Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/05-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2018
07-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 26-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2003

5. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
 
consultă fișa PL nr. 253/2003

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Stimați colegi,

La pct.10, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii învățământului nr.84/1995. Suntem în procedură de urgență. Rog comisia să propună timpii de dezbatere care să includă inclusiv o scurtă prezentare din partea inițiatorilor și raportul succint al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să fac și eu apel la colegii din sală să-și ia locul de inițiatori, este singura lege pe care au inițiat-o și care poate trece și, în consecință, să propunem timp total de dezbatere, deși sunt convins că nu va fi suficient, o oră, pentru că este o lege extraordinar de importantă, iar intervențiile limitate la maximum 3 minute. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?.

Abțineri?

Unanimitate.

Am înțeles că, în numele inițiatorilor, prezintă propunerea doamna deputat Andronescu Ecaterina care, totodată, este și ministrul învățământului.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt extrem de onorată să prezint, în numele Comisiei de învățământ, această inițiativă legislativă cu care venim în fața dumneavoastră.

În esență, este vorba de măsurile de reformă pe care le vizăm pentru domeniul sistemului învățământului din România, segmentul "învățământ obligatoriu".

Desigur, sistemul de învățământ reprezintă ținta și preocuparea nu numai a politicienilor, a societăților în general din toate țările, pentru că în permanență ceea ce se întâmplă în învățământ astăzi are reflectare în societate mâine și de aceea este firesc și noi să fim foarte atenți la direcțiile în care se dezvoltă sistemele de învățământ din lume și să nu mărim distanța între noi și alții, dimpotrivă, dacă se poate, să fim cu sistemul de învățământ între cele mai performante din lume. De aceea, cele două Comisii de învățământ ale Parlamentului României au dezbătut măsurile de reformă care vizează sistemul de învățământ obligatoriu și vin astăzi în fața dumneavoastră cu propuneri de modificare a Legii învățământului.

În esență, este vorba de modificări care vizează punerea accentului pe formarea unor noi competențe cheie în educația de bază, pe restructurarea învățământului profesional și tehnic și, sigur, toate acele aspecte care trebuie să reprezinte normele de reglementare care să ne permită să punem în practică aceste măsuri.

Consiliul European și, sigur, România ca țară candidată participă la dezbaterile din Uniunea Europeană, a stabilit pentru învățământul de bază, pentru educația de bază noi competențe cheie. Este vorba de competențe de comunicare, de competențe digitale, de competențe civice, de competențe științifice, tehnologice, de aspirație spre cultură și, nu în ultimul rând, de competențe antreprenoriale. Toate acestea sunt transpuse în sistemul de învățământ prin modificări pe care le propunem în curriculum și prin modificări pe care, de asemenea, le propunem în programele școlare de la fiecare disciplină.

De asemenea, un segment căruia îi dăm o atenție deosebită îl reprezintă învățământul profesional și tehnic, care se restructurează în școala de arte și meserii, nu neapărat schimbându-i denumirea, ci schimbându-i modalitatea de abordare, filosofia după care este realizat. În esență, este vorba de o rută de profesionalizare, rută de profesionalizare care se realizează în 2 ani de zile pe un curriculum cu un segment de cultură generală și pe o parte de instruire practică pe care ne-o dorim să o realizăm în cea mai mare parte la firme, pentru că acești specialiști racordați la piața muncii trebuie să se adapteze cât mai rapid după absolvirea școlii în firma în care își vor găsi locurile de muncă.

Aceste demersuri se transpun într-o structură a învățământului de bază care se prelungește cu încă 2 ani de zile, întrucât România era singura țară în care învățământul obligatoriu mai avea doar durata de 8 ani de zile. Ca urmare, cei 2 ani care se adaugă învățământului obligatoriu sunt adăugați pe două rute educaționale; o rută educațională liceu, în care primii 2 ani intră în categoria învățământului de bază, și pe ruta educațională școală de arte și meserii de 2 ani de zile, care, de asemenea, face parte din învățământul de bază.

Modificările pe care vi le supunem atenției și aprobării dumneavoastră mai cuprind, de asemenea, o deplasare spre o vârstă mai mică la debutul în ciclul primar; este vorba de intrarea în ciclul primar de la 6 ani, așa cum proiectul de lege vine să vi se prezinte dumneavoastră spre aprobare, această orientare spre o vârstă școlară mai mică, care este practic întâlnită în peste 80% din țările Uniunii Europene, are o abordare flexibilă, părintele fiind cel care poate să decidă dacă merge la 6 ani la școală, dacă merge chiar mai devreme de 6 ani sau îl poate amâna cu un an de zile. Toate aceste demersuri au fost dezbătute, așa cum vă precizam la început, în plenul celor două Comisii de învățământ. De aceea, această inițiativă vine în fața dumneavoastră ca inițiativă a celor două comisii, 20 de deputați și senatori au semnat această inițiativă, cred că este și o premieră de procedură parlamentară, pentru că practic deputați și senatori din toate partidele politice au devenit inițiatorii acestui proiect de modificare a Legii învățământului.

Eu vă mulțumesc pentru atenție, pentru faptul că ați luat astăzi în dezbatere și vă asigur că toate aceste demersuri sunt gândite în așa fel încât sistemul de educație să fie mâine mai bun decât este astăzi. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu mulțumesc. Domnule președinte al Comisiei pentru învățământ, vă rog să prezentați tot așa de succint raportul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Stimați inițiatori,

Avem astăzi în față una dintre legile cu implicații majore în evoluția ulterioară a României. De aceea, poate nu ne-am mărginit la un raport formal, ci la un raport care să determine pe fiecare dintre noi să constatăm importanța legii prin prisma unei integrări efective în Europa prin educație. Este, cum a spus și doamna ministru, un moment deosebit, ca să nu spun istoric, pentru că s-a demodat cuvântul, când două comisii de specialitate, Comisia de învățământ și știință a Senatului și Comisia de învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, au elaborat împreună cu ministerul și a promovat ca inițiativă comună a celor două comisii acest proiect de lege. Trebuie să găsim forța și iată că cele două comisii și ministerul de resort au făcut-o ca în anumite chestiuni de interes național cum este declarat învățământul, Legea învățământului, să realizăm și consensul național.

Aveți în fața dumneavoastră acest consens național prin prisma colegilor noștri inițiatori, prin prisma ministerului, care s-a așezat în banca comisiei. De aceea, domnule președinte, îmi cer scuze dacă voi prezenta un raport tehnic care este absolut necesar spre a înțelege ce votăm, pentru cine votăm și dacă este bine sau este rău.

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată. Prin adresa nr.253 din 19 mai 2003, Cabinetul Secretarului General, comisia este sesizată în conformitate cu prevederile art.89-107 din Regulamentul Camerei Deputaților spre dezbatere și avizare în procedură de urgență cu propunerea legislativă de modificare și completare a Legii învățământului nr.84/95, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de lege a fost avizat de Comisia juridică, de disciplină și imunități. De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată de Consiliul Legislativ, are fișa fiscală înaintată Ministerului Educației și Cercetării, are acordul Guvernului. Propunerea legislativă are procedură de urgență.

În perioada cuprinsă între anul 2000 și anul 2002 s-a propus, la nivelul Uniunii Europene, progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spațiu european extins al educației. Ridicând la rang de principiu respectarea identității naționale, politica educațională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemului educațional și de formare profesională în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere.

O primă constatare referitoare la structura învățământului obligatoriu este aceea că reformele educației la nivel european au vizat atât extinderea duratei, cât și modificarea stadiilor sau ciclurilor acesteia. Astfel, conform datelor difuzate prin Eurydice, rețeaua de informare asupra educației în Europa, aproape jumătate dintre țările europene au extins durata învățământului obligatoriu atât prin ridicarea vârstei de finalizare a studiilor, cât și prin scăderea vârstei de începere a învățământului obligatoriu.

Analiza comparativă efectuată pe un număr de 32 de state europene conduce la următoarele constatări concrete. Există o tendință marcantă de stabilire a vârstei de debut a școlarizării sub vârsta de 7 ani. Astfel, în Belgia, Spania, Franța, Irlanda, Italia și Portugalia, debutul învățământului obligatoriu este stabilit pentru vârsta de 6 ani. În Anglia, Scoția și Olanda pragul de vârstă la care trebuie să înceapă copiii învățământul obligatoriu este de 5 ani, în timp ce, în Luxemburg sau Irlanda de Nord, este de 4 ani. Debutul școlarizării obligatorii este stabilit la vârsta de 7 ani, în cazul României și Bulgariei, respectiv pentru unele state nordice, din rațiuni de climă.

Sub aspectul duratei învățământului obligatoriu este restructurat pe un interval cuprins între 9 și 13 clase, prezentând diverse stadii, cicluri de școlarizare. Desigur, nu există un model standard de structurare internă a învățământului obligatoriu la nivel european. În această privință este esențială amprenta diferitelor curente naționale dezvoltate în ultima decadă, în mare parte condiționate de tradițiile naționale de resurse, de teoriile în domeniul psihologiei, sociologiei și pedagogiei agreate și politicile educațional naționale.

Referitor la vârsta de finalizare a învățământului obligatoriu pentru majoritatea sistemelor prezentate, acesta se situează la 16 ani. În România este unanim acceptat faptul că elevii trebuie să fie menținuți în școală pe parcursul unei perioade de timp suficiente pentru a le permite dobândirea a ceea ce este numit în mod curent educația de bază.

Prin perspectiva dezvoltărilor curriculare necesare educației de bază, intervalul actual de 8 clase, alocat învățământului obligatoriu, devine insuficient, iar modul de finalizare apare ca impropriu.

Prelungirea duratei școlarității obligatorii rezolvă următoarele cerințe: un nivel superior de educare pentru întreaga populație; un trunchi comun de educație asigurat fără nici un fel de discriminare printr-o politică de susținere a educației de bază pentru toți; oferta educațională flexibilă și diferențiată în funcție de aspirațiile și potențialul de învățare a elevilor, care includ ruta de profesionalizare proiectată în contextul asigurării coeziunii economice și sociale; un demers de protecție socială prin extinderea eforturilor publice de educație pentru toți cei care din lipsă de resurse părăsesc prematur sistemul educațional și de formare profesională; un sistem de educație sistemică și diferențiată pentru o populație tânără în profundă schimbare - adolescența; reducerea costurilor de recuperare și adaptare prin menținerea elevilor în sistemul educațional și de formare profesională.

Analiza tuturor acestor factori, precum și nevoia aducerii structurii învățământului obligatoriu și a orientărilor din domeniu la nivel european ne obligă la continuarea reformei învățământului obligatoriu din România prin:

1. coborârea limitei inferioare a vârstei de acces în învățământul obligatoriu la 6 ani;

2. prelungirea duratei învățământului obligatoriu la 10 clase.

Având în vedere argumentele de mai sus, Comisiile de învățământ ale Camerei Deputaților și Senatului au finalizat, împreună cu Ministerul Educației Naționale, Propunerea legislativă de modificare a Legii învățământului nr.84/95, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

3. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituția României.

4. La dezbaterea proiectului au participat, ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51-52 din Regulamentul Camerei Deputaților, profesor universitar dr. ing. Ecaterina Andronescu, ministrul Educației și Cercetării, Constantin Corega, secretar de stat MEC, Cristina Icociu, director general în MEC, Gabriel Negrea, consilier MEC.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 25 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în ședința din 21 mai 2003, în unanimitate de voturi. Vă mulțumesc și mai facem precizarea că pentru dumneavoastră, deși tehnica administrativă nu includea, am pus pe prima coloană textul actual din lege și pe coloana din mijloc am pus textul propunerii legislative. Practic, nu avem amendamente la propunerea legislativă, pentru că ea aparține comisiei. Din partea grupurilor parlamentare au venit un număr de amendamente care au fost respinse. Dacă doresc să le susțină, putem discuta asupra acestora.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. S-au înscris din partea grupurilor parlamentare, pentru a comenta prevederile acestei propuneri, din partea PDSR: Andea Petru, din partea PRM: Costel Ionescu, din partea Partidului Democrat: Mihai Baciu, din partea PNL: Anton Ionescu, din partea UDMR: Ferenc Asztalos, din partea PUR-ului: Octavian Pătru, iar de la Minorități: Sotiris Fotopulos. Va lua, de asemenea, cuvântul, din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar.

Are cuvântul domnul Andea Petru. V-aș ruga, stimați colegi, pe toți să respectați timpii de intervenție pe care tot dumneavoastră i-ați votat.

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PSD susține Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii învățământului. De altfel, după cum ați putut constata, mai mulți membri ai Grupului parlamentar PSD sunt semnatari ai acestei inițiative.

Aș dori, de la bun început, să subliniez faptul că, de asemenea, cum s-a putut constata, modificările se referă strict la ceea ce am putea numi reforma învățământului obligatoriu. Deci, începând de la școala care începe la 6 ani și terminarea învățământului obligatoriu la nivelul a 10 clase.

Virtuțile acestei legi au fost bine subliniate și de doamna ministru, ca una dintre inițiatoare a acestui proiect, precum și de către domnul Stanciu, cu mențiunea că, într-adevăr, consensul a fost realizat atât în ceea ce înseamnă Camera Deputaților, cât și Senat.

Aș dori să adaug suplimentar la cele ce s-au spus până acuma, că această lege, așa cum este ea completată și modificată, asigură o excelentă continuitate între ceea ce numim tradiție și inovație în învățământ. Continuitatea tradițională se referă la faptul că se respectă structurile: grădiniță, învățământ primar, învățământ gimnazial, iar inovația se referă în ceea ce înseamnă evaluarea cunoștințelor dobândite de către elevi.

Aș mai sublinia, este un fapt meritoriu, că la nivelul Guvernului au fost făcute eforturile necesare financiare pentru a se asigura și sprijinul financiar necesar generalizării învățământului la nivelul a 10 clase.

Acestea fiind spuse, consider că avem toate temeiurile ca să susținem modificările și completările aduse Legii învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Costel Ionescu, din partea Partidului România Mare.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Vreau să vă prezint câteva puncte de vedere ale Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Modificarea și completarea Legii 84/95 s-a impus cu necesitate atât pentru creșterea calității educației și învățământului, cât și a cerințelor economiei de piață. Vreau să vă spun că toți parlamentarii Partidului România Mare sunt inițiatori ai acestei legi.

Doresc să formulez în fața dumneavoastră câteva aspecte esențiale ale acestei legi, și anume: această lege de modificare și completare este necesară și a venit în sprijinul învățământului pentru următoarele motive:

1. Pentru începerea învățământului primar la vârsta de 6 ani, deoarece capabilitățile psiho-somatice ale copiilor probează acest aspect. S-a lăsat la latitudinea, totuși, a părinților, a tutorilor și a susținătorilor legali posibilitatea începerii școlii la vârsta de 7 ani.

2. Învățământul obligatoriu trebuie totuși să fie de 10 ani și nu de 8 ani sau de 9 ani. Acest aspect este demonstrat că se practică cu rezultate bune în țări avansate din Europa, țări amintite anterior de către președintele comisiei.

3. Corelarea vârstei de 16 ani, pe care o are absolventul la terminarea celor 10 clase, cu îndeplinirea criteriului de a putea să se angajeze conform art.13 cu 1 din Codul Muncii care arată că persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Deci, iată o legătură esențială.

4. Structurarea mai bună a învățământului profesional prin înființarea școlilor de arte și meserii, care conduc la calificarea absolvenților pe nivelul 1 în toate domeniile de activitate.

5. Anul de completare are rolul de a se completa cunoștințele profesionale și în special a curriculumului profesional dobândit prin școala de arte și meserii și primesc certificat de calificare profesională nivel 2. Există astfel oportunitatea ca acești absolvenți ai învățământului tehnic să continue studiile în ciclul superior al liceului.

Pentru o mai bună aplicare a noii Legi a învățământului, Partidul România Mare propune ca Ministerul Educației și Învățământului să înființeze anumite centre în toate județele, deci, pentru testarea capacităților și aptitudinilor și pentru orientarea și îndrumarea la sfârșitul celor 10 clase. Acest lucru este necesar atât pentru învățământul de artă și sportiv, cât și pentru cel profesional.

În încheiere, doresc să vă asigur că, într-adevăr, în această comisie s-a lucrat ca într-o unitate de vederi și am demonstrat prin aceasta că nu există partide cu diferite opinii politice, că există un singur partid, și anume partidul școlii.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Din partea Partidului Democrat, domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui eveniment important din punct de vedere al învățământului, al sistemului educațional, educație prioritate națională se spune cumva în Constituție, nu chiar în forma aceasta, se spune în forma aceasta în Legea învățământului și aceasta presupune, după părerea noastră, câteva chestiuni: înseamnă finanțare corespunzătoare, înseamnă un trai decent pentru slujitorii școlii. Dar, mai înseamnă ceva: înseamnă o reformare permanentă a sistemului educațional, reformare care să facă ca acest sistem să țină pasul atât cu evoluția României, cât și cu cerințele lumii către care ne îndreptăm, cu cerințele Uniunii Europene.

Proiectul de lege pe care astăzi vi-l supunem dezbaterii, noi ca inițiatori, corespunde celei de a treia exigențe, adică nevoii de a reforma permanent sistemul de învățământ pentru a răspunde unor nevoi implicate, cum vă spuneam, de evoluția permanentă a societății noastre.

Vreau să fac o precizare: unii, și nu puțini în țară, au înțeles că este vorba de o nouă Lege a învățământului preuniversitar. Nici vorbă de așa ceva! Proiectul de lege, proiectul nou al Legii învățământului preuniversitar care este așteptat, îl așteptăm, este deja configurat după câte am înțeles. Este vorba, așadar, de o sumă de amendamente foarte necesare, pentru că este vorba de două cerințe, cum vă spuneam, care trebuie îndeplinite din punct de vedere legislativ până în toamnă, începutul școlarității, și prelungirea învățământului obligatoriu la 10 ani. Așadar, nu este vorba de noua lege a învățământului preuniversitar, ci este vorba de un proiect de lege, o sumă de amendamente la actuala lege.

Noi, Partidul Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, am acordat o atenție deosebită acestei inițiative. Noi vom vota acest proiect de lege, pentru că noi am obținut să fie aprobate și votate în comisie punctele de vedere ale PD-ului.

Este vorba de începutul școlarizării la 6 ani, doar cu acordul părinților. Dacă părintele spune "nu", se termină aici procesul, nu mai cere nimeni nimic, nici un fel de argumentare, motivare și, de asemenea, am cerut și am insistat pe această chestiune, ca aceste modificări să fie aduse prin lege, și nu prin ordonanță simplă, sau de urgență, sau ordin al ministrului. Pentru că este vorba, așadar, după cum știți și dumneavoastră, de un număr extraordinar de mare de ordonanțe și era bine - de aceea am fost de acord și am solicitat - ca această inițiativă să fie legislativă, adică mișcările acestea, transformările, amendamentele să fie adoptate prin lege.

Sigur că noi, Partidul Democrat, în comisie am făcut și alte propuneri în detaliu, care au fost acceptate.

Subliniez, de comun acord cu colegii care au vorbit înaintea mea, că a fost vorba de un consens pe acest proiect de lege, un consens obținut nu chiar ușor, dar obținut, iar proiectul care este, este unul, zic eu, rațional, bun și vă invit să-l votați cu toții.

Închei, spunând că așteptăm cu nerăbdare, în continuare, noul Proiect al Legii învățământului preuniversitar și noul Proiect al Legii învățământului superior, care deja există la nu știu a câta variantă până acum.

Repet încă o dată, noi, Partidul Democrat, vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anton Ionescu, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă care vă este astăzi prezentată în față conține elemente moderne și extrem de pragmatice care, efectiv, apropie învățământul românesc de cel din Uniunea Europeană.

Câteva dintre aceste elemente vi le subliniez, și anume începerea școlarizării la vârsta de 6 ani, învățământul obligatoriu de 10 clase, finalizarea învățământului obligatoriu la 16 ani, un trunchi comun de educație asigurat fără nici un fel de discriminare și - foarte important - o ofertă educațională flexibilă și diferențiată în funcție de aspirațiile și potențialul de învățare a elevilor, ca să spun câteva, doar. Iar acest învățământ este extrem de diferențiat, putând fi organizat pe învățământ obligatoriu de zi, învățământ seral, învățământ comasat, chiar ajungându-se la un element modern utilizat în lume ca noutate, învățământul la domiciliu.

Având în vedere aceste elemente moderne și faptul că prin aceste elemente moderne învățământul românesc se ridică cu o treaptă net superioară pentru alinierea la Uniunea Europeană, Partidul Național Liberal, care este adeptul acestor măsuri moderne, a fost de acord, este de acord, va susține și în viitor asemenea măsuri de modernizare a învățământului și, bineînțeles, în concluzie, va vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Asztalos Ferenc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Faptul că inițiatorii propunerii legislative, în funcție de două comisii de specialitate ale Parlamentului, reflectă cât se poate de clar faptul că, în momentul de față, există voința politică de a face pași hotărâți în domeniul reformei, pentru a ajunge la următoarele finalități: asigurarea calității, echității și eficienței proceselor educaționale și compatibilizarea finalităților, conținuturilor și structurii învățământului preuniversitar, cu demersul european stabilit în perioada anilor 2000-2002.

Desigur, eu aș dori să atrag atenția aici asupra unui lucru foarte important: succesul reformei depinde în mare măsură de cadrul juridic de această lege care, sper, va fi votată de dumneavoastră. Dar, să nu uităm că, de fapt, legea este un factor necesar, dar nu și suficient, fiindcă fără contribuția resurselor umane, fără contribuția personală a fiecărui profesor, nu putem ajunge la succesul scontat. Or, dacă privim care sunt finalitățile din punctul de vedere al Legii învățământului, atunci ajungem la concluzia că, pe lângă competențele clasice dobândite și până în momentul de față de către elevi, conform reformei învățământului, absolvenții școlii românești trebuie să posede competențe de comunicare, competențe în domeniul tehnologiei informației, competențe antreprenoriale și competențe sociale.

Desigur, cine poate forma aceste competențe la elevi? Acel profesor care, și el, este în posesia acestor competențe. Iar, dacă mă gândesc că la studiile de specialitate referitor la acele calități pe care trebuie să le posede un profesor bun, atunci, sunt obligat să enumăr câteva din aceste capacități, competențe pe care trebuie să le aibă un dascăl bun, și anume: capacitatea acceptării necondiționate, empatia și congruența. Se mai vorbește și de abilitate de comunicare, repertoriu de comportament bogat și flexibil, de cunoașterea rapidă de situație, capacitatea modelării rapide a diferitelor situații, modul de gestionare a conflictelor, capacitatea și exigența cooperării cu elevii, părinții, capacitatea analizării situațiilor fenomenelor pedagogice și, nu în ultimul rând, sănătatea mentală a pedagogului.

Or, dacă ne uităm la procesul de pregătire inițială a profesorilor, pe baza unui studiu comparativ, ajungem la concluzia că, de fapt, ar trebui, cât se poate de repede, regândi, redimensiona pregătirea inițială și de perfecționare a personalului didactic; asta, pe de o parte. Iar, din alt punct de vedere, eu cred că, paralel cu votarea acestei legi și punerea în practică a ideilor principale din această lege, ar trebui reevaluat rolul social al dascălului și acest rol ar trebui să fie pus în concordanță cu importanța socială a profesorului, iar rolul și importanța socială a profesorului, a dascălului ar trebui să fie reflectat și prin salarizare.

Deci, pe lângă o lege bună, avem nevoie de profesori buni, de profesori motivați, pentru a ajunge la succesul scontat. Desigur, Grupul parlamentar al UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Umanist Român, domnul Octavian Petruș.

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Prea nobili și distinși parlamentari,

În această țară, lucrurile încep să se precipite. Începem să ne apropiem cu pași tot mai repezi spre Uniunea Europeană. Este util să ne reamintim acum că Uniunea Europeană se autodefinește ca o societate a cunoașterii. Cunoașterea, fără școală, nu este posibilă. Nu știu ce au gândit cei care în țara noastră, prin anii '90, au micșorat durata școlii obligatorii de la 10 la 8 ani. Cert este că au făcut un lucru prost, plasând România în coada Europei, în privința învățământului obligatoriu.

Acum, după 12 ani, facem reparația de rigoare. Revenim în România la învățământul obligatoriu de 10 ani, începând cu vârsta de 6 ani. Pentru că acest proiect să reușească, Guvernul trebuie să aloce în mod sistematic resursele financiare corespunzătoare.

Stimați colegi,

Partidul Umanist din România susține cu toată căldura această lege. Vă rog s-o votați. Motivul este foarte clar. Avem în față o lege bună, modernă, bine gândită de către specialiștii tuturor partidelor din Comisiile de învățământ de la Cameră și de la Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Sotiris Fotopolos, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Fotopolos Sotiris:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Emoțional și pragmatic, elaborarea inițiativei legislative în discuție are aprobarea totală a tuturor grupurilor parlamentare, a tuturor partidelor politice componente în actualul Parlament al României, la care, evident, și minoritățile naționale din Camera Deputaților.

Eu n-o să vă rețin mult. Vreau doar trei idei: 1) eforturile care s-au făcut pentru elaborarea acestei inițiative legislative, conjugat cu efortul ministerului, cu efortul celor două comisii, au avut în vedere să se elaboreze o concepție de normalitate, începând de astăzi și în viitor, cu niște conexiuni vis-a-vis de experiențele țărilor care fac parte din Uniunea Europeană, și nu numai.

Doresc, din punct de vedere al modului în care au fost recepționate problematicile minorităților naționale, domnule președinte, să-mi permiteți să mulțumesc colegilor mei de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, personal doamnei ministru, personal domnului Stanciu și, evident, colegilor mei.

Și, acum, dacă-mi permiteți, o reflecție: modelul de elaborare a acestei inițiative legislative de fapt este un model - au spus colegii mei - al unui partid românesc cu fața spre învățământul nostru, al României. În mod deosebit, țin să punctez că grupul nostru parlamentar este întru totul de acord cu construcția acestei inițiative legislative și, domnule președinte, vom vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Gaspar, v-aș ruga să-mi permiteți să anunț că în lojă se află reprezentanți ai Comisiei pentru egalitatea șanselor între femei și bărbați a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe care vă rog să fiți de acord să-i salutăm pentru sprijinul pe care-l dau Parlamentului României. (aplauze)

Domnule ministru Gaspar, aveți cuvântul în numele Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ședința sa din 21 mai, Guvernul a luat în dezbatere Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii învățământului nr.84 din 1995, inițiată de un grup de 26 de deputați și 8 senatori, membri ai celor două Comisii parlamentare de învățământ din Camera Deputaților și din Senat. N-am să mai fac referire la fondul reglementării, care a fost prezentat aici atât de doamna ministru Ecaterina Andronescu, cât și de președintele comisiei și ceilalți colegi parlamentari, ci am să subliniez numai că, în final, Guvernul a constatat că prin această propunere legislativă are ca scop o reformare a structurii învățământului obligatoriu, care să ducă, în final, la: creșterea calității și eficienței învățământului obligatoriu; asigurarea educației de bază conform cerințelor societății și economiei; orientarea corespunzătoare a elevilor în cadrul învățământului obligatoriu; asigurarea inserției sociale și profesionale prin calificarea profesională în anii terminali ai învățământului obligatoriu și respectiv ai învățământului liceal, pe ruta de profesionalizare; asigurarea incluziunii și combaterea marginalizării prin protecția socială a familiei, care nu-și pot susține copiii în sistemul de învățământ până la vârsta legală de debut profesional.

Punctul de vedere al Guvernului a fost solicitat în conformitate cu prevederile art.110 din Constituție. În final, Guvernul a constatat că prevederile cuprinse în această propunere legislativă sunt în deplină concordanță cu actele europene și în ceea ce privește aderarea României la Uniunea Europeană, astfel că, în final, s-a decis ca punctul de vedere să fie de susținere a propunerii legislative, de promovare a acesteia în forma pe care cele două comisii au inițiat-o, deci fără nici un fel de amendament din partea Guvernului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu pot să ascund bucuria de a vedea împlinită o unitate a spectrului politic parlamentar și a Guvernului pentru găsirea unei soluții de îmbunătățire a învățământului românesc. Sper ca bunul Dumnezeu să ne dea acest gând bun și altă dată.

Cu această precizare, vă rog să-mi permiteți să trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, în primul rând, desigur, unde comisia n-a făcut modificări, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Neavând, se adoptă titlul propunerii inițiale.

La art.I, preambulul, urmăriți amendamentul nr.1, dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.1.

Pentru pct.1 din propunerea legislativă de modificare, cel cu privire la art.6, urmăriți amendamentul nr.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.2, modificat art.6 în mod corespunzător.

Stimați colegi,

Distinșii membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, în euforia găsirii unei unități de exprimare, au făcut un raport original, în sensul că la coloana din stânga, unde avem textul inițial, nu este textul unei propuneri, este textul din lege și coloana unde erau amendamentele comisiei, de fapt este textul propriu-zis al propunerii legislative.

Deci, în coloana din mijloc urmăriți, de fapt, textul final al propunerii legislative.

Cu aceasta, reiau dezbaterea.

Deci, la titlu a rămas așa.

La preambulul art.1, l-am votat.

La art.6, urmăriți la pct.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.8 alin.2 urmăriți pct.3.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.15, urmăriți pct.4.

Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ștefan Cazimir:

La alin.6, ținând seama de polisemantismul ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stați, stați că avem o regulă. N-am trecut încă de alin.5.

Deci, vă rog să urmăriți pct.4 ...

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu, suntem la art.15, care are mai multe alineate. Dacă există colegi care vor să intervină ...

Domnul Valer Dorneanu:

Deocamdată, la art.15, inițiatorii propun modificarea alin.5.

La alin.5, aveți vreo obiecție?

Votat în unanimitate.

La alin.6, înțeleg că aveți dumneavoastră.

Domnul Ștefan Cazimir:

Da, într-adevăr.

Ținând seama de polisemantismul verbului "a forma" și mai ales de accepțiile lui în domeniul educației, folosirea acestui verb în enunțul alin.6 mi se pare neinspirată și propun înlocuirea lui, în cele trei locuri în care apare, cu verbul "constituie".

Așadar: "Învățământul preșcolar, primar, secundar și postliceal constituie învățământul preuniversitar; ciclul inferior și ciclul superior al liceului constituie învățământul liceal; școala de arte și meserii și anul de completare constituie învățământul profesional".

Și același lucru, dacă-mi permiteți să anticipez, la alin.61: "Învățământul primar și secundar inferior constituie învățământul obligatoriu".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am votat alin.5, dar am omis să pun în discuție alin.51.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La alin.6, dacă sunteți de acord - și comisia și inițiatorii au fost de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, domnul Ștefan Cazimir, ca să se înlocuiască verbul "formează" cu verbul "constituie".

Sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.61.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Alin.8.

La alin.8, poftiți, domnule deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Îmi cer scuze, domnule profesor și domnule ministru, dar, tocmai pentru că este Legea învățământului, vreau să iasă cât mai bine; "formele de organizare a învățământului" - organizarea este "a" învățământului.

Domnul Valer Dorneanu:

Unu-zero pentru dumneavoastră, domnule Damian Brudașca, în meciul articulațiilor corecte cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

S-a operat corectura.

Alin.9.

Comisia propune abrogarea.

Nu sunt obiecțiuni.

Admis textul.

Alin.10. Dacă sunt obiecții?

Votat în formula prezentată.

Alin.12. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formula prezentată de inițiator.

Pct.4 - cel cu privire la art.17 alin.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Introducerea unui nou alineat după art.17 alin.2.

Dacă aveți obiecțiuni la alin.3?

Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.6. Urmăriți art.18 alin.1.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.7. Art.19 alin.1.

Votat în unanimitate.

După alin.1, inițiatorii și comisia propun alin.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.7.

Art.20 alin.1, alin.2 și alin.3.

Urmăriți pct.8.

Votate toate alineatele în unanimitate.

După alin.3, comisia propune un alineat nou - alin.31.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Alin.4.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte, vă rog, la alin.31.

Dați-mi voie o schimbare de topică, ce mi se pare că va conferi textului o mai mare claritate, în sensul următor: "La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali, va fi amânată cu un an înscrierea în clasa întâi a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar".

(Discuții, comentarii între membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să egalați scorul, să permiteți comisiei să-și păstreze textul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Încep prin a vă cere scuze pentru caracterul tardiv și, dacă nu mai este cazul să intervin, vă rog să-mi spuneți.

În orice caz, intenția mea de a lua cuvântul și gestul pe care l-am făcut nu s-au bucurat, întâmplător, de băgarea dumneavoastră de seamă. Era o foarte măruntă intervenție de natură redacțională la alin.3 din art.7, unde avem o folosire inconsecventă a articolului genitival: "La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali ..."; sau punem de trei ori "a ...", "a ..." și "a ...", sau punem o singură dată - și cred că soluția mai convenabilă în acest caz ar fi să-l folosim o singură dată, deci să-l înlăturăm acolo unde este pus după conjuncția "sau".

Exact aceeași situație apare și la alin. 31, enunțul fiind același: "La cererea a părinților, tutorilor sau susținătorilor legali ...", renunțând la repetarea articolului genitival.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia și inițiatorii își însușesc?

(Vociferări.)

Stimați colegi,

Reiterez și pentru inițiatori și mai ales pentru colegii deputați că există înțelegerea și disponibilitatea și a inițiatorilor și a comisiei să se corecteze greșelile de articulare.

Haideți să nu purtăm discuții în plen pe această temă, să vă înțelegeți în fiecare caz în parte. Nu se schimbă sensul cuvintelor. (Vociferări). Credeți că e nedemocratic dacă vine deputatul și spune direct comisiei că în loc de "ale" să pună "a"?

La asta mă refeream și eu. Că imaginea Parlamentului presupune dezbateri pe fond, nu pentru o virgulă sau pentru "a" și "ale". Inițiatorii sunt de acord să taie articolul "a", după propunerea făcută de domnul Ștefan Cazimir.

După alin.2 de la art.17 comisia a propus un alin.3. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea inițiatorului.

La art.18 alin.1, l-am mai trecut o dată, din câte știu. De acord, domnule Stanciu?

Domnul Anghel Stanciu:

Da, de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Îl mai parcurgem o dată pentru că am fost întrerupți. Pct.6 la art.18 alin.1. De acord toată lumea.

Art.19 alin.1 și alin.2 nou introdus. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art.20 urmăriți pct.8. Există obiecțiuni? S-a corectat propunerea domnului Ștefan Cazimir.

Urmează, în continuare, la pct.9 titlul Capitolului IV.

Am întrebat, aveți la art.20 la alin.31?

Poftiți.

Domnul Damian Brudașca:

Alin.4, în primul rând după "claselor I-IV" trebuie scoasă virgula și mie mi se pare că este mai important să se precizeze vârsta. Deci aici să se producă o inversiune - "pentru persoanele care din diferite motive până la vârsta de 14 ani nu au absolvit învățământul primar". Este mai imperativ să se pună în față, să se sublinieze problema vârstei decât în formularea existentă.

Domnul Valer Dorneanu:

Care e obțiunea comisiei și a inițiatorilor?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu mulțumesc tuturor colegilor care găsesc niște forme mai bune, dar există și o practică încetățenită efectiv prin textul anterior. Nu văd cine nu înțelege ceea ce citește acolo. Aici poți să o pui și așa, și așa. Indiferent cum o pui, tot aia este, ca treaba cu ciobanul și cu... Cred că acceptăm textele în redactare, să fie un text mai bun, cursiv, dar nu are nici un sens să ne jucăm de-a inversarea frazei, că sună mai bine așa și că sună mai bine așa.

Eu sunt convins că distinsul coleg Brudașca, dacă se apucă să-l citească pe Sadoveanu sigur scrie alt roman. Că sună mai bine. Asta este. Vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Se pare că eu m-am bucurat prea devreme de unitatea dintre comisie, inițiator și dumneavoastră și vreau să vă amintesc că mi-ați cerut toți să încercăm să parcurgem legea astăzi și vă rog să vă uitați la ceas că la ora 6 încep interpelările. Deci rămânem cu textul inițial, stimați colegi? Toată lumea este de acord.

La pct.9 Capitolul IV. Nu sunt obiecțiuni. Rămâne textul inițial.

Pct.10 art.21. Nu sunt obiecțiuni. Rămâne textul inițial.

Pct.11 art.22 alin.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni, rămân textele inițiale.

La alin.3 comisia și inițiatorii propun abrogarea. Nu sunt obiecțiuni. De acord.

Pct.12 text nou la Capitolul IV - Secțiunea a 2-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.13, modificarea art.23. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițiatorilor. Tot la acest text introducerea unui alineat nou 31. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

La art.24 alin.3, urmăriți pct.14. Votat în unanimitate.

Pct.15 - Secțiunea a 3-a - Ciclul superior al liceului. Adoptat în unanimitate.

Pct.16 cu privire la art.25 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate.

După alin. 3 se introduc 3 alineate noi, adică 4, 5 și 6. Dacă sunt obiecțiuni?

Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Este o situație similară cu aceea pe care am semnalat-o mai devreme, la alin.5: "Dinamica profesiilor, meseriilor și a ocupațiilor". Articolul genitival "a" poate fi înlăturat, dar aici mai există și o problemă de ordin lexical. Am adoptat de-a lungul timpului numeroase legi privind statutul unor profesiuni și am adoptat și legi privind statutul unor profesii. Dacă ne călăuzim după dicționarele în vigoare, și în primul rând după "Dicționarul Explicativ", forma recomandată este "profesiune". Forma "profesie" este menționată în paranteză, ca aflându-se și ea în circulație. Dacă vrem totuși să unificăm lucrurile și să mergem către forma recomandată de către "Dicționarul Explicativ" și de către alte dicționare, ar trebui să înlocuim "dinamica profesiilor" cu "dinamica profesiunilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt de acord și inițiatorii și comisia, dar vă atrag atenția să utilizați această formă pe tot parcursul legii pentru a nu exista contradicții. Cu această înlocuire s-au votat alin.4, 5 și 6.

La art.26 alin.1 urmăriți pct.17. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Introducerea după acest alineat a alin. 11, 12. Nu sunt obiecțiuni. Adoptate textele.

Alin.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea propusă. Introducerea alin.31. Nu sunt obiecțiuni.

Alin.4. Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Plecând de la coloana întâi, de data aceasta, pentru că acolo enunțul mi se pare mai adecvat, observați că în final e vorba de "lista cuprinzând probele de examen, conținutul programelor și modul de desfășurare, [care] se stabilesc prin metodologie și se dau publicității", în timp ce în textul pe care trebuie să-l adoptăm apare: "se stabilesc prin metodologii elaborate și aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și date publicității". Dar, de fapt, nu e vorba de metodologii, nu metodologiile se dau publicității, ci din nou cele trei elemente menționate la început: lista, conținutul și modul de organizare. Deci trebuie să înlocuim pe "date" cu "se dau", cum era și în vechea formă a legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorii își însușesc. Dacă alte observații nu sunt? Votat textul cu modificarea propusă de domnul Ștefan Cazimir.

Alin.6. Nu sunt obiecțiuni.

La pct.18 aveți alin.5 și 6 la art.27. Nu sunt obiecțiuni. Votat textele propuse.

La pct.19 aveți textul alin.1 de la art. 28. Nu sunt obiecțiuni. Votat cum s-a propus de inițiatori.

Pentru alin.2 se propune abrogarea. Nu sunt obiecțiuni. Se abrogă textul.

Alin.3 urmăriți-l la pag.20. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea propusă.

Titlul Capitolului IV, Secțiunea a 3-a. Urmăriți pct.20. Votat în formularea propusă.

Pct.21 cu privire la art.29. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea propusă.

La pct.22 urmăriți art.30. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul în formularea propusă.

La pct.23, comisia propune abrogarea art.31. Nu sunt obiecțiuni. Abrogat textul.

Pct.24, urmăriți formularea comisiei pentru art.32 alin.1 și introducerea unui alineat nou 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul cum s-a propus.

La pct.25, comisia propune abrogarea art.33. Nu sunt obiecțiuni. Abrogat textul.

La pct.26, comisia propune modificarea art.34 alin.1 și introducerea unui alineat nou. Nu sunt obiecțiuni. Votate textele propuse, inclusiv modificarea alin.2. Nu sunt obiecțiuni. Votat și alin. 2 în noua formulă.

La pct. 27 art.35, votat textul propus.

La pct.28, urmăriți textul nou la Capitolul IV - Secțiunea a 5-a. Adoptat textul, nefiind obiecțiuni.

La pct. 29, urmăriți modificarea art.36, inclusiv prin introducerea unor alineate noi: 11, 12, 13. Nu sunt obiecțiuni. Votate textele.

La alin.2 de la același articol. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul propus.

Introducerea după alin.2 a alin.3 - 5. Urmăriți-le la pag.26. Votate textele propuse.

La pct.30 urmăriți art.38. Comisia păstrează alin. a), c) și d) și propune modificarea lit.b) și abrogarea literei e). Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Modificată lit.b), abrogată lit.e).

Pct.31, urmăriți modificarea art.39. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul.

La pct.32 urmăriți modificarea art.31 alin.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul cum s-a propus.

Pct.33, urmăriți titlul Capitolului VI. Votat textul propus.

La pct.34 urmăriți alin.3 de la art.41. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul cum s-a propus.

La pct.35 cu privire la art.105, urmăriți, vă rog, pct.35 în întregime. Votat în formularea propusă de inițiator și comisie.

Pct.36, urmăriți alin.2 din art.107. Este admis textul.

Pct.37, urmăriți alin.3 din art.110. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat textul în unanimitate.

La pct.38 urmăriți modificarea art.122. Este admis textul nefiind obiecțiuni.

La pct.39 urmăriți art.142. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat textul propus.

La pct.40 urmăriți alin.7 din art.145. Nu sunt obiecțiuni. Modificat textul conform propunerii.

La art.41 urmăriți modificarea art.151 alin.2 lit.d) și e). Nu sunt obiecțiuni. Adoptate textele propuse.

La pct.42 urmăriți alin.1 lit.d) de la art.158, cum au propus inițiatorii și comisia să se modifice. Nu sunt obiecțiuni la pct.42.

La pct.43, dacă aveți obiecțiuni la alin.2 și 3 ale art.180. Textul propus este cu introducerea sintagmei "sau susținătorului legal". De acord? Da. Este adoptat textul de la pct.43, inclusiv pentru alin.3.

La pct.44, comisia propune, și inițiatorul, abrogarea art.189. Este admisă propunerea.

La pct.45, comisia propune un art.II, republicarea legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat art.II.

Cu aceasta, vă rog să observați că am parcurs toate textele acestei propuneri legislative.

Are cuvântul domnul președinte al comisiei care, probabil va vorbi și în numele inițiatorilor și al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Inițiatorii, în speță, comisia, ministerul, țin să vă mulțumească pentru înțelegerea dumneavoastră în a parcurge cu responsabilitate acest text. Este clar că se deschide o nouă etapă în viața școlii românești, prin generalizarea învățământului de 10 clase.

Credem că vom face acest lucru cu atât mai repede cu cât, dacă ați fi de acord, domnule președinte, având în vedere acceptul tuturor formațiunilor politice care sunt inițiatoare ale legii și care au spus că sprijină această lege, să acceptăm două lucruri. Unu. Câteva chestiuni de tehnică legislativă să le definitivăm vizavi de numerotație și de câteva chestiuni de gramatică; și doi: cred că ar fi păcat, domnule președinte, să amânăm votul final pe altă dată, pentru că sunt convins din tot ceea ce s-a exprimat aici și prin votul pe articole că vom avea unanimitate.

Ar fi bine să încheiem astăzi această lege ca să fie un lucru bine făcut, la timp și oportun. Propunerea noastră este să votăm, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sigur că introducerea unei ședințe de vot final nu înseamnă că în timpul celorlalte ședințe nu se poate vota. La cererea, înțeleg, unanimă, supun votului dumneavoastră această propunere legislativă în condițiile prevăzute de art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor 291 de deputați înregistrați prezenți. Vă mulțumesc. (Aplauze)

V-aș ruga să-i acordați atenția cuvenită doamnei Ecaterina Andronescu ministrul învățământului, pentru că este totuși cea mai îndreptățită să puncteze importanța acestei legi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă mulțumesc sincer pentru votul dumneavoastră și pentru semnalul pe care l-ați dat pentru sistemul de învățământ. Dacă școala mâine va fi mai bună, și dumneavoastră purtați o vină.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Napoleon Pop are o intervenție.

Domnul Napoleon Pop:

Personal, și Grupul parlamentar al PNL se bucură de ceea ce se întâmplă astăzi în Parlament și aș vrea să o felicit pe doamna ministru, în calitate de deputat PSD, că a susținut acest proiect de lege extrem de important privind integrarea României în Europa și în Parlament s-a putut constitui un astfel de consens și un comportament normal.

Noi însă am dori să nu spunem că acest lucru este ceva în mod deosebit, acest lucru ar trebui să se întâmple în Parlament zi de zi și am dori ca partidul de guvernământ să dea dovadă mai des de un astfel de comportament. Asta este normalitatea și nu excepția.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 12 noiembrie 2018, 19:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro