Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/06-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 27-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,15.

Lucrările ședinței au fost conduse, succesiv, de către domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Borbely Laszlo, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața.

Începem ședința de astăzi cu secvența dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Pavel Târpescu - punctarea câtorva aspecte privind preocuparea Guvernului Adrian Năstase pentru integrarea României în Uniunea Europeană;

Poftiți, domnule Pavel Târpescu. Va urma domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră încerc să rețin atenția asupra câtorva aspecte privind preocuparea Guvernului Adrian Năstase pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Actualul Executiv acceptă afirmațiile că succesele din ultima perioadă înregistrate în procesul de integrare europeană și euroatlantică reprezintă realizări ale întregii societăți românești, având la bază consensul politic reafirmat în februarie anul curent al Forumului Național desfășurat la Palatul Parlamentului.

Dacă la sfârșitul anului 2000, orizontul temporal al aderării era învăluit în incertitudini, Guvernul Adrian Năstase, prin eforturi și acțiuni concrete, a reușit să recâștige credibilitatea României în fața partenerilor comunitari, fapt care a condus la avansul semnificativ în procesul negocierilor de aderare, precum și alocarea unei asistențe nerambursabile considerabil sporite.

Au fost înlăturate ambiguitățile privind aderarea, stabilindu-se de către Uniunea Europeană un orizont de tip precis pentru aderare, confirmându-se consistența reală a strategiei și a acțiunilor Guvernului Adrian Năstase. Astfel, actualul Executiv a înțeles fundamentele pragmatice ale procesului de pregătire a aderării și a așteptărilor partenerilor comunitari, concretizate în eficiență.

A fost depășit deficitul de credibilitate în relația cu partenerii comunitari, eliminându-se sincopele în procesul de pregătire a aderării și decalajele față de alte state candidate la aderare.

Raportul de țară pe anul 2002, elaborat de către Comisia Europeană confirmă progresele României pe calea integrării europene, evidențiind îmbunătățirea parametrilor economiei în cursul actualei guvernări, în pofida înrăutățirii conjuncturii economice externe, concretizate prin scăderea ratei șomajului și a inflației, pe fondul relansării economice, concomitent cu majorarea consumului privat, ca urmare a creșterii salariului real și al veniturilor adaptării unei politici fiscale responsabile și a unui grad mai ridicat de colectare a impozitelor indirecte.

Privind procesul de armonizare legislativă din anul 2001-2003, România a recuperat etape importante, fiind adoptate și publicate un număr de peste 8000 de acte normative cu relevanță comunitară pe toate capitolele substanțiale de acquis.

Prin crearea Ministerului Integrării Europene în 2001, a fost realizat pentru prima dată în cadrul preocupărilor de aderare un control de substanță al Guvernului asupra proiectelor de acte normative cu semnificație comunitară, fapt apreciat de Comisia Europeană în Raportul pe anul 2002, care arăta că acest minister este capabil să-și exercite eficient funcția de coordonare.

Privind adoptarea standardelor europene, Guvernul Adrian Năstase a trecut de la preocupări sporadice din perioada guvernării anterioare la o strategie care a stabilit etapele de adoptare a acestor standarde, apreciindu-se că, până în decembrie 2003, România va avea cel puțin 80% din standarde aplicabile traduse, încheindu-se, în linii mari acest proces, în baza căruia România va deveni membru cu drepturi depline în cadrul organizațiilor de profil din Uniunea Europeană.

Dacă avem în vedere faptul că procesul de aderare la Uniunea Europeană are un caracter de mare complexitate, presupunând reconstrucția și adaptarea la cerințele comunitare a întregului fundament economic și social intern al României, obiectivul aderării țării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007 este realist și posibil, fapt confirmat și de către Consiliul European de la Copenhaga în decembrie 2002.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - referire la excesiv de mediatizata campanie anticorupție;

Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudașca. Va urma domnul Mihail Sirețeanu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Înainte de a-mi citi declarația politică, permiteți-mi să felicit pe domnul Gușă pentru modul inteligent în care ne mănâncă timpul rezervat declarațiilor politice.

Se pare că încă odată se confirmă zicala că, pe tot ce PSD pune mâna, se usucă. Cel mai recent și grăitor exemplu în acest sens îl constituie excesiv de mediatizata campanie anticorupție pe care a inițiat-o partidul de guvernământ, uitând că Partidul România Mare, încă la Congresul al III-lea, a adoptat un program anticorupție.

Partidul de guvernământ este interesat mai degrabă de propria-i imagine, decât de eradicarea corupției propriu-zise.

Violând principiile democrației și subminând funcțiile instituțiilor statului de drept, PSD și-a asumat, chipurile, răspunderea pentru pachetul de legi anticorupție.

Adevăratul scop urmărit nu îl reprezintă accelerarea procedurilor de combatere a corupției, ci, mai degrabă, dorința de a interzice partidelor politice din Opoziție să contribuie la realizarea unui cadru juridic funcțional în acest scop. Cu alte cuvinte, și de această dată PSD a apăsat strident pe claxon și simultan pe frâne pentru stoparea acțiunii de luptă anticorupție.

Din datele pe care le deținem, la Prefectura județului Cluj, spre exemplu, primarilor și consilierilor aparținând acestui partid li s-a recomandat să-și treacă averile pe numele soților, soțiilor, copiilor, soacrelor sau ale altor rude pentru ca ei să iasă curați și uscați.

La nivelul Grupurilor parlamentare ale PSD s-a sugerat totodată ca în privința conturilor, indiferent de numărul acestora, ele să nu depășească 9900 de euro sau dolari.

O altă dovadă a lipsei de sinceritate o reprezintă chiar și declarația de avere a primului-ministru. Doar intervenția ulterioară a președintelui Iliescu l-a obligat pe domnul Adrian Năstase să emită zilele acestea o nouă ordonanță de urgență a Guvernului, ea însăși dovada certă a nepermisei superficialități a Legii nr.161/2003.

Dar să revenim la domnul prim-ministru. Potrivit informațiilor de pe site-ul Guvernului, domnul Adrian Năstase ar fi de plâns cât de sărac este în comparație doar cu propriii săi subalterni. Dovedind el însuși că nu crede în noul pachet de legi anticorupție, primul-ministru și-a permis să sfideze prevederilor acestora. Deși nu este divorțat, primul-ministru nu consideră că i-ar aparține și lui casele și proprietățile declarate ca fiind ale soției sale. Nu înțelegem ce demnitate publică deține în prezent doamna Dana Năstase, ca să se justifice faptul că și dânsa a făcut declarație de avere. De ce nu au procedat la fel și restul soțiilor miniștrilor actualului cabinet sau soția președintelui României?

Atâta sfidare și lipsă de considerație din partea președintelui PSD și premier al României este dovada certă că, foarte curând, se va așterne tăcerea și asupra acestei idei generoase, iar afaceriștii și baronii PSD își vor putea relua nestingheriți acțiunile de subminare a economiei naționale, de hoție și jaf, având în domnul Adrian Năstase un model și un protector.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihail Sirețeanu - prezentarea unei acțiuni de privatizare din domeniul industriei de apărare: MFA Mizil;

Îl invit pe domnul deputat Mihail Sirețeanu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se referă la privatizare, dar nu oricare, ci o privatizare de referință, pot afirma, din domeniul industriei de apărare.

Am avut bucuria și satisfacția să particip la ceremonia semnării contractului de privatizare al Societății MFA Mizil Prahova. Acest eveniment părea normal, poate chiar banal, în peisajul de societăți privatizate de la înființarea FPS încoace, și mulți dintre dumneavoastră ar putea spune că, fiind o societate din județul pe care îl reprezint în Parlament, ar fi normal să fiu printre mizileni. Totuși, mai multe sunt argumentele care fac din acest eveniment o privatizare de referință, și aceasta m-a determinat să o prezint ca declarație politică de la această tribună.

În primul rând, doresc să menționez faptul că MFA Mizil este prima societate privatizată din portofoliul Ministerului Industriei și Resurselor. Cu alte cuvinte, MIR, prin Autoritatea de Privatizare, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, a spart gheața.

Din portofoliul impresionant al OPSPI, care cuprinde, printre altele, domeniul energiei, al petrolului, domeniul gazelor naturale, domeniul minier și industria de apărare, adică 55% din economia națională, prima societate care a luat calea privatizării este Societatea MFA Mizil, o societate despre care s-a auzit prea puțin până în prezent. De aceea insist în prezentarea acestei acțiuni de privatizare, întrucât aceasta este remarcabilă atât prin valoarea tranzacției, cât și prin atmosfera din perioada negocierilor.

Valoarea tranzacției este de 101 miliarde de lei, incluzând valoarea pachetului de acțiuni vândut, programul de investiții tehnologice, programul de investiții de mediu și achitarea datoriilor, și aș vrea să rețineți, aceasta, fără acordarea de facilități.

Pentru o societate de nivelul MFA Mizil, această valoare este cu totul remarcabilă, dacă ar fi să o comparăm cu privatizările realizate de FPS cu patru-cinci ani în urmă, și aici aș vrea să dau exemplul Societății Pheonix Baia Mare, vândută cu numai 111000 de dolari, privatizare care a creat probleme sociale, iar astăzi societatea este în faliment.

Privatizarea MFA Mizil este un succes și datorită faptului că obiectivele strategice ale Programului de guvernare al cabinetului PSD condus de primul-ministru Adrian Năstase, cât și obiectivele strategiei de privatizare ale OPSPI au fost realizate după cum urmează: s-a prevăzut obligativitatea menținerii obiectului de activitate al societății, precum și obținerea de venituri anuale din realizarea producției speciale cel puțin până la nivelul ultimului an; s-a prevăzut realizarea unui program de investiții tehnologice și de mediu de 1,5 milioane de dolari pentru a asigura baza tehnico-economică de dezvoltare a societății; s-a stipulat încheierea unui acord social cu salariații, acord care de altfel s-a și încheiat, care prevede menținerea unui număr de 325 de angajați corespunzător planului de afaceri, precum și alte măsuri de protecție socială; de asemenea, s-a prevăzut angajarea unui plan de afaceri de cinci ori mai mare decât cel din 2001, inclusiv prin dezvoltarea producției civile; s-a prevăzut asigurarea integrității, întreținerii și stării de funcționare a utilajelor aferente capacităților speciale.

Contractul de vânzare-cumpărare, care mai cuprinde alte clauze, prevede garanții ferme care să asigure îndeplinirea integrală a obligațiilor cumpărătorului.

În ceea ce privește atmosfera pe durata negocierilor, trebuie să subliniez transparența, profesionalismul și corectitudinea cu care s-au desfășurat acestea, OPSPI reușind să creeze un adevărat parteneriat, așa cum i-au spus în repetate rânduri reprezentanții MFA Mizil.

Această relație de încredere, de adevărat parteneriat stabilit între stat și cumpărător ne dă certitudinea că obligațiile părților vor fi respectate la termenele convenite, iar OPSPI va continua să îi susțină și să îi sfătuiască pe proaspeții proprietari, care nu sunt alții decât asociația salariaților.

Această atitudine de transparență, corectitudine și profesionalism imprimată de OPSPI procesului de privatizare este un semnal politic remarcabil pe care îl dă Guvernul României în această perioadă în care lupta împotriva corupției a devenit o acțiune prioritară. Totodată, acesta este un semnal politic concret de reclădire a credibilității procesului de privatizare și, de aceea, dorim ca cetățenii să fie informați și să îl perceapă corect.

Succesul privatizării MFA Mizil, ceremonie la care a participat nu întâmplător ministrul Dan Ioan Popescu, este reconfortant și pentru faptul că ne demonstrează că privatizările din infrastructura energetică a economiei naționale, și aici aș menționa SNP Petrom, Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, sunt pe mâini bune.

Salariații societății m-au rugat să îi mulțumesc domnului Doru Laurian Bădulescu, șeful OPSPI, pentru reușita acestei privatizări, și o fac cu o deosebită plăcere, întrucât la numai șase luni de la numirea sa în fruntea Oficiului, acesta a căpătat viață, a finalizat primele contracte de privatizare și, din câte sunt informat, la fiecare două-trei săptămâni, vor mai privatiza câte o societate, găsind soluții să administreze și să privatizeze 55% din economia națională cu numai 45 de oameni entuziaști.

PSD demonstrează și prin această privatizare exemplară că are resurse și forță, iar strategia națională de dezvoltare a economiei României pe termen mediu 2001-2004 este realizabilă, în scopul atingerii obiectivului prioritar de integrare în Uniunea Europeană în 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Pentru o demnitate a cadrului didactic;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Adrian Ionel.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Pentru o demnitate a cadrului didactic".

Sarcina fundamentală a școlii este aceea de a forma și educa tineretul, de a-l înarma cu o înaltă cultură, pentru a fi pregătit să desfășoare o activitate creatoare în diferite domenii ale vieții sociale. În acest context, un rol esențial îi revine profesorului, care trebuie să conducă, să sfătuiască, să ajute, să controleze, să stimuleze elevii și să-i orienteze în utilizarea formelor și mijloacelor celor mai eficiente, pentru o pregătire multilaterală la nivelul științei și tehnicii contemporane.

Apreciez că meseria de dascăl este una dintre cele mai frumoase meserii din lume, fiindcă dascălul nu numai îi învață pe alții, adică transmite doar cunoștințe elevilor, după cum greșit se apreciază, ci el este acela care, în plus și în primul rând, modelează sufletul și mintea copilului.

Activitatea didactică face parte dintre cele mai dificile și complexe activități umane, profesorul reprezentând în societatea contemporană specialistul cu însușiri profesionale, educative și morale. Modul în care vorbește, în care se adresează elevilor, în care sintetizează cunoștințele pe care le transmite reprezintă rezultatul muncii asidue de pregătire a fiecărei lecții în parte, a orelor de studiu pe care le face acasă sau în biblioteci, fără ca cineva să i le contabilizeze.

Iată motivele pentru care consider drept incorect modul în care sunt retribuite cadrele didactice, și am explicația faptului că tot mai puțini tineri dintre cei care sunt înzestrați cu așa numitul "har didactic" doresc să se încadreze în învățământ. Imposibilitatea de a-și asigura un "coș zilnic" de hrană decent îi determină să aleagă să profeseze în alte domenii ale vieții sociale, și nu acolo unde au visat. Nu este acesta unul dintre motivele pentru care mulți tineri deosebit de dotați preferă să facă orice peste hotare - să culeagă căpșuni în Spania, măsline în Italia sau portocale în Grecia, decât să muncească în țară?

În condițiile în care "elita" se îndreaptă spre alte profesiuni care sunt cât de cât mai bine retribuite, se produce, însă, și o "îmbătrânire" a corpului didactic, și am putea vorbi chiar de o deprofesionalizare a acestuia, în condițiile în care profesorii nu mai pot să-și permită să intre în librării și să-și cumpere o carte de specialitate, să meargă la un spectacol de teatru sau într-o excursie pentru a-și reface forțele. De aceea, întreb: în aceste condiții, ce se va întâmpla peste câțiva ani? Pe mâna cui va rămâne școala românească? Vom mai putea spera la un loc fruntaș la olimpiadele școlare internaționale?

Cu profesori necalificați sau de "nota 5", va mai putea învățământul să fie "exportator de creiere" românești? Cine ne va șlefui talentele? Nu trebuie să ne temem că generația de mâine ar putea fi o masă de imbecili care să fie în stare să dea doar afirmativ sau negativ din cap și care să se înțeleagă prin "interjecții", ca pe vremea copilăriei umanității? Să ne mai mirăm că, numai cu două luni în urmă, sindicaliștii din învățământ organizau un miting la sediul ministerului pentru a "felicita" politica antieducațională promovată de Ministerul Educației și Cercetării?

Învățământul, fiind un sector în care își desfășoară activitatea intelectuali cuminți, a protestat doar atunci când cuțitul reformelor lui Liviu Maior, Virgil Petrescu, Andrei Marga și, mai nou, Ecaterina Andronescu le-a ajuns la os!

Nemulțumirile cadrelor didactice sunt multe și legate de problemele vieții de zi cu zi. În afară de cele de retribuire, sunt probleme de reduceri de activitate, apropiere de domiciliu, detașare în interesul învățământului, suportarea cheltuielilor de navetă, acordarea de tichete de masă etc.

Învățământul obligatoriu de 10 clase, integrat într-o politică educațională europeană, caracterizat prin ridicarea vârstei de finalizare a studiilor și de scădere a vârstei de începere la 6 ani, are și alte fațete!

În Parlamentul României, reprezentanții aleși pe listele Partidului România Mare în repetate rânduri au tras semnale de alarmă, dar ei au spus, ei au auzit.

Toți premierii noștri de după 1989 au fost cadre universitare. Ei pe ce lume trăiesc? Ce pâine mănâncă? Când vor reacționa?

Avem tineri minunați care vor să se adape la izvoarele științei, dar care se vor forma după cât și când ne vom hotărî să investim în învățământ! Este bine de știut că pietrele prețioase nu se prelucrează cu dalta și ciocanul!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Ionel - apel la înțelegerea actului guvernării;

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Ionel. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

   

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Actul guvernării presupune asumarea unor responsabilități deosebite, orice formațiune politică aflată într-o asemenea ipostază trebuind să se confrunte cu felurite provocări de ordin economic, politic, social și, nu în ultimul rând, internațional.

Guvernul Adrian Năstase, guvern al Partidului Social Democrat, a reușit până în prezent să confere României respectabilitate internațională, asigurând un cert echilibru macro-economic și fiind perceput pe plan extern drept un executiv alcătuit din oameni politici profesioniști cu mare capacitate de muncă.

Evident că există o serie de critici venite din zona Opoziției politice parlamentare și extraparlamentare, însă acest lucru trebuie încadrat în categoria normalității, întrucât nici un sistem politic cu pretenții de democrație funcțională nu poate exclude din componența sa elementul reprezentat de către Opoziție.

Partidul Social Democrat acceptă ideea competiției politice bazată pe confruntarea civilizată a programelor, a ideilor, și se va opune întotdeauna oricărei amenințări care s-ar contura la adresa pluralismului.

Noi credem că populația, în ciuda unor probleme reale cu care aceasta se mai confruntă încă, va înțelege în cele din urmă că guvernarea Partidului Social Democrat este una de substanță îndreptată atât către interesele cetățenilor, cât și către interesele comunității naționale. Nu este ușor. Lupta politică cere mari sacrificii și solicită considerabile eforturi, dar credem în valoarea programului nostru, pe care îl considerăm drept cel mai adaptat în acest moment nevoilor fundamentale ale României.

Social-democrația înseamnă efort colectiv, profesionalism, patriotism și atașament real față de valorile perene ale omenirii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu și pentru concizie.

 
  Gheorghe Dinu - declarație cu titlul Românii din Covasna și Harghita, oprimați etnic în propria țară;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Cornel Știrbeț.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată "Românii din Covasna și Harghita, oprimați etnic în propria țară".

În ultimul timp, în cercurile UDMR-iste se vântură cu fervoare ideea regionalizării țării noastre și, în acest cadru, reînvierea Regiunii autonome maghiare, cuprinzând județele Covasna, Harghita și Mureș, sub denumirea de "Ținut secuiesc", și, vezi Doamne, numai așa va putea fi rezolvată problema minorității maghiare, deși aceste județe dispun de pe acum de o largă reprezentare antiromânească la nivelul administrației locale.

Vom da numai câteva exemple de acțiuni antiromânești ale acestei administrații: intensificarea demersurilor liderilor locali ai UDMR în vederea înlocuirii prefectului român de Covasna cu un prefect maghiar; dispozițiile primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos, și ale președintelui Consiliului județean Covasna, Demeter Janos, privind condiționarea ocupării funcțiilor publice de cunoaștere a limbii maghiare în situații ce exced cadrului legal; încălcarea repetată în județele Covasna și Harghita a normelor privind arborarea drapelului românesc; măsuri discriminatorii față de populația românească în ceea ce privește aplicarea Legilor fondului funciar, a reconstituirii dreptului de proprietate și altele.

Recent, la Sfântu Gheorghe, aleșii locali ai UDMR din județele Covasna, Harghita și Mureș au decis înființarea regiunii de dezvoltare "Ținutul secuiesc", opțiune reconfirmată și la ședința Consiliului reprezentanților UDMR ce a avut loc la Târgu Mureș în ziua de 5 aprilie 2003.

Tot la ședința Consiliului reprezentanților, conducătorii UDMR au declarat că vor cere și revizuirea art.1 din Constituție, care consfințește dimensiunea național unitară a statului român.

Toate aceste acțiuni și declarații ale liderilor UDMR, se pare în criză de imagine și de susținere în interiorul electoratului de etnie maghiară din România, arată că această organizație etnică tinde din nou să se radicalizeze și să agite spiritele în Harghita și Covasna, cu rezonanță în întregul Ardeal, surprinzând din nou societatea românească.

O euroregiune pe criterii etnice vrea de fapt UDMR-ul pentru concetățenii noștri maghiari, consolidată în primul rând de modificarea art.1 din Constituția țării, pe care o locuiesc și dânșii. Aceasta, la cheremul a 5% din populația României, că tot se pune problema unui referendum pe aceste chestiuni.

Tupeul și impertinența cu care se repun pe tapet chestiuni care lezează nu doar sensibilitatea tolerantă a majorității naționale române, ci și normele europene în domeniu sunt alimentate de negocierile perpetue și sub semnul șantajului între UDMR și PSD, unde spargerea regiunii de centru Brașov-Covasna-Harghita-Sibiu-Alba și refacerea fostei Regiuni autonome maghiare Covasna-Harghita-Mureș pare să fie moneda de schimb.

În toată această zarvă creată de pretențiile separatiste ale cercurilor UDMR-iste, este trecută sub o tăcere aproape totală situația limbii române și a românilor trăitori în cele două județe, Covasna și Harghita.

Relatarea apărută în presă a unui ziarist de la o publicație centrală, care alături de un grup de colegi s-au aflat la Miercurea Ciuc, este revelatoare. Aceștia au constatat cu stupoare că o parte din personalul din hotelul unde au fost cazați și din restaurant nu vorbesc românește fie pentru că nu cunoșteau limba oficială a statului ai cărui cetățeni sunt, fie pentru că pur și simplu refuzau ostentativ acest lucru.

Ziaristul respectiv făcea comparație cu Statele Unite, unde este de neconceput ca un cetățean al acestei țări să nu cunoască și să nu vorbească limba engleză, cu toate că și acolo sunt mari comunități de hispanici, italieni, asiatici etc. Este de neimaginat, de exemplu, ca în Los Angeles, Cicago, Hawaii să se găsească un cetățean SUA care să nu știe limba oficială a țării, indiferent de originea sa etnică, și cei care lucrează cu publicul, inclusiv cei din magazine, hoteluri, restaurante, să nu folosească această limbă. În toate locurile publice - în școli, în marile și micile hoteluri, în parcuri, în oficiile administrative se vorbește o singură limbă, limba engleză, și nu este vorba de patriotism sau naționalism, ci de normalitate și de bun-simț față de țara unde s-au născut, de oamenii cu care vin în contact.

Un exemplu mai aproape de țara noastră: în Germania, unde trăiesc peste două milioane de turci, nu este de închipuit ca aceștia să nu vorbească limba germană, chiar în cartierele unde aceștia sunt majoritari în relațiile cu cetățenii germani - în locuri publice, restaurante, cofetării, hoteluri, magazine. Numai la noi, în Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, românul se simte străin în propria țară. Cine este de vină? În primul rând, guvernanții, care nu sunt în stare să impună respectarea Constituției și legilor pe tot cuprinsul României, și, nu în ultimul rând, aroganța unei minorități care se consideră mai stăpână pe o parte a țării și refuză să vorbească și să învețe limba oficială a statului în cadrul căruia trăiește, acuzându-i de șovinism și intoleranță tot pe români.

Situația românilor minoritari în județele Harghita și Covasna nu constituie o preocupare pentru guvernanți. Cele două județe nu există pentru ei decât ca o pată neagră pe hartă, un tărâm îndepărtat și uitat, jenant prin problemele lui, o pacoste administrativă, la care și miniștrii și parlamentarii PSD sunt indiferenți și opacizați de un protocol cu UDMR plin de compromisuri nedemne.

Așa cum s-a arătat la adunarea eparhială a Episcopiei Ortodoxe din Covasna-Harghita, ținută la sfârșitul lunii martie la Miercurea Ciuc, se lucrează intens în cercurile politice UDMR-iste nu numai pentru reînvierea Regiunii autonome maghiare de factură stalinistă, ci și pentru ștergerea a tot ceea ce este românesc în județele respective. S-a început cu învățământul. La ora actuală, 30% din copiii români sunt învățați de profesori maghiari chiar și la școlile românești. Elevii maghiari au fost incitați să nu îi accepte pe dascălii români, forțându-i să-și dea demisia. Corpul didactic maghiar majoritar refuză dosarele profesorilor români pentru funcțiile de conducere în școli, indiferent de capacitatea lor managerială, preferând un director slab pregătit dar maghiar. Se practică peste tot separatismul în școli, și rezultatele se văd.

Când intri în magazine sau restaurante, tinerii vânzători sau ospătari de etnie maghiară nu înțeleg ce dorești dacă li te adresezi românește.

Discriminarea românilor s-a extins în toate sferele vieții sociale. Spre exemplu, banii de la buget au fost repartizați exclusiv primăriilor din comunele maghiare. Președinții consiliilor județene maghiari nu au repartizat nici un ban primarilor români.

Se face totul pentru ștergerea memoriei românești. Se reduce drastic numărul profesorilor de istorie din județele Covasna și Harghita. Necunoscând limba maghiară, nu sunt angajați de inspectoratul județean. Mai mult, nu se alocă bani pentru săpături arheologice din zonă și pentru conservarea monumentelor ce dovedesc vechimea și continuitatea românilor, în timp ce cele secuiești sau maghiare sunt îngrijite și puse în evidență, ba chiar edificate noi monumente. Nenumăratele cetăți dacice și castrele romane rămân, astfel, necercetate și dispar.

Iată de ce în aceste județe ar trebui ca, pentru români, să existe un singur partid, Partidul Românilor, și nu 5-10 formațiuni separate fiecare cu lista ei, pentru a nu se ajunge ca în aceste zone, unde românii sunt minoritari în țara lor, la viitoarele alegeri să nu mai avem consilieri români.

De asemenea, este de luat în seamă că, nu odată, acești români uitați au spus ca viitoarea viziune a Constituției să ofere posibilitatea intrării în Parlament, indiferent de numărul voturilor a câte unui deputat și a câte unui senator român pentru fiecare din județele Harghita și Covasna.

Organizațiile nonguvernamentale din zonă, liderii de opinie își exprimă îngrijorarea față de destinul românilor și previn că, dacă nu se vor lua măsuri imediate din partea Guvernului, al statului și instituțiilor sale centrale, în câțiva ani județele Covasna și Harghita vor deveni eminamente ungurești. Speranțele lor neînvinse sunt ca românii de aici să poată vorbi nestingheriți limba română, să fie mândri că sunt români și să-și cultive libertatea, identitatea și ca statul să susțină substanțial cultura românească, școala, biserica, presa, bibliotecile și centrele de cultură românești, pentru păstrarea și dezvoltarea identității românești în zonă, să fie receptivi în problemele lor și să le rezolve prin toate mijloacele de care dispun.

Dumneavoastră, domnilor guvernanți, ce speranțe aveți în legătură cu destinul românilor și ale românității în Covasna și Harghita? Ce fel de țară vreți să conduceți? Una în care miezul este antiromânesc? Eu, personal, alături de românii din zonă, sper că veți întreprinde ceva pentru stoparea segregației etnice, a xenofobiei, pentru instaurarea unui climat și a unor relații normale între locuitorii acestor județe până nu este prea târziu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cornel Știrbeț - intervenție intitulată Minoritățile din umbra Puterii;

Dau cuvântul domnului deputat Cornel Știrbeț. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este "Minoritățile din umbra Puterii".

De curând, la Poiana Brașov, s-a desfășurat o întâlnire de lucru PSD-UDMR, în urma căreia reprezentanții ambelor formațiuni politice și-au manifestat deplina satisfacție în desfășurarea relațiilor bilaterale. "Nu există conflicte majore în nici unul dintre județele Transilvaniei", au afirmat triumfalist reprezentanții UDMR. "Întâlnirile noastre sunt benefice pentru economia Ardealului", a răspuns pragmatic corul pesedist, fără să lămurească de ce, în ce mod și în ce condiții.

Cred că, mai degrabă, avem de-a face cu o negociere/împărțire la masa verde a intereselor economice din Ardeal.

După cum spunea un mare politician britanic de la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu există alianțe permanente, ci există doar interese permanente.

Atât PSD, cât și UDMR, prin reprezentanții lor de frunte, au ajuns să controleze afaceri importante în cea mai dezvoltată regiune a României.

Întâlnirea de la Poiana Brașov, pe lângă aspectul formal al rediscutării protocolului PSD-UDMR, capătă conotații majore mai ales în perspectivă preelectorală. Nu mai miră pe nimeni faptul că PSD a început campania electorală pentru alegerile locale și generale programate peste un an. Nimic rău, dacă ele s-ar manifesta cu decența și rigoarea unui comportament politic modern, democratic și eficient pentru întreaga țară.

Nimic rău, dacă această campanie preelectorală nu s-ar desfășura cu concursul miniștrilor din Cabinetul Năstase, folosind influența lor asupra puterii locale, cu ploi de promisiuni și, nu în ultimul rând, cu bani publici. Dar despre acest subiect suntem convinși că vom mai avea ocazii să vorbim. Deocamdată, ni se pare important să atragem atenția opiniei publice asupra unei practici pe care PSD o perfecționează continuu. Este vorba de atragerea din interese politice, a minorităților etnice de partea sa, speculând, dacă este posibil, totul, de la interesele economice de grup și individuale, până la situațiile critice de ordin juridic, cum a fost cea de săptămâna trecută, asupra Codului de procedură penală. Aici este cazul să apreciem "profesionalismul" la care au ajuns reprezentanții de frunte ai UDMR în negocierile cu partidele de guvernământ, dovadă că UDMR este singura formațiune care se află la putere, cu mici întreruperi, din 1992. Un alt caz devine, pe zi ce trece, tot mai interesant. Începând din anul 2000, după victoria profesorului Klaus Johannis pentru fotoliul de primar al municipiului Sibiu, PSD a aplicat tactica "protocoalelor de colaborare" și în cazul Forumului Democrat al Germanilor din România. În fapt, este vorba de confiscarea unui important capital electoral de către partidul de guvernământ care, la Sibiu, nici prin înaintașii săi - FSN, FDSN, PDSR -, nu a avut satisfacția victoriei în lupta pentru șefia administrației locale, după 1989. Profesorul Johannis, actualul lider al Forumul Democrat al Germanilor din România, a venit la putere în Sibiu pe culoarul politic "eliberat" de CDR. Asta nu l-a împiedicat să se lege de PSD, partidul ciocoiului nou, "social-democrat", înlocuitorul ciocoiului vechi, crescut la școala activismului comunist. Alegătorii domnului Johannis ar trebui să știe că Protocolul PSD - FDGR nu a fost semnat însă de dragul sibienilor, ci pentru acoperirea unor interese personale.

O altă minoritate etnică pe care PSD o curtează cu osârdie este cea a romilor. În campaniile electorale trecute, dar și în cele anticipate din acest an, nu de puține ori, romii au declarat că vor susține PSD pentru că le dă ajutoare sociale. Cu o populație minoritară pe ansamblul țării, dar atât de numeroasă față de alte minorități, problemele politice se complică dacă nu-i dai ce-ți cere. PSD știe că integrarea socială a romilor este o chestiune de interes național, ce poate influența însăși integrarea României în Uniunea Europeană,dar mai ales știe că această problemă este de lungă durată. Or, partidul domnului Năstase nici nu concepe să piardă alegerile din 2004 și sacrifică orice, chiar și viitorul României, pentru menținerea puterii, acum și aici.

Alte minorități nu influențează actul de guvernare atât de evident precum o fac cele trei minorități etnice tradiționale din România, respectiv sașii, maghiarii și romii - minoritățile din umbra puterii. Ar fi o falsă impresie să credem că PSD încearcă să elimine posibilele conflicte social-politice atrăgând minoritățile etnice spre puterea executivă și legislativă.

Având de-a face cu politica unui partid ce se identifică cu statul, problema nu are decât o semnificație electorală. Marile probleme sociale și economice ale României nu țin de o etnie, fie ea chiar majoritară, cu atât mai puțin de una dintre cele minoritare. Declarațiile, cum sunt cele de la Poiana Brașov, protocoalele, de genul celor cu Forumul Democrat al Germanilor din România, sau băile electorale în mulțime de romi sunt trei dintre armele cu care PSD încearcă deja să influențeze rezultatul alegerilor de la anul.

Nimic nu-l va împiedica pe actualul partid-stat de guvernământ să încerce să-și perpetueze puterea cu metode și mijloace folosite de predecesorul său la alegerile din 1946, ultimele alegeri din România cu așa-zisă participare pluripartidistă, înainte de 1989. Situația politică este asemănătoare, însă avem convingerea că românii, de data aceasta, nu se vor mai lăsa păcăliți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor aspecte negative în funcționarea Ocolului silvic din Gheorgheni;

Dacă cuvântul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În parcelele 209 și 210, furturile, tăierile ilegale ale vegetației forestiere din toamna anului 2000, de când domnul Melles Elod se află în fruntea Ocolului silvic din Gheorgheni, nu cunosc margini. Deși Comisia de anchetă a Parlamentului, în ziua de 4 iulie 2001, a prins în flagrant hoții de pădure, intervenția organelor județene a împiedicat continuarea cercetărilor. Deși s-a constatat că numai într-o zi valoarea pagubei s-a ridicat la 1,5 miliarde lei, organele abilitate ale statului au hotărât neînceperea acțiunii penale împotriva acelora care, din neglijență de serviciu, nu au asigurat paza pădurii, motivându-și hotărârea că hoții nu au fost identificați. O asemenea atitudine din partea puterii judecătorești a încurajat hoția în pădurile respective. Pentru că angajații inspectoratelor teritoriale silvice și-au făcut datoria pe teren, mafia lemnului, în cursul anului trecut, de șase ori a dat foc cioatelor, pentru a șterge urmele tăierilor ilegale.

Distrugerea organizată a vegetației forestiere a continuat și în anul 2003, în parcelele respective. Sesizările erau atât de numeroase, încât, în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și petițiilor, s-a hotărât declanșarea unei noi anchete privind situația partizilor amintite. Concomitent, domnul ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, a dat ordin pentru verificarea acelor păduri care au fost retrocedate conform Legii nr.18, dar care, între timp, au fost defrișate. Pentru a scăpa de aceste controale, cei care au defrișat majoritatea pădurilor respective, pentru a nu fi trași la răspundere, au dat foc cioatelor. Focul a fost aprins de mai multe ori, începând cu data de 6 mai, de aceste mâini răufăcătoare. Oficial, făptașii nu au fost prinși și probabil nici nu vor fi prinși, deși se cunosc vinovații, dar nimeni nu are curajul să le pronunțe numele. Din cauza lor, era să ardă toată pădurea din Gheorgheni. Datorită activității lor, terenurile cu vegetație forestieră nu au fost retrocedate proprietarilor de drept.

Obstrucționarea aplicării legii, distrugerea vegetației forestiere din partea lor a creat o stare de nesiguranță în rândul populației. Cu toate că unii dintre ei au participat și la stingerea focului, ei nu pot scăpa de răspunderea morală, cu toate că hoția e protejată în România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - intervenție intitulată Românii și maghiarii în 2003;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Românii și maghiarii în 2003".

Relațiile dintre români și maghiari au făcut de-a lungul timpului obiectul unor dispute cel mai adesea influențate de către factorul politic. E paradoxal de constatat faptul că, la nivelul conviețuirii efective, cazurile de intoleranță au constituit un fenomen relativ izolat. Transilvania, această veritabilă Elveție românească, oferă un exemplu semnificativ. Evident, nu putem uita episoadele tragice ale istoriei, dar trebuie să ne gândim și la viitor.

Nicolae Iorga, care a fost socotit părintele naționalismului românesc luminat, credea sincer în calea comună pe care România și Ungaria trebuie s-o urmeze, în propriul lor interes. E vorba de calea democrației și a respectului reciproc.

Guvernarea anilor 1997 - 2000 a afirmat că a oferit un model european de conviețuire etnică în România. Până la un punct așa a fost. Partidul Social Democrat a fost aspru criticat cândva, pentru faptul că ar fi manifestat atitudini xenofobe, șovine, antimaghiare. Nimic mai fals: prestația actualului Executiv o dovedește din plin, iar aprecierile forurilor internaționale competente se adaugă în acest sens.

Actualmente există voci, în arena politică, ce acuză Partidul Social Democrat de o presupusă abandonare a interesului național, în sensul unei așa-zise cedări la programul UDMR. Va veni oare vremea când ne vom vindeca de obsesiile și spaimele trecutului?

Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, declara, în 1997, că țara noastră nu mai are vecini cu care să se afle în conflicte grave, în stare a antrena un război. Mulți au zâmbit, atunci. Astăzi însă cred că a avut dreptate, după cum actualul Executiv acționează, în această problemă, în sensul interesului național. Românii și maghiarii nu pot fi dușmani. Ei sunt condamnați să se înțeleagă, indiferent de patimile politice. Se cultivă încă ideea pericolului maghiar. Nu afirm că toți politicienii maghiari sunt sfinți, dar inflamarea patimilor nu a rezolvat niciodată nimic. Patriotismul nu se manifestă neapărat gregar, ci și înțelept. Adesea, bați mai bine cu înțelepciunea decât cu pumnul, iar a fi european înseamnă, mai presus de toate, a-l cunoaște foarte bine pe celălalt sau și pe celălalt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Starea vremii și prețul pâinii;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Andrei Ioan Chiliman.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

"Starea vremii și prețul pâinii", așa se intitulează declarația mea politică de astăzi.

O altă veste proastă vine să tulbure casa puțin tihnită a românului banal, veste care a fost lansată de câțiva reprezentanți ai firmelor din industria de panificație, care au anunțat că de la 1 iunie 2003 prețul pâinii se va scumpi. Principalele motive care au determinat această hotărâre sunt: majorarea cheltuielilor de producție, precum și capricioasa vreme cu care ne-am confruntat în perioada decembrie 2002 - aprilie 2003, iarna grea și aspră, și trecerea direct la o vară prea arzătoare, care au determinat pierderi importante pe terenurile deja cultivate cu grâu.

În aceste condiții tragice, există sau nu o rezervă de grâu panificabil, până la noua recoltă?, dacă se poate vorbi de așa ceva sau dacă va exista, anul acesta, producție de grâu panificabil. Răspunsul este dat de o parte din fabricile de panificație care au anunțat că dispun de stocuri importante de materie primă, plus grâul pe care urmează să-l achiziționeze de la rezerva de stat. Deci, iarăși, pentru a nu știu câta oară, România se confruntă cu veșnica problemă a crizei grâului. A fost de ajuns o iarnă adevărată și două săptămâni de căldură toridă, la începutul lunii mai, pentru ca deja recolta de grâu de anul acesta să fie iarăși pusă sub semnul întrebării și mai ales sub zodia "fastă", pentru anumiți afaceriști versați, a importurilor masive la prețuri piperate.

În aceste condiții, putem spune că totul decurge după un plan deja cunoscut, de cel puțin un deceniu, pe aceste meleaguri. Astfel, an de an, indiferent de prognozele și raportările care se fac înainte și după recoltare, problema grâului trebuie să apară și mai ales să dăinuie: în anii secetoși se fac importuri masive de grâu și se scumpește pâinea, iar în anii cu recoltă bogată, ba grâul este deja prea mult, și nu poate fi comercializat, fie din cauza prețului, fie din cauza calității producției. Rezultatul final al acestei eterne povești îl reprezintă scumpirea prețului pâinii și retragerea unor cantități masive de grâu de la rezerva de stat, toate acestea ducând la mărirea importurilor.

Și toate acestea se întâmplă într-o țară în care, într-un an din cei ultimii 13, criza grâului nu a existat cu adevărat. Grâul a existat și există, dar nimeni nu dorește să recunoască acest lucru, pentru că mecanismul de vânzare-cumpărare nu este și nu se dorește să fie reglementat de organismele abilitate. Au fost numeroase discuții, s-au ținut întruniri pe la diverse nivele decizionale, dar nimeni nu a dorit să reglementeze această problemă a achiziționării grâului autohton. Acesta a continuat să fie depozitat în condiții precare, pentru a se putea proceda la importuri masive sau la retrageri de la rezerva de stat. În aceste condiții, sunt oare vinovați producătorii care refuză să vândă la prețuri sub costuri sau importatorii care au ocazia să cumpere mai ieftin din exteriorul țării? Nu, pentru că aceste probleme apar din cauza lipsei unei piețe organizate, unde cererea și oferta să aibă loc de desfășurare și să stimuleze atât producătorul agricol, cât și prestatorul.

Dar dacă toate aceste probleme rămân la nivelul declarațiilor, seminarelor și proiectelor, problema grâului va exista permanent în această țară. Chiar dacă vor exista ani cu producție excepțională, situația nu se va schimba, iar prețul pâinii va cunoaște o singură direcție, cea crescătoare.

Și este păcat că, din comoditate sau interese meschine, de a se îmbogăți peste noapte importanții importatori de grâne, alimentul de bază al românului să devină, pe zi ce trece, un adevărat lux, iar România, din grânarul Europei, să devină cel mai mare importator de grâne al Europei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Ioan Chiliman - declarație în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri privind sancționarea corupției;

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Ioan Chiliman. Va urma domnul Kovacs Zoltan.

Domnii deputați Emil Rădulescu și Puiu Hașotti au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

O să fac o declarație în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri privind sancționarea corupției.

De la început, vreau să spun că noi am criticat dur această lege, pentru toate lipsurile din ea, pentru modul de-a dreptul machiavelic în care au fost concepute anumite texte din lege și pentru faptul că este o lege incompletă, incorectă și care permite crearea unor noi forme de corupție.

O să vă dau un exemplu. Chiar din titlul legii, se sancționează corupția, și nu faptele de corupție. Deci, de la început, se evită atacarea subiectului corect și lucrul ăsta continuă mai departe. O să iau câteva exemple: legea nu prevede cine și cum îi sancționează pe președinte și pe primul-ministru. E undeva o prevedere că se ocupă de lucrul ăsta șeful Corpului de Control al Primului-ministru, însă el este într-un conflict evident de interese, cel puțin din două motive, în ceea ce-l privește pe primul-ministru, primul pentru că îi este subordonat politic și al doilea pentru că îi este subordonat în cadrul Guvernului. Nu mai discut de definiția incorectă, incompletă și de-a dreptul bizară a conflictului de interese, care este o premieră mondială. Nu vreau să amintesc decât de faptul că lista celor care trebuie să se supună acestei legi este, și ea, foarte redusă și lipsesc din ea o mulțime de funcții plătite din bani publici, nu întâmplător.

Am criticat modul în care este concepută declarația de avere, care este mult mai proastă decât cea care a fost în legea precedentă. Am criticat faptul că lipsește, din această lege, o declarație de venit global, ca să poți să știi exact dacă cheltuielile anuale ale cuiva corespund cu încasările.

O să amintesc, poate în trecere, că legea asta e proastă și pentru că stigmatizează mediul de afaceri, amestecând prevederi care nu au nici o legătură cu corupția și care au legătură strict cu mediul de afaceri într-o lege anticorupție.

Mai sunt și multe alte bizarerii în legea asta. Luând însă numai partea anticorupție din lege, este, de fapt, un fel de șvaițer, pe unde foarte mulți găsesc un culoar de trecere dintr-o parte în alta, fără să fie prinși în plasa care ar fi trebuit să fie cu ochiuri foarte dese a acestei legi. Mai mult decât atât, prin definițiile care sunt acolo, se creează noi forme și se legiferează noi forme de corupție.

Am criticat această lege din momentul apariției ei, dinainte să apară, am criticat-o constant și acum, la o lună de la promulgarea legii, acest șvaițer de lege, pe care l-a criticat și presa alături de noi, a ajuns să fie criticat și de oameni ai actualei puteri. Și o să iau numai exemplul recent al președintelui țării, care a ieșit la bătaie să critice brusc această lege și a ales cu multă grijă locul unde s-o atace, la declarația de avere care a făcut subiectul și deliciul presei în ultima perioadă, pentru că această declarație de avere pune semnul egal între cei care au 10.000 de euro și cei care au sute de mii, milioane sau zeci de milioane de euro. Nu s-a dus însă să atace și celelalte foarte multe lipsuri din lege și bizarerii din lege, și nu întâmplător.

Îmi pun întrebarea cum de nu a observat președintele țării, când și-a pus semnătura pe promulgarea ei, cum de nu a observat toate aceste lucruri și de ce nu a trimis-o, atunci, imediat, pentru remediere Parlamentului. Sigur, e o întrebare retorică, răspunsul e foarte clar: nu vroia să strice efectul de presă, lovitura de imagine extraordinară pe care a vrut-o Guvernul cu această lege.

Părerea mea este că această lege a avut, la început, o lovitură pozitivă de imagine și, pe măsură ce a trecut timpul, a început să aibă un efect negativ asupra celor care au promulgat-o. Și astăzi vine președintele și propune modificarea legii, în sensul completării ei, lucru pe care noi l-am cerut de la început, dar nu o face decât pentru declarația de avere, nu pentru definirea conflictului de interese, nu pentru completarea cu declarația de venit global, nu, numai pentru această chestiune. Și, evident, Guvernul, care așteaptă un semnal, întotdeauna, de la "tătucul", Guvernul va veni și va face ceea ce trebuie, adică va emite o ordonanță de urgență, pentru că, dacă a avut vână și a vrut să arate că e puternic în momentul în care a venit cu legea și și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului, acum se ascunde ca un șoricel într-un colț și trimite o ordonanță de urgență Parlamentului. Dacă Guvernul are forța pe care ar vrea s-o cunoască toată populația țării, să vină să-și asume responsabilitatea în fața Camerelor reunite pentru aceste modificări pe care le aduce unei legi proaste, să aibă curajul să facă lucrul ăsta și cerem Guvernului să-și asume responsabilitatea în fața Parlamentului. În felul ăsta, vom ști că acest Guvern este într-adevăr responsabil și-și recunoaște propriile greșeli. Altminteri, concluzia o trage toată lumea: un Guvern care caută doar imagine, scoate legi proaste și-i este frică, pe urmă, să-și recunoască greșelile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Kovacs Zoltan - despre problema nerezolvată a restituirii proprietăților imobiliare preluate abuziv;

Dau cuvântul domnului deputat Kovacs Zoltan. Va urma domnul Cristian Nechifor.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru a depus declarația la secretariat.

   

Domnul Kovacs Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Au trecut 13 ani de guvernare democratică, dar restituirea proprietăților imobiliare preluate abuziv rămâne o problemă nerezolvată, cu mari nemulțumiri, din partea foștilor proprietari.

Nu am reușit să elaborăm o legislație întreagă de restituire, cu norme metodologice, acte normative privind stabilirea procedurilor de acordare a despăgubirilor bănești, stabilirea chiriilor, stabilirea cursului leu-dolar pentru fiecare an din perioada 1945 - 2002. Foștii proprietari, cu înțelegere exemplară, toleranță maximă, încep să piardă credința din anul 2000, când Guvernul a promis rezolvarea problemelor de proprietate.

În planul de măsuri prioritare, din anul 2003, pentru integrare europeană, la priorități, sunt specificate și imobilele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Cele două legi de bază, nr.10/2001 și nr.501/2002, funcționează pe hârtie, dar în realitate nu sunt retrocedate nici imobilele care au o situație juridică clară, cu posibilitate de retrocedare imediată.

Au trecut 10 luni de când a apărut Legea nr.501/2002 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, iar efectul acestei legi este inexistent. Au fost depuse, la comisia specială, 7.658 de cereri de retrocedare, Biserica reformată 899, Biserica romano-catolică 992 de cereri. S-a așteptat cu mare nerăbdare procesul de retrocedare, dar nici imobilele părăsite, abandonate, distruse, parțial demolate nu sunt predate la foștii proprietari. Motivul e simplu: nu sunt elaborate actele normative necesare retrocedării, referitoare la procedurile de acordare a despăgubirilor, stabilirea chiriilor.

Comisia de specialitate, cu mare întârziere a fost formată din specialiști care au și alte atribuții. Din acest motiv, nu se respectă Regulamentul stabilit ca, în fiecare săptămână, să aibă ședință ordinară, iar când e necesar să se adune în ședință extraordinară.

Consultațiile cu conducerea Bisericilor sunt superficiale, chiar inexistente. Nu a fost stabilită formularistica, cu elemente strict necesare din documentația solicitată. Nu sunt clarificate, nici până în prezent, situația clădirilor demolate, situația intravilanelor, a obiectelor de inventar. Sunt imobile care au fost introduse în ordonanțe de retrocedare din anii 1998 - 2000, fără ca aceste clădiri să fie puse în posesie. Autoritățile locale eliberează, cu mare întârziere, adeverințele privind situația juridică actuală a imobilului.

Având în vedere aceste deficiențe enumerate, cerem de la Guvernul României: 1. adoptarea cu prioritate a tuturor actelor normative necesare finalizării restituirii imobilelor; 2. activizarea funcționării Comisiei speciale de retrocedare, a Legii nr.501/2002; 3. clarificarea situațiilor specifice a intravilanelor, a clădirilor demolate; 4. respectarea termenelor stabilite în actele normative apărute; 5. stabilirea chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Legii nr.10/2001 și Legii nr.501/2002; 6. stabilirea cursului leu - dolar SUA pentru fiecare an din perioada 1945 - 2002.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Cristian Nechifor - comentarii cu privire la marșul organizat de Partidul Național Liberal la Cluj-Napoca;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Nechifor. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Eugen Nicolăescu depune la secretariat declarația.

   

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, la Cluj, toată floarea Partidului Național Liberal a mărșăluit pe străzile de sub Dealul Feleacului, încolonată în spatele unei lozinci pline de înțelesuri sumbre: "Opriți agresiunea PSD!" Dacă ar fi căzut, atunci, din lună un extraterestru ajuns în preajma acelei manifestații, ar fi tras, probabil, concluzia că PSD trebuie să fie un fel de forță rea galactică, în timp ce PNL nu e altceva decât crema cavalerilor stelari ai dreptății.

Din nefericire pentru PNL, nici românii și nici partenerii externi ai României nu sunt niște extratereștri căzuți din lună. Oameni cu capul pe umeri, românii nu au uitat, în 2000, și nu uită nici acum că PNL e partidul care a trimis în Guvernul României un ministru de finanțe care pus impozit și pe scaune și mai avea puțin până să pună impozit și pe fumul de la sobe. La rândul lor, partenerii externi ai României nu uită că PNL a condus țara în perioada în care s-au schimbat câteva guverne, iar cei din afară nici nu apucau bine să înceapă discuțiile, că aflau că, netam - nesam, iar s-a schimbat primul-ministru de la București.

Asta e realitatea, domnilor liberali, dumneavoastră spuneți "agresiunii", românii și partenerii noștri occidentali spun "stabilitate". Dumneavoastră faceți marșuri, strigați lozinci, Statele Unite ale Americii transformă România într-un pilon de bază al NATO, dovedindu-și deplina încredere în noi, prin folosirea bazelor militare românești.

Probabil că aceste vești bune pentru România îi agresează pe colegii noștri liberali, mai ales că se apropie, încet - încet, alegerile, și gălăgia pare să fie principalul atu al opoziției.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, și eu, și pentru operativitate.

 
  Emil Rus - reafirmarea locului doi abținut de PRM în sondaje și prezentarea problemei românilor, mereu expulzați din spațiul european;

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Va urma domnul Ioan Timiș.

   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu mai departe de aseară, pe postul Antena 1, la emisiunea Tucă Show, a participat primul-ministru al României, domnul Adrian Năstase, și printre altele a subliniat ideea că cel mai mare partid din opoziție este Partidul Național Liberal, fapt ce nu corespunde realității și țin să protestez împotriva acestei afirmații, care este falsă. Asta nu înseamnă că am ceva cu celelalte partide. Eu îmi respect punctul de vedere al partidului nostru, al Partidului România Mare, care este un partid democratic și respectă toate celelalte partide. Dar se știe că, la alegeri, după voturi, Partidul România Mare a fost pe locul al doilea, ceea ce este confirmat și în ultimele sondaje de opinie. Iar dacă luăm în considerare faptul că nu am fost în nici o alianță, atunci, probabil, am putea avea pretenții mai mari.

Mă mir de această pornire înverșunată a primului-ministru împotriva partidului nostru, pentru că, și cele mai recente sondaje, arată că PRM-ul este pe locul doi.

Declarația mea politică mai vizează și problema românilor, mereu expulzați din spațiul european, cel în care dorim cu ardoare să ne integrăm, deși, paradoxal, nimeni nu poate contesta că țara noastră este în Europa.

Prezenta declarație se referă direct la activitatea ministrului afacerilor externe și a ministrului de interne care au făcut tot felul de demersuri în acest domeniu cu omologii lor din străinătate spre a stăvili această migrație. Mereu ne lăudăm că am câștigat dreptul de a circula prin aproape toată Europa fără vize, iar, pe de altă parte, un dicționar enciclopedic francez de mare prestigiu prezintă România cu simbolul: "două șatre de țigani, în față țigănci însoțite de câțiva consumatori de bere". Cotidianul "Le Monde" vine în mod susținut cu știri cum harnicul ministru de interne francez Nicolas Sarkozy expulzează români din Franța și subliniază că este vorba de răufăcători, cerșetori și prostituate. În plus, ministrul francez a găsit un articol în Convenția Schengen prin care consideră falși turiști și pe cei cu acte în regulă, deci, îi trimite pachet acasă la mama România.

Întrebarea pe care o pun și aș vrea ca cei doi domni miniștri să îmi răspundă, respectiv domnul Mircea Geoană și Ioan Rus, este: cum de domniile lor și omologii lor din Paris nu-i descoperă pe cei care facilitează, intermediază acest fel de turism, pentru că fără îndoială sunt și alți cetățeni, nu numai români, interesați în asemenea afaceri care se îmbogățesc pe seama cerșitului sau exportului de carne vie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Timiș - marcarea Zilelor municipiului Brad; Dau cuvântul domnului deputat Ioan Timiș, va urma doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută până duminica aceasta, în municipiul Brad, județul Hunedoara a fost sărbătoare. Cu sprijinul consiliului local, al primarului Livia Fumurescu, a instituțiilor publice locale și a unor oameni de afaceri generoși s-au desfășurat activități sportive, culturale și artistice în cadrul manifestării denumită generic "Zilele municipiului Brad".

Bradul este unul din cele mai noi municipii ale României și una din cele mai vechi așezări umane. Pe aici au trecut legiunile romane care au dus faima acestei așezări până dincolo de malurile Nilului, aurul din Brad fiind găsit și în bijuteriile Cleopatrei. Populația acestei zone străvechi s-a îndeletnicit de secole cu prelucrarea lemnului, agricultura și extracția aurului. După Revoluția din Decembrie 1989, municipiul Brad încearcă să-și găsească o nouă identitate, o identitate modernă pe piața muncii, afacerilor și serviciilor. Oraș de tradiție culturală și spirituală, Bradul revine în forță pe scena culturii și spiritualității românești. Identitatea sa complexă se reface treptat pe alte spirale de timp ivind la lumină seva pământului dacic.

Moțul, un român autentic, cu donici și cu ciubară, a schimbat în mare parte obiceiul prelucrării lemnului, a lutului și căutarea aurului cu geanta de orășean, iar copiii săi învață limbi străine și sunt laureați ai concursurilor naționale și internaționale. Curajul și efortul oamenilor din Brad de a-și schimba viața și activitatea devin emblematice. Aceasta pare să fie pe scurt istoria unui oraș care încearcă să se regăsească pe sine și să-și îndrepte fața luminată de strălucirea înaintașilor spre Europa.

Închei, doamnelor și domnilor parlamentari, acest scurt remember cu câteva cuvinte ale unui autor local: "așezat sub zidurile de cremene ale țării moților, ascultându-și povestea veacurilor din murmurul apelor Crișului Alb, în curgerea lor spre zările apusului, ca o lumină ce trece din mână în mână, din suflet în suflet de parcă ar fi un corolar al propriei vieți, orășelul Brad, ce nume înmiresmat de praznic glăsuia între cele războaie mondiale prin vitalitatea sa celor ce vroiau să-l asculte despre truda lui de smulgere din lut și de statornicie în planul spiritualității".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Lia Olguța Vasilescu - prezentarea unor fragmente din scrisoarea deschisă a Comitetului director al PRM; Dau cuvântul doamnei Lia Olguța Vasilescu, va urma domnul Ioan Sonea.
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să citez dintr-o scrisoare adresată de Comitetul Director al Partidului România Mare domnilor Antonio Gutieres, președintele Internaționalei Socialiste, și domnului Romano Prodi, președintele Comisiei Europene.

Comitetul Director al Partidului România Mare atrage atenția asupra înmulțirii manifestărilor huliganice pe care, în ultimele săptămâni, le au unii reprezentanți de frunte ai PSD.

1. Premierul Adrian Năstase, președintele partidului de guvernământ, și-a permis în mai multe rânduri să facă remarci triviale la adresa adversarilor săi politici.

2. Deputatul Radu Podgoreanu, președintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, a avut o serie de ieșiri necontrolate fizice și verbale față de președintele PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, după citirea moțiunii de cenzură "Mafia sufocă România", chiar în Parlamentul României.

3. Deputatul PSD Cristian Sandache l-a insultat în mod josnic pe deputatul PRM Vlad Hogea, trimițându-i pe telefonul mobil, în sfânta noapte a Învierii, mesaje obscene, precum și amenințări cu moartea, ceea ce formează obiectul unui dosar penal.

4. Deputatul PSD Culiță Tărâță i-a adus injurii senatorului PRM Ionel Alexandru pentru îndrăzneala acestuia de a face cunoscută de la tribuna Senatului României faptele de corupție din Insula Mare a Brăilei, zonă a țării jefuită și falimentată chiar de deputatul PSD amintit.

5. Ministrul PSD Vasile Dâncu l-a ofensat în chip grobian pe deputatul PRM Ludovic Mardari în avionul care circula pe ruta București-Timișoara, pe motiv că acesta din urmă a întrebat-o pe stewardesă cine plătește întârzierea cursei care a făcut o escală la Cluj-Napoca, special pentru a se urca ministrul Dâncu.

Pentru o deviere comportamentală asemănătoare cu cele de mai sus la adresa unui ziarist de la Adevărul, primarul sectorului V, Marian Vanghelie a fost silit de conducerea partidului de guvernământ să prezinte scuze în mod public, însă pentru jignirea mai multor parlamentari ai celui mai mare partid de opoziție și în fond a întregului Parlament, PSD nu a găsit de cuviință să formuleze scuze, ceea ce demonstrează o mentalitate slugarnică față de presă, dar din ce în ce mai agresivă față de adversarii politici.

Totodată suntem extrem de îngrijorați față de comportamentul scandalos pe care îl au în județe reprezentanții PSD din puterea locală care practică efectiv un autentic terorism împotriva acelora care nu se înregimentează în partidul-stat sau critică abuzurile și fraudele săvârșite de aceștia.

Comitetul Director al Partidului România Mare înțelege panica declanșată în PSD care simte că pierde puterea, dar consideră că s-a depășit orice măsură. Atât societatea noastră cât și organismele internaționale trebuie să ia măsuri urgente până nu se degradează iremediabil climatul politic caracteristic oricărei democrați, deoarece de la amenințări telefonice cu moartea și până la asasinate politice nu mai este decât un pas.

Vă reamintesc stimați colegi, că acestea sunt fragmente dintr-o scrisoare deschisă, adresată domnilor Antonio Gutieres, președintele Internaționalei Socialiste, precum și domnului Romano Prodi, președintele Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - declarație intitulată Români cu capul tare; Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea, va urma domnul Marius Iriza.
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Români cu capul tare". Este știut din știința politicii că prin pârghii administrative și financiare, un guvern face o politică cu anumite obiective, urmărește edificarea unui anumit model de societate și formarea unui anumit tip de om. Ne putem întreba și noi ce societate construim, ce fel de om creștem? Actualul Guvern ne lasă să credem că dorește să avem două mari categorii de oameni; prima formată din colecționari de vile, limuzine, terenuri, tablouri, etc.; a doua formată din coate goale care reazemă pereții primăriilor, așteptând venitul minim garantat și cu grija de a nu avea o capră, o vacă, un cal pentru a nu pierde picătura de fericire din izvorul guvernamental.

Constatăm că prea mulți sunt aceia care dacă nu fură, așteaptă venitul minim garantat, cornul cu lapte, ajutorul social, subvenția pentru căldură, alte ajutoare. Oare de ce cu aceiași bani nu s-ar putea crea locuri de muncă, pentru a nu determina pomana națională. Înțelegem să fie ajutați oamenii care nu pot lucra, dar să pui oamenii în deplinătatea forțelor să cerșească prin intermediul puterii de la concetățenii lor, de ce această politică?

În perioada când se instaura în România regimul ateu, activiștii adunau oamenii bisericii, punându-i să se roage lui Dumnezeu să le dea covrigi. Oamenii se rugau, dar covrigii nu veneau, apoi îi puneau să se roage astfel: Stalin, dă-ne covrigi! și din pod cădeau covrigii visați. Oamenii trăgeau concluziile.

Azi în România, Guvernul vrea să fie Stalin. Oamenii se roagă în biserici să le dea Dumnezeu ajutor social, corn cu lapte, căldură, iar Dumnezeu, prin intermediul prea-fericitului de pe pământ le dă Guvern PSD, distribuitor de sărăcie, iluzii, spitale fără medicamente, televiziune pentru manipulare, intoxicare și îndobitocire, cu acordul celor care cenzurează ce vor și când vor.

Răposatul de la Târgoviște a construit teatre, școli, muzee, biblioteci, case de cultură ca să făurească omul nou și a ieșit omul-bou care acum este învățat să devină milionar prin concursul național la TV de spart bostani cu capul. O să spuneți că omul este liber să facă ce-i place, însă ce model uman visează programele coordonate și emanate de cel mai greoi aparat administrativ din lume dacă tineri și tinere cărora nu li se spune mare lucru despre muncă, hărnicie, creativitate sunt dezumanizați, umiliți și alienați de la sensurile majore ale existenței umane.

Indivizii trebuie să știe că sunt dependenți de putere, de oamenii ei, de regimul satanist în timpul căruia, iată, sunt golite de conținut noțiunile de om, de demnitate. Totul este redus la goliciune exterioară și pentru că acceptă să fie umiliți și batjocoriți de cei ce nu sunt nici creștini și nici morali, li se aruncă un pumn de bani. Nu știm dacă sunt impozabili. Dacă ar avea posibilitatea să câștige decent, s-ar mai prostitua oamenii? După un minut de "spectacol", desigur, degradant, nu mai ști care este capul și care este dovleacul, întrucât asta se și dorește.

În final, le-aș spune celor care duc țara spre nicăieri, celor care conduc și acceptă ca supușii lor să devină obiecte în spectacole, să organizeze pentru ei înșiși ca să-și mai descarce energiile un concurs de bătut țăruși. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Marius Iriza - prezentarea situației critice a datelor de stare civilă din România; Dau cuvântul domnului deputat Marius Iriza, va urma domnul deputat Ioan Miclea.
   

Domnul Marius Iriza:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să spun că începând cu 1990, numărul celor care își întemeiază o familie a scăzut dramatic, an de an, tot mai puține persoane prezentându-se în fața ofițerilor de stare civilă. Astfel, dacă în 1990 se înregistrau 192.652 de căsătorii, în anul 2000 cifra acestora a ajuns la 135.808, scăzând treptat la 129.930 în 2001, pentru ca în 2002 să avem o cifră de 129.018. În același timp, rata nupțialității a avut anul trecut cea mai mică valoare din perioada postbelică. De asemenea, din statistici, putem remarca un fenomen îngrijorător; a crescut foarte mult vârsta cuplurilor căsătorite la 30 de ani pentru bărbați și 27 pentru femei. Din această cauză natalitatea a scăzut și ea în mod alarmant, fapt care a determinat și diminuarea populației României cu un milion de persoane în ultimii 10 ani, iar potrivit estimărilor, în cazul în care nu se vor lua măsuri, în următorii 50 de ani nu se va mai putea vorbi de un popor român.

Sondajele de opinie efectuate printre tineri relevă faptul că aceștia nu mai sunt interesați de întemeierea unei familii, principalul motiv fiind lipsa unei locuințe. La aceasta se poate adăuga și faptul că majoritatea absolvenților sunt angajați cu salarii foarte mici și sunt afectați în principal de fenomenul șomajului. Dacă înainte de 1989, pentru tinerii căsătoriți, obținerea unei locuințe nu reprezenta o problemă, în situația actuală, puține familii pot beneficia de prevederile legale pentru cumpărarea în rate a unui spațiu locativ prin ANL din cauza lipsei sumelor necesare avansului. În aceste condiții se impune ca tinerii să fie ajutați să-și întemeieze un cămin, asigurându-li-se o sumă de bani pe care să o poată folosi pentru a plăti măcar o parte din avansul cerut pentru o locuință. În acest sens, Partidul România Mare a inițiat un proiect legislativ prin care tinerii să fie stimulați să se căsătorească, reducând astfel numărul cuplurilor ce preferă să trăiască în concubinaj, întrucât și din acest motiv asistăm la o foarte scăzută rată a natalității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Miclea - declarație intitulată Pasivitatea Guvernului față de unele acțiuni împotriva ordinii constituționale; Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea, va urma domnul Ludovic Mardari.
   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Pasivitatea Guvernului față de unele acțiuni împotriva ordinii constituționale".

De la tribuna acestei Camere am adresat o interpelare domnului prim-ministru și o declarație politică, având ca temă acțiunile dușmănoase ale unor grupuri extremiste din cadrul etniei maghiare de la noi din țară, în frunte cu Laszlo Tokes.

Domnul prim-ministru, ajungând, în sfârșit, la concluzia că grupul condus de către Laszlo Tokes prin faptele sale aduce atingere ordinii constituționale a țării (faptele lor sunt incriminate de art.166 indice 1 din Codul Penal) a dispus parchetului anchetarea stării de fapt. Parchetul nu a dat nici un comunicat asupra rezultatelor anchetei, însă rezultatul acesteia nu este greu de prevăzut: soluția va fi de neurmărire penală, deși faptele infracționale ale grupului de inițiativă din martie de la Cluj-Napoca și Miercurea Ciuc, fac obiectul, neîndoielnic, al prevederilor articolului amintit din Codul Penal.

Și atunci când nu se combate prin forța legii un fenomen, când împotriva unui infractor legea nu este aplicată, acesta va continua să comită fapte antisociale, în detrimentul majorității populației, împotriva ordinii de drept și a cetățenilor.

Așa stau lucrurile și în cazul despre care vorbim. Grupul Tokes și extremiștii unguri de la noi din țară continuă să-și vadă nestingherit de treburile lor, spre neliniștea și disperarea românilor din Ardeal.

Și pentru a nu rămâne la generalități, iată două fapte care îmi susțin afirmațiile.

L-am interpelat pe domnul prim-ministru asupra măsurilor ce înțelege să le ia în cazul înființării în Ardeal a unei organizații extremiste și paramilitare a tinerilor maghiari, intitulată "Tinerii pentru cele 7 orașe" (orașe transilvane, bineînțeles). Interpelarea aceasta nu a avut nici un ecou și atunci tinerimea maghiară înregimentată în această organizație extremistă se alătură zilele acestea organizației mamă din Ungaria, sub numele "Tinerii pentru cele 64 de comitate" și manifestă pe străzile Budapestei împotriva Tratatului de la Trianon, sau mai bine spus a urmărilor acestui tratat.

Cum tinerii maghiari din România beneficiază în țară de o "discriminare pozitivă" având drepturi mult peste cele ale tinerilor de naționalitate română, rromă, germană etc., când învățământul lor este susținut din banii noștri (ai românilor majoritari) când indemnizațiile lor sunt plătite din bugetul României, mă întreb și ne întrebăm, cum este posibil să manifești împotriva statului care te ocrotește, te crește, te învață, te îmbracă, îți asigură existența? Un asemenea lucru nu este posibil decât în România, unde se poate orișice, de la acțiuni împotriva ordinii constituționale, până la devalizări de bănci, furturi pe față din avuția națională etc., fără să fii pedepsit.

Cum Tokes și gașca lui se simt ocrotiți în această țară, iată că mai nou au organizat la Balvanyos (localitate din inima României pentru cine nu știe) o Universitate de vară, la care participă într-o veselie personalități politice de prim rang din Ungaria, printre care fostul prim-ministru Viktor Orban, Nemeth Zoltan, deputat, și alții, dar bineînțeles și extremiști unguri din România, Laszlo Tokes și Toro T.Tibor, dar și românii Dinu Zamfirescu din partea PNL, Andrei Marga, rectorul Universității (subliniez, de stat) Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și alții.

Până aici, aparent nu ar fi nimic grav, dar să vedem ce și-a propus această Universitate să discute. Iată câteva mostre: "Autonomie (teritorială) sau colaborare guvernamentală;" Există politică socială maghiară în Ardeal și eu știu că politica socială în România o face Guvernul care este a tuturor românilor; "Schimbarea structurilor sociale în România în anii '90"; "Anii '50 pentru maghiarii din Ardeal" (ehei, unde sunt acei ani de aur în care politica de autodeterminare până la despărțirea de statul național, era o politică oficială. Ce nu ar da unii să revină acele vremuri azi!); "Funcționarea și funcția Regiunii Autonome Maghiare" (am spus într-o interpelare adresată domnului prim-ministru, că problema cu înființarea Ținutului secuiesc nu este altceva decât dezgroparea acestei relicve cu miros sovietic din anii '50); "Problema ceangăilor din Moldova" (un alt vârf de lance prin care se încearcă penetrarea ungarismului în liniștea noastră sufletească și în toleranța noastră prea blândă s.n.) și în sfârșit, "Discuție despre finanțarea fundațiilor Illyes și Communitas", două fundații care sunt finanțate din greu de către organizațiile iredentiste maghiare și care, la rândul lor, finanțează aceste acțiuni dușmănoase și cine mai știe câte altele.

Declar de la această tribună că toate aceste acțiuni dușmănoase, iredentiste, extremiste nu vor rămâne fără urmări. Atrag atenția Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, în calitatea mea de ardelean, că dacă aceste acțiuni continuă nestingherit, se va termina și cu toleranța și cu îndelunga noastră răbdare. Până când vom fi mereu insultați și batjocoriți? oare nu ne-au ajuns 500 de ani de asuprire străină? chiar au murit degeaba martirii ardeleni Horia, Cloșca, Crișan, Avram Iancu, memorandiștii, precum și sutele de mii de soldați care au luptat pentru eliberarea acestui teritoriu și pentru întregirea României Mari? Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari - intervenție cu titlul Mârlănia ridicată la rang de ministru; Dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari și în final de listă, doamna deputat Leonida Lari Iorga.
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi ar putea avea titlul: "Mârlănia ridicată la rang de ministru".

Cursa TAROM, pe ruta București-Cluj-Napoca-Timișoara, de joi seara, 22 mai a.c. a întârziat cu aproape un sfert de oră din cauza ministrului Vasile Dâncu. În timpul escalei de la Cluj Napoca, am întrebat-o pe stewardesă dacă se vor recupera minutele de întârziere datorate domnului ministru. Auzind aceste cuvinte, domnul Dâncu, aflat cu două scaune în fața mea, s-a întors și mi-a adresat cuvinte injurioase, obișnuite în limbajul unui golan, nu al unui înalt demnitar. Domnia sa, dovedind grave carențe de educație și lipsa celor șapte ani de acasă, a continuat să folosească un limbaj suburban, referindu-se la mine, și în discuțiile cu asistentul său.

Fiind întrebat de ziariști din Timișoara dacă a avut un astfel de comportament, a recunoscut incidentul, precizând însă că nu a știut că este vorba de un parlamentar, ca și cum ar fi avut o scuză dacă cel ultragiat ar fi fost un om obișnuit. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă un simplu cetățean i-ar fi adus reproșuri, chiar și indirecte, așa cum am procedat eu? Ar fi dat oare dispoziție să fie arestat!?

Ca să nu se creadă că este vorba de un caz izolat privind întârzierile curselor TAROM, cauzate de reprezentanți ai Executivului, amintesc și de Dinu Gheorghe, fost șef al vămilor, poreclit Dinu Vamă, care, anul trecut, a obligat un avion să-l aștepte mai bine de 20 de minute.

Totul pleacă de la faptul că unora dintre guvernanții actuali li s-a urcat prea tare puterea la cap. La fel ca vechii activiști ai PCR, au devenit aroganți și disprețuitori față de restul cetățenilor. Aflându-se vremelnic în funcții importante, aceștia consideră că totul li se cuvine. Ei, democrații de paradă, sunt în realitate adevărați satrapi, stăpâni absoluți peste tot ce mișcă sub soare. Au impresia că PSD este etern la putere, că va câștiga alegerile la nesfârșit, prin minciună, șantaj și fraudă.

Demonstrând că nu au înțeles nimic din lecțiile istoriei, liderii PSD, nu peste multă vreme, vor lansa din nou blasfemii de genul "Dumnezeu este PSD-ist", sau lozinci ca "PSD-ul va guverna până în 2050". Să nu uităm că repetarea istoriei va însemna pierderea viitoarelor alegeri, așa cum s-a întâmplat în 1996, când au împins orgoliul și sfidarea la maxim.

Am făcut această declarație sperând să devină subiect de analiză pentru domnul prim-ministru, care este și președintele partidului aflat la Putere. Este bine să știe că unii colaboratori ai săi aduc grave deservicii PSD-ului, prin mârlănia de care dau dovadă când se deplasează prin țară.

Solicit scuze publice ministrului nominalizat anterior pentru limbajul injurios folosit la adresa mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - declarație despre o vinovăție asumată: cauza națională; O invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari Iorga.
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Poate nu aș fi vorbit despre aceste lucruri care au avut loc demult, cu 15 ani în urmă, și anume apariția grafiei latine în Basarabia, dacă la Comisia juridică nu aș fi fost declarată incompatibilă cu funcția de deputat în Parlamentul României, dar asta s-a întâmplat și trebuie să vorbesc.

De ce aș fi vinovată eu, Leonida Lari, și în fața cui? Că am fondat primul ziar în grafie latină din Basarabia? Da, sunt fondatorul primului ziar în grafie latină și nu pot spune altfel, nici în declarațiile de apartenență la vreo instituție sau firmă ce trebuie completate.

În 1988, la Chișinău s-au purtat zeci și sute de discuții, și la Uniunea Scriitorilor și la Uniunea Ziariștilor și în alte cercuri, publicate acum în grafie chirilică în toate ziarele în privința limbii române ca limbă de stat și a grafiei latine. Au trecut 3 anotimpuri, a venit toamna aceluiași an 1988, când noi, câțiva scriitori și ziariști, printre care și poetul Ion Vatamanu, Dumnezeu să-l ierte, că nu mai este printre vii, am hotărât să luăm taurul de coarne, fără știrea autorităților sovietice.

Cu ajutorul prietenilor din Țările Baltice, și anume a românilor din societățile culturale Dacia existente acolo, am reușit să publicăm primele două numere ale ziarului "Glasul Națiunii" întâi la Riga - Letonia, apoi la Vilnius, în Lituania. Abia al treilea număr "Glasul națiunii" a apărut la Chișinău la 15 februarie 1989. Aceste trei numere de ziar s-au făcut greu, mereu cu KGB-ul după noi, aș putea spune chiar și cu riscul vieții, apărute într-un tiraj de câte 150.000 de exemplare. Pe atunci au fost înghițite, pur și simplu, de populația adunată la marile adunări naționale.

În iulie 1989 a trecut la grafia latină și publicația "Literatura și arta". Deci, de câteva luni, și anume la 31 august 1989, în Parlamentul Republicii Moldova a fost decretată limba română ca limbă de stat și grafia latină. De aici și vine sărbătoarea "Limba noastră cea română". Consider că a fost o mare victorie a românilor basarabeni.

apoi, în 1991, a fost recunoscută Republica Moldova ca stat și de către România. În 1992 a început războiul din Transnistria, a început teroarea colonizatorilor asupra băștinașilor și anumiți lideri ai mișcării de eliberare și de întregire națională din Basarabia, pe când era arestat grupul Ilașcu, au fost nevoiți să se refugieze în țara mamă.

Da, sunt vinovată că am fondat primul ziar în grafie latină din Basarabia.

Da, sunt vinovată că am fost nevoită să plec din Basarabia, având parte cu întreaga mea familie de o prigoană cumplită.

Și mai sunt vinovată că nu am ascuns faptul că sunt fondator de ziar și acum mă văd într-o situație inadecvată și în țara mamă, România, pentru niște lucruri de care se mândrea cândva: grafia latină și limba română, limbă de stat.

Rog să mi se explice și mie atunci de ce acei care au firme profitabile, hoteluri, iahturi, câte 7 sau 9 case, vile, terenuri, luciu de apă, peste 10.000 de euro sunt compatibili, iar fondatorul primului ziar în grafie latină din Basarabia nu. Sau poate trebuia să las împreună cu scriitorii și ziariștii, colegii mei, acest ziar de izbeliște? Noi, care am făcut sacrificii și nu am cules beneficii? să las la cheremul guvernanților proruși Voronin, Tarlev ori să avem grijă să nu dispară?

La fel au procedat toți directorii publicațiilor de orientare națională din Basarabia. Trebuie făcute diferențieri și găsite soluții în anumite situații dintre oamenii de spirit care nu urmăresc câștigul, ci cauza națională.

Dacă nu se vor face, s-ar putea întâmpla peste 10 ani, precum și vor actualii guvernanți din Republica Moldova care acționează după comanda Moscovei, această parte a pământului românesc să fie complet federalizată, iar limba rusă să fie limbă de stat în Basarabia. Și încă ceva, rușii nu fac tam-tam din faptul că ajută presa rusească de care sunt pline chioșcurile din Chișinău, iar românii au făcut-o numai la Antena 1.

Pentru mine nu este o rușine că am fondat primul ziar în grafie latină. dacă pentru țara mamă România este, voi fi nevoită să cer azil politic în altă parte. În Basarabia dacă mă întorc, nu mă așteaptă viață, poate chiar neviață, precum li s-a întâmplat atâtor scriitori.

De ce, s-ar putea întreba unii ziariști neavizați: pentru simplul motiv că împreună cu oamenii de rezistență de acolo Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, toți atacați, iar ultimul zdrobit cu autocarul, i-am stricat poftele colonizatorilor de a ne cotropi cu totul.

Stimați colegi,

Vă spun de la obraz: pe baricade, nu se fac averi. Nu am, în suferința mea, decât o casă în care locuiesc copiii mei, care deja sunt la facultăți, și o altă casă în care stăm: soțul, eu și mama bătrână. Nu am depozitați în bănci nici o mie, d'apoi 10 mii de euro? Și, atunci, chiar nu înțeleg vâlva aceasta fără rost stârnită în jurul meu.

În încheiere, menționez că, de la venirea mea în România, calitatea mea de fondator a rămas cu titlul onorific, atât. Nici n-aș avea timpul necesar, ca deputat, să fiu și director executiv al ziarului.

Cu respect, Leonida Lari.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Puiu Hașotti - declarație politică cu titlul Subordonarea și intimidarea instituțiilor autonome ale statului;

Domnul Puiu Hașotti:

Declarație politică "Subordonarea și intimidarea instituțiilor autonome ale statului"

Săptămâna trecută, unul dintre cotidienele importante din presa românească relata - stupefiant - o întâlnire organizată de deputatul PSD, Florin Georgescu, la sediul partidului de guvernământ, cu reprezentanți ai unor instituții fundamentale - Curtea de Conturi, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Agenția Valorilor Mobiliare.

Scopul acestei întâlniri de "taină" pusă la cale de Florin Georgescu este intimidarea și constrângerea șefilor celor 3 instituții, pentru a oferi - în scurt timp - date compromițătoare despre Opoziție. Această acțiune se înscrie pe linia politică specifică partidului-stat de distrugere a Opoziției și de subordonare a instituțiilor statului.

Pentru PSD, aceste fapte au devenit o practică: Parlamentul este călcat în picioare de avalanșa ordonanțelor de urgență, primul-ministru și membrii Cabinetului său refuză să fie prezenți la tribuna Parlamentului pentru a răspunde la întrebările și interpelările parlamentarilor, discursul public este monopolizat de PSD prin restrângerea libertății de exprimare și controlul canalelor media din România, mandatul instituțiilor autonome ale statului este întrerupt "la jumătate" de PSD prin încălcarea normelor legale. Mai mult, reprezentanții acestor instituții sunt băgați în ședințe de partid, chipurile pe teme social-democrate, de persoane care nu au nici măcar calitatea de miniștri, pentru a "scoate untul din ei" și a răspunde la comenzile partidului unic. Nefiind la prima abatere, atitudinea lui Florin Georgescu nu mai miră pe nimeni, amintind de manierele unor timpuri pe care le credeam de mult apuse.

Numai că această întâlnire ridică mai multe semne de întrebare. Ce caută reprezentanții celor 3 instituții la un "seminar social-democrat" ținut în ograda PSD? Oare, această întâlnire a avut girul guvernului și al premierului Adrian Năstase sau deputatul Florin Georgescu a organizat ședința de partid de capul lui, sabotându-l pe șeful său, președintele PSD? Care este poziția premierului Adrian Năstase în acest caz și care este poziția oficială a PSD?

Până la aflarea adevărului, constat că încălcarea regulilor jocului democratic de către PSD reprezintă boala cronică a acestei guvernări, iar disprețul guvernanților față de instituțiile statului este din ce în ce mai mare, devenind o practică păguboasă de natură să prejudicieze funcționarea statului de drept în România. Este motivul pentru care solicit conducerii PSD să înceteze presiunile la adresa unor instituții autonome, să stopeze imixtiunile puterii executive în activitatea acestor instituții și să înțeleagă că ele trebuie să slujească interesele cetățenilor și nu ale PSD.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - intervenție legată de efectele Legii anticorupție; despre practica ordonanțelor de urgență;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Legea anticorupție a declanșat multe dezbateri referitoare la prevederile acesteia, mai ales în ceea ce privește conflictul de interese, declararea averii și statutul funcționarului public, precum și introducerea unor referiri legate de Legea societăților comerciale și Registrul comerțului.

După publicarea declarațiilor de avere a început o campanie puternică de presă care a speriat puterea totalitară, partidul-stat PSD și prin gura președintelui Iliescu s-a lăsat a se înțelege că este nevoie de declararea tuturor sumelor aflate în conturi.

Cei doi răspunzători de apariția la taraba politică pesedistă a actualului formular de declarare a averilor, Ion Iliescu și Adrian Năstase, au ieșit repede cu propuneri de modificare ca să-și spele rușinea de incompetență, neprofesionalism și lipsă de analize serioase când se adoptă o lege.

Aroganța pesedistă nu a putut accepta că a lansat o lege plină de neajunsuri și mai ales că opoziția poate aduce în dezbaterea publică unele prevederi mai bune calitativ și pragmatice. Din nefericire, s-a apelat tot la populism, slăvind marea inițiativă de a publica integral sumele aflate în conturi, considerând că este varianta cea mai puțin rea pentru PSD, restul averilor rămânând ascunse, în continuare, de ochii populației.

Sumele din conturi sunt în mișcare și puțini au lipsa de inspirație să țină banii în depozite ani de zile, ca atare această măsură cerută este o capcană în care au căzut mulți și PSD poate să fie mulțumit că a reușit marea diversiune.

De aceea apreciez că averea unui om, indiferent cine este acesta, este investită și numai sume rezonabile se găsesc în lichidități, ceea ce înseamnă că sumele aflate temporar în conturi nu au relevanță. În schimb, toată lumea s-a apucat să laude măsura Guvernului privind declararea tuturor sumelor din conturi, fără să înțeleagă că este o manipulare crasă și un colac de salvare pentru baronii PSD.

Este clar că lacunele grave ale legii se văd pe zi ce trece, odată cu aplicarea acesteia, și este cu adevărat necesar să fie modificată, corectată, în ciuda marelui curaj al Guvernului de a se strădui să nu se publice nimic din ceea ce posedă PSD-iștii.

După atâta minciună, trebuie să vină și momentul adevărului, când reprezentanții cetățenilor în Parlament trebuie să adopte legi care să limpezească situația parlamentarilor, a miniștrilor, aleșilor locali etc. *

De mai multă vreme încoace, procesul legislativ în România se desfășoară conform unui anumit ciclu, cuprinzând trei etape: inițial apare o ordonanță de urgență, urmată de reacții ale opoziției și ale opiniei publice, pentru ca, în final, guvernanții, de teama eventualelor sancțiuni ale electoratului, să decidă rediscutarea ordonanței.

Practica ordonanțelor de urgență nu duce la ceva bun, ci doar la o încremenire a sistemului în sistem, o ordonanță de urgență făcând posibilă existența altei ordonanțe de urgență, ș.a.m.d.. Dezbaterea și redezbaterea uneia și aceleiași chestiuni la nesfârșit face ca procesul legislativ în țara noastră să se împotmolească și să urmeze traiectul unui cerc vicios.

Un proces legislativ democratic și corect are la bază un compromis de substanță care evidențiază opțiunile - dacă nu ale tuturor, cel puțin ale majorității - participanților la actul politic, inclusiv ale electoratului.

Practica ordonanțelor de urgență trebuie să înceteze a mai fi o banalitate, o obișnuință a vieții politice românești. Sistemul ordonanțelor de urgență a fost creat ca o completare a atribuțiilor legislativului, și nu o înlocuire a acestuia cu Executivul. Perpetuarea acestui sistem este un act de dispreț la adresa aleșilor cetățenilor României și o ignorare a prevederilor constituționale de separare a puterilor în stat.

Cerem ca practica ordonanțelor de urgență să înceteze, în locul ei să se instaureze adevăratul "dialog", dezbaterile libere atât de necesare dezvoltării unei societăți libere, care respectă principiile democrației liberale.

  Coriolan Simedru - declarație politică cu titlul Executivul sfidează în continuare controlul parlamentar;

Domnul Coriolan Simedru:

Declarație politică - "Executivul sfidează în continuare controlul parlamentar"

Unul dintre cele mai importante principii ale statului de drept, alături de separația puterilor în stat, este controlul parlamentar asupra activității Executivului. Acest control se realizează sub diverse forme de la întrebări și interpelări până la moțiuni de cenzură.

Deși, în repetate rânduri, președintele PSD asigura opoziția parlamentară de "deschiderea și transparența" la care este dispus partidul domniei sale, situația nu este chiar așa de roz cum se vede din Palatul Victoria. Reamintim că Guvernul Adrian Năstase a inițiat în ultimii ani o politică marcată de nesocotirea sistematică a rolului Parlamentului, atât prin "confiscarea" activității legislative (în acest moment activitatea celor două Camere este sufocată de aprobarea sutelor de ordonanțe și ordonanțe de urgență emise de Executiv), cât și prin faptul să membrii Guvernului nu catadicsesc să răspundă la întrebările și interpelările adresate de parlamentari.

Culmea aroganței și suficienței afișate de regimul Năstase o constituie recenta atitudine a președintelui Camerei Deputaților care, într-un mod dictatorial, a respins înscrierea pe ordinea de zi și dezbaterea unei moțiuni simple inițiate de opoziție.

În acest fel, nici nedumerirea doamnei ministru al neSănătății, Daniela Bartoș, nu mai miră pe nimeni: "Cum, Guvernul este controlat de Parlament?"

  Grigore Emil Rădulescu - o trecere în revistă a marilor datornici;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Pe lângă întreprinderile de stat care au acumulat datorii la buget de sute de miliarde de lei, în lista marilor datornici se regăsesc o mulțime de firme private, ai căror patroni sunt politicieni sau au proptele politice la nivel central sau local. Majoritatea acestora au fost sponsori pentru diverse partide sau pentru diverși candidați. În schimbul generozității, firmele sponsorilor au primit facilități fiscale, scutiri de penalități sau eșalonări de restanțe la buget, restanțe care se ridică uneori la cifre astronomice. În acest timp, guvernanții luau pielea de pe muritorii de rând, majorând taxele și impozitele, ba chiar adăugând altele noi, pentru a umple găurile de la buget. Pentru unii, Guvernul era mumă, pentru alții ciumă.

Să luăm, aleatoriu, lista marilor eșalonați, cu voie de la stăpânire și să vedem cu cine sunt ei prieteni.

Ion Nicolae, patronul de la "Alco Zim" Zimnicea, fabrică de băuturi, a primit eșalonări de cca.14 miliarde de lei numai pe această firmă. Societatea "Azochim"-Săvinești, achiziționată de Nicolae prin privatizare, are datorii de 6,3 miliarde de lei, iar fiscul a fost obligat să demareze procedurile de executare silită. Societatea "Sofrst" din Bacău, care produce tot îngrășăminte chimice azotoase, înregistrează datorii de 70 miliarde de lei. Societatea "Tutunul Românesc" la care acționari sunt atât Nicolae, cât și statul a fost atât de bine condusă încât are astăzi datorii de aproape 3,5 miliarde de lei. Parte din datorii sunt eșalonate, chiar dacă în lista cu datornici ai Ministerului Finanțelor nu scrie. Ion Nicolae are prieteni peste tot: și-n actuala opoziție, dar mai ales în fosta.

George Florea, patronul de la "Fulger" Bragadiru, cel care a primit-o în gazdă pe Josefina Moroșanu, fostul secretar de stat de la finanțe, pentru a obține eșalonarea datoriilor, a rămas cu ele neplătite ani buni, chiar dacă a vândut berea cu milioane de dolari. Astăzi, societatea "Fulger" Bragadiru înregistrează restanțe la buget de numai 655 de miliarde de lei.

Corneliu Iacubov este un client deosebit. Societățile petroliere pe care le-a cumpărat de la stat au acumulat datorii istorice: Rafinăria Dărmănești cu datorii de 1755 de miliarde de plătit la buget, "Rafo Imperial Oil" 2,4 miliarde, iar "Rafo Onești" 2439 de miliarde.

Statul, bun la inimă cu Iacubov de la partid, a șters o parte a restanțelor, iar ce-a rămas de plată au fost eșalonate până la sfârșitu-așteaptă.

Societatea Agricolă "Internațional" tot de la Bacău a fost construită în anii imediat post-feseniști cu aprobare de sus și cu participarea unor importanți demnitari de la Ministerul Agriculturii, în frunte cu fostul secretar de stat Ovidiu Natea sau a unor actuali demnitari mai mici. Datoria la buget este de 94 miliarde de lei și după bunul obicei a fost eșalonată, nu se știe până când.

Frații Cristescu de la Timișoara, care au privatizat tot ce a vrut partidul în Banat, au și ei datorii la stat impresionante. Grupul "Bega" are restanțe de 200 de miliarde de lei, dar bineînțeles că pe lista Ministerului de Finanțe aceste datorii au fost eșalonate.

Fosta firmă a prefectului de Constanța, Gheorghe Martin "Polaris Holding" care a fost moștenită pe perioada mandatului de frate-su n-ar fi din rândul firmelor serioase de demnitari dacă n-ar avea datorii. O nimica toată de 46 de miliarde și acelea eșalonate.

Firma generalului Tiberiu Urdăreanu, "UTI Systems", aprovizionează cu sisteme de securitate toată armata, tot Guvernul, ba chiar serviciile secrete. Generalul trebuie să scoată bani din piatră seacă ca să-și plătească datoriile către stat, în valoare de 6,8 miliarde de lei, încet și pe rând să nu transpire, fiindcă miliardele au fost eșalonate. Să trăiți!

Televiziunile românești toate au datorii de put. Toate eșalonate. Plata restanțelor în campania electorală. Dar lista este mare, timpul declarației a expirat. Restul pe altă dată.

  Iosif Armaș - comentariu pe marginea deciziei Comisiei juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 mai 1998.

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 27 mai 1998, exact acum cinci ani, Agenția Națională de Presă ROMPRES transmitea, pe fluxul de știri externe, următoarea informație: "Consiliul Europei a confirmat scoaterea României de sub monitorizare, după cum a declarat, la reîntoarcerea de la Paris, domnul Adrian Năstase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, prim-vicepreședinte al PDSR. Domnia sa a precizat că au existat presiuni ale unor organizații neguvernamentale, mai puțin la curent cu ce se întâmplă în România, care au cerut continuarea monitorizării. Decizia adoptată a demonstrat, în opinia domnului Năstase, acceptarea faptului că România este un membru adult al Consiliului Europei. Totodată, liderul PDSR a vorbit despre existența unor semnale pozitive pe care le-a observat la Paris în ceea ce privește dorința și eforturile României de integrare în structurile euroatlantice".

Pornind de la această informație, reluată, apoi, de principalele instituții mass-media din țară, se pot face câteva comentarii interesante, la împlinirea a cinci ani de la decizia, justă, a Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În primul rând, consemnez faptul că Declarația Comisiei Juridice, adoptată în unanimitate, prin care s-a confirmat scoaterea României de sub monitorizarea specială, a constituit un prim semnal al faptului că țara noastră se înscrisese deja pe drumul, ireversibil, al integrării europene. Faptul avea să fie confirmat, mai târziu, de ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doreau să călătorească în spațiul Schengen, de începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și de invitația adresată României de a se alătura Alianței Nord-Atlantice. Tot atunci, Biroul permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, în cadrul sesiunii de la Lisabona, o recomandare ce prevede eliminarea vizelor pentru reprezentanții Consiliului Europei în toate statele membre.

În al doilea rând, decizia comisiei întrunită la Paris venea la un an după ce fuseseră suspendate controalele atât de cunoscute și dese ale raportorilor APCE la București. Europarlamentarii trebuiau să decidă dacă România a îndeplinit toate angajamentele și obligațiile asumate la admiterea sa în Consiliul Europei, în toamna anului 1993, sau dacă, dimpotrivă, există elemente care ar putea impune continuarea procesului de monitorizare. Sunt puțini cei care își mai aduc aminte acum că, în timpul sesiunii din aprilie 1998, a intervenit un element nou, hotărâtor în amânarea deciziei pentru sfârșitul lunii mai: raportul negativ al organizației Amnesty International referitor la respectarea drepturilor omului în România, document care făcea trimitere directă la problema homosexualilor și la cea a populației de etnie rromă. La vremea respectivă, raportul înaintat de Amnesty International a fost puternic susținut chiar de Gunnar Jansson, principalul raportor pentru România al Consiliului Europei.

În al treilea rând, este bine să ne aducem aminte că principalul susținător al României a fost chiar domnul Adrian Năstase, pe vremea aceea membru al Comisiei Juridice a APCE, care s-a opus, prin argumente pertinente, oricărei mențiuni privind o eventuală redeschidere a procedurii de monitorizare, dar și colegul domniei-sale, domnul Gyorgy Frunda, reprezentantul UDMR, care a avut o poziție cât se poate de corectă în această privință. În fața argumentelor prezentate de cei doi parlamentari români, până și Gunnar Jansson a admis că România a intrat definitiv în clubul democrațiilor europene.

Lucrurile au decurs apoi de la sine. Plenul Comisiei juridice, adoptând declarația la care m-am referit, a împuternicit-o pe doamna Leni Fischer, președintele în exercițiu al Adunării Parlamentare aj Consiliului Europei, să înainteze documentul autorităților de la București.

Faptele trecute în revistă aparțin, de cinci ani, domeniului istoriei. Evocarea lor, acum și aici, are un singur scop: acela de a reaminti tuturor că viitorul României este numai și numai alături de Europa și lumea civilizată.

   

Cu aceasta, s-a încheiat prima parte a ședinței de astăzi.

Vă urez o zi deosebită!

Vă mulțumesc.

 
Informare privind documentele O.I.M. adoptate de Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 90-a sesiuni de la Geneva.  

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Borbély László, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din cei 343 de deputați, sunt cu prezența înregistrată 292; 51 lipsesc, din care 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

V-aș ruga ca, înainte de a începe dezbaterea rapoartelor de mediere care au rămas de ieri, să parcurgem un moment de informare privind Comisia pentru muncă și protecție socială.

Potrivit Constituției Organizației Internaționale a Muncii, recomandările acestora, care se adoptă în sesiune, urmează să fie aduse la informarea autorităților române competente și sunt trei asemenea recomandări, care au fost transmise Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dau cuvântul domnului Buzatu, pentru a prezenta o notă informativă cu privire la cele trei documente.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"În prezenta, Comisia pentru muncă și protecție socială aduce la cunoștința plenului Camerei Deputaților că prin Adresa nr.78.PP din 17.02.2003, Biroul permanent a transmis comisiei, spre examinare, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaților, trei documente adoptate de Conferința Internațională a Muncii, cu ocazia celei de a 90-a sesiuni de la Geneva, 20 iunie 2002.

Documentele se referă la Protocolul din 2002, la Convenția privind sănătatea și securitatea la locul de muncă; Recomandarea nr.193/2002 privind promovarea cooperativelor; Recomandarea nr.194/2002 privind lista bolilor profesionale, înregistrarea și declararea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile art.19 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii, guvernele statelor membre ale organizației au obligația de a supune autorităților naționale competente, în termen de un an de la încheierea sesiunii, Normele internaționale ale muncii, adoptate de Conferința Internațională a Muncii.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaților de aceste documente, care se găsesc la comisie, unde pot fi consultate de cei interesați, urmând ca informarea să fie notificată Biroului Internațional al Muncii de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, aceste informații urmând a fi incluse în Raportul întocmit de Biroul Internațional al Muncii și care va fi prezentat Conferinței Internaționale a Muncii în anul 2003.

Președintele comisiei, Smaranda Dobrescu".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (amânarea votului final).  

Stimați colegi, primul raport de mediere înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 193/2002.

Vă rog să urmăriți raportul.

La pct.1 este textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2 și alin.3 de la articolul unic, pct.1, înscrise la pct.2 din raport, comisia propune textele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4 și pct.5, textele Senatului.

Dacă aveți, la vreunul dintre acestea, obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, tot text Senat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7 și pct.8, tot textele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni la vreunul dintre ele? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, care este și ultimul, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final în partea a doua a zilei.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice.

Pct.1, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, tot textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează să supunem și acest raport votului final la sfârșitul ședinței.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003.

Pct.1, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, tot textul Senatului.

Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, care este și ultimul, vot varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune acest raport votului final la sfârșitul acestei ședințe.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2003.

Pct.1, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, text comun, propus de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului.

Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, text comun, propus de comisie.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune și acest proiect votului final, în cursul ședinței destinate acestui scop, astăzi.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (retrimis comisiei).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Acesta este ceva mai voluminos, vă rog să-l urmăriți cu atenție.

Pct.1 și pct.2, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3 și pct.4, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, pct.6 și pct.7, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni la vreunul dintre acestea? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, tot varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10 și pct.11.

Dacă aveți obiecțiuni?

La care punct?

   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte, la pct.10.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.10, domnul deputat Márton are un comentariu de făcut.

V-aș ruga să urmăriți intervenția domnului deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Eu aș solicita, poate de la domnii colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități, sau cei care au fost membri în comisia de mediere, argumentarea acestui pct.10, pentru că aici apar câteva puncte în plus la Senat, care mi se par cel puțin interesante, prevederi pe care nu le-am găsit la nici un fel de activitate că ar fi incompatibilă și nu știu de ce consilierul juridic nu poate avea o activitate publicistică salarizată.

Deci, de ce tocmai această categorie de persoane a căror activitate pe undeva este mai încorsetată ca și a procurorilor, sau a judecătorilor, li se mai interzice și activitatea publicistică salarizată. Am citat doar unul dintre cele patru puncte adăugate care poate celelalte puncte ar putea fi acceptabile, deși am și o anumită rezervă la pct.c).

Dacă puteți să-mi motivați și, dacă nu, atunci, propun varianta Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să se uite cu atenție pe raport și să vadă la pct.10 problema ridicată de colegul nostru.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități ne sugerează să trecem peste acest punct, să se mai consulte colegii noștri cu cei de la Senat, pentru a vedea ce au avut în vedere când au stabilit asemenea incompatibilități care par, într-adevăr, cam drastice.

Deci, rămâne în suspensie pct.10 și-l vom analiza în următoarea ședință.

La pct.11, dacă aveți obiecțiuni la textul Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12, pct.13, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.14 și pct.15, variantele Senatului - eliminarea textelor.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.16, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule președinte Stanciu, aseară v-ați pus sacii în căruță, respectiv v-ați votat Legea învățământului, și acum ne boicotați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, am făcut greșeala să cred că dreptul este o știință, dar văd că nu!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este mai știință decât politehnica dumneavoastră, dreptul nostru!

Pct.17 și pct.18, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.19 și pct.20, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.21 și pct.22, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.23, pct.24, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.25, pct.26, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.27, pct.28.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.29, pct.30, pct.31, toate variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

La care aveți, domnule Boc?

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

La pct.28.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos, urmăriți cu atenție.

La pct.28, domnul Boc are o intervenție.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, era o observație de fond, variantă pentru care s-a optat la mediere, varianta Senatului. Totuși, fără, evident, a echivala sau pune pe picior de egalitate, să spunem, avocații cu acești consilieri juridici, având în vedere că și ei pentru persoane juridice prestează activități care vizează apărarea intereselor unității respective, cred că și ei ar putea beneficia de acea prevedere trecută aici, în forma de la Cameră; convorbirile telefonice ale consilierului juridic nu vor putea fi ascultate sau înregistrate și nici nu i se va putea intercepta sau copia corespondența cu caracter profesional decât numai în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege; percheziția consilierului juridic, a domiciliului acestuia, autoturismului său, ori a celui în care se află, ca și a locului de muncă, nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat scris emis în acest scop și confirmat prin procurorul Parchetului de pe lângă tribunal. Aici, în primul rând că acest text venea de la Camera Deputaților de prin '99, când tot procurorul era acela care emitea mandatul de arestare, iar, în condițiile în care legislația noastră se schimbă, acest text aș propune să rămână cu observația că perchiziția nu poate fi făcută decât în temeiul unui mandat emis de judecător, în temeiul unui mandat scris emis în acest scop.

Domnule președinte,

Ideea era ca aceste prevederi care se regăsesc și în Legea avocaturii, pentru avocați, având în vedere că acest corp al consilierilor juridici prestează asistență juridică pentru persoane juridice, nu și pentru persoane fizice, și o persoană juridică, sub aspectul dreptului, ar trebui să fie pusă pe același picior de egalitate cu persoana fizică, să beneficieze de aceste elemente menționate în art.18, aflate la pct.28 din lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar v-aș ruga, dacă nu vă supărați, înainte de a interveni domnul Olteanu, cel puțin la alin.2 să explicați de ce este nevoie pentru consilierul juridic o prevedere care există pentru toată lumea? Nimănui nu i se pot asculta convorbirile telefonice decât cu mandat din partea autorităților competente. De ce trebuie o subliniere?

Domnule Olteanu, doriți să interveniți? Poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Dacă-mi îngăduiți, ca membru al comisiei de mediere, voi încerca să explic foarte pe scurt rațiunile care au stat la baza adoptării variantei Senatului și a respingerii variantei Camerei Deputaților, ultima variantă datând de prin '99. Prin urmare, varianta Senatului este mai actuală și este în concordanță cu evoluțiile legislației române.

Primul lucru, fără îndoială, este acela al clarificării care trebuie să fie făcută, pe de o parte, între profesia de avocat, profesie liberă, profesie independentă, și profesia de jurisconsult, sau consilier juridic, care presupune într-adevăr asistența acordată unei persoane juridice.

Art.18, criticat aici, noi l-am adoptat în varianta Senatului, în sensul că am respins propunerile de la Cameră, pentru că ni s-a părut că nu există aceeași identitate de rațiune pentru a păstra exceptarea prevăzută de Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.

Iată de ce cred că varianta Senatului, de a elimina acest text, este mai corectă, în raport și de diferențele dintre statutele celor două profesii. Să nu uităm, totuși, că avocatul apără drepturile și libertățile fundamentale ale individului și că, dintr-o asemenea perspectivă, nu din perspectiva vreunei protecții suplimentare pentru avocat, ci din perspectiva protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale individului care este reprezentat de apărătorul său, apărător care are nevoie, fără îndoială, de o anumită garanție suplimentară în această materie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că este un punct controversat și pentru că există, totuși, similitudini între consilierul juridic, cel puțin pe planul atribuțiilor cu avocatul, v-aș propune să lăsăm și acest text să-l mai discutați o dată cu colegii de la Senat - ca să glumesc puțin, poate și pentru a vă impune într-un singur punct punctul de vedere al Camerei Deputaților, pentru că, în rest, ați acceptat toate punctele de vedere ale Senatului.

Sunteți de acord să rămână pct.28 în suspensie pentru încă o discuție? Vă mulțumesc foarte mult.

Pct.29 și pct.30.

Dacă sunt obiecțiuni?

Vă rog să urmăriți cu atenție, domnule Boc, pentru că, atunci când ajungem la pct.30 mă întoarceți la pct.29. Domnule Boc, urmăriți textele cu atenție, că o să ajung la pct.40 și mă întoarceți înapoi, la pct.28. Vă mulțumesc foarte mult.

La pct.29 și pct.30, nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.31, pct.32 și pct.33, toate variantele Senatului.

Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.34, pct.35, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.36, pct.37, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.38, pct.39, pct.40, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.41, pct.42, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.43, pct.44, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.45, pct.46 și pct.47, variantele Senatului, în toate cele trei cazuri.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.48, pct.49 și pct.50, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.51, pct.52, variantele Senatului.

Nu aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.53, pct.54.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.55, pct.56, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.57, pct.58, pct.59, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.60, pct.61, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.62, pct.63, pct.64.

Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.65, pct.66.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.67, pct.68.

Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.69, pct.70.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.71 și pct.72, tot variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.73, pct.74.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.75, pct.76, pct.77, variantele Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.78, pct.79, variantele Senatului.

Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.80, pct.81.

Dacă aveți obiecțiuni?

Vă rog.

Vă rog. Domnul Márton.

La care punct, domnule deputat?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

La pct.80, domnule președinte.

Eu, cel puțin, simt că există o contradicție între pct.46, votat deja, și pct.80, propus deja, adică propus pentru mediere.

Cum sună art.20 de la pct.46? "În condițiile prevăzute la art.5, consilierii juridici se pot asocia în structuri județene", deci se pot asocia în structuri județene, "pe ramuri sau în domenii de activitate potrivit intereselor profesionale și, după caz, la nivel național, cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile".

Deci, în loc să existe o singură structură, fiecare cum dorește, pe baza legii asociațiilor, se înființează. Totală libertate, propusă aici, la pct.46, care s-a și votat.

Ce se propune la pct.80? "Asociațiile profesionale se vor înființa și statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Deci, pe de o parte, spunem că pot, dacă doresc, iar aici, în 90 de zile te înregistrezi. "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, asociațiile profesionale existente ale jurisconsulților și consilierilor juridici își încetează activitatea". Este în totală contradicție cu ceea ce s-a enunțat la pct.46...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este chiar totală contradicție, stimate coleg, pentru că la pct.46 este textul-cadru, că se pot asocia, iar la pct.80, la art.25 se menționează că cei care vor să se asocieze, să se asocieze în 90 de zile.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Și după aceea nu se mai pot asocia, înțeleg eu din asta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Așa s-ar înțelege din art.25, dar să dăm cuvântul domnului Olteanu, că am impresia că a fost în comisia de mediere, da? Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Da, domnule președinte, ați explicat foarte bine, într-adevăr, primul text de la pct.46 prezintă enunțul normativ, iar celălalt, de la pct.80, delimitează, definește cadrul în care se exercită dreptul respectiv, fără îndoială un cadru raportat la scopul și obiectul legii de față.

În al doilea rând, aș mai spune că această, aș spune, fără îndoială, din dezbaterile de la Comisia de mediere, la care am avut onoarea să particip, aș mai spune că, prin urmare, la pct.80 se definesc anumite detalii privind necesitatea organizării acestor asociații profesionale, tocmai pentru că este nevoie ca acest corp profesional al consilierilor juridici să poată fi reprezentat și să poată pune în aplicare dispozițiile legii de față pentru a exista, fără îndoială, un interlocutor valabil, oficial care este promovat de această lege.

Dincolo, referitor la observația cu dreptul de asociere, fără îndoială că dreptul de asociere se poate exercita oricând, în limitele legii. Există enunțul constituțional, nu mai insist asupra lui, dar în raport de scopul și obiectul acestei legi, era nevoie să se definească un termen precis pentru ca aceste asociații profesionale să ia ființă și să poată contribui la reprezentarea intereselor profesionale ale corpului consilierilor juridici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar, care a participat la lucrările în comisie, când s-a adoptat de către Camera Deputaților textul. Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (ministrul pentru relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Textele trebuie citite în succesiunea lor și pe urmă coroborate ca să vedem care este până la urmă concluzia.

În primul rând, trebuie plecat de la art.5: "Consilierii juridici pot constitui asociații profesionale în scopul apărării și promovării intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice". Deci acesta este textul-cadru. Mergem la poz.46, la art.20 care are următoarea redactare: "În condițiile prevăzute la art.5, consilierii juridici se pot asocia în structuri județene". Deci am textul de principiu, că mă pot asocia, acum vin la art.20 și spun că în condițiile art.5, care dă dreptul la asociere, ei pot să constituie structuri la nivel județean, pe ramuri sau domenii de activitate. În continuare, dacă mergem la art.25 de la poz. 80 vine și se spune: "Asociațiile profesionale se vor înființa și și statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci ținând seama de condițiile prevăzute la art.5. "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, asociațiile profesionale existente ale jurisconsulților și consilierilor juridici își încetează activitatea..." și, pe bună dreptate, pentru că ele nu se mai încadrează în reglementare și trebuie să se adapteze la noua reglementare. Eu cred că nu există nici o inadvertență între textele pe care le-am enunțat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu v-aș ruga totuși să lămurim următoarea chestiune, pe care a ridicat-o domnul Marton, după trecerea celor 90 de zile se mai pot asocia altfel decât s-au asociat inițial cu statut? Că am impresia că asta e problema pe care a ridicat-o colegul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aici se stabilește un termen în care se spune că: "Asociațiile profesionale se vor înființa și statutul acestora se va adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci este o normă, sigur, care trebuie să fie reorganizată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar să spuneți că e prima formă de organizare ca să asigure reprezentarea acestui corp și că termenul acesta ipotetic nu ar interzice în viitor consilierilor juridici să-și constituie alte tipuri de asociații.

Poftiți, domnule Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Iertați-mă, fiecare corp profesional care este organizat în baza unei legi statutare, s-o definim generic, are anumite asociații care reprezintă acest corp profesional. Prin urmare, termenul prevăzut la pct.80 vizează constituirea sub formă instituționalizată a acestora asociații care reprezintă corpul consilierilor juridici. Fără îndoială că se mai pot asocia și după aceea, dar, la aceste asocieri, deci e un fel de afiliere, dacă vreți, e o exercitare mai restrânsă a dreptului de asociere, tocmai pentru a se evita existența unor structuri paralele, și instituțiile publice nu știu cu cine discută. Cine reprezintă corpul consilierilor juridici, pentru că altfel am intra într-un haos de nedescris, greu de definit. Este normal să existe configurarea unor structuri reprezentative ale acestei profesii și, prin urmare, ceilalți se vor asocia la structurile existente. Altfel vom avea uniuni ale juriștilor diferite, în funcție de lideri, știți că am mai trăit situații în alte materii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Deci am insistat pe lămurirea unor chestiuni ridicate de domnul Marton, tocmai pentru elucidarea lor.

Domnule Marton, în condițiile acestea, mai susțineți obiecția?

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, domnule Marton, eu vă propun să o lăsăm și pe aceasta ca al treilea punct... pct.80 rămâne în discuție între cele două comisii juridice.

La pct.81, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.82, care este și ultimul, textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am parcurs raportul. Au rămas cele 3 puncte în suspensie. Va fi rediscutat după ce comisiile juridice de la cele două Camere vor găsi un punct de convergență.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.  

Urmează pct. 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2001. Procedură de urgență.

Domnule președinte Neagu, timpul de dezbatere, vă rog să-l propuneți.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Având în vedere întinderea actului normativ, vă propun 10 minute per total și un minut pentru fiecare luare de cuvânt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog pe domnul Gaspar, dacă dorește să prezinte foarte pe scurt propunerea, ca să fie colegii noștri elucidați cu privire la proiectul pe care îl supunem dezbaterii.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cele două Camere ale Parlamentului au adoptat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2003 care prevedea că se suspendă procedurile cu privire la adopțiile internaționale până la data de 1 iunie. Legea a fost la promulgare, președintele României a restituit-o pentru reexaminare, având în vedere că este nevoie de un timp mai îndelungat pentru a se putea elabora tot pachetul legislativ pentru reglementarea acestor domenii.

Și, în concluzie, propune ca termenul de suspendare a adopțiilor internaționale să fie prorogat până la data la care vor fi supuse spre adoptare Parlamentului reglementările în acest domeniu. Legea a fost adoptată de Senat, ca atare propun ca și Camera Deputaților să adopte această lege, în redactarea pe care a adoptat-o Senatul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este în același sens. Deci vă rog să consemnați, raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este în același sens și, în aceste condiții, supun votului dumneavoastră textul, astfel cum a fost votat de către Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost votat, în unanimitatea celor prezenți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (amânarea votului final).  

Mai avem, la pct.11, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să ocupe locul cuvenit.

Și din partea inițiatorilor?

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Educației și Cercetării susține varianta propusă de Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport a Camerei Deputaților și, ca urmare, vă roagă să acordați un vot pozitiv.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Stanciu, vă rog să vă prezentați raportul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Sper că astăzi vom reuși să aprobăm pentru a doua oară un proiect de lege. Este drept, sub asistența Comisiei juridice, de disciplină și imunități, condusă de distinsul președinte Neagu. Căci până acum am trecut-o, am votat-o în unanimitate, chiar ne-ați lăudat. Legea a plecat de la Cameră, inițiată de Guvern, cu unele amendamente ale comisiei, a ajuns la Senat și, în timp ce se dezbătea această lege, Guvernul a dat o ordonanță de urgență pe textul legii. Colegii noștri de acolo în loc să aprobe fie ordonanța, cu textul legii, fie legea, ca să intrăm la mediere, a aprobat ordonanța și a respins legea. Așa că ne-am trezit înapoi cu aceeași lege, dar nu mai e lege, ci e ordonanță. Deci noi am votat-o o dată, sper să fim consecvenți cu votul nostru și de aceea îmi exprim speranța că prin 2027, când probabil tot PSD-ul va fi la guvernare, va scoate și legi, nu ordonanțe care modifică propriile legi și ne încurcă.

Am introdus o bulversare în sistemul de cercetare tocmai prin această pendulare între cele două Camere. Deci legea a fost trecută prin Cameră, a fost la Senat, s-a dat o ordonanță pe textul legii, acum reaprobăm legea care a devenit ordonanță.

De aceea, domnule președinte, raportul nostru este scurt, este cel oficial, am aprobat această lege o dată, să o mai aprobăm încă o dată. Că poate, poate va ieși, domnule președinte și vor avea și cercetătorii o lege a lor. Am primit avize de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, astfel încât sperăm să o trecem repede, fără probleme, pentru că altfel ne-am dezice de propriul nostru vot pe care l-am dat anterior și care a fost practic în unanimitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Da. Domnul ministru Gaspar dorește să facă o precizare.

Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Totuși să restabilim întru totul adevărul, într-adevăr, Guvernul a emis proiectul de Lege privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică care a fost trimis și fiind sesizată în fond comisia de la Camera Deputaților. Proiectul, adoptat de către Cameră, după aceea a fost transmis la Senat.

La Senat nu a fost luat în dezbatere cu oarecare prioritate, astfel încât se încheia sesiunea parlamentară, prima sesiune parlamentară a anului 2002, și atunci Guvernul a fost nevoit să intervină, în baza legii de abilitare, cu o ordonanță, Ordonanța Guvernului nr.57, deci din 2002, care a preluat integral textul legii, așa cum a fost adoptat de Camera Deputaților. Deci am respectat ceea ce în legea de abilitare era prevăzut, ca atunci când se emit ordonanțe, dacă un proiect de lege a trecut de o Cameră sau s-a făcut raportul asupra proiectului de către o comisie, la elaborarea ordonanței să fie avute în vedere aceste reglementări. Deci Guvernul a respectat textul din legea de abilitare, în sensul că a preluat integral textul, astfel cum a fost adoptat de Camera Deputaților. Sigur că acum se fac discuțiile pe textul de lege care a fost adoptat de către Senat și care acum se găsește la Camera Deputaților. Probabil că se va ajunge la mediere, ca urmarea a faptului că sunt făcute unele amendamente de către comisie și care, sigur că, ar veni să modifice unele texte în forma adoptată de Senat.

Ca atare, domnule președinte, propunem ca să supuneți dezbaterii plenului proiectul de lege, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele făcute de către Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea pe texte. La titlul proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat textul articolului.

La pct.1 la proiectul de lege al Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Votat, în formularea Senatului.

La pct.2 urmăriți amendamentul 2. Nu aveți obiecțiuni, este admis amendamentul, modificat pct.2 cu privire la lit.e).

La pct.3 urmăriți amendamentul 3. Este admis amendamentul, modificat pct.3.

La pct.4 urmăriți amendamentul 4 de la pag.3. Este admis amendamentul și e modificat pct.4.

Poftiți, domnule deputat. Deci la pct.4, da?

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

eu citesc textul Camerei, sigur că observațiile mele se referă și la faptul că aproape un an de zile avem de la aplicarea ordonanței și au mai apărut și unele neclarități. Spune așa: "Din sistemul național de cercetare-dezvoltare face parte sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național..." Eu zic că mai bine era să facem o combinație cu art.6 din ordonanță și să spunem: "Sistemul național de cercetare- dezvoltare este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public și de drept privat cu sau fără personalitate juridică..." care se regăsește mai jos și, mai departe pe text, "...acreditate în acest sens, conform prevederilor prezentei ordonanțe".

Întreb pe reprezentanții ministerului dacă deranjează această formulare. Consider că e mai bun, decât să spunem "sistemul național face parte....sistemul de cercetare...." Sună, nu vreau să spun cum, că... Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, vă rog să vă pronunțați. Dacă este un amendament, atunci nu știu dacă a fost făcut, dacă este vorba de o reformulare, atunci se putea propune acum. Vă rog să vă pronunțați, pare a fi o reformulare.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, mai binele este dușmanul binelui. Domnul profesor Palade a lucrat destul de mult la acest proiect, a fost și în subcomisia care s-a ocupat. I-am sugerat chiar înainte de a veni la microfon domnului profesor să nu încercăm să rezolvăm pe picior anumite chestiuni, el nu face parte din amendamentele respinse, evident că mai binele este dușmanul binelui, deci putem căuta acum o soluție pe picior ca ieșind afară să vedem că nu a fost chiar bine.

Părerea noastră este să menținem textul care a fost votat de comisie și propus de subcomisie și eventual alte elemente le vom rezolva în cadrul comisiei de mediere. Acesta este punctul de vedere exprimat de colegii mei și care m-au mandatat să-l prezint și sper că domnul profesor Palade va înțelege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Fiind și un dialog colegial, înțeleg că domnul deputat Palade renunță la text? Poftiți.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Să nu se supere domnul președinte Stanciu, dar dacă la mediere adoptăm textul Senatului, care mi se pare mai clar decât textul Camerei, nici acesta nu este întru totul cuprinzător. Dar dacă, mă rog, așa de dorește, nu ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Oricum o să se ajungă la mediere, și atunci poate găsiți termenul cel mai fericit.

Înțeleg că s-a renunțat, în condițiile în care oricum la mediere va trebui să găsim o soluție și toată lumea este de acord cu pct.4 în varianta din amendamentul 4, da? Vă mulțumesc.

La pct.5 urmăriți amendamentul 5. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul și este modificat pct.5.

Pct.6 amendamentul 6, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul și este modificat pct.6.

La pct.7 comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea Senatului.

La pct.8 urmăriți amendamentul 7. Votat amendamentul și este modificat pct.8.

La pct.9 comisia nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în formularea Senatului.

La pct.10 urmăriți amendamentul 8. Nu sunt obiecțiuni. Este admis amendamentul și este modificat pct.10.

La pct.11 comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votat, în formularea Senatului.

La pct.12 urmăriți amendamentul 9. Este admis amendamentul și se modifică pct.12.

Pct.13 amendamentul 10. Este admis amendamentul și se modifică pct.13.

Pct.14, urmăriți amendamentul 11. Este admis amendamentul și este modificat pct.14.

Pct.15 urmăriți amendamentul 12. Este admis amendamentul și se modifică pct.15.

Pct.16, amendamentul 13. Este admis amendamentul și se modifică pct.16.

Pct.17, amendamentul 14. Este admis amendamentul și se modifică pct.17.

La pct.18 și 19, comisia n-a avut amendamente, nici dumneavoastră obiecțiuni, votate în formularea Senatului.

Urmăriți amendamentul 15. Este admis amendamentul și se modifică pct.20.

Pct.21, urmăriți amendamentul 16. Este admis amendamentul și se modifică pct.21.

Pct.22, urmăriți amendamentul 18 de la pag.13. Este admis amendamentul și se modifică pct.22.

Pct.23, urmăriți amendamentul 19. Este admis amendamentul și este modificat pct.23.

Pct.24, amendamentul 21. Este admis amendamentul și se modifică pct.24.

Pct.25. Urmăriți amendamentul 22. Este admis amendamentul și se modifică pct.25.

La pct.26, 27, 28, 29, 30 și 31, comisia n-a mai avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Votate, în formularea Senatului.

Pct.32, urmăriți amendamentul 24, la pag.20. Este admis amendamentul și se modifică pct.32.

Pct.33, urmăriți amendamentul 25. Este admis amendamentul, se modifică pct.33.

Pct.34, nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat în formularea Senatului.

Pct.35, urmăriți raportul la pagina 23. Practic, alin.2 devine alin.3 și rămâne nemodificat. Cu această mențiune, dacă aveți obiecțiuni la pct.35? Votat pct.35.

La pct.36 urmăriți amendamentul 26. Aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. Modificat textul.

Pct.37, urmăriți amendamentul 26. Este admis amendamentul și se modifică pct.37.

Pct.38, urmăriți amendamentul 27. Este admis amendamentul și se modifică pct.38.

Pct.39. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți, votat în formularea Senatului.

Pct.40. Urmăriți amendamentul 28. Este admis amendamentul și se modifică pct.40.

Pct.41, urmăriți amendamentul 30. Este admis amendamentul și se modifică pct.41.

La pct.42 și 43 nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votate în formularea Senatului.

Pct.44. Urmăriți amendamentul 32. Este admis amendamentul 32 și este modificat pct.44.

La pct.45, 46, 47 nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.48, urmăriți amendamentul 33. Este admis amendamentul și se modifică pct.48.

Pct.49 urmăriți textul de la pag.13. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră, votat în formularea Senatului.

Pct.50, urmăriți amendamentul 34. Este admis amendamentul și se modifică pct.50.

La pct. 51 nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat în formularea Senatului.

Pct.52, urmăriți amendamentul 35. Este admis amendamentul și se modifică pct.52.

Pct.53, urmăriți amendamentul 36. Este admis amendamentul și se modifică pct.53.

Pct.54, urmăriți amendamentul 37. Este admis amendamentul și se modifică pct.54.

Pct.55, urmăriți amendamentul 39. Este admis amendamentul și se modifică pct.55.

Pct.56, urmăriți amendamentul 40. Este admis amendamentul și se modifică pct.56.

Pct.57, urmăriți amendamentul 41 din raport pentru o precizare. cu mențiunile de la pag.44, pct.57 se consideră votat.

După pct.57 vă rog să urmăriți amendamentul 41 de la pag.42, prin care se introduce un art. II cu dispoziția de republicare. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 42? Este admis amendamentul.

Trecem, în continuare, la parcurgerea ordonanței. Desigur, textele din ordonanță vor fi modificate astfel cum au fost modificate în cuprinsul legii. parcurgem împreună și textele ordonanței și vă întreb dacă mai sunt și alte intervenții la texte, în afara celor cuprinse în proiectul legii de aprobare.

Deci la titlul și la Capitolul I - titlul. Nu sunt obiecțiuni.

De la art.1 până la art.5? Nu sunt obiecțiuni.

Cap.II, de la art.6 până la art.32. Nu sunt obiecțiuni.

După art.32, vă rog să urmăriți în raport punctul 17, care modifică practic titlul cap.III.

Dacă sunt alte obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul nr.17.

De la art.33-34 dacă sunt alte obiecțiuni? Nu sunt.

La art.35 alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul nr.20. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.20 cu privire la art.35 alin.2 din ordonanță? Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul.

La art.36-38. Nu sunt obiecțiuni.

Cap. IV, art.39-42. Nu sunt obiecțiuni.

La art.43 alin.2, urmăriți amendamentul nr.23. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul.

Art.44 până la art.47. Comisia nu a mai avut intervenții, în afara celor din textul legii. Nu sunt obiecțiuni.

Cap. V, articolele 48 până la 64 inclusiv. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea rezultată din lege.

Art.65 alin.1, lit. B) și alin.2. Urmăriți, vă rog, amendamentul nr.31 din raport. Admis amendamentul, modificat aceste texte. Celelalte rămân nemodificate.

Art.66, 67, 68, 69. Nu sunt obiecțiuni.

Cap. VI, art.70 până la 73. Nu sunt obiecțiuni.

Cap. VII, art.74 până la 80. Nu sunt obiecțiuni.

Cap. VIII, art.82 până la art.88. Nu sunt obiecțiuni.

Titlul Cap. IX și art.89. Nu sunt obiecțiuni.

La art.90 din ordonanță urmăriți amendamentul nr.38. Admis amendamentul, modificat textul.

La anexe, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Stimați colegi, am parcurs și proiectul de lege și textul ordonanței. Vom supune la sfârșitul ședinței acest proiect votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București (amânarea votului final).  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Laszlo Borbely și Tudor Mohora, secretari.)

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi, trecem la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București.

Din partea inițiatorului, domnul secretar general adjunct. Nu? Domnule secretar general, vă rog frumos să luați loc.

Din partea Comisiei de învățământ, cercetare, tineret și sport, domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Din lotul de 20 de universități care au trecut prin Senat acum circa 3 ani, 19 au fost binecuvântate de comisie și de către plen, fiind acreditate. A rămas prima universitate, ca dată de inițiere, Universitatea Ecologică, și care a declanșat acest proces de înființare și, în final, de acreditare a universităților. Cum preceptul biblic "Cei din urmă vor fi cei dintâi" nu poate fi contrazis, iată că, cei din urmă au trecut înaintea celor dintâi, și cei care au fost dintâi au trecut la urmă. Și lucrul acesta s-a întâmplat datorită unui om care a avut și lucruri bune (a inițiat acest proces), dar a avut și lucruri rele, discreditând prin activitatea lui universitatea. A fost greu, a fost dificil, s-au făcut comisii peste comisii, s-au făcut referate peste referate din partea ministerului, a Consiliului Național de Evaluare și Acreditare și s-a constatat că nu putem condamna o instituție din cauza unui singur om și a activității lui.

Și de aceea a renăscut și a avut forța să renască această universitate, deși a fost pusă sub o interdicție: n-a mai înscris în anul I, n-a mai avut autorizații provizorii de funcționare pentru specialitățile care le cereau, și totuși a existat. Asta dovedește că noua conducere, corpul profesoral reînnoit a avut forța să renască această universitate din propria-i cenușă, unde o aruncase cel care, de fapt, o inițiase.

Acesta a fost motivul pentru care noi am făcut această disociere persoană-instituție și am acordat votul nostru spre a fi acreditată.

Sper, domnule președinte, domnule ministru, că această distincție se va menține și astăzi, astfel încât să putem să încheiem pachetul legislativ. În paranteză fie spus, în deplasarea în țară, de săptămâna trecută, aprobată de către Biroul permanent, am vizitat universitatea, penultima universitate, Lugoj și am constatat că, dincolo de ceea ce se speculează, este și mult neadevăr. Am văzut o universitate modernă, am văzut fonduri private atrase în învățământul de stat, și poate că va trebui să regândim și noi, o dată cu Legea învățământului superior, sistemul național de învățământ, și să plasăm universitățile publice și cele private într-o reală concurență, spre binele învățământului românesc. Mă opresc aici.

Vă mulțumesc, și sper că votul dumneavoastră va fi favorabil.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles și care va fi viitoarea propunere de acreditare, din discursul dumneavoastră.

Deci, trecem pe raportul comisiei.

Dacă la punctul 1 aveți observații?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Votat în unanimitate.

La pct.2 Dacă aveți observații? Vă mulțumesc.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Anexa nr.1, dacă aveți observații? Vă mulțumesc.

Cu aceasta, practic, am trecut pe parcursul întregului raport.

Trecem la următorul proiect de lege. Vă mulțumesc.

O să pregătim legea pentru votul final.

Am pus anexa. N-ați numerotat-o, eu am zis că-i anexa nr.1, ca să știți, în raport.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Domnul Buzatu are cuvântul.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai întâi, cred că trebuie să mulțumim Comitetului ordinii de zi și Biroului permanent că au acceptat ca acest proiect de lege să fie înaintat comisiei, cu prioritate, iar raportul să fie adus de urgență în Cameră, dat fiind faptul că vizează înființarea unui organism foarte important pentru funcționarea Legii privind formarea profesională a adulților.

Comisia pentru muncă și protecție socială a întocmit raportul asupra acestui proiect de lege și la întocmirea acestui raport a avut în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economico - Social, precum și avizele de la comisiile pentru buget-finanțe, juridică de disciplină și imunități, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege mai sus menționat în forma prezentată de Senat. Proiectul acesta de lege a fost adoptat în comisie și comisia vă roagă să votați favorabil această formă.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Buzatu. Am înțeles că, comisia este de acord cu forma votată de Senat.

Supun atenției dumneavoastră titlul legii. Dacă aveți observații? Vă mulțumesc.

Dacă la art.1 aveți observații? Vă mulțumesc.

Art.2. Dacă aveți observații?

Pct.3. Dacă aveți observații?

Pct.4. Dacă aveți observații? Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Pct.9. Vă mulțumesc.

Pct.10. Vă mulțumesc.

Pct.11. Vă mulțumesc.

Pct.12. Vă mulțumesc.

Pct.13. Vă mulțumesc.

Pct.14 Anexa. Vă mulțumesc.

Am trecut în revistă toate punctele din raportul comisiei. Pregătim legea pentru votul final, fiind adoptată în forma pe care a aprobat-o și Senatul, fără nici un fel de modificare.

 
Propunerea legislativă pentru instituirea Ziua NATO în România (retrimis comisiei).  

La pct.14 avem propunerea legislativă privind instituirea Zilei NATO în România.

Domnul Timiș, din partea inițiatorului.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiatorii acestei propuneri legislative sunt convinși în continuare de însemnătatea instituirii unei astfel de zile în România, ca și de importanța politică și euroatlantică a consacrării unei astfel de valori.

Dar, pe parcursul procesului de legiferare, am constatat un mic incident de procedură. Instituirea unei astfel de zile vizează anumite efecte de ordin extern. Și, în momentul când am depus această propunere legislativă la Parlament, nu a fost sesizată Comisia pentru politică externă, singura în măsură să se pronunțe asupra acestor efecte.

În consecință, inițiatorii, dorind o consultare cât mai largă cu toate comisiile care își pot pune un punct de vedere, și pentru faptul că procesul de aderare la NATO este în plin curs de ratificare, solicităm, domnule președinte, trimiterea acestei inițiative legislative la Comisia pentru politică externă pentru a ne acorda un aviz. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Timiș.

Dacă sunteți de acord să retrimitem legea la Comisia pentru politică externă?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului nr. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr. 3 din 22 februarie 2000 (amânarea votului final).  

Următoarea propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.14 alin.1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr.3/22.02.2000.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnule președinte Neagu, vă rog.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.14 alin.1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr.3/22.02.2000.

Consiliul Legislativ, cu avizul numărul cutare din 15 aprilie 2002 a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul României a transmis punctul său de vedere, în care s-au prezentat observații și propuneri, precizând că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil, cu un amendament, propunerea legislativă. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativă.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl constituie modificarea alin.1 din art.14 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în sensul de a acorda posibilitatea consilierilor locali și județeni de a iniția propuneri supuse referendumului, alături de primari și de președintele consiliului județean.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, amendamentul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și amendamentele scrise sau formulate oral de către membrii comisiei, în ședința din luna mai 2003.

La lucrările comisiei nu a participat inițiatorul propunerii legislative, domnul deputat Anton Ionescu, deși a fost anunțat la Grupul parlamentar al PNL.

Propunerea legislativă a fost susținută de colegul său de partid, domnul deputat Cornel Știrbeț. Din numărul de 25 membri ai comisiei, la ședință au participat 23 de deputați.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.14 alin.1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr.3/22.02.2000 cu amendamentele admise astfel cum rezultă din Anexa nr.1, și cu amendamentul respins, cum este redat în Anexa nr.2 la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, fiind un act de modificare a unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă supun atenției, dacă aveți observații la pct.1 din raportul comisiei? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.2. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.3. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Am trecut în revistă toate punctele din raport.

Acesta va trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști (amânarea votului final).  

Trecem la următorul proiect de lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști.

Domnule Buzatu, suntem la proiectul de lege, la nr.16, aveți un minut să vă susțineți avizul favorabil.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată în fond cu dezbaterea Proiectului de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenții maternali profesioniști, care a fost trimis comisiei cu adresa nr.281/14.042003.

S-a ținut cont de avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget-finanțe și bănci.

Proiectul a fost dezbătut în procedură de urgență, iar în raportul său comisia propune adoptarea proiectului de lege, întrucât are în vedere asigurarea pentru fiecare copil instituționalizat sau dat în plasament a unor condiții adecvate nevoilor sale de dezvoltare, cât și stimularea politicii de desinstituționalizare în extinderea rețelei de asistenți maternali profesioniști. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la pct.1 din raport aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.2. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.3. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Cu aceasta am trecut în revistă toate amendamentele admise de comisie.

Vă rog, doamna deputat Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

Trebuie să recunosc, domnule președinte de ședință, că aveți un debit verbal și o eficacitate care, de multe ori, ne ia prin surprindere. Am sperat, în afară de faptul că la discuțiile generale voiam să felicităm Guvernul că, în sfârșit, s-a gândit să îndrepte situația acestor copii care se află în dificultate și al căror drum trebuie să fie către îngrijirea într-o familie.

Dar, dacă nu ne-ați dat această ocazie, eu aș vrea să vă supun atenției un amendament " " "

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rugăm.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

. " " care a fost respins de comisie, și care are o anumită logică în intențiile bune ale Guvernului, care ar trebui duse până la capăt.

Deci, în Anexa acestei legi se specifică sumele care sunt prevăzute a fi date pentru echipament, cazarmament și alte nevoi ale tinerilor și copiilor dați în îngrijire. Și acolo se scrie: limitele maxime.

Din discuțiile de la comisie, am constatat că aceste limite maxime ale sumelor acordate pentru nevoile copiilor au reieșit din ceea ce se dădea și până acum, duse cu indexarea la zi. Deci, sumele date în anul 2000 pentru îngrijirea acestora, și care știm că erau total insuficiente, au fost indexate și rămân în acest moment tot total insuficiente.

În această Anexă, care are corespondență și în art.2 al proiectului de lege, am solicitat să se pună limita minimă, considerându-se că, de la acest nivel, pentru consiliile județene care au venituri mai mari și au posibilitatea să acorde bani mai mulți pentru îngrijirea, educarea și dezvoltarea acestor tineri, să o poată face.

Mi se pare ciudat să punem limita maximă și să nu punem limita minimă, mai ales când este vorba despre copii și despre o țară a cărei natalitate este într-o continuă scădere.

Eu v-aș ruga să supuneți votului sau discuției Camerei Deputaților această diferență între limita minimă și maximă, bazându-mă pe înțelepciunea și sensibilitatea caracteristică domnilor colegi din Camera Deputaților. Eu sper să încercăm să facem un lucru mai bun pentru acești copii, care și așa sunt bătuți de soartă.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, am sentimentul că aveți dreptate, doamna Ivănescu.

Domnul Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că la pct.4 de la amendamentele respinse, un amendament propus de subsemnatul și doamna Paula Ivănescu se referea la: "Cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor prezentei legi se suportă din bugetele proprii ale județelor, respectiv din bugetele sectoarelor Municipiului București, cu asigurarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care să asigure integral nivelul acestor cheltuieli".

Acest amendament a fost admis în comisie și votat cu un număr de voturi suficient. Constat cu regret că este trecut la respinse, și vreau să-l rog pe domnul Buzatu să facă precizările necesare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Buzatu, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul propus la pct.4 de către domnul deputat Gheorghe Barbu și doamna Paula Ivănescu a fost adoptat în comisie, și dintr-o eroare de redactare a fost trecut la amendamente respinse.

În ceea ce privește amendamentul de la pct.6, acesta a fost respins și comisia își menține argumentele pentru respingerea sa.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Deci, cu "sensibilitatea" care vă caracterizează, vă supun votului pct.4 de la amendamente respinse.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, doamna Ivănescu.

La pct.6 comisia își menține punctul de vedere, de respingere.

Cine este pentru propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamentul respins rămâne respins.

Cu aceasta trecem la următorul proiect de lege.

Aceasta o vom vota la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea afilierii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la Asociația Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare (A.M.S.P.O.) (amânarea votului final).  

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la Asociația Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare.

Domnule Buzatu, aveți cuvântul, din nou, astăzi.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea afilierii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la Asociația Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare, trimis cu adresa nr.163/7.04.2003.

Comisia propune plenului adoptarea acestui proiect de lege, întrucât Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este organizația responsabilă de plasarea lucrătorilor, administrarea ocupării și implementarea politicilor privind piața muncii, obiectivele sale fiind în concordanță cu obiectivele Asociației Mondiale a Serviciilor Publice de Ocupare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca, vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, și eu susțin adoptarea acestui proiect de lege, având în vedere importanța deosebită pe care o are afilierea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă unui organism european.

Această acțiune se înscrie în demersurile făcute pentru însușirea acquis-ului comunitar și crearea relațiilor de colaborare cu instituțiile europene. Sper ca prin această afiliere să se creeze noi posibilități pentru asigurarea de locuri de muncă pentru cetățenii români, în condiții de deplină legalitate și siguranță.

Aș dori doar să atrag atenția asupra unei formulări pe care am găsit-o în finalul acestui raport și v-o supun atenției așa cum se regăsește ea în acest raport.

Dacă vor continua asemenea recomandări, poate că nu mai are rost să ne mai prezentăm aici, să mai discutăm aceste proiecte de lege, întrucât soluțiile se dau în plic, încă de la nivelul comisiei.

"În urma dezbaterii proiectului de lege - se susține în raport - în ședința din 15 aprilie 2003, comisia propune admiterea, fără modificări a acestuia, cu unanimitate de voturi". Deci, noi ar trebui să o votăm cu unanimitate de voturi; așa ne recomandă doamna președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna președinte a remarcat cum s-a votat în comisie, nu cum vom vota noi. Dovadă că dumneavoastră vă veți abține, am înțeles.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la art. 1? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la art. 2? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Ordinul Mihai Viteazul (amânarea votului final).  

Urmează Propunerea legislativă privind Ordinul "Mihai Viteazul".

Domnul Ciuceanu. Aveți un minut, domnule președinte Ciuceanu.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi revine mie onoarea, după 10 ani, să aduc în fața dumneavoastră raportul întocmit de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național al decorațiilor din România, un raport care vizează suprema Distincție, supremul ordin, suprema onoare pe care Poporul Român o acordă eroilor săi: "Ordinul Mihai Viteazul".

"Ordinul Mihai Viteazul" a fost instituit în anul 1916, fiind rezervat în mod exclusiv ofițerilor pentru a răsplăti fapte și acțiuni de război.

La întocmirea proiectului de act normativ, comisia a ținut cont de punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naționale, Cancelariei Ordinului Președinția României, Asociației Ordinului "Mihai Viteazul", Comisiei de heraldică, genealogie și geografie a Academiei Române.

Comisia, admițând toate amendamentele Guvernului României, și-a însușit toate observațiile Consiliului Legislativ.

Nu s-au primit amendamente de la deputați.

Cu excepția semnelor heraldice ale Casei Regale, care au fost eliminate, Ordinul "Mihai Viteazul" reproduce cu fidelitate modelul din 1916.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la pct. 1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct. 2 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Punctul 3. Vă mulțumesc.

Punctul 4. Vă mulțumesc.

Punctul 5. Vă mulțumesc.

Punctul 6. Vă mulțumesc.

Punctul 7. Vă mulțumesc.

Punctul 8. Vă mulțumesc.

Punctul 9. Vă mulțumesc.

Punctul 10. Vă mulțumesc.

Punctul 11. Vă mulțumesc.

Punctul 12. Vă mulțumesc.

Punctul 13. Vă mulțumesc.

Punctul 14. Vă mulțumesc.

Punctul 15. Vă mulțumesc.

Punctele 16, 17, 18, 19, 20. Vă mulțumesc.

Anexa. Observații? Vă mulțumesc.

Proiectul de lege se pregătește pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (amânarea votului final).  

Urmează, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase.

Domnule Brînzan, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Proiectul de lege care a primit avizul favorabil al Comisiei de sănătate se referă la posibilitatea acordată distribuitorilor să vândă și ei direct medicamente, deci să aibă rețele de distribuție. Aceasta pentru a scădea costurile medicamentelor până la sosirea la beneficiarul lor și pentru aliniere cu legislația europeană, care prevede în mod expres libera circulație a medicamentelor. Motiv pentru care insistăm pentru un vot favorabil la propunerea legislativă aflată în discuție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la pct. 1? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct. 2 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege se pregătește pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor (amânarea votului final).  

Următorul Proiect de Lege este cel pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Domnule Buzatu, aveți un minut.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, trimis cu adresa nr. 231 din 24 martie 2003. La întocmirea raportului au fost avute în vedere avizele primite de la Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât este strict necesară adoptarea unei noi reglementări cu privire la salarizarea polițiștilor, în conformitate cu reglementările Legii nr. 360 privind statutul polițistului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Eu, înainte de discutarea acestei legi, vreau să vă aduc încă o dată în atenție faptul că, după atâția ani de zile, acest Guvern nu a învățat să facă legi de salarizare corespunzătoare stadiului în care ne aflăm.

Încă o dată se dovedește că se caută să se ascundă sub forma unor fel de fel de sporuri adevărata intenție a noastră, a Executivului, de a salariza corespunzător echipa de polițiști.

Trebuie odată și odată, așa cum am vorbit și la salarizarea magistraților, să spunem opiniei publice și să recunoaștem că niște oameni, într-un anumit domeniu trebuie foarte bine plătiți, pentru ca noi să fim în siguranță, pentru ca să avem parte de dreptate și de adevăr.

În această lege, ca și în celelalte, se recunoaște într-un fel că nici gând să se demilitarizeze Poliția, deși avem un statut al polițiștilor care încearcă să ne sugereze așa ceva, printre alte sporuri, apărând și sporul de grad profesional, ca să schimbăm ce a fost înainte, deci cosmetizăm.

Ar fi trebuit să spunem: "Poliția este de mare însemnătate. Polițistul trebuie să trăiască bine, să fie sigur și să nu fie tentat de tot ce se învârte în jurul lui".

În loc de aceasta, am inventat, pe lângă un salariu, să zicem, de bază, corespunzător, încă vreo 15 sporuri, unele din ele fiind la dispoziția ministrului de interne, și iată că ne încurcăm în fel de fel de lucruri, în loc să fim cinstiți, corecți și să facem legi corespunzătoare atât Uniunii Europene, cât și dorințelor noastre, și să fie foarte clar și bine exprimat ceea ce dorește legiuitorul din această instituție pusă la dispoziția cetățeanului.

Sperăm că aceste trageri de sirenă (nu suntem Vasile Roaită), totuși, să fie auzite de guvernanți și mă refer în mod special la Ministerul Muncii, plus celelalte ministere de resort, ca aceste lucruri să facă lumină, să se vadă clar, transparent, ce este, cui se dă și în ce condiții primesc diverse instituții salarizările respective, mai ales că este vorba de bani publici.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

După sfintele sirene are cuvântul domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Înainte de a mă referi la această ordonanță, aș vrea să-mi exprim nemulțumirea pentru faptul că un număr de amendamente pe care le-am depus la acest proiect de lege nu se regăsesc nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise.

Nu înțeleg de ce nu au fost nici măcar contabilizate, dacă nu au fost discutate? Acesta este un aspect.

N-am venit aici la microfon pentru a exprima un punct de vedere al partidului meu, ci un punct de vedere personal.

Aș dori să fac precizarea că am sentimentul că graba cu care Guvernul se pregătește pentru rezolvarea acestei probleme este strict legată de apropierea viitoarelor alegeri. Alegerile viitoare, probabil că vor trebui făcute cu oameni obedienți, bine plătiți, care să treacă cu vederea abuzurile anticipate de alegerile parțiale desfășurate în ultima perioadă.

Este foarte cert că e nevoie de o salarizare corespunzătoare a tuturor celor care desfășoară activități de importanță comunitară deosebită. Nu contest nici eu necesitatea ca polițiștilor să li se dea lefurile pe care le merită, pentru importanța socială deosebită pe care o au activitățile pe care le desfășoară în slujba cetățenilor, dar apare această prezumție de vinovăție din parte Puterii care s-a găsit acum, în acest an dinaintea celui electoral, să mărească lefurile atât magistraților, cât și polițiștilor. Din acest punct de vedere, poate că opinia publică ar putea trage concluzia că aceste demersuri nu sunt întâmplătoare și ele sunt un fel de răsplată anticipată pentru închiderea ochilor, pentru ceea ce se pregătește poporului român.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar PSD, domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a demonstra că nu suntem insensibili, vreau să vă spun că am receptat mai întâi semnalul sirenei Partidului Democrat și vreau să fac următoarele precizări: nu e vorba de nici un fel de ascundere a unei realități, privind salarizarea acestui corp al funcționarilor foarte important, al polițiștilor. Este pur și simplu o punere în concordanță cu Legea nr. 360 din 2002 și, în aceste condiții, avem de-a face cu o salarizare specifică funcțiunilor pe care le îndeplinesc polițiștii în acest domeniu. Nu avem posibilitatea, în cadrul unei activități atât de complicate, să găsim o formă unică de remunerare și din această cauză s-a adoptat acest sistem care este ultratransparent, întrucât el face obiectul unei legi și poate fi studiat de oricine.

În ceea ce privește afirmațiile - aș spune eu foarte grave - ale domnului Brudașca, ele cred că sunt determinate de faptul că n-a citit proiectul de lege și nu cunoaște cadrul legislativ care reglementează activitatea polițiștilor. Polițiștii nu sunt în solda unui partid sau în solda unei persoane. Aceste legi sunt consecința procesului de reformă pe care poliția l-a suferit. Or, noi, cred că suntem de acord cu toții că, mai ales în acest domeniu, se impunea o reformă profundă și, pe cale de consecință, și în domeniul salarizării.

Eu sper că în dezbaterea unei legi care - să spunem noi că are un caracter tehnic - vor apărea mai puține asemenea intervenții de natură politică în viitor.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca. Se pregătește domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Îmi pare rău că domnul vicepreședinte al comisiei a făcut referiri că n-aș fi citit legea. N-aș fi putut depune 48 de amendamente pe care domnia sa nici măcar nu le-a menționat aici că le-a văzut. Nu înțeleg care este explicația, cum am putut să nu citesc legea, când am făcut aceste amendamente? Poate că acest lucru este specific numai comisiei pe care dumnealui o reprezintă aici.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să iau cuvântul pentru a arăta că discuțiile au fost destul de aprinse și în cadrul Comisiei de apărare și indiferent de culoarea politică ele au purtat amprenta unei dorințe de a rezolva problema salarizării personalului din Ministerul de Interne, ca un prim pas pentru rezolvarea salariilor și altor categorii sociale care beneficiază mai puțin de clemența noastră decât actualii membri din Ministerul de Interne.

Ce vreau să spun, însă? Este dificil de acceptat faptul că întotdeauna s-au pus, și de guvernele anterioare și de către guvernul acesta, pe primul plan mărirea salariilor procurorilor, a magistraților și a polițiștilor. Poate da naștere la speculații. De ce anume pentru aceștia și nu și pentru alții?

Însă, socotim că este un bun câștigat. Orice bun câștigat este bine de păstrat, pentru ca să dea posibilitatea și altor categorii sociale să egaleze această performanță de salarizare a celor două categorii sociale din țara noastră.

Noi ne vom bate în continuare ca și pentru celelalte categorii, în special pentru Ministerul Apărării, care nu este cu nimic mai prejos în eforturile pe care le depun, ca să mențină o stare, mai ales în situația internațională actuală.

De asemenea, pentru alte categorii, cum ar fi profesorii, medicii, cercetătorii, văd că în ultimul timp au început să mai echilibreze puțin salariile, în funcție de importanța acestei munci în economia națională. Eu vreau să arăt, însă, și faptul că, mărind mereu salariile unora și uitând să le mărim și pe ale altora, ajungem la adevărate discrepanțe, foarte mari, cum ar fi chiar aceea că în ce mă privește, de exemplu, toți subordonații mei, care au rămas în activitate în Ministerul Apărării, au salarii mai mari decât am eu acum și care într-un fel sau altul le controlez activitatea.

Aberații de genul acesta trebuie să ne facă să echilibrăm puțin judecata noastră, în lupta pe care o ducem fiecare în domeniul lui de activitate, pentru a aduce salariile la nivelul celor care au câștigat... (Domnul președinte de ședință îi închide microfonul) Gata, imediat, am terminat! ".. și nu să le coborâm pe celelalte. În sensul acesta, vă rog să mă înțelegeți în modul corespunzător.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Marcu Tudor.

Dacă aveți observații la pct. 1 din raport? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la pct. 2 din raport? Vă rog.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o observație la pct. 2 din raport. De fapt, am un amendament la Capitolul "Amendamente respinse". Amendamentul meu are ca scop eliminarea unei inechități stabilite prin acest proiect de lege la partea a doua a alin. 4 și la alin. 5 al art. 37 din proiectul de lege.

Despre ce e vorba în concret? Modul de acordare a indemnizației de creștere a copilului. Potrivit proiectului de lege se prevede ca indemnizația de creștere a copilului să se acorde în proporție de 85% din salariul de bază avut. Față de această situație trebuie să remarcăm faptul că pentru muritorii de rând - să formulez așa - începând de la 1 ianuarie, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2003 se va acorda această indemnizație de creștere a copilului în proporție de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Or, în această situație, dacă menținem varianta din proiect, atunci comitem o mare inechitate, pentru că nu putem favoriza categoria polițiștilor, față de care am foarte mare respect, dar ar fi atunci singura categorie care ar putea beneficia de o indemnizație de creștere a copilului în proporție de 85% din salariul de bază.

Eventual, cei care sunt împotriva amendamentului meu, ar putea să invoce faptul că polițiștii fac parte din alt sistem de asigurare. Ei, bine, trebuie să reamintesc faptul că și cadrele militare fac parte din alt sistem, iar la cadrele militare această indemnizație pentru creșterea copilului se acordă exact pe baza acelorași reguli care sunt valabile pentru restul populației.

Deci, în ipoteza în care menținem varianta din proiect, ar fi singura categorie favorizată, categoria polițiștilor, care ar putea să beneficieze de o indemnizație de creștere a copilului în valoare de 15.000.000 - 20.000.000 lei, dacă luăm în considerare salariul de bază al polițiștilor, iar restul categoriilor, cum ar fi magistrații, cadrele militare, cei de la SRI și celelalte categorii ale populației ar putea să beneficieze numai de 4.200.000 lei, cum a spus domnul ministru Marian Sârbu, că este suficient pentru creșterea unui copil.

Vă rog frumos, atunci, să luați în considerare că nu putem face această inechitate și să aliniem și în acest caz să ne aliniem la regulile stabilite prin Legea privind asigurările sociale de stat.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Buzatu, vă rog frumos.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul Kerekes, din punctul de vedere al alinierii reglementărilor în ceea ce privește drepturile de care beneficiază militarii, cei din Serviciul Român de Informații și polițiștii are, să zicem, dreptate. Pentru că toate aceste reglementări legale, am spus cele privind pensiile și alte drepturi ale militarilor, celor din Serviciul Român de Informații, fac referire la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Din punct de vedere, însă, al raportului întocmit de comisii, comisia a respins propunerea domnului Kerekes. Rămâne să apreciem dacă varianta aceasta a alinierii este o variantă optimă pentru salarizarea polițiștilor sau să menținem propunerea din raportul întocmit de Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă supun aprobării amendamentul domnului deputat Kerekes.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, amendamentul domnului Kerekes a fost aprobat.

Dacă aveți alte observații la pct. 2? Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2003 pentru modificarea și completarea art.20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate (amânarea votului final).  

Următorul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea și completarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate.

Domnule Buzatu, aveți 30 de secunde.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Comisia a fost sesizată cu acest proiect de lege. În dezbaterea care a avut loc a ținut cont de avizele de la comisiile care au fost sesizate pentru aviz.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât politica promovată în domeniul copilului are în vedere stimularea rețelei de asistență maternal profesioniști, luând în considerare, cu prioritate, interesul copilului de a crește și de a se dezvolta într-un mediu familial.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la pct. 1? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct. 2 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Vulturești, județul Argeș (amânarea votului final).  

Următorul proiect de lege se referă la înființarea Comunei Vulturești, județul Argeș.

Domnul Pleșa, din partea Comisiei de administrație publică.

Domnule Pleșa, aveți un minut.

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa 624 din 25 februarie 2003, Comisia de administrație publică a fost sesizată în aprobarea acestei propuneri legislative în procedură obișnuită.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, există punctul de vedere al Guvernului și ca să fiu mai scurt vreau să spun că în această speță comisia propune admiterea, cu modificări a propunerii legislative pentru înființarea Comunei Vulturești, județul Argeș.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc mult, domnule Pleșa.

Dacă aveți observații la pct. 1 din raport? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct. 2? Vă mulțumesc.

Punctul 3? Vă mulțumesc.

Punctul 4? Vă rog, domnule Ciupercă.

 
   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct. 4 s-a strecurat o omisiune. Urmăriți, alin. 2 vorbește de competența autorităților locale de a gestiona veniturile și cheltuielile ce revin Comunei Vulturești.

Autoritățile locale sunt consiliile locale alese și primarii aleși.

Persoanele numite la art. 3 care gestionează treburile trebuie să aibă posibilitatea de a gestiona veniturile și cheltuielile.

De aceea, vă rog, și comisia a fost de acord și ministerul să se adauge după cuvântul de la alin. 2, "prin autoritățile administrației publice locale ale acestei noi comune, iar până la constituirea acestora, de persoanele prevăzute la art. 3 alin. 1". Aceasta este omisiunea...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord. Am înțeles, domnule Ciupercă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă aveți observații la pct. 5? Nefiind observații, proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Groșii Țibleșului, județul Maramureș (amânarea votului final).  

Următoarea propunere legislativă privind înființarea Groșii Țibleșului, județul Maramureș.

Domnul Pleșa.

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Și în această situație, la această propunere legislativă, în comisie s-a dezbătut în procedură obișnuită. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 242 din februarie 2003. Inițiativa are ca obiect de reglementare înființarea Comunei Groșii Țibleșului din județul Maramureș.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Pleșa.

Dacă aveți observații la pct. 1? Vă mulțumesc.

Punctul 2? Vă mulțumesc.

Punctul 3? Vă mulțumesc.

La pct. 4? Vă mulțumesc.

La pct. 5 domnul Ciupercă are exact aceeași observație.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 6. Vă mulțumesc.

Punctul 7? Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (amânarea votului final).  

Următorul Proiect de Lege este cel pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale.

Comisia de administrație publică. Domnul Pleșa.

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea procedurilor de colectare a creanțelor bugetare locale, întărind autoritatea organelor de executare ale autorităților publice locale, în scopul eficientizării activității de colectare și creștere a gradului de realizare a creanțelor bugetare pe cale administrativă. El a primit aviz favorabil. Comisia propune aprobarea acesteia, cu modificări în legătură cu amendamentele propuse.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Pleșa.

Pct. 1, dacă aveți obiecțiuni? nu sunt.

Vă mulțumesc.

Pct. 2? Vă mulțumesc.

Pct. 3? Vă mulțumesc.

Pct. 4? Vă mulțumesc.

Pct. 5? Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la voturile finale.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.24 din Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie (amânarea votului final).  

Următorul proiect de lege este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Domnule Pleșa, dumneavoastră sunteți cu ploile, văd, acum...

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Da, e ultima din această serie, domnule președinte.

Pe scurt, comisia propune admiterea acestei propuneri, cu modificările cuprinse în amendamentele admise. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți obiecțiuni la pct. 1? Vă mulțumesc.

Pct. 2? Vă mulțumesc.

Acest pct. 2 este și ultimul.

Proiectul de lege trece la votul final.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Alexandru Mocanu, Circumscripția electorală nr.36 Teleorman.  

Domnule Olteanu, o să am rugămintea să prezentați raportul Comisiei de validare pentru un nou coleg.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, ca urmare a demisiei domnului deputat Adriean Videanu, aparținând Grupului parlamentar al PD.

În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante, în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 26 mai 2003 la examinarea actelor dosarului în cauză, a constatat următoarele: pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 627/2000 pentru Partidul Democrat, în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, la nr. crt. 318, figurează ca prim-supleant domnul Alexandru Mocanu. La dosarul de validare se află scrisoarea prin care se confirmă că supleantul mai sus nominalizat aparține și în prezent partidului din partea căruia a candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000. De asemenea, au fost prezentate declarația scrisă de acceptare a mandatului de deputat și dovada depunerii declarației de avere prevăzută de art. 2 și 3 din Legea nr. 115/1996, modificată și completată prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcționarilor publici și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Prin declarația de acceptare a mandatului, supleantul a precizat, de asemenea, că, după validare, pentru a înlătura starea de incompatibilitate în care intră, potrivit legii, va renunța la funcția pe care o deține în prezent.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Alexandru Mocanu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, pe lista Partidului Democrat. Prilej cu care, personal, îi urez succes. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații sau comentarii la acest punct? Dacă nu, supun votului dumneavoastră validarea domnului deputat Alexandru Munteanu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Felicitări, domnule deputat.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.  

În continuare, vă citesc: În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Vă mulțumesc.

Supunerea la votul final:  

Trecem la votul final.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 și neterminate până la data de 1 iulie 2002 (adoptat);

La pct. 1, vă supun votului final Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea construcțiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 și neterminate până la data de 1 iulie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.197/2002 pentru modificarea și completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001 (adoptat);

La pct. 2, vă supun aprobării Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea și completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (adoptat);

La pct. 3, vă supun aprobării Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (adoptat);

La pct. 4, vă supun votului final Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare (adoptat);

La pct. 5, vă supun votului final Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a colectării unor venituri bugetare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice (adoptat);

La pct. 6, vă supun votului final Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului nr. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr. 3 din 22 februarie 2000 (adoptată);

Vă supun votului final Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr. 3 din 22 februarie 2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenții maternali profesioniști.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la Asociația Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare (A.M.S.P.O.) (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la Asociația Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind Ordinul Mihai Viteazul (adoptată);

Vă supun votului final Propunerea legislativă privind Ordinul "Mihai Viteazul".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptată);

Vă supun votului final Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 pentru salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2003 pentru modificarea și completarea art.20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea și completarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Vulturești, județul Argeș (adoptată);

Vă supun votului final Propunerea legislativă privind înființarea comunei Vulturești, județul Argeș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Groșii Țibleșului, județul Maramureș (adoptată);

Vă supun votului final Propunerea legislativă privind înființarea comunei Groșii Țibleșului, județul Maramureș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (adoptat);

Vă supun votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.24 din Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie (adoptată).

Vă supun votului final Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind Statutul aleșilor locali (retrimis comisiei).  

Stimați colegi, vreau să vă mai pun în discuție Statutul aleșilor locali. Dau cuvântul domnului Florin Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Statutul cuprinde prevederi referitoare la incompatibilitățile aleșilor locali și acestea sunt reglementate în prezent în Legea nr. 161/2003. În consecință, dispozițiile privind Statutul ar trebui eliminate și pentru aceasta supun votului dumneavoastră retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Ședința noastră de astăzi ia sfârșit.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ședința s-a încheiat la ora 12,10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 17 decembrie 2018, 0:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro