirat cele 10 minute!

Domnul Valer Dorneanu:

O să vă explic și cum e cu cele 10 minute, care se aplică în caz de procedură de urgență obișnuită, dar aici este vorba de reexaminarea unei legi, și de o lege nu lipsită de complicații.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte, îmi dați voie și mie?

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, domnule Brudașca. Cine era înscris la cuvânt?

Dumneavoastră ce problemă vreți să ridicați?

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Problema care este în dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Era înscris domnul Mohora, care s-a înscris, lângă mine fiind și n-ați observat dumneavoastră.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că discuția aceasta este o discuție care poate fi interminabilă. În fond, între argumentele existenței și forței unui partid, numărul de membri este unul dintre argumente.

Ca atare, eu aș putea să spun, potrivit chiar propriei noastre experiențe, că românii nu au fost împiedicați de majorarea de la 251 la 10 mii de membri și de includerea chiar a obligației pentru a strânge 100 de mii de semnături pentru a participa la alegerile prezidențiale, să îndeplinească aceste condiții, chiar dacă s-a constatat că, de fapt, după alegeri nici pomeneală n-a fost vorba de realitatea celor prezentate Tribunalului Municipiului București. Până la urmă, probabil că ar trebui ca noi să gândim care ar fi mecanismele de control al modului în care se înscriu partidele politice, pentru că ele nu există în Legea partidelor politice și nu există nici sancțiuni exprese, decât să zicem o trimitere la o prevedere a Codului penal în privința acestei înscrieri.

Eu, însă, aș vrea să fac o altă sesizare legată de Legea partidelor politice și de această retrimitere a domnului Președinte Ion Iliescu, care pledează pentru retrimiterea la comisie. Și este vorba despre următorul lucru: este adevărat că această cifră de 50 de mii de membri este prevăzută la art.19, dar în proiectul acesta de lege este coroborată această cifră cu art.48, care se referă la modalitățile prin care un partid poate fi radiat prin hotărâre judecătorească pentru neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, care se referă tot la cifra de 50 de mii de voturi. Și, pentru acest motiv, eu cred că trebuie ca și acest articol trebuie să fie rejudecat prin corelare și atunci se justifică, sigur, retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Două lucruri trebuie să subliniem. În primul rând, s-a invocat încălcarea libertății de asociere. este vorba de asociere politică aici, care trebuie corelată cu programe, ideologii și reprezentativitate. Pentru a-i permite cuiva să se înscrie ca un partid politic, trebuie mai întâi să am premisa unui număr de membri, nu înscriu trei și merg pe factorul aleatoriu, că va avea la alegeri 200 de mii. Or, dacă vorbim de ideologie, de programe politice care vizează țara, nu putem admite un număr mic, pentru că și în alte țări așa stau lucrurile. Dar, un alt argument, cred eu, al doilea, ne-a determinat să menținem acest număr rezonabil de 25 de mii. Cum știți și dumneavoastră, la înființarea unui partid țara, statul, trebuie să-i pună la dispoziție o anumită logistică. La întrebarea: dacă avem câteva sute de partide, putem să le oferim mâine, sau peste o lună, sedii și întreaga logistică necesară, atâta timp cât n-avem posibilitatea să dăm locuințe la oameni? Și, când în România experiența ne-a dovedit, ne-a demonstrat în mod concret că anumite partide, în sediile primite de la stat, și-au deschis baruri, cârciumi și alte prăvălii.

Deci nu vorbim numai de asociere în sine, fără implicații și corelări cu ceea ce presupune un partid politic. Pentru că, dacă-i permit cu 2.000 sau 200, se înființează și n-am garanția că la alegeri votează pe el încă 200-300 de mii, ca să aibă acel gir al reprezentativității.

În legătură cu ceea ce sublinia domnul Mohora, această corelare o putem face noi, aici, pentru că avem această posibilitate. Eras vorba de art.48, unde comisia, hai să spun, din grabă, a omis să coreleze dispozițiile privind numărul de 50 de mii de membri cu celelalte dispoziții din lege. Or noi, aici, putem să facem acest lucru. A majoria ad minus - cine poate mai mult, poate și mai puțin. Iată de ce cred eu că n-ar trebui să mai restituim această lege la comisie, s-o adoptăm, pentru că actualele condiții din România nu îngăduie înființarea unor partide din trei cu berea, șase cu pizza, că n-avem de unde să le dăm sedii și bani. Să lăsăm societatea aceasta să se aranjeze sub aspect material, social, ideologic și poate modificăm această lege, dacă viața ne va demonstra că acele partide mici vor face în adevăr politică.

Deci, eu sunt de părere că acest proiect nu trebuie restituit din nou la comisie. Facem o simplă corelare a art.19 alin.3 cu art.48 din lege și-i dăm drumul pentru promulgare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat și apoi domnul Tunaru.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș ridica o problemă de procedură. Grupul nostru parlamentar a propus retrimiterea problemei la comisie. Noi suntem convinși că toate aceste dezbateri pe care le facem aici, de la acest microfon, mult mai bine se poate susține între specialiști, inclusiv cu niște corelări pomenite aici, care nu cred că este bine să fie făcute pe picior, mai ales că am votat o lege pe care ne-a retrimis-o Președintele țării, pentru că am mai greșit. Să n-o trimitem tot greșit mai departe, la Senat.

Vă rog, domnule președinte, ori decideți dumneavoastră să fie retrimisă comisiei, ori supuneți votului Camerei retrimiterea la comisie. Și, dacă nu se votează retrimiterea la comisie, să continuăm discuțiile după aceea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tunaru. Și apoi, domnul ministru Gaspar, din partea inițiatorului.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este corect expozeul domnului președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, plecând de la această premisă și de la acest exemplu, cu sediile. Adică, noi avem sedii. Pentru noi au fost, pentru alții nu mai sunt, nu? Nu este corect. Aici nu e vorba de democrație, aici nu e vorba de dreptul la libertate pe care noi l-am obținut în 1989 și cu mult sânge, din păcate.

Eu cred că trebuie înființat un partid politic cu orice număr de semnături, de membri. Dar, putem să facem această restricție după aceea. De exemplu, un partid din trei membri sau din 200 de mii se înscrie la tribunal, oficial. După aceea, dacă nu prezintă liste oficiale complete cu candidați pentru toate județele, sau dacă nu face un anumit prag atât la locale, cât și la generale, atunci, acel partid se poate autoexclude sau, printr-o lege, putem să-l radiem, sau să le dăm sedii după ce face acest prag politic. Dar să plecăm de la început cu premisa că nu mai avem sedii pentru alte partide, eu nu sunt de acord.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Buzatu și propun ca, după aceea, să sistăm dezbaterile; bineînțeles, dăm cuvântul și inițiatorului.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aveți cuvântul și apoi, domnul ministru Gaspar.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anumite intervenții ale colegilor noștri m-au făcut să vin din nou la tribuna aceasta.

Unul dintre vorbitori a susținut că această lege este o aberație. Părerea mea este că existența domniei sale ca deputat în această Cameră este o aberație și sperăm ca noua lege să corecteze, să îndepărteze aceată aberație.

Pe lângă aceasta, eu cred că este de ajuns că s-au exprimat reprezentanții grupurilor parlamentare de 7 ori până acum. Vă rugăm să procedați regulamentar și să supuneți la vot raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu modificarea pe care a susținut-o domnul președinte aici și să închidem această dezbatere, că riscăm să nu mai facem nimic astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Deci, s-au sistat dezbaterile.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac un scurt istoric în legătură cu modul în care s-a ajuns la acest proiect de lege. Proiectul de lege este rezultatul propunerii legislative inițiate de Grupul parlamentar al PNL, asupra căruia Guvernul a propus o serie de amendamente.

În propunerea inițială a PNL, numărul de membri fondatori era de 30 de mii. Acest prag a fost susținut în cadrul comisiei și de către Partidul Democrat, deci care era pentru 30 de mii.

În urma discuțiilor care s-au purtat și amendamentelor Guvernului, s-a considerat că pragul necesar pentru constituirea unui partid politic să fie de 50 de mii.

Prin scrisoarea pe care Președintele a restituit-o, nu face nici un fel de referire la ceea ce urmează să stabilească Parlamentul. Observația dânsului este aceasta: că un prag de reprezentativitate exagerat, evident că împiedică o asemenea liberă confruntare de programe, ideologii și argumente. Deci, nu că ar îngrădi într-un fel sau altul dreptul la asociere.

În cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a ajuns la concluzia ca pragul acesta să fie de 25 de mii de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 dintre județe și municipiul București și, în fiecare circumscripție, din acestea să se obțină cel puțin semnăturile a 700 de persoane, lucru care eu cred că devine în deplină concordanță cu scrisoarea Președintelui.

Pe de altă parte, Parlamentul, când examinează o scrisoare trimisă de Președinte în virtutea prerogativelor sale constituționale, de a cere o singură dată reexaminarea unei legi Parlamentului, se poate face și corelările care ar urma, ca urmare a faptului că, soluționându-se problema de fond, care a fost pusă în scrisoare, dacă se ajunge la anumite necorelări, atunci Parlamentul poate să le facă. Și acest lucru s-a făcut în legătură cu art.47 alin.1 lit.b).

Mie-mi parte foarte rău că am întârziat puțin la dezbateri, pentru că am fost la Senat, pentru a susține la Comisia juridică, de disciplină și imunități un proiect de lege, dar am înțeles de la președintele de ședință că s-a pus în discuție și art.48, tot pentru chestiune de corelare, art.48 alin.2. Nu are nici un fel de legătură numărul de membri fondatori de 25 cu numărul de mandate, de voturi pe care trebuie să le obții ca să poți să fii ales în consiliile județene, consiliile locale sau în Parlament.

De aceea, domnule președinte, eu vă propun ca să supuneți votului plenului raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, cu cele două amendamente care rezultă din scrisoarea pe care Președintele a înaintat-o Parlamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Prima oară o să supun votului cererea Grupului parlamentar al UDMR de a fi restituită legea la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? 47 de voturi pentru restituire.

Împotrivă? 85 de voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Deci, cu 85 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru și trei abțineri, s-a respins cererea de retrimitere la comisie a proiectului.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.1 al comisiei, cel cu privire la reducerea numărului de membri fondatori la 25 de mii, din 18 județe, dar nu mai puțin de 700 persoane din fiecare.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere a domnului vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, două abțineri.

Cu 86 de voturi pentru, 48 împotrivă și două abțineri, s-a adoptat amendamentul nr.1 al comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.2, cel cu privire la corelarea art.47 alin.b).

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 85 de voturi pentru, 47 împotrivă și două abțineri, s-a adoptat și amendamentul nr.2.

O să rog Comisia juridică, de disciplină și imunități și Departamentul Legislativ să verifice toate textele legii, dacă nu mai este nevoie și de alte corelări la acete cifre pe care noi le-am votat acum.

Vom supune votului final în ședința de vot final.

Stimați colegi,

Cvorumul din sală este sub limita cvorumului de vot, respectiv 130. Eu am dat drumul la alarmă. Rog și șefii grupurilor parlamentare să-și aducă în sală colegii.

Până atunci, însă, nu putem trece la parcurgerea listei de vot final și vă propun să mai luăm câteva proiecte în dezbatere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 23 ianuarie 2018, 5:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro