Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/14-03-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 04-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2003

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Puiu Hașotti, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

  Nicolae Leonăchescu - comentariu pe tema unui sondaj de opinie;

Domnul Puiu Hașotti:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Conform programului, ziua de astăzi începe cu declarațiile politice. Îl rog pe domnul Leonăchescu să deschidă ședința. Mulțumesc.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

Recent, un institut de studii sociale a realizat un sondaj de opinie pe un eșantion de 1100 persoane din 82 localități. Tema sondajului a fost simplă: câte partide politice trebuie să existe în România pentru ca lucrurile să meargă mai bine?

Rezultatul arată că 22% dintre cei chestionați nu doresc numai două partide, unul la putere și unul în opoziție, în timp ce aproximativ 58% au optat pentru două partide ca în Statele Unite ale Americii. Restul de 20% este format din nehotărâți; cam mulți nehotărâți, am zice noi!

Câte partide sunt necesare într-o țară? Iată o întrebare demnă de comentat.

Din start, constatăm că, în lumea modernă, ideologiile extremiste, totalitarismele de dreapta sau de stânga și, cu atât mai mult, dictaturile nu au statut științific. Aceasta pentru că sistemele socio-economice umane nu suportă viteze mari de evoluție. Terapiile de șoc au fost vise care n-au ținut seama de vitezele admisibile de evoluție; structurile de putere, care au crezut că pot schimba lumea dintr-o dată, au eșuat lamentabil și au chinuit lumea în zadar! De aici, excluderea din viața lumii moderne a partidelor extremiste - de dreapta sau de stânga - și evitarea repetării unor experiențe triste, cum au fost: comunismul, extremismul roșu de stânga, și fascismul, extremismul brun de dreapta.

Deoarece sistemele complexe, așa cum sunt entitățile statale contemporane, au limite maxime de suportare a schimbărilor, acceptă anumite viteze maxime de evoluție, numai partidele de centru-stânga și cele de centru-dreapta pot acoperi, prin programe și metode, asemenea cerințe de normare și monitorizare a evoluției sociale.

Schimbările spre stânga sau spre dreapta, de amplitudine rectificabilă, permit calarea pe realitate a diverselor modele politice. În caz de eroare sau de eșec, pierderile pot fi limitate, iar corecția rapidă de traiectorie devine posibilă și uneori chiar insesizabilă. Din câteva iterații, procesele reale pot fi "readuse la centru", iar relansarea se poate face, respectând vitezele maxime admise de sistem, pe noua vectorizare.

Este recomandabil sistemul politic format din două partide, unul la putere și altul în opoziție?

Personal, gândesc drept neperformantă o asemenea soluție. Procesele naturale cer o competiție efectivă și reală a valorilor. Existența unui singur partid la putere sau în opoziție, în dreapta sau în stânga, conduce la monopol politic. Mai devreme sau mai târziu, un asemenea partid, fără concurență, se prăbușește prin implozie.

Un partid de centru-stânga aflat singur în opoziție nu are cum să se perfecționeze; nu are partener de competiție ideatică, nu are mecanisme de blocare a generării relațiilor de tip mafiot! La fel și un partid de centru-dreapta: aflat singur, fie la putere, fie în opoziție, își pierde capacitatea de a lupta pe baricadele sale ideologice și de a se perfecționa prin confruntare continuă și deschisă.

Lupta oarbă pentru putere este mai ușor de câștigat pentru un partid aflat la guvernare, dacă se confruntă cu un singur adversar.

Lupta pentru progres impune perfecționarea modelelor politice, iar asta cere competiția ideilor pe ambele laturi ale baricadei.

Iată de ce, pentru România, existența a două partide de centru-dreapta și a două partide de centru-stânga reprezintă o soluție minimală naturală și, deci, morală, care acoperă și parametrul fundamental de evoluție, viteza admisibilă a schimbării. În caz contrar, vom vinde ieftin făina și vom cumpăra scump tărâțele!

Problema partidelor culturale, etnice, metodologice sau constituite pe orice alte criterii nu face parte din temă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule deputat!

 
  Florin Iordache - intervenție despre pseudomoțiunea inițiată de PD - PNL;

Domnul deputat Florin Iordache. Se pregătește domnul deputat Damian Brudașca.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi din fața dumneavoastră a fost determinată de ultima pseudomoțiune simplă inițiată de colegii noștri din coaliția de tristă amintire P.D.-P.N.L.

De ce pseudomoțiune? Foarte simplu! Constatând în ultima perioadă o lipsă acută de popularitate sau legat de această găselniță parlamentară, pentru a atrage într-un fel atenția populației. Uită dânșii că în perioada de tristă amintire, 1996-2000, în care dânșii au condus și gestionat România, nivelul de trai a fost cel mai scăzut de la Revoluție și până în prezent, uită câtă nemulțumire au produs populației prin măsurile antisociale întreprinse.

Tocmai acum când s-a constatat că acest guvern face totul pentru creșterea nivelului de trai, scăderea inflației, creșterea salarială și crearea unor condiții decente de muncă și viață. Și ca totul să fie complet, ne-au demonstrat că nici măcar unitățile de măsură ale energiei și puterii nu se cunosc, atunci ne punem sincer întrebarea: oare cum au ajuns aici? Și nu mai este, fără îndoială, nici o problemă de ce populația i-a taxat așa la alegerile din 2000 și cred eu că nici în 2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Damian Brudașca - declarație referitoare la ședința Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca pentru aprobarea bugetului pe anul 2003;

Îl rog pe domnul deputat Damian Brudașca să ia cuvântul. Urmează domnul Károly Kerekes care nu este. Doamna Paula Ivănescu, nu este. Domnul Eugen Nicolăescu nu este. Înseamnă că domnul deputat Iosif Armaș urmează.

   

Domnul Damian Brudașca:

Demonstrând că acționează constant împotriva intereselor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, cei care au fost aleși, în iunie 2000, consilieri, s-au întrunit recent, într-o ședință a Consiliului local, dizolvat de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, pentru a aproba bugetul pe anul 2003. Manipulați de reprezentanții P.S.D., reprezentanții locali ai U.D.M.R., P.N.L., U.F.D. și P.U.N.R. au folosit acest prilej nu pentru găsirea de soluții viabile, concrete și urgente pentru desfășurarea în bune condiții a activității economico-sociale, culturale științifice și sportive a municipiului, conform menirii pe care o au, ci exclusiv pentru răfuieli politice, respectiv pentru asigurarea fondurilor necesare firmelor baronilor locali ai P.S.D., dintre care unii sunt chiar aleși locali, dar și pentru punerea executivului în imposibilitatea de a rezolva problemele cetățenilor. Unii dintre aleșii locali au avut chiar tupeul să afirme că, prin deciziile luate, vor demonstra că ei, respectiv P.S.D., conduc, de facto, activitatea din municipiu.

Mass-media locală a subliniat caracterul aberant al deciziilor luate, ca și dorința, primitivă și lipsită de simțul responsabilității civice, a aleșilor locali, care nu au dorit nici măcar să salveze aparențele în ce privește transformarea unui buget destinat bunei gospodăriri a unuia din cele mai mari municipii ale țării, în sursă de bani și profit pentru Puterea P.S.D.-U.D.M.R. și clientela sa.

Iată doar câteva dintre aberațiile votate de cei care ar trebui, prin statut și atribuții să contribuie la dezvoltarea, nu la distrugerea municipiului Cluj-Napoca:

a) deși art. 38 lit. q a Legii nr. 215/2001 obligă consiliile locale să asigure ordinea publică prin angajarea de gardieni, aleșii locali au repartizat acestei activități doar 500 milioane lei. Suma este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor pe anul 2003 doar pentru 7,8125 gardieni publici.

Dacă, potrivit voinței consilierilor locali, la Cluj-Napoca pot funcționa doar 7,8125 de gardieni publici, la Craiova sunt 95, la Constanța 350, la Brașov 173, la Timișoara 102, la Iași 316, iar la București 1436. În județul Cluj, în localități urbane cu o populație de cel puțin 10 ori mai mică decât a municipiului Cluj-Napoca, primăriile au un număr mai mare de gardieni publici. Astfel, la Turda sunt 34, la Dej 21, iar la Câmpia Turzii 22. și asta pentru că primarii respectivi sunt pe listele P.D.S.R.

b) un obiectiv urmărit de actualul guvern este accelerarea eforturilor de integrare europeană și euro-atlantică. Dar, pe un an întreg la Cluj Napoca s-au alocat zero lei la capitolul "cofinanțări pentru proiecte europene". Este evident că aleșii locali, nu executivul, nu doresc atragerea de fonduri europene pentru comunitatea clujeană. Prin urmare, aleșii locali din Cluj-Napoca și-au propus și au reușit cu brio, cu intenție sau din prostie, să boicoteze politica Puterii PSD-UDMR.

c) fondurile alocate pentru cheltuielile de personal sunt suficiente doar pentru primele nouă luni ale anului în curs. Este clar că scopul urmărit este subminarea prin orice mijloc a activității executivului pentru ca acesta să nu poată soluționa problemele numeroase și complexe pe care le ridică cetățenii.

d) pentru fondul de protocol al Primăriei s-au alocat tot zero lei. În schimb, având în vedere faptul că în fruntea acestora se află directori în solda P.S.D., cheltuielile de protocol ale Regiilor de Termoficare și de Transport Urban Călători se ridică la 50 milioane de lei fiecare, iar ale RADP la 425 milioane de lei. E de prisos, cred, orice comentariu suplimentar.

e) tot zero lei sunt și prevederile bugetare pentru mansardarea Școlii gen. Nr. 10 din cartierul Zorilor sau pentru consolidarea Școlii nr. 25.

f) pentru extinderea Colegiului Național "George Coșbuc" aflat într-o stare avansată de deteriorare, s-au alocat doar 15 miliarde de lei, dintr-un necesar de 90 de miliarde, iar pentru extinderea Clinicii Chirurgie II, medicală II și ORL, doar achiziționarea dotărilor necesare din acest an se ridică la peste 18 miliarde de lei. Dar pentru aleșii locali, manipulați în mod ordinar de reprezentanții P.S.D., acest lucru nu are absolut nici o semnificație.

g) aleșii locali din Cluj-Napoca dovedesc o ostilitate de care nici chiar regimurile totalitare nu dau dovadă în ceea ce privește cultura. Am în vedere decizia stupidă de sistare a apariției publicațiilor editate de primărie, în primul rând a revistei de cultură, literatură și artă "Cetatea culturală", publicație care și-a câștigat un binemeritat prestigiu în țară și departe peste hotare.

În meschinăria lor, consilierii locali ai P.S.D., U.D.M.R., P.N.L., U.F.D. și P.U.N.R. și-au dovedit disprețul și pentru artiștii Operei Române din Cluj-Napoca. Ei au respins un proiect de hotărâre al primarului de a aloca 50 de milioane de lei pentru a-i putea omagia pe marii artiști lirici Lya Hubic, Mariana Nicolesco, David Ohanesian, Ionel Pantea, Ion Buzea, pentru a aminti doar câțiva, în cadrul spectacolului de gală al Festivalului "Oamenii de Aur ai Operei". Dar aceiași consilieri au alocat 400 de milioane de lei pentru modernizarea, deci, nu pentru repararea, acoperișului Operei Maghiare din Cluj-Napoca. Deci, în viziunea acestor ipochimeni, artiștii lirici români nu valorează nici măcar cât o țiglă sau o rigolă pentru modernizarea unei instituții pusă în slujba iredentismului și șovinismului.

Politica de umilire a poporului român promovată la vârf de P.S.D., în cârdășie criminală cu UDMR, este imitată și în capitala de suflet a Transilvaniei.

Hotărârea adoptată de aleșii locali clujeni este lovită de nulitate întrucât mulți dintre ei au interese personale, de ordin material și financiar, în stabilirea structurii bugetului municipiului pe anul 2003. Rămâne ca justiția clujeană să-și dovedească măcar o singură dată echidistanța și competența anulând această hotărâre ce urmărește distrugerea, din rațiuni ce țin de patologic, a municipiului Cluj-Napoca.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Distinși colegi, cu tot respectul, vă reamintesc că declarațiile politice nu pot depăși trei minute. Sunt 37 declarații astăzi. Timpul nu este suficient. În situația în care unii dintre dumneavoastră găsesc că este convenabil să depună declarațiile la secretariat, o pot face. Asta și pentru a reuși să ne încadrăm în timpul alocat.

 
  Iosif Armaș - referire la Declarația primului-ministru cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 și prioritățile economice și sociale în anii 2003 - 2004;

Îl rog pe domnul deputat Iosif Armaș să ia cuvântul. Se pregătește domnul Kerekes Károly.

   

Domnul Iosif Armaș:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Mâine, se vor împlini trei săptămâni de când primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a prezentat în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, declarația cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 și prioritățile economice și sociale în anii 2003-2004.

Dată fiind importanța deosebită a acestui demers, îmi rezerv dreptul, în limita timpului ce-mi este alocat, să punctez o temă din discursul premierului.

Șeful Executivului a vorbit pe înțelesul tuturor despre coordonatele fundamentale ale politicii Guvernului la jumătatea mandatului. La fel procedase domnia sa și la sfârșitul anului 2001 când, pentru prima dată, în viața parlamentară postrevoluționară, potrivit prevederilor constituționale, un guvern și-a angajat răspunderea unei declarații de politică generală.

Nu doresc să mă refer în intervenția mea la ansamblul declarațiilor domnului Adrian Năstase. În general, acesta a făcut trimitere pe larg la bilanțul economico-social la jumătatea mandatului, la măsurile ce trebuie întreprinse pentru realizarea economiei de piață funcționale, la desfășurarea formei administrative, etc.

S-a realizat, cu alte cuvinte, un tablou corespunzător al vieții social-economice și politice actuale și de perspectivă. Vreau să scot în evidență, cu permisiunea dumneavoastră, în câteva cuvinte, un aspect prin care domnul Adrian Năstase a prezentat colaborarea dintre Legislativ și Executiv, după opinia mea, esențial, și pentru care, în calitatea mea de deputat al P.S.D., îi mulțumesc.

Guvernul s-a angajat și cred că în bună parte a reușit să-și restabilească raporturile constituționale dintre Executiv și Legislativ, având drept urmare repunerea Parlamentului în rolul său de reprezentant suprem al poporului român și de unica autoritate legiuitoare a țării, așa cum stă scris în Constituție.

"Vă mulțumesc pentru atenția care ați acordat-o", a spus domnul Adrian Năstase, adresându-se Parlamentului, "și pentru modul responsabil în care ați tratat în cadrul procedurilor parlamentare proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și a integrării țării noastre în Uniunea Europeană."

Acestea au fost și sunt într-adevăr obiectivele fundamentale ale politicii externe românești. Anul care urmează este esențial pentru accelerarea procesului de pregătirea aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progresului înregistrat în politica internă, devine posibilă finalizarea negocierilor și semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.

Aș dori să închei declarația mea politică prin a sublinia că actul de frondă al grupurilor parlamentare al P.D. și P.N.L. petrecut datorită transmisiunilor în direct la televiziune, în văzul întregii țări, a fost în opinia mea doar un spectacol ieftin și un refuz nejustificat de a participa la o dezbatere consacrată unor probleme fundamentale ale țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Karoly Kerekes - despre problemele referitoare la protecția socială a persoanelor cu handicap;

Are cuvântul domnul deputat Kerekes Károly. Se pregătește domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Károly Kerekes:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, un capitol aparte este consacrat problemelor referitoare la protecția socială a persoanelor cu handicap.

În acest document se recunoaște lipsa capacității serviciilor sociale generale, nespecifice de a se adapta nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap. Se recunoaște, de asemenea, că serviciile comunitare sistematice menite să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituționalizate sunt limitate, atât ca număr, cât și ca tip, și că serviciile privind plata și contractarea unor îngrijitori personali pentru persoanele cu handicap grav sunt deficitare.

Documentul citat prevede, printre altele, ca obiectiv îmbunătățirea serviciilor la domiciliu pentru persoanele cu handicap grav neinstituționalizate, pe fondul serviciilor de asistență socială comunitară.

Dar se pare că măsurile guvernamentale luate, paradoxal, ulterior elaborării acestui document nu sunt în concordanță cu acest obiectiv. Din cauza unor dispoziții recente, o parte a persoanelor cu handicap sunt puse într-o situație care le poate duce la limita unei vieți suportabile.

Astfel, în conformitate cu Ordinul Secretarului de stat pentru persoanele cu handicap nr. 90/2002 s-a restrâns aria bolilor sau a sechelelor generatoare de handicap, mai ales a celor cronice și a celor specifice vârstei a treia. Ca atare, în baza noilor criterii medico-legale de expertizare, o parte dintre persoanele din evidențele inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap care au beneficiat de îngrijire prin asistent personal nu se vor mai încadra într-o categorie de persoane cu handicap. Multe dintre aceste persoane au suferit amputații sau grave accidente vasculare, intervenite după vârsta pensionării. Oameni paralizați sau cu picioare amputate sunt respinși pe considerentul că nu se încadrează în gradul de handicap avut până în prezent. În afara faptului că pierd dreptul de a avea un asistent personal, aceste persoane nu mai beneficiază nici de celelalte facilități prevăzute de lege.

O altă dispoziție, dată prin Ordinul 726/2002 al ministrului sănătății și familiei prevede că examinarea celor care solicită eliberarea certificatului de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap care necesită protecție socială se va face numai până la împlinirea vârstei de pensionare, persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare urmând a fi îndrumate către autoritățile administrației publice locale în vederea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Stimați colegi,

Consider că aceste măsuri au fost luate în mod pripit, fără o analiză prealabilă a situației reale. De mai multă vreme, UDMR obiectează împotriva neadoptării cadrului legal pentru organizarea și funcționarea serviciilor de asistență socială comunitară, fapt prevăzut în legea-cadru a sistemului național de asistență socială și nerealizat nici până azi. Întârzierea creării cadrului legal lasă fără asistență socială persoanele cu handicap în cauză.

De altfel, nici Legea nr.17 amintită privind asistența socială a persoanelor vârstnice nu este în măsură să rezolve problema persoanelor vârstnice cu handicap din cauza greutăților financiare ale autorităților administrației publice locale.

În aceste condiții, din păcate, obiectivele enunțate în Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale rămân doar la nivelul declarativ.

Prin această intervenție, vreau să atrag atenția asupra neliniștilor și nemulțumirilor provocate de măsurile amintite în rândul familiilor în care sunt astfel de persoane cu handicap și că este nevoie de urgenta remediere a situației din partea celor care au provocat-o. În aceste condiții, elaborarea cadrului legal al serviciilor de asistență socială comunitară nu mai poate fi amânată.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată: Graiul nostru;

Încă o dată vă rog să rețineți că declarația trebuie să aibă maximum trei minute.

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să-și expună declarația politică. Urmează domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea politică de astăzi este intitulată "Graiul nostru".

După ce agricultura a fost pusă la pământ - producția de cereale la hectar obținută anul trecut fiind comparabilă cu cea care se obținea în anul 1938, după ce marile combinate zootehnice au fost desființate, după ce flota României a fost înstrăinată pe nimic, după ce industria a fost, cică, "privatizată" prin vindere la prețuri derizorii deoarece a fost apreciată drept o "grămadă de fier vechi", după ce forțele armate au fost, practic, lichidate, învățământul, din unul performant la nivel mondial, transformat într-o cenușăreasă, sănătatea reformată în rău și atâtea altele, în aer mai plutea o întrebare: oare a mai rămas ceva de distrus sau de furat în această țară ?

Răspunsul ni l-a dat Comisia de modificare a Constituției, care, cu mândrie, ne-a informat în seara zilei de marți, 25 februarie 2003, că după o muncă de aproximativ opt luni și-a finalizat lucrările și a stabilit că mai avem ceva de cedat: graiul. În acest fel, membrii acesteia au dat dovadă că nu cunosc poezia "Graiul neamului", scrisă în 1901 de marele poet ardelean George Coșbuc, care spunea:

"Fie-a voastră-ntreaga țară,
Și de cereți, vă mai dăm,
Numai dați-ne voi graiul
Neamului"...

și au aplecat urechea la cererile iredentiștilor udemeriști, care, după cum spunea poetul:

"Graiul ni-l cereau anume,
Să-l lăsăm !"

În proiectul de modificare a legii fundamentale a statului, comisia compusă din parlamentari P.S.D., P.U.R., U.D.M.R., P.N.L. și P.D. a reglementat că: "cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în instanțele de judecată, în condițiile legii organice" și că aceștia își vor putea utiliza limba maternă și în serviciile descentralizate, în localitățile unde au o "pondere semnificativă". Iată cum, pe căi ocolite, pe neobservate, aplicând tactica pașilor mărunți dar siguri, U.D.M.R.-ul își atinge scopul propus de a înlătura ceea ce le stătea în gât, sintagma de "stat național" fără a mai fi nevoie să se modifice art. 1 alin. 1 din Constituție care spune: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

Subliniez că această modificare nu înseamnă doar reînființarea Regiunii Mureș Autonome Maghiare, ci și extinderea acesteia pe întreg teritoriului României, fiindcă noțiunea de pondere semnificativă poate fi interpretată: a avea UDMR-ul un senator de Călărași în această legislatură sau un deputat de Tulcea cum a fost în legislatura trecută, nu reprezintă oare pondere semnificativă ? Iată cum la concursurile pentru ocuparea unor posturi în administrația publică chiar și în aceste județe, vor trebui să fie preferați cei care știu nu numai să vorbească, ci și să scrie și să citească în limba maghiară, cunoștințe care se însușesc numai în școală. Și iată cum, în România secolului XXI, românii nu vor putea ocupa funcții publice în propria lor țară decât dacă au urmat școala în limba minoritară.

În acest fel, conducătorii țării de astăzi își cedează limba, spre deosebire de strămoșii lor, care după cum poetul spune:

"Graiul lor de voie bună
Nu l-au dat !"

Pe de altă parte, admiterea limbii maghiare în justiție, folosind o expresie matematică, înseamnă la limită, înființarea unei a doua Curți Supreme de Justiție, care să fie capabilă să înțeleagă declarațiile și diversele probe care ar putea exista în respectivele dosare. Oare asta s-a dorit ?

Și, la urma urmei, dacă tot nu are nevoie de limba română, maghiarul nu mai are rost să o învețe ! Ce valoare va mai avea art. 13 din Constituție care spune că: "În România, limba oficială este limba română"?

În volumul Reviews of National Policies - publicat în anul 2000 la Paris, sub egida OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development), România este recunoscută ca lider mondial în domeniul drepturilor minorităților de a fi educate în limba lor maternă, asigurând acest drept chiar și în comunitățile cele mai reduse sub raport numeric, ceea ce, pentru majoritarii români, nu se admite.

De aceea citez din nou din poezia lui George Coșbuc:

"Astăzi stăm și noi la pândă,
Graiul vechi să-l apărăm;
Dar pe-ascuns dușmanii cată
Să ni-l fure, să ni-l vândă.
Dacă-n vreme tulburată
Nu ne-am dat noi graiul țării,
Azi, în ziua deșteptării,
Cum să-l dăm "?

Partidul România Mare, partid care nu a participat la elaborarea proiectului de modificare a Constituției, tocmai pentru faptul că a intuit de la început trădarea pe care o va face P.S.D.-ul, lăsându-se șantajat de către U.D.M.R., cheamă toți cetățenii conștienți ai țării, să nu voteze referendumul de modificare a legii fundamentale a statului.

"Neam român ! Cu ură mare
Vor căta mereu dușmanii
Graiului român pierzare;
Dar să piară ei cu toții;
Nu l-am dat, și nici nepoții
Nu-l vor da !"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Napoleon Pop - referire la faptul că efortul de integrare în UE este sub nivelul cerințelor convenite cu partenerii;

Îl rog pe domnul deputat Napoleon Pop să ia cuvântul. Urmează domnul Marian Ianculescu, dacă nu este, domnul Codrin Ștefănescu de la P.S.D. Domnul Codrin este prezent? Nu este. Atunci, domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă refer la faptul că efortul de integrare în Uniunea Europeană este sub nivelul cerințelor convenite cu partenerii.

Stimați colegi,

Ne aflăm deja în luna martie a acestui an 2003, un an crucial pentru România atunci când vorbim ca țara noastră să devină membru deplin al Uniunii Europene în 2007, și constatăm lipsa unei modificări în bine a dinamicii în efortul de integrare sau, cel puțin, nu avem cunoștință de acest lucru.

Un nou pact politic a fost încheiat recent pentru acest obiectiv între partenerii politici, dar guvernul întârzie să ne informeze și să ne mobilizeze pentru demersul pe care l-am convenit, astfel încât să nu ieșim din calendarul propriilor noastre promisiuni.

Este tot mai evident faptul că anul 2007 este un obiectiv necesar pentru noi, dar nu obligă Uniunea Europeană la nimic, aceasta reiterându-ne în mod repetat că România va deveni membru deplin când va fi pregătită.

Cred că fiecare dintre noi este conștient de această capcană, la care aș adăuga efectele negative ale duelului din ultimul timp dintre președinte și premier precum și o percepție, poate greșită, a așezării aproape totale sau neechilibrate a țării noastre de partea S.U.A. în posibilul conflict armat din Irak, spre insatisfacția unor parteneri din Uniunea Europeană, de care avem nevoie în efortul nostru de integrare euro-atlantică.

Diplomați străini relevă că pot înțelege acest comportament, dar acuză lipsa de consultări prealabile, cu atât mai mult cu cât am reușit să fim asimilați "de facto" în clubul euro-atlantic, recunoașterea de "jure" fiind, practic, pe un drum cu o finalitate clară, repet, dacă suntem pregătiți.

În aceste circumstanțe, sunt obligat să reflectez dacă s-a schimbat ceva în realizarea relativ concomitentă a celor două obiective strategice ale acestui deceniu - NATO și Uniunea Europeană - sau, în timp ce sperăm să devenim cât mai repede membru NATO, integrarea în Uniunea Europeană o amânăm pentru că nu mai vrem sau nu putem să ne pregătim.

Sper că opțiunea încă neexprimată a Executivului cu privire la dinamica integrării în Uniunea Europeană, nu este ca România să devină o nouă Turcie, într-o zonă total europeană, însă pentru un alt timp și din alte considerente.

Această "speranță" mă îngrijorează cu atât mai mult cu cât a deveni pregătit pentru integrarea în Uniunea Europeană înseamnă că actualul Executiv să renunțe chiar din acest moment la anumite abordări. Acestea, deocamdată, nu sunt convingătoare cu privire la economia de piață funcțională, independența politică a justiției, stăvilirea corupției și, evident, capacitatea instituțională de a administra eficient acest proces complex al integrării, care presupune și mai multă descentralizare, inițiativă, privatizare, restructurare, implicarea societății civile, transparență, competiție și renunțarea la măsuri administrative etatiste.

Aș dori să fiu cât mai repede contrazis pentru implicare parlamentară de legiferare tocmai în sensul implementării Programului legislativ de integrare în Uniunea Europeană pe care-l are în vedere Executivul, însă nu prin ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian Sandache - intervenție cu titlul: Dacă opoziția este slabă, nu-i vina puterii; Îl rog pe domnul deputat Cristian Sandache. Urmează domnul deputat Kelemen Atilla.
   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scurta mea intervenție se intitulează: "Dacă opoziția este slabă, nu-i vina puterii".

Există o serie de analiști care nu contenesc a deplânge starea unei anumite părți a opoziției, respectiv Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, întrebându-se care ar fi explicațiile potrivit cărora aceste formațiuni politice, fie stagnează, fie cresc cu greu pe scara procentajelor. Respectivii acuză în acest sens Partidul Social Democrat, iar voci importante din Partidul Democrat și Partidul Național Liberal preiau un astfel de mesaj pe care-l focalizează tot înspre PSD, pe care-l numesc în mod invariabil partid-stat.

În fapt, slăbiciunea celor două partide, participante la guvernarea anilor 1997 - 2000, aparține doar lor. Lipsa de credibilitate vine tocmai din amatorismul preponderent al mesajelor pe care ele le emit, pe scurt, a manierii de a exercita rolul politic.

În special este cazul Partidului Democrat, transformat aproape în totalitate în portavocea unei singure persoane, în speță domnul Traian Băsescu.

Critici avântate, dar infantile pe fond și chiar în formă pe alocuri, atacuri oarbe ce dovedesc febrilitate, incoerență, spirit autodistructiv de tip kamikadze. Este nevoie de o opoziție coerentă și mai ales matură sub aspectul manifestărilor. Un important politolog, Isabel de Madariaga, considera că o opoziție valoroasă constituie un enorm câștig pentru statul respectiv, dar și pentru însăși ideea de democrație. În cazul României actuale, însă, mai trebuie exersată.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Kelemen Atilla - semnal de avertizare cu privire la starea inscripțiilor bilingve din județul Mureș;

Dau cuvântul domnului deputat Kelemen Atilla. Urmează domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Kelemen Atilla:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cuvântul meu de astăzi vrea să fie un nou semnal de avertizare pentru România anului 2003, a României care după evenimentele anului 1989 și-a exprimat ferm dorința sa de a păși pe drumul democrației adevărate, care în final să ne ducă în structurile euroatlantice și în Uniunea Europeană, adică în acea lume considerată civilizată, în care atât de mult am visat să fim membri cu drepturi depline, să contribuim cu civilizația României, polifonică și multinațională, la coloratul tablou al culturii europene.

Ca deputat de Mureș, bineînțeles nu pot uita de acea lună martie a anului 1990, când forțele obscure au comis un atentat împotriva bunei conviețuiri a etniilor din județul Mureș și din municipiul Târgu-Mureș.

Nu am uitat aceste zile negre și suntem convinși că acesta va rămâne numai un eveniment istoric trist și niciodată repetabil. Sperăm din inimă că asemenea fapte necugetate niciodată nu vor mai tulbura liniștea urbei Târgu-Mureșene.

Cu toate acestea, în ultima vreme hidra xenofobiei iarăși întinde tentaculele veninoase spre meleagurile noastre. În ultima vreme, asistăm din nou la vopsirea, murdărirea, profanarea tăblițelor bilingve ale localităților mureșene.

Degeaba suntem mândri, și suntem, - stimați colegi - de euroconformitatea Legii nr. 215/2001, care garantează inscripționarea bilingvă în localitățile cu peste 20% a localnicilor de o etnie oarecare, dar practica zilnică dovedește nouă și celor veniți din alte țări, din alte localități, un trist adevăr, și anume nerespectarea acelora de altă naționalitate, care trăiesc împreună cu noi.

Stimați colegi,

Pe această cale doresc să vă avertizez pe toți, atât majoritatea, cât și pe cei care trăim în minoritate, că respectul reciproc este o valoare fundamentală a acelei Europe unde cu toți vrem să ajungem, iar redresarea stării inscripțiilor bilingve este o atribuție a organelor responsabile, o datorie pe care unii încearcă, din păcate, să o uite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată. Ministerul Finanțelor - dinozaurul din economia românească;

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul deputat Mihai Baciu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ministerul Finanțelor - dinozaurul din economia românească.

Mai toate ministerele și implicit miniștrii actualei guvernări au fost blamați sau arătați cu degetul, atât pentru așa-zisele inițiative legislative, cât și pentru birocrația, încetineala și hibernarea activității din sectorul pe care-l conduceau și coordonau. Dar nici unul parcă mai mult decât Ministerul Finanțelor.

Începând de la propunerile de majorare a unor taxe li impozite, de la instituirea unor noi taxe și impozite, de la apariția unor noi legi care să reglementeze fiscalitatea din România (chiar dacă normele de aplicare a acestor acte normative apar fie cu întârziere, fie deloc), de la haosul care domnește în legislația financiar-contabilă și până la încălcarea deontologiei profesionale de către unii din funcționarii săi, acest minister deține cu brio primul loc în topul scandalurilor și nemulțumirilor, fiind considerat unicul și adevăratul dinozaur al economiei românești.

De ce această asemănare? Pentru că acest minister are cei mai mulți angajați și cele mai multe direcții din actuala schemă a executivului, pentru că unitățile din subordine nu reușesc de cele mai multe ori să se adapteze mecanismelor suple și diverse, în continuă evoluție, ale economiei de piață, lucrând, acolo unde ar fi nevoie de bisturiul stimulentelor, cu toporul sancțiunilor.

Recentul scandal legat de impozitarea globală a unor beneficii extrasalariale arată direcția urmată de acest minister: aducerea de noi venituri la buget, dar nu ca rezultat al reformei economice și fiscale, ci prin taxarea unor drepturi acordate salariaților. Angajatorii care și-au putut permite aceste facilități pentru angajați - telefon mobil, autoturism de serviciu, asigurări etc. - au urmărit în special evitarea plății impozitelor supradimensionale pe salarii și apoi stimularea factorului uman, pentru a dispune de specialiști bine pregătiți și pentru a dovedi acestora că firma investește și în resursele umane.

Care a fost răspunsul Ministerului de Finanțe? Unul simplu și la îndemâna celui care are foarte puține idei, iar când le are provoacă stupefacție. Deci, prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2001, apărute în 2003, acest dinozaur a urmărit din umbră toate facilitățile acordate salariaților și a hotărât să le impoziteze. Nu este corect ca la un an și jumătate - iunie 2001 - de când a apărut ordonanța respectivă, normele metodologice să modifice radical aplicarea acesteia, având în vedere că în anul 2002 tot ce a reprezentat venit obținut de cetățenii români - mă refer doar la ei - a intrat sub incidența acestui act normativ.

Într-un interviu la radio, ministrul Mihai Tănăsescu a răspuns la întrebarea unui ascultător, întreprinzător privat, că salariații din acest minister - și mă refer și la unitățile din teritoriu - nu sunt corupți, nu solicită mită și nu sunt puși pe decapitarea patronilor. Domnule ministru, cu respect vă informez că ce ați spus este valabil doar pentru 10 până la 20% din funcționarii dumneavoastră. Pentru restul, întrebați-i pe cei care trebuie să cotizeze lunar pentru a-și putea menține afacerile. Iar pentru returnările de t.v.a., mai mult sau mai puțin legale, s-a scris prea mult. Ori sunteți rupt de realitate, ori nu vreți să vedeți de fapt ce se întâmplă în curtea ministerului ce cu onoare îl conduceți.

Stimați colegi,

Credeți că relația existentă în România între stat și cetățean este una corectă sau una bazată pe neîncredere și tentative de înșelăciune reciprocă? Poate cetățeanul să aibă încredere în statul care schimbă regulile în timpul jocului și le aplică după cum îi convine? Merită ca cetățeanul să dea de bună voie când știe bine să nu va primi nimic înapoi?

Dacă nici în acest an de reformă fiscală nu se iau măsuri ferme și eficiente de restructurare și modernizare - implicit actualizarea cu standardele europene la care tot facem referire - în acest domeniu al finanțelor, să nu ne mire dacă și peste 2 - 3 ani Ministerul Finanțelor, indiferent de conducerea pe care o va avea, va rămâne unicul dinozaur al economiei românești pe piață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - susținerea unui drept la replică; relevarea unor mijloace de intimidare și constrângere a celor datori să plătească impozitul pe terenurile agricole și forestiere;

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu. Se pregătește domnul deputat Radu Stroe.

   

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să încep cu ceea ce mă gândisem încă de azi dimineață, dar înainte de a începe vreau să fac o precizare și o subliniere care mi-a fost inspirată de intervenția unui coleg de-al nostru din această sală, de mai înainte, de la PSD, care ne-a acuzat pe noi, cei din PD de amatorism, infantilism politic și că am fi tentați sau, mă rog, că suntem cumva o portavoce a unui singur individ și așa mai departe.

Nu dau răspuns la asemenea chestiuni, ci vreau să vă spun un singur lucru, mai ales că cel care a spus așa ceva este istoric de meserie și nu este un istoric rău, este un om cultivat. În secolul VI al Erei Creștine, pe timpul împăratului Iustinian, în Bizanț, a trăit un foarte interesant istoric pe care îl chema Procopius din Cezareea. El a scris două istorii: o istorie oficială, pentru că era istoricul curții împăratului Iustinian, în care istorie scria că împăratul este cel mai grozav om din istorie, salvarea tuturor, centrul universului, împăratul împăraților etc. și mai scria o istorie acasă, "Istoria secretă a lui Procopius", a rămas așa cunoscută, în care scria că împăratul Iustinian este ultimul dintre oameni, că este un bandit, că este un dictator, că este o rușine a speței omenești și că va duce imperiul de râpă. Acum, sigur că după secole și secole s-au întrebat istoricii: când a fost sincer Procopius? Când a scris despre măreția împăratului Iustinian sau în istoria secretă de acasă, din sertar, când a scris despre ticăloșia împăratului? Rămâne în continuare această dilemă, și această dilemă rămâne și pentru colegii noștri din PSD și mă gândesc la ceea ce spun aici și la ceea ce eventual spun acasă, scriu acasă sau vorbesc cu neamurile. Așa că, să trecem mai departe...

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule deputat, iertați-mă, domnule profesor, domnule coleg, dacă vreți să concluzionați, că au trecut deja trei minute.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Concluzionez, domnule președinte, pentru că o țară bine guvernată nu înseamnă numai legi bune, ci în egală măsură respectarea și aplicarea acestora în litera și spiritul lor.

Acest lucru presupune, printre altele, ca sancțiunile aplicate pentru nerespectarea legii să fie cele prevăzute legal, de cele mai multe ori în corpul însuși al legii, și nicidecum altele. Nimeni, în această țară - fie el persoană fizică, persoană juridică, instanță de judecată, organ al administrației locale sau centrale, inclusiv Guvernul - nu are voie să aplice alte sancțiuni pentru nerespectarea unei legi decât cele prevăzute legal sau să stimuleze aplicarea și respectarea legii prin mijloace de constrângere inventate și recomandate verbal sau confidențial de nu știu care șefi județeni sau de la "centru".

Am vizitat zilele trecute mai multe comune din județul Iași și se știe că perceperea impozitului pe terenurile agricole și forestiere din extravilan a început de la 1 ianuarie a.c., în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale. Se știe, de asemenea, că Legea prevede niște sancțiuni pentru cei care, aflați sub incidența ei, nu plătesc acest impozit, ori nu-l plătesc la timp ș.a.m.d.

Numai că primăriile, domnule președinte și stimați colegi, - nu numai din județul Iași, ci din toată țara - aplică alte metode de constrângere, cu totul alte sancțiuni decât cele prevăzute în lege, pentru a-i obliga pe țărani să-și plătească impozitul pe pământ.

Se știe că România "beneficiază" de-o birocrație dezvoltată, ba chiar înfloritoare, de sorginte - aș zice eu - bizantină. Românul, inclusiv țăranul - are nevoie de un act, o adeverință, un certificat și multe altele asemenea, de la stăpânire.

Dacă i se naște un copil, dacă moare cineva, dacă se însoară omul trebuie să ceară o hârtie de la primărie; ba chiar și dacă vrea să vândă un porc sau o vită, câțiva saci de porumb sau de grâu și în multe alte situații - unele cu totul inedite -, țăranul trebuie să obțină o adeverință, un certificat, un permis și Dumnezeu mai știe ce de la primărie.

Și dacă unele din aceste documente sunt realmente necesare și le regăsim în orice țară modernă și democrată, altele sunt rodul imaginației birocratice nelimitate a Guvernului și a structurilor de putere supuse lui și partidului de guvernământ.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Dacă vreți să concluzionați, domnule coleg!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Problema pe care o supun, azi, domnule președinte, și aceasta ține loc de concluzie, atenției dumneavoastră nu este cea a caracterului rațional sau mai puțin rațional al acestui noian de produse ale birocrației noastre, ci modul abuziv și ilegal în care primăriile utilizează aceste instrumente ca mijloace de constrângere. Astfel, dacă un cetățean solicită de la o primărie comunală unul din multele acte pe care le-am amintit mai înainte, el este refuzat dacă nu și-a plătit impozitul pe pământ. Au fost situații în care rudele n-au putut să-și îngroape mortul până nu au plătit acest impozit; nu mai vorbesc de cei care vor să meargă la târg să vândă un porc, o vită sau câțiva saci de cereale.

Nici un text de lege nu permite așa ceva, așa încât ne aflăm în fața unui abuz de putere de care, de fapt, nu sunt vinovați primarii comunelor. Lor li s-a "recomandat" insistent de către prefecți, președinții și secretarii Consiliilor Județene să folosească labirintul nostru birocratic ca mijloc de intimidare și constrângere a celor datori, de la 1 ianuarie a.c, să plătească impozitul pe terenurile agricole și forestiere.

Eu nu știu dacă Ministerul de Finanțe și titularul său cunosc această situație dar, fie că o cunosc sau nu, consider că mijloacele de colectare a taxelor și impozitelor trebuie să fie numai cele prevăzute în lege; în plus, același minister ar face mai bine să-și îndrepte atenția spre marii evazioniști fiscali și spre imensa economie subterană și să nu mai permită acest terorism la adresa micului proprietar de pământ care, în realitate, nici nu prea are de unde plăti.

De altfel, plecând de la această realitate la care adăugăm și alte puternice motive de ordin social și legislativ, noi, deputații PD, am inițiat o propunere legislativă de amendare a Ordonanței Guvernului nr. 36/2002, în sensul amânării impozitării terenurilor agricole și forestiere din extravilan.

Această, însă, este o altă temă pe care o voi aborda în viitoarea Declarație Politică în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc pentru atenție "

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Încă o dată vă rog, cu toată colegialitatea, rezumați-vă la cele trei minute; oricum nu ne vom încadra în timpul afectat declarațiilor politice. Vă anunț de pe acum că domnii deputați Nicolae Vasilescu, Emil Rădulescu, Dan Coriolan Simedru, subsemnatul, domnul deputat Sonea, domnul deputat Nicolaescu au depus la secretariat declarațiile domniilor lor.

 
  Radu Stroe - critici la adresa Proiectului de Lege care reglementează adunările publice;

Îl rog pe domnul deputat Radu Stroe să ia cuvântul. Se pregătește domnul deputat Victor Bercăroiu.

   

Domnul Radu Stroe:

La mai bine de 13 ani de la evenimentele din decembrie 1989 și circa 10 ani de la data aprobării Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, actuala putere P.S.D., Guvernul Adrian Năstase, într-un dispreț fără margini față de români, a îndrăznit să expedieze în Parlamentul României un simulacru de Proiect de Lege care să reglementeze adunările publice, pe care, din păcate, ilustra cameră a Senatului s-a grăbit să îl aprobe fără discernământ.

Prin respectivul proiect, guvernanții au decis să pună "botniță" tuturor primarilor opoziției, în special acelora din marile orașe: București, Timișoara, Brașov etc., anulându-le acestora atribuțiile pe care le aveau în legătură cu organizarea și apărarea mitingurilor și adunărilor publice.

Este de înțeles acest comportament al puterii dacă se are în vedere faptul că, până la alegeri, vremurile vor fi tot mai grele pentru guvernanți, iar singura armă democratică a populației sărăcită și batjocorită de saltimbancii de imagine ai P.S.D. a rămas manifestația publică.

Dar P.S.D. nu dorește să pună botniță numai primarilor opoziției sau opoziției în ansamblul său! Guvernul P.S.D. pune botniță populației României și democrației acestei țări!

Absurdul proiectului de lege elaborat de Guvernul Năstase și aprobat de Senatul domnului Văcăroiu constă, în esență, în textele de la punctele 6, 7 și 8 care vizează art. 8, 9 și 10 din Proiectul nr. 719/2002.

Culmea acestui absurd constă în faptul că primarul este "așezat" într-o comisie, alături de secretarul numit de prefect (care și el este numit de Guvern) și de reprezentanții Poliției și ai Jandarmeriei, numiți de Ministerul de Interne, adică tot de către Guvern.

Rămas singur într-o astfel de comisie, primarul Timișoarei, spre exemplu, n-ar mai putea niciodată să aprobe un miting împotriva guvernanților!

Așa arată absurdul democrației Guvernului Năstase care, neîndoielnic, este de inspirație cozmâncisto-comunistă! Asta pentru a mai da o șansă domnului Adrian Năstase!

Dacă acesta este drumul democrației pe care vă duceți domnilor de la P.S.D. - vă avertizez că oricâte legi proaste sau ticăloase veți mai face de acum înainte, nu uitați, vine și vremea când veți da socoteală, când veți păți cum a pățit-o și Ceaușescu!

Vă puteți juca cu impozitele, cu facturile la energie, cu privatizarea, dar când este vorba de libertatea națiunii române veți fi spulberați într-o clipă, până când nici nu veți gândi măcar!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

 
  Victor Bercăroiu - declarație cu titlul: 28 februarie - ziua protecției civile;

Are cuvântul domnul deputat Victor Bercăroiu. Se pregătește domnul deputat Marinache Vișinescu.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea de astăzi se intitulează: "28 februarie - ziua protecției civile".

În prag de primăvară, la 28 februarie 2003 s-au împlinit 70 de ani de când, prin Decretul regal nr. 468/1933 a fost aprobat Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene, act prin care s-a legiferat înființarea apărării pasive.

Deși apărarea pasivă ia naștere la 28 februarie 1933, totuși acțiuni pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale împotriva efectelor, atacurilor din aer sau de altă natură ale agresorului s-au desfășurat chiar și în primul război mondial, dar și mai înainte, astfel ca, în cel de-al doilea război, activitățile de apărare pasivă să se intensifice și mai mult, aducându-și o contribuție deosebită la salvarea numărului mare de vieți omenești și bunuri materiale afectate de bombardamente.

Caracterul complex al distrugerilor, cât și numărul mare de victime din rândul populației civile, într-un procent mult mai mare decât cel al forțelor armate, au dat nou sens importanței protecției civile de-a lungul timpului. Astfel, se trece la reorganizarea apărării pasive, înființându-se în anul 1952 apărarea locală antiaeriană, care corespunde mai bine din punct de vedere organizatoric și al misiunilor încredințate.

Ținând seamă de experiențele acumulate în urma cutremurului din anul 1977, în anul 1978 apărarea locală antiaeriană se transformă în apărare civilă.

Aderarea țării noastre la Convenția de la Geneva din anul 1990, precum și afilierea la diferite organisme ale ONU, cu profil de protecție civilă, a impus ca o necesitate revitalizarea concepției de organizare și conducere a apărării civile din România, pentru a ne alinia noilor prevederi cu aplicabilitate în plan internațional.

Prin adoptarea Legii nr. 106 din 25 septembrie 1996 apărarea civilă devine protecție civilă și este definită ca o componentă a apărării naționale, cuprinzând ansamblul măsurilor adoptate și activităților desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale și a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre.

Dacă la începutul existenței sale protecția civilă îndeplinea exclusiv misiuni în caz de conflict armat, în prezent, acestea privesc, printre altele: prevenirea populației pentru înștiințare și alarmare în caz de pericol, la producerea calamităților naturale sau catastrofelor, acordarea primului ajutor și ocrotirea populației în situații de dezastre, pericol aerian sau căderi de obiecte cosmice, asigurarea protecției valorilor culturale și de patrimoniu, a bunurilor materiale, prin adăpostire și evacuare, precum și asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată după cel de-al doilea război mondial.

Aceste misiuni sunt asemănătoare celor ale structurilor protecției civile din țările Euroatlantice, indiferent de subordonarea lor: la Ministerul Apărării Naționale, Guvern, Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne.

Stimați colegi,

De la această tribună, cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la înființarea protecției civile în România urez întregului personal militar și civil, care își desfășoară activitatea în sistemul protecției civile, cele mai călduroase felicitări, sănătate, mult succes în îndeplinirea misiunilor care îi vor reveni, bucurii și îndeplinirea tuturor dorințelor, alături de cei dragi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marinache Vișinescu - semnal de alarmă legat de starea agriculturii;

Are cuvântul domnul deputat Marinache Vișinescu. Se pregătește domnul deputat Becsek - Garda Dezideriu. Domnul deputat Rus depune declarația.

   

Domnul Marinache Vișinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În discursul din 12 februarie 2003 Adrian Năstase, liderul PSD, deși recunoaște rolul prioritar al agriculturii tratează această importantă ramură a economiei naționale cu suficiență, am zice cu o suficiență deosebit de gravă ca efect pentru această zonă. Problemele deosebit de complexe și în același timp de importanță deosebită pentru agricultură și zona rurală, unde trăiește 45% din populația țării, sunt tratate în trecere, în câteva pagini, mesajul cuprinzând câteva generalități și concluzii, toate la nivel laudativ.

Realitatea este cu totul alta: agricultura României trece printr-o criză profundă, gravă. PSD-ul trebuie să-și asume responsabilitatea pentru această situație, întrucât este responsabil, în primul rând, că, în restructurarea agriculturii de după 1990, în promovarea legilor ce au vizat acest sector economic, precum și în aplicarea lor, nu a ținut cont de realitățile momentului și nu a prevăzut nimic pentru protejarea marilor investiții tehnice făcute în agricultură din banii țărănimii și nici sancțiuni pentru cei ce le-au distrus. Aceste erori au condus trecerea sistemului de agricultură practicat de la unul modern, bazat pe exploatații agricole dimensionate optim, cu o tehnologie agricolă bazată pe mecanizare, chimizare, sisteme de producție de tip industrial, la un sistem agricol practicat înainte de 1948, fărâmițarea excesivă a proprietăților funciare în exploatații mici, în medii de 2,2 ha, formate la rândul lor din mai multe parcele, în fapt, exploatații mici, de subzistență, dispariția practică a exploatațiilor agricole, legumicole, viticole de tip industrial intensiv.

În plan social, cei doi ani de guvernare ai domnului Adrian Năstase s-au materializat prin: scăderea accentuată a nivelului de trai; 60% din populația satelor trăiește într-o sărăcie lucie, locurile de muncă s-au redus drastic, corupția face ravagii, criza din sistemul sanitar are urmări grave pentru populația din mediul rural; veniturile scăzute ale țăranilor nu le permit acestora să-și procure medicamentele necesare, ceea ce a condus, alături de hrana insuficientă, la situația ca mortalitatea să fie foarte ridicată; sărăcirea tot mai accentuată a populația din mediul rural duce la o creștere pe an ce trece a numărului copiilor ce nu sunt cuprinși în procesul de învățământ, abandonul școlar fiind în creștere; lipsa oricărei speranțe pentru tinerii din mediul rural este evidentă; lipsa locurilor de muncă; suprafețele de pământ în majoritatea cazurilor abia dacă asigură familiilor minimum de hrană necesară.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Iertați-mă, domnule coleg. Dacă aveți amabilitatea să concluzionați.

 
   

Domnul Marinache Vișinescu:

Imediat. Două minute maxim.

La acestea se adaugă faptul că micii proprietari de pământ ce își dau în arendă pământul, neavând mijloacele necesare pentru a-l lucra singuri sunt lăsați la cheremul arendașilor care nu respectă contractele și drept arendă le dau mai nimic. Guvernul, în ciuda tuturor sesizărilor, nu ia nici o măsură.

La toate acestea - ca și cum nu ar fi de ajuns pentru populația din mediul rural, necazurile în care se zbat - producătorii agricoli au mai primit o lovitură din partea Guvernului Năstase, din 2003 fiind obligați să plătească impozit pe terenul agricol. Trebuie să menționăm că producătorii agricoli fac greu față cheltuielilor necesare înființării culturilor agricole, dacă mai adăugăm că în fabrici, promovata Lege a exploatațiilor agricole face ca subvențiile și facilitățile prevăzute pentru producătorii agricoli să meargă numai spre exploatațiile agricole cu dimensiuni însemnate, atunci este evident pentru toată lumea cât de socială și democrată este politica economică a Guvernului Năstase și câtă atenție este acordată gospodăriilor țărănești și populației satelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - câteva aspecte sesizate la Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor de Păduri din România;

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește doamna deputat Paula Ivănescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sâmbătă, în ziua de 1 martie 2003 a avut loc Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor de Păduri din România, organizație care are ca obiectiv fundamental, pe lângă reprezentarea acelor cetățeni care conform legilor de retrocedare deveneau proprietari ai terenurilor cu vegetație forestieră, și dezvoltarea silviculturii, în condițiile diversificării formelor de proprietate asupra pădurilor, în scopul creșterii contribuției acesteia la ridicarea calității vieții, pe baza gestionării durabile a pădurilor.

În cadrul lucrărilor s-a afirmat că România este pe ultimul loc dintre țările postcomuniste, în privința retrocedării pădurilor. Mulți s-au plâns că sunt purtați prin tribunale de către conducerile direcțiilor silvice, cu toate că administratorul pădurilor nu beneficiază de calitatea procesuală. Judecătorii, însă, susțin interesele direcțiilor județene silvice de stat, care caută orice mijloc pentru întârzierea retrocedărilor.

Proprietarii de păduri nu au reprezentanți nici în comisiilor locale, nici în cele județene.

Majoritatea primarilor folosesc pădurea comunală în scopuri personale, fără a lua în considerare că aceste terenuri cu vegetație forestieră ar trebui să reprezinte averea reală a comunității.

Majoritatea vorbitorilor erau îngrijorați de abuzurile ciocoilor locali care încearcă prin toate căile să distrugă documentația, actele doveditoare necesare pentru retrocedarea pădurilor. În schimb, clientela lor politică este angrenată în defrișarea acelor păduri care trebuiesc retrocedate celor îndreptățiți.

Această stare sinistră se conturează într-o perioadă când Guvernul, pentru a îmbunătăți imaginea sa externă, face eforturi deosebite pentru accelerarea retrocedărilor. Însă, până când corupția va fi menținută de prefecți, subprefecți, primari și secretari situația jalnică, în privința reîmproprietăririi, va persista.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Paula Maria Ivănescu - pledoarie pentru încurajarea participării femeii la viața politică;

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu. Domnul deputat Codrin Ștefănescu este? Dacă nu, domnul "..

O voce din sală:

Nu-i mai citiți pe cei care nu au venit!

   

Domnul Puiu Hașotti:

Eu am obligația să dau cuvântul în ordinea listei... Asta este! Atunci are cuvântul domnul deputat Ioan Miclea, după doamna deputat Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitatea de a-mi fi dat cuvântul.

Și, pentru că tot suntem la început de primăvară, când, de obicei, vorbim despre ce trecem cu vederea tot anul, despre cât de necesare sunt femeile în viața noastră, cât de importante sunt ele pentru societate, cât de dragi ne sunt, poate că nu ar fi rău, în această perioadă în care se pare că urechile sunt mai receptive pentru semenii noștri majoritari, dar tratați ca niște minoritari în această țară, deci, poate nu ar fi târziu să discutăm despre situația lor și să ne gândim că putem să facem să le fie mai bine. Noi, cei din Parlament, trebuie să ne gândim ce înseamnă viața de azi pentru femei, ce trebuie să le oferim din punct de vedere legislativ și cum să le tratăm, ca pe niște parteneri, ca pe niște oameni, viețuitori în parteneriat cu bărbați, pe acest tărâm.

În acest moment, femeile din această țară constituie marja majoritară a sărăciei, existând deja un concept sociologic, care se numește "feminizarea sărăciei". 80% din șomerii cronici, cei de lungă durată, care nu mai sunt cuprinși în nici un fel de statistică, sunt de fapt femei, care sunt trecute de vârsta de 40 de ani, de care, se pare, nimeni nu mai are nevoie în această țară. Situația lor este dramatică, sunt mame, sunt soții, sunt femei care sunt în toată puterea și împlinirea vârstei, dar care nu mai sunt acceptate pe piața muncii.

De asemenea, din cauza sărăciei și a condițiilor existente, chiar și înainte de '89, fenomenul de destrămare a familiei se accentuează pe zi ce trece și tot mai multe familii rămân cu un singur părinte. Acele familii monoparentale, din care 80% sunt conduse și susținute de femei.

Avem, de asemenea, problema femeii care este la început de drum, a adolescentei, a tinerei, care, de foarte multe ori, nu găsește calea pentru a-și împlini însușirile, pentru a-și croi un drum în viață, conform celor pe care le dorește și le-ar putea face ea cel mai bine.

Avem problema femeii vârstnice, care, după ce a îngrijit o familie, a îngrijit părinți, ajunge în situația de a fi muritor de foame, muritor din lipsă de sănătate, muritor din lipsă de căldură. Și ne mor bătrânii, părinții, bunicii cu zile.

Sigur, tabloul pare foarte sumbru, spus de la această tribună. În curând vor apărea florile de primăvară, pomii își vor schimba aspectul, prin florile lor și prin verdele optimist afișat, dar noi, politicienii, nu trebuie să uităm că avem o datorie, o menire, și anume: una, pentru a da legi care să favorizeze condiția femeii și, în al doilea rând, implicarea femeii în decizie.

Și acum am să mă refer direct și pe scurt. Eu sper că aici, în Parlament, sunt forțe politice responsabile, care sunt capabile să depășească mentalitățile populare și să gândească cu un pas înainte în viitor și care vor accepta, chiar dacă nu cu mare deschidere de inimă, faptul că trebuie să-și împartă fotoliile din conducerea partidelor, fotoliile din Parlament cu colegele lor, cu partenerele lor femeile.

Sper că veți fi alături de inițiativele, care sunt nu numai ale Partidului Democrat, dar și ale altor organizații de femei, din alte partide, de a elabora o lege electorală care să încurajeze participarea femeii la viața politică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Doamnelor, domnilor colegi,

Mai sunt 12 vorbitori și mai avem câteva minute. Dacă, dintre dumneavoastră, mai doresc să depună la secretariat, ar fi bine. Îl rog pe domnul deputat Ioan Miclea să ia cuvântul, urmează domnul deputat Ovidiu Drăgănescu și, apoi, domnul deputat Tamas Sandor.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată: Un servilism păgubos, pe fondul unei lipse de pragmatism politic!;

Domnul Ioan Miclea:

Doamnelor și domnilor colegi,

Intitulez declarația mea politică: "Un servilism păgubos, pe fondul unei lipse de pragmatism politic!"

Faptul că România a ales varianta politică a alianței cu Statele Unite în problema irakiană este o chestiune greu de definit ca oportunitate politică. Argumentul că, în acest fel, se va putea recupera mai ușor creanța de 1,7 miliarde de dolari pe care irakienii o au față de țara noastră încă dinainte de 1989 iscă, după cum se poate vedea, discuții pro și contra.

Un lucru este însă cert, și anume, faptul că Parlamentul și Guvernul României, punând la dispoziția Statele Unite infrastructura pentru a traversa țara noastră cu trupe și logistică spre Irak, fără ca pentru aceasta să ceară compensații (așa cum fac Turcia și Bulgaria), mi se pare a fi o lipsă de pragmatism politic, un servilism păgubos și o lipsă de interes pentru binele țării.

Este evident pentru oricine vrea să vadă că punerea la dispoziția trupelor americane a Aeroportului "Mihail Kogălniceanu" și a hotelurilor din Mamaia blochează, practic, turismul pe litoral în sezonul următor, fapt ce va aduce României o pagubă foarte mare. Avem noi prea mulți bani, ne merge nouă prea bine, ca să ne permitem un asemenea lux? Nici una, nici alta!

Aș dori să prezint aici, pentru știința dumneavoastră, dar și a opiniei publice din țară, un fapt care definește clar lipsa de pragmatism a Guvernului României în această chestiune. În cadrul recentei vizite pe care Președintele Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, a efectuat-o în Bulgaria la invitația omologului său, într-o discuție pe care a avut-o cu un oficial bulgar, acesta a sugerat ca autoritățile române să ceară Statelor Unite acordarea pentru țara noastră a unui ajutor financiar, așa cum a acordat și Turciei pentru facilitățile pe care aceasta le acordă trupelor americane pe teritoriul ei.

Iată că trebuie să vină alții să ne spună ce ar trebui să facem. Dar, cred eu că această atitudine păguboasă a Guvernului în ce privește solicitarea de compensații Statelor Unite nu este chiar gratuită. Guvernanții noștri speră ca, în schimbul lașității lor, a acestui bir greu pe care îl pun pe spinarea Poporului Român, să obțină la viitoarele alegeri un sprijin substanțial din partea oficialilor americani, sprijin care, în mod precis, se va evalua în dolari, suma având multe zerouri la coadă.

Aceasta este fața nevăzută a "mărinimiei" guvernanților față de americani. Și tare îmi este teamă că, în cele din urmă, în cazul unei invazii în Irak și a răsturnării lui Hussein, Guvernul nostru va renunța și la recuperarea creanțelor de 1,7 miliarde de dolari, numai de dragul de a fi pe placul americanilor.

Doresc ca în cadrul acestei declarații politice să atrag atenția guvernanților că problema războiului din Irak este una de ordin economic. Să nu uite guvernanții noștri că pe președintele Bush l-au adus la putere petroliștii, iar subsolul Irakului mustește de petrol, materie primă strategică, de care americanii au nevoie ca de aer. Atunci, dacă această campanie militară este una de interes economic (care campanie militară nu are în spate un interes economic?), de ce noi, ca parte a ei, să nu ne primim felia pe care o merităm pentru efortul material și militar pe care îl facem?

   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule coleg, dacă vreți să concluzionați. Au trecut cele 3 minute.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Vreau să fiu bine înțeles, nu pledez aici împotriva războiului pe care americanii îl pregătesc împotriva regimului condus de Saddam Hussein, deși, personal, aș opta pentru continuarea, încă cel puțin 6 luni, a încercării diplomatice de rezolvare pe cale pașnică a chestiunii.

Sunt de acord că Irakul este un mare pericol pentru pacea și securitatea lumii. Sunt de acord că regimurile precum cel al lui Hussein nu au ce căuta într-o lume civilizată. Dar, dacă suntem agrenați într-o asemenea treabă, atunci, să se știe care ne este contribuția și să stăm și noi la masa învingătorilor! (Dacă vor exista învingători!) Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ovidiu Virgil Drăgănescu - despre un subiect deloc întâmplător: cum e să fii student în România de azi;

Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu are cuvântul. Colegii noștri, domnii deputați Gheorghe Dinu și Paul Șnaider, au depus la secretariat declarațiile. Urmează domnul deputat Tamas Sandor.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

"Învățământul universitar de stat este gratuit." (Art. 58 alin. 1 din Legea învățământului.)

Am ales acest text de o manieră deloc întâmplătoare, pentru a arăta că actualul Guvern, prin strategii mai mult sau mai puțin vizibile, găsește modalități de a încălca legea chiar și în domeniul învățământului. Dacă pentru a fi student trebuie să fii dedicat atât studiului cât și dotat intelectual, pentru a face față unor examene, acum, prin bunăvoința social-democratului Adrian Năstase se adaugă o nouă condiție: să ai o situație materială peste medie.

Politica de protecție socială a Guvernului are repercusiuni dintre cele mai grave asupra categoriei pe care o menționez aici, asupra studenților. Cei care după un an de studiu asiduu obțin burse, acordate, în principiu, pentru achiziționarea de cărți și materiale necesare învățământului, se văd puși acum în situația de a cheltui întregul cuantum al bursei și uneori de a mai aduce și bani de acasă pentru a plăti costurile devenite exorbitante, pentru plata căminului sau pentru o masă la cantina studențească.

Un student primește o bursă de circa 1 milion de lei, din care trebuie să achite o chirie lunară pentru cămin de minim 700 de mii de lei, la care se adaugă un abonament pentru cantină de cel puțin jumătate de milion de lei. Iată că bursa nu acoperă nici măcar cheltuielile de subzistență.

Însă, pe de altă parte, pentru ca studentul să nu uite totuși că se află la cea mai frumoasă vârstă, la vârsta tinereții, sunt necesari alți bani, ce pot veni fie de la familie fie dintr-o slujbă a studentului. În ambele cazuri, situația se complică foarte mult, deoarece, în prezent, peste 80% din familii fac cu greu față cheltuielilor cu întreținerea, pentru a asigura coșul zilnic etc. De unde să găsească atunci părinții studenților aproape 2 milioane de lei, pentru a-i trimite acestora lunar?

Slujbele pe care le pot obține studenții, pe de altă parte, sunt foarte prost plătite. Aproape întotdeauna ele sunt la negru, fără acte și afectează timpul acordat studiului.

În aceste condiții, stimați colegi, studenții nu se regăsesc în Proiectul "Fabricat în România", căci o proporție covârșitoare a acestora optează pentru plecarea către țările occidentale, care recunosc importanța unei pregătiri intelectuale temeinice pentru viitorul propriilor țări și nu al României.

Poate că Guvernul Adrian Năstase ar trebui să lanseze un nou proiect, de această dată, fără a urmări beneficiile de imagine, și care, parafrazând un film celebru, să se intituleze: "Am fost cândva studenți și tineri!" Prin intermediul acestui program noi propunem ca guvernanții să fie cazați, pentru o lună, nu mai mult, în căminele mizere studențești, să se hrănească la cantină, pentru a simți pe propria piele cum e să fii student în România de azi. Precizez că participanții la program nu vor putea folosi mașinile de lux, telefoanele mobile sau accesa conturile bancare din România sau din afara României.

Este un pariu de supraviețuire pe care studenții, din păcate, trebuie să-l câștige în fiecare zi. Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tamas Sandor - despre aplicarea legilor retrocedării în județul Covasna;

Îl rog pe domnul deputat Támas Sándor să-și susțină declarația politică.

Domnul deputat Codrin Ștefănecu? Nu este. Atunci, urmează domnul deputat Emil Boc.

   

Domnul Támas Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am cerut cuvântul, ca să vă informez despre faptul că în viziunea Prefecturii județului Covasna, legislația română are, se pare, un alt înțeles decât cel publicat în Monitorul Oficial al României și aplicat, evident, în restul țării. Este vorba despre validarea parțială a drepturilor composesorale.

Legislația în vigoare, adică Legea nr. 1/2000, la articolul 26 alin. (1) vorbește despre "foștii membri ai formelor asociative de proprietate". Conform unui principiu fundamental de drept, unde legea nu distinge, nici cei care aplică legea nu pot distinge. Sau, cu alte cuvinte, dacă legea vorbește despre membrii formelor asociative - care pot fi atât persoane fizice cât și persoane juridice - nici secretarul general al prefecturii, nici comisia județeană de aplicare a legilor de retrocedare a terenurilor agricole și celor forestiere, și în general nimeni nu poate distinge între persoane fizice și juridice îndreptățite.

Cu toate acestea, în județul Covasna, contrar legislației în domeniu și principiilor de drept, comisia județeană, de repetate ori, a invalidat, sau mai bine zis a șters de pe lista membrilor formelor asociative de proprietate consiliile locale care au fost și sunt membrii-persoane juridice ale unor composesorate, împreună cu persoane fizice și alte persoane juridice, cum ar fi școli, biserici etc.

Nemaivorbind de faptul că art. 29 alin. (4) al Legii nr. 1/2000 se spune clar și răspicat: "Comunele, orașele, municipiile, care au deținut în proprietate terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, fânețe și pășuni împădurite, redobândesc la cerere proprietatea acestora, în limitele probate cu actele pe care le atestă suprafețele solicitate"

Deci, subliniez încă o dată: "în limitele probate cu actele pe care le atestă suprafețele solicitate"

Cu toate acestea, comisia județeană de aplicare a legilor de retrocedare a terenurilor agricole și celor forestiere, în repetate rânduri, a refuzat să aplice legea. De exemplu, în cazul comunei Aita-Mare, pur și simplu ștergând această comună, cu suprafața de 11,4 ha teren forestier, de pe lista membrilor composesori. Iar de câteva zile, și în cazul municipiului Sfântu Gheorghe, unde nu a fost validată suprafața de 2,14 ha de teren forestier în cadrul composesoratului Görgo. Nu suprafața în sine este importantă, ci principiile de drept și legile țării, care nu sunt respectate la Prefectura județului Covasna.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule coleg, dacă doriți, să concluzionați.

 
   

Domnul Támas Sándor:

În consecință, la Prefectura județului Covasna nu legile și normele legale în vigoare sunt baza activității, ci alte interese, străine de legislația românească și de programul Guvernului PSD.

Întreb de la acest microfon pe domnul ministru al administrației publice, domnul Octav Cozmâncă: contează părerea personală a secretarului general al prefecturii sau și în județul Covasna este în vigoare și trebuie aplicată fără rezerve și în mod consecvent legislația românească privind retrocedările terenurilor forestiere?

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Boc - declarație politică despre subminarea rolului Parlamentului și derapajul spre dictatura Executivului;

Domnul deputat Emil Boc are cuvântul, se pregătește domnul Marian Ianculescu.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează: "Subminarea rolului Parlamentului și derapajul spre dictatura Executivului".

Potrivit Constituției, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și organul suprem legislativ al poporului român. Acest text constituțional a devenit o normă de recomandare pentru Guvernul Adrian Năstase. În acest moment, asistăm la o sfidare fără precedent a rolului Legislativului, ca factor de control și legiferare în România.

Argumente:

1) Practica generalizată a ordonanțelor de urgență reprezintă, poate, cea mai importantă modalitate de compromitere a funcției legislative a Parlamentului. În 2 ani, au fost emise 416 ordonanțe de urgență, adică 416 legi, care ar fi trebuit să fie dezbătute aici, în Parlamentul României, au fost, practic, adoptate de Guvernul Adrian Năstase.

2) Sustragerea de la dezbaterea parlamentară a celor mai importante legi care afectează viața publică și viața cetățenilor, în general. Exemple:

a) Codul Rutier. Adoptat de Senat, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, retras și promovat prin ordonanță de urgență.

b) Codul Muncii. Poate cea mai importantă lege a democrației capitaliste din România, a fost promovat prin angajarea răspunderii Guvernului, procedură ce nu permite dezbaterea și amendarea legii.

c) Proiectul de Lege privind averile demnitarilor. Depus la Senat în februarie 2002, adoptat de către Senat, adoptat de către Comisia juridică a Camerei Deputaților, blocat în vederea angajării răspunderii de către Guvern.

d) Proiectul de Lege privind conflictul de interese. Depus din iulie 2002, depus de colegii liberali, în același timp, la Camera Deputaților, stopat în vederea angajării răspunderii guvernamentale.

e) Statutul aleșilor locali. Adoptat de către cele două Camere ale Parlamentului României, blocat din 13 iunie 2002 la votul final al Camerei Deputaților, se dorește probabil o ordonanță de urgență sau o angajare a răspunderii pe acest proiect de lege.

3) Ordonanțele simple, o altă modalitate de sfidare a Parlamentului. Iată, în ianuarie 2003, au fost deja emise 42 de ordonanțe simple, din care 12 sunt ordonanțe de modificare a altor ordonanțe. Nici nu apucă Guvernul să trimită ordonanțele la Parlament, că le și modifică printr-o altă ordonanță. Ce formă supremă de sfidare mai poate fi decât aceasta?

4) Premierul sfidează practica întrebărilor și interpelărilor, deși a promis personal că se va prezenta să răspundă aici, în fața deputaților, nici până în prezent nu s-a prezentat la Parlament, pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor adresate de deputați și senatori.

5) Moțiunile simple inițiate de Opoziție sunt programate la ore care să nu permită mediatizarea corespunzătoare și, pe de altă parte, sunt programate luni, în locul ședințelor întrebărilor și interpelărilor. Adică, i se dă cu o mână și i se ia cu două Opoziției posibilitatea de a se exprima în Parlament, de a face din Parlament un adevărat for de dezbatere democratică.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule coleg, fiți amabil, să concluzionați.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

6) Înaintarea de către Premierul Adrian Năstase a peste 1.500 de pagini cu mai puțin de 24 de ore, în vederea unei dezbateri parlamentare, ce reprezintă o formă supremă de sfidare.

7) Peste 80% din actele aflate pe ordinea de zi a Camerelor sunt proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe sau, eventual, de ratificare a unor acorduri internaționale. Legile adevărate sunt, de fapt, dezbătute la Palatul Victoria și nu în Parlamentul României. Parlamentul a devenit anexa Guvernului, fiind utilizat doar ca un decor, pentru a legitima acțiunile și practicile abuzive ale Guvernului României.

Palatul Victoria declară război deschis nu numai Palatului Cotroceni, ci și Palatului Parlamentului. Atacul la adresa Parlamentului este un atac la adresa democrației, la adresa fundamentelor statutului de drept din România. Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Ianculescu - despre haosul din primăria capitalei;

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu, se pregătește domnul deputat Costache Mircea.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La ședința anterioară a Camerei Deputaților consacrată intervențiilor am prezentat declarația mea politică, fiind șocat, ca locuitor al urbei, de circul și haosul care are loc de doi ani de zile la Primăria Generală. Îmi cer scuze față de unii membri ai Partidului Democrat, pe care, de altfel, îi consider oameni onorabili și buni amici, pentru așa-zisa "duritate" a unor expresii, care, de altfel, a și fost taxată, în aceeași ședință, de colegul nostru, domnul Emil Boc, vicepreședinte al Partidului Democrat.

Domnia sa mai făcea afirmația că respectiva declarație politică este "iresponsabilă" și, drept pedeapsă, propunea să fiu debarcat înaintea trupelor americane în Irak, considerându-mă un nedemocrat și, probabil, să fiu lichidat în cadrul unui eventual război, cum au mai fost exterminați, într-o perioadă de tristă amintire, fruntași politici și oameni gospodari, prin deportările în Bărăgan și la Canal. Oare dorește domnul Emil Boc să reînnoiască perioada stalinistă a deportărilor?

Oricum, distinse coleg Emil Boc, acea perioadă de tristă amintire a apus pentru totdeauna! Dacă, totuși, mă vreți deportat în Irak, nu pot să plec fără domnia voastră, pentru că este nevoie acolo și de un clănțău mai combativ, așa cum sunteți, de altfel, dumneavoastră.

Și o ultimă chestiune. Asistăm în ultimul timp la o nouă escrocherie, prin sondajul transmis prin viu-grai și prin mass-media, chiar și prin programele radio-tv suplimente la unele cotidiene, sub deviza: "Primarul General are nevoie de semnătura ta!"

Și eu, deputat PSD, domnule Primar General, v-aș da semnătura, dacă scoateți din chestionar și din planul dumneavoastră Pasajul suprateran Basarab și Parcarea subterană Gara de Nord, pe care le consider azi ca inoportune, încadrându-se la categoria "tichia de mărgăritar". Populația trebuie informată corect, parcarea subterană de la Gara de Nord ar costa circa 60 de milioane de dolari, bani cu care pot fi construite circa 1.000 de garsoniere sau circa 500 de apartamente cu două camere, pentru oameni fără casă. Și există mulți, printre ei aflându-se un număr mare de tineri ziariști, de care avem nevoie într-o societate democrată.

Față de această realitate, ar mai semna angajamentul populația Capitalei?

Nu mai vorbesc de costurile exorbitante ale execuției Pasajului suprateran Basarab. Alte mii de garsoniere sau sute de apartamente, care s-ar putea construi în locul celor două obiective propuse de Primarul General.

De ce nu informați corect populația, prin sondajul pe care îl realizați, cum că toate aceste cheltuieli cu credite BEI sau BERD sunt rambursabile și că fiecare dintre noi vom suporta cheltuielile respective? Așa că nu mai strecurați în sondaje, alături de obiectivele într-adevăr necesare, pe cele privind Pasajul suprateran Basarab și Parcarea subterană Gara de Nord.

Mă declar cu totul de acord cu celelalte obiective, cum sunt: contorizarea căldurii, modernizarea punctelor termice, restaurarea zonei istorice, modernizarea tramvaielor, reabilitarea străzilor, cu specificarea că acest ultim obiectiv, în opinia noastră, ar trebui să fie trecut în sondaj primul în ordinea priorităților.

Domnule Primar General,

Mare parte din obiectivele prezentate populației Bucureștiului în sondaj au fost incluse în platforma dumneavoastră electorală, cu care ați câștigat Primăria Generală. Ați realizat oare ceva din ceea ce v-ați propus?

Poate prea puțin, în raport cu așteptările, și mai mult circ! Acest lucru ar trebui să vă pună pe gânduri!

Vă propun, domnule Primar General, să lăsăm orgoliile la o parte! Aruncați securea războiului și să trecem la unificarea social-democrației în România! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - dezvoltarea unei întrebări: Simplă șmecherie sau crimă cu premeditare?;

Urmează domnul deputat Costache Mircea.

Domnul deputat Eugen Pleșa este; Domnul deputat Nicolae Enescu? Nu.

Atunci, urmează domnul deputat Raduly Robert Kalman.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul

   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi are drept titlu o întrebare: "Simplă șmecherie sau crimă cu premeditare?"

În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor nutrea cele mai curate și nobile sentimente patriotice în cumpăna lui decembrie 1989, în timp ce lăcrimau de emoție la auzul colindelor strămoșești, la auzul acordurilor Cântecului "Deșteaptă-te române!" sub faldurile tricolorului, în timp ce cuvântul de ordine era: "Nu distrugeți, nu vandalizați, sunt bunurile noastre! Vom fi o țară minunată! Vom fi un popor cum nu e altul sub soare!" În timpul ce eroismul romantic se contopea cu dorința de lege și ordine, de muncă și progres, de sacrificiu și bunăstare, de libertate creatoare și de elan constructiv, românii adevărați nu aveau vreme să croiască planuri devastatoare.

Și, totuși, au existat câțiva inși, preponderent alogeni, care ori le-au avut gata pregătire ori diavolul le-a inspirat într-atât, că ne-am pomenit încet-încet cu niște apologeți din oficiu ai disoluției statului român. Când o fi produs știința românească atâția profesori de reformă, atâția dascăli ai pustiului, atâția propagandiști ai marasmului economic, nu putem ști!

Ce ne spuneau ei, promotorii dezindustrializării, ai subdezvoltării, ai deșertizării programatice a României? Că statul român e prost manager, că statul român e prost administrator, că statul român e prost gospodar. În concluzie, că statul român e prost și, prin urmare, averea statului trebuia să fie dată gratis pe mâna deștepților. Atât de deștepți, cum nu se mai află!

Așa s-a făcut că oameni care în viața lor nu avuseseră în subordine o femeie de serviciu, care nu își asumaseră răspunderea cumpărării unei mături să devină stăpâni pe un patrimoniu uriaș! Oameni care nu construiseră în viața lor un coteț de găini au declarat că erau din naștere niște găinari de mare talent, de mare anvergură!

În aceste condiții, "deștepții" și "luminații" au pus mâna pe bunuri din patrimoniul public de mare valoare, pe fabrici, combinate, rafinării și a început marele jaf: exportul de bușteni, de fier vechi, construcția de vile, umflarea conturilor în valută, achiziționarea de automobile de lux! Din când în când, un alogen, cu albul ochiului galben, cu căutătura hoață și perfidă, vine și ne spune că: "Rafinăria a fost prea scumpă!" (la 50 de milioane de dolari și la un patrimoniu de 3 miliarde de dolari și că avea datorii ascunse)...

În doi ani de management "deștept", după smulgerea ei din mâna statului român, Petromidia Năvodari a acumulat o datorie la buget, ca să dăm numai un exemplu, de 9 mii de miliarde. Buget din care unii așteaptă pensii, medicamente, vrem învățământ modern, sănătate publică, ordine și apărare... De la un stat pe care l-au prădat, l-au jefuit, l-au șubrezit, l-au devalizat, l-au vandalizat!

Ce să le facem noi, acum, acestor impostori, ajunși multimilionari în dolari într-o țară înfometată și în zdrențe? Mergând pe linia tembelismului de până acum, ar trebui să le ștergem în continuare datoriile, precum la SNTR, Rafo, Lukoil, Romtelecom și câte și câte altele, și să mai preluăm la datoria publică tot desfrâul lor, în buna tradiție statornicită de guvernele postdecembriste.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

V-aș ruga să concluzionați.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Să plătească poporul, pentru că el e vinovat că are în sânul său hoți, infractocrați, manageri ai mișeliei fără margini numită "reformă la români"!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc mult.

 
  Ráduly Róbert Kálmán - despre instabilitatea legislativă din România;

Are cuvântul domnul deputat Raduly Robert. Și ultimul vorbitor este domnul deputat Vlad Hogea. Este? Da. Dânsul încheie prima parte a ședinței de astăzi.

   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să vă vorbesc astăzi despre o altă ordonanță a Guvernului, care a fost emisă pe baza legii de abilitare în cursul lunii ianuarie 2003. Una dintre cele 12 ordonanțe, din cele 42, câte au fost emise, care a modificat o altă ordonanță. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar-fiscală, care, printre altele, a modificat și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002, ordonanță care a apărut în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, respectiv, pe 23 decembrie 2002.

Problema stă în felul următor: în decembrie, Guvernul vine și, printr-o ordonanță de urgență, instituie anumite obligații spre administrația publică locală, spre primăriile din municipii, respectiv din orașe, înspre furnizorii de utilități de la nivelul comunităților locale și în ceea ce îi privește pe agenții economici care depășesc o anumită cifră de afaceri, nici până astăzi știută, de a accepta plată prin cărți de plată.

Ideea în sine este foarte bună pentru că, nu-i așa, cărțile de plată reprezintă un instrument de plată modern care garantează posesorului acestora o anumită siguranță și a institui aceste cărți de plată nu reprezintă altceva decât un pas spre modernism în sistemul financiar din România. Problema este, însă, alta - se instituie în decembrie obligația, prima scadență fiind 1 februarie. Se instituie prin aceeași ordonanță amenzi serioase, trece data de 1 februarie, și Guvernul stabilește că, până în 23 ianuarie, va emite norme metodologice de aplicare a ordonanței respective, și ele nici până astăzi nu sunt intrate în vigoare, nu au apărut în Monitorul Oficial.

Mai mult, ca să scoată cămașa pe undeva, ca să spunem așa, Guvernul vine cu Ordonanța Guvernului nr.36/2003 cu care schimbă întrutotul ceea ce dictase cu o lună înainte și vine cu texte total noi cu care bulversează atât administrația publică locală, cât și furnizorii de utilități locale, respectiv agenții economici care, nu-i așa, prin contribuția lor, aduc bani la buget. Care ar fi concluzia?

Sunt două concluzii: pe de o parte, am putea spune că principalul motiv pentru care astăzi este încă instabilitate legislativă în România este faptul că încă se guvernează prin ordonanțe și ordonanțe de urgență cu precădere, iar, în momentul în care se dictează aceste ordonanțe și ordonanțe de urgență, Guvernul nu știe foarte bine ce dorește.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule coleg, dacă vreți să concluzionați.

 
   

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Am ajuns la concluzii, domnule președinte.

Am spus prima concluzie.

A doua concluzie este legată de faptul că Guvernul, prin aceste ordonanțe, cu foarte mare mărinimie și lipsit cu totul de realitate, instituie anumite termene altora și sie însuși, fără ca el să fie în stare să respecte aceste termene.

Mă întreb, și pun această întrebare retorică nouă, tuturor: cum poate cineva să respecte pe altul ca să fie înlăuntrul unui termen, când el însuși nu reușește? Nu poate, domnilor colegi? Avem datoria să facem astfel încât și Guvernul și alții să respecte deopotrivă legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vlad Gabriel Hogea - relatarea unei noi provocări la adresa statului român de către doi reprezentanți ai UDMR;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Vlad Hogea.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă spun că patru colegi au fost absenți - domnii Metin Cerchez, Codrin Ștefănescu, Eugen Pleșa și Nicolae Ion Enescu. Nouă colegi și-au depus declarațiile și 24 și le-au citit în plen. Am depășit cu o jumătate de oră timpul afectat.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

Nu reprezintă o noutate faptul că UDMR este o organizație antiromânească și anticonstituțională de factură terorist extremistă.

Zilele acestea, am aflat stupefiați că doi deputați UDMR au forțat frontiera sub acoperirea pașaportului diplomatic în scopul de a introduce în țară peste 2500 de certificate de maghiar. Mai exact, la data de 29 ianuarie, Szilagyi Zsolt a dezonorat calitatea de parlamentar român, încălcându-și jurământul de credință față de țară, depus acum mai puțin de un an, și a încercat să traficheze nu mai puțin de 1600 de legitimații de maghiar. La insistența organelor vamale, deputatul s-a întors din drum în Ungaria, țara pe care o consideră mai aproape de inima sa decât cea în care s-a născut și care îi oferă privilegii importante ca înalt demnitar, reintrând pe teritoriul României fără marfa de contrabandă pe care o returnase la furnizor.

Al doilea deputat care nu merită nici măcar cetățenia română, cu atât mai puțin imunitatea parlamentară în dosul căreia s-a ascuns, este Tamas Sandor, care a dorit, dar nu a reușit, să intre în țară pe 26 februarie cu 800 de legitimații de maghiar și 150 de legitimații speciale pentru studenți și profesori. Restul scenariului s-a repetat, parlamentarul UDMR făcând cale întoarsă pentru a înlătura, ca ultimul borfaș, urmele infracțiunii.

Inutil să mai amintim aici că documentele respective erau destinate unor cetățeni români de etnie maghiară din județele Covasna și Harghita. Scopul evident este schimbarea raportului demografic în acele zone ieșite practic de sub autoritatea statului român.

Reacția Partidului România Mare, cel mai important partid din Opoziție, nu poate fi decât una singură - de protest hotărât și energic împotriva acestei noi provocări odioase la adresa statului național, unitar român.

Măsurile care se impun merg de la aducerea celor doi contrabandiști în fața Comisiei de disciplină a Camerei Deputaților până la ridicarea imunității lor parlamentare.

O eventuală mușamalizare a cazului de către PSD ar dovedi că, în România, unii infractori sunt mai presus decât alții și că, în vreme ce prostituatele de stradă sunt luate pe sus cu duba, prostituatele politice beneficiază de regim special.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc și dumneavoastră.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de domnii deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Emil Rus - declarație politică prin care se cere clarificarea situației din sănătate;

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau ca prin această declarație politică să amplific glasul celor mulți care suferă, protestează sau cer cu insistență ministrului sănătății, doamnei Daniela Bartoș, și implicit Guvernului Adrian Năstase, clarificarea situației din sănătate, înlăturarea haosului care domină toate compartimentele și este întreținut parcă în mod deliberat, și nu de altcineva decât de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și Ministerul Sănătății și Familiei.

În Ordonanța de urgență a Guvernului privind situația asigurărilor de sănătate s-au stabilit termene foarte precise, care nu sunt respectate nici de Casă nici de minister. N-a fost constituită încă adunarea reprezentanților caselor de sănătate județene; n-au fost stabilite atribuțiile vicepreședinților Casei Naționale; n-a fost adoptat noul statut al Casei Naționale, și partea dură este că nu au fost aprobate criteriile privind acreditarea furnizorilor de servicii medicale.

Decontarea cheltuielilor pe decembrie 2002 și până în prezent se va face ilegal; normele care trebuie aplicate de la 1 ianuarie 2003 lipsesc cu desăvârșire, și să nu uităm că există restanțe de plată a unor servicii medicale și medicamente din 2002, care nu știm ce soartă vor avea.

Bolnavii cronici au dreptul, potrivit ultimelor reglementări date, numai la trei medicamente compensate, ceea ce este nedrept și inuman, întrucât nevoile sunt complexe și medicii nu au libertatea de a prescrie tratamentele așa cum consideră ei că sunt necesare și eficiente.

În "Cartea albă a guvernării P.S.D." la pag. 217, vol. I se spune limpede și clar: "Strategia de reformă a Ministerului Sănătății și Familiei a identificat ca prioritate patru arii de intervenție strategică: "Organizarea și conducerea sistemului sanitar", "Finanțarea sistemului sanitar", "Sănătatea populației și serviciile de sănătate", "Raționalizarea resurselor fizice și umane". Ce s-a realizat în aceste "arii de intervenție strategică"? Noi nu avem decât semnalele unui mare și cumplit haos.

Duminică, 2 martie, intrând într-un spital județean, am aflat, spre disperarea unor bolnavi aduși la urgență, că nu există medicamentele pentru intervenție. Situație fără răspuns. Sau alta: în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, s-a construit un "Centru de sănătate" între anii 1993-1995 cu fonduri considerabile de la Crucea Roșie din Austria. Acestui spital, Casa de Sănătate nu-i poate asigura mijloacele necesare unei funcționări reale, iar consiliul local nu are posibilități financiare pentru a-l susține. Se pune problema trecerii acestui centru de sănătate în cadrul îngrijirilor sociale, ceea ce presupune consimțământul austriecilor și, firește, aceștia nu sunt de acord să-i schimbe destinația.

Cum stăm cu "ariile strategice pesediste" cântate "în registru, grav major de către soliștii executivului"? Pun această întrebarea cu toată seriozitatea pentru că sănătatea nu poate să aștepte, în situația prezentă timpul lucrând în defavoarea celor în grea suferință din spitale.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - o analiză a noilor isprăvi ale partidului de guvernământ sub mottoul O pasăre nu-și taie niciodată craca pentru că își pierde cuibul;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Sub mottoul "O pasăre nu-și taie niciodată craca pentru că își pierde cuibul" vom analiza noile isprăvi ale partidului de guvernământ. Pentru a elimina orice neclarități conceptuale precizăm: pasăre = PSD, cracă = clientela politică și, în cele din urmă, cuib = accesul la fondurile publice.

Sub paravanul unor teme impuse în spațiul de discuție, ce prezintă un mare grad de spectaculozitate, cum ar fi ordonanța privind organizațiile nonguvernamentale sau asumarea răspunderii guvernamentale pe proiectul "România curată", în culise se desfășoară o altă acțiune la fel de importantă. Altfel cum s-ar putea explica de ce, numai de la începutul acestui an, Partidul Social Democrat a avut ca inițiative legislative șase legi referitoare la înființarea de noi comune, sub diferite pretexte, utilizând tehnicile de diversiune ale ministrului propagandei.

Insesizabilă de către opinia publică sau de către presă din cauza lipsei de senzațional, de impact social vizibil, această acțiune face parte din strategia PSD de manipulare a masei de votanți.

Apare întrebarea firească: cum?! Răspunsul este foarte simplu: interimatul la primăriile comunelor nou înființate va fi asigurat de către primari numiți prin ordin de la prefectură; cum prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, ne punem problema: oare ce opțiune politică trebuie să îmbrățișeze noul primar? Astfel se dezvoltă și se întreține clientelismul politic deoarece înființările de comune înseamnă o redistribuire de fonduri de la bugetul local în folosul primăriilor, care nu sunt altceva decât organizații teritoriale (comunale) ale PSD, sub o formă mascată.

PNL semnalează pe această cale dezvoltarea tentaculelor partidului de guvernământ, care, pentru a aduna capital și clientelă politică, reconfigurează unități administrativ teritoriale după bunul său plac.

Ce vorbeam despre motto? Quod erat demonstrandum.

  Paul Șnaider - o analiză a situației învățământului, considerat prioritate națională;

Domnul Paul Șnaider:

Toate guvernele postdecembriste au declarat în programele lor învățământul ca fiind prioritate națională. Și, totuși, începând cu primele zile ale lui 1990, sistemul nostru de învățământ a intrat într-o criză perpetuă cu implicații deosebite care pot afecta pe termen lung viitorul națiunii române.

Deși oficializat prin legi ca un pilon de bază în formarea viitoarelor generații de români, deși toți cei care au ocupat fotoliul Ministerului Educației și Cercetării au clamat sus și tare că reformează și modernizează învățământul, în practică se acționează haotic și conjunctural, ignorându-se elemente importante, precum starea economică a țării, comanda prezentă și în perspectivă a societății, importanța socială a profesiei de dascăl, dialogul cu această categorie profesională și, nu în ultimă instanță, tradiția școlii românești, cândva etalon pentru alte țări.

Sistemul este bântuit de confuzie, nesiguranță și sărăcie, de cârpeli și abuzuri legislative, de experimente ilogice și dăunătoare generațiilor de copii, nevoite să traverseze anual drame inimaginabile care-și lasă amprenta asupra existenței lor viitoare.

De parcă n-ar fi de ajuns, înșiși dascălii sunt traumatizați de lipsa de respect față de munca lor, remunerată foarte slab, de reactualizarea unor metode desuete de inspecții și controale, urmate de măsuri comandate politic, de spectrul punctajelor producătoare de șomaj, de elevii înghesuiți în clase datorită nerespectării legislației, de școlile desființate și de abandonul școlar în creștere, de urmările dezastruoase ale descentralizării excesive a finanțării etc.

La acestea se adaugă planurile de învățământ defectuoase, planurile de școlarizare neadecvate situațiilor reale din teren, programele școlare supraîncărcate, manuale de slabă calitate, normarea după interesele inspectoratelor cu personal didactic și nedidactic a unităților școlare, ceea ce impietează asupra procesului de învățământ și creează grave disfuncționalități în asigurarea unui minim de condiții igienico-sanitare.

Sfidând normele democratice, încălcând Legea învățământului, fără a efectua un studiu minimal privind consecințele, respectiv posibilitățile materiale de aplicare, în stilul său brutal devenit norma uzuală de conduită, Ministerul Educației și Cercetării a dat în aceste zile o nouă lovitură sistemului românesc de învățământ preuniversitar, și așa destul de șubrezit, instituind școlarizarea obligatorie a copiilor în vârstă de 6 ani. Măsura este dezavuată deopotrivă de personalități marcante ale învățământului nostru, de părinți și de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ.

Ca om politic, care nu a uitat de unde a plecat, îmi exprim totala adeziune față de aceste proteste, întemeiate de altfel, dar și speranța că guvernanții vor renunța la metodele dictatoriale în aplicarea reformei învățământului, conștientizând ei înșiși că, așa cum spunea poetul național Mihai Eminescu, "Școala de azi reprezintă națiunea de mâine".

Vă mulțumesc.

  Grigore Emil Rădulescu - atenționare asupra fenomenului emigrației către țările O.C.D.E.;

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Emigrarea către țările Organizației pentru Comerț și Dezvoltare Economică (OCDE) continuă să ia amploare, în pofida încetinirii activității economice și a întăririi controalelor la frontieră, conform raportului anual al OCDE asupra emigrării internaționale.

Această tendință implică atât regrupările familiale, cât și imigrarea la expirarea contractului de muncă sau solicitările de azil. Emigrările tradiționale continuă (exemplu: mexicanii către Statele Unite, marocanii către Franța sau Spania etc.), însă se dezvoltă noi curente de emigrare. Țările cu cea mai puternică contribuție la acest fenomen sunt, în special, China, Filipine, România și, mai recent, Ucraina, Brazilia, Ecuador, Argentina, dar și Africa, Senegal, Capul Verde și Africa de Sud.

Raportul indică, de asemenea, un număr aflat în creștere de acordări de naționalitate în ansamblul țărilor OCDE, cu o medie de circa 550000 de persoane pe an în cursul ultimilor zece ani.

Țările afectate de imigrare au în comun voința de a administra mai eficient fluxul de imigranți. În acest sens, ele și-au multiplicat inițiativele legislative pentru a preveni imigrarea ilegală și pentru a descuraja cererile de azil, semnând totodată acorduri de readmisie cu țările generatoare de emigranți, însă îmbunătățind integrarea imigranților deja prezenți, favorizând în special învățarea limbii.

Anumite țări au adoptat politici restrictive de intrare și de sejur pe teritoriul lor, aspirând de exemplu condițiile pentru regruparea familială (Austria, Danemarca și Olanda), altele selecționând noi imigranți în favoarea muncitorilor calificați (Australia, Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța sau Norvegia). De asemenea, studenții străini sunt în număr tot mai mare în țările în care studiază, cu tendința de a ușura accesul la piața muncii, pe baza studiilor, fapt care denotă nevoia de specialiști străini.

Raportul pare să concluzioneze o dezbatere aflată în curs după apariția unor rapoarte alarmante, în special din partea ONU, pe tema evoluției demografice a țărilor cu o rată scăzută a natalității și a populației active, care recurg în cele din urmă la imigranți pentru a rezolva criza de mână de lucru.

Raportul OCDE subliniază că "imigrarea nu poate rezolva singură disfuncțiile pieței de muncă". Unul dintre autorii raportului, Martine Durand, explică: "Este clar faptul că imigrarea nu rezolvă problemele îmbunătățirii. Fluxul de imigranți care ar fi necesar ar fi atât de mare încât intervine problema integrării."

Astfel, pe termen scurt, țările membre OCDE vor încerca să evalueze lipsa de mână de lucru în sectoarele tehnologiei informației, personalului medical și al personalului cu înalte calificări în domeniul biomedical și agroalimentar. Anumite țări OCDE au în calcul o anumită "îndulcire" a legislației pentru o imigrare a forței de muncă, punctuală și pe termen scurt.

Imigrarea minorilor neînsoțiți este un fenomen "în creștere și îngrijorător", conform raportului OCDE, care estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 100 de mii doar în Europa de Est. Conform Înaltului Comisariat pentru Refugiați al ONU, numărul minorilor care cer azil în 15 țări ale Europei a ajuns de la 12100 în 1998 la 16100 în 2000, iar, pentru ansamblul celor care cer azil, procentajul minorilor a ajuns la 4%. Astfel, creșterea este spectaculoasă de exemplu în Olanda (+34% în 1999). 15% dintre cererile de azil sunt depuse de minori, majoritatea provenind din China (67%).

Numărul de tineri neînsoțiți veniți în Statele Unite s-a dublat aproape în ultimii cinci ani, ajungând de la 3400 în 1997 la 5400 în 2001. Ei au sosit în mare parte din China, Mexic, Guatemala, Honduras și Salvador. Aproape o treime dintre acești tineri sunt ținuți în centre securizate.

Pentru noi, semnalul de alarmă tras de raportul OCDE este că România se situează printre țările cu cei mai mulți emigranți.

  Codrin Ștefănescu - comentariu pe marginea moțiunii Gigaîntreținerea;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Moțiunea "Gigaîntreținerea"...

Înaintată de PNL și PD și inițiată de Radu Berceanu, această ultimă sforțare a unei alianțe care și-a dovedit deja eșecul, reprezintă impertinența supremă, aș spune "gigatupeul" care caracterizează din ce în ce mai mult acțiunile Opoziției.

După modul în care a fost conceput textul acestei moțiuni, realizez acum cauzele are au provocat haosul din Ministerul Industriei în perioada în care domnul Berceanu s-a aflat la conducerea acestuia.

Ca dovadă a "gigapoliticii" Partidului Democrat, constatăm că, rând pe rând, tot mai mulți membri ai acestei formațiuni părăsesc corabia domnului Băsescu. Las la latitudinea conducerii, care, în curând, va realiza că nu mai are cine să conducă, să analizeze motivele care au stat la baza plecării propriilor adepți. Nu putem să nu constatăm însă că ei sunt "gigamulțumiți" de conducerea lor, fiind "gigahotărâți", ca atare, să se transfere într-un adevărat "gigagrup" la PNL.

Oricum, românii nu au fost acum atât de disperați cât au fost la alegerile din 2000, când au înregistrat o "gigadebusolare" în ceea ce privește rezultatele mărețe ale Partidului Democrat la prezidențiale: "gigaprocentul" de 2%!

Este limpede că domnul Berceanu nu este la curent cu programele sociale ale Guvernului Adrian Năstase, singurul, de altfel, care dorește și acționează în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă populația. Îl rog respectuos pe fostul ministru să consulte Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2003, publicată pe 20 februarie 2003, și ale cărei norme metodologice au fost aprobate pe 27 februarie, care, printre altele, prevede trei tipuri de ajutor către populație cu privire la problema întreținerii: subvenții în prețul de referință și prețul de producție al fiecărui producător, ajutoare pentru încălzire în sistem centralizat majorate, precum și ajutoare de urgență pentru acoperirea datoriilor celor care beneficiază de venitul minim garantat. Ca notă de exemplu, familiile cu persoane cu venit de 750.000 lei beneficiază de ajutoare de până la 1.650.000 lei. Această ordonanță a intrat în vigoare și se va aplica cu începere de la data facturării pe luna februarie.

În loc de concluzie, recomand acelora care sunt "gigaîncântați" de termenul "moțiune" să studieze actele normative pe care le emite Guvernul, lăsându-ne să folosim acest timp pentru restul problemelor care trebuie soluționate.

  Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Pentru o Săgeată albastră românească;

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică "Pentru o Săgeată albastră românească."

Recent, pe toate canalele mass-media a fost difuzată cu surle și trâmbițe știrea unei noi victorii a ministeriatului domnului Miron Mitrea și a guvernării PSD, respectiv importul și punerea în circulație a unui număr de automotoare Diesel produse de firma Siemens din Germania.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu problemele CFR-ului, introducerea în circulație a acestor automotoare pe trasee importante și cu rang de trenuri Intercity, precum și supranumirea lor cu emfază de "Săgeata albastră", constituie un pas înainte în reînnoirea parcului de vagoane de călători și, mai ales, în creșterea gradului de confort al trenurilor noastre.

Într-adevăr, mijloacele de transport aduse din vest, rutiere sau feroviare, chiar și "second-hand", sunt mai confortabile, astfel că și automotoarele la care ne referim sunt superioare din acest punct de vedere parcului învechit de vagoane de călători de care dispune în acest moment Societatea de transport feroviar de călători.

Dar, la o privire mai atentă și din mai multe unghiuri, această "afacere" nu mai apare așa profitabilă, ba chiar apare ca un regres, cel puțin din punct de vedere tehnic și, în același timp, păguboasă economic.

Astfel, etapele progresului tehnic la calea ferată au constat în trecerea de la tracțiunea cu abur la tracțiunea diesel și, apoi, de la tracțiunea diesel la cea electrică. Or, transportul cu tracțiune diesel, așa cum am mai arătat, automotoarele în cauză fiind de acest tip, pe linii ferate electrificate, nu are nici o logică. Mai mult, este mai costisitor și mai poluant decât cel efectuat cu locomotive electrice. Dacă tot s-au cheltuit banii țării, și nu puțini (peste 300 de milioane de dolari), atunci fie trebuiau cumpărate automotoare electrice (așa numitele rame), sau, dacă este vorba de automotoare diesel, acestea să fie folosite exclusiv pe linii neelectrificate. În concluzie, apreciez că regresul tehnic vine de la faptul că în anul 2003 folosim tracțiunea diesel sub linia electrificată.

Dacă actuala guvernare dorește într-adevăr un progres tehnic în transportul feroviar de călători, mai rentabilă din multe puncte de vedere era cumpărarea unor patente. Măsura s-a mai aplicat la calea ferată cu mulți ani înainte, atunci când s-au cumpărat locomotivele electrice diesel electrice, instalațiile de vigilență etc. Trebuie să remarc că, la vremea respectivă, specialiștii feroviari s-au aplecat cu multă responsabilitate asupra patentelor respective și le-au adus îmbunătățiri, astfel că ulterior au fost create produse finale exportate în multe țări.

Nu neg faptul că este nevoie de o înnoire a parcului de vagoane de călători, de îmbunătățirea condițiilor de călătorie în transportul feroviar românesc, dar și industria noastră, reprezentată prin Întreprinderea de vagoane Arad, Uzina Electroputere Craiova, Înterprinderea Grivița din București, SC Marub Brașov și altele, are capacități și specialiști să producă material rulant confortabil pentru transportul de călători, inclusiv automotoare, competitive cu standardele europene, chiar și în ceea ce privește nivelul dotărilor și gradul de confort al "Săgeții albastre".

Am afirmat mai sus că această "afacere" este păguboasă economic, și o motivez de următoarele întrebări:

De ce trebuie să irosim banii chiar obținuți prin împrumuturi externe dar care vor trebui în final restituiți pentru a da de lucru întreprinderilor germane, iar industria noastră de profil să fie împinsă la faliment și muncitorii trimiși în șomaj?

De ce acești bani nu au fost folosiți pentru retehnologizarea întreprinderilor românești care, apoi, puteau să preia comanda de automotoare sau rame electrice, asigurând un important număr de locuri de muncă pentru muncitorii români pe termen lung?

De ce nu s-au cumpărat patente pentru fabricarea unor asemenea produse?

Sunt întrebări retorice desigur, dar și le pun din ce în ce mai mulți oameni preocupați de soarta căii ferate și a industriei românești.

Un posibil răspuns poate fi acela că unii prea își fac un titlu de glorie din a importa cu orice preț produse din Occident, multe din cele de care occidentalii doresc să scape, chiar dacă prețul este distrugerea industriei românești, pe care aceștia continuă să o privească cu dispreț.

  Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Aberații PSD în colectarea taxelor și impozitelor locale;

Domnul Puiu Hașotti:

Declarație politică "Aberații PSD în colectarea taxelor și impozitelor locale".

Prin adoptarea Ordonanței nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale, partidul de guvernământ, chipurile social-democrat, produce o nouă gaură în buzunarele cetățenilor români. Aplicarea acestui act normativ va produce efecte năucitoare pentru contribuabilii onești, ruinați de taxele și impozitele stabilite de PSD pe criterii arbitrare. Lipsa de expertiză cu care PSD ne-a obișnuit de mai multe ori în reglementarea fiscalității, în detrimentul populației, este dovedită și de rezultatele practice ale Ordonanței 36/2002.

Apariția întârziată a normelor de aplicare, timpul insuficient pentru asimilarea acestora și ambiguitățile cuprinse în ordonanță și în normele de aplicare a acesteia vor face ca aplicarea ei să se facă neunitar și subiectiv, producând inechități privind scutirea de la plata impozitelor și taxelor pentru proprietăți ale statului, sau pentru cei care au concesionate terenuri de la stat. Anexa 4, elaborată în baza unor criterii care nu au nici o legătură logică în aplicarea impozitelor, va crea mari inechități între plătitori. Terenurile sunt împărțite în patru zone fără să se țină cont de potențialul productiv al solului și, în felul acesta, terenuri cu un potențial foarte scăzut dintr-o localitate sunt impuse la o valoare mult mai mare decât terenuri cu un potențial mediu sau chiar ridicat dintr-o altă localitate. Coeficienții prevăzuți de "nota" de la anexa 4 produc diferențe năucitoare între localități, funcție de rangul acestora; astfel, pentru terenuri încadrate la aceeași categorie se plătește diferențiat, chiar de opt ori mai mult, pe fiecare hectar, funcție de zonă.

O altă eroare: dacă la impozitarea terenurilor intravilane, PSD folosește criterii corecte, la clădiri valoarea de impozitare a unei case în București sau în alt mare oraș este cu nici 20% mai mare decât a uneia identice, situată într-o comună, deși valoarea de piață este de zece ori mai mare.

Dacă un contribuabil își montează, pe cheltuiala proprie, o centrală într-un imobil (inclusiv apartament), el va plăti un impozit aproape dublu față de situația în care s-ar încălzi cu sobă sau altfel de instalație, care nu folosește un agent termic, fiind astfel descurajate modernizările privind instalațiile de încălzire. Taxa de ședere în stațiunile turistice se plătește doar pentru prima noapte, în timp ce șederea în orice oraș (municipiu) se plătește zilnic.

Aceste aspecte sunt doar câteva dintre aberațiile PSD în materie de taxe și impozite locale, orientate împotriva intereselor cetățenilor. Ele reflectă lipsa de expertiză în abordarea acestei problematici, lipsa de profesionalism, lipsa de înțelegere și respect față de contribuabil. Toate acestea nu pot justifica nebunia goanei pesediste pentru a strânge fonduri la buget prin sufocarea unor contribuabili sau "relaxarea" fiscală pe sprânceană.

Totodată, recomand reprezentanților Ministerului de Finanțe și ai Ministerului Administrației Publice să fie mai receptivi la sugestiile Asociației Orașelor din România și să nu mai folosească prezența la masa de lucru a asociațiilor doar pentru a-și legitima consultarea, prevăzută la art.8 din Legea administrației publice, și pentru a instaura un haos fiscal pe umerii cetățenilor.

  Nicolae Vasilescu - declarație politică ce are ca temă privatizarea PETROM;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Banca Mondială a cerut imperios guvernului Năstase privatizarea PETROM. Pentru a nu exista concurență românească pe piața țițeiului? Pentru că americanii vor cu orice preț să dețină monopolul petrolului în această zonă? Nimic foarte clar!... Cert este că PETROM practică un joc "de glezne" periculos, poate și cu gândul la ce lasă în urmă ca moștenire pentru viitorul "investitor strategic".

Afacerile PETROM sunt de cele mai multe ori teleghidate politic, având în spate foarte multe personaje intitulate de presa românească "baroni PSD". Cel mai recent exemplu îl constituie cazul vicepreședintelui PSD Arad, Medințiu Gheorghe, care prin firma lui SC Expo Market Jackson Ltd, emitea facturi proforme și obținea file de cecuri, garantate de companie. În baza contractelor cu PETROM, acesta lua credite de la diferite bănci comerciale. Dar, de ce trebuia Petrom să cumpere prin intermediar motorină și nu direct din rafinării? La această întrebare ar trebui să răspundă conducerea SNP PETROM SA și consilierul primului-ministru, fost director general, fost membru PNȚCD, Ioan Popa.

Mai nou, presa a descoperit că o treime din băncile comerciale din România au de încasat cecuri de la PETROM în valoare de sute de miliarde de lei, eliberate pentru tot felul de clienți politici, unii dintre ei evident insolvabili. Brusc, Ioan Popa, invocând motive legate de starea sănătății sale, și-a prezentat demisia, urcînd în barca Primului-Ministru.

Petrom, cea mai mare din țară, în acest domeniu, societate strategică, ce include firme de tradiție, precum Arpechim Pitești, Petrobrazi Ploiești și Doljchim Craiova, cu cei mai mulți bani virați la buget, a fost cocoșată de datorii.

PETROM reprezintă totodată una dintre cele 25 de Companii Transnaționale CTN din Europa Centrală care apar în "Raportul investițiilor mondiale" al Națiunilor Unite, privind cele mai mari companii transnaționale și strategii de corporație. Este de asemenea membru al Petroleum Recovery Institute - Canada; este asociată cu ELF AQUITAINE, în contractul de concesionare referitor la explorarea în Blocul Neptun din Marea Neagră; are licența de explorare și exploatare pentru perimetru Jusaly din Kazastan, iar în 1999 devine titular al drepturilor de exploatare pe o perioadă de 25 de ani a zăcământului Tasbulat și pe 5 ani a licențelor de explorare, respectiv, pe o perioadă de 20 de ani, a licențelor de dezvoltare și producție pentru blocurile Aktas și Turkmenoy din Kazahstan, zăcămintele petroliere fiind confirmate, cu o rezervă de 30 milioane t de țiței.

În 1998 a fost creată PETROM Hungaria SRL,deținută 100% de SNP PETROM, având ca obiect de activitate construcția de stații distribuție pentru produse petroliere în Bekescsaba și Nagylak. În Turcia există societatea mixtă pentru exploatarea zăcământului Selmo din Turcia, unde PETROM deține 65,86 % din acțiuni.

În 1999 s-a semnat contractul cu Universal Oil Products SUA în vederea modernizării sucursalelor Arpechim și Petrobrazi; a fost semnat contractul cu Essar Oil Limited pentru lucrări de exploatare dezvoltare și producție în Blocul off shore BB - OS5, în India; a fost înființată societatea mixtă Arab Petro Base Ltd.,între PETROM și Base Group Intl (SUA); s-au demarat negocierile pentru înființarea unei alianțe strategice PETROM, KAZAHOIL și KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport țiței din Kazahstan către Europa Centrală și de Est.

Între anii 1998 - 2000 au fost modernizate peste 170 de benzinării existente și s-au construit altele noi.

Conform statisticilor declarate de SNP PETROM, în promotion-ul lor, societatea extrage anual circa 6 milioane tone de țiței, aproximativ 6,1 miliarde m3 de gaze naturale și produce în jur de 96000 tone de gazolină și 47000 tone de etan. Totodată, PETROM comercializează, prin cele circa 600 benzinării dispuse într-o rețea națională proprie, 1.680.000 tone de carburanți și aproximativ 2000 de tipuri de produse complementare, iar direct din rafinăriile sau depozitele sale, către distribuitorii privați, încă aproximativ 800.000 tone.

Aceasta este doar o mică parte a vastei activități interne și internaționale a Petrom pe care baronii pesediști obișnuiți să bage mâna toată în vistieria țării, vor s-o aducă la faliment pentru a fi vândută ca toate marile societății în defavoarea țării. Deci, PETROM nu este o societate în pierdere, ci o societate cu pierderi, marea lor majoritate planificate, prin scurgerea banilor în buzunarele celor aflați la putere de-a lungul anilor.

Cu toate acestea se încearcă falimentarea SNP PETROM pentru a putea fi cumpărată la un preț mic. Declanșarea unui război în Orientul Mijlociu ar avea o influență asupra pieței petroliere și asupra interesului american pentru țițeiul din România, motiv pentru care guvernanții nu se gândesc cum să facă profitabilă această companie, ci cum să răspundă ei mai bine unor interese care nu sunt, în nici un caz, naționale.

  Ioan Sonea - declarație cu titlul În numele poporului...:

Domnul Ioan Sonea:

În numele poporului...

Dacă facem o incursiune în istorie, numai în cea a Europei, începând din antichitate și până astăzi, totul se întâmplă în numele popoarelor.

Împărații romani au construit un imperiu în numele poporului roman. Când romanii au început să cucerească lumea au uitat de plug, de coasă, de casă. Armata cuceritoare aducea poporului Romei pâinea și circul. Nobila familie romană s-a destrămat, matroanele sumar îmbrăcate (din cauza căldurii...) erau plimbate de sclavi în lectici, iar soții lor, principi, senatori, generali puneau la cale comploturi, se sinucideau la comandă sau își vedeau de lucru cu sclavele și mai ales cu sclavii...

Papii romani și patriarhii bizantini au construit imperii care se măcinau între ele. Călugări războinici și împărați degenerați, în numele popoarelor lor creștine, construiau cetăți și catedrale în care să poată intra cu carul de luptă tras de două perechi de cai pentru ca, apoi, între două ucideri fanteziste de frate, părinte, fiu sau adversar, să își mâine credincioșii și copiii în lupte în numele crucii pe care o fac sabie ...

Mahomed și urmașii lui, în numele drept credincioșilor, coboară Luna de pe cer și o fac seceră a morții. Înalță moschei și haremuri pentru lenevirea padișahilor, sultanilor, șeicilor, în așteptarea otrăvirii, strangulării, decapitării ...

Conqistadorii, în numele spaniolilor, descoperă Lumea Nouă, Inchiziția, plăcerea de a vâna și distruge civilizații, culturi și popoare.

Imperiul muscalilor toacă popoarele stepelor și nu numai. Le adună, le dezbină, le pune la jug, le dărâmă bisericile, le schimbă limba. Tătucul face și desface totul în numele poporului alb sau roșu...

Regi și împărați francezi, în numele francezilor, aprind Europa, șterg de pe hartă țări și granițe, numesc regi și țări, cuceresc continente...

Regi și regine ale Albionului conduceau corsarii mărilor și în numele și pentru binele poporului englez cucereau și construiau colonii oriunde se putea în lume ...

Principi prusaci, împărați germani și austrieci, în numele popoarelor lor, fac războaie mondiale, împart țări și neamuri, trag cu tunuri catolice în biserici ortodoxe, inventează holocaustul pentru evrei, în numele unei noi civilizații ...

Iată că, în două mii de ani, conducătorii s-au manifestat la fel. În numele popoarelor lor au distrus popoare, culturi, civilizații, creații materiale și spirituale, folosind aceleași procedee: crima, dezbinarea, ațâțarea unora împotriva altora, focul, dărâmarea, trecerea cu plugul. Pe unde au trecut au luat comori, bogății, resurse, lăsând moarte, deznădejde, dar și speranța celor care au supraviețuit.

Multe dintre aceste imperii au dispărut, cu toate că au învățat unele de la altele, chiar prin lupta dintre ele. Dar este sigur că viermele distrugerii lor s-a născut chiar în ele și odată cu ele. Unele mai caută forme de supraviețuire. Forma de manifestare a evoluat. Sclavia există într-o formă sau alta, mereu.

Și așa, ne apropiem de zilele noastre. Un imperiu, cel al comunismului, a căzut nu demult.

Din păcate, o putere care constituia la un moment dat un factor de stabilitate și echilibru, ba chiar un model de democrație, cu toate manifestările contradictorii și cu multe necunoscute, autoproclamându-se jandarm mondial, se manifestă tot mai mult ca o putere imperială. Este vorba despre SUA. Nu vrem să detaliem momente de istorie, când în paralel cu declarații despre libertate și democrație, tânărul stat lichida în mod odios sute de seminții. Observăm doar că astăzi pentru SUA nu mai contează decât propriul interes, adică după cum spun conducătorii, cel al poporului american. I s-a terminat poporului american pâinea, circul și benzina? Are nevoie poporul american de eroi? Poate ar fi bine să-și decoreze cetățenii pentru lucruri și fapte mai bune decât după numărul de victime umane și obiective civile sau militare distruse.

Desigur, astăzi, lucrurile s-au schimbat puțin. Războiul este anunțat, se poartă numai cu avioane și rachete, se distruge totul, gen Cartagina, Ierusalim, Sarmizegetusa. După aceea vine binefăcătorul ocupant, care, cu ajutorul trădătorilor pregătiți și plătiți, reconstruiește totul. Țara dărâmată și apoi binecuvântată cu ajutoare ia bani cu împrumut de la binefăcători cu care plătește lucrările binefăcătorilor și apoi plătește datoria către binefăcători. De aceea, oamenii nu trebuie să moară toți. Este nevoie de mână de lucru ieftină, de sclavi. Doar dacă se constată rezistență față de binefăcători, cei care se opun pot să moară. Până la epuizarea resurselor umane și fizice se poate instala o conducere militară. Petrolul trebuie să se vândă pe dolari.

Dar aceasta nu e totul. In scenariu sunt actori și figuranți. Trebuie să existe susținători ai războiului. Aceștia pot fi conducători de state, prim-miniștri, militari, analiști politici, agitatori, goebellși, în general "toți acei nebuni care conduc lumea". Toți aparțin unor țări. Deci țările devin susținătoare ale războaielor. Popoarele, națiunile își manifestă în acest fel atașamentul și dragostea față de conducătorii iubiți.

Se prea poate ca poporul american să fi ajuns la nivelul poporului roman în perioada de "culme" a decadenței imperiului. Dacă nu i se dă tot ce cere, dintre cele cu care a fost obișnuit sau care i-au fost promise, poate ieși în stradă și, stricând echilibrul social, strică soclul pe care stă "cowboiul" conducător.

Așa că gloanțele trebuie să ajute la stabilirea ordinii în afară, ca să poată fi liniște în interior. Aceasta ar fi problema lor.

Însă ce faci când popoarele Spaniei, Angliei, Italiei, aliați de nădejde ai SUA, nu sunt alături de conducători, adică nu vor război? Și după câte se vede și se aude, în foarte multe țări au existat manifestări antirăzboinice. Deci, nu toate popoarele Europei vor război!

Dar există unul care îl vrea! Este poporul român!

Vocea Partidului România Mare, care cerea așteptarea unei rezoluții ONU privind intervenția alianței multinaționale în Irak după raportul comisiei de control, a rămas fără ecou. Poporul român tace!

Un război nu se duce împotriva unui conducător de stat, chiar dictator fiind acesta, ci împotriva unui popor! Acum, problema fundamentală este cea a relației dintre conducători și conduși.

Este foarte clar că, la această dată, conducătorii țărilor nu țin seama de opinia popoarelor lor. Cu excepția conducătorilor poporului român! Care nu a fost nici informat corect, nici consultat printr-o formă sau alta asupra implicării României într-un război al unei alianțe militare din care nici nu face parte! În România există deja zone închise, hoteluri puse la dispoziția unor militari străini, spitale de asemenea, stocuri de alimente, rezerve de sânge etc., în timp ce el, românul simplu, este mândru de toate acestea. Cât de ușor este "îmbrobodit" contribuabilul român! Chiar să nu știe că într-un război aliatul unei părți devine dușmanul celeilalte? Că este departe Irakul? Astăzi, într-un război nu distanțele contează! Toată lumea care se pretinde democrată condamnă terorismul, ceea ce este corect, dar uită să recunoască faptul că acesta este o formă de a face războiul în zilele noastre. Cel puțin de o parte. Iar teroriștii, la fel ca moartea, nu au frontiere!

Ar trebui să se spună adevărul că, deși se vorbește despre armate de profesioniști și că războaiele aceștia le-ar face, astăzi orice ins al unui popor care se angajează într-un război devine automat soldat, măcar și pentru faptul că creează și întreține profesioniști ai războiului. În numele poporului...

Felul cum își urmează, orbește, românii, conducătorii, poate avea vreo legătură cu uriașa rămânere în urmă, ca dezvoltare economică și standard de viață, față de alte state ale lumii?

Când se va face electrificarea integrală a satelor, când toți bolnavii vor avea medicamente, când vor avea toți cetățenii locuri de muncă și pâine, când se va face și ceea ce într-adevăr trebuie făcut în numele poporului?

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Luăm o scurtă pauză.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

(După pauză, lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a plenului Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din 344 de deputați, și-au înregistrat prezența 283. Sunt absenți 61, 24 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie să vă prezint în continuare informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croația la Acordul central european de comerț liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002 și a Protocolului adițional nr.12 la Acordul central european de comerț liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociația Forțelor de Poliție și Jandarmerie Europene și Mediteraneene cu Statut Militar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre privind combaterea criminalității, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 2 august 2002 și la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura " Lărgirea la 4 benzi a drumului național DN 5 București - Giurgiu" , semnat la București la 22 decembrie 2000 și la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal de pregătire a țărilor candidate pentru descentralizarea extinsă (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la București la 23 octombrie 2002, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene, semnat la București la 20 iulie 2002, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanțare referitoare la Programul național PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 și Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2003 pentru modificarea art.8 lit.e) din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2003.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, deține și folosi sigilii cu stema României și timbru sec instituțiilor de învățământ superior particular acreditate, care fac parte din sistemul național de învățământ, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea alin.(3) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2003 pentru modificarea art.36 din Legea nr.105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003 "

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 martie 2003.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2003 pentru modificarea și completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare și serviciile publice de salubrizare a localităților, adoptat de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 27 martie 2003.

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FEU+6, semnat la București la 17 mai 2002, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică externă; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

18. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

19. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001, inițiată de 23 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

22. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, inițiată de 2 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate și familie; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, inițiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

24. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, inițiată de domnul deputat Petru Andea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

25. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, inițiată de domnul deputat Stanciu Zisu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.65/1995 (republicată) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, inițiată de domnul deputat Cristian Nechifor.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

28. Propunerea legislativă privind repartizarea costurilor pentru energia termică și apă caldă, inițiată de domnul deputat Mihail Fâcă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.35 din Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, inițiată de domnul deputat Ioan Sonea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

30. Propunerea legislativă privind modificarea art.185 alin. (21) din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate, inițiată de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/15.05.2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată, inițiată de 5 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

32. Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităților cumulate de unitățile și instituțiile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, inițiată de 6 deputați PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2003.

33. Propunerea legislativă " Legea Pomiculturii" , inițiată de 8 deputați PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2003.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, vă voi prezenta legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apărării Naționale care a participat la activitățile desfășurate în cadrul procesului de aderare a României la N.A.T.O.;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.159/2002 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Administrația Națională a Drumurilor pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la București la 8 martie 2002;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.163/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanțare referitoare la Programul operațional de țară PHARE 1996, Programul național PHARE 1998, Programul național PHARE 1999, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1999, Programul PHARE 1999 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria, Programul PHARE 1999 de reformă a protecției sociale și de implementare a acquis-ului în domeniul social - Consensus III;

- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2003;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.180/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.198/2002 pentru completarea Legii nr.4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanța Guvernului nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Vă rog să fiți de acord aprobăm și câteva comisii de mediere.

  Proiectul de Lege privind înfiintarea comunei Rosiori, judetul Bihor;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Roșiori, județul Bihor. Sunt propuși domnii deputați: Florescu Ion, Iordache Florin, Țibulcă Alexandru, Pleșa Eugen, Șnaider Paul, Kovacs Ksaba, Mirciov Petru.

Cine este pentru?

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe caile ferate române;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române. Sunt propuși domnii deputați: Bivolaru Ion, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Miclea Ioan, Palade Dumitru, Boagiu Anca, Anton Marin.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.104/1999 pentru modificarea si completarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie;

Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.104/1999 pentru modificarea și completarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Sunt propuși domnii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcă Mihail, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, Toader Mircea, Erdeli Istvan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise. Sunt propuși domnii deputați: Moldovan Ileana, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen, Sassu Alexandru, Bălăeț Mitică, Musca Octavia Monica, Gvozdenovici Slavomir.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de lege pentru înfiintarea comunei Traian, judetul Ialomita, prin reorganizarea comunei Grivita;

Comisia de mediere la Proiectul de lege pentru înființarea comunei Traian, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Grivița. Sunt propuși următorii deputați: Florescu Ion, Iordache Florin, Țibulcă Alexandru, Pleșa Eugen, Dinu Gheorghe, Nan Nicolae, Kovacs Ksaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrarii vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică. Sunt propuși următorii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Albu Gheorghe, Anton Marin.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Europene Drăgan din Lugoj.  

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi pe care îl dezbatem este raportul de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universtății Europene Drăgan din Lugoj.

La pct.1, 2 și 3 sunt textele Camerei Deputaților. În consecință, nu se supun nici dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

Pct.4, textul Camerei Deputaților. Același regim.

Pct.5, 6 și 7, textele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii și nici votului dumneavoastră.

Anexa face parte din art.5.

Vom supune votului final acest raport în ședința de astăzi.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul - cadru al unității administrativ - teritoriale.  

Următorul raport de mediere este la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2002.

Pct.1 și 2 sunt textele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii.

Pct.3, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, 7 și 8, variantele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii sau votului, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Pct.9, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.11, text Senat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.12, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate și nici nu se supune votului.

Pct.13, varianta Camerei Deputaților.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final astăzi.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sânnicolau Român, județul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sânnicolau Român, județul Bihor.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul ședinței de astăzi.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov, prin reorganizarea comunei Voila.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, pentru alin.1 de la art.3, text comun. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, art.4, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor de la cadavre în vederea transplantului.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct.4, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, text comun. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.11, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final acest raport la sfârșitul ședinței de astăzi.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre părți pentru noi concesii reciproce în domeniul comerțului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

   

Domnul Adrian Mitu (subsecretar de stat, Departamentul pentru Comerț Exterior):

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Prezentul protocol adițional conține, pe lângă concesiile deja existente între cele două părți, și rezultatele exercițiului de negociere desfășurat de România și Comisia Europeană pe parcursul anului 2002, care urmează să fie aplicate odată cu intrarea în vigoare a prezentului proiect de lege.

Negocierile al căror inițiator a fost Comisia Europeană s-au desfășurat în cadrul procesului de preaderare și au vizat continuarea liberalizării comerțului cu produse agricole în relațiile cu țările candidate la aderare, obiectivul fiind alinierea graduală a acestora la cerințele pieței interne unice europene, în interiorul căreia mărfurile circulă liber, fără taxe vamale sau bariere netarifare, astfel încât șocul care se va produce la momentul aderării să fie cât mai redus.

În conformitate cu rezultatele ultimei runde de negocieri, noile concesii vizează liberalizarea exportului în Uniunea Europeană pentru o serie de produse de interes deosebit pentru exportatorii români, cum ar fi: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii și nucile.

De asemenea, au fost convenite și o serie de contingente tarifare reciproce cu taxă vamală zero la produse cum sunt grâul, făina de grâu, porumbul pentru însămânțare și porumbul de consum, orezul, carnea de bovine, preparatele din carne specialități de bovină și malț.

Produsele acceptate de România pentru liberalizare la importul din Uniunea Europeană au fost selectate în așa fel încât să nu conducă la perturbarea echilibrului pe piața internă și să nu prezinte un grad ridicat de sensibilitate pentru producția națională.

Aceste concesii au fost negociate avându-se permanent în vedere îmbunătățirea accesului pe piața Uniunii Europene pentru produsele de interes pentru exportatorii români și în vederea reducerii deficitului balanței comerciale cu produse agricole.

Protocolul adițional mai conține o clauză potrivit căreia acesta se va aplica numai în urma îndeplinirii procedurilor interne de către ambele părți. Partea comunitară a notificat îndeplinirea acestor proceduri, rămânând ca și noi să le îndeplinim pe ale noastre.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumim.

Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, prezentați pe scurt proiectul și propuneți și timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond pentru dezbaterea și avizarea în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere în România, pe de o parte, și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Proiectul de lege sus-menționat are ca obiect ratificarea Protocolului adițional anexă la Acordul European în domeniul comerțului cu produse agricole de bază din România și Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere în România, pe de o parte, și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 25 februarie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat în ședința din 20 februarie 2003.

Propunem un sfert de oră timp total; un minut pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină.

Supun dezbaterii titlul proiectului de lege.

Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a protocolului pe care îl aveți anexat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide, care fac obiectul comerțului internațional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998.  

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide, care fac obiectul comerțului internațional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998.

Din partea inițiatorului, vă rog să prezentați acest proiect și apoi Comisia pentru industrii.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția de la Rotterdam privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, care are ca obiect comerțul internațional cu produse chimice periculoase și pesticide, a fost adoptată la 10 septembrie 1998 de Olanda, fiind semnată de 73 de state. Principalul scop al convenției este acela de a furniza țărilor informații detaliate referitoare la anumiți compuși chimici periculoși, oferind motive întemeiate pentru interziceri sau restricționări severe la importurile acestora. Convenția de la Rotterdam oferă țărilor importatoare puterea de a decide pe care din aceste produse doresc să le primească pe teritoriul lor sau să le excludă pe acelea pe care nu le pot administra în condiții de siguranță și stabilitate, precum și obligațiile importatorilor de a oferi toate informațiile solicitate și răspunderea pe care o au pentru corectitudinea acestor informații.

Prin aderarea României la Convenția de la Rotterdam, se asigură protecția sănătății populației și a mediului în fața posibilelor pericole care ar putea rezulta din comerțul cu produși chimici toxici. aceasta presupune o reducere globală a riscului asociat cu folosirea unor astfel de substanțe. Din aceste motive, vă rugăm să aprobați legea propusă în varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Antal, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 decembrie 2002, iar Comisia pentru industrii și servicii a primit avizul Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru forma adoptată de Senat. Și mai avem un aviz din partea Comisiei pentru sănătate și familie, la fel, un aviz favorabil, tot pentru forma adoptată de Senat.

Așa cum vi s-a spus de către inițiator, această Convenție de la Rotterdam privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide care fac obiectul comerțului internațional permite statelor lumii să monitorizeze și să reglementeze comerțul cu produși chimici periculoși și pesticide.

Obiectivul major al procedurii este acela de a furniza țărilor informații detaliate referitoare la anumite pesticide și produși chimici și de a oferi astfel motive întemeiate pentru interziceri sau restricționări severe la importul acestora.

Prin ratificarea Convenției de la Rotterdam, se va permite României accesul la programe menite să ofere oportunități de finanțare a unor proiecte comune cu statele semnatare ale convenției și cu alte instituții responsabile.

După dezbateri în comisie, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide, care fac obiectul comerțului internațional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998 să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților, în forma prezentată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 26 membri ai comisiei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Constituția României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă se înscrie cineva?

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aderare la convenție, convenție pe care o aveți anexată, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992.  

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992.

Domnule ministru aveți cuvântul să prezentați proiectul, în mod succint.

   

Domnul Florin Stadiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale este în vigoare din anul 2000 și face parte din convențiile elaborate în cadrul Forumului Comisiei Economice pentru Europa Națiunilor Unite. Aplicarea prevederilor cuprinse în acest document se bazează pe o bună colaborare între state. Principalele obiective ale convenției sunt prevenirea, pregătirea și intervenția în cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere, inclusiv efectele unor astfel de accidente provocate de catastrofe naturale, precum și cooperarea internațională privind asistența reciprocă, cercetarea și dezvoltarea, schimbul de informații și schimburile de tehnologii în domeniul prevenirii, pregătirii și intervenției în cazul accidentelor industriale.

Conform prevederilor convenției, la nivel național, se vor lua măsurile necesare pentru a proteja viața oamenilor și mediul împotriva accidentelor industriale, prevenirea unor astfel de accidente prin reducerea frecvenței și severității lor și limitarea efectelor acestora.

Față de cele prezentate, vă propunem, doamnelor și domnilor deputați, să adoptați proiectul de lege în forma aprobată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Antal, din partea Comisiei pentru industrii, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Și acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 decembrie 2002. adoptarea Legii pentru aderarea României la Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale este prevăzută în programul legislativ al Guvernului pentru anul 2002 și reprezintă unul din angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, angajamente cuprinse în documentul de poziție, capitolul XXII "Protecția mediului înconjurător".

Având în vedere că acest document conține prevederi importante privind prevenirea, pregătirea și intervenția în cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere și care pot afecta sănătatea oamenilor și mediul înconjurător din România, cât și în Europa, cât și la nivel global, este necesar ca România să adere la această convenție.

În ședința din 19 februarie 2003, după dezbatere în Comisia pentru industrii și servicii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus aprobării Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 26 de membri ai comisiei și proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul zilei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1996 - Codul silvic și a Legii nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic și a Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Din partea Guvernului.

Poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ovidiu Ionescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Ionescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Onorați deputați,

În cazul acestui proiect de lege, acesta a fost discutat în comisie, a fost discutat și cu inițiatorii și, în urma analizei acestui proiect, s-a hotărât respingerea lui, având în vedere că prevederile Codului silvic sunt acoperitoare și că celelalte propuneri sunt incluse în Hotărârea de Guvern privind circulația și controlul circulației materialului lemnos și instalațiilor de prelucrat material lemnos, proiect inițiat de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și avizat de majoritatea ministerelor implicate, proiect ce urmează să fie, foarte curând, înaintat spre avizare de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, ați făcut...

Păi, v-am spus, stați puțin, e propunere de respingere. Deci, întâi, motivați dumneavoastră respingerea și pe urmă o să-i dau cuvântul inițiatorului. (Se adresează domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman)

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond, spre dezbaterea și avizarea Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic și a Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, transmis cu adresa nr.656/16 decembrie 2002.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cadrul legislativ care să permită înlăturarea unor nereguli și ilegalități întâlnite în procesul de aplicare a Codului silvic și a Legii nr.31/2000. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26 a Codului silvic și Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

La dezbaterea proiectului au participat ca invitați, în conformitate cu art.51, 52 din Regulament, Ovidiu Ionescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Viorel Marinescu, director în cadrul Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

La lucrările comisiei au fost prezenți 31 de deputați din totalul de 32 de deputați ai comisiei. Proiectul de lege a fost respins cu 3 voturi împotrivă, în ședința din 11.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea proiectului de lege, pentru următoarele considerente. Propunerile formulate în art.73-76 nu justifică adoptarea unei legi de modificare și completare a Codului silvic, întrucât textul în vigoare este acoperitor. Propunerile formulate, ca grad de reglementare, nu sunt de nivelul legii, fiind cuprinse în mare parte în Hotărârea Guvernului nr.735/1998 și în proiectul de Hotărâre a Guvernului cu privire la circulația și controlul circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat material lemnos, proiect inițiat de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și avizat de majoritatea ministerelor implicate, urmând a fi înaintat Guvernului spre aprobare.

Propunerile de modificare și completare formulate, referitoare la art.1 din Legea nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, nu se justifică, întrucât prevederile articolului în vigoare sunt acoperitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Garda, din partea inițiatorilor, vă rog să vă prezentați punctul de vedere.

 
   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpretarea și obstrucționarea aplicării legilor în România, de către angajații Direcțiilor Silvice, se leagă de legislatura anterioară, când așa-numita "promoție de aur" a împiedicat retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră și a impus ca, la punerile în posesie, pădurile private să fie comasate cu pădurile composesorale și să nu se retrocedeze mai mult de 10 ha, după autor.

După tratative îndelungate între UDMR și Partidul Social Democrat, s-a ajuns la deblocarea acestei situații, la începutul anului 2001, și s-a permis retrocedarea efectivă a terenurilor cu vegetație forestieră.

Obstrucționarea aplicării legilor am simțit-o și cu ocazia înființării structurilor private, dar, în special, în cursul anului 2002, când s-a retras, în mod arbitrar, la cererea unor funcționari de la Direcția Silvică Harghita, acestor structuri silvice proprii, dreptul de folosire a ciocanelor silvice de marcat în alte terenuri decât cele administrate de ei. Memoriile depuse de noi la minister, pentru deblocarea acestei situații, au rămas fără rezultat.

Prin urmare, eram nevoiți să depunem această inițiativă legislativă prin care ocoalele silvice private să aibă dreptul să pună în valoare masa lemnoasă în pădurile proprietate privată.

Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților a sesizat interpretarea tendențioasă a Codului silvic și, la cererea mea, a intervenit la Ministerul Agriculturii, pentru eliminarea restricțiilor. Acest caz s-a rezolvat în mod fericit. Nu este vinovat nici domnul secretar de stat, nu este vinovat nici domnul ministru, dar sunt vinovați unii funcționari de la Direcțiile Silvice, care intervin pentru interpretarea tendențioasă a legilor votate de Parlamentul României. Și aici aș cere ca acești silvicultori de la Direcțiile Silvice să fie pedepsiți conform legii, pentru că obstrucționează activitatea legislativă și în special aplicarea legilor.

Sunt de acord cu respingerea acestei legi inițiate de noi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă și inițiatorul a fost de acord cu respingerea, nu mai are rost să dezbatem.

Vom supune votului final propunerea la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Comisia pentru agricultură, vă rog să propuneți timpii de dezbatere și să prezentați proiectul, pe scurt.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.254 face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se 3 abțineri din voturile celor prezenți, în ședința din 19.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Propunem 15 minute pe ansamblu și 1 minut pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriți, vă rog, în paralel, proiectul și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră? S-a votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 1, se modifică textul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Punctele 1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 3, 4, 5 și 6 din ordonanță. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La punctul 7, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 2, se modifică punctul 7 din ordonanță.

La punctul 8, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate, în formularea Guvernului.

Punctele 9, 10 și 11. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

După punctul 11, vă rog să urmăriți amendamentul 3. Comisia propune un nou punct 12, prin care abrogă anexa. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? Nu aveți. Admis amendamentul, se abrogă anexa.

Art. II și III din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate. Anexa, deci, s-a abrogat.

Parcurgând textele proiectului de lege și ordonanței de urgență, vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2002 privind societățile de credit ipotecar.


 

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2002 privind societățile de credit ipotecar; procedură de urgență.

Domnule Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere și să prezentați pe scurt raportul.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2002 privind societățile de credit ipotecar. Acest act normativ urmărește satisfacerea unor obiective sociale importante, prin crearea unui cadru favorabil dezvoltării pieții creditului ipotecar și a sectoarelor de activitate aferentă: sectorul construcțiilor și sectorul asigurărilor. Se va asigura astfel crearea unei piețe a creditului ipotecar, pe baze competitive, prin reglementarea corespunzătoare și libertatea de a participa pe această piață a unui număr cât mai larg de instituții care să ofere un produs de tip credit ipotecar cât mai activ.

La ora actuală, nu este suficient de reglementat cadrul juridic aplicabil instituțiilor financiare autorizate, care, conform Legii nr.190/1999 au capacitatea de a acorda credit ipotecar, problemă care este rezolvată prin această ordonanță pentru a cărei dezbatere propunem timp total 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenție.

Comisia a fost de acord cu forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii propuși? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți textele proiectului de lege și ale ordonanței.

La titlul proiectului de lege, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6 și 7. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul III, art.8, 9. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13, 14. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17, 18, 19. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul IV, art.20, 21, 22, 23. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul V, art.24 și 25. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectului votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.201/2002 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare aduce o serie de îmbunătățiri legii actuale, în funcțiune, Legii nr.190/1999. Se prevede reglementarea unor excepții de la perioada minimă pentru care poate fi acordat creditul ipotecar, posibilitatea ca suma creditului acordat să fie exprimată în lei sau în valută, categoria instituțiilor care pot avea calitatea de cesionar al creanțelor ipotecate și privilegiate, care este extinsă și la alte instituții autorizate. Se prevede, de asemenea, păstrarea caracterului titlului executoriu și în cazul cesiunii creanțelor ipotecare pentru a putea forma piața secundară a creditului ipotecar.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și-a însușit, în totalitate, forma prezentată de Guvern.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 și 4 din ordonanță. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative.

Rog inițiatorul să-l prezinte și apoi Comisia pentru buget să prezinte raportul.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței):

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța nr.14/1999, executarea silită a creanțelor la Fondul special al drumurilor se realiza de către Autoritatea Rutieră Română. Tot prin această Ordonanță nr.14/1999, erau prevăzute înlesniri la plata Fondului Special al Drumurilor care puteau fi date de către M.L.P.T.L.

Dat fiind faptul că, de la 1 ianuarie 2003, o dată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr.147/2002, veniturile Fondului Special al Drumului urmează regimul juridic al creanțelor bugetului de stat, controlul stabilirii, urmăririi și virării sumelor se exercită de Ministerul Finanțelor și unitățile sale teritoriale, prin organele de control fiscal. Având în vedere, pe de o parte, că executarea silită pentru aceleași debite nu se poate face de către două autorități, iar, pe de altă parte, că înlesnirile la plata Fondului nu pot să fie acordate decât de către ordonatorul principal de credite, am considerat necesară introducerea unei completări la art.7 din Ordonanța nr.147/2002, care să vină să anuleze aceste prevederi care aparțineau Ordonanței nr.14/1999.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a decis, în unanimitate, ca acesta să fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaților, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveți obiecțiuni la titlu? Adoptat în unanimitate.

Dacă aveți obiecțiuni la articolul unic? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar - fiscală.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar-fiscală.

Am senzația că acest proiect trebuie să-l dezbatem în mod corelat cu cel de la punctul 23. Pe care îl luăm întâi? (Se adresează domnului deputat Neculai Grigoraș) Bun. Pentru că, la proiectul de la punctul 17, e preluat un text de la punctul 23 și trebuie să existe o corelare între ele.

Deci Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.36/2003. Rog inițiatorul să-l prezinte.

Doamnă ministru Manolescu, aveți cuvântul.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ, s-au modificat unele dispoziții legale din acte normative cu implicații financiar fiscale care s-au dovedit necesare din aplicarea și gestionarea legislației în vigoare, precum și din necesități generate de adoptarea acquis-ului comunitar. Comisia de specialitate a Camerei Deputaților a întocmit raport de adoptare, cu un amendament referitor la abrogarea art.12, respectiv din prevederile O.U.G. nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, care a fost preluat în raportul de adoptare a acestui act normativ.

Față de cele mai sus menționate, Ministerul Finanțelor propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raportul comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Grigoraș. Prezentați, vă rog, raportul comisiei.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar-fiscală, propune dezbaterea și adoptarea cu un singur amendament, respectiv un amendament de abrogare, dar v-aș ruga să aveți amabilitatea, este o greșeală a comisiei, la articolul unic, dispoziția de aprobare să fie completată cu sintagma: "cu următoarele modificări și completări". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine dorește să se înscrie? Domnul deputat Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din multitudinea de așa-zise corelări sau, de fapt, din multitudinea de corelări aș vrea să mă opresc la una și anume cea care se referă la modificarea Ordonanței Guvernului 193/2002, pentru că, aici, în opinia noastră, sau, în opinia mea cel puțin, este vorba de o așa-zisă corelare, vă și citesc motivația ca să înțelegeți mai bine: "În vederea introducerii sistemelor moderne de plată în bune condiții, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului 193/2002 și deoarece perioada de timp avută la dispoziție pentru acest lucru este foarte scurtă, la solicitarea agenților economici, furnizori de servicii de utilitate publică, precum și a instituțiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, penalități și alte obligații de plată se prevede prelungirea termenului de la care acestea vor accepta încasări și prin intermediul cardurilor de debit..." și textul curge în continuare.

Aș vrea să vă spun pentru a fi informați în totalitate că această Ordonanță de urgență 193/2002 apărută în Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2002 și, desigur, ea nefiind destul de bine pregătită, o să dezbatem de altfel și proiectul de lege, aprobarea acesteia mai târziu, poate că cele două ar fi trebuit să fie dezbătute împreună, nefiind suficient de bine pregătită, de coagulată și de gândită, iată că, la nici o lună de la intrarea ei în vigoare, ar trebui să fie modificată, fără ca ea să fie aplicată.

Drept urmare, aș vrea să vă spun doar că a legifera prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, iată că avem un nou exemplu că dă uneori greș, iar greșeala trebuie să fie corectată printr-o altă ordonanță sau ordonanță de urgență.

Ce aș vrea însă să vă semnalez și, profitând de ocazie să întreb inițiatorul acestei ordonanțe, în Ordonanța de urgență 193/2002, am avut un articol care obliga Executivul ca, în termen de 30 de zile care a curs din 22 decembrie 2002, să elaboreze și să publice în Monitorul Oficial normele de aplicare ale ordonanței respective. Trebuie să vă spun că nici până astăzi, aceste termene nu au fost publicate în Monitorul Oficial și aș vrea să întreb pe stimata doamnă secretar de stat dacă ne poate oferi lămuriri, când putem să așteptăm aceste norme, respectiv, ca Guvernul să respecte un termen pe care și l-a stabilit de unul singur și încă nu l-a respectat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Cu privire la intervenția domnului deputat Ráduly, domnul deputat Grigoraș din partea comisiei. Vă rog să vă expuneți punctul dumneavoastră de vedere. O să-l întreb și pe inițiator.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Aceste lucruri pe care le-a prezentat colegul nostru, domnul deputat Ráduly, au fost discutate și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci atunci când am discutat Ordonanța 183, modificarea acesteia. V-aș ruga să acceptați să translăm discuțiile, dezbaterile la Ordonanța 193, întrucât din textul Ordonanței 36 noi am abrogat toate dispozițiile cu privire la modificarea Ordonanței 193, chiar dacă Ordonanța 193 este ordonanță de urgență, domnul Ráduly a purtat discuții, a făcut amendamentul și poate să și-l susțină, eventual, la momentul potrivit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, v-a pus o întrebare domnule Ráduly azi, răspundeți?

La punctul respectiv când ajungem, o să-l punem în discuție. Dacă nu mai sunt alte intervenții generale, să trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic trebuie, stimați colegi, adăugat la cuprinsul articolului unic, cum vă propune domnul vicepreședinte Grigoraș: "Se aprobă ordonanța cu următoarele modificări". Vă rog să faceți amendamentul care...

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Deci, așa cum spuneam și în prima intervenție, este o greșeală a noastră și v-aș ruga să acceptați ca la articolul unic care se referă la dispozițiile de aprobare a ordonanței să completăm "cu următoarele modificări". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acest amendament? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.I și II din ordonanță. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.V. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.VI. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.VII. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.VIII. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.IX. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.X și XI. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La art.XII vă rog să urmăriți amendamentul 1. Comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se abrogă art.XII.

Art.XIII, XIV care se vor renumerota. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.XIV care este și ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Anexa, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votată în unanimitate.

Am parcurs și proiectul de lege și cuprinsul ordonanței. Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.  

La pct.23: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Suntem în procedură de urgență. Domnule Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, acesta fiind obiectul de bază al acestui act normativ, propunem timp total 20 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, trebuie să faceți amendamentul potrivit de completare. Vă rog!

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Vă rog să acceptați scuzele comisiei, trebuie să introducem și aici sintagma "cu următoarele modificări și completări". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acest amendament al comisiei? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat articolul unic în varianta propusă.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art.1 alin.1 din ordonanță, vă rog să vedeți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 1, se modifică art.1 alin.1, potrivit amendamentului.

Și cu amendamentul 2 de la art.1 ce se întâmplă domnule Grigoraș? Ați modificat art.1 alin.1 din ordonanță. (Domnul deputat Grigoraș se consultă cu prezidiul.)

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți amendamentul 1 care, practic, transformă art.1 actual care cuprinde două alineate în trei. Nu aveți obiecțiuni. Votat amendamentul în unanimitate. Art.1 va avea alcătuirea rezultată.

La art.2 comisia propune modificarea acestui articol la alineatele 1, 2, 4 și 5. Vă rog să urmăriți amendamentul 2. Nu aveți obiecțiuni. Se modifică cele 4 alineate ale art.2. Dacă la alin.3 dumneavoastră aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Adoptat în formularea Guvernului. În consecință, art.2 va avea alcătuirea rezultată din modificarea alineatelor 1, 2, 4 și 5 și din votarea în formularea inițială a alin.3.

Alin.6, de asemenea, comisia nu a propus modificarea, dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea inițiatorului.

La art.3 comisia nu are amendamente la alin.1, 3 și 4. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptate în formularea Guvernului.

La alin.2, comisia are un amendament la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 3, se modifică alin.2 de la art.3, celelalte, repet, rămân neschimbate.

La art.4 din ordonanță urmăriți amendamentul 4. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 4, se modifică art.4. Vom supune și acest proiect votului final astăzi. (Domnul Ráduly Róbert Kálman comentează în loja comisiei.)

Domnule Ráduly, vă rog să vă păstrați calmul și să vă duceți la tribună, să vă prezentați punctul de vedere.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, procedural, trebuie să vă spun că ceea ce s-a întâmplat iarăși nu este corect. Deci, dacă avem o ordine de zi în care sunt prezentate anumite puncte, stabilite de Comitetul ordinii de zi, nu orientativ ci în acea ordine în care a fost pusă de către cei din Comitetul ordinii de zi în înțelepciunea lor, nu este corect ca să se schimbe ordinea de zi așa la întâmplare.

2. Eu am pus la Ordonanța 36 niște întrebări la care și, onor reprezentantul comisiei, domnul deputat Grigoraș și doamna secretar de stat au spus că vor răspunde la 193 și am așteptat ca la dezbateri, la începutul ordonanței de urgență, să clarificăm anumite lucruri legate de ceea ce am ridicat eu și să primim anumite răspunsuri. Ele nu au venit. Dacă vi se pare dumneavoastră corect să jucăm "alba-neagra" în Parlamentul României, ei bine, mie nu mi s-a părut niciodată corect. Dacă eu trebuie să fac mereu poliție, să văd unde s-a ascuns proiectul de lege la care am avut amendamente și am vrut să le susțin, iar dacă dumneavoastră vi se pare corect, mie nu mi se pare corect. Iau act de faptul că se joacă "alba-neagra" și o să fiu și eu mai atent, o să-mi aduc și eu niște colegi, să urmărim mai mulți unde se ascunde între cele trei lucruri cea câștigătoare și poate că o să nimerim și noi. Nu așa am fost obișnuiți în cei 6 ani în care am fost în Parlament și altfel o să încerc să mă schimb în virtutea vremurilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și dați-mi voie să vă răspund și eu la jocul cu "alba-neagra". În ce privește analizarea și dezbaterea împreună a acestor două articole, toată lumea a fost de acord, pentru că erau legate, iar în ce privește "alba-neagră", dumneavoastră mă obligați să joc "alba-neagră", pentru că, în loc să stați în bancă cu deputații ca să vă văd când ridicați mâna, tot timpul vă confundați cu aparatul tehnic și atunci nu știu pe care din locuri să vă caut din priviri ca să vă dau eu cuvântul din oficiu.

Deci, dacă vreți să încetăm jocul cu "alba-neagră", vă rog insistent să stați în banca deputaților, ca să văd când doriți să luați cuvântul. (După observația făcută de domnul președinte Dorneanu, domnul deputat Ráduly Róbert Kálman a coborât din loja comisiei în bancă.)

Doamna ministru și apoi domnul Grigoraș.

 
   

Doamna Maria Manolescu (secretar de sta, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc. Aș vrea să fac mențiunea că Ordonanța de urgență a Guvernului 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost elaborată împreună cu sistemul bancar, cu reprezentanții sistemului bancar, mai ales cu Asociația Română a Băncilor. Împreună cu aceștia am stabilit termenele în care unitățile bancare să se doteze cu toate echipamentele informatice astfel încât actul normativ să poată să fie pus în aplicare. Din păcate, s-au înregistrat anumite probleme legate de asigurarea suportului logistic astfel încât actul normativ să poată fi aplicat și în aceste condiții s-a solicitat prorogarea termenului de intrare în funcțiune, problemele respective fiind legate numai de partea tehnică, efectiv de asigurarea suportului logistic de către băncile din România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să precizez pentru început că atunci când am solicitat ca să discutăm amendamentul domnului deputat Róbert Ráduly la Ordonanța nr.193, am făcut-o de bună-credință și cu intenția de a dezbate acest amendament, fiindcă acolo îi era locul. Nici într-un caz nu am vrut să-l obstrucționăm ca să nu mai aibă posibilitatea să-și susțină amendamentul.

În ceea ce privește conținutul amendamentului, îi reamintesc domnului coleg Ráduly care a fost prezent la dezbateri în comisie că această dezbatere a suscitat foarte multă atenție și interes din partea colegilor și în urma discuțiilor și cu reprezentanții Executivului, dar chiar și domnia sa și-a însușit punctul de vedere al comisiei, deci, noi ne menținem acest punct de vedere așa cum a fost el prezentat în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu scuzele de rigoare, trebuie să vă spun că eu am pus o întrebare la dezbaterile generale la Ordonanța nr.36 care s-a referit la acest punct și am întrebat onor Ministerul de Finanțe dacă, pe 22 decembrie 2002, prin Ordonanța de urgență nr.193/2002 și a stabilit de la sine putere, nu noi am obligat Ministerul de Finanțe, ci de la sine putere, dânșii au stabilit 30 de zile ca să elaboreze normele de aplicare și să apară aceste norme în Monitorul Oficial.

A trecut timpul. Onor Comisia pentru buget, finanțe și bănci a acceptat un amendament în care cele 30 de zile se prelungesc, adică se înlocuiesc cu 60 de zile care și așa sunt 60 de zile dacă rămâne așa textul și l-am adoptat deja, au trecut. Deci, termenul a fost depășit de către onor, Ministerul de Finanțe și am întrebat și nu am primit nici un răspuns. Am înțeles că au fost dezbateri cu băncile, că băncile aveau 5.000 de post p.o.S-uri în stoc și trebuia să le valorifice și Ministerul de Finanțe a venit foarte frumos și corect în întâmpinare, am înțeles că - și am spus chiar de dimineață că - aceste carduri sunt sisteme moderne de plată și eu chiar mi-am dat examenul de stat din această problemă și susțin ca să fie introduse în România, însă întrebarea rămâne: Când vom primi și noi sau vom vedea în Monitorul Oficial normele de aplicare, mai ales că termenul care astăzi este în vigoare este trecut de mult și termenul pe care astăzi l-a adoptat onor, Camera Deputaților a trecut și el, este depășit și aștept și eu să spună doamna secretar de stat că mâine, că peste două săptămâni, peste trei săptămâni, peste 10 zile și dacă tot o să profit de ocazie și o să mai pun o întrebare care interesează toată lumea din sfera afacerilor: Care va fi plafonul minim de cifră de afaceri peste care va fi obligatorie instituirea acceptării cardurilor? Și acestea sunt întrebările care este firesc sau era firesc să primim și noi răspuns, dat fiind faptul că ne aflăm în Parlamentul României și dezbatem o chestiune care privește, pe de o parte, administrația publică locală, pe de altă parte, furnizorii de utilități locale și, mai ales, mediul de afaceri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Vreți să ieșiți de la guvernare?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna secretar de stat Manolescu, vă rog.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Pot să fac mențiunea că, la această dată, normele sunt într-un stadiu avansat, probabil că, în circa 20 de zile, vor fi aprobate astfel încât actul normativ să intre în vigoare la termenul prevăzut. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Pot să pun o întrebare?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Îmi exprim și eu alături de colegul meu din UDMR pe care l-am întrebat din bancă dacă vrea să iasă de la guvernare, dar s-a făcut că nu aude, îmi exprim și eu nedumerirea față de această prelungire sine die a unor termene, pentru că există următorul aspect pe care-l putem constata. Este vorba de superficialitatea inadmisibilă a unor ordonanțe care sunt elaborate de Guvern. Nu am făcut un an de zile decât să adoptăm legi de modificarea acelorași ordonanțe care au apărut tot în anul 2002. Până când va dura această superficialitate în activitatea ministerelor actualului cabinet?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ráduly, vă susțineți amendamentele ca să le supun votului?

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Eu gândesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles că domnul Ráduly acceptă explicația dată de...

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Deja a trecut, mergem mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, eu am făcut o corectură...

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Eu susțin protocolul, dar mai și gândesc. Asta este totul, iertați-mă că gândesc, da?

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2003 privind finanțarea unui obiectiv de investiții situat în Municipiul Pașcani, județul Iași.  

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.18 proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2003. Tot Ministerul Finanțelor, vă rog să prezentați proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu:

Prin proiectul de act normativ s-a aprobat finanțarea definitivării obiectivului de investiții Casa de cultură Pașcani, sediul administrativ pentru autoritățile publice locale ale municipiului Pașcani în limita valorii aprobate în cazul documentației în condițiile legii din bugetul local al municipiului respectiv, inclusiv din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Clădirea în care funcționează consiliul local și Primăria municipiului Pașcani este construită în perioada anilor 1945-1950, se află într-o stare avansată de degradare, iar potrivit analizelor efectuate impune evacuarea de urgență a personalului care își desfășoară activitatea în incinta acestui imobil. Lucrările necesare pentru repunerea în funcțiune a imobilului privesc atât consolidarea clădirii cât și a terenului pe care acesta este amplasat. Comisia de specialitate a Camerei Deputaților a întocmit raport de adoptare în forma prezentată, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2003 privind finanțarea unui obiectiv de investiții situat în municipiul Pașcani, județul Iași, a fost de acord în totalitate cu forma prezentată de Guvern și propune dezbaterea și aprobarea plenului Camerei Deputaților în această formă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

La titlul proiectului de lege? Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței nr.4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare (restituit comisiei).  

Pct.19, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001. Rog Ministerul Finanțelor să prezinte proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu:

În vederea simplificării modului de calcul pentru diminuarea numărului de impozite și taxe datorate bugetului de stat și pentru îmbunătățirea colectării și eficientizării controlului, s-a adoptat includerea taxei de drumuri în accizele datorate pentru uleiurile minerale. Cele două taxe existente în prezent constituie, începând cu data aprobării Ordonanței Guvernului nr.3/2003, o singură categorie de impozit indirect, respectiv acciză, iar controlul stabilirii, virării și urmăririi sumelor datorate va fi exercitat de către Ministerul Finanțelor Publice.

Includerea taxei pentru drumuri în accize necesită modificarea actualelor surse de finanțare a drumurilor în sensul alocării în acest scop a unei cote procentuale din valoarea veniturilor încasate la buget din accizele aferente uleiurilor minerale.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a întocmit raport de adoptare în forma aprobată de Guvern, iar Ministerul Finanțelor propune și susține adoptarea actului în forma rezultată din raport cu următorul amendament: la art.1, pct.2, respectiv la pct.15 din anexa nr.1 cuprinzând lista privind taxele speciale de consumație accize, cuprinderea unui text care se referă la hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xilen, inclusiv amestecuri în orice proporție ale acestora, precum și amestecuri de izomeri ai xilenului. Prin introducerea acestui text, apreciem că se diminuează posibilitatea de evaziune fiscală prin realizarea unor uleiuri minerale din anumite subproduse. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vom dezbate această propunere de redactare când va veni rândul anexei, domnule Grigoraș. Dacă mai dorește cineva? Prezentați raportul întâi.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectărilor unor venituri bugetare, a întocmit raport favorabil, a fost de acord cu forma prezentată de Guvern și propune dezbaterea și aprobarea plenului în această formulă. În condițiile în care, la momentul potrivit, dacă vom vota amendamentul propus de reprezentantul Executivului, cu care comisia este de acord, v-aș ruga să avem posibilitatea să revenim și la conținutul articolului unic pentru a face completările de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Toader. Poftiți!

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Eu revin cu o propunere și o solicitare pe care a făcut-o Comisia pentru industrii și servicii privind reîntoarcerea acestei ordonanțe a fi discutată și în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii deoarece această ordonanță anulează fondul special al drumurilor, inițiativă care a aparținut întotdeauna Ministerului Transporturilor și mi se pare absolut incorect ca acest minister nici măcar să nu-și pună semnătura pe această ordonanță prin desființarea acestui fond. Nu este problema de desființare a fondului, nu este problemă că trebuie desființat fondul datorită acestei intenții generale de a desființa fondurile speciale, ci a modului în care a fost concepută colectarea și apoi redistribuirea acestui fond.

Întotdeauna fondul special al drumurilor s-a aplicat pentru carburantul auto, deci, numai pentru cei care durizau drumurile publice, respectiv cei care erau în agricultură, cei care erau în domeniul transporturilor navale, transporturile feroviare și Ministerul Apărării Naționale, niciodată n-au plătit taxă de drum.

Prin această ordonanță nu facem altceva, cu excepția agriculturii, încât introducem taxa de drum și pentru vapoare. Mă întreb când o să meargă vapoarele pe șosele? Din acest motiv, noi am pregătit niște amendamente pentru Comisia pentru industrii și servicii, amendamente care am dori să le susținem în cadrul acestei comisii, că ni se părea corect să le susținem față de cei care știau, într-adevăr, ce reprezintă acest fond special al drumurilor și vin cu rugămintea ca această ordonanță să fie retrimisă, de a fi discutată în cadrul comisiei, în cadrul unei comisii comune, atât Comisia pentru industrii și servicii cât și cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci, mai ales că răspunsul pe care l-a primit domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii nu se referă la fondul problemei, ci la faptul că a fost depășit termenul regulamentar în care se putea solicita această cerere.

Rugămintea este să se treacă peste această formă, în ultimă instanță, o formă procedurală, plenul Camerei poate să reîntoarcă această ordonanță de a fi discutată în cadrul comisiei respective și pentru a putea să scoatem o lege corectă.

În alte condiții, probabil că veți întâmpina același fenomen al pierderii pavilionului românesc. Toate navele fluviale vor fi nevoite ca să intre într-o competiție și să schimbe pavilionul și ne vom întreba iar: unde este flota României?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Toader, de a fi restituit proiectul de lege și raportul comisiei sesizate în fond, pentru a afla și punctul de vedere al Ministerului Industriei și Resurselor.

Propun, însă, ca termenul pentru depunerea raportului suplimentar să fie până lunea viitoare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost un vot împotrivă.

Se restituie, deci, comisiei, pentru a întocmi un raport suplimentar; termen, deci, luni.

Stimați colegi,

Pentru că nu suntem încă destui în sală, vă rog să mai parcurgem câteva proiecte. Între timp, rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, ca să nu fiu nevoit să facem apelul nominal.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.296/2000 privind înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.  

Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.296/2000 privind înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Poftiți, doamnă deputat, să prezentați întâi timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

   

Doamna Lucia-Cornelia Lepădatu:

Domnule președinte,

Propunem 10 minute ca timp total și două minute pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să facă vreo precizare prealabilă?

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Punctul 1 din proiectul de lege, amendat de comisie la punctul 1 din raport.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

La art. 1 pct. 2 din proiectul de lege. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, pct. 3 din proiectul de lege.

Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, pct. 4 din ordonanță.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Urmează să fie supus votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună.

Rog inițiatorul s-o prezinte.

   

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ Guvernul României vine să se alinieze prevederilor documentului de poziție a României pentru Capitolul 4 de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană - libera circulație a capitalurilor - adoptat la data de 22.02.2001 de către Guvernul României, prin care ne obligam să avem în vedere prevederile Comunicării comisiei nr.C220/1997 referitor la condițiile în care Uniunea Europeană acceptă ca unul dintre statele membre poate impune restricții discriminatorii investitorilor din alte state membre, în eventualitatea utilizării acțiunii nominative de control la societățile declarate de interes strategic. prin hotărâre a Guvernului se propune prin acest act normativ ca Autoritatea pentru Privatizare să fie mandatată să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe conțin clauza păstrării în proprietatea statului a unei acțiuni nominative de control, în scopul transformării acțiunii nominative de control în acțiune comună și vânzarea acesteia către semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al acestuia.

Vă rugăm să aprobați prezenta ordonanță.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Raportul comisiei.

 
   

Doamna Lucia-Cornelia Lepădatu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună, trimis cu adresa nr.29 din 3 februarie 2002.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul nr.151 din 30 ianuarie 2003 al Consiliului Legislativ, avizul nr.218 din 29 ianuarie 2003 al Consiliului Economic și Social, avizul nr.77 din 11 februarie 2003 al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună.

Se impune ca, de îndată ce a fost transformată în acțiune comună, acțiunea nominativă de control să fie oferită cumpărătorului care deține pachetul de acțiuni achiziționat de la fostul FPS la un preț egal cu valoarea nominală a acestei acțiuni.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost primit de la Secretariatul General al Guvernului.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună, să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu, mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Comisia nu a propus modificări.

La titlul proiectului de lege sunt observații?

Nu sunt, votat.

Dacă la articolul unic sunt observații?

Nu sunt.

La titlul ordonanței?

Nu sunt observații, votat.

La art. 1 din ordonanță sunt observații?

Nu sunt, votat.

Art. 2 din ordonanță. Observații? Votat.

La art. 3 din ordonanță, nu sunt observații. Votat.

Urmează să fie supus votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic si cinegetic pentru concesionarea, in numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor.  

Pct.22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Din partea inițiatorului, cine prezintă proiectul?

   

Domnul Ovidiu Ionescu:

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Începând cu anul 2000, Regia Națională a Pădurilor a vândut activele aflate pe terenurile forestiere proprietate publică a statului în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificări și completări ulterioare și cu normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe.

Cumpărătorii acestor active au solicitat concesionarea terenurilor aferente pentru clarificarea drepturilor și obligațiilor lor în legătură cu aceste terenuri.

Urgența emiterii prezentului proiect de act normativ este determinată de necesitatea încasării operative la bugetul de stat a sumelor cu titlu de redevență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă rog să prezentați.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea descentralizării activității de concesionare a terenurilor forestiere proprietate publică a statului aferente activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2 din 2003 privind abilitarea inspectorilor teritoriali de regim silvic și cinegetic pentru concesionarea în numele statului a terenurilor forestiere proprietate publică a statului aferente activelor vândute de către Regia Națională a Pădurilor face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 19.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificarea și completarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

La titlul legii n-au fost obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriți amendamentul nr.2.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr.3.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică titlul.

La art.1 urmăriți amendamentul nr.4.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.4, se modifică art.1, care în formula actuală va deveni alin.1.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul nr.4?

Vă mulțumesc.

Se modifică, în consecință, art.1.

După art.1 actual care devine alin.1, comisia, prin amendamentul nr.5, propune un alin.2 nou.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul, se introduce alin.2.

Art.2 și art.3.

Comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Se adoptă în formularea din ordonanță.

Vom supune și acest proiect votului final la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003, personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.  

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică Comisia pentru muncă și protecție socială.

Nu este din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială nimeni?

Doamna Smaranda Dobrescu.

Poftiți.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune un timp de discutare de 10 minute, cu luări de poziție de un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind procedură de urgență, dacă nu sunt alte intervenții, vom intra direct în dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.1 de la pag.2.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică textul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență. Nu aveți obiecțiuni.

Admis în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.4, art.5, art.6. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1. Comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.7 alin.2.

Urmăriți amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, se modifică alin.2 de la art.7 în mod corespunzător.

Art.8, art.9, art.10, art.11, art.12.

Comisia n-a mai avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Art.13. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.14, urmăriți amendamentul nr.3.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică cuprinsul art.14.

La Anexa nr.I a, urmăriți amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul, se modifică, în consecință, Anexa nr.I a.

La Anexa nr.II a, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Anexele nr.IV/1a, IV.11a, V/1a, V/2a, VI/1a, VI/2a, dacă aveți obiecțiuni?

Nu sunt obiecțiuni.

La următoarele anexe, până la Anexa nr.VIIIb, dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votate toate în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Vom supune ordonanța votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici.

Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog să prezentați timpii de dezbatere. Suntem tot în procedură de urgență.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune un timp maxim de dezbatere de 20 de minute și luări de cuvânt de un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriți în paralel raportul comisiei și proiectul de lege.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriți amendamentul nr.1.

Adoptat amendamentul nr.1, se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cap. I, art.1, art.2, art.3.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap. II, art.4.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.5, art.6, art.7, art.8.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.9, alin.1-3, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art.9, alin.4.

Urmăriți amendamentul nr.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5 de la art.9, comisia n-a avut.

Dacă aveți dumneavoastră amendamente?

Votat în unanimitate.

Cap. III, art.10, art.11, art.12, art.13.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1.

Urmăriți amendamentul nr.3.

Votat amendamentul nr.3, modificat art.14 alin.1.

La art.14 alin.2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Cap. IV, art.15, art.16, art.17.

Votat în unanimitate.

Cap. V, art.18, art.19, art.20, art.21, art.22, art.23, art.24.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cap. VI, art.25 alin.1 și alin.2.

Comisia nu a avut obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.25 alin.3.

Urmăriți amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.25 alin.4 și alin.5.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Art.26, art.27, art.28, art.29.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Anexa nr. I. Dacă aveți obiecțiuni?

În prima parte a Anexei nr. I, comisia n-a avut, dar la pct.5 de la Anexa nr. I urmăriți, vă rog, amendamentul nr.5 și amendamentul nr.6 de la pag.4.

Admis amendamentele, modificat corespunzător anexa.

La Anexa nr. II, urmăriți amendamentul nr.7.

Admis amendamentul, modificat Anexa nr. II.

La pct.7 a fost o primă modificare la Anexa nr. II.

În finalul Anexei nr. II, pentru pct. c) de la "Indemnizații de conducere", urmăriți amendamentul nr.8 și amendamentul nr.9, de la pag.5.

Admis amendamentele, modificat pct. c) din Anexa nr. II.

La Anexa nr. III, urmăriți amendamentul nr.10.

Admis amendamentul, modificat Anexa nr. III.

Tot la Anexa nr. III mai există un amendament pentru pct. b), respectiv amendamentele nr.11, nr.12 și nr.13.

Dacă aveți obiecțiuni la cele trei amendamente?

Adoptate toate, se modifică în mod corespunzător pct. b) de la Anexa nr. III.

Anexa nr. IV. Urmăriți amendamentele nr.14 și nr.15.

Vă rog. Doamna Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La amendamentul cu nr.15 de la Anexa 4 este eroare de redactare și, cred eu, o omisiune. Deci, la alin.1 de la pct. c) steluța trebuia pusă în dreptul cuvântului "arhitect șef", nu în dreptul "directorului general", ca să nu se facă vreo confuzie. Și, corespunzător acestei soluții, acestei steluțe, în subsolul tabelului ar trebui să se scrie: "Se utilizează la nivelul sectoarelor municipiului București, județelor și la municipii". De ce? Pentru că și la nivelul județelor există arhitecți șefi care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism general.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul? Sunteți de acord cu schimbarea steluței?

Doamna președinte de comisie, Smaranda Dobrescu?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamna vicepreședinte Paula Ivănescu are dreptate, steluța se referă la arhitectul șef, este o eroare de dactilografiere, iar în privința extinderii acestei categorii și la nivelul județelor, întrucât nu s-a discutat în comisie, solicităm punctul de vedere al inițiatorului.

Suntem de acord cu propunerea doamnei deputat Ivănescu ca steluța din subsolul Anexei IV lit. c), prima steluță, să sune astfel: "Se utilizează la nivelul sectoarelor Municipiului București, județelor și la municipii."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, doamnă deputat? Da.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, dacă tot este "să schimbăm modificarea", haideți să vorbim și limba română. Nivelul este și "al municipiilor", nu este "și la municipii". Deci, să facem amendamente care să sune corect românește, pentru că le facem pentru români, nu pentru cei din Patagonia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimați colegi,

Supun votului amendamentul doamnei Ivănescu, acceptat de inițiator și cu corectura gramaticală propusă de domnul Damian Brudașca.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat corectura de la amendamentul 15.

La amendamentul 14, nefiind observații a fost adoptat în formularea inițiatorului.

Alte amendamente nu mai sunt la Anexa IV care este și ultima.

Parcurgând și acest proiect de lege îl vom supune votului final.

Stimați colegi,

îmi pare rău să constat insuficientul cvorum, dispun apel nominal și îl rog pe domnul secretar Leonăchescu să înceapă să-l facă.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - absentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ștefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Bondi Gyöngyike - prezent
- Borbéy László - prezent
- Bozgă Ion - absent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Stefan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - absent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - absent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drățcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - absent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petre - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - absent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Karoly - prezent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezent
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervasen - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - absent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule secretar,

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da, domnule președinte.

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să întrerupeți, totuși, că văd că s-a adunat lumea și riscăm să plece și cei care au venit.

Stimați colegi,

Pentru a urmări lista votului final, luați ordinea de zi de astăzi, pentru că sunt acele proiecte pe care le-am dezbătut și adoptat astăzi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Europene Drăgan din Lugoj; (adoptat);

Pct.3, Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înființarea Universității Europene Drăgan din Lugoj.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă rog să vă manifestați votul. Vă rog să luați loc, să putem număra. 234 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ - teritoriale (adoptat);

Pct.4: Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ-teritoriale.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sânnicolau Român, județul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa (adoptat);

Pct.5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Sânnicolau Român, județul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa.

Îl supun votului conform art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov, prin reorganizarea comunei Voila (adoptat);

Pct.6. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înființarea comunei Sîmbăta de Sus, județul Brașov, prin reorganizarea comunei Voila.

Conform art.74 alin.1 din Constituție vi-l supun votului.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre părți pentru noi concesii reciproce în domeniul comerțului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 (adoptat);

Pct.9. proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre părți pentru noi concesii reciproce în domeniul comerțului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Vă supun spre aprobare conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind Procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide, care fac obiectul comerțului internațional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998 (adoptat);

Pct.10. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind procedura de Consimțământ Prealabil în Cunoștință de Cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide, care fac obiectul comerțului internațional, adoptată la Rotterdam, la 10 septembrie 1998.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (adoptat);

Pct.11. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1996 - Codul silvic și a Legii nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (adoptat);

Pct.12. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic și a Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Se propune respingerea.

Cine este pentru propunerea de respingere? 196 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului (adoptat);

Pct.13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Conform art.74 alin.2 din Constituție vi-l supun votului.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Domnule Pereș, aveți cuvântul să vă explicați votul.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fond, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002, prin titlu, ar dori să modifice Legea nr.254/2002 în sensul creșterii atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

De fapt, adevăratul scop este altul. Și poate fi cunoscut doar citind expunerea de motive care însoțește modificarea propusă de executiv. Problema care frământă Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentației este modul total necorespunzător de încasare a datoriilor și a redevenței, convenite de părți la momentul privatizării fostelor IAS-uri.

Pe de altă parte, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 este și anticonstituțională din două motive.

1. Se aduc modificări inclusiv Legii nr.268/2001 - lege organică și care reglementează regimul proprietății, conform art.72 alin.3 pct. k) din Constituția României.

2. Se dorește de asemenea, modificarea unor situații deja consfințite - privatizarea fiind deja o realitate în mare măsură și numai în mai mică măsură o acțiune viitoare.

Într-un cuvânt, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2002 nu privește neapărat o situație de viitor, cum ar fi trebuit să fie privind atractivitatea privatizării, ci corectarea unor situații apărute post-privatizare.

Partidul Democrat înțelege și recunoaște că din producția agricolă sau zootehnică nu se vor putea recupera rapid datoriile mari față de bugetul de stat și față de alți creditori, dar nu este de acord ca sub ideea de măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare să reglementăm un troc între Guvernul Năstase și marea majoritate a celor care dețin acum fostele IAS-uri și care sunt clienți politici ai Puterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului (adoptat);

Stimați colegi,

Am sărit din ordinea de zi, pct.7, cel cu privire raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre, în vederea transplantului.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2002 privind societățile de credit ipotecar (adoptat);

Pct.14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2002 privind societățile de credit ipotecar.

Conform art.74 alin.2 din Constituție vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare (adoptat);

Pct.15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative (adoptat);

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art.VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar - fiscală (adoptat);

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziții din legislația financiar - fiscală.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2003 privind finanțarea unui obiectiv de investiții situat în Municipiul Pașcani, județul Iași (adoptat);

Pct.18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2003 privind finanțarea unui obiectiv de investiții situat în Municipiul Pașcani, județul Iași.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.296/2000 privind înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (adoptat);

Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.296/2000 privind înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună (adoptat);

Pct.21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2003 privind mandatarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului să încheie acte adiționale la contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru înstrăinarea acțiunii nominative de control după transformarea acesteia în acțiune comună. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic si cinegetic pentru concesionarea, in numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor (adoptat);

Pct.22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 184 voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (adoptat);

Pct.23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003, personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (adoptat);

Pct.24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 197 voturi.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici (adoptat).

Pct.25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs lista votului final. Vă mulțumesc pentru prezență.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la: Proiectul de Lege privind înfiintarea comunei Rîca, judetul Arges;

Numai puțin, stimați colegi! Stați, că există câteva comisii de mediere:

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea comunei Rîca, județul Argeș.: Florescu Ion, Năstase Ioan Mihai, Zgonea Valeriu Ștefan, Pleșa Eugen Lucian, Dobre Victor Paul, Kovacs Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al marfurilor comercializate în regim de duty-free;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de duty-free. Au fost propuși domnii: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Neamțu Horia Ion, Ionescu Daniel, Baban Ștefan, Cladovan Teodor, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Unanimitate.

  Proiectul Legii creditului agricol pentru productie;

Comisia de mediere la Proiectul Legii creditului agricol pentru producție. Au fost propuși domnii: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Lăpușan Alexandru, Mardari Ludovic, Pribeanu Gheorghe, Pereș Alexandru, Gheorghe Valeriu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberarea cartii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere și eliberarea cărții de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România. domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Buzea Cristian Valeriu, Anton Marin, Erdei Dolóczki Istvan, Manolescu Oana.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind acordarea gratuita a medicamentelor pentru copiii între 0 si 12 luni;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copiii între 0 și 12 luni. Au fost propuși domnii: Burnei Ion, Ionescu Dan, Moraru Constantin Florentin, Naidin Petre, Abiței Ludovic, Popa Constanța, Mera Alexandru Liviu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta nr.130/2002 pentru modificarea alin (6) si (7) ale art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.130/2002 pentru modificarea alin. (6) și (7) ale art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice. Sunt propuși domnii: Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Țibulcă Alexandru, Pleșa Eugen Eugen, Șnaider Paul, Dobre Victor Paul, Kovách Csaba Tiberiu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

După-amiază, activități în comisii. Miercuri, tot comisii și joi, ședință comună a celor două Camere.

Ședința s-a încheiat la ora 13,05.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 6:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro