Plen
Ședința Senatului din 5 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.175/14-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 05-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 5 decembrie 2002

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Romeo Octavian Hanganu și Puskas Valentin-Zoltan , secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să îmi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 5 decembrie 2002, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskás ValentinZóltan și Romeo Octavian Hanganu, secretari. Colegii noștri din Biroul permanent sunt în acest moment într-o ședință a Birourilor reunite ale celor două Camere, întrucât pregătesc ședința Camerelor reunite de luni.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența prin vot electronic până în acest moment un număr de 106 colegi. Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 16 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 10 colegi sunt plecați în delegație și 3 colegi sunt bolnavi.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 12,30.

Dacă în legătură cu programul de lucru aveți obiecțiuni? Dacă nu sunt obiecțiuni, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru și două abțineri.

Dacă în legătură cu ordinea de zi aveți obiecțiuni?

Nefiind obiecțiuni, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să acceptați ca acum, cel puțin la începutul ședinței, pentru a câștiga timp, să încuviințați absența celor doi secretari, care sunt la ședința Birourilor permanente reunite.

Sigur că nu voi face un apel, dar dați-mi voie să vă reamintesc numele a 5 colegi: Nicolae Văcăroiu, Nicolae Dan Rahău, Niculae Sin, Nicolae Marian Iorga și Nicolae Pătru, cărora, în numele Biroului permanent, dați-mi voie să le urăm "La mulți ani!", să le dorim multă sănătate și bucurii, succes în activitatea parlamentară și în viață. (Aplauze.)

Deci, în situația în care dumneavoastră veți fi operativi, eu sunt de acord să lucrăm până la ora 10,30. Totul depinde de dumneavoastră, nu de ordinea de zi.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 9-14 decembrie 2002

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc programul de lucru al săptămânii viitoare, deci 9-14 decembrie 2002.

Luni avem ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, ședință în cadrul căreia Guvernul își va asuma răspunderea asupra proiectului de Lege privind Codul muncii.

În ordinea de zi vor fi înscrise trei categorii de probleme: asumarea răspunderii, numiri, înlocuiri în componența unor delegații, în locul domnului deputat Viorel Hrebenciuc, domnul senator Dan-Mircea Popescu, nominalizări pentru grupurile de prietenie și dezbaterea textelor în divergență la trei proiecte de lege.

Joi, lucrări în plenul Senatului.

Marți și miercuri, lucrări în comisiile permanente, cu rugămintea din partea Biroului permanent să încercăm în săptămâna viitoare, în cele două ședințe, să finalizăm în comisie proiectele de lege pe care le avem înscrise în ordinea de zi, pentru a putea fi luate în dezbatere săptămâna viitoare, în ședința din 19 decembrie, ora 15,00.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru al săptămânii viitoare. Vă rog să votați.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

La punctul 2 în ordinea de zi avem înscrisă constituirea mai multor comisii de mediere. Înainte de aceasta, un coleg solicită cuvântul.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu se poate o mai bună ocazie decât acum să cer îngăduința Departamentului administrativ al Senatului să ne ajute să rezolvăm o problemă mai veche a noastră, a senatorilor, și anume să rezolve problema ușilor din spate, care nu se închid. Drept dovadă, astăzi avem o serie de bolnavi, unii abia am trecut printr-o gripă, iar alții au guturai și acum, în sală.

E o chestiune care, chiar dacă i-am dat o tentă hazlie, totuși este foarte serioasă, domnule președinte.

Rugăm și apelăm la bunăvoința Departamentului administrativ, alți termeni nu găsesc în acest moment, să rezolve această problemă, o dată pentru totdeauna, ca să putem fi în stare perfectă de sănătate în această sală.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog Departamentul tehnic să ia măsuri urgente.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii drepturilor pacientului

Deci, stimate colege și stimați colegi, trebuie să constituim o primă comisie de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii drepturilor pacientului.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Sorin Mircea Oprescu și Ion Iliescu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Constantin Găucan și Ion Cârciumaru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Ion Vela.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Corin Penciuc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra componenței comisiei. Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi

A doua comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), patru propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei, TudorMarius Munteanu și Ilie-Vidovici Plătică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Ioan Paștiu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pete Ștefan. Mulțumesc.

Dacă nu aveți observații asupra componenței comisiei, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat

A treia comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Ioan Nicolaescu, Florin Hrițcu și Mihai Pricop.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Mihaela Bălan și domnul senator Gheorghe Bunduc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Ion Vela.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Sogor Csaba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

A patra comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Viorel Matei, Vasile Mocanu și doamna senator Elena Sporea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Nicolae Pătru și Dumitru Codreanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Aurel Pană.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații asupra propunerilor formulate de grupurile parlamentare. Nefiind, vă rog să votați.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru și o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinței gratuite și a investițiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate

A cincea comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri referitoare la societățile comerciale care au în patrimoniu bunuri, care fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Doamna senator Elena Sporea și domnii senatori Viorel Matei și Vasile Mocanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Dumitru Codreanu și Nicolae Pătru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nefiind observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 88 se voturi pentru și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri

A șasea comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Florin Hrițcu, Mihai Pricop și Balcan Viorel.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Mihaela Bălan și domnul senator Ionel Alexandru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Seres Denes.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, Ordonanța Guvernului nr. 63/2002, domnul senator Seres Denes. Mulțumesc.

Dacă nu aveți observații, vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea comunei Paleu, județul Bihor

A șaptea comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind înființarea comunei Paleu, județul Bihor.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), patru propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Florin Hrițcu, Mihai Pricop, Viorel Balcan și Niculae Sin.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Ionel Alexandru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului în unanimitate, cu 87 de voturi pentru.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor

A opta comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind înființarea comunei Tămășeu, județul Bihor.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Florin Hrițcu, Mihai Pricop și Viorel Balcan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ionel Alexandru și Gheorghe Zlăvog.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Seres Denes.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, în unanimitate.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71//2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local

A noua comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Domnii senatori Florin Hrițcu, Viorel Balcan, Mihai Pricop.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Mihaela Bălan și domnul senator Ionel Alexandru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Seres Denes.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerilor formulate de grupurile parlamentare.

Plenul Senatului aprobă înființarea și componența comisiei cu 85 de voturi pentru și un vot împotrivă.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantațiilor vitipomicole abandonate

Și o ultimă comisie de mediere, a zecea, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantațiilor vitipomicole abandonate.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Domnul Marin Dinu:

Doamna senator Elena Sporea și domnii senatori Viorel Matei și Vasile Mocanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Nicolae Pătru și Dumitru Codreanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Aurel Pană.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nefiind observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, deci în unanimitate, aprobă componența și constituirea acestei ultime comisii de mediere.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14//2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice.

Vă consult dacă aveți observații. Există două texte propuse de comisia de mediere într-o variantă diferită față de Senat, texte comune. Nefiind observații, supun votului dumneavoastră cele două texte în varianta comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Aprobate de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru și două voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, cu cele două amendamente. Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului cinematografic național

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului cinematografic național.

Vă consult dacă aveți observații. Nu sunt. Să le mai verificăm o dată. Am sentimentul că toate textele sunt în varianta Senatului.

Stimate colege și stimați colegi, am mai verificat o dată, toate textele sunt în varianta proiectului de lege care a trecut prin Senat. Față de această situație, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, rugându-vă să luăm act de activitatea desfășurată de colegii noștri în comisia de mediere.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru și două voturi împotrivă.

Se pare că avem printre noi încă doi colegi care se simt deputați.

Dezbateri generale la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fleșariu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Lipsa unui organism electoral permanent în țara noastră a fost semnalată atât de observatorii străini, cât și de societatea civilă încă de la alegerile din mai 1990.

Pentru a umple acest gol, Guvernul a elaborat un proiect de lege privind crearea Autorității Electorale Permanente, autoritate care are o serie întreagă de atribuții pe care le va exercita între două perioade electorale, atribuții tehnice cu privire la asigurarea logisticii necesare bunei desfășurări a alegerilor.

Vreau să informez Senatul că Grupul liberal din cadrul Senatului a făcut în scris o serie de amendamente la proiectul inițiat de Guvern, propunerile respective au fost transmise Guvernului, Guvernul le-a analizat și a acceptat unele modificări, cea mai mare parte fiind propunerile făcute de Grupul liberal.

În consecință, raportul cuprinde aceste amendamente formulate de Grupul liberal, însușite de Guvern. Sigur, suntem de acord cu ele și ca atare vă rugăm să supuneți dezbaterii proiectul de lege în redactarea primită de la Guvern, împreună cu amendamentele formulate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat raport de admitere, cu amendamentele acceptate înscrise în anexa 1 și cu cele respinse, înscrise în anexa 2. Este vorba de o completare a Legii electorale prin instituirea unui organism denumit Autoritate Electorală Permanentă, cu activitate între perioadele de alegeri și chiar și în acea perioadă a alegerilor electorale.

Este practicată în lume o asemenea autoritate în materie electorală, motive pentru care s-a apreciat și de către Guvern, și apoi de către comisie că această nouă instituție este necesară în sistemul electoral român.

Pentru aceste sumare considerente și având în vedere amendamentele numeroase acceptate și câteva respinse, solicit onoratului plen să fie de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, pe care îl felicităm încă o dată.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Legea prin care suntem aleși în Senat și în Camera Deputaților este o lege extrem de importantă, o lege-fundament a democrației noastre, o lege care, din păcate, de-a lungul timpului s-a dovedit destul de instabilă - au fost vreo opt modificări, prin ordonanțe, ale acestei legi.

Sunt trei chestiuni importante care au fost spuse, amendate în textul legii, mă rog, unele au fost respinse, o să evoc aici în câteva cuvinte întreaga muncă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de a scoate un text cât mai bun.

Prima chestiune este înființarea acestei Autorități Electorale Permanente, din păcate numai pentru alegerile generale, ale Camerei Deputaților și ale Senatului. Nu știu din ce cauză nu s-a găsit o formulă pentru ca ea să fie aplicată și la alegerile locale și cele prezidențiale.

A doua chestiune se referă la modul în care ia ființă, este numită conducerea acestei Autorități Electorale Permanente, care se dorește a fi autonomă.

A treia problemă pe care vreau să o discut este, după părerea mea, extrem de importantă, dat fiind faptul că fac parte dintr-o subcomisie a Comisiei pentru integrare europeană, Subcomisie denumită pentru șanse egale între bărbați și femei, pentru oportunități egale, este amendamentul de a modifica modalitatea prin care partidele, formațiunile politice depun listele de candidați în legătură cu o discriminare de sex, de gen.

Sigur că înființarea acestei instituții, Autoritatea Electorală Permanentă, este necesară. S-a dovedit că sistemul are nevoie de o astfel de instituție care să vegheze, care să preia o sumedenie de activități necesare. De fiecare dată înainte de alegeri s-a dovedit că nu sunt pregătite, nu sunt pregătite dat fiind faptul că listele nu erau actualizate, nu sunt pregătite dat fiind faptul că toată logistica nu era pregătită și s-a lucrat încă din 2000 într-un fel pompieristic în pregătirea alegerilor. Se dorește ca, de la sistemul informațional până la cabine și modul în care sunt ele construite, urna de vot mobilă, totul să fie reglementat, supravegheat, și acest lucru nu este rău.

Problema care se pune este cea a autonomiei reale a acestei Autorități Electorale Permanente, pentru că noi am propus un alt sistem de supraveghere, parlamentară, de supraveghere, de coordonare de către Parlament a acestei autorități.

Sigur, mai există și varianta supravegherii de către puterea judecătorească. Ar fi fost și aceasta o soluție.

Noi am ales varianta supravegherii, coordonării de către puterea legislativă, în așa fel încât în conducerea Autorității Electorale Permanente să existe un consiliu format din reprezentanții tuturor formațiunilor parlamentare existente astăzi și viitoare. Era vorba despre o dovadă că nu se dorește subordonarea efectivă de către Guvern a acestei autorități. Sigur, poți spune nu, ideea noastră nu a fost primită și, sincer, sper ca în plen amendamentul nostru totuși să fie admis. Era o chestiune simplă, nu cred că o autoritate formată din specialiști, din experți fără de partid, doar propuși, susținuți de formațiunile politice, formată din toți reprezentanții formațiunilor politice, ar putea să încline balanța într-o parte sau alta. Ar fi fost un echilibru politic perfect și autonomia de care avem nevoie cred eu că s-ar fi realizat.

De ce spun că am o îndoială? Sper să nu fie așa, dar eu am o îndoială, câtă vreme această instituție este condusă de trei persoane, un președinte și doi vicepreședinți, aceste trei persoane sunt nominalizate, sigur, sunt alese de dumneavoastră, de majoritate, dar sunt nominalizate, propuse, una de prim-ministru, una de domnul președinte și una de formațiunea la putere, de majoritate. Sunt trei persoane care, dacă facem un calcul elementar, pe hârtie, rezultă că vor fi susținute și recomandate numai și numai din partea puterii.

Cred eu că lăsăm, din păcate, un mare semn de întrebare asupra activității viitoare a acestei conduceri, de ea depinde formarea întregului staff, la nivel central și la nivelul regiunilor de dezvoltare, un staff care va supraveghea toată logistica, sigur, va avea un buget important, va organiza cursuri de pregătire nu numai a celor care vor lucra în birourile electorale, dar și pentru populație, care va supraveghea, va recomanda, va face licitații asupra sistemului informațional, se dorește ca de la secție și până la centru la această autoritate să existe un sistem informațional care într-o viteză electronică să prezinte datele societății civile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Vă rog să concentrați expunerea, pentru că avem 30 de proiecte în ordinea de zi și vorbiți de 15 minute.

Dacă vor vorbi toți colegii din grupurile parlamentare ne apucă Crăciunul.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Voi concentra această expunere.

Doream să încerc să subliniez importanța unei autonomii reale a autorității. Probabil că... Mi s-a mai întâmplat și simt, am acest sentiment că nu se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să subliniez, pentru că nu mi-aș face datoria dacă aș trece cu privirea sau cu mintea peste aceste chestiuni extrem de importante.

Mai avem o problemă pe care eu o subliniez, un amendament care a fost susținut de mine, a fost introdus de mine, dar este vorba de o susținere foarte mare a acestei Subcomisii pentru șanse egale, pentru oportunități egale a Parlamentului român.

Am fost criticați, eu fac partea din Comisia pentru integrare europeană, de doi ani de zile suntem criticați pentru o chestiune care se numește, în limbaj vest-european, "discriminare de gen". Datele pe care le au dânșii dovedesc că de la consiliul local până în Parlamentul României există o discriminare, dat fiind faptul că procentul de reprezentare a femeilor este extrem de mic, față de Europa de Est, vorbesc, noi suntem pe ultimul loc în materia acestei reprezentări, în timp ce populația, știți foarte bine, reprezintă câte 50% din fiecare gen, deși se pare că în ultima perioadă, în permanență numărul femeilor a fost mai mare decât cel al bărbaților. Vă citesc dintr-o recomandare...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, dacă nu concentrați discuția, eu voi propune plenului ca acest proiect de lege să îl luăm ultimul în dezbatere astăzi, pentru că ieri ne-ați cerut să-l luăm primul pe ordinea de zi, pentru că durează puțin, iar dumneavoastră vorbiți de 20 de minute.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Pentru că este un proiect serios și dacă este la sfârșit... (Discuții, comentarii în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Tocmai de aceea o să-l luăm ultimul, ca să avem timp să discutăm.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu am avut această reacție și din partea dumneavoastră, eu nu vreau să o definesc ca misogină, dar această reacție a fost și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să ne spuneți argumente, nu povești.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Argumentele sunt următoarele. Dacă nu îmi dați voie, eu cum să le spun?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De 20 de minute vă ascultăm!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este a treia oară când mă întrerupeți, domnilor...

Domnu' Triță Făniță, domnu' senator, n-am pretenția de la dumneavoastră să mă înțelegeți. Vă rog să mă credeți, dar să mă ascultați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu adresați injurii colegilor.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vreau să mă ascultați. Vreau să vă citesc. Dacă nu vă interesează integrarea României în Europa, bunăstarea să știți că vine de acolo și această reformă este ieftină, nu costă nimic. Reforma economică costă. Reforma în materie de discriminare de gen nu costă, trebuie doar toleranță și înțelegere.

Vă citesc ce spune comitetul: Comisia Europeană cere României să aplice Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 1996 asupra participării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul de decizie, atunci când viitoarele alegeri vor avea loc. Se pare că dumneavoastră vreți ca aceste alegeri să aibă loc în 2003. Haideți să ne aplecăm și asupra acestei probleme.

Domnul Scheele, acum câteva luni critica dur România din punctul acesta de vedere. Nu vreau să intru în amănunte. Sigur că pe anumiți domni îi enervează această problemă, dar eu vreau să vă spun că va fi un obstacol greu de trecut dacă noi nu facem un pas cât de mic în legătură cu această chestiune.

Care era marele deranj? Nu știu de ce nu puteți să acceptați... (Discuții, comentarii în sală.)

Chestiunea este aceasta: amendamentul care a fost făcut, vă dați seama, atâtea discuții și reacții deosebit de dure a trezit, a fost unul extrem de simplu: pe o listă pe care un partid o depune să nu existe mai puțin de o treime candidați femei sau bărbați, să nu existe situația inversă ca mai mult de două treimi din listă să fie candidate femei. Este o chestiune care se aplică în toată Europa.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun: Franța, Belgia, în alte țări partidele o aplică de la sine de ani și ani de zile, de 20 de ani. Sistemul este denumit "fermoar": un bărbat, apoi o femeie, la lista scurtă, adică la lista eligibilă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, chiar credeți că nu abuzați de timpul nostru? Vorbiți de 20 de minute.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnilor, am impresia, și acum vă spun dumneavoastră, domnule vicepreședinte, îmi pare rău că nu înțelegeți cât de importantă este această situație. (Vociferări, rumoare.)

Îmi pare rău, se pare că dumneavoastră priviți numai dintr-un anumit unghi relația dumneavoastră cu U.E., și nu din punct de vedere politic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar privesc spre Grupul parlamentar P.N.L., care văd că nu are chiar foarte multe femei, așa după cum susțineți dumneavoastră în plenul Senatului. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Dacă nu, stimați colegi, vă propun să luăm această lege în dezbatere, ultima, astăzi, pentru că, împotriva a ceea ce...

Vă ofer cuvântul imediat.

...împotriva a ceea s-a discutat în Biroul permanent, dezbaterea la acest proiect de lege va bloca ședința de astăzi. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Deci vă propun s-o luăm în dezbatere ultima pe ordinea de zi de astăzi.

Din sală:

Nu, nuuu...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să votați. Vă mulțumesc, stimați colegi.

Păi, n-o scoatem din ordinea de zi, dar, nu vă supărați, blocăm ședința numai pentru că dorește un coleg să vorbească 25 de minute. Am crezut că e fără 10, acum observ că e și 5, deci ați vorbit 35 de minute.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 și 2000 referitoare la acesta

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 și 2000 referitoare la acesta.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Invit reprezentanții Guvernului la pupitru.

Vă rog să prezentați expunerea de motive. (Rumoare, discuții, vociferări.)

 

Domnul Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Codul pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase a fost adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985 și are în vedere aspecte de prevenire a poluării mediului cu astfel de produse. Întrucât România a aderat la Convenția "Marc Paul" 73/1978 este necesar să fie adoptată în legislația română și aceste reglementări. Față de cele arătate, vă rugăm a fi de acord cu aprobarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Mircea-Dan Popescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia de specialitate a Senatului vă propune adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, existând în acest sens avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei noastre pentru politică externă.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei economice, cât și asupra proiectului de lege, în conformitate cu prevederile regulamentului, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei economice și proiectul de lege au fost aprobate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 7 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 4(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983 și, respectiv, prin Rezoluția MEPC 19(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 și 2000 referitoare la acesta

La punctul 7 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 4(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983 și, respectiv, prin Rezoluția MEPC 19(22) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 și 2000 referitoare la acesta.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Tudor Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Codul pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase a fost adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC 4(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983 și are în vedere aspecte legate de siguranța constructivă a navelor-cisternă.

Întrucât România a aderat la Convenția SOLA, este necesar ca prevederile acestui acord să fie cuprinse în legea română, de aceea vă rog să fiți de acord cu proiectul de act normativ supus dezbaterii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Dan-Mircea Popescu.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi,

Considerăm oportună acceptarea acestui cod, de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, existând și avizele necesare în acest sens.

De asemenea, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei economice, raport favorabil, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, Senatul o aprobă cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC 5(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 și 2000 referitoare la acesta

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris, de asemenea, un proiect de Lege pentru acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC 5(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum și pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 și 2000 referitoare la acesta.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Codul constituie o normă tehnică internațională referitoare la siguranța transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate, impunând navelor utilizate pentru un asemenea transport cerințe tehnice de proiectare și de construcție a corpului și echipamentului de bord, în vederea reducerii pericolului la care sunt expuse navele și echipajele lor, împreună cu proceduri corespunzătoare de operare.

Întrucât România a aderat la Convenția SOLA 74, este necesară adoptarea în legislația română a acestor prevederi. Față de această situație, vă rugăm a fi de acord cu adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Dan-Mircea Popescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, și aici comisia de specialitate consideră oportună acceptarea propunerii respective. În consecință, vă propunem adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, existând avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru politică externă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Plenul Senatului, cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, având în vedere caracterul ordinar al legii, aprobă atât raportul comisiei sesizate în fond, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe șantierele de construcții

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe șantierele de construcții.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Cine prezintă din partea Guvernului?

 

Domnul Tudor Florescu:

Da, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege se propun soluțiile necesare pentru identificarea macaralelor-turn și a proprietarilor acestora, precum și a măsurilor ce urmează a fi luate pentru a fi dezafectate.

Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu modificările și completările ulterioare, se propune ca procedura de identificare, dezafectare și valorificare a materialelor recuperate să se realizeze de primarii comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București.

De asemenea, se stabilesc atribuțiile prefecților privind urmărirea, controlul și informarea Guvernului asupra modului de aplicare a prezentului act normativ.

Față de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu aprobarea actului normativ, menționând că suntem de acord cu amendamentul propus în comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul președinte Seres Denes să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică.

 
 

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Menționez că proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Cu amendamentul anexat, vă rugăm a adopta acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Constantinescu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să se precizeze ce formă discutăm astăzi, pentru că în forma venită de la Camera Deputaților, aș vrea să observați, art. 1 sună în felul următor: "Primarii comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București vor identifica și soma, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, macaralele-turn abandonate pe teritoriul..." și mai departe textul curge.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, acesta este textul pe care îl discutăm. La acest text dumneavoastră, dacă faceți parte din Comisia pentru administrație, sau colegii noștri au formulat un amendament, excluzând din text "și soma" și modificând în partea cealaltă "neutilizate" sau "abandonate".

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Pentru că în forma venită de la Guvern era așa: "vor identifica" și după aceea "vor soma".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi fiind a doua Cameră suntem obligați să luăm în dezbatere forma care a trecut prin cealaltă Cameră. Și sigur că putem să revenim la forma inițială sau putem, în urma amendamentelor colegilor sau ale comisiilor, să fie o a treia formă.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, ce conține acest amendament pe care eu vi l-am prezentat.

Vă rog să votați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Raport admis de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2002 a fost aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 și neterminate până la data de 1 iulie 2002

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 și neterminate până la data de 1 iulie 2002.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Tudor Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2002 are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de 1 iulie 2002.

Elaborarea acestor reglementări se datorează faptului că măsurile legislative, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 44/1991 și Hotărârea Guvernului nr. 678/1999 n-au reușit să impună soluții care să rezolve aceste probleme.

Având în vedere că măsurile dispuse anterior nu au avut efectele scontate și că există disponibilități de finanțare create pentru programe de dezvoltare a construcțiilor de locuințe, s-au creat toate premisele necesare pentru construcțiile neterminate să fie preluate, finalizate și valorificate prin programele sus-menționate.

Totodată, existența unor construcții în zonele de locuit lăsate fără supraveghere constituie un real pericol pentru mediu prin poluarea zonelor respective, cât și prin posibilitatea producerii unor accidente.

Menționez că suntem de acord cu amendamentul propus în comisie și vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Solicit domnului președinte Seres Denes să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Seres Denes:

Da, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată în fond cu acest proiect. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Menționez că proiectul face parte din categoria legilor ordinare și propun Senatului adoptarea acestui proiect cu singurul amendament formulat de comisie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițiatorul, sunteți de acord cu acel amendament?

 
 

Domnul Tudor Florescu:

De acord, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nefiind intervenții la dezbateri generale, supun votului dumneavoastră în primul rând amendamentul care există în raport.

Vă rog să votați.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, unul împotrivă, 3 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să mă iertați. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu cu acel amendament formulat de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (vot final)

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate.

Vot final. Caracterul legii, este lege organică.

Adresez rugămintea colegilor să intre în sală, în primul rând, iar cei care sunt în sală să participe fie la dezbateri, fie la procesul legislativ, prin vot.

Stimați colegi, la proiectul de lege înscris la numărul 11 avem vot final la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2002.

Precizez caracterul legii, de lege organică, și o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 27 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind auditul public intern

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind auditul public intern.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Oană pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Oană - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Actualizarea legislației-cadru existente în domeniul auditului public intern, în conformitate și cu cerințele acquis-ului comunitar și cu standardele europene, a fost prevăzută în documentul de poziție pentru capitolul XXVIII privind controlul financiar ca una din principalele direcții pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de control financiar public în România. În acest sens a fost elaborată Strategia dezvoltării controlului financiar public intern care a fost adoptată de Guvernul României în luna octombrie 2001.

Elementele de noutate introduse în proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 119, prin care am reglementat prima dată auditul intern și controlul financiar preventiv, se referă în principal la următoarele: la redefinirea funcției de audit public intern - în conformitate cu definiția din Strategia dezvoltării controlului financiar public și cu glosarul Comisiei Europene, s-au stabilit responsabilitățile în organizarea structurilor de audit public intern; s-a întărit independența organizatorică și funcțională a activității de audit; s-a constituit unitatea centrală de armonizare a auditului public intern în vederea realizării de către Ministerul Finanțelor Publice a funcției de coordonator unitar al auditului public intern; s-a îmbunătățit procesul de audit referitor atât la planificarea, desfășurarea, raportarea și monitorizarea lui în conformitate cu standardele internaționale.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, dezbătută în comisia de specialitate și o susținem în forma supusă dezbaterii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării proiectului de lege, comisia a decis cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege fără amendamente. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și s-a întocmit raport favorabil pe care îl propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare.

Menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nefiind observații, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, Senatul o aprobă cu 73 de voturi pentru și 4 împotrivă.

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc.

Din sală:

Nu avem inițiator. (Discuții.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este raport de respingere, domnule secretar de stat.

Să-l mai lăsăm, să vină doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției? Este de respingere, domnule secretar de stat Oană. Este raport negativ și este agreat. Nu doriți să luați cuvântul în numele inițiatorilor?

Din sală:

Nu este inițiator.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este, dar nu-i nimic. În numele Guvernului.

Vă rog să luați măsuri ca reprezentanții Executivului să fie prezenți în sală la dezbateri.

La punctul 14 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ și știință. (Discuții la prezidiu.)

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de lege...

Din sală:

Punctul 14!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La punctul 14 nu avem reprezentant al Executivului.

Nici la punctul 14 nu este. Doamna ministru Andronescu vrea să vină. Vă rog să luați legătura ca doamna ministru să fie prezentă la dezbateri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică

La punctul 15 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ și știință.

Rog reprezentanții Executivului să se prezinte și să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Adrian Câmpurean - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 reglementează cadrul în care se desfășoară activitatea de cercetare științifică în România. Cercetarea științifică este o sursă de progres economic și inovare, de asimilare a tehnologiilor de vârf, de suport tehnic național al programelor de investiții. În același timp, ea reprezintă un mijloc de pregătire și formare a resurselor umane de înalt nivel cultural, intelectual și științific, de afirmare și promovare a excelenței.

Potențialul științific al unei țări este definit de nivelul de finanțare, nivelul de calificare și numărul resurselor umane, prin patrimoniul de cunoștințe, prin structura și starea infrastructurii, precum și prin volumul cooperărilor internaționale pentru care se asigură fondurile necesare.

În atenția inițiatorului la elaborarea proiectului de ordonanță au stat, pe lângă motivațiile de mai sus, cerințele Programului de guvernare și armonizarea cu politica actuală a Uniunii Europene, toate conducând la promovarea progresului economic și social, echilibrat și durabil, la promovarea societății și economiei de tip informațional cu potențial inovativ ridicat datorat fluxului de cunoștințe și informații.

Necesitatea promovării este justificată și de faptul că până la finele acestui an a trebuit să elaborăm o serie de reglementări și metodologii prevăzute în ordonanță, care să producă efecte din prima lună a anului viitor pentru a asigura o continuitate a activității de cercetare.

De asemenea, pentru a stimula participarea cercetătorilor români la programele-cadru ale Uniunii Europene, în această ordonanță este prevăzută posibilitatea unui câștig nelimitat pentru cei angrenați în elaborarea proiectelor cuprinse în aceste programe. Se are în vedere recuperarea într-o mai mare măsură a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata cotizațiilor la programele comunitare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Otiman să prezinte punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru învățământ și știință, sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, a analizat această ordonanță, a prezentat mai multe amendamente care se regăsesc în anexă, majoritatea acestora fiind însușite de către inițiator.

Menționând faptul că am primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei economice, vă rugăm să dispuneți a fi luată în dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriți să interveniți. Nefiind intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

La amendamentele respinse doriți să interveniți? Nu sunt susținute. Amendamentele acceptate de comisie sunt acceptate de inițiator?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

În mare parte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Toate?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Nu toate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu toate, vă rog să precizați la care, ca să știm să le luăm în dezbatere.

La punctul 4 sunteți de acord?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 11, text nou. Punctul 18 de la art. 6?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu voi supune dezbaterii decât acele amendamente în legătură cu care există dispute sau argumente contrare.

Punctul 19, art. 7, amendament al comisiei.

De acord cu tot articolul, că sunt mai multe amendamente?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 21, art. 9? Art. 12, punctul 28 din raport, punctul 30, art. 13, punctul 34, punctul 36, punctele 37, 42, 43, 46, 50, 51?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi invit și pe colegii care doresc să intervină împotriva acestor amendamente că pot să o facă în momentul în care le enunț.

Punctul 54, art. 23, punctele 55, 59, 60. Punctul 68, art. 29?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctele 74, 75, 77, 80, 83, 84, 85, 88, 90?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cred că era mai ușor să spuneți nu, dar nu știu la care.

Punctul 92. Punctul 93, cu titlul capitolului IV.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctele 100, 101, 105, 109, 111, 113, 117, 122, 124?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 125, alin. 2?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Deci supun dezbaterii amendamentul formulat la art. 49 alin. 2 prezent în raportul comisiei la poziția 125.

Vă rog, punctul de vedere.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Solicitarea noastră este să se păstreze varianta Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am înțeles.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Am dori să se păstreze varianta Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, dar pe ce argumente?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Pentru că ținta Comisiei Europene în domeniul cercetării nu este 0,8%, ci ținta este ca în anul 2010 finanțarea să atingă 3%. Deci este Declarația de la Barcelona.

Noi prin documentul de poziție ne-am angajat ca până în anul 2007 să ajungem la 1% din PIB. Această limitare la 0,8% practic încurcă prevederile, atât angajamentele asumate prin documentul de poziție, cât și prevederile Declarației de la Barcelona.

Noi considerăm că angajarea pentru a finanța până la un nivel echivalent cu cel din țările Comunității Europene este mai corectă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei și argumentația.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am luat în dezbatere această prevedere care a apărut și în textul de la Camera Deputaților cu privire la alocarea unui minim de 0,8% din PIB pentru cercetarea științifică, având în vedere faptul că alocațiile actuale, ca de exemplu în acest an, de 0,19%, sunt total insuficiente pentru una din activitățile strategice de dezvoltare a României.

De asemenea, am avut în vedere că acest 0,8% se înscrie în tendința generală de creștere a alocației, având în vedere că la nivelul Uniunii Europene alocația medie din PIB pentru cercetare este de 1,94%. Vreau să precizez faptul că în comisie acest amendament a fost votat în unanimitate. A fost susținut de toate grupurile parlamentare, de toți colegii și în consecință noi susținem și solicităm colegilor să voteze acest amendament al comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să mai intervină la acest amendament de la art. 49 alin. 2?

Domnul senator Bunduc, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Bunduc:

Domnule președinte,

În comisie s-a votat acest amendament tocmai pentru a garanta o creștere a finanțării cercetării științifice, o creștere care va avea loc în timp, de aceea rog pe colegii senatori să voteze acest amendament așa cum a fost propus de către comisie. Noi nu putem să lăsăm o creștere, ca să-i spunem așa, puțin probabilă. Dacă nu este prevăzută în nici un document oficial, această creștere nu va avea loc.

Încă o dată vă rugăm să votați acest amendament.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule președinte, aș avea un argument suplimentar.

În acest moment media de finanțare în Europa este de 1,9%. Această cifră nu reprezintă finanțarea din fonduri publice. Ea conține atât finanțarea din fonduri publice, cât și finanțarea de pe piața liberă, adică intervenția capitalului de pe piață.

De asemenea, ținta pe care Comisia Europeană și-o propune pentru 2010, aceea de a atinge 3%, înseamnă același lucru, adică finanțare din fonduri publice și finanțare de pe piață.

Deci este foarte greu să impunem acum un procent, pentru că nu vom putea după aceea să ne atingem scopurile. În acest moment finanțarea de pe piață în România reprezintă circa 40%, în timp ce în țările comunitare această finanțare reprezintă 66%, iar în țări de succes, cum este Finlanda, care reprezintă vârful cercetării europene, această finanțare reprezintă 75%.

Finlanda alocă cercetării în acest moment 3,6% din PIB, din care doar 0,9% este asigurat din fonduri publice.

Deci limitarea la un procent din PIB nu ne este deloc de folos.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați ascultat atât argumentele prezentate de domnul senator Otiman în numele comisiei, cât și argumentele prezentate de domnul secretar de stat, în numele Guvernului, care nu este de acord cu acest amendament existent în raport la poziția 125, amendament la art. 49 alin. 2.

Potrivit Regulamentului Senatului, eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de comisie la textul inițiatorului.

Deci vă rog să vă pronunțați prin vot. Guvernul nu este de acord cu amendamentul.

Amendamentul a întrunit 77 de voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere, fiind aprobat.

Pentru grupurile parlamentare, bănuiesc că solicitați o listă.

Din sală:

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) dorește o listă, spre exemplu. (Discuții în sală.)

Vă mulțumesc.

La numărul curent 126?

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

De acord.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Domnule președinte,

Mă iertați că intervin. Cred că acesta era singurul amendament unde domnul secretar de stat avea o altă poziție față de comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveți și alte amendamente la care vă opuneți? Că la acesta am observat că v-ați opus cu succes. Numai 14 colegi au acceptat punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Cel cu 0,8% a fost singurul amendament...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Singurul. Da, vă mulțumesc.

În această situație, supun votului dumneavoastră, în primul rând... Nu le-am numărat, dar, să spun, amendamentele existente în raport sunt foarte multe. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestora.

Amendamente aprobate în unanimitate, cu 86 de voturi.

Supun votului plenului Senatului raportul comisiei.

Raport aprobat de plen cu 97 de voturi pentru și 3 abțineri.

Supun votului plenului Senatului proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Plenul Senatului aprobă acest proiect de lege cu 98 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice

La punctul 16 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, cu raport de respingere.

Vă rog, inițiatorul, punctul de vedere.

 

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule președinte,

Având în vedere că tocmai a fost aprobată Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, solicităm Senatului respingerea acestui proiect de lege.

Textul este aproape identic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, având aceeași motivație, a respins proiectul de lege, întrucât a acceptat în unanimitate Ordonanța Guvernului nr. 57/2002.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ al comisiei.

Deci, dacă veți vota "da", veți fi de acord cu raportul de respingere a proiectului de lege, întrucât majoritatea textelor au fost preluate în ordonanță. Ca să nu spun toate.

Vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru și 3 abțineri, plenul Senatului aprobă raportul Comisiei pentru învățământ și știință și respinge proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.

 
 

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă au venit inițiatorii la celelalte două proiecte de lege, de la punctele 13 și 14 din ordinea de zi. Au venit? Nu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Domnul secretar de stat Predilă, vă rog.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură rog să-și desemneze un coleg referent. Este chiar domnul președinte. De ziua dumneavoastră, vă rog să luați loc pe acel scaun. Să nu plecați până mâine de pe scaun, de aceea am zis.

 

Domnul Nicolae Pătru:

Nu. Sunt aici veșnic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

De la început precizez că... (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii din sală să păstreze, totuși, liniște, că nu auzim punctul de vedere al Executivului.

Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

...că ne-am însușit și amendamentele comisiei, deci susțin raportul, și vreau să subliniez că scopul acestui act normativ a fost de a putea încasa debitele care s-au creat Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ca efect al serviciilor prestate producătorilor agricoli care nu au achitat până acum sumele pe care le datorează și din facilitățile pe care le acordă Guvernul prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor să se facă compensarea cu aceste sume care sunt debite la Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Nicolae Pătru să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia întrunită în ședințele din 28 și 29 octombrie a dezbătut proiectul de lege și a hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin natura reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și aprobare prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor.

Am înțeles, domnule secretar de stat, că sunteți de acord cu ele.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

De acord, da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în raport. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plen cu 91 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei în ansamblu.

Invit colegii senatori în sală și, mai ales, să voteze.

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul comisiei este aprobat.

Domnilor senatori, vă invit în sală.

Precizez caracterul legii în dezbatere, de lege organică, și o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 97 de voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România

La punctul 18 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Îl rog pe domnul secretar de stat Predilă să susțină punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Declararea, înscrierea, identificarea, înregistrarea și adeverirea proprietății animalelor sunt operațiuni esențiale, de acum înainte, pentru evaluarea activității din sectorul creșterii animalelor, asigurării sănătății acestora, dar mai ales pentru asigurarea sănătății oamenilor care sunt consumatori ai produselor zootehnice.

Este o acțiune de maximă importanță. Ea este susținută, de altfel, de Uniunea Europeană, cu 8 milioane euro, pentru că se angajează și cheltuieli pentru protaliere și pentru alte acțiuni. Sunt 9 milioane euro, practic. 3 milioane euro îi primim în acest an, am primit deja 2 milioane euro, 6 milioane euro vor fi primiți în 2003.

Activitatea de bază urmărește realizarea trasabilității acestor animale, trasabilitate care nu face altceva decât că consumatorul trebuie să știe, când a cumpărat un pachet de carne, că el provine din ferma lui Ionescu Vasile din localitatea cutare, a fost sacrificat în data de și se află la consumator.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord cu amendamentul de la art. 15?

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Nicolae Pătru să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia noastră a dezbătut acest proiect în ședința din data de 27 noiembrie. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Simt și eu că este un zumzet aici...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă adresez rugămintea să ascultăm totuși punctele de vedere exprimate de Executiv și de colegii noștri.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia noastră a dezbătut acest proiect în ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei hotărând cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil, în forma adoptată de Camera Deputaților, cu amendamentul de la punctul 9.

Prin natura reglementărilor, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus de comisie și acceptat de Guvern.

Vă rog să votați.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 4 împotrivă și 3 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului plenului Senatului.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic și din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice

La punctul 19 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic și din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Caracterul legii, lege organică.

Îi rog pe domnii senatori să vină în sală.

Aveți cuvântul, în numele Executivului, să prezentați punctul de vedere. Vă rog... Sau în numele inițiatorilor.

Vă rog.

Domnul senator Attila Verestóy, aveți cuvântul.

 

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem ocazia astăzi să clarificăm o situație care, în momentul de față, a dat loc la interpretări și în consecință și la neregularități și abuzuri.

Se întâmplă următorul lucru. În momentul de față, în legea pe care dorim să o modificăm, și anume Legea nr. 26/1996, există prevederi care au reflectat situația din anul respectiv. Între timp, din fericire, realitatea s-a schimbat. Avem în momentul de față, după retrocedări, situația în care exploatarea pădurii trebuie să fie urmată, în cadru legislativ, de noua realitate.

Se impune ca toate transporturile să fie însoțite de documente univoce, care să demonstreze în mod clar proveniența mărfii și să fie posibil ca acestea să fie controlate de organele abilitate pentru a o face.

De aceea, noi considerăm că acele îmbunătățiri pe care le-am aduce Legii nr. 26/1996 contribuie la o mai justă și la o mai legală exploatare a avuției forestiere, indiferent dacă se află în fondul forestier sau în afara acestuia, cum se reflectă într-o altă modificare, la un alt articol.

Noi dorim ca și pe aceste amplasamente, care sunt în afara fondului forestier, unde știți bine că se află vegetație forestieră, exploatarea să se facă conform acelorași reglementări care există și pe fondurile celelalte și să eliminăm dacă se poate sau să diminuăm în mod rațional tot ceea ce înseamnă în momentul de față exploatare nelegală și valorificare fără un control riguros al statului atât din punct de vedere legal, cât și financiar.

De aceea, vă rugăm să aprobați aceste modificări care, trebuie să vă spun, pe parcurs, după ce am înaintat prima variantă, au fost îmbunătățite într-o discuție cu reprezentanții ministerului.

Deci în momentul de față această inițiativă legislativă se află într-o situație mai favorabilă decât cum a fost depusă, pentru că chiar și noi am fost convinși de specialiștii ministerului că trebuie să reformulăm anumite amendamente pe care le-am făcut inițial, într-o formă neconformă chiar cu dorința ministerului. Le-am reglementat chiar noi și am fost de acord cu noua variantă care este un rezultat, trebuie să recunosc, al conlucrării dintre politicieni și Executiv.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Ovidiu Ionescu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma cooperării cu inițiatorii modificărilor amendamentelor, noi am adoptat aceste amendamente și sprijinim inițiativa acestora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră susțineți că Guvernul și-a schimbat punctul de vedere, pentru că eu am în mapă punctul de vedere semnat de primul-ministru Adrian Năstase, punct de vedere care este negativ.

Dumneavoastră spuneți că în urma amendamentelor acceptate Guvernul și-a schimbat punctul de vedere și susține această propunere legislativă.

 
 

Domnul Ovidiu Ionescu:

Și în urma modificărilor care s-au adus amendamentelor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu... Amendamentelor... Bun.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia a fost sesizată în fond. Propunerea legislativă are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport și avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Comisia Parlamentului României pentru integrare nu a depus avizul. Guvernul, prin punctul său de vedere, inițial nu a susținut această inițiativă legislativă.

Au depus amendamente domnii senatori Flutur Gheorghe, Attila Verestóy și domnul doctor Garda Gezsoę.

Prin natura reglementărilor, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Vă rog, domnul senator Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Sigur, există o lege a regimului silvic care stabilește condițiile în care pot să tai un copac, ca să mă exprim așa, direct. Această lege se referă, probabil, la terenurile private. Problema în zona montană este deosebit de dificilă pentru micul producător care are o mică întreprindere de prelucrare a lemnului, care în acest moment nu are condiții care să-i permită să ajungă la materia primă de care are nevoie să supraviețuiască.

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nu oferă acestor mici producători condiții care să le permită să facă față concurenței marilor producători de material lemnos și cred că era cazul ca un asemenea act normativ să se refere la ansamblul acestor probleme, pentru că, în definitiv, problema resurselor financiare ale populației din zona montană este o chestiune pe care o discutăm de 10 ani de zile și nu am rezolvat-o absolut deloc.

Din aceste motive, nu cred că acest act normativ trebuia să rezolve global problema, deci, spre exemplu, ca Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor să ofere micilor producători o cantitate, la o sută de metri cubi pe an, care să fie prinsă, care să poată fi achiziționată la un preț mediu.

Din acest motiv, acest act normativ introduce restricții de pe terenurile private și practic acest lucru afectează, dacă vreți, exact micul producător din zona montană.

Personal, nu voi vota acest proiect de lege și sper că vor face la fel și colegii mei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Vă rog, domnul senator Codreanu.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a colegului de la U.D.M.R. mi se pare corectă. Ea nu face referire la ceea ce a prezentat colegul de la P.D., ci la cu totul altceva. Face referire la completarea documentației care trebuie să însoțească materialul lemnos dintr-un punct în altul, deci nu face referire la cantități, la cote și așa mai departe.

Mi se pare că propunerea, din punctul nostru de vedere, al comisiei și al meu, ca membru al comisiei, este corectă și nu vine în detrimentul celor care au proprietăți particulare, ci vine, din contră, să-i legifereze, prin utilizarea acestor documente de transport, exploatarea rațională în regim silvic a proprietățiilor pe care le au.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi...

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Aș ruga, dacă reprezentantul ministerului poate să ne expună care sunt toate aprobările care se cer.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, luni o să avem o ședință de interpelări și atunci putem să formulăm...

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Întrebarea este că se leagă, apropo de documente...

Înainte... Documentele de transport sunt documente necesare tăierii copacului din pădure.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog să vă referiți exclusiv la obiectul legii. Nu facem acum seminarii.

Nemaifiind alte intervenții, supun votului dumneavoastră în primul rând amendamentele existente în raport, amendamente acceptate de domnul secretar de stat Ovidiu Ionescu, în numele Guvernului.

Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului, cu 89 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Raport aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Precizez caracterul legii, de lege organică, și o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 26/1996 și din Legea nr. 31/2000 a fost aprobată de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură se amână pentru ședința din 12 decembrie a.c.

Punctul 20 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură.

Pe mapa mea scrie "Domnul Apostolache cere retrimiterea la comisie. Domnul președinte Văcăroiu..." La un termen anterior sau astăzi?!

Din sală:

A fost altădată.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A fost retrimisă odată. Păi, spune "amânat votul din 7 octombrie 2002" și spune domnul Apostolache, "cerere retrimitere la comisie".

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Deci, domnule președinte, eu am solicitat la acea dată retrimiterea la comisie. Îmi cer scuze că la ultima dezbatere din comisie nu am participat, nu pot să spun mai mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Îi rog pe colegi atunci, dacă a fost retrimisă la comisie, să exprime punctul de vedere rezultat în urma discuțiilor cu reprezentanții Executivului, că știu că se punea problema atunci de susținere.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

În comisie a fost rediscutată problema. Și cu Executivul s-a discutat. În principiu, s-a ajuns la un numitor comun, dar nu s-a ajuns încă la schimbarea în scris a avizului Executivului. Încă nu a venit schimbarea în scris din partea Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Propuneți o soluție în această situație. Deci, dacă nu ați finalizat discuțiile, în mod normal trebuie să o amânăm. Nu o scoatem din ordinea de zi. Stimați colegi, eu zic să o lăsăm înscrisă în ordinea de zi. Vă rog săptămâna aceasta să discutați.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Igen. De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Igen. E clar! (Hohote de râs în sală.) Dacă e igen, e clar. Acum nu știu cui vă adresați. Domnului senator sau domnului secretar de stat?! Prezidiului?! Sau erau discuții peste Grupul P.S.D., între Grupul U.D.M.R. și Grupul P.R.M.?! Că replica de acolo vine...

Deci, stimați colegi, haideți să cerem colegilor noștri din Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură ca până la viitoarea ședință în plen, care este joia viitoare, să aibă această întâlnire cu reprezentanții Executivului, proiectul de lege să rămână înscris în ordinea de zi și să o luăm în dezbatere joia viitoare.

De acord?

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Până joia viitoare să se întâlnească comisia cu reprezentanții Guvernului.

Solicitarea a fost acceptată cu 76 de voturi pentru și o abținere.

Deci se amână pentru plenul din 12 decembrie.

 
Proiectul Legii minelor (se retrimite la comisia economică pentru un raport suplimentar)

La punctul 21 din ordinea de zi, proiectul Legii minelor, adoptat de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Precizez caracterul legii, de lege organică.

Invit colegii senatori în sală. Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Romulus Ion Moucha - secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor:

Da, vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea foarte pe scurt să expun câteva din motivațiile care justifică existența unei noi Legi a minelor.

În momentul de față există Legea nr. 61/1998. Pe baza experienței acumulate în utilizarea acestei legi, cât și a necesității aplicării unor directive europene în ceea ce privește evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, după aceea, prevenirea și controlul integrat al poluării, de asemenea, evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului pe care statele membre trebuie să le implementeze, deci acesta ar fi un capitol.

Al doilea capitol ar fi armonizarea cu legislația Uniunii Europene în ceea ce privește clasificarea apelor minerale, modificarea procedurii de ofertare în ceea ce privește organizarea rundelor de ofertare.

De asemenea, introducerea unor noi obligații și sancțiuni pentru operatorii din domeniu, respectiv elaborarea planului inițial de încetare a activității, ca parte a studiului de fezabilitate și crearea cadrului unitar de impunere în domeniu, constituirea dreptului autorității competente a A.N.R.M.-ului de a folosi venituri extrabugetare, toate acestea au condus la necesitatea elaborării unui nou proiect legislativ, care a fost analizat cu deosebită atenție în Comisia economică a Senatului.

Există un amendament cu care noi suntem de acord și, cu permisiunea dumneavoastră, m-aș opri aici și vă stau la dispoziție pentru a expune, după caz, așa cum solicitați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar Moucha.

Ofer cuvântul domnului președinte Mircea-Dan Popescu, pentru a prezenta raportul comisiei.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia de specialitate a analizat cu multă atenție proiectul de lege. Fiecare dintre dumneavoastră aveți raportul. Este un proiect extrem de important pentru o economie națională.

Față de proiectul avansat de către Guvern, există o anexă în care membrii comisiei au formulat câteva amendamente. Așa cum spunea aici domnul secretar de stat, ele au fost însușite de către inițiator, astfel încât în final comisia vă propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexă.

Există avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Așa cum ați spus, domnule președinte, proiectul face parte din categoria legilor organice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îl consult pe reprezentantul Executivului dacă este de acord cu cele trei amendamente.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Bîciu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Stimați invitați,

Proiectul Legii minelor a fost discutat în Comisia economică acum aproape două luni.

Între timp, apariția altor legi de același gen, mă refer la Legea energiei electrice și termice, m-a făcut să constat că unele prevederi similare din Legea minelor nu sunt suficient de clare ca în celelalte legi.

V-aș da aici un singur exemplu, discutat recent în Comisia economică: situația terenurilor pe care se face explorarea. Terenurile de explorare în cazul activităților miniere nu sunt întotdeauna aceleași cu terenurile pentru exploatarea minieră. În acest caz rămâne nelămurită situația juridică a terenurilor din explorare care nu au trecut și la exploatare.

În plus, în cadrul legii există paragrafe - și aici este o scăpare - care se repetă, ceea ce ar face ca în aplicarea legii să se creeze confuzii. Vă dau un singur exemplu. Art. 39 lit. j) scrie: "Cel care concesionează este obligat să îndeplinească în termenele stabilite măsurile dispuse în scris de către autoritatea competentă în exercitarea atribuțiunilor ce-i revin, potrivit legii." La lit. u), același articol, prevederea se repetă: "să îndeplinească în termenele stabilite măsurile dispuse în scris de către autoritatea competentă".

Având în vedere aceste mici confuzii, aceste neclarități ale legii, conform art. 100 din Regulamentul Senatului, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea legii la comisie, pentru un raport suplimentar.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Nicolae Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Am constatat și noi că există inadvertențe și cred eu că formula unui raport suplimentar este bine venită.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Vă rog să vă pronunțați, domnule secretar de stat, în legătură cu obiecțiunile formulate de colegul Bîciu.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnul senator Bîciu a fost un participant mai mult decât activ la discuțiile din Comisia economică.

Problemele ridicate de Domnia sa nu au apărut după ce s-a elaborat legea, după ce a fost discutată în Comisia economică. Îmi permit, într-un fel, să-mi exprim mirarea asupra celor ridicate de dânsul. Repet, nu a apărut nici o intervenție asupra corpului legii după ce sau în timp ce ea a fost discutată în Comisia economică.

Din acest punct de vedere consider total neavenită "necesitatea" retrimiterii la comisie.

Din punctul nostru de vedere, ca inițiatori, legea a fost discutată foarte profund, foarte analitic, deosebit de amănunțit în cadrul Comisiei economice. S-au formulat niște amendamente cu care am spus de la început că suntem de acord, deci din punctul de vedere al inițiatorului nu văd necesitatea retrimiterii la Comisia economică sau la o altă comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei economice.

Domnul senator Dan-Mircea Popescu.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică, așa cum s-a subliniat aici, s-a aplecat cu deosebită grijă asupra proiectului, tocmai pentru că el este unul dintre cele mai importante pentru o economie națională. Este un proiect așteptat, este un proiect inițiat cu multe luni în urmă, el a trecut prin Camera Deputaților, a fost îmbunătățit, spunem noi, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut în cadrul Comisiei economice, am primit, așa cum spuneam, observații, respectiv avize din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, astfel încât sunt nevoit să nu fiu de acord cu cererea domnului senator Bîciu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai doriți să intervenți, domnule senator?

Vă rog, domnul senator Bîciu Constantin.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Cererea mea mi se pare destul de legitimă și, repet, la art. 39 probabil că a fost o scăpare, o regret foarte mult, dar sunt paragrafe din articole care se repetă și v-am dat un exemplu clar, lit. j) și u). Cel puțin pentru clarificarea unor situații de acest gen, nu este nici o greșeală, nu este nici un păcat dacă legea revine la comisie și va avea un raport, va fi analizat mai atent, se va elabora un raport suplimentar și va trece o lege mai bună.

Îmi susțin propunerea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să observați că la acest proiect de lege, deși este în dezbaterile în plen, unde s-au făcut o serie de observații care sunt de repetare, nu sunt contradicții în lege. În realitate, nu există nici un amendament respins formulat de colegii senatori din nici un grup parlamentar.

Discuțiile care s-au purtat în legătură cu cele trei amendamente au fost acceptate și sunt susținute și de reprezentantul inițiatorului.

Acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaților și este un proiect de lege extrem de așteptat.

Dacă domnul senator solicită, sigur, Regulamentul Senatului prevede această posibilitate, obligându-l pe conducătorul de ședință să pună la vot retrimiterea la comisie, ca urmare a dezbaterilor generale la proiectul de lege.

În situația în care veți vota "da", proiectul de lege va fi returnat la comisie. În situația în care veți vota "nu", vom trece la dezbaterea și adoptarea amendamentelor și a raportului în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și nici o abținere, solicitarea venită din partea domnului senator Bîciu a fost aprobată de plenul Senatului.

Rog comisia să ia în dezbatere observațiile formulate de domnul senator Bîciu și sper că joia viitoare proiectul de lege va fi reînscris în ordinea de zi.

Pentru Grupurile parlamentare P.S.D. și U.D.M.R. vă rog să prezentați o listă. (Discuții cu sală.)

Am înțeles că este prezentă doamna ministru Ecaterina Andronescu.

 
Dezbateri generale asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior (se restituie la comisia pentru învățământ și știință și se solicită comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să se pronunțe pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate în cadrul dezbaterilor generale)

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 14 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior.

Rog colegii din partea Comisiei pentru învățământ și știință.

Rugăm pe doamna ministru să prezinte punctul de vedere al Executivului.

 

Doamna Ecaterina Andronescu - ministrul educației și cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să îmi permiteți să vă cer și dumneavoastră, și plenului Senatului scuze pentru că nu am ajuns la ora la care era programată legea și sper să nu vă supărați.

Vă mulțumesc.

Această ordonanță de urgență a fost elaborată cu scopul de a reglementa o situație cu care ne confruntăm de mai mulți ani și pentru a cărei rezolvare s-a găsit această soluție.

În sistemul de învățământ superior, în acest an universitar sunt aproximativ 500.000 de studenți, din care 350.000 de studenți în învățământul de stat și 150.000 în învățământul particular. Studenții din învățământul de stat beneficiază de aproximativ 100.000 de locuri în cămine, în timp ce cei din învățământul particular beneficiază de un număr de locuri extrem de limitat, aproximativ 1.000.

Ca urmare, anual, pe căminele învățământului de stat se creează o presiune extraordinară și, din păcate, soluțiile nu sunt întotdeauna cele corespunzătoare. De aceea, prin această ordonanță care a devenit, cu votul Camerei Deputaților, lege supusă spre aprobare Senatului, încercăm să reglementăm această situație. În esență, prin conținut, așa cum a rezultat ea de la Camera Deputaților, se creează posibilitatea de parteneriat între învățământul de stat și învățământul privat, parteneriat care să permită construirea în comun sau independent a unor cămine studențești care să satisfacă nevoile de cazare ale tinerilor care bat la porțile universităților și trec dincolo de aceste porți.

Sigur, ordonanța prevede, și proiectul de lege, așa cum a ieșit el de la Cameră, modalitățile prin care se pot realiza finanțările acestor cămine, pe care noi le găsim absolut normale, absolut corespunzătoare.

În același timp, ordonanța a încercat, și proiectul de lege trimis de Cameră a reținut acest lucru, să stopeze creșterea cifrelor de școlarizare peste capacitățile pe care universitățile le au pentru a realiza un învățământ ce corespunde standardelor de calitate.

De aceea, în această ordonanță există prevederi clare în legătură cu sancțiunile pe care legea trebuie să le dea atunci când aceste standarde nu sunt respectate și, evident, când legea nu este respectată.

Cred că această lege vine în sprijinul dreptului pe care studenții îl au, de a avea acces la educația superioară și de a putea să beneficieze în mod real de acest drept.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru, și vă consult dacă sunteți de acord cu amendamentele care există în raport.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Noi, împreună cu Comisia pentru învățământ și știință de la Senat, am convenit textul care este propus în raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ și știință.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ și știință a fost sesizată pentru a dezbate proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 174/2001. Comisia a analizat acest proiect de lege, a formulat mai multe amendamente. Cele care se regăsesc în anexa 1 au fost aprobate de comisie, iar cele care se găsesc în anexa 2 au fost respinse.

Am primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, la solicitarea plenului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a prezentat punctul de vedere cu privire la caracterul legii, aceasta fiind lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să intervenți la dezbateri generale, distinși parlamentari.

Vă rog, domnul senator Bunduc.

 
 

Domnul Gheorghe Bunduc:

De la început doresc să afirm faptul că în comisie noi am discutat această lege, această ordonanță și în principiu am căzut de acord că este momentul să facem un compromis pentru a ameliora cât de cât starea învățământului românesc la această dată din punct de vedere material. Spun aceasta deoarece, într-adevăr, în căminele studențești este o mare secetă de locuri de cazare. Raportul, în cadrul învățământului superior de stat, este de 1 la 3, din trei studenți unul are loc în cămin, în timp ce la particular raportul este 150 la 1, adică din 150 de studenți doar unul este cazat în căminele acestor universități particulare. Spuneam că trebuie făcut ceva, întrucât foarte mulți studenți de la particular presează asupra locurilor de la universitățile de stat.

Aș avea totuși câteva întrebări, nelămuriri pe care vreau să le adresez doamnei ministru.

Vreau să afirm faptul că aceste întrebări nu sunt tendențioase și poate sunt semne de întrebare pe care trebuie să ni le punem și noi, și ministerul, pentru a schimba situația în bine.

De ce totuși este nevoie ca să intervină statul să facă ordine în aceste cămine? De ce sunt primiți studenți străini? Nu au o conducere? Nu au o administrație? Și noi știm că în cămine - și doamna ministru știe foarte bine - s-au petrecut multe fapte reprobabile. Știți la ce mă refer, știe toată lumea, nu insist.

De asemenea, aș vrea să o întreb pe doamna ministru - vorbim mereu despre faptul că România trebuie să adere la o legislație europeană și este foarte bine dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, și toți vrem acest lucru - vreau să întreb: legislația europeană are astfel de legi în care se amestecă aceste cămine, aceste fonduri patrimoniale de la stat cu cele particulare? În patrimoniul cui vor intra aceste cămine studențești, atunci când vor fi construite, al universităților particulare sau al celor de stat? Încercăm să facem ceva ca în China, o proprietate de stat combinată cu una particulară?

Explicația pe care am primit-o la comisie a fost documentată, însă eu nu am fost foarte lămurit.

Noi, cei de la Grupul parlamentar al P.R.M., ca să nu se creadă că suntem mereu împotrivă, vom susține această ordonanță, întrucât, am spus, considerăm că este cazul să îmbunătățim situația, dar vrem aceste explicații.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Sogor Csaba.

 
 

Domnul Sogor Csaba:

Intervenția Ministerului Educației și Cercetării în gestiunea proprietății private este neconstituțională, contravine și principiilor Legii finanțelor publice. În amendamentul meu am și explicat, cazarea studenților este o chestiune de administrare, nu un drept sau o obligativitate care trebuie legiferată. Și vreau să menționez că și Grupul parlamentar al P.R.M. a votat, împreună cu Grupul parlamentar al U.D.M.R., amendamentul respectiv.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sper că nu este vorba de o nouă alianță, dar asta este o altă poveste.

Vă rog, domnul senator Avram Filipaș.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Iau cuvântul în această parte a dezbaterilor generale pentru că eu am și câteva amendamente pe care, desigur, le aveți notate acolo și v-aș ruga să îmi permiteți la unele dintre ele, n-o să insist chiar la toate, să îmi spun cuvântul când va veni articolul respectiv la care am făcut amendament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La cele respinse sau admise?

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Eu am făcut amendamente la toate, domnule președinte, la modalitatea în care a prezentat comisia, de acord cu ministerul, acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Deci în partea generală doamna ministru a explicat aici rațiunile pentru care noi ar trebui să votăm acest proiect de lege. Îmi pare foarte rău, doamna ministru nu este surprinsă de luarea mea de cuvânt. Cu toată bunacredință, cu tot respectul față de eforturile deosebite pe care Domnia sa, împreună cu echipa cu care conduce ministerul, le depune pentru ca învățământul superior să se desfășoare în condiții legale și ascensionale, ca să spunem așa, eforturi care, după cum vedem, sunt și încununate de succes, problema care se pune este însă dacă unor probleme pe care vrem să le rezolvăm în cadrul învățământului superior le găsim o soluție legală sau nu. Aș vrea să subliniez, cu tot respectul, că bunele intenții nu au valoare câtă vreme ele sunt încadrate în formule care nu sunt legale.

În primul rând, dispozițiile legale, așa cum sunt ele prevăzute, încorporează buna-credință a legiuitorului și a noastră, a tuturor, și respectul societății pentru ele, iar noi trebuie să fim primii care să fim de acord că un asemenea respect trebuie păstrat prin soluțiile pe care noi le dăm aici diverselor inițiative care, într-un fel sau altul, afectează domeniul respectiv, al învățământului superior.

Cu toții știm că, practic, toată această problemă a pornit de la afirmațiile făcute de doamna ministru, făcute cu o perioadă de timp mai în urmă, că în vizitele pe care le-a făcut în căminele de stat a găsit acolo numeroși studenți de la învățământul particular. Mi-am exprimat reținerea față de o asemenea afirmație. În scurtă vreme s-a dovedit că lucrurile nu stau chiar așa, s-a dovedit faptul că cei care au fost găsiți în căminele de stat erau persoane foarte puține de la învățământul privat, care își ocupaseră locul acolo pentru că locul respectiv a fost vândut de către studenții de la facultățile de stat și care, locuind în cămine, au înțeles să își facă un mod de a obține venituri ilicite din așa ceva.

Soluția era simplă și legală, subliniez legală. Acele persoane care au fost găsite fără drept de a locui în căminele de la stat, fie că sunt studenți de la universitățile particulare, fie că sunt străini de învățământ, trebuiau scoși afară, sancționați contravențional sau, dacă vreți, puși să-și plătească locul pe care l-au ocupat acolo ilegal.

În loc să procedăm așa cum prevăd legile țării, noi facem un lucru incredibil, pe care nu-l găsiți, stimate colege și stimați colegi, în nici o legislație din Uniunea Europeană: instituim un impozit de 10% asupra tuturor universităților private, care nu are nici un fel de echivalent, după cum o să demonstrez și sper să vă conving când îmi veți da cuvântul la amendamentele concrete.

Deci instituim un impozit pentru toate universitățile private: indiferent dacă au fost găsite aceste universități cu studenți sau nu în căminele de la stat, ele trebuie să plătească 10%. Asta înseamnă, dintr-un cuvânt, și cu asta am încheiat, și această ilegalitate nu poate fi trecută cu vederea, un transfer de proprietate de la instituțiile private în bugetul național. Aceasta este o chestiune incredibilă, nu poate fi motivată cu grija noastră față de studenții de la particular, față de studenții de la stat și așa mai departe.

Ministerul Educației și Cercetării nu a fost în stare - asta v-o spun ca profesor, nu ca parlamentar - să rezolve problema căminelor studențești în 12 ani de la Revoluție încoace și acum vrea să o rezolve făcând un fel de expropriere fără justă cauză și fără despăgubire prealabilă, așa cum prevede art. 41 alin. (3) din Constituție, luând 10% din patrimoniul fiecărei universități private și dând acești bani bugetului de stat, pentru ca, eventual, de acolo să ajungă la căminele de la stat.

Acești bani nu ajung la căminele de la stat, doamnelor și domnilor, și asta ține tot de partea introductivă a ședinței noastre, pentru că la Comisia pentru învățământ și știință cei doi directori de la Ministerul Finanțelor Publice care au fost prezenți acolo, vă rog să studiați stenograma, i-au atras atenția de trei ori doamnei ministru, fără ca să abdice niciodată de la ceea ce au spus, că acești bani nu pot fi - chiar dacă ar intra, prin absurd să zicem, în bugetul de stat - scoși de către minister pentru ca să fie folosiți conform destinației acestora, pentru că în conformitate cu Legea bugetului de stat trebuie arătate sursele de finanțare care să înlocuiască acest venit extrabugetar de care ministerul vrea să beneficieze de la bugetul național.

Deci nu numai că banii aceștia nu vor ajunge la căminele de stat, dar noi legalizăm aici ce? O expropriere? O confiscare? O naționalizare? Ce înseamnă acest lucru?

Nu am crezut să ajung vreodată, doamnelor și domnilor, pentru că există totuși niște rațiuni legale, să asist la o asemenea inițiativă, care este dincolo de principiile statului de drept. Vă rog să mă credeți că ceea ce vă spun, ca întotdeauna, nu are nici un fel de conotație politică. Vă vorbesc ca jurist. Legislația țării și în primul rând Constituția au fără îndoială o rațiune politică, dar ele sunt percepute, întreaga legislație, de către cetățeni ca mijloace de respectare a drepturilor lor, și instituțiile publice sau private care funcționează în conformitate cu legea percep această legislație la fel.

Cum se încadrează în aceste raționamente atât de simple un asemenea proiect, care instituie - sunt nenumărați juriști aici, remarcabili, măcar ei, care înțeleg fondul problemei, ar putea să ia atitudine -, deci cum se coroborează cu aceste raționamente faptul că această lege instituie o obligație unică în sarcina universităților private de a vira 10% la bugetul național și această obligație, voi spune și în continuare, este obligație certă și exigibilă?! Știți foarte bine ce înseamnă acest lucru!

Unde este echivalentul acestei obligații, pentru că ea este numai în sarcina universităților particulare? Ce se oferă în schimbul unei obligații certe și exigibile? Se oferă un drept viitor, o posibilitate cândva, în viitor? Universitățile private pot - subliniez pot, pe când cei 10% se virează imediat -, pot să încheie contracte de colaborare cu universitățile de stat și bineînțeles că pe lângă cei 10% trebuie să vină cu diferența de bani ca să construiască în viitor niște cămine în care să aibă și ele loc.

Ce înseamnă acest lucru? Nu îl înțelege nimeni. Dacă chiar vrem să facem ceva, atunci puteam adopta o lege care să completeze Legea învățământului. Doamna ministru, asta era o propunere pe care am făcut-o mereu și îmi pare foarte rău că se trece atât de ușor pe lângă ea, dar ea rezolva legal problema. S-ar putea ca printre, să zicem, condițiile prevăzute de Legea învățământului, art. 115 și unde explicit sunt prevăzute standardele pe care trebuie să le îndeplinească o universitate privată și unde nu există obligația de a construi cămine, s-ar putea completa acest articol, instituindu-se obligația pentru universitățile private să-și construiască propriile cămine. Dar până acum, până la acreditare și nici după acreditare, o asemenea obligație pentru universitățile private nu există.

Așadar, universitățile private au citit obligațiile care le revin din lege, în sensul de a aloca toți banii pentru a construi spații de învățământ și pentru a construi, a clădi standarde profesionale, care să le dea dreptul la acreditare. Și acum, după ce s-au acreditat, le luăm 10%, dar numai lor, celor private, și numai lor le luăm 10% imediat, pentru că vreau să vă spun că termenele curg și deja universitățile private sunt în întârziere, pentru că datorită unor confuzii pe care o să le remarc mai încolo ministerul a înțeles ca să aplice această dispoziție de lege nici măcar anual, ci semestrial. Deci abuzul respectiv este cert.

Doamnelor și domnilor, vreau să vă spun ceva, dacă îmi strigați apropo la timp. Gândiți-vă că eu niciodată nu v-am luat timp din nimic. Întotdeauna, când am vorbit, am vrut ca să-mi exprim punctul de vedere cu privire la legalitatea unor lucruri. Nu am abuzat de timpul dumneavoastră niciodată. Dar acum, pentru un transfer de proprietate, care înseamnă sute de miliarde de lei, nu știu dacă timpul este pe primul loc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Antonie Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Stimată doamnă ministru,

Doamnelor colege și domnilor colegi,

Este fără îndoială una dintre situațiile grele în care este pus Legislativul de către... Mă rog, noi din echipa majoritară, care trebuie să votăm într-un spirit de eleganță față de Executiv, și eu, ca profesionist, pe de o parte, ca om în partid, care trebuie să fie solidar cu echipa, că așa este corect, pe de altă parte.

Nu ascund faptul, domnule președinte, că am devenit rectorul Universității Româno-Germane tocmai datorită acestei ordonanțe. Între altele, și datorită acestei ordonanțe. Nu ascund faptul că, indiferent de votul Domniilor voastre, eu mă voi lupta pe căile legale și constituționale ca această aberație juridică să nu rămână în legislația românească. Este o rușine. Îmi prezint scuze pentru acest termen. Este impardonabil ca la un număr suficient de ani de la intrarea în vigoare a Constituției, prin care Constituție noi zicem că în România construim totuși statul de drept, construim democrația pe Constituție, și nu pe lângă Constituție, să venim pur și simplu și să distrugem instituții care au sensul lor și au rostul lor.

Dacă există probleme în învățământul de stat, ele se pot rezolva, dar este înainte de toate principiul dreptății, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție, ca să nu spun de regula rezonabilității: statul nu poate să fie incorect cu ce el a admis, tot el, statul, să se creeze. Deci statul, pe de o parte, a admis, și a admis Constituția, ca în această țară să funcționeze și universități private, iar, pe de altă parte, statul, fără să modifice Constituția care dă dreptul universităților private, fără să modifice legile care reglementează regimul juridic de autorizare a universităților private, pe o cale șmecherească, ăsta este termenul, domnule președinte, vine printr-o ordonanță că, sigur, ce vrea Guvernul să pună în orice ordonanță, ea produce efecte, dar mai există și art. 114 care spune că totuși Parlamentul este cel care aprobă o ordonanță. Este o ordonanță, doamna ministru, v-o spune profesorul Antonie Iorgovan, poate mă dați afară din învățământ, este o ordonanță în afara Constituției. Și, deci, sugerez colegilor mei, repet, eu fiind rector la o universitate privată și s-ar spune că sunt interesat, nu sunt interesat.

Dovadă că am lăsat acea universitate!

Din sală:

Aveți, aveți interese!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule coleg, eu m-am bătut pentru oamenii dumneavoastră pe care mi i-ați dat. Când dumneavoastră vă veți bate în instanță pentru mine, v-aș ruga să-mi dați replici atunci.

Deci, ca profesionist al dreptului, consider această ordonanță în afara Constituției. Dacă votul colegilor din Senat va fi în sensul adoptării legii, de aprobare a acestei ordonanțe, atunci, în ceea ce mă privește, firește, voi declanșa procedura de a sesiza Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare, având în vedere că cele două intervenții au fost împotriva ordonanței respective.

Rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar P.N.L., vă rog.

Domnul senator Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Distinșii mei antevorbitori au adus, cred, suficiente argumente juridice pentru ca orice om de bună-credință, indiferent de grupul parlamentar din care face parte, să voteze împotriva acestei ordonanțe. Aș putea, la rândul meu, să fac o pledoarie asemănătoare pe temeiuri financiare, pe temeiuri bugetare, dar tare mă tem că, dacă nu dorim, putem respinge orice argumente raționale. Aș dori să vă spun din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal că această măsură o vedem în contextul dramatic al luptei poporului român împotriva poporului român, pe care acest Guvern o duce de o bucată de vreme, concretizată în disprețul total față de sectorul privat. Avem exemple numeroase, pe care le-am trecut din păcate cu forcepsul în Parlament; cunoașteți foarte bine naționalizarea Registrului Comerțului, cunoașteți foarte bine că această instituție care mergea bine și dădea rezultate ne propunem s-o distrugem sau să încercăm să facem experimente pe seama ei. Cunoașteți marile probleme din sănătate care au condus la o inițiativă, inclusiv a colegilor dumneavoastră, privind desprinderea bugetului asigurărilor de sănătate de bugetul Ministerului Finanțelor Publice sau de bugetul coordonat de Finanțe, iar dumneavoastră veniți cu o ordonanță care, dimpotrivă, pune Casa de Asigurări de Sănătate sub tutela Ministerului Sănătății. Iată că astăzi desăvârșim această operă, intrând și în învățământ, acolo unde deja universitățile de stat sau private au fost afectate de prevederea Legii finanțelor publice, și încununăm această operă prin disprețul pe care-l avem și față de niște instituții pe care, în loc să le reglementăm riguros, pentru a fi la înălțimea cerințelor învățământului românesc, le distrugem cu aceeași rigurozitate.

Din acest punct de vedere, având în vedere și argumentele juridice strălucite ale colegilor antevorbitori, având în vedere numeroase temeiuri financiare care pot fi aduse în continuare împotriva acestei ordonanțe, Grupul parlamentar P.N.L. nu poate să susțină o asemenea inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Rog și celelalte grupuri parlamentare să-și expună punctul de vedere.

Grupul parlamentar P.D.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat nu va susține acest proiect de lege.

Nu este admisibil ca după zece ani de zile să schimbăm regula jocului. O universitate privată este o investiție.

Acolo s-au făcut niște calcule. Ca să schimbi sistemul de fiscalitate este o chestiune inadmisibilă, care nu poate decât să ducă la crearea unui mare impas privind evoluția acestor universități private de care avem nevoie.

Este inadmisibil să se întâmple acest lucru după zece ani de la Revoluție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog Grupul parlamentar P.R.M.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident, am luat contact mai demult cu această ordonanță. Mărturisesc că din capul locului am fost extrem de surprins că Guvernul vine cu asemenea propunere. S-au spus aici foarte exact motivele pentru care o asemenea propunere este și neconstituțională, dar și ilegală, și ca atare îmi cer scuze de la colegul Bunduc, personal însă nu pot să susțin această ordonanță guvernamentală și sper că și o parte din colegii mei vor vota împotrivă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.S.D.

Domnul senator Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum putem constata, ordonanța a ridicat o serie întreagă de probleme observate de mai mulți colegi, inclusiv din grupul nostru parlamentar, fapt pentru care grupul nostru solicită ca ordonanța să fie înaintată și Comisiei juridice pentru un aviz. Să vedem dacă este sau nu este constituțională această ordonanță de urgență.

Deci solicităm trimiterea pentru un aviz Comisiei juridice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., am înțeles că mai doreați să luați cuvântul în numele grupului, da, deci nu individual?

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar P.R.M., în Comisia de învățământ, când nu au fost aduse astfel de idei că ar fi niște articole care nu respectă Constituția României, a fost de acord. Acum suntem de acord cu punctul de vedere al Grupului majoritar P.S.D., în speță de retrimitere, de discutare a acestei legi dacă este sau nu constituțională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar U.D.M.R.? (Rumoare.) Vă rog, ați luat cuvântul în numele grupurilor? Nu.

Grupul parlamentar U.D.M.R. n-a vorbit.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zóltan:

Domnule președinte de ședință,

Este un proiect de lege care, bineînțeles, este discutat și, având în vedere faptul că alternativă la textul ordonanței, la proiectul propus de către Guvern, există prin amendamentul colegului nostru Sogor Csaba, care, dacă sunt atenți și colegii, atunci o să spun despre ce este vorba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l ascultați pe domnul senator Puskás.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zóltan:

Mulțumesc frumos.

Deci, care oferă o alternativă viabilă și care nu depășește legalitatea. Eu consider că propunerea făcută de domnul președinte Solcanu, liderul Grupului parlamentar P.S.D., de a trimite la Comisia juridică, dar și la Comisia pentru învățământ, să se rediscute această problemă, noi suntem de acord cu retrimiterea la cele două comisii, pentru că poate exista o variantă care poate ajuta și studenții de la facultățile particulare, dar care este și legală. Deci suntem de acord cu retrimiterea la comisii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări.)

Nu, nu, vă rog să vă ocupați locul. V-ați expus punctul de vedere. (Rumoare, discuții.)

Din sală:

Procedură!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să vă pronunțați.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Mă bucur să constat că majoritatea parlamentară și majoritatea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să vă referiți la procedură.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

...colegilor mei își dau seama că suntem în prezența unor limite de constituționalitate, a unor texte care sunt la limita Constituției. Dar vă atrag atenția că suntem în prezența unei ordonanțe de urgență care își produce efectele. Cred că amendamentele care s-au...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă referiți la procedură.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Solicităm respingerea acestei cereri și continuarea discuțiilor în plen.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți referire la solicitarea făcută în numele Grupurilor parlamentare P.S.D. și P.R.M. și la votul pe care l-ați dat în urmă cu 15 minute, conform căruia cu 54 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, Legea minelor a fost retrimisă la comisie pe o chestie de procedură.

Pe același lucru.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule președinte, îmi pare rău, judecata prin analogie nu este o tehnică de procedură parlamentară.

N-am la ce să fac referire. Principial, solicităm să continuăm dezbaterile pe acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. Este un punct de vedere. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Predescu:

O scurtă intervenție, vă rog.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, de asemenea, numai pe o chestiune de procedură, domnule senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Exclusiv pe procedură.

În dezbaterile din plen au fost aduse în discuție probleme care n-au făcut obiectul examinării de către comisie. Ele trebuie supuse și comisiei de fond, și mai ales, și avizului Comisiei juridice, căreia nu i s-a solicitat aviz.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte,

De data aceasta, pe această problemă de procedură, și, dacă-mi permiteți, în numele colegilor care sunt senatori independenți și care mi-au acordat onoarea de a spune două cuvinte în legătură cu această problemă.

Noi suntem extrem de mulțumiți că turnura pe care o iau lucrurile este una înțeleaptă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală!

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Și în sensul acesta am și vorbit și, de fapt, asta a fost și esența discursului meu. Noi trebuie să ajungem la o soluție înțeleaptă, la o soluție legală, pentru că se poate așa ceva. Altfel, dacă alergăm repede pe niște texte intempestiv făcute, nu e bine. De aceea, soluția pe care domnul senator Solcanu a propus-o aici și am înțeles că are și un sprijin majoritar mi se pare cea mai înțeleaptă. La Comisia juridică, eventual împreună cu Comisia pentru învățământ sau numai Comisia juridică, cum veți decide, toate aceste aspecte, pentru că nu sunt singurele, mai urmează și altele care sunt la limita sau dincolo de limita constituționalității, deci o asemenea propunere de procedură este foarte înțeleaptă și vă propunem s-o votați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei ministru.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că eu nu am avantajul nici al domnului profesor Filipaș să vorbesc în calitate de reputat jurist, nici al domnului profesor Antonie Iorgovan să vorbesc, de asemenea, în calitate de reputat jurist, dar am avantajul că nu vorbesc în numele niciunei instituții particulare, nu vorbesc în numele niciunei instituții de stat. Vorbesc în numele interesului celor 150.000 de studenți care se află astăzi în instituțiile din învățământul particular. Nu este în afară de Constituție această propunere cu care venim în fața dumneavoastră. Constituția garantează dreptul de a învăța studenților care doresc să facă acest lucru. Legea nr. 88/1993, care este Legea evaluării și acreditării academice, cere instituțiilor să aibă o bază materială. Dacă citiți articolul din Legea învățământului care se referă la baza materială, baza materială vizează inclusiv căminele studențești și fără îndoială că și eu aș putea să pun întrebarea: cum a fost posibil ca din taxele studenților - și eu cred că dumneavoastră nu vă puneți problema exproprierii studenților prin aceste taxe, de aceea nu înțeleg de ce acum, când legea vă cere niște taxe, puneți problema exproprierii universităților particulare, pentru că sunt taxe de același nivel și sunt din taxele studenților, nu din taxe pe proprietatea privată a universității -, de ce aceste universități nu și-au pus problema construirii căminelor? De ce acum, după 12 ani, doar unul din 115 studenți din învățământul particular poate spera la un loc în cămin? Este dreptul lui să învețe. Trăim în societatea românească. Studenții din învățământul particular nu sunt studenți extraordinar de... social bine cotați în așa fel încât să-și permită să închirieze în afara campusurilor universitare. Este o problemă. Vrem să o recunoaștem sau nu vrem să o recunoaștem!

Eu îmi dau seama foarte bine, pentru că aici sunt interese foarte mari și realizez acest lucru, și-mi pare sincer rău de aceste interese, dar în același timp este și un interes deasupra lor, care este interesul învățământului, este interesul acestor studenți, al celor 150.000 de studenți care au și ei dreptul la un loc în căminele pe care aceste universități nu le-au construit până acum. S-a vorbit aici de faptul că se încasează discreționar numai de la învățământul particular. Dacă ați fi avut îngăduința să citiți legea până la sfârșit, ați fi constatat că se creează prin acest proiect de lege premisele unei colaborări între învățământul de stat și învățământul particular. Pentru că, în momentul în care se ia decizia construirii unui cămin, și universitatea de stat, care este parteneră în această construcție cu universitatea particulară, și ea pune 10% din veniturile ei. Nu este o altă privire către universitatea de stat față de cea particulară, iar în momentul în care s-a creat acest parteneriat și universitatea particulară a plătit taxă, în schimbul acestei taxe, pe bază de protocol, studenții de la universitatea respectivă au acces în cămin. Este dreptul și al acestor studenți de a sta în cămine. Nu există legiferat un asemenea drept până acum. Și mi se pare că nu putem fi în continuare discreționari în modul în care privim studenții din învățământul de stat și privat.

Sincer, vă spun încă o dată că nu am alt interes decât acela de a privi în mod egal și de a sprijini în mod egal studenții din învățământul particular, ca și pe cei din învățământul de stat. Cred că este cazul după 12 ani să intrăm în legalitate.

Nu vreau să aduc aici în discuție un fapt de control pe care l-am efectuat în urmă cu un an de zile și când, după aproximativ 5 luni de zile, o universitate particulară cheltuise nici o treime din suma pe care o încasase din taxele studenților. Și sigur că îmi pun și eu întrebarea: nu era firesc ca acea universitate să fie obligată de lege și să-și construiască un cămin? Pentru că nu a făcut-o timp de 12 ani. Cred, deci, că această situație trebuie reglementată printr-un act legislativ.

Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-ați ascultat și vă rog să mă credeți. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu solicitarea făcută în numele Grupului P.S.D., în sensul ca proiectul de lege să fie returnat în principal Comisiei pentru învățământ și știință, pentru că acolo este comisia care a făcut raport, dar totodată să solicităm și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dezbaterile generale, să se pronunțe și, sigur, să dea aviz pe fondul acestei legi.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Fără îndoială că eu nu mă pot opune propunerii pe care Grupul P.S.D. a făcut-o aici, dar vreau să menționez faptul că, totuși, Consiliul Legislativ a dat avizul acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a analizat constituționalitatea tuturor articolelor de acolo. Altfel, eu cred că pentru nici un proiect de lege, dacă articolele lui sunt neconstituționale, Consiliul Legislativ nu-și permite să dea un asemenea aviz.

De aceea, eu cred că dacă avem înțelepciunea, și vă înțeleg, domnule profesor Filipaș, și pe dumneavoastră, și pe domnul profesor Iorgovan. Sunteți probabil membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și sigur că nu îmi este foarte greu să mă gândesc care va fi pledoaria dumneavoastră acolo, dar vă rog să aveți în vedere, având în vedere că sunteți dascăli de foarte mulți ani, interesul studenților înaintea interesului universităților pe care le reprezentați în calitate de rectori.

Vă mulțumesc. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Eu consider că am fost interpelat direct de intervenția doamnei ministru. Vreau să vă spun ceva, stimați colegi.

Dacă ascultăm cu atenție tot ce se spune aici, lucrurile sunt atât de simple încât este imposibil să nu ne dăm seama de partea cui este dreptatea, pentru că aici este vorba de un sentiment pur și primitiv, aș spune, primordial, mai corect spus, de dreptate.

Doamna ministru, cunoașteți legea tot atât de bine ca și mine. De ce puneți întrebări la care legea dă deja răspunsuri? Ce să cred eu în situația asta?

Dumneavoastră întrebați universitățile private de ce nu au construit în 12 ani cămine? Pentru că nu le-ați cerut lucrul acesta! Pentru că art. 115 din Legea învățământului... (Rumoare, discuții, vociferări.)

Păi ăsta este adevărul, domnilor. Eu vă întreb un lucru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog respectuos!

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte, chestiunea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule profesor, haideți să nu reluăm argumentația decât în situația...

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Dar doamna ministru a reluat-o.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna ministru avea obligația și dreptul să răspundă întrebărilor și intervențiilor dumneavoastră.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte, și eu am obligația și dreptul doar să vă sesizez, nu argumentez cu nimic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă resping, domnule profesor. Problema știți care este? În situația în care se respinge cererea trecem la dezbaterea tuturor amendamentelor, că nu avem cum face altfel.

Deci, dacă nu se acceptă cererea, continuăm dezbaterile pe proiectul de lege, cu toate amendamentele pe care le aveți formulate...

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Bine.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

...că așa este regulamentar. Deci nu încălcăm dreptul nimănui de a discuta în continuare pe toate amendamentele respinse sau acceptate.

Vă rog, în numele comisiei, domnule senator Otiman.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu solicitarea ca acest proiect de lege să fie retrimis Comisiei pentru învățământ și știință sau la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, eu doresc să reamintesc colegilor că pe data de 17 octombrie 2002, atunci când proiectul s-a aflat pe ordinea de zi, la solicitarea unui distins coleg a fost prezentat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la această lege, pe care doresc să-l citesc, dacă-mi permiteți: "Analizând proiectul de lege, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări apreciază că fiind vorba de măsuri financiare de susținere a învățământului superior, și nu de modificări de fond asupra Legii învățământului nr. 84/1995. Caracterul legii este ordinar și, în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituția României, urmează să fie adoptat ca atare de plenul Senatului."

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este altă problemă, domnule senator.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

În consecință, noi considerăm că ar fi fost firesc Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să-și exprime punctul de vedere cu privire la ansamblul proiectului, nu numai cu privire la caracterul ei.

Considerăm că, neluându-se în dezbatere aspectul constituțional, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a însușit punctul de vedere și, în consecință, credem că putem continua dezbaterile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dintr-un punct de vedere, dar am condus lucrările ședinței Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări la acea dată când a fost învestită cu o singură problemă: să răspundă dacă legea are caracter organic sau ordinar.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Sigur că da. Iar nu cu problemele aduse azi în dezbatere. Vă rog să faceți distincție, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să repunem adevărul așa cum a fost în ședința de plen de data trecută.

Stimați colegi,

Eu sunt obligat, având în vedere solicitarea formulată de un grup parlamentar, în sensul restituirii la comisia sesizată în fond a proiectului de lege și, suplimentar, în situația în care veți accepta restituirea legii la Comisia pentru învățământ și știință, să mandatăm Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să se pronunțe asupra obiecțiunilor ridicate în ședința de plen de azi.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 44 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc, doamna ministru.

 
Dezbaterea și respingerea Legii privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc

Stimați colegi,

Am sărit peste un proiect de lege, care are raport de respingere, înscris la punctul 13 pe ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Este prezentă doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Proiectul de lege inițiat de Ministerul Finanțelor în anul 1998 și avizat de Ministerul Justiției, în prezent supus discuției dumneavoastră, din punct de vedere al Guvernului nu mai poate fi susținut deoarece între timp au apărut actele normative care au preluat dispozițiile proiectului privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc.

Și Ministerul Finanțelor Publice, inițiatorul, a achiesat la propunerea de respingere adoptată de Camera Deputaților. Prin urmare, și Ministerul Justiției achiesează la această soluție de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De respingere, da? De acord?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doamna senator Maria Ciocan.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport negativ la acest proiect de lege pe care îl supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La Camera Deputaților proiectul de lege a fost adoptat?

 
 

Doamna Maria Ciocan:

A fost respins.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și la Cameră a fost respins.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nefiind intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

În situația în care veți vota "da" veți aproba punctul de vedere al comisiei și veți respinge proiectul de lege. "Da" înseamnă "nu" de această dată, dar să nu ne jucăm cu cuvintele pentru a nu ne juca la vot. Deci dacă veți vota "da" veți aproba punctul de vedere al comisiei și vom respinge proiectul de lege, dacă nu, situația contrară.

Vă rog să votați.

Senatul aprobă cu 87 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și, pe cale de consecință, respinge proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor

La punctul 22 în ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Rog reprezentanții inițiatorilor să-și ocupe locul și să-și prezinte succint expunerea de motive. Vă rog, mai aproape de microfon.

 

Domnul Nicolae Crișan - președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În esență acest scurt proiect de lege privește armonizarea cu directivele Uniunii Europene și reglementează unele probleme legate, unele definiții date în această lege subiecților supravegherii făcute de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și, de asemenea, unele posibilități privind realizarea de contacte cu organismele similare din țările membre ale Uniunii Europene, precum și din alte țări.

De asemenea, mai sunt câteva probleme care reglementează partea de protejare a intereselor asiguraților care, de fapt, sunt scopul nostru principal în activitatea pe care o desfășurăm.

Proiectul de lege inițial a fost un proiect de ordonanță.

Executivul, în ședința de Guvern din luna august, a hotărât să-l transforme într-un proiect de lege. Astfel a ajuns acum la dumneavoastră. El a fost asumat printr-o scrisoare din luna decembrie 2001 de către reprezentanții Guvernului pentru armonizare și, respectiv, integrarea în Uniunea Europeană.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord cu amendamentele admise și existente în anexa 1?

 
 

Domnul Nicolae Crișan:

Întru totul, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar reprezintă un temei al revenirii pe o serie de legi, inclusiv pe aceasta, însă nu este mai puțin adevărat că experiența pe care a dobândit-o Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, ca organism de reglementare și supraveghere a pieței specifice, a adus și ea o serie de elemente care contribuie la perfecționarea sistemului legislativ.

Pornind de la aceste două elemente, precum și de la alte aspecte care nu au putut fi la vremea respectivă, în anul 2000, cuprinse în Legea nr. 32/2000, comisia a apreciat că acest proiect de lege, cu amendamentele pe care le-am dezbătut în cadrul ședințelor împreună cu reprezentanții Guvernului și ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, să fie dezbătut și adoptat în cadrul ședinței plenului Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doriți să interveniți? Nu.

Îi consult pe colegii care au amendamente respinse dacă renunță. Domnule senator Horga, nu renunțați? Știu că aveți două amendamente.

Dacă nu renunțați, vă rog să luați cuvântul și să susțineți primul amendament.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Le voi susține împreună, deoarece ele privesc, de fapt, o problemă în continuare.

Cele două amendamente le-am făcut nu pentru a avea un palmares în ce privește formularea de amendamente, ci pentru că acestea chiar se impuneau în conținutul legii și ele nu fac altceva decât să întărească controlul asupra utilizării resurselor în ceea ce privește ordonarea creditelor în cadrul acestei comisii.

Primul amendament privește faptul că această comisie poate utiliza resursele, veniturile proprii, pentru construirea, achiziționarea sau închirierea unor imobile pentru a-și desfășura în condiții corecte activitatea. Eu am spus ca această utilizare să se facă numai după ce aceste cheltuieli sunt prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, care trebuie supus aprobării unui organ superior acestei comisii.

Cum această comisie nu are în cadrul în care își desfășoară activitatea un organ superior, cum este Parlamentul, bugetul respectiv trebuie să fie supus aprobării Parlamentului, așa cum, de altfel, sunt supuse controlului parlamentar toate bugetele organelor centrale care țin de Parlamentul României.

S-a pus problema, ca un argument al respingerii în comisie, cu majoritatea de voturi a colegilor de la P.S.D., controlului bugetar la Banca Națională, făcând comparația între Banca Națională și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Numai că s-a uitat un singur fapt, că Banca Națională, executivul de acolo are un consiliu de administrație care aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Băncii Naționale.

Spre deosebire de Banca Națională, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu are acest consiliu de administrație, deci ea nu poate să-și și propună bugetul propriu de cheltuieli, să-l și aprobe, să-l și execute. Altfel, ajungem în situația că ori de câte ori are nevoie să-și modifice bugetul de venituri și cheltuieli și-l poate modifica, își poate prevedea alte cheltuieli și ajungem în situația în care nu există nici un fel de control al resurselor în această Comisie de Supraveghere a Asigurărilor.

Or, acest lucru nu este posibil. Avem exemplul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, unde bugetul de venituri și cheltuieli este aprobat, după ce este prezentat Comisiei pentru buget, finanțe, de către Parlamentul României. Până și bugetul de stat al României este prezentat de către Executiv Parlamentului și este aprobat.

Iată că avem o situație în care o entitate, care este foarte importantă în ce privește piața asigurărilor, vrea cu tot dinadinsul să nu supună acest buget de venituri și cheltuieli aprobării Parlamentului, ci să și-l aprobe singuri cei 5 oameni care fac parte din această comisie. Or, acest lucru cred că este imposibil de realizat și noi nu trebuie să dăm girul cheltuirii resurselor, care, cu toate că ele sunt proprii, sunt resurse publice, luate prin anumite tarife, prin anumite cote, de la toți asigurații, de la toate societățile de asigurări și ca atare ele trebuie să fie supuse controlului parlamentar.

Cu aceste cuvinte, eu vreau să vă opriți cu mare atenție asupra acestor amendamente, pentru că, spun încă o dată, ele nu sunt făcute de dragul de a fi făcute, ele sunt făcute să rezolve o problemă, o problemă foarte importantă a unei piețe care este în dezvoltare astăzi în România.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al inițiatorului și apoi punctul de vedere al comisiei, legate de amendamentele domnului senator Vasile Horga la punctele 1, 2 și 3.

 
 

Domnul Nicolae Crișan:

Domnule președinte,

Onorați senatori,

Noi am auzit și în comisie propunerile domnului senator Horga. Nu le-am susținut, pentru că există suficient control prin lege. Legea limitează resursele la o cotă procentuală și, de asemenea, bugetul este adoptat într-un consiliu, consiliu reprezentat de toate formațiunile politice care sunt prezente aici, în Senat, sau susținute, atunci când s-au numit, și deci nu există nici o posibilitate de cenzurare. Ba, din contră, de un an și jumătate funcționăm așa, am avut și un control, acum câteva luni, al Curții de Conturi, nu s-au sesizat probleme legate de aspecte de genul acesta, deci nu înțelegem pentru ce ar fi necesar, mai ales că nu discutăm despre o resursă publică, discutăm despre o contribuție plătită de o societate de asigurări sau de mai multe societăți de asigurări, entități private. Deci...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, aceasta a fost, de altfel, și în cadrul comisiei principala dezbatere, pe amendamentele colegului Horga.

S-au avut în vedere, într-adevăr, cele două experimente făcute în perioada postdecembristă în România și mulți dintre colegi au evidențiat că nu tot ceea ce s-a experimentat la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare din punct de vedere instituțional a fost favorabil.

Știm cu toții că C.N.V.M. a trăit ani de zile într-un sediu pentru care cuvântul "impropriu" era un eufemism.

Acolo, riscul de muncă putea să fie capital, dacă îți cădea un vraf de dosare în cap.

În ceea ce privește finanțarea acestei instituții, ani de zile C.N.V.M. a fost în imposibilitatea de a-și angaja oameni cât de cât calificați și atunci nu este de mirare că se pot întâmpla, la o instituție de asemenea dimensiune și de asemenea responsabilitate, aberații cum s-au mai întâmplat. Fără un staff corespunzător, plătit rezonabil, nu se poate face activitate de reglementare și supraveghere.

Pe cale de consecință, s-a considerat că este mult mai util, având în vedere și proveniența eminamente privată a sumelor ce constituie venituri la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ca acestea să fie gestionate, aprobate după un model asemănător Băncii Naționale, pentru că, deși nu-i spune consiliu de administrație, Comisia are organisme de conducere similare. Este vorba de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru că puteți fi, fără îndoială, liniștiți, nu acest consiliu va face proiectul de buget. Îl va face o direcție de specialitate, îl vor face specialiștii, iar acest consiliu îl aprobă și dă socoteală privind modul în care îl folosește.

În plus, vreau să vă spun că noi am păstrat un text în lege mai mult, ca să spunem așa, din punct de vedere rațional și moral. Este vorba de textul de la punctul 2, amendamente admise, în care se spune că "pentru nevoile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ale reprezentanților (...) Guvernul și, după caz, autoritățile administrației publice îi vor atribui în administrare imobilele necesare".

Este o prevedere generoasă, dar pe care vă asigur că nu o vom putea pune în practică atâta vreme cât alte instituții la fel de importante nu au putut beneficia. Și atunci este firesc să lăsăm comisia să aibă posibilitatea de a avea sediu propriu, buget propriu și resurse folosite în mod autonom.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sper că s-a înțeles, stimați colegi.

Mai dorește să intervină?

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus și colegul meu, domnul senator Horga Vasile, în comisie s-a discutat ca din acele venituri care se realizează în cadrul acestei Comisii să se dea posibilitatea de a achiziționa sau a construi sedii, în situația în care nu le sunt puse la dispoziție aceste sedii.

Toți am fost de acord și, așa cum a spus și colegul meu, și acum suntem de acord și noi, de la Grupul P.R.M., dar nu înainte ca acest buget, care este întocmit de către această comisie, cu partea de venituri și cheltuieli, să fie aprobat de către un organ ierarhic superior și acel organ ierarhic superior, după părerea noastră, să fie Parlamentul.

Nu este acceptabil ca o unitate cu personalitate juridică, care are un proiect de venituri și cheltuieli, să nu se supună unui control și, în special, unui control parlamentar.

Aceasta dorim: să aibă voie să-și propună venituri, să-și folosească aceste venituri pentru cele prevăzute în proiectul de buget, dar să fie verificate și aprobate de către Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Reamintesc colegilor care nu sunt în sala de ședință a Senatului că am votat un program de lucru și că avem în dezbatere exclusiv legi organice, motiv pentru care invit în sală colegii din toate grupurile parlamentare.

Deci, stimați colegi, ați ascultat argumentația domnului senator Vasile Horga privind modificarea punctului 3, argumentele Domniei sale în susținerea acestui amendament, contraargumentele prezentate de reprezentantul Executivului și de către domnul senator Dan Constantinescu.

Dacă domnul senator insistă în amendament, eu sunt obligat să-l supun la vot. Sunt două chestiuni și le vom supune la vot separat, acesta de la punctul 3 și ultimul, punctul 3 din raport, litera j) a art. 5, parcă.

Insistați și în cel de-al doilea, da?

 
 

Domnul Vasile Horga (din sală):

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci îi rog pe domnii senatori să se pronunțe prin vot asupra primului amendament propus de domnul senator Horga Vasile. Se găsește în anexa 2, amendamente respinse.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Amendament respins, întrunind doar 35 de voturi pentru, 69 împotrivă și 4 abțineri.

La punctul 3 din raport, domnul senator Horga are un al doilea amendament, potrivit căruia acest buget, bugetul întocmit ar trebui să fie doar întocmit la nivelul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și să fie aprobat de Parlament.

Ați ascultat argumentele. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Întrunind 31 de voturi pentru, 59 împotrivă, 7 abțineri, amendamentul este respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentele admise, care există în anexa 1.

Vă rog să votați. Invit domnii senatori în sală.

Cu 73 de voturi pentru, 32 împotrivă și 3 abțineri, amendamentele acceptate la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci sunt aprobate de către plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu.

Vă rog să votați. Vă rog să veniți în sală, domnilor senatori.

Raport aprobat cu 80 de voturi pentru, 31 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 31 împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind transparența decizională în administrația publică

La punctul 23 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică.

Vă rog, aveți cuvântul. Prezentați succint punctul de vedere al Guvernului.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Seres Denes.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Daniel Jurcan - secretar de stat în Ministerul Informațiilor Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică se înscrie în pachetul de legi privind reforma în administrație și instituționalizarea transparenței.

Dacă Legea accesului la informații permite accesul cetățeanului la documentele din instituțiile publice, prin această inițiativă legislativă cetățeanul va avea acces și la proiectele de acte normative, în special la nivelul administrației publice locale, și se va implica în luarea deciziilor la nivel local.

Proiectul a fost construit după modelul legii americane "sunshine law". Nu își propune să schimbe democrația reprezentativă cu o democrație de tip direct, dar vrea să încurajeze democrația de tip participativ.

Pe scurt, este vorba de obligativitatea instituțiilor publice de a face cunoscut un proiect de act normativ cu 30 de zile înainte, de a organiza dezbateri publice pe marginea acestui proiect, dacă se cere acest lucru, și de a lua în considerare observațiile și sugestiile care se fac pe marginea lui.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Daniel Jurcan, pentru expunerea de motive.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Trebuie să menționez că proiectul este o premieră la noi în țară și a fost dezbătut în comisie cu reprezentanții ministerului și ai societății civile.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Comisia pentru drepturile omului și minorități.

Propunem dezbaterii plenului raportul comisiei, cu amendamentele formulate în anexă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl consult pe reprezentantul Executivului dacă este de acord cu toate amendamentele din anexa 1.

 
 

Domnul Daniel Jurcan:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu. Înțeleg că toate grupurile parlamentare sunt de acord cu proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră amendamentele existente în raport. Sunt opt amendamente.

Aprobate de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Precizez caracterul legii, de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Raport aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, 7 împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, 8 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri generale asupra propunerii legislative privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944 (proiectul legii rămâne înscris pe ordinea de zi, urmând ca la ședința următoare reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice să prezinte punctul de vedere cu privire la susținerea financiară a legii)

La punctul 24 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Domnul președinte Sergiu Nicolaescu este prezent.

Nu știu dacă sunt prezenți inițiatorii.

Domnul Sergiu Nicolaescu, sunteți și inițiator? Da? Am rugămintea să vină altcineva în numele comisiei.

Mulțumesc. Doamna senator Norica Nicolai.

Îl rog pe domnul senator Sergiu Nicolaescu să prezinte succint expunerea de motive.

Vă rog, câteva cuvinte, domnule președinte, în calitate de inițiator.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o corectură pe care trebuie s-o facem și acest lucru s-a manifestat prin această propunere pe care o fac.

Vreau să vă aduc ca argument următorul lucru. În domeniul respectiv, legislația există: Decretul-lege nr. 118 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, de asemenea, se referă la acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice etc.; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și există ultima ordonanță, care a fost modificată în 2002, care spune așa, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada 1945-1952, modificată și completată, așa cum vam spus, în luna aprilie 2002.

Deci proiectul meu nu este o inițiativă pornită de la zero, ci este o urmare firească și se referă la militarii...

Deci propunerea privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată între 23 august 1944 și până în 1952.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Eu v-aș ruga, în acest sens, să analizați și să...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult.

O rog pe doamna senator Norica Nicolai să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a susținut în unanimitate acest proiect de lege.

Este un proiect firesc, normal, care se înscrie în linia proiectelor de acordare a daunelor morale pentru cei care au suferit datorită diverselor regimuri totalitare. Este un proiect care nu excede celorlalte tipuri de proiecte de lege care au fost adoptate de Parlament până acum și care deja funcționează. Este, considerăm, o inițiativă firească, o inițiativă de demnitate pentru toți parlamentarii și vă propunem să o susțineți așa cum a fost formulată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului atât față de propunere, cât și față de amendamente.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Vă rugăm să rețineți faptul că în momentul de față noi considerăm că nu este oportună promovarea unei astfel de inițiative legislative. Sigur, suntem de acord că este necesară promovarea unor reparații, dar aceste reparații să se facă într-un cadru legal. Și aici aduc, în primul rând, în discuție faptul că se propune instituirea unor indemnizații fără să fie indicate sursele prin care acești bani să poată fi acordați din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

De aceea, doresc să amintesc prevederile art. 10 alin. 1 din Legea finanțelor publice, conform căreia în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale și în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie și aproba cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate. Noi nu avem în bugetul Ministerului Apărării Naționale sume alocate pentru acordarea acestor indemnizații.

Pe de altă parte, se aduce în discuție și problema ca aceste cadre militare cărora ar urma să li se aducă reparații să fie promovate în grad, cu nerespectarea în momentul de față a Legii privind Statutul cadrelor militare, mai ales că se aduce în discuție faptul că această persoană ar urma să ocupe un grad pe care nimeni, în mod real, nu poate să-l determine că ar fi ajuns la acel grad.

De aceea, considerăm că orice apropiere cu Legea privind Statutul cadrelor militare nu este oportună.

Pe de altă parte, noi știm că mulți dintre ei deja au beneficiat de indemnizațiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990.

De aceea, nu considerăm oportună promovarea acestei inițiative legislative. Și în legătură cu amendamentele, nu suntem de acord cu amendamentele 4 și 5.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, în principal, nu sunteți de acord cu legea?!

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Cu legea, da. Cu inițiativa... Nu o considerăm oportună.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vreau să adaug încă un lucru: este vorba de circa 500 de oameni. Este vorba de un milion, ceea ce înseamnă 5-6 miliarde pe an.

Stimați colegi,

Cele 5-6 miliarde pe an eu sunt de acord că nu trebuie să le luăm de la Armată, ca principiu. Aici are dreptate domnul ministru și sunt de acord cu dânsul. Eu propun ca acești bani să fie luați de la datornicii care sunt în mii de miliarde datori statului român.

Deci, din punctul acesta de vedere, cele 6 miliarde se vor... Eu cred că Ministerul Finanțelor Publice va găsi o soluție cât se poate de simplă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, dacă doriți să intervenți la dezbaterile generale?

Da, vă rog, domnul senator Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punct de vedere tehnic, putem intra oricând într-un cerc vicios pentru că, după cum cunoașteți, la Legea bugetului nu putem acorda sume până nu avem lege. Acum încercăm un proiect de lege și nu putem să-l aprobăm pentru că nu avem sume în buget. Cred că această dificultate poate să fie depășită și trebuie să fie depășită, așa cum a fost depășită de fiecare dată, pentru că a ridica aspectele formale la rang de principiu înseamnă să blocăm, practic, orice inițiativă legislativă.

Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, sigur că noi suntem de acord cu preocupările Guvernului privind reglementarea acestei situații. Domnul senator Nicolaescu însă a amintit o cifră.

Cred că ar fi bine ca aceste preocupări să fi fost materializate până acum pentru că, altminteri, dacă vom aștepta materializarea lor legislativă, există riscul ca acest proiect de lege să nu mai aibă obiect din lipsă de supraviețuitori.

Dat fiind cuantumul de câteva miliarde, care pot fi rezolvate tehnic de către Ministerul Finanțelor Publice, pe baza celei mai simple rectificări cu putință, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, având în vedere și importanța morală a acestui proiect, susține proiectul în cauză.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi,

Vizavi de cele spuse de reprezentantul Guvernului, țin să amintesc că, conform Legii finanțelor publice, o lege care are susținere bugetară se aplică din anul următor.

Deci nu se pune problema că pe anul 2003 Ministerul Apărării Naționale nu are prins acest articol bugetar. Îl va opera din 2004. Deci acest argument nu stă în picioare.

În al doilea rând, fiind vorba de un număr de 500 de oameni, am avut ocazia să cunosc recent la Cluj, în cadrul unei audiențe, o asemenea persoană, e vorba de ofițeri ai armatei române care au făcut al doilea război, au luptat patru ani de zile sau cât au luptat, ofițeri, absolvenți ai școlii militare române, deci cei care au fost îndepărtați abuziv din armată pentru că s-a schimbat sistemul de conducere din România și am intrat în acea perioadă neagră, pe care o cunoaștem cu toții. Mi se pare imoral ca astăzi să ridicăm asemenea argumente, de genul că o țară nu poate acorda 6 miliarde lei pentru a da niște reparații morale unor oameni care le merită din plin.

Țineți cont, dacă vreți, și de buna apreciere de care se bucură instituția militară în cadrul opiniei publice din România.

Deci Partidul Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși am fost nominalizat mai înainte, m-am abținut să dau o replică. Lucrurile nu stăteau nici pe departe așa, dar s-a adoptat o soluție înțeleaptă și sper să fie finalul o soluție înțeleaptă.

Domnule președinte,

Înainte de toate, vreau să-mi exprim invidia, în sensul frumos al termenului, față de domnul senator că a avut o asemenea inițiativă și că nu am avut-o eu, de pildă, și, mă rog, că nu ne-a mai asociat și pe alții.

În al doilea rând, vreau să scot în evidență că această inițiativă onorează în mod deosebit pe cel care a promovat-o.

Deci, domnule președinte, această țară, dacă este ceea ce este și dacă este chemată să meargă unde a fost chemată nu cu foarte mult timp în urmă, datorează foarte mult a ceea ce se cheamă armata la români.

Această armată a fost bună în toate vremurile. Ea a fost pentru țară. Cei care au dirijat-o au greșit sensul în care trebuia să fie dirijată. Noi, acum, Parlamentul României, trebuie să facem în sfârșit un act de dreptate pentru cei care niciodată nu au cerut. Ei nu au venit aici cum au venit, să mă iertați, domnul Sergiu, revoluționarii. Mereu vin, mereu sunt nemulțumiți. Acești oameni care au făcut, marea majoritate, pentru că eu însumi am stat de vorbă cu câțiva, în audiențele pe care le am, și într-o paranteză pot să spun, mai este și o altă nedreptate. Sunt unii oameni care au făcut armata la muncă, dar sub egida Ministerului Apărării Naționale, pentru care nu am gândit o reparație morală, ci am gândit numai pentru cei are au făcut armata sub egida nu știu cărei structuri. Asta într-o paranteză...

Mi se pare, domnule președinte și onorat Senat, de-a dreptul de neînțeles, ca să folosesc un termen elegant, poziția ministerului. Efectiv, nu pot să găsesc o explicație.

Cum adică?!

În sfârșit, avem ocazia să reparăm traumele morale ale celor care au contribuit la fala României, la prestigiul României și care garantează ceea ce România trebuie să fie... în NATO... Și cine?! Tocmai secretarul de stat de la Apărare este împotriva acestei idei. Mă iertați, domnule secretar de stat, dar la un examen cu istoria dumneavoastră ați căzut.

În concluzie, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot această propunere pentru că nu stă țara, până la urmă, în câteva miliarde și cei 500, între timp, după informații pe care le-am primit eu nu cu mult timp în urmă, s-au mai redus, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci sunt de acord cu dumneavoastră, cu două corecturi. Prima, bănuiesc că secretarul de stat, aici, nu exprimă un punct de vedere propriu, ci cel pentru care a fost mandatat să-l susțină. Și al doilea, dumneavoastră, ca profesor de drept constituțional, sigur că găsiți totuși o hibă importantă și o să dați posibilitatea reprezentantului Executivului și inițiatorilor să discute să găsească o soluție, pentru a nu ne pune pe noi în situația delicată de a nu putea vota în momentul în care o lege nu are resursele financiare de susținere. (Rumoare în sală.)

Stimați colegi, nu am înțeles de ce este rumoare în sală. Ați ascultat argumentele colegilor. Nu vă supărați.

Câte un singur om din partea grupului parlamentar, că sunt o mie de argumente.

Vă rog, domnul senator Buzatu.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte, eu iau cuvântul pentru a susține punctul de vedere al Partidului România Mare...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii să facă liniște!

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

... și evident că noi vom susține această propunere legislativă.

În primul rând, domnul Sergiu Nicolaescu, senatorul nostru, merită toate felicitările pentru această inițiativă. A mai avut și altele... Și acum vă rog să-mi dați voie să-mi exprim surprinderea, a mai fost exprimată aici: nu înțeleg, cum adică nu sunt bani?! Sau nu se poate măcar discuta aici o asemenea propunere, o asemenea inițiativă?!

În primul rând, este vorba, vă rog să observați, de reparațiile morale. Acestea trebuie să le despărțim de cele materiale. Măcar acei oameni, care la 1944-1945 au suferit ceea ce au suferit, merită atât.

Pe de altă parte, nu înțeleg. Cum adică nu sunt bani?! Dar sunt fonduri la dispoziția Guvernului. Sunt mii de miliarde. Se poate apela la o sumă și eu cred că, dacă nu ne grăbim să adoptăm acest proiect de lege să devină lege, în curând nu mai avem la cine da, pentru că, dacă e vorba de 500-400, vor rămâne 2-3 persoane.

Pe de altă parte, nu sunt bani. Dar nu ne întrebăm ce s-a întâmplat cu sumele imense care au fost pierdute de-a lungul a 5-6 decenii, care nu s-au acordat acestor persoane?! Ele s-au acumulat undeva. Și acum venim și ne trezim că nu sunt bani.

Pe de altă parte, este uluitor. Vă rog să controlați.

Mulți dintre cei pe care îi avem în vedere sunt militari pe care îi găsim în lucrări de specialitate, îi găsim în enciclopediile tipărite în toate țările lumii, iar aici, la București, ei nu merită nici un fel de recunoștință. Este inadmisibil.

De aceea, vom vota pentru acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, toate grupurile parlamentare s-au exprimat în legătură cu această propunere legislativă.

Am înțeles din partea reprezentantului Ministerului Apărării Naționale că are obiecțiuni cu privire la unele amendamente, are obiecțiuni pe fond asupra proiectului de lege legat de susținerea financiară și observații cu privire la unele amendamente.

La ce puncte, domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

La punctul 4 și punctul 5.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci nu sunteți de acord cu amendamentele de la punctul 4, art. 4, și punctul 5, art. 5, da?!

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Art. 4 alin. 2 modificat și art. 5 modificat, în sensul că, așa cum am menționat, poate chiar dacă nu am trecut examenul istoriei, sper să-l trec pe cel al dreptului, în sensul că noi, Ministerul Apărării Naționale, administrăm un buget pus la dispoziția Ministerului Apărării Naționale, buget care include capitole de cheltuieli bugetare.

Din păcate, noi nu avem în primul rând în bugetul Ministerului Apărării Naționale un astfel de capitol bugetar, iar prin aprobarea pe care Parlamentul României a dat-o bugetului Ministerului Apărării Naționale nu sunt prevăzute aceste sume.

De aceea, cred că, eventual, dacă ați fi de acord cu acest proiect, va trebui în primul rând consultat și Ministerul Finanțelor Publice pentru a ne spune care ar fi sursele și cum ar putea fi utilizate, el fiind cel care asigură administrarea întregului buget național.

În legătură cu art. 5, așa cum am spus, persoanele care au avut calitatea de membru militar activ nu ar putea beneficia de prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare în aceeași măsură în care au beneficiat cadrele care au ieșit în această perioadă, pentru că prin lege se dau unora posibilitatea să obțină chiar două-trei grade mai mult, or, asta am stabilit noi, ca să existe un regim real al avansărilor, pe merite, în ultimă instanță. Noi niciodată nu am fi știut dacă un maior sau un locotenent-colonel ar fi putut ajunge general sau general de brigadă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt două lucruri diferite. La art. 4 este vorba despre acea indemnizație pe care o enunța domnul senator Sergiu Nicolaescu, dar și ceilalți care au vorbit, iar la art. 5 sunt câteva chestiuni legate de avansările cadrelor care sunt în rezervă, toate, bănuiesc, la această dată, pentru că sunt în retragere.

Din sală:

Două minute, pe text, vă rog, pe amendamentul solicitat mai devreme.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Comisia.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, aceea a fost la dezbateri generale.

Numai puțin.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Poate cereți punctul de vedere al comisiei, totuși.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bineînțeles, cerem punctul de vedere al comisei și al inițiatorului.

Vă rog, inițiatorul și comisia, în legătură cu observațiile făcute de reprezentantul Ministerului Apărării Naționale.

Vă rog, inițiatorul și comisia.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Sigur că Ministerul Apărării Naționale nu are fondurile respective, de aceea am și spus "nu din cadrul Ministerului Apărării Naționale trebuie să găsim cele 6 miliarde", pentru că din acest punct de vedere au dreptate. Sumele sunt exacte, cunosc foarte bine problema Ministerului Apărării Naționale și știu că fiecare ban, fiecare dolar este dirijat într-o anumită direcție.

În legătură cu faptul de unde se pot scoate cele maximum 5 miliarde care în fiecare an, în doi ani, maximum trei ani vor dispărea pentru că sunt toți oameni trecuți de 80 de ani, eu cred că în mod sigur Guvernul va găsi soluția respectivă mai bine decât noi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, în numele comisiei.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia susține să se mențină acest text, sursa de finanțare o reprezintă Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Vreau să vă reamintesc că atunci când am aprobat ordonanța cu privire la "Cornul și laptele" nu aveam bani prevăzuți în bugetul Ministerului Administrației Publice pentru această chestiune, s-a dat din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului și am convingerea că primul-ministru nu va respinge neacordarea unei sume de 6 miliarde lei pentru a se acorda o reparație morală. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Să nu anticipăm nici un răspuns pozitiv, nici un răspuns negativ din partea Executivului. Sigur că cel care... (Discuții în sală.)

Din sală:

Să votăm!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așteptați că o să și votăm imediat.

Cel care trebuie să dea un răspuns legal în această problemă, în ceea ce privește sursele de susținere a proiectului de lege respectiv, este reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.

Rugămintea este ca proiectul de lege să rămână în ordinea de zi. Nu îl voi supune votului final astăzi. (Sala se amuză.)

Nu vă bucurați pentru că nu aveți de ce, problema este că atunci când votăm un text de lege trebuie să respectăm o procedură constituțională.

De ce dumneavoastră credeți că o parte dintre colegi sunt împotriva proiectului de lege, iar dumneavoastră sunteți pentru? Nu am înțeles.

Din sală:

Supuneți la vot!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu supun la vot ceea ce este legal, ceea ce este neconstituțional nu pot să supun la vot.

Stimați colegi...

Din sală:

De ce nu avem Finanțe?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu știu de ce.

Vă rog, proiectul rămâne în ordinea de zi.

Pentru joia viitoare să fie invitat, alături de colegul din partea Ministerului Apărării Naționale, și reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice pentru a-și prezenta punctul de vedere cu privire la susținerea financiară a acestei legi.

Proiectul de lege rămâne înscris în ordinea de zi.

Nu am supus votului, vă rog să consemnați, cele două amendamente contestate de către minister.

Dacă data viitoare vă veți modifica punctul de vedere, faceți precizarea în legătură cu cele două amendamente.

Rugămintea este și pentru domnul senator Sergiu Nicolaescu, în calitate de inițiator, să ia legătura și cu reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice și să verificați, potrivit Legii nr. 80/1995, dacă acel articol 5 este în concordanță cu legea, că am sentimentul că nu este.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu (din sală):

Art. 5, are dreptate domnul ministru, nu merge.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu merge, aceasta era problema, pentru că procedura de avansare este cu totul alta, rugămintea era să mai verificați o dată.

Stimați colegi,

Vă propun să nu mai continuăm dezbaterile legislative.

Am ajuns la punctul 25.

Ne-au rămas punctele 25, 26, 27 și punctul 5 peste care am sărit.

Stimați colegi,

Aceste proiecte și propuneri legislative vor intra în ordinea de zi a primei ședințe în plen, joi.

Rugămintea este să ridicați de la casete ordinea de zi pentru luni și, de asemenea, proiectul Codului muncii.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 ianuarie 2021, 20:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro