Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/20-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 10-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2002

11. Dezbaterea Moțiunii simple "Roșia Montană" semnate de 71 deputați (supunerea la vot; respingerea moțiunii).  

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Trecem, stimați colegi, în continuare, la dezbaterea moțiunii simple.

În legătură cu procedura de dezbatere, supun votului dumneavoastră următoarea modalitate de desfășurare pe care au convenit să v-o propună Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi în ședința din 4 decembrie: prezentarea moțiunii de către unul din semnatari, să se aloce Guvernului 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, grupurilor parlamentare să li se aloce un timp după cum urmează: PSD - 57 de minute, PRM - 24 de minute, PD - 10 minute, PNL - UDMR - câte 9 minute, minorități 6, parlamentarilor fără apartenență politică - 2 minute.

În consecință, dau cuvântul reprezentantului Partidului România Mare, domnului deputat Bolcaș, șeful grupului, pentru a prezenta moțiunea, nu înainte de a întreba colegii săi dacă cineva își retrage semnătura de pe moțiune sau și-o mențin toți. Da, toată lumea își menține semnătura.

Aveți cuvântul, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am cinstea să prezint în fața domniilor voastre moțiunea formulată în temeiul art.64 din Constituția României și a art.148-153 din Regulamentul Camerei Deputaților de către membrii grupului parlamentar al PRM, semnatari ai prezentei moțiuni.

Avînd în vedere dezinteresul manifestat de actuala guvernare referitor la:

  • monopolul de stat privind exploatarea minereurilor de aur și de argint, prin transferul Licenței de concesiune pentru perimetrul Roșia Montană, județul Alba, de la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., societate comercială cu capital integral de stat, la S.C. "Roșia Montană Gold Corporation" S.A., al cărei patron majoritar este un cetățean din Canada, prin încălcarea flagrantă a prevederilor legale;
  • intenția noului concesionar de a exploata intensiv minereurile, prin derocare cu explozii masive și cianurare, metode foarte nocive pentru mediu, interzise în țările Uniunii Europene;
  • costurile sociale pentru eliberarea amplasamentului, precum și suferințele și privațiunile la care vor fi supuși localnicii;
  • distrugerea iremediabilă a tezaurelor arheologice dacice și romane, aflate în zona de exploatare și în cea adiacentă;
  • caracterul dubios al deciziilor de concesionare, precum și escamotarea intereselor unor grupuri de afaceri, aflate în spatele transferului licenței de concesiune;
  • incertitudinea cu privire la bonitatea, respectiv capacitatea financiară și managerială a concesionarului de a finaliza un proiect de exploatare atît de pretențios și de costisitor,

Supunem dezbaterii Camerei Deputaților moțiunea "Roșia Montană", care exprimă poziția Camerei Deputaților privind politica internă a Guvernului referitoare la exploatarea minereurilor auro-argintifere în contextul necesității păstrării monopolului de stat, protecției populației și a mediului și conservării siturilor arheologice.

1. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 285/21 iunie 1999, s-a aprobat Licența nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană, județul Alba. Hotărîrea de Guvern de mai sus a fost contrasemnată de către Mihail Ianăș, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu, ministrul industriei și comerțului, și Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor. Licența încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., anexă la Hotărîrea de Guvern, nu a fost publicată, nefiind destinată circuitului public.

Prin Ordinul nr. 310 din 9 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 504/13 octombrie 2000, Agenția Națională pentru Resursele Minerale aprobă transferul licenței nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 458/1999, către Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" S.A. La art. 2 din acest ordin se precizează: "Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A. va rămîne companie afiliată în condițiile stabilite prin licență".

Acest ordin, care transferă licența de concesiune privind exploatarea minereurilor auro-argintifere de la o societate cu capital exclusiv de stat la o societate cu capital majoritar privat, este vădit nelegal și ascunde în spatele lui afaceri oneroase. Caracterul său ilegal este evident, întrucît se invocă două acte normative care, în fapt, nu permit transferul de concesiune.

Astfel, art. 14 alin. (1) din Legea minelor prevede că: "Titularul unei licențe poate transfera unei alte persoane juridice drepturile dobândite și obligațiile asumate, numai cu aprobarea scrisă a autorității competente. Orice transfer, realizat fără aprobare scrisă, este nul de drept". Prin urmare, acest text de lege permite numai transferul "drepturilor dobîndite" și al "obligațiilor asumate" în baza unei licențe, nu transferul licenței înseși.

Art. 31 din Anexa la Hotărârea de Guvern, prevede că: "Agenția Națională pentru Resurse Minerale aprobă, în scris, în termen de 30 de zile de la data solicitării, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea minelor nr. 61/1998, transferul drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate în licența de explorare sau de exploatare către altă persoană, în condițiile realizării activităților cuprinse în licență". Această prevedere este formulată în termeni și mai clari, transferul licenței fiind, deci, interzis. Agenția Națională putea să transfere - pentru a folosi o metaforă plastică - numai "oul de aur", nu și pasărea fermecată ! Dacă exploatarea minereurilor auro-argentifere ar fi rămas la Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" S.A., societate cu capital integral de stat, totul ar fi fost legal și n-ar mai fi fost generate atîtea discuții, confuzii și proteste, care au creat o stare de tensiune inutilă în societatea românească și profituri nelegale pentru alții.

Rezultă că, în mod premeditat, s-a evitat procedura acordării unei noi licențe de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere, care ar fi presupus o nouă Hotărâre de Guvern, alegîndu-se o soluție, care, în aparență, e mai puțin bătătoare la ochi, aceea a transferului licenței vechi printr-un simplu ordin al Agenției Naționale pentru Resursele Minerale, numai că acest ordin încalcă, în mod flagrant și Legea, și Interesul Național.

Apreciem că această încălcare brutală a legii ascunde în spatele ei afaceri oneroase. Numai așa se explică de ce fostul director RAC Deva, Nicolae Stanca, numit prefect al județului Hunedoara, exact în momentul în care se făceau demersuri pentru transferul licenței, a acceptat o asociere a regiei cu numai 18% față de cota de 80 % a societății "Gabriel Resources Limited", patronată de un cetățean canadian.

Totodată, menționăm că s-au asociat, ca paravan sau comision intrinsec, firme precum "Cartel BAU" S.A. Cluj-Napoca, "Foricon" S.A. Deva, jud. Hunedoara, "Comat TRADING" S.A. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, cu numai 0,2%. Mai mult decît atît, patronul societății "Gabriel Resources Ltd" "i-a invitat" pe Nicolae Stăiculescu, secretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului, Adrian Șerban, consilier prezidențial, și Nicolae Stanca, prefectul județului Hunedoara, să facă o vizită "de documentare" în Canada.

Întîmplător sau nu, după întoarcerea delegației din călătoria "de documentare" au fost semnate, imediat, cu o grabă suspectă și cinică, actele pentru transferul licenței de concesiune a zăcământului aurifer.

2. Exploatarea minereurilor, preconizată de către concesionar, prin derocare cu explozii masive și cianurare, în scopul obținerii unui profit maxim, va avea un efect devastator pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului - anomalii care, mai mult ca sigur, vor crea României probleme cu vecinii și vor complica inutil procesul de aderare al Țării noastre la Uniunea Europeană. Argumentele în favoarea acestor grave afirmații constau în:

  • strămutarea a 740 de locuințe, 138 de apartamente, 8 biserici, 9 cimitire cu morți cu tot, dar și a unor școli, grădinițe din Roșia Montană, Bunta, Corna și Bucium;
  • deșertificarea imediată a 1600 de hectare de teren, pe care se întinde zăcămîntul;
  • poluarea atmosferică cu o multitudine de elemente nocive, rezultate din exploziile de exploatare la suprafață a minereului, dar și din emisiile de noxe de la uzinele de preparare a minereurilor și de la iazurile de decantare;
  • poluarea apelor de suprafață și cele freatice cu depuneri de noxe din atmosferă, cianuri și ioni de metale grele, toate cu efecte devastatoare asupra florei și faunei din zonă;
  • efectele depozitării a 226 de milioane tone de steril, în care vor rămîne încorporate 180.000 tone de cianură;
  • interzicerea, în țările Uniunii Europene, deja membre, a tehnologiei de exploatare a minereurilor aurifere cu ajutorul cianurilor, tehnologie folosită, încă, numai în țări subdezvoltate din Africa, America de Sud, ori în deșertul australian, dar la distanțe mari față de zonele locuite;
  • distrugerea actualelor rezervații naturale de la Valea Negrilesei, a miracolului reprezentat de Poiana Narciselor, a coloanelor bazaltice, unicat în lume, de la Detunata.

Orice strămutare a unor vetre de cultură și civilizație cu privire la care noi avem o tristă experiență pe care și acum o condamnăm, provoacă suferințe și traume sufletești deosebite, care nu se pot compensa prin despăgubiri financiare.

Aceste minuni ale naturii, care fac parte dintr-o lume mirifică, neschimbată de milenii, vor fi cariate, acoperite cu steril și otrăvite cu cianuri.

Iată cum sintetizează un ziarist drama exploatării miniere de la Roșia Montană, unde aurul, în loc să fie o binefacere, a devenit un adevărat blestem: "Simt o tristețe teribilă, de cetățean al unei republici bananiere și umile, tristețea unui reporter dintr-o țară de doi lei, o țară cu genunchii prăbușiți în cioburile trecutului său, incapabilă să se ridice, incapabilă să se apere, incapabilă să ridice capul din pămînt. Umilință..." ( "Roșia Montană - presimțirea unei catastrofe", în "Romanian Tribune" - 3 mai 2002, California, SUA).

Uriașul sanctuar antic situat pe drumul dintre Alburnus Major (Roșia Montană) și Alburnus Minor (Abrud), lîngă "Tăul Găurilor" de pe Dealul Habadului este în pericol. Acesta va fi acoperit, prin deschiderea exploatării, de miile de tone ale holdelor de steril. În același pericol se află și alte vestigii arheologice, care au înfruntat vitregiile mileniilor, dar sunt, acum, pe cale de a fi prăvălite în neant, ceea ce constituie o crimă împotriva civilizației umanității. Tezaurele arheologice au rezistat, în mare măsură, năvălirilor migratoare, ambițiilor chezaro-crăiești și furiei demolatorilor fără Dumnezeu, dar actuala Putere politică refuză să protejeze ceea ce a mai rămas.

Surprinde neplăcut tăcerea Ministerului Culturii și Cultelor și a Academiei Române, foruri obligate prin lege să protejeze siturile arheologice, dar care asistă indiferente la risipirea acestora.

Prețul, o redevență cuvenită statului român, este de 2% din valoarea producției miniere anuale, ceea ce ar reprezenta 4,4 milioane de dolari SUA. Aceasta ar fi "valoarea" celui mai mare dezastru ecologic planificat pentru România mileniului III.

Apelul cadrelor didactice de la Academia de Studii Economice din București, prin care se solicită puterii actuale sistarea proiectului "Roșia Montană", este elocvent: "Deschiderea șantierului, strămutarea localnicilor și o campanie mediatică susținută vor duce la creșterea cotației firmei și la vânzarea de acțiuni. În momentul în care ar trebui să apară primele rezultate, firma intră ".. în faliment. Care ar fi pierderea pentru România? O pierdere de imagine privind mediul de afaceri românesc, o populație dezrădăcinată din locurile natale și sărăcită, vestigii arheologice distruse, dar, și mai important, un dezastru ecologic de proporții, de care nu va fi găsit nimeni vinovat."

3. Cu toate că afacerea "Roșia Montană" a debutat sub patronajul guvernului anterior, actualul guvern a manifestat o tăcere complice față de încălcarea Constituției, a proprietății publice, ocrotită de aceasta, și a Interesului Național, abandonând, pur și simplu, acest zăcămînt strategic care, pretutindeni în lume, ar rămâne monopol de stat.

În loc să ia măsuri de intrare în legalitate, de readucere a exploatării de la Roșia Montană în patrimoniul public, precum și pentru respectarea drepturilor patrimoniale ale locuitorilor, protejarea mediului și a monumentelor arheologice de o valoare inestimabilă, Guvernul PSD asistă impasibil la perpetuarea ilegalităților și la producerea unor abuzuri și catastrofe iremediabile.

Ca urmare, noi, deputații P.R.M., semnatari ai acestei moțiuni, ne adresăm celorlalți colegi ca, în urma dezbaterilor care vor avea loc în fiecare grup parlamentar, Camera Deputaților să-și exprime poziția, prin votul său, în această problemă vitală a Statului Român, solicitând Guvernului României următoarele:

1. Menținerea monopolului de stat asupra exploatării zăcămintelor auro-argentifere, prin anularea Ordinului nr. 310 din 9 octombrie 2000.

2. Interzicerea tehnologiei de exploatare a zăcămîntului de aur și argint prin derocare cu explozii masive și cianurare și impunerea unor metode de exploatare moderne care să nu afecteze mediul, fauna și flora specifice zonei.

3. Respectarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale locuitorilor zonei, care vor fi afectați de activitatea de exploatare a zăcământului.

4. Protejarea vestigiilor arheologice și arhitecturale care ar putea fi afectate de activitatea de minerit.

5. Informarea corectă a opiniei publice cu privire la condițiile concesiunii și la costurile și riscurile exploatării acestui zăcămînt.

6. Sesizarea P.N.A. privind ilegalitățile comise în transferul licenței pentru exploatarea zăcământului aurifer de la Roșia Montană.

În numele semnatarilor am avut cinstea să vă supun dezbaterii moțiunea Partidului România Mare. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dau, în continuare, cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Dan Ioan Popescu, pentru a răspunde acestei moțiuni.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Mă prezint astăzi în fața dumneavoastră pentru a da răspuns, în numele Guvernului, moțiunii simple intitulată de semnatarii ei, 69 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PRM, un deputat aparținând Grupului parlamentar al PD și un deputat independent, "Moțiunea Roșia Montana".

Cred că normal ar fi fost ca această prezentare pe care o fac în fața dumneavoastră să fi fost realizată de alte persoane, de altfel, nominalizate în textul moțiunii, deoarece sub aspectul deciziei politice de constituire a societății mixte și de atribuire a licenței de concesiune nu se poate spune că acest caz revine actualei guvernări. Astăzi ne aflăm deja în fața derulării contractului, chiar dacă încă nu s-a ajuns la exploatarea propriu-zisă a minereului, ci se execută numai lucrările pregătitoare acesteia. Modul de executare a clauzelor contractuale ca în orice convenție constituie obligația părții interesate, respectiv o atribuție a organelor de supraveghere și control abilitate. De altfel, în spiritul celor mai de sus, este pentru prima dată când un guvern este chemat să răspundă pentru actele și deciziile pe care le-a luat un guvern precedent constituit din alte formațiuni politice. Aș remarca și faptul că între semnatarii moțiunii este și un reprezentant al Partidului Democrat.

Pentru a ajunge la moțiune, PRM ar fi trebuit să ceară explicații de la autoritățile abilitate să i le dea, pe problema licenței de concesiune pentru perimetrul Roșia Montană, asupra modului în care părțile își îndeplinesc obligațiile, dacă le îndeplinesc, a transferului de drepturi și obligații între părțile aceleiași licențe.

În fine, pentru ca această moțiune să se justifice, ar fi fost cel puțin necesar ca Partidul România Mare să fi solicitat efectuarea unei anchete parlamentare sau să participe, prin reprezentanții săi din Comisia de industrie și servicii, la subcomisia de analiză a oportunității acestei investiții, decizie luată în ședința din data de 19 noiembrie, anul curent, și pe concluziile căreia să se fi putut sprijini în acest demers. Nimic din toate acestea, cu excepția faptului că pe fondul unei campanii de menținere a unei părți din populația Munților Apuseni, sub influența ideologiei pueril naționalistă Partidul România Mare aduce un nou subiect fals în Parlamentul României, dându-i artificial conotația de obiect de confruntare politică. Poate, semnatarii s-au gândit la o confruntare între grupurile parlamentare ce constituie opoziția de astăzi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Perioada fostei guvernări a constituit pentru mineri un timp al întrebărilor, al nedumeririlor în fața torentului de decizii politice insuficient gândite, decizii care s-au transformat în obiectivele unui experiment economic nesfârșit, situație care a condus inevitabil la creșterea sentimentelor de mânie și frustrare, al profunde frământări sufletești, firești pentru oamenii aflați într-o continuă nesiguranță materială. Se impune în acest moment să nu continuăm experimentul rezultat al politicianismului pe care vrea să-l imprime în continuare Partidul România Mare.

Variantele vehiculate de așa-zișii specialiști ca posibile surse de absorbție a disponibilizaților proveniți din sectorul miner, de tipul reconversiei profesionale pentru cultivarea plantelor medicinale, colectarea fructelor de pădure sau amenajarea de ciupercării sau de angrenare a minerilor în crearea de zone turistice, s-au dovedit perspective iluzorii, fumigene, fără nici o acoperire practică.

Avem cu toții datoria să ne exprimăm deschiși și sinceri părerea asupra proiectului Roșia Montană, să trecem prin filtrul rațiunii toate aspectele legate de această perspectivă, deocamdată unică în peisajul minier din Apuseni, fără a prelua opiniile "binevoitorilor" de ocazie sau de aiurea.

Consider că problema nu e dacă trebuie sau nu să valorificăm aurul de la Roșia Montană, ci cum vom face acest lucru? Cu alte cuvinte, este vorba de modalitatea în care va fi exploatat acest zăcământ. Zona Munților Apuseni, zonă cu puternică încărcătură istorică și emoțională pentru toții românii trebuie analizată cu responsabilitate, detașată de tot ce înseamnă ingerință de dragul amatorismului și al părerii circumstanțiale, induse de lideri ocazionali, aserviți unor interese obscure de grup.

În scopul elucidării stărilor de confuzie față de proiectul Roșia Montană, în spiritul democrației, considerăm că este momentul de a prezenta în fața Camerei Deputaților actuala situație de la Roșia Montană.

Crearea Societății Comerciale Roșia Montană Gold Corporation S.A. În fapt, Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A., persoană juridică română a fost creată în 1997, prin asocierea firmei canadiene Gabriel Resources Limited cu Compania Națională Minvest Deva și alți trei acționari români.

Conform informațiilor actuale, prin acționariatul firmei Gabriel Resources Limited fac parte un număr de bănci și instituții financiare internaționale de renume, din care putem enunța: Montreal Police Pension Fund, Royal Bank Investment Management, J.p. Morgan Fleming, Credit Suisse Bank Asset. Management, Société Generale Bank Asset Management, Ing Bank Paris, Merill Lynch Bank Asset Management, Resources Capital Fund Rothchild Bank, Wellington Asset Management, unde acționar este Guvernul american, fără a exista la această societate o persoană fizică ca acționari majoritari.

Emiterea licenței de concesiune și aprobarea de transfer a acesteia. Licența de concesiune a activitățile miniere din perimetrul Roșia Montană nr. 47/1999 a fost acordată prin încredințare directă, în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea minelor nr. 61/1998 și cele ale art. 57 din Hotărârea Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea normelor pentru aplicarea Legii minelor.

Potrivit prevederilor licenței de concesiune, aprobată prin hotărâre a Guvernului, compania titulară, respectiv Compania Națională a cuprului, aurului și fierului Minvest S.A. desfășoară activitatea de exploatare a rezervelor auro-argentifere din perimetru, iar compania afiliată S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. desfășoară activități miniere de cercetare, dezvoltare în cadrul aceluiași perimetru de exploatare.

Subliniem faptul că operațiunea de concesionare nu implică transferul dreptului de proprietate asupra resurselor minerale, ci numai dreptul de a desfășura o activitate minieră.

Concretizarea operațiunii de concesionare privită ca operațiune juridică îmbracă forma licenței de concesiune. Acest act, în sensul de instrument probator, concretizează înțelegerea dintre concedent și concesionar, cuprinzând cu exactitate toate drepturile dobândite de către părți și mai ales toate obligațiile asumate de către aceștia.

În baza prevederilor art. 6 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 639/25 septembrie 1998, contrasemnată de domnul Radu Berceanu, vicepreședinte al Partidul Democrat din partea Ministerului Industriei și Comerțului, de domnul Dan Radu Rușanu, personalitate marcantă din conducerea Partidului Național Liberal, din partea Ministerului Finanțelor și domnul Mihail Ianăș, din partea Agenției Naționale a Resurselor Minerale se poate realiza transferul unei licențe de concesiune de explorare sau de exploatare către altă persoană juridică, cu aprobarea Regiei Naționale a Resurselor Minerale, transfer care s-a realizat prin Ordinul nr. 310/9 octombrie 2000.

Transferul drepturilor dobândite și a obligațiilor asumate, folosind terminologia legală, implică transferul actului care consemnează și redă aceste drepturi și obligații.

Aș dori să remarc, stimați colegi, faptul că în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ din domeniu și pentru eliminarea unor ambiguități, precum și în vederea alinierii la legislația europeană, în perioada anilor 2001 - 2002, Ministerul Industriei și Resurselor, împreună cu Agenția Națională a Resurselor Minerale, cu consultarea specialiștilor de la Banca Mondială și de la Comisiile de specialitate ale Uniunii Europene au elaborat noul proiect al Legii minelor pe care actualul Guvern l-a înaintat Parlamentului, acest proiect fiind aprobat de dumneavoastră, de Camera Deputaților și se află în dezbatere la Senat.

Noile norme de aplicare ale acestui proiect de lege vor fi elaborate și aprobate prin hotărâre de Guvern, după apariția legii.

Protejarea monopolului de stat. Este regretabil că trebuie să constatăm încă o dată interpretarea eronată a reglementărilor în domeniu și ne vedem obligați să arătăm că activitatea desfășurată de Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A. se încadrează în categoria de activități prevăzute de art. 2 lit. c). Pentru aceasta este, de fapt, titular al licenței specifice instituite de Legea nr. 31/1996, iar activitatea desfășurată de Societatea Comercială Roșia Montană Gold Corporation S.A., respectiv cercetare-dezvoltare în perimetrul de exploatare, nu se încadrează în categoria de activități care constituie monopol de stat.

Având în vedere cele două categorii de activități desfășurate în perimetrul de exploatare, prevederile legale privind monopolul de stat sunt strict respectate, iar în ipoteza în care S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. va îndeplini cumulativ toate condițiile trecerii la exploatare, aceasta are obligația legală de a obține și licența de monopol emisă de Ministerul Finanțelor, moment la care se va aprecia și oportunitatea emiterii unei asemenea licențe, în raport cu protejarea monopolului de stat și cu interesul național.

Utilizarea cianurilor. Utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argentifer cu concentrație scăzută în metal reprezintă singura metodă aplicată în întreaga lume pentru recuperarea în condiții de eficiență economică a aurului și argintului. Pe plan mondial, inclusiv în Europa există numeroase exemple de tipuri de minereu similare care necesită cianurarea. Astfel, ponderea exploatărilor în carieră a minereurilor auro-argentifere este de peste 50%, iar metoda de preparare prin ceanurare se aplică la toate zăcămintele de acest tip.

Exemple în acest sens îl constituie zăcămintele de minereu auro-argentifer din Europa, El valle-Rio Narcea din nordul Spaniei, Celopeci - Bulgaria, Masivul Central francez - Franța, Ovacik - Turcia. Adăugăm că mai mult de 400 de exploatări miniere din întreaga lume utilizează cianura pentru extragerea aurului și argintului. Precizăm că 75% din aurul extras din zăcămintele de același tip din Statele Unite ale Americii utilizează această metodă de preparare a aurului și nu avem încă cunoștință că Statele Unite ale Americii s-au mutat în Africa.

Managementul cianurilor, impus ca obligație prin Codul Internațional de management al cianurilor elaborat de Organizația Națiunilor Unite, adoptat conform legislației românești și ghidurilor Băncii Mondiale și aplicabil și în cadrul proiectului de la Roșia Montană, are în vedere identificarea și soluționarea corespunzătoare a tuturor pericolelor posibile legate de utilizarea cianurilor, respectiv cele ce privesc transportul, depozitarea, manevrarea, utilizarea și distrugerea finală a acestora.

Ca parte a managementului cianurilor se are în vedere, pe de o parte, recuperarea și refolosirea acestora, iar pe de altă parte descompunerea chimică a părții de cianuri ce va fi evacuată în mediu, descompunere care se va face printr-o serie de componenți nedăunători.

Tehnologia de distrugere a cianurilor preconizată a fi aplicată în cadrul proiectului de la Roșia Montana asigură, conform proiectului, îndepărtarea acestora din sterilele de procesare, înainte ca acestea să părăsească incinta uzinei de preparare.

Contrar afirmațiilor făcute de specialiștii Partidului România Mare, precizăm că nu există nici o legislație internațională sau directivă europeană care să interzică utilizarea cianurilor în prepararea minereurilor auro-argentifere.

Proiectul de la Roșia Montană prevede ca cianurile eliberate în mediu să nu depășească standardele românești și internaționale, concentrația lor fiind sub 0,5 miligrame pe litru, mult sub nivelurile toxice, limita admisă fiind în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 288/2002, de 1 miligram pe litru.

Este cel puțin curios faptul că un bun specialist în domeniu și fost ministru al cercetării, împreună cu alți specialiști din cadrul Partidului România Mare pot să susțină că derocarea cu explozii masive poate avea efecte devastatoare pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului, creând în acest fel o imagine similară utilizării bombei atomice în România.

Redevență. Nivelul redevenței cuvenite statului este de 2% din valoare producției realizate, aceasta fiind conformă cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998 și cele ale Ordonanței de urgență nr. 47/2002, precum și cu cel al noului proiect al Legii minelor, deja aprobat în Camera Deputaților în cursul semestrului II 2002 și votat inclusiv de semnatarii moțiunii.

Cei care protestează că statul român nu câștigă suficient judecă, încă, după o logică depășită, după logica: "Nu ne vindem țara!" Le spun, însă, acestora, că poporul român a depășit demult acest complex. Idealurile autarhice ale regimului ceaușist și-au dovedit inconsistența. Mentalitatea poporului român a început deja să se adapteze condițiilor care definesc economiile statelor dezvoltate.

Mulți dintre angajații din societățile de stat manifestează azi pentru privatizarea întreprinderii la care lucrează.

Presa, analiștii economici și chiar oameni obișnuiți susțin cu convigere că România are nevoie de cât mai multe investiții străine. Dacă doriți, formula corectă este, poate: "Nu trebuie să ne vindem interesele naționale", iar interesul nostru, al României, este să atragem cât mai multe investiții, pentru că investițiile produc bani și generează bunăstare.

Mediul. Având în vedere problemele de mediu generate de proiectul Roșia Montană, autoritățile de mediu au luat în considerare, la elaborarea acestuia, toate aspectele de detaliu care trebuie abordate în studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiect și care corespund în totalitate exigențelor legislației naționale și europene în domeniul protecției mediului.

Îndrumarul a fost aprobat de conducerea Ministerului Apelor și Protecției Mediului. De altfel, domnul ministru Petru Lificiu, prezent la această dezbatere, s-a adresat în scris Comisiei pentru mediu de la Uniunea Europeană, în ideea constituirii unei comisii internaționale de experți pentru evaluarea proiectului, sub aspectul tehnologiilor, riscurilor de mediu ce le implică și a măsurilor preventive ce se impun a fi luate.

Titularul proiectului și-a asumat obligația să prezinte un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiectul Roșia Montană, elaborat de o persoană juridică atestată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

La nivelul Ministerului Apelor și Protecției Mediului s-au constituit două colective de experți, și anume, colectivul științific de asistență tehnică și colectivul de analiză tehnică care vor analiza cu maximă exigență documentațiile tehnice depuse de titulari, astfel încât conținutul acestora să fie în deplină concordanță cu prevederile legislației Uniunii Europene și ale convențiilor internaționale la care România este parte.

Având în vedere impactul potențial asupra mediului, generat de proiectul Roșia Montană, România, ca parte semnatară a convenției ESPOO privind evaluare impactului asupra mediului în context transfrontalier, va face notificările necesare țărilor vecine, potențial afectate, urmând toate procedurile internaționale legale.

Constrângeri generate de realizarea proiectului. Ca orice investiție de acest gen, realizarea proiectului Roșia Montana generează o serie de probleme de natură socială și de mediu care influențează opinia publică și care, dacă nu sunt tratate cu transparență și obiectivitate pot deveni o frână în realizarea acesteia.

Dând încă o dată dovadă de necunoașterea legislației și încălcând în mod grosolan drepturile inalienabile ale fiecărui proprietar de a decide liber asupra proprietății, speculând buna credință a locuitorilor, autorii moțiunii încearcă să acrediteze ideea că proiectul Roșia Montana va reprezenta o imixtiune dureroasă în existența fiecărei familii din zonă.

Or, realitatea din teren este alta. Reprezentanții autorizați ai firmei au discutat deja cu 1.450 de proprietari, din care numai 31 au refuzat să vândă proprietățile pe care le dețin, aspect care înseamnă o acceptabilitate de peste 98% din partea populației din zonă.

S-a oferit opțiunea de a fi relocați, adică obținerea unei compensații în bani și mutarea în altă zonă sau opțiunea de strămutare, ceea ce înseamnă primirea unei case noi în zona propusă pentru noua localitate Roșia Montană.

Protejarea vestigiilor arheologice și arhitecturale. Într-o regretabilă atitudine propagandistică și prin manifestarea unui cras dezinteres față de oportunitățile pe care proiectul le deschide identificării de noi vestigii, precum și de conservarea și protejarea patrimoniului, autorii moțiunii, manifestând aceeași rea-credință transformă acțiunile de protejare a vestigiilor arheologice și culturale în obiect de dispută politică.

Datorită importanței cu totul excepționale pe care o are patrimoniul cultural național din zona Roșia Montană, precum și datorită importanței economice a proiectului investițional, Ministerul Culturii și Cultelor a instituit prin Ordinul ministrului nr. 2.504 din 7 martie 2001 Programul național de cercetare Alburnus Maior.

Având în vedere faptul că cercetările arheologice efectuate în situl Roșia Montană s-au desfășurat conform legislației în vigoare și că ele au dus la obținerea de noi și importante date privind comunitatea iliră de la Alburnus Maior, se apreciază în sens pozitiv rezultatele programului național inițiat de Ministerul Culturii și Cultelor.

Precizăm că biroul executiv al Comisiei Naționale de Arheologie opinează că disputa privind cercetările arheologice de la Roșia Montană nu trebuie să devină obiect de confruntare politică. Pentru a asigura desfășurarea în cele mai bune condiții a programului său de cercetare și protejare a patrimoniului cultural, material și imaterial, S.C. Roșia Montană Gold Corporation S.A. s-a aflat în contact permanent cu Ministerul Culturii și Cultelor, cu care s-a stabilit o relație de parteneriat, pornindu-se de la premisa că se poate stabili un nou standard de cooperare între investitorii majori și administrația centrală.

Practic, parteneriatul constă în asumarea, pe de o parte, de către Societatea Roșia Montană a finanțării tuturor cercetărilor și studiilor considerate a fi necesare iar, pe de altă parte, Ministerul Culturii și Cultelor își asumă responsabilitatea organizării și monitizării permanente.

Informarea publică pe probleme sociale de mediu și arheologie. În conformitate cu cele mai noi practici mondiale în domeniu, cât și ale Uniunii Europene, preluate deja în mare parte, deci și de legislația românească, în scopul informării și antrenării comunităților locale în adoptarea deciziilor asupra problemelor care le afectează în perioada 2001 - 2002, au avut loc o serie întreagă de acțiuni, în primul rând cu locuitorii din zona Roșia Montană, pe probleme de urbanism, tehnică de exploatare minieră, asistență juridică în vederea garanției proprietății, cât și pe probleme de mediu și de reconstrucție ecologică.

De asemenea, întâlniri semnificative au avut loc cu reprezentanții cultelor din zonă.

Stimați colegi,

Nu aurul în sine este miza proiectului de la Roșia Montană. Ceea ce contează este valorificarea acestui zăcământ. Ceea ce contează e ca poporul român, cetățenii români să câștige ceva din aceasta, pentru că oamenii sunt cea mai importantă resursă a țării. Oamenii, în opinia noastră, sunt mai importanți chiar decât aurul de la Roșia Montană.

Actualul Guvern analizează cu maximă responsabilitate toate aspectele economice, sociale și de mediu pe care le implică acest proiect.

Având, însă, în vedere importanța deosebită și impactul investiției de la Roșia Montană, cea mai mare investiție din sectorul minier din Europa și probabil din lume în acest moment, Guvernul intenționează ca după obținerea tuturor avizelor necesare să revină în Parlament, pentru a vă da dumneavoastră posibilitatea să vă exprimați asupra necesității și aplicării acestui proiect.

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra afirmațiilor cuprinse în moțiune, vă rog stimați colegi parlamentari, să vă exprimați votul de respingere a moțiunii simple promovate de cei 71 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, un parlamentar PD și un independent.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnul ministru.

Stimați colegi,

S-au înscris următorii deputați la dezbateri: din partea Grupului parlamentar social-democrat și umanist, domnii Bara Liviu, Selagea Constantin, Florescu Ion, Bercăroiu Victor, Mițaru Anton; din partea Grupului parlamentar PRM, Moiș Văsălie, Crișan Emil, Ifrim Mircea Ionescu Costel; din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Alexandru Sassu; de la PNL, domnul Anton Marin; de la Grupul parlamentar UDMR, domnii deputați Makkai Grigore și Antal Istvan.

Dau cuvântul domnului deputat Bara Radu Liviu. Se pregătește domnul deputat Moiș Văsălie.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Guvernarea țării într-un sistem democratic, bazat pe pluripartitism implică răspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentară, cât și pentru opoziție.

A 11-a moțiune simplă inițiată de către reprezentanții opoziției, în urma atâtor subiecte de moțiuni: sănătate, învățământ, administrație și alte domenii de activitate, arată că am trecut la o altă fază a moțiunilor, moțiuni cu denumirea de localități și până la sfârșitul mandatului actual vom ajunge la moțiuni cu nume de străzi sau, cine poate ști, inventivitatea opoziției este nelimitată în această direcție.

În întreaga sa activitate Parlamentul trebuie să militeze pentru legalitate, pentru ordine și liniște socială, pentru întărirea statului de drept, aceste elemente împreună cu măsurile menite să readucă România la standardele economice europene pot crea țării noastre o nouă perspectivă, un nou piedestal în eșicherul politic european.

Aș dori să arăt de la început că așa-zisa moțiune pe care o discutăm astăzi se încadrează perfect în categoria declarațiilor politice.

Desigur, discutăm această moțiune tot marțea, dar eu cred că era normal să o discutăm marțea, dar azi dimineață.

Înainte de a spune câteva cuvinte despre o moțiune, vreau să fac câteva referiri generale privind modul de fundamentare a acestei așa-zise moțiuni.

Titlul moțiunii Roșia Montană s-a vrut un titlu de răsunet, în istoria civilizației moților aceasta fiind o denumire și de referință nu acum, ci cu adânci rădăcini în istorie.

Sunt ferm convins că majoritatea dintre semnatari nici nu-i cunosc pe moți și nici viața lor. Eu sunt unul dintre ei, m-am născut și am crescut acolo, bunicul meu a fost preot în Sohodol, lângă Roșia Montană, iar străbunicul a fost inginer la minele de aur din Roșia Montană. Acest titlu a vrut să echilibreze lipsa de conținut a moțiunii, fundamentarea sa fiind mai mult decât puerilă.

Am să vă dau un singur exemplu, citatul pe care l-ați dat a unui ziarist cvasinecunoscut care numește România o "republică bananieră și umilă, o țară de doi lei, o țară cu genunchii prăbușiți, incapabilă să se ridice".

Mari patrioți de la PRM, pentru a motiva această moțiune nu ați găsit numai acel ziarist nemernic și cuvintele lui despre țara noastră? Din acest punct de vedere chiar meritați compasiunea noastră.

Trebuie să recunoașteți: aceasta este adevărata valoare a dumneavoastră, stimați colegi, semnatari ai moțiunii! Moții au fost și vor fi oameni puternici!

Nu încercați dumneavoastră prin această propagandă electorală ieftină să ne lămuriți pe noi și pe ei că vă pasă de ce se întâmplă acolo la ei acasă.

De fapt, încercați în mod rușinos să exploatați o situație, de fapt, grea și foarte grea a moților pentru a obține niște voturi în plus! Vă înșelați amarnic! Moții au știut să-și apere pe cât posibil singuri familia, țara, fără așa-zisul ajutor sau interes a unor falși politicieni și patrioți.

Dacă-i puneați un alt titlu, dacă problemele mari pe care le au moții privind căile de comunicație, dezvoltarea economică în zonă erau cuprinse într-o moțiune, își dădeau seama și alții că vă interesează în mod real viața acestor oameni și ați fi avut, probabil, șansa ca moțiunea să fie semnată și de alte partide. Așa, nici o șansă! Nu mai puteți păcăli pe nimeni, nu este târziu să o retrageți și să recunoașteți că ați dat din nou în bară.

O calitate mare a moțiunii pe care o discutăm azi este că se situează în primele locuri, din punct de vedere a cum nu se fundamentează o moțiune, într-o clasificarea a tuturor moțiunilor pe care le-am citit în 10 ani de Parlament.

Lăsând pe colegii care vor lua cuvântul din partea partidului nostru să intre într-o analiză detailată a inadvertențelor și multor confuzii ce se fac în această moțiune, am să arăt pe scurt de ce această moțiune este ruptă de realitate și are o tentă clară de propagandă electorală.

Nu vă puteți schimba stilul: să criticăm, să criticăm! Prea multă răutate și prea puțină minte și adevăr în ceea ce spuneți!

Începeți cu o confuzie gravă: criticați actualul Guvern pentru ceea ce a făcut Guvernul anterior. Spuneți că metodele propuse la exploatare sunt interzise în țările europene. Din această afirmație îmi dau seama că nici măcar nu ați văzut proiectul. O să vi-l pună la dispoziție colegul meu și după ce-l citiți și-l înțelegeți, sunt ferm convins că o s-o faceți o contramoțiune și o să criticați pe cei care au făcut moțiunea de astăzi.

În Spania, Franța, Italia, Peninsula Scandinavică sunt folosite procedee propuse la Roșia Montană. Probabil că aceste țări nu mai fac parte din Europa. Faceți, vă rog, o moțiune la Consiliul Europei prin care să-i sesizați de dispariția acestor state din Europa.

Aș putea să continui în acest fel cu fiecare punct din moțiune.

Oricum, vă spun că cine v-a învățat să faceți această moțiune vă este ori dușman, ori statul pentru el în Parlament se rezumă într-adevăr la stat și la nimic altceva!

Dacă la întocmirea și fundamentarea moțiunii s-ar fi gândit cineva să se transpună într-un localnic, într-un om care trăiește acolo, care are părinții, fratele sau sora în zonă și-ar fi dat seama că o asemenea investiție ar însemna redarea speranței într-o viață mai bună.

Vreau să enumăr numai câteva din considerentele care mă fac să afirm acest lucru: noi locuri de muncă, atât în activitatea de bază, cât și în servicii; dezvoltarea drumurilor și căilor de acces, dezvoltarea turismului. Vor fi mai mulți bani în zonă, amenajări moderne și construcții care vor rămâne și după închiderea lucrărilor care se estimează acum la 25 - 30 de ani.

Vă dați seama că în această perioadă se pot găsi zăcăminte noi, apariția unor investiții adiacente. Faceți, vă rog, o comparație cu zonele unde s-au făcut hidrocentrale, cum arătau înainte și după realizarea lor, construcțiile care s-au realizat și cum a crescut standardul de viață a oamenilor din zonă.

Sigur, modul de concesionare, politicile de protecție a mediului se pot încă discuta, astfel încât și investitorul și statul român și în primul rând locuitorii din zonă să beneficieze de condiții mai bune ca acum.

Aș vrea să arăt și să atrag atenția încă o dată că suntem la faza de proiect și orice idee bună care poate fi argumentată corect se poate discuta și probabil, în final, accepta.

Iată doar câteva din elementele care duc la concluzia că această moțiune nu poate fi acceptată și ar fi bine să încercați, stimați colegi de la PRM, să vă canalizați energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile într-adevăr mari ale acestui popor și națiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce nu ați dat textul, să vi-l controleze gramatical cineva? Are multe greșeli de exprimare!

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Văsălie Moiș și îl întreb pe domnul deputat Tudor dacă vrea să se înscrie la cuvânt.

Domnul Marcu Tudor (către deputații PSD):

Vreau să vă dau un sfat, celor care știți limba română, dați-i o îndrumare domnului Bara!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Marcu Tudor, vă înscrieți și dumneavoastră la cuvânt?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Oricum, au fost multe greșeli de gramatică, mai devreme.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă cer voie să-i dau cuvântul colegului dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Mă adresez și domnului Gabriel Dumitrașcu, director la S.C. Gold Corporation, se pare, supervizor chemat de către Guvern în ajutor pentru supravegherea moțiunii...

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a reflectat îndelung înainte să ințieze Moțiunea "Roșia Montană", subiect amplu dezbătut în mass-media și cu profunde implicații politice, economice, sociale, de mediu și, nu în ultimul rând, de larg răsunet internațional.

De la început, dorim să facem precizarea că nu ne opunem reformei și restructurării economiei, intrării țării în circuitul economic mondial, investițiilor străine prin care se face o infuzie de capital și se creează locuri de muncă, din contră, le susținem, conștienți că, în era globalizării, izolarea României ar echivala cu ștergerea ei de pe hartă. Pe de altă parte, însă, consecvenți cu programul nostru, suntem împotriva devalizării patrimoniului național, cu scopul umplerii buzunarelor unor aventurieri străini, care nu au alt merit decât acela că au știut să-și atragă complicitatea unor guvernanți, oricând gata să-și vândă conștiința pentru un blid de linte sau pentru 30 de arginți.

Trebuie să fim conștienți măcar acum că din considerente geostrategice, mai mult decât pentru meritele noastre, am fost invitați să aderăm la NATO și ducem tratative cu Uniunea Europeană, că politica postdecembristă duplicitară practicată de către guvernanții noștri nu mai cadrează cu politica europeană și că structurile euroatlantice sunt cu ochii pe noi și vor taxa orice derapaj. Afacerea Roșia Montană, așa cum a fost concepută de către beneficiarii ei, se putea desfășura fără nici un fel de probleme într-o republică bananieră, aflată într-un capăt de lume, la cheremul unui dictator, dar nici într-un caz în centrul unei Europe civilizate, ultrasensibilă la problemele de mediu.

Aranjamentele juridice, un fel de "specialitate a casei", s-au făcut în cel mai pur stil dâmbovițean, aruncându-se praf în ochii opiniei publice și ai mass-media, încălcându-se prevederile legale cu privire la acordarea și transferul licenței de exploatare a zăcămintelor auro-argentifiere. Condițiile și modalitatea de desfășurare a afacerii au fost, probabil, stabilite în cursul vizitei celor implicați în Canada, pe banii și la invitația concesionarului, făcându-se publice doar simulațiile, nu actele reale.

Faptul că societatea concesionară este un SRL din Deva sau din Pocreaca nu contează prea mult, contează doar țipla țipătoare, de bomboane pentru proști, în care o ambalează Guvernul, pentru a fi făcută credibilă. Nimeni, cu excepția guvernanților, nu știe ce zăcăminte au fost concesionate cu adevărat "investitorului" canadian, noi discutăm despre cele aflate la Roșia Montană, dar pe site-ul de internet al acestuia apare ca fiind concesionate și cele de la Certez, Slatna, ".., Băița Crăciunești, deci, aproape toți Apusenii.

Cine ne spune adevărul cu privire la întinderea concesiunilor? Guvernul a păstrat până în prezent cel puțin o tăcere suspectă, dacă nu vinovată.

Cel mai îngrozitor aspect al afacerii Roșia Montană este însă cel legat de poluarea mediului și care are implicații deosebite la nivel continental și mondial, care ar putea face din România "oaia neagră" a Europei. În toate țările civilizate, s-a renunțat la cianurare ca metodă de prelucrare a minereurilor aurifere, iar la Congresul de la Berlin, din anul 2001, a fost interzisă cu strictețe în țările europene.

Îi aducem aminte domnului ministru al industriilor, dacă nu a știut până acum, că, pe plan mondial, pentru obținerea aurului, se aplică două procedee: CIP - Carbon in Part, bazat pe capacitatea cărbunelui acativ de a fixa prin absorbție aurul și argintul din minereu și oxidarea biologică a concentratelor obținute prin flotarea minereurilor. Concesionarul nu este dispus să aplice aceste procedee ecologice, deoarece sunt mai costisitoare decât cianurarea masivă, care este mai ieftină și mai profitabilă, dar infinit mai dăunătoare pentru mediu, pentru faună și pentru floră. Aceste două procedee moderne atrag în circuitul economic zăcămintele noi, lărgind baza de materii prime cu minereuri neprelucrabile prin procedeele clasice, putând constitui o sursă de dezvoltare a producției de aur românesc.

Rezultă, așadar, că nu putem accepta în nici un caz metoda cianurării, preconizată de către concesionar, deoarece ar putea produce o adevărată catastrofă ecologică și ar proiecta o imagine total distorsionată a României în exterior.

În acest context, ne surprinde poziția ambiguă a Ministerului Apelor și Protecției Mediului, preocupat, mai degrabă, de clientela politică decât de protecția faunei și florei autohtone. În această ambiguitate se scaldă Ministerul Culturii, care păstrează o tăcere vinovată cu privire la tezaurele dacice și romane din zone, amenințate de sutele de mii de halde de steril.

România trebuie să se încadreze în structurile europene și euroatlantice cu zestrea ei de cultură și de civilizație materială, în care un loc aparte îl ocupă vestigiile arheologice ale zorilor istoriei noastre. Toate popoarele își protejează patrimoniul prin legi draconice și măsuri de excepție, numai noi ne abandonăm vestigiile care ne legitimează etnogeneza și ne dovedesc continuitatea în spațiul carpato-danubiano-pontic, ceea ce este o dovadă de barbarie, dacă nu de inconștiență.

Ambiguitatea Ministerului Culturii este evidentă. Pe de o parte, a fost inițiat cel mai mare program de cercetare arheologică de salvare, unul dintre cele mai importante din Europa, Programul național de cercetare Alburnus Maior, la care participă zece muzee și institute naționale, iar, pe de altă parte, nu se ia nici o atitudine față de posibilitatea acoperirii siturilor arheologice cu o mare de steril.

Ca orice afacere, Roșia Montană a atras roiul de profitori, care, avizați că ar putea smulge fie și o ciozvârtă, s-au implicat, cumpărând case și terenuri, pentru a le revinde la prețuri profitabile, ori intermediind tot felul de învârteli veroase. Presiunea acestor profitori se face simțită și în mass-media, unde aceștia duc o campanie de susținere a investiției străine, nu numai în Parlamentul României.

De aceea, nu ne miră faptul că partidul nostru este acuzat, de exemplu, de ziarul "Adevărul" de azi, că: "A dat mâna cu ongurile finanțate de la Budapesta" și că militează pentru "Reîntoarcerea locuitorilor din Roșia Montană la păstorit".

Nu putem coborî la nivelul unor astfel de cugetări "profunde", scăpate în paginile unui publicații constant anti-PRM, mulțumindu-ne să amintim un vechi proverb chinezesc: "Șobolanul crede că lumea se reduce la dimensiunile propriei sale vizuine".

În realitate, membri marcanți ai partidului nostru au sensibilizat organizațiile neguvernamentale și diferite personalități publice pentru a le atrage atenția cu privire la consecințele nefaste ale poluării mediului și distrugerii siturilor arheologice. Otrava difuzată în mediu nu alege victimele după culoarea politică, după naționalitate sau rasă, ea este la fel de nocivă pentru toți locuitorii planetei.

Cu toate că a debutat sub guvernarea anterioară, nefiindu-i imputabilă nebuloasa concesionării licenței de exploatare a zăcământului, Guvernul actual se face vinovat de faptul că nu a luat nici o măsură pentru clarificarea situației și pentru restabilirea legalității, lăsând să se perpetueze o stare de incertitudine. Nu credem că este în favoarea României să fie "pusă la colț" ca o repetentă la ecologie, așa cum nu credem că gravele probleme ale țării se pot rezolva cu atitudini țâfnoase.

Observațiilor decente și pertinente ale celor care conduc structurile europene nu le putem răspunde ca un jupân Dumitrache, lovit în "amorul de familist" de un "mațe-fripte", ori ca un "bibic", tradus de o "mangafa" de provincie, așa cum s-a procedat cu domnul Jonathan Shilly, șeful Delegației Comisiei Europene în România. Principiul de guvernare "ciocu’ mic" nu poate fi aplicat decât pe Dâmbovița, nu pe Rin, Sena ori Tamisa.

Și, pentru că tot suntem în "Anul Caragiale", i-am recomanda domnului prim-ministru să se implice direct în tăierea nodului gordian al afacerii Roșia Montană sau: "Zoe, fii bărbată!", așa cum ar zice Ștefan Tipătescu.

Nu este bine, după părerea noastră, că domnul ministru al industriilor justifică actualele greșeli ale Guvernului din care face parte, invocând greșelile regimului comunist și principiul: "Nu ne vindem țara!", care nu ne aparține. Îl pot auzi colegii fostului președinte al României comuniste, actualii colegi de bancă parlamentară sau din structurile de conducere ale partidului aflat la putere!

În concluzie, apreciem că, de această dată, grupul parlamentar majoritar din Camera Deputaților ar trebui să-și calce pe mândria devenită aproape un viciu și să accepte o moțiune care l-ar înnobila și care ar fi benefică pentru țară și pentru destinul ei european. Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Domnule Moiș, ați vorbit 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuvântul domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Avem astăzi în discuție o moțiune simplă adresată Guvernului pe o problemă care, în opinia noastră, este extrem de interesantă și care, iarăși, în opinia noastră, ar fi trebuit să facă, în fond, obiectul unei interpelări, în cazul în care regulamentul ar fi permis ca interpelarea să fie, în Parlamentul României, ceea ce este în parlamentele din celelalte țări. Adică, un schimb de opinii, întrebări și răspunsuri.

Lipsind acest lucru, astăzi, asistăm la un șir de declarații, fără ecou și fără nici un fel de urmare, un șir lung de monologuri. Asistăm astăzi la invocarea intereselor cetățenilor din zonă, fără ca părerea acestora sau punctul lor de vedere să apară în mod explicit. Asistăm la o invocare a unor dispute arheologice între specialiști, fără ca să fie foarte clar cine are dreptate, deși, și de o parte, și de alta, sunt foarte multe nume "grele" ale domeniului. Asistăm la dispute ale specialiștilor în protecția mediului, fără, iarăși, să avem un punct de vedere unitar sau, măcar, cât de cât clar.

În aceste condiții, în condițiile în care nu putem căpăta răspunsuri la toate lucrurile astea, în condițiile în care, de fapt, suntem în fața unor monologuri și nu a unui dialog, nu ne rămâne decât să punem în discuție tema moțiunii.

Cu toate că, aparent, moțiunea se axează pe probleme de mediu, așa cum spuneam mai devreme, arheologie sau corupție, în fapt, lait-motivul sau punctul central al moțiunii este unul foarte clar exprimat: încălcarea interesului național, prin concesionarea prospectării și exploatării minereului din zonă către o firmă cu capital majoritar străin. Și cererea este revenirea la monopolul de stat. Este primul punct în textul moțiunii, este primul punct în cererile prezentate de semnatarii moțiunii.

Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al membrilor Grupului parlamentar al Partidului Democrat, lucrurile sunt foarte clare: respingem total această teză, care, în opinia noastră, este anacronică, total în contradicție cu concepțiile și legislația europeană, dar, mai ales, periculoasă prin consecințe. Am spus permanent și am susținut și la dezbaterile generate de modificarea Constituției României faptul că concesionarea exploatării resurselor românești nu trebuie să fie legată de cetățenia celor care o fac.

Ceea ce cer deputații Grupului parlamentar al PRM, menținerea monopolului de stat asupra exploatărilor zăcămintelor, este inacceptabil și este în totală contradicție cu directivele Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu poate fi acceptat!

Acest lucru, practic, reprezintă, într-un fel sau altul, o revenire la un slogan de tipul: "Nu ne vindem țara!", care părea demult apus și care este în totală contradicție cu traseul european pe care România a pornit, cel al integrării în structurile europene și euroatlantice, cu concepțiile europene de integrare și cu necesitățile României de a încuraja investițiile străine. Această moțiune dovedește faptul că în cazul Partidului România Mare există o diferență extrem de mare între ceea ce susține public, în cazul nostru, integrarea europeană, și ceea ce face practic - respingerea concepțiilor și valorilor europene.

În aceste condiții, cu toate că există multe lucruri care, încă, sunt insuficient de clare - și mă refer la protecția mediului (cu toate că, așa cum rezultă din documentația de specialitate, măsurile luate sunt la nivelul maxim al standardelor mondiale); situația siturilor arheologice din zonă (cu toate că există o finanțare de peste 2 milioane de dolari, făcută de Firma Roșia Montană Gold Corporation S.A. pentru un proiect amplu de specialitate în zonă) sau la drepturile cetățenilor din zona respectivă (cu toate că și în acest domeniu există proiecte serioase susținute financiar de firma respectivă), repet, în aceste condiții, Partidul Democrat, reafirmându-se pe această cale, ca susținător al integrării europene reale a României - nu numai în vorbe, ci și prin adoptarea valorilor europene - va vota împotriva moțiunii simple înaintate de membrii Grupului parlamentar al PRM. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, mulțumesc.

Urmează domnul Anton Marin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule coleg.

Domnul Anton Marin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Tema supusă dezbaterii parlamentare prin moțiunea simplă prezentată de deputații Partidului România Mare poate fi abordată din mai multe punct de vedere: cultural, istorico-arheologic, economic, social și politic. În oricare abordare avută în vedere, sunt câteva chestiuni care trebuie înțelese sub mai multe aspecte.

Din punct de vedere cultural și istorico-arheologic, așa cum se întâmplă și în multe alte cazuri, considerăm că argumentele aduse de moțiune pot fi privite ca rezonabile, numai că Parlamentul este cel care, prin voința majorității, a ciuntit an de an bugetele alocate culturii în general și nu se întrevăd speranțe nici pentru viitor. O țară săracă ca România, în care partidul de guvernământ se laudă cu realizări pe hârtie, nu este capabilă să aloce fondurile necesare pentru zestrea culturală pe care trebuie să o transmită urmașilor săi și culturii universale. Cu toate acestea, investitorii care operează în asemenea zone par dispuși să-și asume și investițiile în activități de cercetare care țin de patrimoniul arheologic și etnografic.

Din punct de vedere economic, zona Apusenilor este vitregită de reforme adevărate, de investiții serioase și continuă se fie un areal neprielnic pentru o dezvoltare economică cu urmări asupra nivelul de viață al cetățenilor.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Chiar orice investiții?!

Domnul Anton Marin:

În același timp, este nevoie să încurajăm orice investiție care are ca efect crearea de locuri de muncă, acumulări la bugetele locale din taxe și impozite ca urmare a unor activități economice eficiente și nu numai din cele adunate de la cetățenii sărăciți oricum. Dezvoltarea de proiecte investiționale private în această zonă înseamnă rezolvarea unor dificultăți economice, care pot avea ca rezultat dezvoltarea pe orizontală a mai multor industrii, cu efect în soluționarea problemelor de ordin social, de protecție a mediului și de creare a unei infrastructuri adecvate desfășurării oricărui tip de activitate.

În același timp, considerăm că se impune o evaluare corectă, în condițiile legii, și pentru aceasta există instituții abilitate ale statului, care sunt datoare să-și îndeplinească atribuțiile, în sensul de a urmări și controla implicațiile investițiilor cu impact asupra acestei zone de de interes cultural, istorico-arheologic. Avem convingerea că printr-o acțiune coerentă și responsabilă a instituțiilor statului se pot proteja toate monumentele istorice, culturale și naturale din acest ținut uitat de Dumnezeu. Considerăm, de altfel, că idei preconcepute și prejudecăți de tot felul, care induc opiniei publice alte interpretări, sunt neavenite și pot descuraja orice inițiativă privată.

Aducem, de asemenea, în discuție faptul că în prezent există constituită o comisie, care are tocmai rolul de a depista eventualele nereguli și de a risipi îndoielile legate de punerea în practică a proiectului. A veni cu o moțiune înainte de a afla rezultatele activității comisiei special instituite reprezintă o ingerință în activitatea acesteia, dar și sporirea prealabilă a neîncrederii a cele ce însuși Parlamentul a stabilit.

Având în vedere controversele pe această temă, dar și aspectele legate de viața oamenilor, de comunitatea locală, care trebuie consultată asupra a ceea ce dorește și crede că este mai bine pentru ea, cu respectarea întregii legislații în domeniu, Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților a decis să aștepte rezultatele activității comisiei și numai după aceea să se exprime în cunoștință de cauză. De aceea, Grupul parlamentar PNL adoptă poziția politică de a nu vota Moțiunea simplă "Roșia Montană". Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Păi, altfel, trebuie să dea înapoi bacșișul înainte convenit! Cum să îl dea? Cine dă mita înapoi cuiva?

Domnul Anton Marin (din sală):

Domnul Marcu nu vrea să dea înapoi bacșișul!

Domnul Valer Dorneanu:

Când v-am dat posibilitatea să vă înscrieți la cuvânt, domnule Marcu, n-ați vrut...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să vă zic ceva? De discuțiile astea a început să-mi fie silă!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai ofer încă o dată posibilitatea să vă înscrieți pe lista vorbitorilor, ca să vorbiți regulamentar.

Domnul deputat Makkai Grigore.

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Producția mondială de aur se ridică astăzi la circa 300 de mii de tone anual. Peste 90% din această cantitate se obține în exploatări miniere deschise, utilizând tehnologia de extragere chimică prin cianurare. Această tehnologie se practică preponderent în cazul zăcămintelor cu conținut scăzut de aur. Se folosește, de regulă, o cantitate mare de cianuri, adesea, peste 500 de grame pentru obținerea unui gram de aur. Sterilul care rezultă rămâne îmbibat cu această otravă periculoasă. Din acest motiv, tehnologia de extragere a aurului prin cianurare reprezintă un pericol ce, astăzi, nu mai poate fi ignorat. Peisajele serenizate ale minelor de aur se extind cu repeziciune și apar inevitabil tot mai multe accidente ecologice.

Astfel, în 1984, în Papua-Noua Guinee, se rupe un baraj de la un iaz de decantare și se revarsă în apele râului apropiat o cantitate de 100 de mii de litri de cianură. În Kîrghistan se prăbușește un elicopter cu un transport de cianură și poluează apele râului Barskum. În Guyana, tot o reversare masivă de cianuri afectează râurile din regiune.

Însă, ce mai mare poluare cu cianuri se produce la Baia Mare, în data de 30 ianuarie 2000. Ea este considerată al doilea accident ecologic ca mărime în Europa, după explozia de la Cernobâl.

După acest eveniment dramatic, apar luări de poziție tot mai ferme împotriva mineritului cu cianuri și se conturează ideea că deschiderea de noi exploatări miniere utilizând această tehnologie reprezintă un risc economic major. Astfel, în decembrie 2001, Națiunile Unite au extins considerabil programul de minerit, minerale și mediu cu aspecte ce vizează prevenirea și intervenția în cazuri de acest gen. Tot atunci, în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost dezvoltat un cod pentru utilizarea cianurilor în mineritul de aur, în care se enumeră un număr de 9 principii, fiecare fiind considerat ca etalon pentru protecția mediului, a lucrătorilor din domeniu și a societății.

În data de 6 noiembrie 2001, Senatul Statului Wisconsin din SUA adoptată o propunere legislativă care interzice utilizarea cianurilor în toate operațiunile miniere de pe teritoriul statului. Măsuri similare au fost adoptate și în statele Montana și Colorado.

În data de 17 noiembrie 1994, Parlamentul European adoptă o Rezoluție cu privire la utilizarea cianurii în exploatările miniere de aur de la Pergamon și Edremit din Turcia. Urmare acestei rezoluții, Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia nr. 2311/1997, interzice mineritul de aur prin cianurare pe teritoriul Turcniei, bazându-se pe prevederile art. 56 din Constituția Turciei, în care se garantează "dreptul cetățenilor de a trăi într-un mediu sănătos".

Senatul ceh adoptă, în data de 11 august 2000, par. 8 al art. 30 din Legea minelor, prin care se interzice mineritul de aur prin cianurare. Aceeași decizie se adoptată și în Parlamentul grec, la data de 6 octombrie 2000.

Parlamentul Federal al Germaniei, în data de 10 octombrie 2001, adoptată în unanimitate Documentul nr. 14/1076 cu privire la cianurare. În cap. IV al documentului, Parlamentul Federal cheamă Guvernul Federal să uziteze de toată influența sa ca în timpul negocierilor pentru admiterea de noi state în Uniunea Europeană, țările candidate să dispună de o legislație de mediu care să garanteze că în producția de aur se uzitează ultimele dezvoltări tehnologice, asigurând astfel o strictă protecție a mediului și să adopte toate măsurile de protecție care vor preveni în viitor apariția accidentelor de tipul celor de la Baia Mare, Uniunea Europeană să-și îndeplinească obligația de a identifica amplasamentele acelor mine de aur care constituie o amenințare pentru cursurile de ape și să forțeze respectarea recomandărilor făcute în raportul Task Force Baia Mare.

Iată doar, stimați colegi, câteva idei care ar fi trebuit să se regăsească într-o moțiune serioasă, bazată pe principii ecologiste. Cea de față denotă o xenofobie a semnatarilor, o mentalitate care dorește să mențină în economie monopolul de stat.

Această mentalitate nu va fi susținută niciodată de grupul nostru parlamentar. În locul declarațiilor populiste, propunem o analiză echilibrată a problemei, analiză care va fi prezentată de colegul meu, domnul deputat Antal Istvan. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am parcurs un prim tur de luări de cuvânt din partea tuturor reprezentanților partidelor politice. Trecem la următorul tur. V-aș sugera să reflectați dacă trebuie să utilizați toate minutele care v-au fost afectate, mă refer la grupurile mai mari, PSD și PRM, având în vedere că s-au cam spus, în general, toate argumentele, și pro și contra.

Are cuvântul domnul Selagea Constantin, de la PSD, și se pregătește domnul Crișan Emil, de la PRM.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Selagea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am studiat cu atenție și interes Moțiunea "Roșia Montană". Am avut un sentiment de bucurie citind titlul moțiunii semnate de colegii noștri, văzând interesul manifestat pentru Munții Apuseni, pentru ocupația de milenii a locuitorilor zonei.

Bucuria a fost de scurtă durată. Pe măsură ce am intrat în conținutul moțiunii, am constatat o necunoaștere a realității, o lipsă de informare și o interpretare eronată a realității existente și o ofertă ireală pentru zona Apusenilor. Constat cu surprindere că între a ne mândri cu tradițiile istorice ale zonei și a oferi o variantă de dezvoltare nu există nici o preocupare din partea unora.

În documentația pe care o pun la dispoziția tuturor grupurilor parlamentare... (se îndreaptă spre deputații PRM și le-o înmânează)

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Varianta a doua!

Domnul Constantin Selagea:

...se arată care sunt condițiile concrete de la Roșia Montană, care sunt condițiile mineritului din Apuseni și o prezentare pe scurt a controversatului proiect.

Pentru a-mi continua expunerea, sunt nevoit să mă prezint, în primul rând, pe mine. Sunt născut și locuiesc la 15 km de Roșia Montană, rudele, prietenii, vecinii, lucrează și trăiesc din minerit. Am avut ocazia să cunosc mineritul din Apuseni prin activitatea desfășurată în perioada 1985-1989 la Banca Națională, Filiala Câmpeni. Am colaborat și colaborez cu colegi angajați la unitățile miniere din Apuseni.

În calitate de deputat, după decembrie 2000, am avut întâlniri cu oamenii din zona Apusenilor, cu reprezentanți ai administrației locale, cu cei ce se ocupă de minerit. Am participat la dezbateri organizate pe tema mineritului, atât la nivel local, cât și la nivelul Ministerul Industriei și Resurselor. Am văzut și cunosc perspectiva acestuia. Toată această activitate îmi permite să am o viziune reală și corectă față de acest sector, pe care îl susțin prin munca mea.

Analizând proiectul "Roșia Montană", ca economist, sunt nevoit să reamintesc tuturor cinci principii de care trebuie să ținem cont: necesitatea economică, protecția mediului, protecție socială, conservarea patrimoniului cultural și arheologic, perspectivele administrației locale.

O analiză economică a proiectului trebuie să răspundă următoarelor condiții: posibilități de subvenționare a acestui sector, măsuri ce se impun pentru a avea o activitate viabilă în acest domeniu, măsuri pentru atenuarea impactului social, propuneri de atragere de investiții în sectorul minier.

Din raportul întocmit de consultantul de afaceri Andersen privind mineritul metalelor feroase și neferoase din România, respectiv cele trei companii - Minvest Deva, Remin Baia Mare, Moldomin Moldova Nouă - concluzia și propunerea consultantului este, citez: "35 din 37 de mine nu sunt capabile să-și acopere costurile de exploatare din veniturile de exploatare și de aceea sunt propuse spre închidere (pagina 55, scenariul 1 din raport)". Concluzia acestui raport referitor la mineritul actual este atragerea de investiții în sectorul minier.

Cunoaștem cu toții posibilitățile de investiții ale actualului proprietar, statul, și cu toții am fost de acord cu necesitatea investițiilor străine. Exploatarea Roșia Montană are ocazia acestor investiții, are ocazia să părăsească locul 1-35 din propunerile de închidere, are ocazia să beneficieze de investiții de 437 de milioane de dolari.

Ce dorim: să spunem nu investiției sau să spunem da investiției? Dacă spunem nu, ne asumăm răspunderea pentru disponibilizarea a 700 de persoane de la această unitate, ne asumăm răspunderea creării unor probleme sociale deja acutizate, ne asumăm răspunderea de a accentua poluarea zonei datorate situației existente, ne asumăm răspunderea de a anula administrației locale veniturile anticipate a se realiza.

Analiza protecției mediului privind acest proiect este un capitol important. Problemele de mediu sunt, nu au fost create de actualul Guvern, de Guvernele postdecembriste, ci sunt rezultatul mineritului de sute de ani. Ce trebuie să facem? Asta este întrebarea. Cum trebuie acționat și care sunt variantele de acțiune.

Proiectul propus de Compania Roșia Montană Gold Corporation ne oferă o variantă de rezolvare. Are în vedere ecologizarea a 2.000 de hectare afectate, la ora actuală, a fost dispusă să contribuie la ecologizarea suprafețelor afectate actual și care nu intră în noul perimetru, respectiv Uzina actuală de preparare, hălzile de steril de la Săliștea și Gura Roșiei, precum și alte hălzi mai mici din zona actualei exploatări miniere, cheltuieli care se ridică la peste 6 milioane de dolari.

Pentru activitatea viitoare, proiectul de investiții prevede măsuri de protecție a mediului și de ecologizare a zonei. Sarcina celor implicați în urmărirea protecției mediului este de a urmări și impune realizarea măsurilor cuprinse în proiect, care să fie corelate cu legislația existentă pe plan european și național.

Protecția socială este o problemă care, la Roșia Montană, trebuie tratată cu deosebită atenție. Ea are o componentă suplimentară. Subsolul acestei localități este străbătut pe 12 - 16 nivele de sute de kilometri de galerii. Aceste galerii, care au fost armate cu lemn, pot crea neplăceri. Vreau să reamintesc nefericitul an 1987, când o treime dintr-un bloc s-a dărâmat. Protecția socială presupune, în condițiile de la Roșia Montană, oferirea unei alte variante de dezvoltare, în condițiile în care stopăm mineritul. Ce facem cu forța de muncă? Celor ce au lucrat în minerit ce le oferim? Să culeagă fructe de pădure? Vorba unui demnitar din perioada 1996 - 2000: consider că nu asta doriți, atunci de ce nu faceți o analiză mai corectă a realității.

Conservarea patrimoniului cultural și arheologic este o componentă importantă, este nevoie să fie analizată de specialiști, este nevoie să fie finanțată cercetarea în acest perimetru care ne oferă istoria noastră, a moților, ne arată istoria noastră de veacuri. Acest perimetru de istorie și cultură, până în anul 2000, nu a beneficiat de importanța cuvenită, nu a deranjat pe nimeni existența acestei localități.

În anul 2000 a început programul național de cercetare "Alburnus Maior". Acest program este finanțat de SC Roșia Montană Gold Corporation și implică specialiști din țară și străinătate. Amănunte suplimentare găsiți în documentarul pe care vi l-am înmânat dumneavoastră.

Perspectivele administrației locale de la Roșia Montană sunt legate de mineritul din zonă. Dezvoltarea mineritului poate asigura resursele financiare, poate asigura dezvoltarea zonei. Dacă se dezvoltă mineritul, se dezvoltă și alte activități legate de minerit, prestări de servicii, precum și activități specifice. Dacă se desfășoară activitatea economică, există posibilitatea aducerii unor venituri care oferă administrației locale să realizeze o infrastructură modernă, să susțină sectoarele de care răspunde: drumuri locale, învățământ, sănătate.

Dacă închidem mineritul de la Roșia Montană, șansa unor resurse scade. O să avem încă o administrație locală care stă cu mâna întinsă la venituri bugetare, care va depinde de redistribuirea de fonduri care nu pot asigura o certitudine.

Ce înseamnă proiectul, care este oferta lui pentru statul român, pentru cei din zona Apusenilor: redevență minieră pentru rezerva preconizată - 54 de milioane de dolari, impozit pe profit pentru cota statului român 190 de milioane de dolari, taxe și impozite aferente salariilor - 73 de milioane de dolari, dividende cuvenite statului român - 130, alte taxe locale - 5 milioane de dolari. Toate aceste aspecte oferite de proiect înseamnă promovarea mineritului, înseamnă a da o șansă pentru oamenii de acolo. Ce trebuie să facem este să ascultăm și vocea oamenilor de la Roșia Montană, unde peste 70% din locuitori sunt pentru dezvoltarea proiectului.

Analizați această anchetă care este cuprinsă în materialul prezentat. Motivația propusă de colegii noștri nu are o justificare reală, nu este rezultatul unei documentări corecte și despre care nu pot să afirm că este partinică sau cu reacredință.

Ca să susțin ce am afirmat, vă prezint cine este partenerul extern: se numește Gabriel Resource, cu sediul în Canada, are un capital social de aproximativ 1 miliard de dolari canadieni, format din 120 de milioane acțiuni subscrise și 80 de milioane de acțiuni nesubscrise, cu o cotație de 5 dolari canadieni pe acțiune. Acționariatul societății este format din bănci și fonduri de investiții din Australia, Canada, SUA, Europa, în proporție de 78,4 și persoane fizice, în proporție de 21,6%.

Care este structura actuală de la Roșia Montană Gold Corporation? Gabriel Resource - 80%, statul român, prin Invest Deva - 19,3, alți acționari - 0,7%. De ce această structură? Pentru că întreaga investiție este suportată de Gabriel Resource, inclusiv cota de 60 de milioane de dolari aferentă statului român, cotă care, în condițiile unor investiții suplimentare, se conservă. Nu se poate diminua sub procentul actual de 19,3%.

Justificarea prezentată în moțiune, cu asocierea unor nume personale, este ireală și are mai mult un caracter tendențios. Probabil că, în susținerea unei cote suplimentare pentru statul român, se invocă încă principiul "fiecăruia după muncă, fiecăruia după necesități" care ar produce un echilibru, dar, având în vedere legislația actuală, trebuie să uităm acest principiu, precum și unele elemente ale programelor electorale din 2000.

Argumentele aduse contra proiectului nu sunt reale, sunt rodul documentării din surse neconcludente și, în același timp, demonstrează o necunoaștere a zonei și a proiectului. În acest sens, vreau să vă precizez că numărul bisericilor afectate este de două, nu de opt, din care o biserică nu are enoriași. Zona Punta nu are școală și grădiniță, este un grup de 18 case izolate. Localitatea Bucium este la câțiva kilometri de unde este colegul dumneavoastră Crișan, față de Roșia Montană. Poiana Narciselor, situată la Negrileasa și Coloana bazaltică a masivului Detunata este la 15 kilometri de perimetrul Roșia Montană și nu sunt afectate de proiect. Perimetrul exploatării de la Roșia Montană cuprins este în proporție de 60% cel actual, unde se lucrează la suprafață dinainte de 1978.

Dezvoltarea proiectului presupune strămutare, relocare de gospodării. Acest aspect a fost analizat și dezbătut la o întâlnire cu populația afectată. S-au discutat posibilitățile existente, s-au discutat cererile celor afectați. Dezvoltarea activității la exploatarea la suprafață se poate face cu strămutarea a mai puțin de 100 de familii, dar, în această situație, zona de protecție este de numai 50 de metri. La solicitarea oamenilor, a administrației locale și chiar a mea personal, zona de protecție s-a extins la 500 de metri față de perimetrul exploatării. Pentru cei afectați, se face o ofertă constând din: relocarea pe alt amplasament situat în Roșia Montană, Abrud sau Alba Iulia sau posibilitatea de a opta pentru despăgubiri bănești.

Oferte de relocare și amplasamente au fost prezentate comunității, iar oferta de casă se găsește în materialul transmis dumneavoastră. Pentru cei care optează pentru vânzarea proprietății, prețurile stabilite sunt în funcție de construcțiile existente, de calitatea terenurilor și posibilitatea acestor terenuri de a oferi recolte agricole calculate la media realizată la nivel național. La prețurile astfel stabilite s-a aplicat o corecție de majorare care să vină în sprijinul oamenilor.

Pentru cele 138 de apartamente, oferta este construirea de case individuale, pe noul amplasament de la Roșia Montană sau despăgubiri bănești. Pentru administrația locală, prin protocol semnat de ambele părți, s-au stabilit condițiile de relocare a bunurilor publice, respectiv construirea unui nou centru civic, care să cuprindă primărie, școală și grădiniță, dispensar, casă de cultură, precum și infrastructura de drumuri și alimentări cu apă aferentă.

Pentru patrimoniul arheologic cultural, se va finanța crearea unui muzeu și vor fi conservate vestigiile istorice, așa cum este stabilit în programul național de cercetare "Alburnus Maior".

Am făcut până acum o prezentare a ceea ce se întâmplă la Roșia Montană, v-am pus la dispoziție un mic documentar. Nu doresc ca Roșia Montană să fie acoperită cu holte de steril, așa cum este în pagina 6 a moțiunii și doresc o dezvoltare civilizată a zonei, o protecție a mediului, conservarea istoriei, astfel încât urmașii noștri să nu ne condamne. De aceea, în încheiere, propun respingerea moțiunii ca neavenită, nedocumentată și contra intereselor mineritului din România și, în același timp, propun constituirea unei comisii parlamentare de documentare asupra proiectului, de a urmări realizările acestuia, așa cum sunt proiectate și pentru a putea informa pe colegii noștri prezenți și viitori.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Selagea.

Are cuvântul domnul Crișan Emil. Se pregătește domnul Antal István.

Domnul Emil Crișan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vreau să fac întâi o precizare, pentru antevorbitorul, domnul Bara, deputat PSD, care a afirmat că semnatarii moțiunii nu cunosc nimic despre viața moților. Vă spun doar că sunt deputat PRM și sunt moț get-beget, pe deasupra sunt și inginer minier, sunt, într-adevăr, născut în comuna Bucium, cum a spus domnul deputat Selagea, dar locuiesc în orașul Abrud, la 5 km de Roșia Montană.

Pe lângă unele monumente ale naturii unice în Europa sau chiar în lume, cum ar fi: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară ori Peștera Urșilor, mai există, în Munții Apuseni, un tezaur al naturii și vistieriei naționale niciodată secătuit, alcătuit din metalele prețioase, dintre care se evidențiază, cu preponderență, aurul. Despre comorile Munților Apuseni, scrie, cu multă pasiune, Bogdan Petriceicu Hașdeu, dedicând inegalabile versuri vestitelor mine de aur din zona orașului Abrud, acolo unde se află și localitatea binecuvântată de Dumnezeu cu multe bogății naturale, Roșia Montană. citez din memorabilele versuri ale cunoscutului poet și prozator:

"Ați fost vreodată la Abrud?
Acolo munții-s o comoară.
În piatră dă ciocanul crud,
mai dă, mai dă, a suta oară...

Tot dă sălbatecul ciocan,
zburând scântei ca din balaur.
Se sparge bietul bolovan
și-atunci din el se-alege aur".

Veacuri de-a-rândul, de aproape 2.000 de ani, locuitorii Munților Apuseni au dus o luptă dârză împotriva încercărilor de acaparare a acestui tezaur. Speranța de viață și suferință în această vatră de istorie românească, au făcut ca, în decursul mileniilor, oamenii să fie bogați cu ce i-a înzestrat Dumnezeu și săraci prin ce le-au luat jefuitorii.

Acum, plaiurile lui Horia, Cloșca, Crișan și Avram Iancu sunt din nou amenințate de o gigantică rezervație de cianuri, prin exploatarea minereului de aur de la Roșia Montană, printr-o carieră de mari dimensiuni. Această rezervație otrăvită care se pregătește și pe care o vor moșteni-o, copiii, nepoții și strănepoții noștri, are menirea de a face ca fiecare firicel de iarbă, fiecare cântat de pasăre, fiecare coroană de stejar ori ascuțiș de brad să-și doarmă somnul de veci, iar inima naturii să plângă o dată cu ieșirea din viață a acestui paradis al Munților Apuseni. Aceasta ar fi consecința catastrofei ecologice care se pregătește la Roșia Montană, cu știrea și chiar complicitatea unor reprezentanți ai autorităților române.

Investiția care se vrea a fi derulată la Roșia Montană are mai multe motive de a fi stopată, și anume: 1) investiția nu se încadrează în conceptul de durabilitate a Uniunii Europene, se vor satisface, pe o perioadă de numai câțiva ani, o parte din necesitățile social-economice ale locuitorilor, dar se compromit definitiv necesitățile de același tip pentru generațiile următoare; 2) riscurile utilizării metodelor agresive de exploatare la mare capacitate de producție și cu lacuri de decantare cu cianuri sunt foarte mari, date fiind efectele pe care aceste metode le au asupra mediului și oamenilor; 3) investiția nu rezolvă problema locurilor de muncă în zona Munților Apuseni, ajungându-se, în finalul acesteia, adică aproximativ 15 - 20 de ani, la un număr de salariați mai mic decât cel actual la exploatarea de stat; 4) se acutizează, o dată cu trecerea timpului, conflictul social apărut între locuitorii zonei care doresc să-și vândă proprietățile și cei care nu vor să fie strămutați, pe de-o parte și între aceștia din urmă și personalul companiei care dorește să realizeze investiția, pe de altă parte; 5) la cotele de participație, de 80%, pentru firma canadiană și 19,3% pentru statul român, investiția nu se realizează în interesul statului român și nu este benefică pentru locuitorii zonei; 6) prin intrarea în exploatare, cu o carieră de mari dimensiuni, se vor afecta și distruge vestigiile istorice de aici, în special galeriile romane unice în Europa, iar o dată cu dispariția acestora va dispare și dovada conviețuirii și continuității daco-romane pe aceste pământuri transilvane.

Zăcământul de la Roșia Montană a fost concesionat, dar se încearcă acum și concesionarea sufletelor moților și a sărbătorilor lor tradiționale, cum ar fi Târgul de fete de pe muntele Găina și, mai mult decât atât, a Zilei Naționale a României, apărând, în acest sens, broșuri gratuit distribuite pentru propovăduirea binefacerilor investiției de la Roșia Montană. Vedeți, vă rog, cele două broșuri pe care vi le prezint. (Arată broșurile.)17.12.2002

Având în vedere cele prezentate, pot să afirm că avem datoria de a ne proteja valorile materiale și spirituale ale poporului român și de a beneficia la maximum de pe urma exploatării bogățiilor naturale, iar ca locuitor al Munților Apuseni, ca fiu de miner și ca specialist în același domeniu, stimați colegi, vă adresez îndemnul: votați pentru moțiune!

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Crișan. (Aplauze în Grupul PRM)

Are cuvântul domnul Antal István.

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău că nu pot fi sentimental ca antevorbitorul meu și voi apela la rațiune în prezentarea mea.

În programul uniunii noastre, la capitolul "Integrare europeană, relații economice externe, priorități", este prevăzut: stimularea capitalului extern, a investițiilor străine, sprijinirea cu prioritate a investițiilor în sectorul productiv. Totodată, la capitolul "Protecția mediului", am prevăzut întocmirea studiilor de impact asupra mediului în cazul oricărei investiții realizate în industrie, înaintea autorizării acestora, în vederea evitării distrugerii sistemelor ecologice.

Din documentele puse la dispoziția noastră, rezultă: proiectul "Roșia Montană" avizează o zonă minieră tradițională, cu un mediu grav afectat de activitățile miniere din trecut; prin dezvoltarea proiectului, se urmărește continuitatea mineritului, ținând cont de criterii de viabilitate economică, tehnologică, ecologică, socială și culturală; investiția totală este de peste 400 de milioane dolari americani, 175 de milioane de dolari, annual, provenind din costurile de operare la Roșia Montană, vor rula în economia românească; se va elimina subvenția de exploatare alocată de la bugetul de stat către Exploatarea minieră Roșia Montană, de circa 3 milioane de dolari anual; introducerea de standarde internaționale în industria minieră privind dezvoltarea durabilă, investiție în protecția mediului, în protecția culturală, în pregătirea profesională și în management; revitalizarea economică a unei zone întinse din Apuseni, considerată defavorizată; venituri directe și indirecte la bugetul de stat, de 4,4 milioane dolari pe an, numai din redevență și taxă pe activitatea minieră, impozite și taxe de natură salarială, de 2 milioane de dolari pe an, și prin Mininvest, 300 milioane de dolari dividende anual; venituri la bugetele locale, din impozite și taxe, 1 milion de dolari pe an; până la finele anului 2001, Roșia Montană SA a investit, în programe de cercetare, deja, peste 50 de milioane de dolari. Totodată, există și posibilitatea apariției unor noi oportunități industriale în zonă.

Analizând și aspectele sensibile mult mediatizate în ultima perioadă, ale proiectului, am avut în vedere cele stipulate în programul nostru la capitolul "Protecția mediului". Ca atare, noi înțelegem și respectăm temerile tuturor specialiștilor în domeniul mediului, care ne atrag atenția asupra riscurilor. Avem în vedere accidentul ecologic de la Baia Mare, din 30 ianuarie 2000. Cunoaștem demersurile forurilor internaționale apărute în urma acestui eveniment dramatic. Cunoaștem măsurile luate de Națiunile Unite în decembrie 2001, prin care s-a extins considerabil programul de minerit "Minerale și mediu" vizând aspectele de prevenire și de intervenții în cazuri de acest gen.

La rândul nostru, credem că cele stipulate în proiectul investitorului, la capitolul "Responsabilitatea privind mediul și managementul acestuia" vor fi respectate ad literam. Transportul, depozitarea și manipularea cianurii să fie realizate în conformitate cu Codul internațional de management al cianurii pentru industria minieră a aurului, în vederea reducerii la minimum a riscurilor la care se pot expune lucrătorii, comunitățile umane și mediul în zona exploatărilor, precum și de a reduce îngrijorarea resimțită de public în legătură cu utilizarea cianurii, iar în vederea distrugerii cianurii, uzina de procesare să fie autorizată, cu condiția utilizării unei tehnologii de ultimă oră. De altfel, vi s-a prezentat acest aspect și de către domnul ministru Popescu, în expunerea dumnealui.

La acest capitol, trebuie să ne aplecăm cu seriozitate asupra semnalelor venite din partea societății civile din România și să urmărim cu atenție poziția exprimată de membrii Parlamentului European. Dar, în aceeași ordine de idei, avem datoria morală de a ne apleca la fel de serios și asupra semnalelor care ni se transmit din partea celor implicați în mod direct în acest proiect și din partea celor care susțin acest proiect. Va trebui să auzim și glasul locuitorilor din Munții Apuseni, care nu demult, prin Asociația Pro-Roșia Montană, s-au adresat și uniunii noastre, rugându-ne, citez, "să le ascultăm doleanțele lor, pentru a scrie în Munții Apuseni o nouă filă a istoriei mineritului". Totodată, am atrage atenția asupra pericolului stopării politice a acestei investiții majore, care va avea consecințe negative și asupra mediului de afaceri românesc, precum și asupra credibilității și oportunității realizării de investiții în activitățile miniere din România, conducând, în final, la degradarea imaginii țării, pe plan internațional și făcând inutile eforturile de promovare și consolidare a acesteia, ca țară cu o economie de piață și deschisă investițiilor. Ca atare, rezolvarea situației, în opinia noastră, trebuie să pornească de la o atentă analiză a tuturor implicațiilor pe termen mediu și lung asupra mediului, a sănătății populației și asupra evoluției economice a regiunii.

Parlamentul a aprobat Legea minelor, în 1998, iar la ora actuală, așa cum vi s-a mai prezentat, noua lege agreată de forurile europene a fost dezbătută și aprobată de Camera Deputaților, fiind în curs de aprobare și la Senat. Există și Legea nr.332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, investițiile directe, noi, fiind și cele efectuate în domeniul minier, contribuind la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice a țării, ducând la crearea de noi locuri de muncă.

Recent, am finalizat dezbaterea modificării, modernizării Legii mediului, în conformitate cu exigențele în documentele de aderare de la Uniunea Europeană. Există normele de aplicare a acestor legi, există aprobat programul de închidere a minelor care stipulează că planul închiderii unei mine trebuie să fie elaborat înainte de construcția acesteia. Știu, și semnatarii moțiunii, că, până la punerea în funcțiune a proiectului, sunt necesare încă multe autorizații și că probele tehnologice încep doar în 2005.

În concluzie, doamnelor și domnilor colegi, noi propunem să lăsăm instituțiile abilitate ale statului, respectiv Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Agenția Națională de Resurse Minerale, prin legile aprobate de noi, să-și facă datoria, să-și asume partea de responsabilitate care le revine și să acordăm o șansă, pentru experții și investitorii din țară și din străinătate, să demonstreze că au competența profesională și simțul răspunderii să deruleze o investiție de o asemenea anvergură.

Grupul UDMR votează împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Antal.

Grupul parlamentar al PRM-ului mai are fix 7 minute și 36 de secunde. Deci, o să-i dau cuvântul domnului Ifrim Mircea, pentru 4 minute și 36 de secunde și mai are domnul Ionescu 3 minute, pe urmă.

Domnule Ifrim, aveți cuvântul. (Rumoare în sală)

Domnule Ifrim, cred că nu citiți toate dosarele alea! 4 minute și 36 de secunde, nu glumesc, să știți!

Domnul Mircea Ifrim:

Chiar mai puțin.

Întotdeauna, medicina rămâne ultima. S-a vorbit despre Ministerul Industriilor, "..

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunteți penultimul, acum, nu puteți să spuneți că...

Domnul Mircea Ifrim:

... S-a vorbit despre Ministerul Mediului, nu se vorbește nimic de Ministerul Sănătății.

Voi spune doar câteva cuvinte.

În primul rând, se începe această investiție fără a se face o analiză pedologică care, în mod sigur, va arăta existența plumbului, arseniului, cadmiului, cuprului și uraniului în această zonă, ceea ce implică o serie de elemente.

În al doilea rând, aș dori să spun, legat de procedeul cu cianuri. Procedeul cu cianuri este prohibit în țările civilizate, se utilizează în Australia, unde sunt deșerturi și unde cianurile pot să stea liniștite în această zonă deșertică. Cianura venită în contact cu umiditatea dă acid cianhidric care se vaporizează și acționează asupra enzimelor, în principal asupra citrocromoxidazei dând tulburări patologice foarte grave, dar ceea ce este foarte grav este faptul că noi continuăm această practică. Este exact ceea ce s-a făcut la Baia Mare de către Phoenix S.A. care, utilizând cianurile, a condus la aceste catastrofe ecologice.

Comisiile de sănătate au făcut acest studiu care a fost pus pe masa Ministerului Mediului care cere 100 de miliarde în acest studiu pentru a rezolva ceva din ceea ce se întâmplă la Baia Mare unde procentul malformațiilor congenitale, a neoplasmelor pulmonare, a saturnismului și silicozei care nici nu mai există în țările civilizate, au crescut considerabil după această catastrofă. Sigur, se pot spune foarte multe, însă ceea ce se întâmplă este un pericol, iar ceea ce s-a prezentat cu două săptămâni în urmă la Alba Iulia a primit avizul negativ al forurilor de sănătate competente care au un raport în acest sens și vor arăta lucrurile.

Închei prin a spune: fiind ultima țară în ce privesc indicatorii printre țările candidate la Uniunea Europeană și, stimați colegi, nu vreau să vă mai spun încă o dată aceleași lucruri, cred că ar fi cazul ca să oprim pentru sănătatea națiunii asemenea chestiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc domnule Ifrim. Are cuvântul domnul Ionescu Costel Marian.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Proiectul faraonic "Roșia Montană Gold Corporation S.A." a ridicat și ridică numeroase semne de întrebare datorită următoarelor aspecte:

1. Operatorul titular de licență, un S.R.L. canadian nu deține experiență în exploatarea zăcămintelor auro-argintifere și dorește să crească capacitatea de escavare de la 400.000 de tone minereu pe an la circa 13 milioane de tone minereu pe an, deci, o creștere de peste 30 de ori.

În aceste condiții, specialiștii estimează epuizarea rezervelor de zăcăminte auro-argintifere din bazinul Roșia Montana în cel mult mult 13 ani.

2. Operatorul canadian este slab cotat la bursă și nu se cunoaște nimic despre bonitatea sa financiară.

3. Din informațiile noastre, instituțiile financiar-bancare din străinătate, spre exemplu Banca Mondială nu susțin acest proiect megalomanic și nu agreează soluțiile tehnologice de prelucrare a minereurilor și de protecția mediului cuprinse în proiectul întocmit de Roșia Montană Gold Corporation.

4. Tehnologiile specifice hidrometalurgiei utilizate în acest proiect se bazează pe proprietatea aurului și argintului de a se combina cu cianurile metalelor alcaline sau alcalino-pământoase din reacția cărora rezultă cianuri complexe solubile în apă, iar precipitarea aurului și argintului se face prin cementare cu zinc sau aluminiu, proces fizico-chimic ce are un consum total neproductiv.

Tehnologiile moderne de prelucrare a minereurilor auro-argintifere au la bază folosirea a două procedee: metoda carbon impalt care are la bază proprietatea cărbunelui activ de a fixa prin absorbție aurul și argintul din mineru, iar cea de a doua metodă se referă la procesele de oxidare cu agenți biologici de tip bacterian. Aceste aspecte v-au fost prezentate în fața dumneavoastră de către un specialist în metalurgie.

5. Guvernul României nu s-a preocupat de realizarea unei expertizări și a unui studiu de prefezabilitate și a permis inoportun operatorului canadian să efectueze studii fără implicarea experților români sau instituțiilor românești abilitate. Documentațiile tehnologice întocmite de către Roșia Montană Gold Corporation nu sunt definitivate și nu au avize și acorduri conform legislației în vigoare.

În această situație, Partidul România Mare consideră ilegal transferul licenței de la Minvest Deva S.A., actuala întreprindere, la Roșia Montană Gold Corporation.

Din punct de vedere economic, conform studiului de fezabilitate întocmit în 2001 de către operatorul canadian se estimează rezerva de aur la peste 300.000 de kilograme care valorează la ora actuală circa 3,1 miliarde de dolari, iar rezerva de argint este estimată la peste 1 milion 370.000 de kilograme care valorează peste 8 miliarde de dolari. Deci, societatea canadiană, cu o investiție totală de circa 400 milioane de dolari dorește să obțină o producție de peste 11,1 miliarde de dolari, având un profit net fabulos de circa 10,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă jumătate din datoria țării noastre la sfârșitul anului 2000.

6. În condițiile economiei de piață, când aurul și arginul reprezintă marfă, această bogăție este oferită pe tavă de actualii guvernanți unei societăți cu capital canadian contra unor sume jignitor de mici pentru statul român. Aceste sume sunt formate din redevența anuală de 2%, taxa de exploatare stabilită la 14 milioane de lei pe kilometru, precum și de impozite și salarii.

7. Strategia de închidere a Proiectului Roșia Montana este lipsit în opinia PRM de fezabilitate întrucât zona unde au avut loc escavările și prelucrările hidrometalurgice vor avea un aspect selenar, nemaiputând fi astfel reabilitate și redate circuitului turistic.

Doamnelor și domnilor,

Partidul România Mare vă propune să votați această moțiune în numele generațiilor actuale și în special pentru cele viitoare, pentru a stopa jaful incomensurabil ce se dorește a fi pus în practică asupra bogăției solului și subsolului zonei Roșia Montana, asupra mediului înconjurător, asupra oamenilor care vor fi dezrădăcinați de pământul natal, asupra istoriei și perenității poporului nostru, popor blagoslovit de Dumnezeu pe aceste meleaguri de peste 2000 de ani. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

(Cuvântările domnilor deputați Victor Bercăroiu și Ion Florescu au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am avut ocazia să cunosc acest proiect prin vizita efectuată în vara trecută în Apuseni.

Am admirat frumusețea zonei, am avut ocazia să văd cu ochii mei realitatea de la Roșia Montană, am avut ocazia să vizitez Centrul de Informare organizat de S.C.Roșia Montană Gold Corporation S.A. ce prezintă proiectul propus de dezvoltare a mineritului.

În ultimii ani am avut parte de disponibilizări masive în minerit, nu am avut ocazia unor propuneri de dezvoltare a mineritului, acum avem ocazia să susținem o dezvoltare a mineritului.

Ce facem, cum acționăm, ce dorim, aceasta este întrebarea, care ne este dorința, care sunt efectele în plan economic, social și de mediu, etc.

Prezentarea făcută de antevorbitori consider că este elocventă, ne arată o șansă, există posibilități de creare a noi locuri de muncă, există un semnal și un imbold de încurajare a investițiilor străine în mineritul din România.

Acest proiect, din cunoștințele mele, reprezintă una din cele mai mari investiții din România, reprezintă o promovare a tehnologiei moderne în mineritul din România, reprezintă o investiție care construiește o nouă uzină, nu cumpără una existentă.

Acest proiect se implică și în rezolvarea unor probleme de cultură, administrație și de mediu.

Există deja o strategie culturală a S.C.Roșia Montană Gold Corporation S.A. pusă de acord cu legislația română referitoare la protecția patrimoniului cultural național și arheologic.

În cadrul acestei strategii, datorită importanței cu totul excepționale pe care o are patrimoniul cultural național din zona Roșia Montană, precum și datorită importanței economice a proiectului investițional, Ministerul Culturii și Cultelor a instituit prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr.2504/07.03.2001 Programul național de cercetare "Alburnus Maior".

De asemenea au fost realizate documentații de urbanism care au stabilit zona de protecție din centrul istoric al comunei Roșia Montană, aprobate de comisia Națională a Monumentelor Istorice prin avizul nr.61 din februarie 2002 și 178 din iulie 2002.

Până în prezent, R.M.G.C. a investit în lucrări și studii de specialitate aflate în legătură cu patrimoniul cultural național peste 2 milioane dolari, ceea ce face ca Programul național "Alburnus Maior" să constituie unul din cele mai importante programe culturale din centrul și sud-estul Europei.

Doamnelor și domnilor,

De ce nu sunt unii de acord? Nu vreau să critic, nu vreau să fac aprecieri, dar am impresia că la mijloc sunt altfel de interese, am impresia că programul de dezvoltare a mineritului promovat după anul 2000 de actualul guvern "deranjează" anumite interese care nu-și au locul.

Este nevoie să sprijinim acest sector, este nevoie să încurajăm investițiile străine, să punem în valoare resursele naturale de care dispunem, să asigurăm o protecție a mediului corespunzătoare și să evităm cât ai mult posibil închiderea de mine, din care să moștenim efectele sociale, economice, administrative și de mediu la care cu greu se face față.

Dezvoltarea oricărei activități economice, creșterea economică dintr-un sector atrage după sine o dezvoltare și în alte sectoare, acesta să fie cuvântul de ordine al nostru.

Este nevoie de dezvoltare, o știm cu toții, realizările nu trebuie să ne deranjeze deoarece avem cu toții de câștigat. Față de cele prezentate de colegii noștri, față de realitate, susțin respingerea moțiunii ca fiind neîntemeiată și, în același timp, factorii de decizie din cadrul Ministerului Industriilor și Resurselor, Ministerului Mediului și din celelalte ministere să încurajeze asemenea proiecte cu respectarea legislației naționale și europene.

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Opțiunea de dezvoltare a noii exploatații miniere de la Roșia Montana se bazează pe un set integrat de analize și considerații economice, financiare, tehnologice, de protecție a mediului, sociale și culturale.

La pct.2 al Moțiunii se motivează că exploatarea minereurilor, preconizată de concesionar, urmează a fi făcută prin derocare cu explozii masive și cianurare, cu un efect devastator pentru mediu și va produce deteriorări ireversibile ale ecosistemului. Că se vor deșertifica peste 1600 de hectare, că poluarea atmosferică și a apelor urmează a fi extrem de mare, că totul s-ar face în dezacord cu Directivele Uniunii Europene, care ar interzice extragerea aurului cu ajutorul cianurilor; că astfel de tehnologii s-ar folosi doar în țări subdezvoltate.

Deoarece celelalte puncte au fost dezbătute de alți colegi, mi-am propus să dezvolt cât consider că este necesar, punctele referitoare la poluare și modul cum se fac astfel de exploatări în țări dezvoltate din lume.

E falsă afirmația că Uniunea Europeană interzice utilizarea cianurii în minerit. Uniunea Europeană nu are în prezent o legislație specifică relativă la domeniul minier, în general, și nici la mineritul aurifer cu cianuri, în particular. Din cele cunoscute, aceeași tehnologie pe bază de cianurație se folosește la exploatarea Rio Narcea din Spania, membră UE și în alte peste 50 de exploatări miniere din Canada, SUA, Australia și Africa de Sud.

În momentul de față aproximativ 92% din producția mondială de aur și argint se obține prin cianurare. Cu toate că înlocuitorii chimici pentru cianuri au fost investigați în ultimii zeci de ani, cianura a rămas singurul agent viabil pentru leșiere, datorită unor combinații de avantaje: disponibilitate, eficiență economică și posibilitățile de a fi folosită și gestionată cu risc minim pentru oameni și mediul înconjurător.

Din totalul producției mondiale de cianuri, doar 13% se folosește în industria minieră. Restul producției, 87% este folosită în obținirea unei game largi de produse: adezivi, componente electronice, cosmetice, coloranți, naylon, vopsele, produse farmaceutice, plexiglas, sare pentru drumuri și de bucătărie, etc.

Aversiunea grupurilor antiminerit față de folosirea cianurii în extracția aurului se justifică doar considerând istoricul folosirii ei și cele 9 accidente din industria mineritului aurifer mondial în care a fost implicată cianura în ultimii 25 de ani.

Pentru reglementarea folosirii cianurii în minerit, în lipsa unei legislații europene specifice adecvate, a fost elaborat "Codul internațional de management al cianurilor", prin cooperarea Băncii Mondiale, UNEP, OECD, Comisia Europeană, ONG-uri, companii miniere și organisme globale interesate. Codul reglementează, pe baza celor mai bune practici în managementul cianurilor, folosirea sigură a cianurii în minerit, reducând astfel riscul cu care se pot confrunta muncitorii, comunitățile și mediul înconjurător. Codul propune un management complet, pe toate fazele: transport, depozitare, folosire, deversare și dezafectarea instalațiilor. Managementul cianurilor are drept scop și reducerea temerilor comunităților față de folosirea cianurii în minerit.

Codul propune drept limită maximă aceptabilă a concentrației cianurilor libere în iazurile de decantare (care reprezintă o componentă tehnologică a unei exploatații miniere) valoarea de 50 mg/l. Această concentrație asigură protecția deplină a mediului, inclusiv a păsărilor și animalelor, precum și a personalului deservent.

Folosirea cianurii în activități industriale este permisă în Comunitatea Europeană, ca urmare Directiva UE 96/91, transpusă în legislația românească prin Legea privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării care prevede stabilirea de valori limită la emisie pentru cianuri.

Proiectul "Roșia Montană" este conceput să asigure o valoare a concentrației de cianuri în iazul de decantare față de valoarea limită de 50 mg/l., de aproximativ 1 mg/l. Acest lucru este realizabil prin montarea unui distrugător de cianuri, așa cum există în peste 50 de exploatări miniere moderne din țările dezvoltate industrial, unde rezultatele sunt remarcabile. Deversarea apelor epurate în emisar este proiectată să se facă la o valoare sub standardul românesc de calitate a apelor (cel european fiind mai permisiv). În plus, este prevăzută împrejmuirea iazului de decantare și acoperirea zonei umede a acestuia pentru a împiedica accesul păsărilor. Sterilul uscat se supune natural, în urma proceselor foto-chimice, unui proces de descompunere a cianurilor în componente netoxice. În mod clar, cianura nu se acumulează și nu persistă în mediul înconjurător.

În urma analizării cauzelor care au determinat accidentele miniere în ultimii 25 de ani, se constată că principala cauză a reprezentat-o ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitații abundente, peste coronamentul barajului iazului.

Proiectul "Roșia Montană" prevede un baraj de anrocamente, cu miez de beton conținând o structură impermeabilă, capabil să reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter. În permanență se va menține o înălțime de gardă suficientă să preia ape mari, care statistic pot să apară o dată la 10.000 de ani. Cu toate că fundul iazului de decantare este teoretic impermeabil, în aval de barajul iazului de decantare este prevăzut un nou baraj impermeabilizat pentru captarea eventualelor exfiltrații și pomparea lor în stația de tratare.

Măsurile adoptate în proiect elimină riscul producerii oricărui accident.

Apele poluate ca urmare a activităților miniere trecute se vor capta și se vor epura, și, în consecință, și apele Arieșului vor fi mai curate decât în prezent.

Proiectul noii exploatații miniere se întinde pe 722 ha zona industrială (4 cariere, din care două existente, o nouă uzină de preparare, iazul de decantre, haldele de steril și drumurile de acces) și nu pe 1600 ha cum se susține în moțiune. În plus se prevăd aproximativ 900 ha zona de protecție (care nu este afectată de lucrări miniere), zonă ce urmează a fi împădurită.

În prezent, conform bilanțurilor de mediu, sunt afectate de lucrări miniere și poluare a solurilor peste 2000 ha, peisajul are amprenta mineritului de peste 2000 de ani, apele sunt puternic poluate.

Actualele zone poluate, care nu se regăsesc în viitoarea zonă a exploatării miniere se vor ecologiza și vor fi redate destinației firești.

Prin punerea în practică a proiectului de la Roșia Montană calitatea mediului în zonă urmează a se îmbunătăți.

Despre afectarea rezervațiilor naturale din Valea Negrilesei, a Poienii Narciselor, a coloanelor bazaltice de la Detunata nici nu poate fi vorba. Sunt 15-20 de km distanță.

Față de cele prezentate, consider că Moțiunea se bazează pe o slabă informare a semnatarilor și necunoaștere a mineritului, a proiectului și a zonei și, în consecință, vă propun respingerea acesteia.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnule Ionescu, are cuvântul domnul ministru Dan Ioan Popescu pentru a trage concluziile.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor care au înțeles importanța deosebită a Proiectului "Roșia Montana" și și-au adus contribuția prin dezbaterile constructive, prin punctele de vedere exprimate în această zi.

Aș vrea să mulțumesc, de asemenea, grupurilor parlamentare care susțin continuarea unor obiective economice de maximă importanță pentru România care asigură locuri de muncă, care asigură o dezvoltare, asigură un trai decent pentru o bună parte a populației.

Am participat astăzi cu plăcere, ca membru al Parlamentului, și la unele dezbateri hilare, menționate sau precizate în luările de cuvânt de către unii parlamentari ai Partidului România Mare.

Antevorbitorul meu, domnul deputat, distins deputat al Partidului România Mare cred că are destul de multe lacune în ceea ce privesc beneficiile, împărțirea costurilor, când se obțin beneficiile, care sunt valorile.

Aș vrea, de asemenea, să precizez acestui distins specialist în metalurgie deosebirea enormă din punct de vedere fizico-chimic între absorbție și adsorție. Întotdeauna cărbunele activ s-a folosit pentru procedee de adsorție și niciodată pentru absorbție. E vorba de gândire.

Deci, aș vrea, de asemenea, să menționez în mod deosebit poziția verticală, recunoscută prin probitatea menționată de multe ori și în presa locală, a domnului deputat Moiș, care mi-a dat o lecție de verticalitate politică prin acea poziție intransigentă de neschimbare a culorii politice decât maximum o dată la 4 ani.

Repet, ca membru al Parlamentului, mi-a făcut o plăcere deosebită să primesc aceste informații, ca membru al Guvernului, însă, vă mulțumesc în mod deosebit pentru participarea la această dezbatere. Proiectul "Roșia Montana" nu este un proiect al actulului Guvern, nu este un proiect al actualului Parlament, este un proiect al României care trebuie să ne intereseze pe toți și asupra căruia trebuie să ne implicăm cu toții. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Stimați colegi, trecem la vot.

Cine este pentru moțiune? Vă mulțumesc. 65 de voturi pentru.

Cine este împotriva moțiunii? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 188 de voturi împotrivă, moțiunea a fost respinsă. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea centrală a sălii.)

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14.25.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 august 2018, 21:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro