Plen
Ședința Senatului din 26 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.168/06-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 26-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 noiembrie 2002

  1. Declarații politice rostite de doamnele și domnii senatori:
  1.10 Dan Constantinescu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit la tribună pe domnul senator Dan Constantinescu, același grup parlamentar, P.N.L.

Aveți cuvântul!

Domnul Dan Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică vine în continuarea unui șir lung de demersuri ale reprezentanților opiniei publice, mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, ale parlamentarilor privind intenția și încercarea de trecere a Registrului Comerțului de la Camerele de Comerț și Industrie la Ministerul Justiției.

Evident că motivațiile inițiale ale Guvernului nu au darul să ne convingă, iar ideea că în majoritatea statelor membre din Uniunea Europeană Registrul Comerțului este subordonat Ministerului Justiției este, fără îndoială, incorectă.

În plus, suntem datori să punem în evidență o serie întreagă de consecințe negative în plan intern și internațional.

Investitorii străini și organismele internaționale vor percepe schimbarea ca pe o dovadă de instabilitate legislativă și ca pe o măsură de etatizare a unei activități.

Documentele Consiliului Europei, ale Comisiei Europene recomandă, de altfel, statelor membre să încredințeze organizațiilor neguvernamentale servicii de interes public.

Registrul Comerțului din România se scoate din circuitul mondial de informații, în care este integrat în prezent, și recuperarea acestei dimensiuni va fi foarte costisitoare și foarte greu de realizat.

Fără a mai dispune de Registrul Comerțului, în plus, Camera de Comerț și Industrie a României va fi exclusă din rețeaua de lucru de intercomunicare, de furnizare de informații a Euro-Chambre, cu sediul la Bruxelles, ce include camere din 36 de țări, reprezentând peste 15 milioane de întreprinderi.

Registrul Comerțului pierde calitatea de membru al unor organizații internaționale de profil, deținută, exercitată și menținută financiar prin contribuția Camerei de Comerț și Industrie a României. Avem în vedere Asociația Europeană a Furnizorilor de Informații, Asociația Camerelor de Comerț și Industrie, membre ale Grupului celor 77, rețeaua globală de comerț electronic din cadrul Camerelor de Comerț și Industrie internaționale și așa mai departe.

Și în plan intern sunt puse în evidență o serie de consecințe negative, între care una dintre cele mai importante privește faptul că această scoatere a Registrului Comerțului din structura Camerei de Comerț și Industrie se îndepărtează de la soluția tradițională, care a dat rezultate bune atât în perioada interbelică, cât și după Revoluția din Decembrie.

Să nu uităm că într-un mediu economic zguduit de mari cataclisme Camera de Comerț și Industrie și Registrul Comerțului, în mod special, a fost poate una dintre puținele instituții care nu a fost implicată în scandaluri economice și financiare.

Toate reglementările privind concentrarea operațiunilor și simplificarea formalităților de autorizare a agenților economici prin Biroul unic sunt bulversate. Măsura este cu atât mai inoportună cu cât ne aflăm în plin proces de preschimbare a certificatelor de înmatriculare, sute de mii de comercianți fiind supuși, în prezent, acestei proceduri, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților, iar schimbarea modului de organizare a Registrului va destabiliza și va bulversa mediul de afaceri, nivelul birocrației fiind așteptat să atingă un nivel fără precedent.

Caracterul public și transparența informațiilor comerciale vor fi grav afectate și, în plus, tribunalele trebuie să preia sarcina încasării taxelor de publicitate în contul Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Autoritățile publice pierd o sursă de informare gratuită, pe care Camerele de Comerț și Industrie o asigurau pe costurile și pe logistica lor. Cooptarea reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie în structuri și organisme de drept public se bazează tocmai pe contribuția acestora cu informațiile despre mediul de afaceri gestionate de Registru, în lipsa cărora participarea Camerei la activitatea acestor organisme rămâne doar una fictivă și de decor.

Știm bine că tribunalele se confruntă cu o lipsă cronică de spații de lucru și de arhivare, știm bine că tribunalele nu au resursele financiare pentru dotările aferente noii activități, resurse care vizează inclusiv deprecierea morală a unei logistici impresionante. Trebuie extins aparatul propriu al tribunalelor și ne întrebăm cu ce costuri și de unde surse, întrucât statul pierde inclusiv încasarea de T.V.A., întrucât structurile Ministerului Justiției nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitățile lor.

În ceea ce privește Camerele de Comerț și Industrie și Camera de Comerț și Industrie a României, o serie întreagă de consecințe negative se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți pentru Camerele de Comerț și Industrie, în baza acestei măsuri pe care o apreciem neconstituțională.

Numeroase Camere vor avea probleme delicate de existență, ca urmare a imposibilității realizării obiectului de activitate stabilit prin legea proprie de organizare. Astfel,

Camerele nu vor mai putea îndeplini atribuția de informare și documentare comercială, nu vor mai putea îndeplini atribuția de eliberare a certificatelor de origine a mărfurilor pentru export, atribuția de ținere a evidenței mărcilor, semnelor comerciale și distinctive folosite de comercianți, atribuția de a colabora la elaborarea rapoartelor și publicațiilor statistice, atribuția de certificare a existenței legale a obiectului de activitate și a semnăturii reprezentantului comerciantului. Legitimarea procesuală activă a Camerei de Comerț și Industrie, consacrată în art. 27 din Legea Registrului Comerțului, rămâne ea însăși un atribut abstract.

Stimate colege și stimați colegi,

Am constatat nu numai faptul că caracterul de urgență al acestei ordonanțe este nejustificat, termenul de 30 de zile de aplicare a acestei ordonanțe a fost de mult depășit, Guvernul fiind obligat să emită o nouă ordonanță de urgență, care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2002.

Vă rugăm insistent să aveți în vedere toate aceste considerente atunci când vor fi dezbătute proiectele de lege privind aprobarea ordonanțelor pe care, din motivele anunțate, nu avem cum să le susținem.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 14 decembrie 2018, 12:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro