Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 20 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/30-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 20-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 mai 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.24 Leonida Lari Iorga - declarație politică intitulată: "Aspirina hoțomanului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Leonida Lari Iorga:

L-am văzut întâia oară pe Mircea Dinescu într-un pulover cu mânecile răsuflecate la Uniunea Scriitorilor din Chișinău, pe scenă. Să fi fost aceasta prin 1988. A dat un spectacol grozav. Toată sala murea de râs la bancurile sale. Mai puțin, la o poezie, pesemne, trăită. "Sunt tânăr, doamnă, vinul mă știe pe de rost..." Noi, scriitorii români din Basarabia, n-am prea dat atunci atenție faptului că Mircea Dinescu, înainte de a ajunge la Chișinău, trecuse dintru-ntâi prin Moscova, capitala de atunci a URSS și a soacrei sale cu state vechi la KGB, Elena Loghinovskaia. Noi credeam că toți românii ne sunt frați.

Și, gazde fiind, l-am primit, l-am omenit cum am știut mai bine, de altfel, toată lumea care vine pe la Chișinău cunoaște ospitalitatea românilor basarabeni. De ce, însă, am început cu această vizită ciudată, căci mai bine ar fi de zis călătoria Moscova-Chișinău-București a nedomnului Mircea Dinescu?

Omul în cauză avea, probabil, niște relații mai de durată cu serviciile rusești, altfel nu se explică arestarea lui la domiciliu pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. În fond, dacă e să vorbim de la obraz, el nu a fost disident, ci rezident.

A doua oară l-am văzut în alt pulover cu mânecile răsuflecate la Uniunea Scriitorilor din București, după 1990-1991, când mi-a apărut volumul "Dulcele foc" la Editura Univers. S-a întâmplat să vin pe la Uniune și să-l văd într-o stare lamentabilă: înjura de mama focului de la etajul unu o femeie, care se afla la parter, o scriitoare, din câte am înțeles de la niște colegi de breaslă.

A treia oară l-am văzut la Ambasada URSS, dar în alt strai. Cum noi, liderii Mișcării de Eliberare și Reîntregire Națională din Basarabia, printre care Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Gheorghe Vodă și eu am fost invitați la București de către proaspătul C.P.U.N. (care apoi s-a numit F.D.S.N., apoi P.D.S.R., apoi P.S.D.) nu înțeleg nici până acum de ce în Palatul Victoria, la întâlnirea delegației din Basarabia cu cei din România era prezent și tovarășul Teajelnicov, ambasadorul URSS în România? (Dumnezeu să-l ierte, că nu mai este printre trăitorii de pe pământ). Iarăși e ceva de neînțeles, cel puțin pentru mine, de ce delegația basarabeană a fost dusă la cină la Ambasada URSS?

Și iată cum se leagă niște treburi: degeaba latră Mircea Dinescu în a sa "Aspirină a Săracului", (ce ironie a soartei, acel care a devalizat Uniunea Scriitorilor din România, o face pe săracul) că, vedeți dumneavoastră, Grigore Vieru, Leonida Lari îi adulează și îi apără pe Adrian Păunescu și C.V.Tudor, de parcă acești oameni ar avea nevoie de apărarea noastră. Chestiunea e mult mai simplă: între un trădător de țară ca Mircea Dinescu și niște patrioți români, e limpede ca bună ziua alegerea noastră. Păi, cine credeți că întâmpina delegația basarabeană cu pâine și sare în pragul Ambasadei URSS: Ana Blandiana și Mircea Dinescu!!!

Întâmpinătorul nostru, rog să mi se permite o astfel de licență lingvistică, cine credeți că era: Mircea Dinescu, îmbrăcat într-un frumos strai național, românesc. E bine, totuși, că Ana Blandiana era îmbrăcată în haine obișnuite și nu împopoțonată în strai național la o ambasadă străină. De ce spun toate astea? Din cauza imbecililor care se leagă de orice element vestimentar, până și de bentița mea. Oricum ar zice ei, bentița nu o voi arunca, pentru că nu e dată de oameni, ci de cineva mai puternic decât ei, ca semn de inițiere.

Așadar, acest vânzător de neam, Mircea Dinescu, cu soacră kaghebistă și socru, bănuit în alt soi de securitate (presupune-se ungară), mai cutează să-i batjocorească pe intelectualii din Basarabia...De ce? Pentru că și-au riscat viața pentru cauza națională?! Pentru că au stat pe baricade și n-au făcut averi?! Da, pe baricade averi nu se fac. Și anume, acei care au luptat cu hidra imperială sovietică, acum sunt cei mai săraci. Dar Mircea Dinescu nu se sfiește să spună că noi, românii basarabeni, venim de la sovietici, noi, care am cerut unirea în anul 1989. Și în tristețea mea, îmi propun și vă propun o temă de meditație: oare de ce nu sunt bine văzuți în țara-mamă românii basarabeni și bucovineni? Numai de aceea că au fost lăsați de izbeliște de către țara-mamă în atâtea diferende istorice, lăsați străinilor de atâtea ori, fără nici o condițiune?... Poate astfel a apărut sentimentul vinovăției românilor din țară pentru cei excluși din ea și, în consecință, al unei uri neputincioase. Și față de dușmani, și față de ai lor. Și, poate încă de aceea că, odată cu oamenii cumsecade de acolo au venit și lichele cu misiuni speciale și cu mari afaceri? În cazul acesta, ofițerii de securitate din România, dintre care unii ușor vandabili, n-au putut sau n-au voit să vadă cu cine au de-a face, care sunt patrioți și care sunt hoți?! Eu, spre exemplu, n-am idee cum arată o mie de euro, nu tocmai zece mii, chiar nu știu ce să declar în aceste fișe ce ni s-au dat tuturor deputaților și senatorilor în privința averilor. Or, Mircea Dinescu știe mai bine decât noi toate prețurile din această efemeră lume, pentru că el a preschimbat poezia cu afacerile.

Consider că e absolut necesară o delimitare între postura de scriitor și postura de afacerist în peisajul politic. Firește, e greu să facem o asemenea diferențiere, și totuși trebuie de găsit o soluție. Altfel, niște visători idealiști care nu au uneori nici de pâine până la salariu, ajung în aceeași barcă și pe același val de responsabilitate cu rechinii-afaceriști, care întorc dolari sau euro cu lopata.

Să ne întoarcem, însă, la oile noastre. Am spus că l-am văzut de trei ori pe viu pe Mircea Dinescu, în situații concrete, care nu-l pun deloc într-o lumină favorabilă. L-am mai văzut odată la TVR 1, prin decembrie 1989, când actorul și ex-ministrul culturii, Ion Caramitru, îi striga în fața întregului popor român din țară și a românilor de pretutindeni: "Mircea, fă-te că lucrezi!" Și Mircea Dinescu a lucrat și a tot lucrat, dar împotriva neamului românesc.

Și acum, să analizăm cât mai la rece lucrurile. Această duhoare antinațională, pre nume Mircea Dinescu, acest poetaș sau poetastru, care de la "Moartea citește ziarul" n-a mai scârțâit nimic din peniță, de reținut ca valoare estetică, deși beneficiază de o tipografie din Germania, pe care și-a însușit-o (destinată Uniunii Scriitorilor din România), se dă mare scriitor și ziarist. Ba mai cutează să și propună Națiunii Române, muritoare de foame "Aspirina săracului"!!! Mai bine-ar fi să închidă gura sa păcătoasă și să schimbe titulatura ziarului cu un alt titlu: "Aspirina Hoțomanului", ca să înțeleagă ceva-ceva și cei neavizați. Oricum, hidoasa lui față se va vedea în timp, pentru că a încercat să păcălească oameni mai săraci, mai chinuiți și mai triști ca el. Dar, Dumnezeu să aleagă!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 15 noiembrie 2018, 5:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro