Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 20 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/30-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2018
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 20-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 mai 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.26 Nicolae Vasilescu - considerații pe tema "lipsei înțelepciunii puterii";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Vasilescu:

Ce valoare mai poate avea astăzi efortul de a ne face auziți de la această înaltă tribună, încercând să convingem de utilitatea și necesitatea respectării istoriei, a legii fundamentale, dacă personaje politice aflate la putere, care și-au început mandatul jurând pe Biblie și pe respectarea Constituției, sunt primii care uneori le încalcă, mânați de interese mărunte, de partid, în detrimentul electoratului care i-a propulsat la guvernare.

Cred că a venit timpul să ne punem și noi întrebarea pe care fondatorii celebrei legi fundamentale americane și-au pus-o la 1787: "cum să dai Guvernului destulă putere, fără ca să-i dai prea multă?" întrebare îndreptățită, având în vedere că abuzul de putere la care recurg guvernanții depășește uneori cu mult limitele bunului simț.

Se știe că riscul de a abuza de putere aparține celor ce o dețin. În acest sens, rămân memorabile, și pe deplin actuale, cuvintele autorului interbelic Paul Negulescu: "Lupta pentru a pune mâna pe puterea politică, lupta pe care o duc între ele clasele sociale, sau chiar membrii aceleiași clase, organizați în partide politice, umplu întreaga istorie politică a diferitelor popoare. Acei care reușesc, înțeleg să-și mențină puterea lor, modificând, organizând diferit instituțiunii de drept public, în scop de a-și asigura conservarea puterii" (vezi înființarea Parchetului Anticorupție sau a altor instituții al căror obiect de activitate este identic și nejustificabil).

O dată cu accederea la putere în toamna anului 2000 a coaliției P.S.D.R. - U.D.M.R., Parlamentul României, adică legislativul țării, a devenit o anexă a Guvernului Năstase în ceea ce privește elaborarea legilor în țara noastră. În loc ca Parlamentul să elaboreze legile în România, potrivit atribuțiilor prevăzute de Constituție, acesta inițiază legi precum interzicerea bancurilor, legalizarea concubinajului ș.a.m.d., fiind nevoit să voteze pe bandă rulantă ordonanțele de urgență emise de către Guvern, ordonanțe care de cele mai multe ori nu-și justifică cazurile excepționale de emitere a acestora.

Se profită de faptul că actuala coaliție P.S.D.-U.D.M.R. este majoritară în Parlament și ordonanțele trec rapid prin "malaxorul" de vot, fără a mai lua în seamă părerile sau moțiunile opoziției, căreia i s-a atribuit rolul ingrat de decor.

Manifestarea apatică a Parlamentului, organ suprem reprezentativ al țării și unica autoritate legiuitoare, stabilește doar dispoziții generale, lăsând Guvernul să acționeze potrivit liberei lui aprecieri - conform puterii lui discreționare. Ne punem o întrebare retorică: Unde se termină puterea discreționară și unde începe abuzul de putere, unde începe încălcarea comportamentului legal al administrației publice centrale?...

Oare acest abuz de putere al guvernanților "îmbibat" de nepăsare nu se datorează în mare parte lipsei de control amănunțit al Parlamentului sau a unui judecător administrativ, ca în exemplul administrației franceze, ce dispune de o limitare a exercitării puterii?

Guvernanții noștri pun în practică deviza infractorilor de drept comun, aceea că "tot ce nu este interzis, este permis". "Executivul nu poate face tot ce nu este explicit interzis; el nu trebuie să facă decât ceea ce îi este explicit permis".

Tentația de a pune mâna pe putere este foarte mare la guvernanți, Executivul având în mâini și funcția de a face legile și pe aceea de a le executa, prin aceasta scutindu-se de a se mai supune legilor pe care tot ei le fac... Separația puterilor în stat excelează printr-un verbalism străin faptelor.

Discrepanța enormă între promisiunile electorale, programul de guvernare și realitatea pe care viața o demască, ne arată de fapt lipsa "înțelepciunii puterii" a celor care o dețin și abuzează în mod absolut de ea. Printre prioritățile programului de guvernare se numărau și: combaterea sărăciei și a șomajului, refacerea autorității statului. Adevărul ne arată cum populația "mulțumită" scandează: "Iliescu și Năstase ne-au băgat foamea în case!"; iar în ceea ce privește autoritatea statului, în județele Harghita și Covasna, aceasta a dispărut în totalitate - primarul UDMR din Sfântul Gheorghe a demontat de pe clădirea Primăriei tricolorul românesc, arborat în 1944.

Când se va revizui Constituția României ar trebui să ne gândim mai bine la limitele competenței legislative delegate, la condițiile în care este permis transferul de atribuții de la Parlament la Guvern, precum și domeniile, pentru a nu mai avea surprizele ordonanțelor de urgență nejustificate de cazurile excepționale - exemplu recent, Ordonanța de urgență nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, rasist și xenofob, în realitate, neexistând asemenea organizații pe teritoriul țării noastre.

Închei cu speranța că timpul va fi cel care urmează să confirme sau să infirme valabilitatea pozițiilor exprimate în repetate rânduri de la această tribună.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 noiembrie 2018, 21:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro