Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.174/13-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 03-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, și Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputașilor, asistați de domniiTudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața. Începem ședința dedicată intervențiilor.

 
Victor Bercăroiu - răspuns la o afirmație a doamnei deputat Paula Maria Ivănescu;

Domnul Victor Bercăroiu. Va urma domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se vrea un răspuns civilizat, dar mai ales corect, față de o afirmație făcută de la acest microfon de o distinsă doamnă deputat a Partidului Democrat, precum că se întâmplă astăzi în România, în județul Prahova, ca un oarecare cetățean să fie maltratat în biroul unui comisar șef adjunct de poliție județeană, pentru a o determina să facă declarații vizavi de un primar PD cercetat pentru o faptă de complicitate și instigare la distrugere și distrugere prin incendiere cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit Constituției, doamna deputat, parlamentar cu state vechi, putea să știe că are dreptul și posibilitatea de a se informa în detaliu înainte de a face declarația. De fapt, domnia sa a dorit să denigreze conducerea județului, respectiv prefectul, care ar tolera asemenea fapte.

În realitate, în data de 19 noiembrie 2002, doamna Gheorghe Filofteia nu a fost în sediul poliției județene și nu a discutat cu comisarul șef adjunct Ilie Ion. Nu a fost și nu este reținută, băgată la beci, cum s-a exemplificat în declarație. Dosarul cauzei, la data de 19 noiembrie 2002 se afla deja pe rol la Judecătoria Văleni, deci orice audiere nu își mai avea rostul. Poliția Prahova nu a folosit și nu folosește tortura ori violența, astfel că Parchetul Militar, în ultimii 12 ani, nu a fost nevoit să trimită în judecată polițiști pentru astfel de fapte.

I-aș spune doamnei deputat că se întâmplă astăzi în România, în județul Prahova, ca oamenii să și muncească, iar lucrurile care în vechea guvernare trecută păreau vise astăzi sunt realități: orașul Mizil, renăscut la viață prin introducerea în mai puțin de un an de zile a gazelor naturale, zeci de comune alimentate cu apă potabilă, ultima, vinerea trecută la Florești, dar și acțiuni de revitalizare a turismului, la Azuga, singura oportunitate rămasă prin dotarea pârtiei de schi cu instalație de zăpadă artificială și iluminat, cinstirea înaintașilor, vezi instalarea în parcul Bucov a statuii lui Constantin Stere, sau refacerea unui monument pe dealul Burga din orașul Breaza, construit în urmă cu 72 de ani întru cinstirea eroilor căzuți pentru libertate în primul război mondial.

Deci, doamna deputat, acestea sunt faptele care se întâmplă astăzi în județul Prahova, nu cele prezentate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - declarație intitulată Afaceri pe banii contribuabililor;

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban. Va urma domnul Cornel Popa.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Afaceri pe banii contribuabililor".

Executivul a aprobat în luna septembrie o ordonanță prin care se impune obligativitatea eliberării unor noi tipuri de cărți de identitate. Cărțile electronice de identitate, pentru că despre ele este vorba, vor începe să fie eliberate la începutul anului viitor și vor funcționa în paralel cu cele vechi până la data limită de 31 decembrie 2006. Acest nou document va conține, potrivit prevederilor ordonanței sus-amintite, în mod obligatoriu datele aflate pe buletinul sau cartea de identitate, pe carnetul de conducere, pe cartea de alegător, precum și datele referitoare la asigurarea medicală, asigurarea socială și semnătura digitală.

Această ordonanță a fost aprobată pe ultima sută de metri, adică în ultima ședință în care se mai putea folosi Legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. De ce atâta grabă în aprobarea acestui act normativ, având în vedere că de calitatea actualelor cărți de identitate nu s-a plâns nimeni până acum, și nici nu am auzit ca vreun organism internațional să ne fi cerut acest lucru, iar actualele cărți de identitate nu au fost distribuite tuturor cetățenilor cu vârsta de peste 14 ani, deși acest proces a început din 1997?

Singura explicație plauzibilă este că înlocuirea actualelor cărți de identitate cu altele mai inteligente și mai scumpe, dar pe care românii nu au la ce să le folosească, este o sursă de profit pentru firmele care vor obține licența de realizare a lor.

Nu ne opunem progresului, dar nu cred că România este în măsură să suporte costurile ridicate ale unei asemenea operațiuni, mai ales că majoritatea țărilor occidentale au considerat-o prea scumpă și au refuzat-o.

De ce este costisitor acest sistem, voi prezenta succint câteva dintre cauzele care fac din el un devorator de milioane de dolari: trebuie achiziționată aparatură pentru producerea noilor documente pentru întreaga țară; costul unei cărți de identitate este destul de ridicat - aproximativ 15 dolari pe bucată; pentru datele din carnetul auto trebuie implementat un alt sistem informațional pentru poliția rutieră; trebuie construit și un alt sistem informațional la nivelul întregii țări pentru recunoașterea datelor privind asigurările sociale de sănătătate și cele sociale; trebuie achiziționată aparatură care să confere elemente de siguranță optime pentru împiedicarea falsificării acestor cărți de identitate. Toate acestea conduc la rularea unor sume importante, care sunt generatoare de comisioane grase, sume care pot fi utilizate în alte domenii lipsite de finanțări, cum ar fi: sănătatea, învățământul, protecția socială, cultura și arta, pentru care ar exista explicații pertinente asupra modului de suportare din buzunarul contribuabilului.

Oare de ce țări mai bogate decât România, precum Germania, Franța, Spania și altele nu s-au înghesuit pentru implementarea cărților electronice de identitate?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Cornel Popa - intervenție privind strategia de construcție a autostrăzilor din România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cornel Popa. Se pregătește domnul Iosif Armaș.

 

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezenta declarație politică privește strategia de construcție a autostrăzilor din România.

Recent, Guvernul a emis Proiectul de Lege nr.602 din 22.11.2002 privind aprobarea necesităților de infrastructură de transport de interes național și european, proiect care constituie strategia prin care se realizează restructurarea și modernizarea rețelei naționale de transport în vederea racordării la sistemul european.

Analizând secțiunea "Rețeaua de căi rutiere" din anexa nr.3, conținând lista proiectelor prioritare care urmează să fie realizate până în anul 2015, observăm că autostrada Borș-Oradea-Cluj nu este inclusă, fapt ce denotă modificarea Programului prioritar de construcție a autrostrăzilor din România, adoptat prin Legea nr.1/2002.

În acest nou context, suntem nevoiți să revenim cu expunerea considerentelor pentru care se impune menținerea segmentului de autostradă Borș-Oradea-Cluj în cuprinsul programului prioritar și să atragem atenția că amânarea construcției de drumuri moderne în Transilvania reprezintă o gravă eroare de strategie economică și politică ce va produce o suită de efecte negative suportate în ultimă instanță, evident, tot de întreaga populație.

Astfel, în regiunea Ardealului, transportul atât de persoane, cât și de mărfuri este deficitar (drumuri uzate, lipsa alternativelor), fapt care are un impact negativ asupra valorificării potențialului economic. De asemenea, se impune corelarea cu rețeaua de transport a Ungariei, pentru eficientizarea traficului și, bineînțeles, pentru racordarea la sistemul comunitar de transport.

Obiectul primordial pe care și l-a asumat cu aplomb și pe care îl exprimă redundant actulul Guvern, integrarea europeană, impune în mod logic ca sensul dezvoltării infrastructurii de transport să urmeze sensul relațiilor economice, evident orientate către parteneriatul cu statele vest și central-europene. În această situație, nu ne putem explica de ce tocmai regiunea care, atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere economic, este cea mai apropiată de Comunitatea Europeană este neglijată de la procesul de modernizare a infrastructurii de transport.

Construcția autostrăzii Borș-Oradea-Cluj îndeplinește cerințele unui proiect prioritar, în conformitate cu art.8 raportat la art.5 și 6 din anexa nr.1 a Proiectului de Lege nr.602/22.11.2002 privind aprobarea necesităților de infrastructură de transport de interes național și european.

Autostrada Borș-Oradea-Cluj îmbunătățește libertatea de mișcare a persoanelor și mărfurilor, contribuind la intensificarea coeziunii economice și sociale. Astfel, pe de o parte, se acoperă întreg teritoriul României, asigurându-se racordarea unor zone periferice cu centrul și asigurându-se un flux continuu, rapid și direct între mari centre urbane, iar, pe de altă aprte, se realizează asamblarea în cadrul rețelei trans-europene de transport prin conectarea la rețeaua din țara vecină.

În concluzie, solicităm Guvernului să reanalizeze situația infrastructurii de transport din zona Ardealului și să completeze Lista proiectelor prioritare care urmează a fi realizate până în anul 2005, cuprinsă în Proiectul de Lege nr.602/22.11.2002 privind aprobarea necesităților de infrastructură de transport de interes național și european, cu segmentul de autostradă Borș-Oradea-Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Iosif Armaș - in memoriam - anul 1918, anul miraculos, unul din ceasurile astrale ale istoriei românilor;

Dau cuvântul domnului deputat Iosif Armaș. Va urma domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Iosif Armaș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a împlinit în acest an, la 1 Decembrie, 84 de ani de la Marea Unire, evenimentul care a desăvârșit procesul făuririi statului național unitar român.

Nu doresc să trec în revistă evenimentele de atunci, întrucât ele sunt foarte bine cunoscute. Vreau doar să subliniez că 1 Decembrie 1918 a fost punctul culminant al marii opere de reîntregire a țării începută la 27 martie 1918, când Sfatul țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. Exemplul Basarabiei avea să fie urmat, la 28 noiembrie, de către Bucovina, iar, la final, de către Transilvania și Banat care, la 1 Decembrie 1918, prin Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, au hotărât Unirea cu vechiul Regat.

Astăzi, la 84 de ani de la Marea Unire, rememorăm cu emoție și plăcere entuziasmul popular cu care a fost întâmpinat marele eveniment din inima Ardealului, unde, pe lângă delegații oficiale, s-au mai deplasat în acea memorabilă zi sute de mii de români pentru a sărbători momentul unei maxime împliniri naționale.

Putem afirma cu tărie că ceea ce s-a întâmplat acum 84 de ani la Alba Iulia reprezintă marea realizare a poporului român din secolul și mileniul nu demult încheiate.

Anul 1918 a fost anul miraculos, unul din ceasurile astrale ale istoriei românilor.

Învățămintele majore desprinse din momentul Alba Iulia ne îndeamnă la meditație și, mai ales, la fapte. Pentru că 1 Decembrie 1918 oferă modele umane, ne vorbește despre fermitatea, înțelepciunea, cinstea și modestia factorilor decizionali în istorie, despre patriotismul profund, despre civismul fără compromisuri degradante, despre temeinica pregătire intelectuală a oamenilor politici, despre credința în Dumnezeu și în virtuțile poporului român, despre dăruirea firească până la sacrificiu, despre marea modestie a făuritorilor de istorie. Dar, mai presus de orice, 1 Decembrie 1918 ne învață ce înseamnă coeziunea sufletească a națiunii, ce rol uriaș are unitatea de fapt a conducătorilor, ce înseamnă să te pui în slujba intereselor majore ale țării în perioadele de mare cumpănă ale istoriei.

La începutul secolului trecut s-a produs marea cotitură, absorbția principiului autodeterminării, despărțirea de Imperiul Austro Ungar și Unirea cu România independentă.

Dragostea de neam și sentimentul național, forțe redutabile care au ținut laolaltă poporul de-a lungul istoriei sale pline de amenințări și pericole, ne-au ajutat să rezistăm anihilării pregătite de cei mari și puternici, imperiile lacome și agresive din imediata noastră vecinătate.

Marea majoritate a ardelenilor erau convinși că libertatea și securitatea lor națională nu puteau fi asigurate decât de statul român unitar. Iată că, 84 de ani mai târziu, la 21 noiembrie 2002, păguboasa psihologie a incertitudinilor naționale, prezentă, din păcate, în viața noastră cotidiană uneori mai pregnant, alteori mai vag, a fost spulberată prin invitația adresată României de a adera la structurile NATO.

Primirea țării noastre în Alianța Nord Atlantică și integrarea previzibilă în Uniunea Europeană trebuie să împlinească, îmbogățind imaginea României, visată și trăită la 1 Decembrie 1918.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Damian Brudașca - declarație politică determinată de atitudinea din ultima perioadă a Cabinetului prezidat de domnul Adrian Năstase;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca. Va urma domnul Cornel Știrbeț.

 

Domnul Damian Brudașca:

Bună dimineața.

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi este determinată de atitudinea din ultima perioadă a membrilor Cabinetului prezidat de domnul Adrian Năstase, care se fac că răspund interpelărilor și întrebărilor ce le sunt adresate. Faptul acesta m-a determinat să mă adresez președintelui României, întrucât consider că această formă de răspuns reprezintă o stare de superficialitate și de inconștiență din partea membrilor Guvernului României.

Aș dori să precizez că, deși aflat în Opoziție, la fel ca toți parlamentarii Partidului România Mare, am urmărit, prin activitățile desfășurate, să ne aducem aportul la o mai bună desășurare a activităților economico-sociale atât la nivel național, cât și în județele în care am fost aleși.

Noi nu am conceput întrebările și interpelările adresate Executivului ca forme de obstrucționare a activităților Guvernului, ci, dimpotrivă, ca mijloc concret de a-l atenționa asupra sectoarelor și domeniilor cu disfuncționalități, pentru a promova soluții menite a le elimina.

Din păcate, domnule președinte, de doi ani de zile, pot să constat că absolut nici una din cele peste 200 de întrebări și interpelări pe care le-am adresat reprezentanților Executivului nu s-au bucurat decât de răspunsuri și niciodată de soluții din partea acestora.

În orice stat democratic, o asemenea situație este inadmisibilă și intolerabilă, pentru că problemele pe care le-am adus la cunoștința membrilor Guvernului Adrian Năstase nu au fost ridicate doar de membri și simpatizanți ai Partidului România Mare, ci și de cetățeni ai județului Cluj neînregimentați politic sau care activează inclusiv în rândul PSD sau UDMR.

Prin poziția adoptată de Guvern, s-a adus atingere nu mie, ca parlamentar al PRM, ci electoratului, în numele căruia am sesizat problemele ce trebuie rezolvate.

Atitudinea manifestată de membrii Executivului este cu atât mai gravă cu cât, în numeroase cazuri, întrebările și interpelările s-au referit la abuzuri grave, încălcări flagrante ale legilor, corupție și acțiuni de tip mafiot.

Prin lipsa de reacție, membrii Guvernului Năstase au dat semnal total negativ, după părerea mea, cu privire la asemenea fapte și acte, lăsând să se înțeleagă fie că Guvernul este indiferent, fie că este incapabil să impună aplicarea legii.

În atare condiții, nu mă mai miră, domnule președinte, reacția organismelor internaționale față de starea de corupție din societatea românească și, deci, reținerea acestora în admiterea României în structurile europene.

O altă concluzie, la fel de gravă, este că furturile și sustragerile s-au efectuat cu aprobarea Guvernului României, de vreme ce sesizările adresate primului-ministru sau, după caz, altor membri ai Cabinetului i-au determinat pe aceștia nu la măsuri drastice, ci la formularea de răspunsuri evazive, superficiale, de contestare a unor adevăruri cunoscute unor largi comunități umane sau la sugerarea că aș exagera.

Domnule președinte, dumneavoastră, în calitate de garant al Constituției României, vă revine și obligația legală și morală de a nu tolera ca însuși Guvernul României să se transforme în apărătorul celor care încalcă și sfidează legile, transformând funcțiile publice pe care le dețin în mijloc de înavuțire, subminând economia națională și siguranța statului.

Iată de ce, având în vedere recomandările forurilor internaționale sau cele desprinse din alocuțiunea rostită la București de președintele Bush, vă solicit o intervenție concretă pentru ca astfel de situații nefirești pentru guvernul unei țări ce se declară democratică să înceteze, indiferent din partea cui vin semnalele respective.

În altă ordine de idei, ținând cont de rolul dumneavoastră de președintele al tuturor românilor, aș dori, domnule Ion Iliescu, să vă solicit intervenția în vedere încetării marginalizării membrilor opoziției, în primul rând a Partidului România Mare, a încetării acțiunilor de discreditare a liderilor partidelor politice din opoziție, mai ales în mass-media internațională, prin folosirea de fonduri de la bugetul statului.

Într-o serie de țări democratice vest-europene, indiferent cât de dramatică și de necruțătoare este lupta politică internă, reprezentanții Executivului se abțin în relațiile externe să-și explice neîmplinirile prin atacuri insidioase la adresa adversarilor politici.

Un ultim aspect asupra căruia aș dori să vă solicit sprijin are în vedere folosirea mașinii de vot a majorității pentru respingerea propunerilor legislative venite din partea opoziției, indiferent dacă acestea sunt utile sau nu bunei desfășurări a activităților economice sau în alte domenii.

Mi se pare nepotrivit și chiar rușinos ca o serie de idei cuprinse în proiectele legislative ale membrilor opoziției să fie respinse în Parlament, iar apoi să fie însușite de Guvern și promovate prin ordonanțe emise de acesta. Un asemenea brigandaj nu face deloc cinste Guvernului și pornirilor heirupiste ale acestuia.

Printr-o atitudine mai maleabilă, în ciuda concurenței cu partidele de opoziție, Guvernul ar putea realiza de facto o mai pronunțată stabilitate politică internă, beneficiind de sprijin pentru materializarea obiectivelor de interes național, luând ca exemplu atitudinea și contribuția opoziției în ceea ce privește integrarea europeană și euro-atlantică.

Domnule președinte,

Chiar dacă în România se vorbește despre separația puterilor în stat, iar neajunsurile pe care vi le-am semnalat succint cad în sarcina Executivului, populația vă atribuie și dumneavoastră asemenea neîmpliniri. Iată de ce vă cer ca, în virtutea prerogativelor constituționale ce vă revin, să nu rămâneți în continuare indiferent și să nu mai tolerați ca guvernarea PSD-UDMR să fie în același timp și părtașă la marile fraude ce au îngrijorat Occidentul sau la ilegalitățile de tot felul care pun în pericol siguranța cetățeanului de rând și a statului democrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Cornel Știrbeț - intervenție cu tilul Puterile ministrului justiției;

Îl invit pe domnul deputat Cornel Știrbeț. Va urma domnul Garda Dezideriu.

Domnii deputați Eugen Nicolăescu, Emil Rădulescu și Andrei Chiliman vor depune declarațiile la secretariat. Vă mulțumesc.

 

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Puterile ministrului justiției".

Cu multă grație și inocență, doamna ministru al justiției a explicat națiunii că amestecul politicului în justiție se datorează fostei guvernări, care a sporit nepermis de mult competențele ministrului justiției, iar corupția generalizată din societatea românească este cauzată de faptul că, în perioada 1996-2000, vama a fost condusă de un liberal. Profunzimea unor astfel de analize nu poate sta totuși la baza justificării faptului că, după doi ani de stat în fruntea ministerului, în justiție nu s-a mișcat nimic, lucrurile s-au înrăutățit în ceea ce privește corupția, iar puterea ministrului nu numai că nu s-a redus, dar a crescut considerabil prin intervenția și cu susținerea directă a domniei sale.

În acest sens, amintim doar cu titlu de exemplu recentul "caz Păvălache", unde este evident faptul că sunt implicate persoane de la cel mai înalt nivel al Guvernului și Ministerului Justiției, fie și numai pentru că suma pretinsă drept mită pentru trucarea unor proces este de 4 milioane de dolari.

De asemenea, tot ca unic exemplu menționăm lupta încununată de succes a Guvernului și ministrului justiției pentru subordonarea Parchetului Național Anticorupție, care demonstrează demagogia afirmațiilor referitoare la dorința de restrângere a prerogativelor ministrului justiției.Recursurile în anulare în cauzele notorii cu tentă politică, tergiversarea soluționării unor cauze gen FNI, Banca de Investiții și Banca Religiilor, precum și alte multe situații cunoscute foarte bine, demonstrează inexistența voinței politice a actualei Puteri de a acționa pentru asigurarea independenței justiției, una din cauzele fundamentale ale corupției instituționalizate.Legat de acest aspect, apreciem că situația actuală a peste 25 de membri de familie, de regulă soț sau soție ai unor agistrați din instanțele superioare care dețin funcții în Guvern, de la miniștri la prefecți și subprefecți, afectează grav actul de justiție și creează imaginea unei simbioze perfecte între puterea judecătorească și puterea executivă, în scopul salvării corupției la nivel înalt, și nu al reducerii acestui fenomen. Este inadmisibil ca soțul sau soția unui ministru să judece cauzele în care respectivul ministru este direct implicat și noi să susținem că asigurarea independenței justiției și lupta împotriva corupției sunt preocupările noastre cele mai importante.

Ca urmare, pentru a ieși din sfera demagogiei și a da un semnal clar de acțiune în această direcție, solicităm ministrului justiției și secretarului general al Guvernului să prezinte primului-ministru și să facă publice, în cel mai scurt timp, toate cazurile miniștrilor, secretarilor de stat, prefecților și subprefecților ai căror membri de familie au calitatea de magistrați ai Curții Constituționale, Curții Supreme de Justiție, Curților de Apel și Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, inclusiv PNA.

De asemenea, solicităm domnului prim-ministru Adrian Năstase demiterea, pe motive de incompatibilitate, dacă nu din alte motive, a ministrului justiției, a tuturor celorlalți miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți care se află într-o astfel de situație, în scopul separării, măcar la nivel fizic, a justiției de Executiv.

Credem, domnule prim-ministru, că această măsură ar reprezenta un prim pas real în direcția spre care tot spuneți că am pornit, și ar fi și o soluție la actualele dileme guvernamentale legate de integrarea în structurile euro-atlantice, de remaniere guvernamentală, alegeri anticipate și altele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - atenționarea autorităților față de cei care obstrucționează aplicarea legilor de împroprietărire;

Dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Gheorghe Firczak.

 

Domnul Dezideriu Coloman Becsek-Garda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dorința, exprimată public, de aderare la structurile Uniunii Europene ar fi trebuit să ne conducă la reevaluarea atitudinală a autorităților statale față de cetățeni, prin respectarea proprietății în integralitatea sa, cum se întâmplă în statele Uniunii Europene.

Tergiversările nejustificate ale factorilor decizionali de punere în posesie, atitudinea subunităților Regiei Naționale a Pădurilor, care intentează procese lungi și costisitoare împotriva proprietarilor de drept reprezintă de fapt deposedarea celor îndreptățiți de terenurile cu vegetație forestieră oferită de legile de restituire.

Cazurile cele mai concrete sunt în județul Harghita, unde Direcția silvică a intentat 13 procese, pentru a împiedica retrocedarea pădurilor. Mai mult chiar, ei mai au posibilitatea să atace hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, pentru că sunt deasupra legii.

Cazul cel mai flagrant este cazul Asociației composesorale Zetea care, după procese îndelungate, a fost împiedicată să fie pusă în posesie. Se părea că sentința publică definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Târgu Mureș a făcut posibilă împroprietărirea comunității din Zetea. Spre surpinderea noastră, conducerea Direcției silvice Harghita a contestat această sentință și a depus cerere de revizuire împotiva deciziei civile nr.777 din 2 octombrie 2002, cerând desființarea în totalitate a deciziei civile amintite.

Stimați reprezentanți ai Direcției silvice Harghita, până când veți obstrucționa aplicarea legilor de reîmproprietărire? Când veți renunța la blocarea legilor de restituire, ca să se termine odată suferințele și prejudiciile proprietarilor de drept? Până când va tolera Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor asemenea acțiuni ale direcțiilor din subordine, în loc de a sprijini cetățenii în redobândirea proprietății lor?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Gheorghe Firczak - sesizarea unor aspecte din lumea fotbalului românesc;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul Florin Iordache.

 

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că nu mai este nevoie să precizez în ce măsură fotbalul, în societatea contemporană, inclusiv în România, a devenit un fenomen deosebit de important din 1001 de puncte de vedere, nu numai al celor 22 de jucători care, într-un dreptunghi verde, urmăresc o minge și încearcă să marcheze goluri. Sunt multe alte aspecte care trebuie luate în considerare în acest fenomen care este fotbalul. Dar, în ultima vreme, în campionatul intern, deci în România, practic se petrec o serie de lucruri care sunt efectiv inimaginabile. Punctul culminant îl reprezintă ceea ce s-a întâmplat în ultima etapă jucată la Timișoara, atât în tribune, cât și în teren, atât în felul în care s-au manifestat spectatorii, cât și în felul în care arbitrul Sorin Burloiu a înțeles să conducă jocul și să își manifeste imparțialitatea. Toate acestea nu demonstrează decât faptul că, la scară generală, fotbalul este oarecum pe un drum descendent în România, cel puțin atâta timp cât echipele românești, atunci când se prezintă în confruntările cu colegii lor din Europa, nu reușesc să depășească decât arareori tururile preliminare.

Sigur că ar fi poate superfluu să spunem că de vină sunt diriguitorii fotbalului, recte președintele Federației, domnul Mircea Sandu, respectiv președintele Ligii profesioniste de fotbal, domnul Dumitru Dragomir.

Domniile lor ar putea să inițieze o serie de măsuri care să ducă la însănătoșirea climatului în fotbalul românesc. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, noi credem că Ministerul Tineretului și Sportului ar trebui să inițieze o serie de măsuri care să ducă la însănătoșirea climatului în fotbalul românesc, pentru că acesta este un fenomen social mult prea important, cu implicații mult prea mari pentru ca el să poată fi neglijat și să se poată desfășura în continuare în felul în care se desfășoară.

Vă mulțumesc.

 
Eugen Gheorghe Nicolăescu - relevarea unei realități a vieții cotidiene - pesederizarea fiecărui segment din societatea românească;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Pesederizarea instituțiilor, a structurilor, a fiecărui segment din societatea românească a devenit deja un clișeu de care se pare că nici unul dintre noi nu mai poate scăpa. Partidul-stat este acum o realitate a vieții cotidiene, este în tot și în toate, este calea pe care o arată oricui neînfricații conducători ai destinelor românești.

Iată că politizarea unor sectoare ale societății românești care, prin lege, sunt protejate de ingerința politicului, este un adevăr care nu mai poate fi ocolit. Mai nou, sistemul de învățământ românesc arborează sigla PSD în fiecare acțiune, profesori, elevi sau personal auxiliar fiind supuși la un bombardament zilnic al politicii pesediste.

După ce am asistat la redactarea unor publicații pentru elevi realizate cu "sprijinul PSD" și la distribuirea acestora în școli, am fost stupefiați de îndrăzneala nemaiîntâlnită a Guvernului Năstase de a scoate pe străzi, de o manieră organizată, mii de elevi, cu scopul de a cinsti invitarea României în NATO. Acest fapt fără precedent în plitica post-decembristă își are corespondentul în acțiunile similare ale conducătorului "mult iubit", Nicolae Ceaușescu.

Dar iată că aceste acțiuni nu se opresc aici, ele înregistrând un ritm din ce în ce mai accentuat. În zilele ce au trecut, profesorii, din ce în ce mai chinuiți de foame și de mizeria care îi înconjoară, au fost "încurajați" la înființarea unei Asociații a profesorilor social-democrați.

Întrucât am sesizat creșterea alarmantă a cazurilor de corupție, însoțită de o tot mai accentuată politizare a instituțiuilor statului, cerem primului-ministru, domnului Adrian Năstase, să ia măsurile ce se impun pentru o remaniere profundă a bramburelii din învățământul românesc.

Competența și profesionalismul trebuie să fie criteriile predominante și în acest domeniu, și nu posesia unei legitimații albastre cu trei trandafiri.

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

Grigore Emil Rădulescu - comentariu pe marginea declarației reprezentantului Consiliului Europei în România cu prilejul Forumului internațional al investitorilor în Europa Centrală și de Sud-Est;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Reprezentantul Consiliului Europei în România, Jonathan Scheelle, i-a surpins joi, 7 noiembrie, pe auditori cu o declarație șoc, potrivit căreia corupția și crima organizată în spațiul balcanic, inclusiv în România, au ajuns să amenințe până și Uniunea Europeană. În aceste condiții, este explicabil de ce investițiile străine sunt la noi de peste trei ori mai mici decât în celelalte state în tranziție.

Această declarație a fost făcută la București, la Forumul Internațional al Investitorilor în Europa Centrală și de Sud-Est. Deși nu are o părere proastă asupra direcției pe care s-a înscris România în ceea ce privește reformele, Scheelle a inclus țara noastră în zona statelor cu mari probleme la capitolul crimă organizată.

La rândul său, Ziad Alahdad, reprezentantul Băncii Mondiale la București, a declarat că "o cerință fundamentală pentru atragerea investițiilor străine este un mediu macroeconomic stabil", iar în acest scop se cer "reforme accelerate" și "măsuri hotărâte". Alahdad a spus că, dacă în țarile în tranziție mai avansate investițiile străine pe cap de locuitor sunt de peste 1000 de dolari, în România, volumul acestora este de doar 350 de dolari.

O altă comparație se referă la ponderea în produsul intern brut a investițiilor străine directe. Astfel, dacă România este inclusă de Institutulul pentru Studii Economice Internaționale de la Viena în rândul țărilor unde procentul acestora în p.i.b. este cuprins între 5 și 10%, în cazul Cehiei și al Ungariei procentul este de 30-50%.

Șeful Delegației Băncii Mondiale a spus că instituția de la Washington este dispusă să acorde Guvernului de la București noi credite, dar numai în schimbul accelerării reformelor structurale. O altă condiție este însă și promovarea unei facilități echilibrate, în sensul armonizării facilităților fiscale care să înlăture tratamentele discreționare.

De asemenea, Alahdad s-a pronunțat și pentru înlăturarea barierelor administrative (mai pe românește spus, birocrație), care stau în calea intrării firmelor cu capital străin alături de acclerarea procesului de autorizare a companiilor.

De asemenea, este de dorit un parteneriat mai eficient între sectorul public și cel privat, pentru susținerea mediului economic.

Până una-alta, chiar specialiștii din Ministerul Finanțelor Publice au recunoscut, public, că Bulgaria a progresat mai mult decât România în îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană ,din moment ce bulgarii au economie de piață funcțională, iar noi nu. Așadar, am rămas ultimii!

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

Andrei Ioan Chiliman - declarație politică adresată domnului Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prezenta declarație politică îi este adresată președintelui Camerei Deputaților.

Am constatat cu surprindere că inițiativa de a afișa portretele președinților Camerei Deputaților a fost distorsionată și deturnată de cei cărora le-a fost încredințată această sarcină și că, alături de marile personalități care au condus această instituție, au fost strecurate portretele unui Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol etc. Văzându-i, nu m-am putut abține să nu întreb: cine conduce astăzi Camera Deputaților, domnul Valer Dorneanu sau niște funcționari ai sistemului comunist?

Și mi-am pus imediat și alte întrebări:

A fost sau nu o revoluție anticomunistă în România în decembrie 1989?

Cine și-a permis să pună semnul egalității între democrația reală reprezentată de Parlament și dictatura comunistă reprezentată de Marea Adunare Națională?

Cine și-a permis să pună semnul egalității între victime și călăii comuniști și de ce?

Chiar nu se mai știe cine au fost Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Dumitru Petrescu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Nicolae Giosan și ceilalți conducători ai PMR și PCR care au umplut gulagul românesc cu elitele țării noastre și au încercat să distrugă fibra poporului român prin alimentație "rațională", prin lipsă de medicamente, prin lipsă de căldură etc.? Toți aceștia au pe mâini sângele victimelor lor.

Chiar s-a uitat că în închisorile și în lagărele de exterminare comuniste au murit zeci de mii de români, de la politicieni ca Gheorghe Brătianu și Iuliu Maniu, până la țăranii care s-au opus colectivizării forțate pentru că au crezut în valorile fundamentale ale democrației: drepturi individuale, libertatea de exprimare, pluripartidism, proprietate privată?

Ar mai fi mult de spus pentru împrospătarea memoriei celor care cred că unele lucruri se pot uita.

Vă solicit, cu toată responsabilitatea, domnule președinte Dorneanu, să dispuneți înlăturarea imediată a tuturor portretelor din perioada comunistă și sancționarea celor vinovați de acest lucru.

Și, dacă, totuși, doriți ca portretele respective să fie puse undeva, puneți-le fie la stâlpul infamiei, fie la coșul de gunoi al istoriei, dar nu în Parlamentul democrat al României.

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

Nini Săpunaru - solicitarea unor explicații privind constituirea unui fond special la dispoziția MLPTL;

Domnul Nini Săpunaru:

În ziua în care majoritatea PSD-PUR-UDMR a votat Legea bugetului de stat, Monitorul Oficial a publicat Ordonanța de Urgență nr.148/2002, prin care se constituie un "Fond Special" la dispoziția Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Guvernul PSD încearcă tot felul de mijloace să acapareze diverse sume de bani, ferit de ochiul opiniei publice, ca apoi miniștrii săi să le folosească cât mai liber, după bunul lor plac.

Astfel, Ordonanța de urgență nr.148/2002, în paranteză fiind spus: adoptată de Guvern în ședința din 31.10.2001, dar publicată, - ce coincidență!- abia în ziua aprobării Legii bugetului de stat pe anul 2003 de către Parlament, prevede că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței va putea reține permanent la dispoziția sa o sumă reprezentând jumătate din cuantumul anual al cheltuielilor prevăzute în bugetul propriu privind activitatea de privatizare.

Suma se va reține, de fapt, din veniturile provenind din vânzarea acțiunilor emise de către societățile comerciale, societățile și companiile naționale și din dividendele cuvenite MLPTL în calitate de acționar în numele statului. Această sumă va fi permanent reîmprospătată din veniturile amintite mai sus. Practic, prin această ordonanță de urgență se constituie un fond, în fapt, un Fond Special, care - trebuie spus - nu se regăsește în proiectul de buget pentru 2003.

Există, așadar, pericolul real ca acest adevărat Fond Special, de dimensiuni apreciabile, să scape de sub incidența oricărui control, să nu fie utilizat în exclusivitate pentru finanțarea activităților legate de procesul de privatizare, ci să fie deturnat spre alte destinații. Domnul ministru poate vrea să finanțeze cu banii publici o campanie de presă la o anumită televiziune!

Atenționăm asupra faptului că procesul de privatizare derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nu trebuie să însemne cheltuieli suplimentare, ci venituri suplimentare.

De altfel, credem că acest Fond poate fi extrem de ușor manipulat în sprijinirea operațiunii "Bani pentru partid", pe care PSD a declanșat-o în speranța că va putea să impună alegerile anticipate.

În Monitorul Oficial nr.863 din 29 noiembrie 2002 a fost publicată Legea nr.631 a Bugetului de stat pentru anul 2003, care prevede la art.22, alin.5, că veniturile din privatizare și din dividende se vor utiliza în condițiile prevederilor OUG nr.36/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne, aprobată prin Legea nr.315/2001. Prin constituirea acestui "Fond special" se încalcă Legea nr.315/2001, lege cu caracter organic și Legea bugetului de stat pentru anul 2003.

Cerem Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței explicații privind necesitatea constituirii acestui Fond Special și, evident, privind destinația sa precisă.

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

Florin Iordache - apel pentru revigorarea cluburilor sportive;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

 

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii 50 de ani, sportul românesc a fost prezent pe toate cele 5 continente, reprezentanții săi reușind să cucerească laurii marilor competiții mondiale europene și balcanice, să facă în acest fel ca România să fie mai bine cunoscută în lume.

Tinerii sportivi români au devenit campioni olimpici, mondiali și europeni, au cucerit laurii unor mari întreceri internaționale, în confruntări cu sportivi din țări cu o bogată tradiție și rezultate de mare valoare. Toate aceste rezultate se datoresc unui sprijin deosebit din partea statului, asociat cu talentul și dăruirea sportivilor, priceperea antrenorilor și o intensă activitate de selecție și pregătire asigurate de pe vremea junioratului. Se observă însă că, în ultimii doi ani, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Educației și Cercetării, întregul angrenaj de pregătire a sportivilor pentru marea performanță și, deci, direcționarea celor mai talentați către loturile reprezentative să sufere și, implicit, să aducă prejudicii obținerii unor rezultate deosebite în marile confruntări internaționale.

În fața acestei situații care poate duce, în viitorii ani, la o slabă reprezentare pe plan internațional a sportului românesc, propun o serioasă analiză a activității tuturor cluburilor sportive școlare din țară, cadrele de specialitate să selecționeze, să pregătească și să îndrume pe cei mai talentați sportivi către marile noastre cluburi. În unitățile sportive școlare se pot asigura bani mai mulți pentru selecția și pregătirea copiilor și juniorilor. Numai în felul acesta sportul românesc poate spera că, la viitoarele confruntări internaționale de anvergură să fie reprezentat cu demnitate de sportivi de înaltă valoare, care să obțină rezultate remarcabile, chiar și medalii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Leonăchescu - intervenție cu tema Este timpul măsurilor urgente! pentru regiunea Cernăuți;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul Pavel Târpescu.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 29, 30 noiembrie și 1 decembrie 2002, am făcut o deplasare în regiunea Cernăuți, în raioanele Noua Suliță, Herța și Hotin.

M-au invitat români din satele Vancicăuți, Stroești și Dinăuți pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

În același timp, prilejul oferit mi-a permis să cunosc mai bine problematica vieții lor economice, sociale și politice, cu buna intenție de a-i ajuta. La solicitarea lor, le-am dus o substanțială donație: 4.336 cărți necesare procesului didactic, manuale de metodică, literatură, lucrări de istorie etc.

Sunt școli cu predare în limba română care au nevoie absolută de manuale școlare și material didactic la toate disciplinele care se predau în clasele I - XII.

Bibliotecile românești și, în primul rând, cea din Herța resimt o lipsă acută de carte românească și de material iconografic. Cele 122 portrete de scriitori și voievozi români dăruite școlilor din Vancicăuți și Stroești au fost primite cu bucurie și emoție. Au acum cu ce să acopere spațiile goale din clase și cabinetele didactice, din cancelarii și din holurile principale.

Partidul România Mare și-a făcut un țel din acțiunea de cunoaștere și sprijinire a românilor din afara granițelor actuale politice ale României și în mod deosebit a celor care au avut nefericirea de a fi victimele Pactului asasin Molotov - Ribbentrop.

Dimensiunile răului generat de trupele rusești de ocupație sunt impresionante. Românii din ținutul Herța au fost exploatați fără milă și ignorați în cererile lor. structurile administrative i-au ignorat la capitolul investiții, precum și la capitolele învățământ, educație și cultură.

Dacă înainte de destrămarea Uniunii Sovietice românii și ucrainenii se plângeau de crunta opresiune a ocupanților ruși, astăzi ucrainenii au preluat metodele foștilor stăpâni și oprimă populația românească în continuare.

Interdicția oficială de a duce carte la școlile românești este asociată cu lipsa de interes față de editurile locale care ar putea să tipărească aceste cărți. lipsa locurilor de muncă duce la depopularea satelor.

bisericile duc lipsă de carte religioasă și se impune desfășurarea unei puternice acțiuni de sprijin. La biserica din satul Stroești-Noua Suliță lipsesc mineele și suntem rugați să-i ajutăm să le capete.

Nu mai este timp de comentarii și de critici; nu mai este timp de menajarea unor sensibilități bolnave sau de orgolii; nu mai este timp de justificare a incapacității de înțelegere prin teorii filozofice elaborate conjunctural; nu mai este timp de așteptat. A venit vremea acțiunilor insistente spre a veni în sprijinul fraților noștri care au supraviețuit celei mai crunte ocupații și acum ne așteaptă cu o răbdare și o speranță de neimaginat.

Lipsa de voință politică în acest domeniu și de fapte concrete ne condamnă. Nu mai este timp pentru declarații simandicoase și nici de investiții politicianiste; este timpul cărții românești și în spațiul uitat al regiunii Cernăuți! Este timpul măsurilor urgente!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Pavel Târpescu - despre politica actualului Executiv în domeniul industriei;

Dau cuvântul domnului Pavel Târpescu. Va urma domnul Costache Mircea.

 

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică prin care încerc să vă rețin atenția se referă la politica promovată de actualul Executiv în domeniul industriei.

La realizarea unui înalt ritm de creștere economică industria are o contribuție majoră, rămânând unul dintre principalele sectoare ale economiei naționale. Politica industrială are în vedere angajarea României pentru crearea unei industrii competitive, deziderat ce are în vedere prevederile conceptului de dezvoltare durabilă adoptat și aplicat în ultimii ani de majoritatea statelor lumii, ca bază a dezvoltării lor.

În concepția actualului Executiv, obiectivul general al politicii industriale îl constituie creșterea performanțelor industriei românești pentru adaptarea economiei țării la cerințele pieței internaționale, în condițiile globalizării economiei mondiale. De aceea România va promova politici industriale ofensive, care să asigure o mai mare adaptabilitate la exigențele impuse de piață, prin întărirea capacității agenților economici de a face față competiției pe piața internă și internațională. Se vor stimula și accelera procesele economiei, prin crearea, dezvoltarea și perfecționarea unui cadru legislativ adecvat, armonizat cu acquis-ul european, dar și prin deschidere către investiții străine care vor contribui la valorificarea eficientă a resurselor și capacităților de producție existente.

Întreaga dezvoltare industrială a țării este concepută în condițiile unui înalt nivel al protecției mediului înconjurător. Vor fi promovate politici efective de valorificare și dezvoltare a resurselor umane, pentru însușirea de noi abilități, perfecționarea și specializarea în muncă, ca o necesitate într-o perioadă când ajustările structurale sunt profunde. Guvernul acționează pentru maximizarea politicilor orientate spre cercetare, dezvoltare și inovare, ca elemente importante ale procesului de dezvoltare a industriei.

Implementarea efectivă a regulilor economiei de piață a determinat schimbări în economia țării, prin creșterea inițiativei private care a devenit o sursă de creștere economică, contribuind la crearea de structuri de piață competitive.

Guvernul Adrian Năstase a stabilit, pentru perioada 2001 - 2004, în politica sa economică, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, sector reprezentând dezvoltarea economiei de piață care constituie un factor important al absorbției forței de muncă disponibile sau disponibilizate.

În acord cu politica europeană de coeziune economică și socială, România promovează o politică națională de dezvoltare regională, care are ca obiectiv general pe termen lung diminuarea decalajelor în dezvoltarea regiunilor și zonelor țării.

În concordanță cu programul de guvernare, actualul Executiv susține și aplică promovarea coeziunii sociale, în spiritul extinderii practicii vizând participarea societății civile la deciziile majore din societatea românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Costache Mircea - declarație intitulată: Naționalismul-o ciudată controversă contemporană;

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Ionel Marineci.

 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Naționalismul - o ciudată controversă contemporană".

În timp ce naționalismul programatic însușit și cultivat ca doctrină politică este satanizat, caricaturizat, stigmatizat, pus la stâlpul infamiei, ca un demers infamant, de către diriguitorii din umbră ai mijloacelor de informare în masă românești, coordonate la unison de o eminență cenușie diabolică, găștile internaționaliste dau cel mai sumbru spectacol cu ocazia Zilei Naționale și cu prilejul unor sărbători religioase.

După ce au adus națiunea în pragul colapsului, debranșând-o de la destinul ei firesc, supunând-o celor mai inumane chinuri, de câteva ori pe an devin brusc naționaliști de paradă, dând cel mai sumbru spectacol. Pretutindeni coarda naționalismului menit să spele obrazele unor mafioți și unor profitori veroși este întinsă atât de tare că nu se poate să nu-i plesnească într-o zi peste obrazul de toval, pe grobienii satrapi ai mocirloasei zile de azi.

Tocmai aceia care îi etichetează pe naționaliștii autentici care și-au făcut un cult din cinstirea eroilor și a valorilor naționale drept extremiști desfășoară, la 1 Decembrie, pancarte cu numele clanului de mafioți zis partid, mobilizează grupuri cu stegulețe și drapele tricolore pe care au lipit, culmea nerușinării, sigla partidului hoților și perverșilor. Tot ei împart, flămânzilor și goilor aduși în această stare de hoția lor fără margini, fasole și murături cu polonicul partidului perfid.

Aceiași impostori pentru care naționalismul curat al unora nu e bun, pentru că îl cultivă prin comportamentul civic imaculat de fiecare zi, au neobrăzarea de a folosi naționalismul pentru spălarea periodică a păcatelor celor multe și grele. Pentru ei naționalismul e o marfă rentabilă. Când le vine lor bine, naționalismul nu mai e o formă de extremism, ci un mijloc de orbire a mulțimii și de sporire a averilor și așa fabuloase. Nu putea un fond de investiții să spolieze milioane de români naivi, dacă nu i s-ar fi adăugat în titulatură și cuvântul "național". Se poate aprecia azi de ce a fost nevoie să se numească FNI - Fondul Național de Investiții, și nu pur și simplu Fond de Investiții, de ce Banca de Scont trebuia musai să fie "Română", și altele asemenea, Banca Turco-Română. se mențin și astăzi denumiri cu cuvintele "național" și "român" în titulatură numai pentru a sugera bonitatea și solvabilitatea, prin includerea la responsabilități a statului român. Așa funcționează, și în momentul de față, ASIROM, SNTR - Societatea Națională Tutunul Românesc. Ce o mai fi având astăzi numitul Ioan Nicolae cu națiunea și cu România incluse în titulatura firmelor sale este lesne de înțeles. Patronii acestora, mari cotizanți la bunăstarea și fericirea baronilor de mucava au constatat, și ei, că naționalismul este rentabil pentru derutarea clientelei. În mrejele acestui scenariu macabru, se întrevede o Românie colonială departe de coeziunea și solidaritatea unui sentiment național autentic.

Dacă mă întreabă cineva ce am făcut, eu personal, în ziua de 1 Decembrie sau în întâmpinarea Zilei noastre naționale, am să le răspund simplu: am organizat întâlnirea cetățenilor cu patriotul român Ilie Ilașcu la Buzău și Râmnicul Sărat.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ionel Marineci - consemnarea succeselor politicii externe ale Guvernului PSD;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ionel Marineci. Va urma domnul Ioan Sonea.

 

Domnul Ionel Marineci:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de declarația politică, aș vrea să vă adresez un protest cu privire la modul neelegant în care se înțelege să se facă unele declarații politice și aș vrea să spun numai că eleganța în exprimare este o dovadă de educație.

Domnule președinte,

În intervenția mea de astăzi, am să pun în discuție succesele politicii externe ale Guvernului Partidului Social Democrat.

În planul politicii externe, Guvernul PSD condus de Adrian Năstase a reconstituit tot ansamblul de relații internaționale în jurul a două obiective fundamentale pentru România: integrarea în structurile euroatlantice și Uniunea Europeană și redifinirea relațiilor României cu vecinii și cu statele din afara spațiului european nord-atlantic, ieșind definitiv din izolare. Într-o lume a integrării și globalizării, cu Europa în plină construcție a unității sale, cu Statele Unite în plin proces de desfășurare a unor inițiative globale și în căutare de noi aliați privilegiați, Guvernul Partidului Social Democrat a propus ca România să aibă o contribuție semnificativă la echilibrul și solidaritatea Europei lărgite și a partenerilor euroatlantici.

Partidul Social Democrat este convins că România este un partener de încredere pentru aliați și poate deveni o parte a devenirii europene, ca putere globală și un aliat privilegiat al Statelor Unite în Europa. România este o parte a Europei și se va integra în structurile acesteia.

Prin politica sa, Guvernul social-democrat a reușit realizarea unor progrese remarcabile. România a făcut salturi uriașe, în ultimii doi ani, dar aveam nevoie de o mână de ajutor, de un semnal. La Praga am primit acest semnal. Acum prioritățile Guvernului sunt aceleași: intrarea în Uniunea Europeană și aderarea în 2004 la NATO și o reordonare a acestora, o schimbare de viteză în ceea ce privește unele dintre ele, reverificarea mijloacelor de acțiune.

"Suntem mult prea conștienți, arăta premierul Năstase, de șansa care ni se oferă, ca să nu ne mobilizăm așa cum trebuie. Miza acestui moment este de importanță istorică. El consacră practic reîntoarcerea definitivă a României acolo unde îi este locul, în spațiul de valori și de securitate al Occidentului dezvoltat. Dintr-o asemenea perspectivă, efortul nostru, al Partidului Social Democrat, dedicat aderării la NATO și Uniunea Europeană, este cea mai însemnată investiție pe care poporul român a făcut-o vreodată, în viitorul său și, totodată, dovada concretă a asumării destinului nostru de a fi definitiv de partea viitorului, alături de ceilalți europeni".

Partidul Social Democrat apreciază că suportul popular consistent din România pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO este unul din elementele pozitive ale tranziției noastre către o societate deplin integrată în sistemul economic și de valori european și euroatlantic. Finalizarea reformelor ce vor asigura compatibilitatea operațională vor fi esențiale pentru atingerea adevăratului nostru obiectiv strategic național: consacrarea României ca membru de încredere și activ al Comunității Euroatlantice.

În încheiere, aș vrea să exemplific faptul că vizita recentă a premierului Năstase la Budapesta confirmă redefinirea relațiilor cu vecinii. Aceasta va determina, sigur, multe comentarii, dar va și estompa multe din asperități.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Sonea - despre birocrația în domeniul actelor de studii;

Dau cuvântul domnului Ioan Sonea. Va urma domnul Ștefan Lăpădat.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se referă la o situație interesantă privind blocarea posibilității urmării cursurilor de tineri care pleacă în străinătate.

Guvernul nostru a obținut mari victorii în lupta cu Occidentul: a reușit să ocupe locurile de servitoare de la palatele noii nobilimi din Anglia, Spania, Germania cu tinere fete din România, a reușit să cucerească locurile de culegător de căpșuni și măsline din Spania, a reușit să scape bugetul românesc de gurile tinere ale informaticienilor, matematicienilor, fizicienilor, medicilor pe care i-a expediat, cu acte în regulă, peste graniță, victorie cu care chiar se laudă. Nu avem date privind prostituatele și hoții care fac concurență cu succes celor autohtoni din țările ocupate.

Din fericire, soldații români încă nu au trebuit să lupte. Oricum, prea mulți români bat la porțile străinilor și nu ca excursioniști de plăcere. Buni - răi, trebuie să trăiască și să se adapteze noilor condiții de mediu. Mulți au plecat cu totul: și-au luat părinți, bunici care să aibă grijă de copii, cât ei, cei în putere, trudesc pe ogor străin, ca să câștige banul pe care țara, mamă cam vitregă, îl refuză astăzi. Noutatea nu-i copleșește, vor să-și dea copii la școala locului, să învețe limba țării, să nu piardă legătura cu cartea. Pentru a continua studiile acolo, au nevoie de acte: diplome, certificate, foi matricole din România. Acum începe pătimirea. S-a constituit Centrul Național de Recunoaștere și Evaluare a actelor de studiu în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, care se ocupă cu aceste probleme. Nu menționăm actele necesare, subliniem doar o cerință referitoare la vizarea actelor de studiu în original: "Vizarea poate fi făcută doar de titular sau, în mod excepțional, de o rudă. Trebuie dovedit gradul de rudenie prin procură specială eliberată de un oficiu consular al României în străinătate, plus copie act de identitate titular".

Deși în urmă cu un an am atenționat Ministerul Educației și Cercetării, printr-o interpelare, asupra unor aspecte pe care le implică cerințele, ca să nu mai vorbim de taxele cerute, lucrurile au rămas la fel. Este clar că un titular de 15 ani plecat în Spania nu poate veni de capul lui în țară, să umble pe la școli, ministere și apoi să se prezinte la onorata comisie pentru viză. Dacă bunicii sunt și ei în Spania, trebuie căutate rude prin cătunele patriei care să se ocupe, să te reprezinte, după ce îi "prezinți" la un oficiu consular pentru a obține procura specială, care trebuie să ajungă la binevoitoarea rudă, care va bate la câteva uși în România. Dar ce te faci dacă nu ai rude sau dacă le ai și nu te pot ajuta? Tu, tată, mamă, trebuie să-ți dovedești gradul de rudenie cu fiul, fiica și să vii la București pentru vizarea certificatului, foii matricole etc. Aceasta, desigur, este grija stăpânirii noastre pentru timpul și bugetul celui plecat și pentru ca aceștia să nu-și uite țara. Desigur că tonul de mai sus nu rezolvă problema, dar ce s-ar putea face pentru copiii care nu-și pot continua studiile în străinătate din cauza unor prevederi aberante?

Pentru a vedea că cele prezentate nu sunt povești, iată, dau doar cinci cazuri de copii români aflați în Spania, care întâmpină greutăți în continuarea cursurilor, datorită vizelor pe actele de studii: Leonte Angela - certificat de capacitate, foaie matricolă; Scripeț Larisa - foaie matricolă gimnaziu; Scripeț Anca - foaie matricolă clasa a X-a; Titus Laura - foaie matricolă gimnaziu; Rus Dorin - diplomă bacalaureat, certificat școlar, școală postliceală, toți din județul Bistrița și ca ei sunt zeci, sute.

Cetățenii străini pot dobândi drepturi în România, prin reprezentanți, juriști sau asociații și firme de specialitate. În România, trebuie să te prezinți personal sau să-ți cauți rude pentru a obține o viză pe un act de studiu de nivel gimnazial sau liceal.

Nu dorim să atentăm, în nici un fel, la sistemul de siguranță privind utilizarea actelor de studii, dar credem că lucrurile trebuie abordate diferențiat și realist, și nu vedem de ce o persoană aflată în străinătate nu ar putea fi reprezentată corect în România de către o persoană juridică română și care poate prezenta garanții cel puțin cât o rudă îndepărtată cu delegație. De ce nu pot inspectoratele școlare sau asociațiile, firme specializate, cum este, de exemplu, Asociația Româno-Spaniolă, cu personalitate juridică, să se ocupe de aceste demersuri birocratice și plătind taxele fără a mai pune oamenii pe drumuri și la cheltuieli să rezolve problemele de mai sus. Sau să înțelegem că trebuie să treacă totul pe la cineva anume, cu ceva anume și îi e mai ușor cu titularul sau delegatul decât cu reprezentantul unei structuri juridice?

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării să cerceteze, să finalizeze și să accepte accesul la Centrul Național de Recunoaștere și Evaluare pentru vizarea actelor de studiu prin persoane juridice române care pot reprezenta interesele unor români aflați în străinătate, așa cum, de altfel, o fac la ambasade, la Ministerul de Externe sau Ministerul Justiției.

mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Lăpădat - un S.O.S. pentru școala nr.7 din Drobeta-Turnu-Severin;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat. Va urma domnul Tamas Sandor.

 

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Un S.O.S. pentru Școala nr.7 "Teodor Costescu" din municipiul Drobeta-Turnu-Severin.

Construirea unui nou cartier de locuințe în Crihala de Nord-Vest, în municipiul Drobeta-Turnu-Severin, în anii 1982 - 1986, a generat procesul de concentrare demografică, ponderea mare având-o familiile tinere și implicit creșterea numerică a copiilor de vârstă școlară.

La solicitările părinților, Inspectoratul școlar județean Mehedinți înaintează demersurile către Primăria locală, în scopul de a prinde în Programul de investiții construirea unui nou local de școală.

Lucrările sunt demarate în anul 1990, investiția fiind evaluată la cifra de 33 de milioane. Amplasată pe o suprafață de aproape 2 ha, școala se deosebește de alte unități prin planul construcției și al repartiției celor 74 de încăperi cu diferite destinații, precum și prin arhitectura deosebită. Inaugurarea noului local de școală are loc la data de 15 septembrie 1997, sub presiunea Inspectoratului școlar județean de a descongestiona alte două școli, pentru eliminarea celor două sau trei schimburi de elevi. Această situație a determinat darea în folosință a clădirii în proporție de 50%, sub denumirea de Școala cu clase I - VIII nr.7 "Teodor Costescu".

Lipsa fondurilor financiare a dus la elaborarea deciziei Primăriei de a trece în regim de "conservare" a trei componente ale investiției nefinalizate care dau individualitate unității școlare, și anume: Sala polivalentă de sport, Sala cu bazin de înot, cu apă reglabilă termic și Sala pentru activități culturale (prevăzută cu scenă și balcoane). În prezent, conservarea obiectivelor este înlocuită de procesul de degradare fizică sub acțiunea conjugată a factorilor naturali și chiar a celui uman.

Ce urmări ar avea finalizarea investiției? De 4 ani de zile, aici se desfășoară majoritatea cercurilor pedagogice și alte activități județene, interjudețene și chiar naționale, ceea ce îi va atribui rolul de centru metodologic pentru activitățile didactic; obținerea de performanțe de către elevi și de către personalul didactic la diferite niveluri; autofinanțarea unității școlare; perspectiva de a deveni liceu și chiar universitate; prevenirea și combaterea abandonului și absenteismului școlar.

Apelez la Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței ca prin eforturi conjugate să găsească resursele financiare pentru salvarea Școlii nr.7 de la distrugere, fiind necesară suma de circa 20 miliarde lei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Tamas Sandor - semnalarea unor observații asupra legilor ce reglementează Camerele de Comerț și Industrie;

Dau cuvântul domnului Tamas Sandor. Va urma domnul Iulian Mincu.

 

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cu această ocazie, aș vrea să vă atrag atenția și totodată să fac cunoscută opinia și unele observații ale Camerei de Comerț și Industrie din județul Covasna asupra proiectelor de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2002 referitoare la activitatea Camerelor de Comerț și Industrie din România.

Argumentația Guvernului bazată pe teoria divizării Camerelor de Comerț și Industrie ca persoane juridice este contrară principiilor de drept, pentru că, Camerele de Comerț și Industrie sunt persoane juridice de drept privat, iar divizarea acestora nu poate fi decisă printr-o ordonanță de Guvern.

Potrivit articolelor 1 și 2 din Decretul-Lege nr.139/1990, referitoare la Camerele de Comerț și Industrie din România, acestea sunt organizații obștești, autonome, neguvernamentale, persoane juridice constituite voluntar, din inițiativa comercianților. Este evident că, în cazul ordonanțelor de urgență sus-amintite, statul se substituie abuziv adunării generale a constituenților Camerelor de Comerț și Industrie, ca persoană juridică. Este, totodată, inadmisibil ca, din divizarea unei persoane juridice neguvernamentale de drept privat, să rezulte o persoană juridică de drept public.

În expunerea de motive, Guvernul recunoaște că, anterior ordonanței de urgență, Oficiul Registrul Comerțului a funcționat fără personalitate juridică în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie și că, în noua sa structură, este o persoană juridică nou înființată, cu statut de instituție publică în subordinea Ministerului Justiției.

În acest caz, afectarea unui patrimoniu este în sarcina celui care are inițiativa înființării noii persoane juridice, și nicidecum a Camerei de Comerț, al cărei patrimoniu privat este intangibil și care, prin această măsură, este naționalizat în mod abuziv. Este dreptul statului, desigur, să încredințeze activitatea de administrare a Registrului Comerțului cui dorește, dar nu pe seama patrimoniului privat al Camerei de Comerț și Industrie.

Participarea Oficiului Registrului Comerțului la obținerea bunurilor mobile și imobile ale Camerei de Comerț și Industrie este un argument nefundamentat juridic din partea Guvernului. Ordonanțele de urgență vorbesc de bunuri cu care au fost dotate Oficiile Registrului Comerțului și birourile unice. Aceste structuri nu au avut niciodată personalitate juridică și, în consecință, nici patrimoniu propriu.

În realitate, bunurile sunt proprietatea Camerelor de Comerț și au fost folosite în activitate de către Oficiul Registrului Comerțului și birourile unice, atât separat cât și în comun cu alte compartimente funcționale ale Camerei de Comerț. Oficiile Registrului Comerțului nu au avut niciodată un buget propriu și contabilitate proprie.

Se pune întrebarea dacă ne putem aștepta ca, pe această linie de gândire, Camerele de Comerț și Industrie să fie deposedate și de celelalte activități, împreună cu bunurile procurate de acestea. Nu cred că poate Guvernul să atenteze la proprietatea privată a Camerelor de Comerț, nemaivorbind de faptul că, nici până prezent, nu li s-a restituit, în baza Legii nr.10/2001, fostele bunuri imobile preluate abuziv de către stat.

În consecință, stimați colegi, sunt convins că veți analiza corespunzător cele semnalate și că veți vota măsuri care să conducă la un act normativ în concordanță cu principiile generale de drept a cărui aplicabilitate să servească în mod real comunitatea de afaceri din România.Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Iulian Mincu - declarație politică intitulată: Este corupția atât de mare în România? Și dacă este, cine o promovează?; Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, va urma doamna Mihaela Ionescu.
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică care este intitulată "Este corupția atât de mare în România? Și dacă este, cine o promovează?", vreau să redau situația pe care o comunică Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare împreună cu Banca Mondială foarte recent. România ocupă locul 4 în rândul statelor din Europa Centrală și Sud-Est, inclusiv Comunitatea statelor independente.

Faptele descoperite recent la aparatul partidului de guvernământ PSD în Ialomița susțin adevărul celor menționate de BERD.

1. Astfel, conform declarației înregistrate a firmei DERPAN, firmă ce a câștigat licitația pentru aprovizionare cu cornuri în cadrul "Cornuri și laptele în 8 județe", a trebuit să doneze Fundației de partid "Ialomița 2000" suma de 250 milioane de lei dintr-un miliard pe care l-a primit. Fundația are ca președinte pe George Savu, președintele Consiliului județean Ialomița și vicepreședinte pe senatorul PSD, Elena Sporea, iar în conducere, peste 80 de primari, viceprimari și funcționari de partid.

2. Fundația a mai primit la data de 5 martie 2002, cu 9 zile înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești de înființare a acestei fundații suma de 250 de milioane de lei de la M.M. Data SRL, sponsorizare, de altfel, ilegală. Această firmă are ca acționar pe Mosessonn Mihael Dorn, cetățean român care deține 20% din acțiuni, pe Mosessonn Cristian Zaharia cu același procent și pe Mosessonn Zaharia, cetățean israelian ce deține 60% din părțile sociale. Societatea înființată în 1998 se ocupă cu lucrări de instalații și izolații, are 83 de salariați și a avut la nivelul anului 2001 un profit de 36,9 miliarde lei. Ea a efectuat lucrări și în județul Ialomița plătite din bani publici.

3. La data de 17 iunie 2002, Fundația "Ialomița 2000" a primit prin Societatea Commixt, societate anonimă Urziceni din partea omului de afaceri Radu Vasile - Urziceni spațiul fostei cofetării Dalia cu o suprafață de 178 de m2 situată central pe Calea București-Urziceni cu suma de numai 48 de milioane de lei, deși prețul de piață este de 1 miliard de lei. Actele au fost semnate din partea fundației de Constantin Găianu, iar actele de intabulare au fost făcute la primărie la 17 iunie 2002. Radu Vasile are datorii la stat de 35 de miliarde de lei și afacerile sunt considerate falimentare. Care este scopul donației?

4. Fundația "Ialomița 2000" a primit, de asemenea, un spațiu comercial de 300 m2, aflați în administrația Urban, societate anonimă în valoare de 480 de milioane de lei la o sumă sub 400 de milioane de lei.

5. Fundația a primit tot în acest an cabana Misleanu, fostă reședință de protocol a lui Ceaușescu, evaluată la licitație cu suma de 7 miliarde lei, la prețul de 1 miliard de lei.

Prin aceste cumpărări simulate se ascund de fapt donații ilegale la care participă organele de guvernământ.

6. Fundațiile lui Cristinel Savu, fiul lui Gheorghe Savu, situate în București sunt amestecate în afacerile PSD Ialomița și contribuie, în zona fabricilor de alcool, traficului de carne și altele, la transferul de bani ale tatălui.

7. Într-o discuție recentă cu oameni apropiați, Savu a spus textual "stau atât de bine, încât copiii și nepoții mei nu vor avea nici o problemă în următorii 200 de ani", închei citatul.

Ceea ce se întâmplă în Ialomița, se întâmplă și în alte județe. Corupția este promovată de putere și ea se găsește și la originea sărăciei atât de mare în care trăiește poporul român. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mihaela Ionescu - intervenție cu titlul Statuile nu se mișcă niciodată; O invit pe doamna Mihaela Ionescu, va urma domnul Dumitru Bălăeț.
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Pentru ca Bucureștiul mult iubit în care ne-am născut și trăim să-și merite locul clar în galaxia capitalelor europene, el trebuie să aibă, în afară de clădiri somptuoase și drumuri fără gropi, trotuare fără dâmburi, o viață culturală și socială activă, locuri de recreere. Marile capitale se mândresc cu monumentele lor, cu statui, cu fântâni. La noi, din toate câte puțin, cam nimic de- ajuns.

Orașul Iași se poate mândri cu vreo 200 de statui care-i oferă farmec și prestanță deosebită. Conducătorii urbei lui Bucur, în primii ani ai comunismului și-au permis, în zelul lor de iconoclaști inculți, să dărâme statuia lui Carol I, opera marelui sculptor Mestrovici. Muzeul din Zagreb, orașul natal al sculptorului, se oferise să preia statuia și să o expună. Statuile lui Lascăr Catargiu, Tache Ionescu au fost și ele puse pe făraș, știrbind bulevardul Magheru și Piața Romană de două lucrări monumentale. S-au construit, în schimb, statui pentru personalități străine ale momentului: Lenin, Stalin, Soldatul sovietic. Unele au fost ulterior mutate (este cazul Soldatului sovietic care se află acum la Cimitirul din cartierul Aviației), altele dărâmate după toanele istoriei.

Până în 1989, machete de statui erau testate, când în sus, când în jos, fie în Piața Romană, fie în Piața Obor.

În ultimii 12 ani, în București s-au construit doar cele două statui din Piața Palatului. Au mai fost și unele statui de mici dimensiuni, busturi, dintre care am putea enumera pe cele ale Mareșalului Antonescu, care a fost ulterior acoperit cu o ladă, ca o cadână ascunsă după voal.

Dar cu Caragiale ce aveți? Statuia marelui dramaturg se tot plimbă în ultimii 12 ani, aflându-se acum la al treilea domiciliu; ba în curtea Editurii "Cartea Românească", ba pe strada Maria Rosetti, colț cu strada Caragiale în apropierea casei unde locuise "Nenea Iancu". Hodoronc-tronc, cineva a hotărât să mute statuia de azi pe mâine, că doar e anul Caragiale, fără să mai aibă "puțintică răbdare" și a mutat-o drept în fața Teatrului Național. Aici, printre flori și parkinguri, strivit parcă de vecinătatea Intercontinentalului, a fost surghiunit Caragiale la nivelul ierbii, amplasat direct pe pământ, fără soclu, spre deliciul cățeilor. Se cunoaște importanța pe care clasicii o dădeau amplasamentului statuilor monumentale, precum și a celor destinate expunerii interioare. A transporta anapoda o statuie de colo până colo, fără a ține seama de cadrul înconjurător, demonstrează fie un amatorism hei-rupist, fie o indolență crasă față de valorile neamului și față de aspectul pe care trebuie să-l aibă o capitală europeană.

Personal, am încercat, timp de un an și jumătate, să ajut o parohie să obțină o aprobare pentru mutarea unei statui a sculptorului Anghel în perimetrul aceluiași sector, sectorul 1. Acordul Ministerului Culturii a durat aproape un an, parohia s-a arătat dispusă ca, în cazul în care nu este posibilă strămutarea statuii, să suporte costurile legate de confecționarea unei replici artistice. Până în prezent, demersul s-a pierdut în hățișul birocratic dintre Primăria Capitalei și cea a sectorului 1, cerându-se parohiei, adică beneficiarului, ba o schiță de amplasament cu cote, ba detalii despre clădirile înconjurătoare, demonstrând că mutarea unei statui este, practic, imposibilă și totuși, în cazul statuii lui Caragiale, mutarea s-a făcut cât ai bate din palme, obținându-se probabil aprobările înainte ca acestea să fie cerute. Mă întreb dacă nu ar fi fost poate mai bine să se comande și să se realizeze în urma unui concurs o altă statuie a marelui dramaturg la dimensiunile care să armonizeze cu clădirile înconjurătoare, adică Teatrul Național cu 7 nivele, Hotelul Intercontinental 23 nivele sau măcar la nivelul soclurilor pe care-l au statuile lui Mihai Viteazul și celelalte statui din Piața Universității. Aceasta pentru a se evita minimalizarea până la derizoriu a unei statui care se pierde în peisaj, dovedind un total dezinteres pentru respectarea oricăror reguli ale urbanismului european. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț - declarație pe tema bugetului privind finisarea noii clădiri a Bibliotecii Naționale; Domnul Dumitru Bălăeț și va urma doamna Smaranda Ionescu.
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de azi privește scoaterea abuzivă din bugetul de stat pe 2003 a investiției privind finisarea noii clădiri a Bibliotecii Naționale ca local de bibliotecă.

După cum se știe, această investiție a existat în toate bugetele de stat ale anilor anteriori. Ea a reprezentat doar o continuare și se preleva în mod necesar în structura bugetară de perspectivă. Din păcate, Ministerul Culturii și Cultelor, în bugetul căruia se afla această investiție, a planificat-o pe un număr mult prea mare de ani, ceea ce a făcut ca finisarea Bibliotecii Naționale să se facă mult prea încet și în dauna culturii țării și a intrării noastre în rândul popoarelor civilizate, care își ordonează la milimetru, cibernetiza, informația intelectuală circulabilă pe mapamond. Departe de a crea condițiile adecvate pentru a face și noi același lucru - posibil numai prin intermediul unei Biblioteci Naționale puternice, cu spațiu adecvat, conform normelor internaționale actuale de bibliotecă - iată ne bălăcim în continuare în, de-acum, tradiționala noastră inconștiență pe această linie.

Ministerul Culturii și Cultelor, sub înalta oblăduire a domnului academician, profesor doctor Răzvan Theodorescu, nu numai că a încetinit ritmul finisării construcției noii Biblioteci Naționale, ci a scos-o definitiv din preocupările sale, cedând-o Guvernului, spre a fi transformată în birouri guvernamentale.

Credeam că, în urma sancționării drastice a unei asemenea absurdități de către opinia publică internă și internațională, se va reveni la o situație normală. Domnul prim-ministru Adrian Năstase chiar promisese acest lucru în cursul acestei veri prin anunțarea unei scrisori pe care urma să o trimită Parlamentului. Iată însă că acea scrisoare nu se cunoaște de către parlamentari, iar cele 4 luni care au trecut de la anunțarea ei, nu au dat satisfacția cerută de către opinia publică.

O vină mare în acest sens o are și conducerea Parlamentului nostru, care nu a clarificat situația, iar la discutarea bugetului de stat pe 2003 nu a luat în seamă amendamentul propus de noi, de reintroducere a investiției Biblioteca Națională în bugetul Ministerului Culturii unde-i era locul. Grupurile parlamentare ale partidului de guvernământ au votat, evident la comandă, împotriva acestui amendament, fără nici un fel de motivație logică, pertinentă, ceea ce pune sub semnul întrebării pretențiile europeniste ale guvernanților noștri, cinstea și conștiința lor față de cultura națională.

Încetarea investiției pentru noul local al Bibliotecii Naționale și finisarea acestuia în alte scopuri decât cele pentru care a fost construit, constituie o eroare politică cu urmări incalculabile, ea ne pune în imposibilitatea de a ne organiza informația intelectuală, de a o putea primi de pe mapamond în propria noastră cultură și de a putea oferi ceea ce avem, pe această cale, omenirii. În loc să putem folosi cele peste 13 milioane de cărți aflate în Biblioteca Națională, folosim abia 900 de mii, în loc să avem peste 3000 de cititori zilnic, abia dacă avem 300, în loc să avem o civilizație superioară, cibernetizată a serviciilor de bibliotecă, avem doar o mizerie a acestora. Și nu numai aici, ci în toată țara, căci toate serviciile de bibliotecă ale țării depind de serviciile Bibliotecii Naționale.

Iată de ce încetarea investiției Biblioteca Națională este un moment atât de grav în cultura română.

Soluții pentru a reveni la o situație normală în această privință există, lipsește, din păcate, voința politică. Aceasta este problema gravă la care guvernanții noștri sunt obligați să răspundă în fața intelectualității române, a poporului român. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Smaranda Ionescu - despre obținerea statutului de observator de către Uniunea Interparlamentară în cadrul Adunării ONU; Doamna Smaranda Ionescu și apoi ultimul vorbitor, domnul Ion Mocioi.
 

Doamna Smaranda Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scopul venirii mele la această tribună este să vă comunic un eveniment care consider că interesează în mod deosebit Parlamentul. O coincidență fericită a făcut ca la sfârșitul lunii noiembrie, chiar pe data de 21, Uniunea Interparlamentară să obțină în cadrul Adunării ONU, statutul de observator. Asta înseamnă că fiecare din parlamentele țărilor existente are acces direct la toate comisiile specializate și la Consiliul de Securitate cu acest statut de observator. În felul acesta, reforma structurală prin care trece ONU antrenează și parlamentele după o strădanie de 10 ani care a fost susținută de Uniunea Interparlamentară.

Cred că este cazul să beneficiem de acest nou statut, să ne revizuim puțin atitudinea în ceea ce privește separarea puterilor în stat și să facem, așa cum s-a subliniat în toate luările de cuvânt, ca parlamentul să-și recapete rolul pe care-l are într-un stat de drept și într-o democrație reală și să fie cel care să colaboreze cu guvernul și nu să-i fie subordonat.

De aceea, prin această informație directă și printr-un contact direct cu cei care hotărăsc la ONU tot ceea ce apoi ni se comunică, cred că vom reuși și trebuie să ne străduim să facem lucrul acesta, să selecționăm mai bine actele legislative pe care le vom lucra și le vom adopta și, de asemenea, să stăvilim avalanșa de ordonanțe de urgență. Este un moment favorabil care coincide cu acceptarea noastră pentru discuțiile de aderare la NATO, este momentul în care Europa se transformă prin aceste noi intrări în Uniunea Europeană, unde ne va veni și nouă rândul și trebuie să ne aliniem tuturor celor care nu desconsideră parlamentul, ci, din contră, precum s-a văzut, îl folosesc și trebuie să facem și noi la fel.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Băncescu - anunțarea aderării la Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Înainte de a da cuvântul domnului Ion Mocioi pentru o scurtă declarație, dau cuvântul domnului deputat Băncescu Ioan.
 

Domnul Ioan Băncescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt deputat în Circumscripția electorală nr.35 Suceava. Menționez că până la data de 12 octombrie a.c. am făcut parte din Grupul parlamentar Social-Democrat și Umanist. În intervalul 12 octombrie - 2 decembrie 2002 mi-am desfășurat activitatea parlamentară ca deputat independent. Declar că, începând cu data de astăzi, 3 decembrie 2002, ader la Grupul parlamentar al Partidului România Mare al cărui membru am devenit pe data de 29 noiembrie a.c. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Mocioi - exprimarea nemulțumirii față de modul în care reprezentanții partidului de guvernământ au organizat, la nivel de județ, sărbătorirea zilei de 1 decembrie. Ultimul vorbitor, domnul deputat Ioan Mocioi.
 

Domnul Ioan Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima noastră întâlnire pentru declarații politice, după sărbătorirea Zilei Naționale a României la 1 Decembrie 2002, îmi exprim nemulțumirea față de modul în care reprezentanții partidului de guvernământ au organizat la nivelul unor județe această manifestare a unității poporului român și de omagiere a celor care au contribuit la realizarea, după primul război mondial, a României Mari, dorință milenară a neamului.

În esență, contest hotărârea prefecților și conducătorilor PSD de a nu oferi cuvântul reprezentanților din partidele de opoziție la manifestările publice din aceste reședințe de județe, dedicate Zilei Naționale.

Reprezentanții Partidului România Mare s-au simțit ofensați pentru că nu li s-a dat dreptul de exprimare, de subliniere a semnificației fundamentale a acestei zile din istoria poporului român. Așa s-a întâmplat la Târgu Jiu, unde, ca, de altfel, în toată țara, se încearcă sistematic reprimarea atitudinii și a glasului partidelor de opoziție și îndeosebi a Partidului România Mare.

Totodată, contest măsura luată ca în cuvântările reprezentanților PSD la această manifestare, să nu se rostească sintagma "România Mare", negându-se astfel visul de aur al românilor de pretutindeni, elementul de bază care se cerea subliniat la o asemenea întrunire festivă dedicată unirii.

De asemenea, evenimentele istorice evocate au fost insuficient prezentate de reprezentanții PSD, unii dintre ei fiind neglijenți în aprecierile făcute, alții, care au citit unele texte, dovedind că n-au citit niciodată în întregime vreo carte de istorie a patriei.

Ca urmare, așteptându-se la un astfel de model de organizare a întrunirii, defavorizată și de frigul și ploaia respingătoare, în agora festivității s-au prezenatat la Târgu Jiu puțini participanți. Pentru a se putea desfășura întrunirea, au fost aduși mai mulți militari și numeroși elevi de la școlile din oraș.

Pentru a fi prezenți și alți cetățeni la festivitate, li s-a promis în presă că li se pun la dispoziție 400 de porții de fasole cu ciolan de porc, deși este postul Crăciunului, precum și atrăgătorul vin fiert. Evident, au fost prezenți și săracii străzii cărora însă nu li s-a oferit și vinul fiert, de altfel, nepotrivit cu fasolea fiartă în cazanele unității militare din localitate.

Evident, răsunetul acestei organizări, nepotrivit unui astfel de moment evocator al Marii Uniri, a stârnit zâmbete cât și amărăciune la Târgu Jiu, lângă mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, eroina poporului român, simbol al jertfei pentru unitatea națională. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Cu aceasta, prima parte a lucrărilor de astăzi s-a încheiat. Vă doresc o zi bună!

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 16 august 2018, 7:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro