Vasile Horga
Vasile Horga
Ședința Senatului din 26 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.168/06-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 26-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 noiembrie 2002

  1. Declarații politice rostite de doamnele și domnii senatori:
  1.4 Vasile Horga

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit la tribună pe domnul senator Vasile Horga,

Grupul parlamentar România Mare.

Aveți cuvântul!

Domnul Vasile Horga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Peste tot în lume, rolul pieței de capital este recunoscut și apreciat ca fiind esențial în asigurarea resurselor financiare necesare dezvoltării economiei unei țări. Toate guvernele țărilor dezvoltate acționează în consecință și iau măsuri legislative în vederea creșterii competitivității piețelor de capital, în vederea atragerii resurselor financiare interne și internaționale atât de necesare finanțării creșterii companiilor.

Și în acest caz România a ales o metodă originală.

Timp de aproape opt ani, dezvoltarea pieței de capital românești a fost doar un slogan electoral. Timp de opt ani, interesele investitorilor din piața de capital au fost neglijate, din legislația română lipsind exact acele prevederi ce ar fi făcut din piața de capital o alternativă investițională atractivă. Rezultatul este că toate societățile comerciale românești suferă de o lipsă cronică a resurselor necesare dezvoltării, segmentul bancar neputându-și asuma riscurile finanțării acestora.

În România există multe milioane de acționari minoritari, ca urmare a inițierii, de către actualul partid de guvernământ, cu ani în urmă, a procesului de privatizare în masă a societăților comerciale românești.

Este larg răspândită în mediile economice ideea că dobândirea, în mod gratuit, a acțiunilor de către cetățeni justifică tratamentul discriminatoriu la care aceștia sunt supuși. Nimic mai greșit.

Acțiunile primite în procesul de privatizare în masă nu sunt o pomană. Ele sunt o recompensă minimă și binemeritată pentru zeci de ani de muncă în perioada comunistă. Societățile comerciale care astăzi sunt proprietatea diverșilor investitori strategici străini sunt clădite prin munca și suferința acestor oameni. Este cu atât mai nedrept ca, prin măsuri legislative incoerente, să le distrugem și puținul pe care am considerat de cuviință să li-l oferim. Nu cred că afirm un lucru nou când spun că România a devenit cunoscută drept țara unde excepțiile de la lege au devenit lege, unde pachetele de control în societățile comerciale se pot achiziționa fără a mai îndeplini cerințele legale internaționale ale unei oferte publice, unde majorările de capital se pot face în disprețul total al valorii reale a unei societăți, locul unde abuzurile de poziție majoritară sunt permise și încurajate. Această concepție a devenit molipsitoare. Companii străine care în țările lor de origine se mândresc cu poziția lor de societăți deținute public și se străduiesc să se prezinte cât mai corect în fața investitorilor în România au devenit adversarii cei mai îndârjiți ai respectării drepturilor acționarilor minoritari, precum și ai creșterii transparenței activității, în general. Robi ai mentalității superiorității investitorului strategic, am uitat de cei care fac cu adevărat o piață de capital funcțională - investitorii minoritari. Consecința acestei atitudini, piața de capital românească a devenit un exemplu negativ, internațional, iar România a pierdut șansa de a folosi banii fondurilor de investiții străine, care, în schimb, au devenit suportul esențial al dezvoltării altor piețe care sunt acum mândria Europei Centrale și de Est - Polonia, Ungaria, Cehia.

După opt ani România s-a hotărât să intre în ceea ce înseamnă normalitate în Europa și, printr-o nouă lege a valorilor mobiliare, își propune să pună capăt acestor abuzuri și să ia în considerare și interesele milioanelor de acționari minoritari români sau străini.

Procesul de elaborare a legislației a fost unul îndelung și s-a făcut pe baza consultării cu toți cei implicați în piața de capital. Mai mult, în procesul de elaborare au fost implicați, în calitate de consultanți externi, atât reprezentanții Băncii Mondiale, cât și firma de avocatură de renume internațional "Ring Letters".

Inițiat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului României, proiectul legislativ a fost promovat apoi prin ordonanță de urgență de către Guvernul României în data de 9 aprilie 2002, primind și avizul favorabil al Uniunii Europene. Ulterior, Parlamentul României aprobă această ordonanță prin Legea nr. 525 din iunie 2002.

La toate aceste inițiative legislative piața de capital românească reacționează extrem de pozitiv, dovedind, și pe această cale, că o lege bună reprezintă un element fundamental în recâștigarea încrederii investitorilor în piață.

Începând imediat după adoptarea ordonanței de urgență privind piața de capital, Bursa de Valori București și Piața Rasdaq înregistrează un adevărat reviriment - o creștere a indicatorilor specifici cu 84% la Bursa de Valori București și cu 41% la Rasdaq. Cu toate aceste semnale pozitive care indică fără dubii eficacitatea legislației adoptate și în contradicție cu directiva Comisiei Europene, supuse spre aprobare Parlamentului European în data de 2 octombrie 2002, Guvernul României, supus la presiuni șantajiste deosebit de puternice din partea unor acționari majoritari, care au recurs la amenințarea de a părăsi țara dacă nu li se satisfac revendicările, acceptă să modifice legislația aflată deja în vigoare prin Ordonanța de urgență nr. 122 din octombrie 2002. S-ar putea crede că, în sfârșit, epopeea legislativă a pieței de capital românești se încheie aici.

Din păcate, nu. Înțelegând că în România totul este posibil, acționarii majoritari fac din nou presiuni, în sensul unei noi modificări a legislației, o modificare care vizează drepturi fundamentale ale acționarilor minoritari, drepturi pe care actualul Corp legislativ le garantase, prin lege, în urmă cu mai puțin de patru luni. Și iată că după un an și jumătate de activitate legislativă, care a reprezentat un efort deosebit de însemnat în timp și bani pentru Parlamentul României, Guvernul cedează din nou la presiunea acționarilor majoritari, modificând substanțial Legea nr. 525/2002 și ne întoarcem de unde am plecat - la un cadru legislativ ineficient și o piață de capital nefuncțională, care nu servește interesele economice ale României.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 11 decembrie 2018, 15:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro