Romeo Octavian Hanganu
Romeo Octavian Hanganu
Ședința Senatului din 14 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/24-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-04-2019 (comună)
16-04-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 14-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 aprilie 2003

4. Declarații politice rostite de către domnii senatori:
  4.3 Romeo Octavian Hanganu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit la tribună pe domnul senator Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi.

Suntem într-un moment de maximă importanță pentru economia românească. E vorba de privatizarea Societății Naționale a Petrolului. Știm bine că este vorba de cea mai mare societate din țară de care depinde, în mare parte, buna funcționare și stabilitate a economiei naționale și până la urmă și a societății românești.

PETROM realizează mai mult de 10 % din produsul intern brut al României și aduce bugetului de stat cea mai mare contribuție; peste 40.000 de miliarde lei, așa încât anumite date statistice, dar și semnale legate de activitatea PETROM nu pot decât să ne îngrijoreze. Cifra de afaceri staționează în ultimii ani în jurul valorii de circa 2.000.000.000 de dolari, iar profitul este în scădere din 2001, când era circa 148.000.000 de dolari, la 100.000.000 dolari în 2002 și la un preliminat de 67-70.000.000 de dolari în anul 2003.

Pierderile în relațiile economice cu agenți din țară depășesc 10.000 de miliarde lei, creanțele sunt în creștere cu peste 12 %, ele ajungând la o valoare de 17.000 de miliarde lei, iar în ultima perioadă acțiunile PETROM sunt în scădere.

La acestea sunt încă o serie de alte fapte semnalate și de mass-media și nu numai de mass-media: presiuni politice, relații preferențiale cu anumite rafinării private sau alte societăți comerciale, lucruri dubioase legate de modul de achiziționare de stații de benzină sau terenuri pentru stații de benzină de la particulari și așa mai departe.

Toate acestea sunt suficiente motive care justifică solicitarea senatorilor opoziției de înființare a unei comisii cu scopul cunoașterii exacte a situației PETROM și, repet, cu scopul cunoașterii situației de la PETROM și nu cu scopul anchetării privatizării, în acest moment de schimbare majoră a formei de proprietate. Până la urmă este o condiție a transparenței totale despre care vorbim, generoși atunci când este vorba de privatizare în general și de care se uită cu totul atunci când e vorba de cazuri punctuale, așa încât este greu de înțeles amânarea formării acestei comisii, iar motive de genul celor că "o astfel de comisie ar dăuna liniștii derulării procesului" nu pot fi decât puerile sau interesate.

De altfel, și procesul de privatizare, de pe acum, ridică o serie de întrebări majore. Este oare cea mai bună soluție cea a investitorului majoritar? Cât de mare va fi monopolul privat asupra extracției și distribuției petrolului românesc? Cât de posibil va mai fi accesul rafinăriilor mici la țițeiul românesc specific pe care acestea îl folosesc? Ce potențial de a aduce țiței din afară va avea viitorul acționar majoritar, bineînțeles în scopul scăderii presiunii asupra celor 6.000.000 de tone de țiței românesc și care, din păcate, o dată cu privatizarea unor rafinării a crescut și nu a scăzut?

Așa încât, consider că la privatizarea celei mai mari companii din România, Senatul, ca organ reprezentativ suprem, nu poate asista indiferent sau, eventual, să se limiteze la legiferarea unor ordonanțe de urgență, pe care ni le va servi la momentul oportun Guvernul.

În acest context, al lumii petrolului, suntem și martorii unei situații deosebite cu care se confruntă una dintre cele 5 rafinării din județul Prahova, una dintre cele 10 rafinării ale României. Este vorba de "Steaua Română" din Câmpina. De circa o lună societatea și-a suspendat activitatea, trimițând 600 de oameni în șomaj tehnic. În anul 2002 Rafinăria Câmpina și-a respectat obligațiile contractuale, plătind țițeiul de la S.N.P. în termen și achitându-și la timp obligațiile bugetare. Treptat însă societatea a început să aibă pierderi motivate, în primul rând de necorelarea prețului la țiței - o creștere pe care a avut-o prețul la țiței în cursul anului 2002, cu un indice de 1,62 - și cu cel..., bineînțeles necorelare, cu prețul produselor finite, a cărui creștere a fost cu un indice de 1,24.

Ca urmare, prețul țițeiului românesc livrat rafinăriilor din România a ajuns la 250 de dolari pe tonă, în timp ce cotația internațională este între 185 și 207 dolari pe tonă. Asta face ca rafinăria despre care vă vorbesc să ajungă în situația în care și dacă costurile de operare ar fi zero, ea ar lucra tot în pierdere.

Desigur, mulți ar fi tentați să ne reamintească că suntem într-o economie de piață și rafinăria să-și ia materia primă din altă parte, la cotație internațională, numai că se știe că rafinăria din Câmpina realizează un produs special, parafina, atât de necesară, în primul rând, indus-triei de medicamente, pentru care are nevoie de un țiței special, un țiței parafinos care se extrage numai de la Berca, deci din România. Suntem deci în situația unui monopol al statului, prin S.N.P., și care conduce la situații de felul celei prezentate, cât și la posibilitatea de a trata în mod discreționar operatorii din domeniu. Cu atât mai mult trebuie să ne gândim ce se va întâmpla când acest monopol se va transforma într-unul privat.

Ținând cont și de faptul că pentru alții s-au găsit soluții de livrare de țiței cu plata atunci când se poate, când se nimerește sau când își permit respectivii sau respectivele rafinării, solicităm intervenția de urgență a Ministerului Industriei și Resurselor în rezolvarea acestui caz și reluarea activității de urgență la Rafinăria din Câmpina.

Stimați colegi, ar mai fi o singură problemă. Nu aș dori să vorbesc prea mult despre ceea ce este, se pare, decizia Curții Supreme de Justiție, care validează hotărârea Curții de Apel Târgu-Mureș și, practic, anulează privatizarea S.C. "Balneoclimaterica" Sovata, pentru că încă nu suntem în posesia actului oficial care se pare că este la redactat. Din cele ce am aflat însă de la cei implicați în acest caz și din cele scrise de către massmedia, se pare că ceea ce domnul ministru al privatizării caracteriza a fi "un mare succes", și pentru care Domnia sa, citez stenograma, "se aștepta să fie felicitat pentru prețul obținut", se dovedește a fi o procedură realizată cu nerespectarea legislației în vigoare, care a condus la un rezultat catastrofal pentru statul român. Cum nu avem însă acest act, sigur, nu avem voie să facem o apreciere în legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Este vorba în primul rând, de încercarea cumpărătorului "Salina Invest", acest lucru este absolut dovedit, care nu s-a mulțumit cu "cadoul" care i-a fost făcut, cu Stațiunea Sovata, și care a încercat să recupereze, prin pierderea a două procese, deci prin pierderea a două active - Vila "Ștefan" și Hotelul "Aluniș" -, o sumă egală, 42.000.000.000 lei, cu cea pe care a dat-o pe toată stațiunea. Este un lucru verificat deja. Situația este mult prea gravă, și în cazul în care această decizie este reală, fiți convinși că nimeni nu va trata această întâmplare ca pe o victorie a celor care, făcând parte din comisia de anchetă, am demonstrat ilegalitatea procesului de privatizare la momentul respectiv.

Consider însă că este o lovitură dată Senatului, care și-a dat votul acelui raport al comisiei, favorabil cumpărătorului "Salina Invest", într-un caz în care, iertată să-mi fie expresia "hoția se vedea fără nici un fel de efort". Sigur că dacă în politică se pare că scopurile nu-și au locul, personal mă întreb cât de mare este responsabilitatea noastră, măcar cea morală, în astfel de cazuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 22 aprilie 2019, 7:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro