Plen
Ședința Senatului din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/25-08-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 25-08-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 august 2003 (sesiune extraordinară)

5. Dezbateri generale asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituției României  
 
consultă fișa PL nr. L297/2003

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi,

Intrăm pe cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi, care se va derula pe tot parcursul acestei săptămâni: proiectul de Lege de revizuire a Constituției Românei, în formula adoptată de către Camera Deputaților.

Nu vreau să reiau întregul istoric. Îl cunoașteți. Cum s-a constituit această Comisie constituțională, formată din colegi senatori și deputați și cu participarea, adevărat, fără drept de vot, a unor reprezentanți de la Președinție, de la Avocatul Poporului și Guvern. Cunoașteți Hotărârea nr. 23 din 25 iunie 2002. Cert este că proiectul de lege adoptat de către Camera Deputaților a ajuns în Senat. În această vacanță parlamentară am reușit împreună să parcurgem întreaga procedură. Vreau să vă mulțumesc și vreau să mulțumesc Comisiei constituționale, care în prima parte a lunii august s-a întrunit, a analizat cele 235 de amendamente, din care a acceptat 32. V-aș ruga, dacă doriți, să mă și ascultați. Ați văzut cu câtă răbdare v-am ascultat eu.

Deci au fost 235 de amendamente. Comisia constituțională a elaborat raportul, a acceptat 32 de amendamente. Important este că dintre acestea 19 provin de la Grupul social-democrat și umanist, 13 amendamente acceptate din partea celorlalte grupuri parlamentare de opoziție.

Rog ca și domnul Mihai Constantinescu să poftească la prezidiu, alături de domnul președinte Valer Dorneanu.

Stimați colegi,

Vă propun și vă supun votului dumneavoastră următoarele lucruri: în primul rând, legat de procedura de vot. Să procedăm, așa cum, de altfel, s-a întâmplat și la Constituantă, și la Camera Deputaților, respectiv votul pe articole să-l dăm în condiții de lege organică, cu jumătate plus unu din totalul senatorilor. Votul final pe lege să fie egal cu votul a două treimi din totalul senatorilor și să fie vot nominal. Conform regulamentului fiecare spune "pentru" sau "contra".

Dacă sunt obiecții la această procedură? Dacă nu, vă rog să votați, legat de procedura de vot. (Rumoare.)

Aveați obiecții? Numai o secundă!

Domnul Frunda György:

O întrebare vreau să pun.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă!

Cu 100 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 11 abțineri, a fost aprobată procedura de vot.

Vă rog, domnul senator Frunda. Scuzați-mă, n-am fost atent.

Domnul Frunda György:

Întrebarea este acuma tardivă. Pot să o pun, domnule președinte, dar dacă știu bine în Camera Deputaților votul nu a fost nominal, a fost vot prin ridicarea mânii, nu?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, nominal a fost.

Domnul Frunda György:

Atunci este corect. Mersi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nominal. Pentru și împotrivă.

A doua problemă, stimați colegi. Avem, din păcate, o serie de colegi dintre noi, nu sunt mulți, dar sunt vreo șase, care din motive de sănătate nu sunt aici. Sunt în spital unii dintre ei, ca să fiu sincer, și am spus astăzi și în Biroul permanent, au intervenit să solicite dacă ei se pronunță prin vot, nefiind prezenți, sigur, luând la cunoștință de raport și de modificările pe care noi le vom adopta prin vot în cursul zilei de astăzi sau mâine. De aceea sunt obligat să supun votului dumneavoastră dacă sunteți de acord să procedăm ca la Constituantă, pentru cele 4-5 persoane care sunt acasă bolnave sau în spital și nu pot veni aici, votul prin corespondență pe care l-am mai practicat. În plic sigilat să se pronunțe dacă "da" sau "nu" "

Vreau, în primul rând, să fiți de acord să ascultăm care este părerea liderilor de grup legat de această problemă, după care supun votului dumneavoastră.

Domnul președinte Solcanu.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Aici, în Senatul României mai sunt cel puțin 15 colegi care au fost în Constituantă. În Constituantă s-a procedat în acest fel pentru a da posibilitatea fiecărui parlamentar să-și spună punctul de vedere, votul vizavi de acest important document legislativ. Deci susținem această modalitate de vot.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna președinte Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Sigur, domnule președinte, este regretabil, totuși, că din motive obiective sau subiective ajungem la o dezbatere de revizuire a Legii constituționale și solicităm un vot prin corespondență. Acest vot prin corespondență este justificat...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să rețineți că este numai pentru cei care sunt în spital, nu...

Doamna Norica Nicolai:

Sigur, domnule președinte. Este justificat prin imposibilitatea prezentării acelei persoane, cu condiția ca acea persoană să nu dea vot în alb, să dea un vot în cunoștință de cauză, un vot care să reflecte cunoașterea dezbaterilor parlamentare, a amendamentelor care s-au pronunțat, și nu în ultimul rând, domnule președinte, pentru a evita situații delicate, această stare de imposibilitate de a-și susține votul în fața Camerei, alături de colegii noștri, să fie dovedită cu acte medicale. Doar în aceste condiții Grupul parlamentar liberal susține această procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna președinte Petre.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum am stabilit în Biroul permanent, am avut o consultare în cadrul grupului parlamentar. Regretăm la rândul nostru faptul că un număr de colegi senatori se află în situația de a nu putea fi prezenți la dezbaterile și, respectiv, la votul final asupra revizuirii Constituției. Noi însă credem că votul asupra modificării actuale a Constituției este un lucru atât de important și serios încât nu putem fi de acord cu votul prin corespondență nici măcar în situația colegilor care se află în spital.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Păi, tocmai asta vrem să dăm: să dăm nota de seriozitate.

E vorba de Constituție, e vorba de o Constituție care se aprobă în final prin referendum și am dorit ca cei 5-6 colegi, repet, numai cu certificat medical, cei care sunt, într-adevăr, în imposibilitatea de a participa, fiind în spital... ăsta a fost obiectivul.

Da. Domnul președinte Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Grupul parlamentar al Partidului România Mare este de acord cu votul prin corespondență pentru că este o lege fundamentală, Constituția, Legea nr. 1 a țării și deci sunt oameni care sunt bolnavi, țintuiți într-un pat de spital și nu putem să îi rupem de acest proces legislativ atât de important. Colegului Ilașcu îi este familiar, în urmă cu mai mulți ani, când el era în temniță la Tiraspol, era parlamentar atunci și în Parlamentul monocameral al Basarabiei era nevoie și de votul lui și în acel vot a stat desemnarea și votarea în Parlament a Guvernului Sturza, care oricum a fost mai bun decât ce vedem acum. Ar fi multe de spus, dar într-o chestiune atât de importantă eu cred că nu este cazul să ne legăm de o problemă procedurală minoră și mai ales că un vot prin coresponden ță semnifică tot actul de conștiință și exercitarea dreptului la vot ca și un vot prin prezența fizică. Sunt unii care sunt pe un pat de spital mai prezenți în Parlament decât unii care dorm... Nu aici, la Camera Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai dorește cineva să-și spună punctul de vedere?

Domnul președinte dorește?

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al U.D.M.R., având în vedere că noi nu suntem și sper să nu fim în situația ca să avem de rezolvat o problemă de vot prin corespondență, eu cred că noi putem să fim un pic mai distanți de această problemă. Pe baza unor alte raționamente decât antevorbitorul ajung la aceeași concluzie: e bine să dăm posibilitatea celor care, prin informarea pe care o primesc de la noi, prin prezența, așa cum se susține, și e adevărat acest lucru, în dezbaterile parlamentare, chiar dacă fizic nu sunt în sală și pot dovedi acest lucru, că, din păcate, sunt într-o situație medicală care le împiedică prezența în momentul respectiv, al depunerii votului, să dea prin corespondență acest vot.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc foarte mult.

Am ascultat părerea tuturor grupurilor parlamentare.

Deci, stimați colegi, repet, este vorba despre 4-5 colegi care sunt în spital. Deci pe bază de certificat medical.

Vreau să fie foarte clar, ca să nu fie nici un fel de dubiu, vor primi indiscutabil raportul, inclusiv modificările, amendamentele pe care noi o să le aprobăm. O să facem de așa natură încât să fie o treabă operativă.

Votul, ca la Constituantă, este în plic sigilat, în care spune "sunt pentru" sau "sunt împotrivă". Se desface în prezența Biroului permanent sau în prezența dumneavoastră aici și prezentăm votul.

Supun votului dumneavoastră aplicarea acestei proceduri: votul prin corespondență, în condițiile pe care vi le-am explicat.

Vă rog să votați.

Votul prin corespondență a fost aprobat cu 108 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, legat tot de procedură, așa cum am precizat în ordinea de zi, astăzi vom face dezbateri generale, urmând ca de mâine, începând de la ora 9,00, 9,05, să începem dezbaterea pe articole, să luăm amendament cu amendament.

Pentru dezbateri generale, după ce președintele Comisiei constituționale, domnul deputat și președinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, va prezenta raportul Comisiei constituționale, Biroul permanent vă propune, stimați colegi, următorii timpi pentru dezbateri generale: Grupul parlamentar democrat, separat de Grupul național liberal și pentru U.D.M.R., fiecare câte 15 minute, independenții, 5 minute, dacă din partea independen ților dorește cineva să ia cuvântul, Grupul parlamentar al Partidului România Mare 28 de minute are la dispoziție, Grupul social-democrat și umanist, 45 de minute, în conformitate cu aceste articole. S-au făcut înscrieri la cuvânt.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi pentru dezbateri generale? Sunt obiecții?

Vă rog să votați.

113 voturi pentru, voturi împotrivă nu sunt, o abținere.

Stimați colegi,

Doar pentru informarea dumneavoastră, mâine vom începe pe articole, bineînțeles, cu amendamentele admise, în conformitate cu prevederile regulamentului, deci vom lua fiecare amendament admis. Vreau să rețineți că la cele 32 de amendamente admise sunt 15 situații în care avem și amendamente la amendamentele admise, deci vom dezbate amendament cu amendament. După ce vom parcurge amendamentele admise, vom relua, în ordine, toate amendamentele respinse.

Domnul Ionel Olteanu - deputat (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deocamdată nu vă pot da cuvântul, îmi pare foarte rău pentru dumneavoastră.

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Este o chestiune de procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Puteți să o faceți la Camera Deputaților.

Domnul Valer Dorneanu : - președintele Camerei Deputaților, președintele Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției (din sală)

Procedură?! Sunteți senator sau ce sunteți?!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La Camera Deputaților!

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Domnule președinte, ca deputat invitat în această sală...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc!

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

...mă întrebam dacă la dezbateri generale puteți să ne rezervați un rol, altul decât cel de spectator.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc. În primul rând vreau să vă fie foarte clar că avem un Regulament al Senatului, care se va respecta întocmai.

Dacă domnul președinte al Comisiei constituționale, la un amendament sau articol, vă dă cuvântul să veniți să argumentați, puteți veni să luați cuvântul. Altfel, chiar dacă sunteți membri ai Comisiei constituționale, nu puteți, în calitate de deputați, să luați cuvântul în Senatul României decât prin intermediul președintelui Comisiei constituționale și în calitatea dumneavoastră de membru al acesteia.

Stimați colegi, acesta este regulamentul și nu avem altă soluție, și nu avem ce face.

Permiteți-mi, stimați colegi, să-l invit la cuvânt pe domnul președinte al Comisiei constituționale, Valer Dorneanu, pentru a prezenta raportul asupra proiectului de Lege privind revizuirea Constituției.

Fiți de acord să-i dăm cuvântul de la tribună domnului președinte, ca să-l auzim foarte bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc pentru privilegiul de a mă adresa de la tribuna senatorilor, dar nu este vorba de un orgoliu personal, ci este vorba totuși de actul fundamental al țării.

Distinse domnule președinte,

Distinși senatori,

Permiteți-mi ca la acest început de toamnă, pe care o dorim cât se poate de rodnică din toate punctele de vedere pentru noi, toți românii, să-mi exprim onoarea de a mă afla azi în plenul Senatului, în calitate de președinte al Comisiei pentru redactarea propunerii de revizuire a Constituției, pentru a vă prezenta proiectul de lege și raportul cu privire la amendamentele dumneavoastră.

Fără îndoială, dumneavoastră, membrii Senatului României, sunteți chemați în aceste zile să participați la cea mai importantă și responsabilă dezbatere a ultimului deceniu privind viitorul vieții noastre politice, economice și sociale: revizuirea Constituției, actul fundamental al țării, care constituie, cum am mai spus și cu alt prilej, un veritabil act de identitate al statului român și al identității cetățenilor săi. Carte sacră a existenței noastre naționale în contextul națiunilor moderne ale Europei și ale lumii, angajează însuși destinul democrației și al statului de drept în țara noastră.

Nu sunt dintre cei cărora le plac vorbele mari și nici cele de circumstanță, dar în mod real suntem în această perioadă actorii unui proces istoric de o importanță excepțională, care angajează responsabilitatea întregii clase politice românești.

Eu cred că veți fi de acord cu mine să afirmăm că, de fapt, Constituția nu este a unui partid, nici a partidelor parlamentare sau a Parlamentului, ci este a națiunii și atunci trebuie să abordăm acest demers într-o atmosferă de solidaritate și bună înțelegere, de responsabilitate și respect față de cetățenii României, pentru că această nouă configurație a legii noastre fundamentale trebuie să ofere cetățenilor acestei țări o ordine constituțională în concordanță cu evoluțiile și reformele care s-au înregistrat în anii care s-au scurs de la Referendumul din 8 decembrie 1991 și, în același timp, ea trebuie să fie în concordanță cu năzuințele și idealurile de viitor ale națiunii române, cu valorile civilizației și democrației occidentale, euroatlantice spre care aspirăm și cu care suntem chemați să ne integrăm în perioada următoare. Iar aceste obiective au nevoie de un suport constituțional.

Să ne reamintim, stimați colegi, că în urmă cu mai bine de un an, la 25 iunie 2002, Senatul și Camera Deputaților au adoptat în ședință comună Hotărârea privind constituirea Comisiei privind elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției, comisie formată din 21 de reprezentanți ai grupurilor parlamentare, propor țional cu ponderea deținută de fiecare grup în structura forului legislativ, precum și de către un reprezentant al Președinției, Guvernului și Avocatului Poporului.

Pot să afirm în fața dumneavoastră că, după o muncă susținută și nu lipsită de dificultăți de peste un an de zile, comisia, pe care am avut onoarea să o prezidez, formată din specialiști de o deosebită valoare și probitate profesională științifică, acționând într-o strânsă conlucrare cu reprezentanții societății civile, a reușit să elaboreze o propunere legislativă care să ducă, în final, la definitivarea unei Constituții durabile și moderne, viabile și legitime, fidele celor mai înalte valori democratice moderne, care să se bucure de cea mai largă cunoaștere și recunoaștere națională și internațională.

Membrii comisiei au avut permanent în vedere că principalul subiect al dreptului constituțional este poporul, titularul exclusiv al puterii politice și al suveranității naționale, precum și faptul că de modul în care o Constituție reflectă, apără și promovează interesele fundamentele ale unui popor depinde gradul de prosperitate, de dezvoltare și civilizație al acesteia.

Încă în urmă cu 140 de ani, argumentând principiul conform căruia "Cugetarea fundamentală a Constituțiunii este că ea e organismul acela care e destinat de a forma și formula voința statului.", Mihai Eminescu nu a evitat să sublinieze axiomatic: "Corpul statului e țara, pământul, sufletul e poporul, conștiința sa organică."

În al doilea rând, comisia a avut permanent în vedere faptul că procesul de armonizare a legislației interne cu cea a Comunității Europene trebuie să aibă o susținere constituțională explicită, ceea ce necesită operațiuni juridice complexe ce cuprind mai multe etape: punerea textelor și principiilor constituționale în concordanță cu reglementările comunitare; eliminarea dispozițiilor contrare; crearea de noi norme și completarea celor existente; stabilirea cadrului și temeiului constituțional al aderării.

Toate acestea trebuie să fie întreprinse pe fondul constată rii și recunoașterii faptului că dreptul comunitar s-a construit și structurat într-o altă manieră decât dreptul românesc și având ca punct de plecare imperativul ca în noua Constituție să fie organic integrate valorile consacrate, viabile ale sistemului național de drept, înscrise în actul nostru fundamental. Demersul istoric la care ne-am angajat este curajos pentru că nu este puțin lucru să abordezi modificarea unei Constituții, actul fundamental pe care sunt clădite toate instituțiile statului de drept. Și, cum bine știți, orice act fundamental trebuie să se caracterizeze și printr-o durabilitate maximă. Este un demers curajos și pentru faptul că, deschizând acest proces de revizuire, practic, ne-am asumat riscul de a deschide o cutie a Pandorei, risc pe care am încercat și sper că am reușit să-l temperăm prin stabilirea unui portofoliu de obiective de revizuit, limitat la domenii strict necesare prin acordul politic al tuturor grupurilor parlamentare.

Reconstituind procesul de elaborare a Constituției încă în vigoare și caracteristicile sale de bază, consider că este bine să ne reamintim și să evocăm meritele ei incontestabile. Legea noastră supremă reîntregește șirul constituțiilor democratice adoptate în trecut de țara noastră. Este prima Constituție a statului român adoptată de o Adunare Constituantă, special aleasă în acest scop.

Totodată, este întâia Constituție română aprobată de popor în urma unui referendum național. România este prima țară dintre fostele state socialiste care a aprobat în acest mod democratic Constituția sa. Prin spirit și conținut, aceasta este fidelă tradițiilor democratice ale țării noastre, constituind în același timp expresia unei modernită ți, apreciată la data adoptării ei de către numeroși oameni politici și constituționaliști de renume.

Se impune relevat faptul că textul actual al legii fundamentale a preluat cele mai valoroase tradiții constituționale românești din Constituția României adoptată după Marea Unire din 1918, în martie 1923.

Astfel, s-a revenit la declararea României ca stat național unitar, independent și suveran, precum și la declararea limbii române ca limbă oficială a țării. Au fost înscrise într-un capitol important și distinct drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi cel de proprietate, libertatea religiei, a gândirii etc. S-au consacrat din nou la nivel constituțional autorități publice de majoră însemnătate pentru bunul mers al activității legislative sau de control al cheltuirii banului public, cum ar fi: Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională și Curtea de Conturi.

Actualitatea Constituției României a fost realizată prin dispoziții preluate din constituții ale statelor cu o îndelungată tradiție democratică, cum sunt: consacrarea, dar și garantarea drepturilor fundamentale ale omului prin mijloace juridice de natură a conferi forță și autenticitate; afirmarea unor modalități juridice de apărare a drepturilor individuale prin introducerea controlului de constituționalitate a legilor la solicitarea cetățenilor; protejarea împotriva abuzurilor puterii publice, atât prin instituționalizarea contenciosului administrativ, cât și prin înființarea instituției Avocatului Poporului, asigurarea liberului acces la justiție în apărarea drepturilor cetățenești, cu precizarea că nici o lege nu poate limita exercițiul acestui drept; înscrierea unor drepturi necunoscute altor constituții române, cum ar fi cel la un nivel de trai decent, protecția tinerilor, a mediului ambiant, a persoanelor cu handicap etc.

Și-au demonstrat importanța deosebită prevederi referitoare la: înscrierea în Constituție a principiului pluralismului politic, ca o condiție și o garanție a democrației constituționale în țara noastră; declararea României ca stat de drept, în care atât cetățenii, cât și orice autoritate publică au deopotrivă obligația să respecte legea; instituirea referendumului național ca modalitate de participare directă la conducerea treburilor publice, fie pentru modificări constituționale, fie în legătură cu probleme de interes național sau în alte situații; introducerea principiului autonomiei locale; consacrarea, ca și în alte constituții anterioare, a egalității în drepturi a cetățenilor, dar cu sublinierea, în acest scop, a dreptului cetățenilor aparținând minorităților naționale de a-și conserva și ele, ca și populația majoritară, limba, tradițiile, identitatea culturală.

Se cuvine să evocăm și astăzi faptul că, în vederea reprezentării la nivel național în organele autorității legislative a acestor cetățeni, România este prima țară europeană care a înscris printre dispozițiile sale dreptul organizațiilor minorităților naționale de a fi reprezentate în Parlament, în condiții stabilite prin Legea electorală. La fel cum trebuie să amintim că în Constituția din 1991 s-a statuat că economia României este o economie de piață.

În fine, trebuie subliniată importanța extraordinară a instituționalizării Curții Constituționale ca girant al legii noastre fundamentale.

Am recurs la această succintă retrospectivă fiind ferm încredințat că nu trebuie să trecem cu vederea faptul că, în anii care au trecut de la adoptarea Constituției în vigoare, regimul constituțional românesc a trecut unele "probe de foc" ale tranziției, inclusiv alternativele succesive la guvernare, ca urmare a votului popular.

Conchizând, Constituția actuală și-a dovedit, indubitabil, valabilitatea și viabilitatea, constituind un corp de principii și norme moderne, realiste, în concordanță cu ceea ce ne-am propus să construim și în armonie cu evoluțiile democratice proprii statelor și națiunilor moderne.

Dar viața a dovedit că nici legea fundamentală a statului nu poate fi veșnică și imuabilă, că în funcție de mutațiile intervenite în societatea noastră Constituția trebuie supusă și ea unei adaptări la realitate și unei validări sociale, raportate la imperativele prezentului și viitorului națiunii române. Totodată, în acești ani de experien ță democratică și constituțională s-au resimțit și unele imperfecțiuni care se impun remediate. Este necesar deci să fim de acord - și convingerea mea este că putem fi - că important este să elaborăm o propunere legislativă care să ducă, în final, la existența unei Constituții durabile și moderne, viabile și legitime, fidele celor mai înaintate valori democratice europene.

Distinși senatori,

La deschiderea lucrărilor Comisiei parlamentare pentru elaborarea propunerilor pentru revizuirea Constituției am formulat, în calitate de președinte al acesteia, un crez pe care nu ezit să-l repet: inițiativa revizuirii Constituției nu trebuie să fie confiscată de un partid și, mai ales, să nu fie utilizată mediatic în favoarea partidului respectiv.

Constituția este a națiunii și atunci trebuie să abordăm acest demers într-o atmosferă de solidaritate și bună înțelegere, responsabilitate și respect față de cetățenii României.

Sunt convins că toți nutrim în aceste momente sentimente deosebite, complexe, ce îmbină șansa cu responsabilitatea.

Avem privilegiul de a decide asupra conținutului actului fundamental al României, dar, totodată, capacitatea noastră de gândire și de creație se concentrează, trebuie să se concentreze asupra răspunderii istorice, prezente și viitoare, în fața poporului român, a celor ce ne-au împuternicit să-i reprezentăm, să le exprimăm și să le materializăm interesele și năzuințele în forul legislativ al țării.

Se impune, fără dubiu, să pornim de la convingerea că purtăm obligația istorică de a continua tradițiile democratice ale constituționalismului românesc, pentru a oferi cetățenilor României șansa ca în noile coordonate euroatlantice să beneficieze de adevărata valoare a drepturilor ființei umane, consfințită prin standarde internaționale consacrate.

Nu discutăm adaptarea sau adoptarea unei legi dintr-un domeniu sau altul. Noi continuăm în aceste zile - și sper să o finalizăm cu succes - o misiune care vizează adoptarea și consolidarea fundamentului legislativ românesc, de natură a clarifica direcțiile de evoluție ale națiunii noastre pentru o bună, nădăjduim, cât mai lungă perioadă de timp.

Vă solicit, de aceea, să fim dominați de conștiința creatorului de cadru juridic, a făptuitorului întregului, nu de opinia celui chemat să repare sau să adauge ceva.

Stimați colegi,

În calitate de președinte al Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției, îmi revine onoarea de a vă prezenta rezultatul activității noastre, și anume cuprinsul propunerii de revizuire și raportul asupra amendamentelor prezentate comisiei, 254 după sesizarea Camerei Deputaților, prin Biroul său permament, și 235 provenind din partea dumneavoastră, senatorii.

Dintre cele prezentate de dumneavoastră, așa cum se subliniază și în raportul pe care vi l-am pus la dispoziție, 32 au fost acceptate de comisie, 186 au fost respinse, la 17 renunțând inițiatorii. Cum vă este, desigur, cunoscut, după punerea de acord a propunerilor deputaților cu avizul Consiliului Legislativ și cu decizia Curții Constituționale și după adoptarea ei de către Camera Deputaților, potrivit art. 147 alin. (2) din Constituție, textul a fost trimis la Senat și depus la Biroul permanent la data de 2 iulie 2003.

După discutarea amendamentelor prezentate, dintre care multe au reluat idei respinse la dezbaterile anterioare, membrii comisiei au hotărât cu 16 voturi pentru, respectiv unanimitatea membrilor comisiei care au participat la lucrări, să supună plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege de revizuire a Constituției României, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa nr. 1 la raport, și amendamentele respinse care sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Stimați deputați, aș vrea să fac o mică paranteză... (Rumoare, discuții.)

...Nu aș vrea ca nici dumneavoastră, nici senatorii, nici presa...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați senatori...

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule senator, suntem deputați! (Discuții, râsete.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze dacă am așezat din greșeală deputații înaintea dumneavoastră.

Voiam să vă invit și pe dumneavoastră, și presa să nu fiți tentați de compararea amendamentelor făcute de deputați, care oricum sunt mai mulți, nici de calitatea acestora, nici de numărul amendamentelor admise sau respinse. Cei din Cameră au avut șansa abordării unui proiect inițial, au putut lucra pe un material brut, dumneavoastră ați avut însă șansa finalizării, șansa finisării unui material deja existent.

Și cred că atât amendamentele de fond, cât și cele care au fost menite să concretizeze, să ducă la o mai bună formulare, la o mai bună finalizare a unor amendamente, au o valoare deosebită și de aceea eu personal, nu din motive tactice, n-aș face nici o comparație. Este, dacă vreți, șansa bicameralismului faptul că ne-ați completat pe noi, în mod fericit, și ați adăugat un spor de valoare proiectului.

Dați-mi voie să continuu. Sensul politic major al propunerii legislative de revizuire pe care o supunem atenției dumneavoastră este acela de perfecționare a unor prevederi constituționale, pe temeiul experienței acumulate și, mai ales, fundamentarea pe plan constituțional a evoluției lucrurilor viitoare. Avem nevoie de stabilitate pe termen lung, indiferent de oscilațiile politice inerente evoluției sociale.

Dezvoltarea democrației constituționale a condus la proclamarea expresă a principiului separației puterilor în stat și a supremației Constituției ca principiu fundamental de organizare și funcționare a statului, nu numai sub forma unor îndatoriri ale cetățenilor, ca în redactarea actuală, la consacrarea principiului solidarității, care este definitoriu în evoluția societății contemporane, mai ales în cadrul modelului european, precum și a regulii constituirii organelor reprezentative prin alegeri libere, periodice și corecte.

Întrucât în prezent țara noastră se află sub imperiul unui alt moment istoric, am considerat și considerăm că este necesară receptarea valorilor specifice Uniunii Europene, a exigențelor Alianței Nord-Atlantice, valorificarea experienței acumulate, întărirea garanțiilor constituționale ale drepturilor și libertăților fundamentale, optimizarea procesului decizional în cadrul regimului politic, asimilarea unor valori legate de evoluția democrațiilor europene, în concordanță cu cerințele specifice societății noastre.

Integrarea euroatlantică a țării în marile democrații contemporane presupune instituirea temeiului constituțional necesar pentru intrarea în Uniunea Europeană și aderarea la NATO. Este ceea ce și alte țări europene au făcut și constituie singura soluție ce se justifică față de opțiunea majoritară, în cadrul opiniei publice, și de angajamentul partidelor politice reprezentate în Parlament.

Stabilitatea temeiului constituțional la care ne-am referit a presupus și adecvarea corespunzătoare a unor prevederi fundamentale referitoare la: regimul proprietății; sistemul jurisdicțional; posibilitatea cetățenilor Uniunii de a participa la alegerile locale; statutul forțelor armate; trecerea la profesionalizarea armatei; definirea corespunză toare a competenței Consiliului Suprem de Apărare a "ării; posibilitatea folosirii, în cadrul legii, a teritoriului național de către trupe străine; crearea unui spațiu european de securitate și luptă împotriva criminalității internaționale, ceea ce implică posibilitatea extrădării, prioritatea dreptului comunitar; dreptul cetățenilor români de a participa la alegerile pentru Parlamentul European; posibilitatea introducerii monedei europene etc.

Unul dintre obiectivele esențiale ale propunerii legislative de revizuire a Constituției vizează fluidizarea procesului de legiferare, prin eliminarea etapelor intermediare și printr-o mai productivă fixare a atribuțiilor Camerelor prin păstrarea funcției legislative a fiecăreia în cadrul unui nou echilibru.

Țin să remarc, după analiza propunerilor de modificare a textului constituțional, venite atât din partea deputaților, cât și a senatorilor și a societății civile, că, în pofida unor reticențe pe care nu le discut acum - poate o veți face dumneavoastră -, decizia membrilor comisiei noastre de a propune menținerea structurii bicamerale a Parlamentului României s-a dovedit întemeiată. Argumentez afirmația prin faptul că, după discutarea și aprobarea propunerilor de revizuire a Constituției în Camera Deputaților, senatorii au găsit formule justificate și întemeiate de a aduce îmbunătățiri în exprimarea și în conținutul acestora, unele dintre ele având drept coautori membri ai unor grupuri parlamentare diferite. Sigur, nu poate fi exclusă, în perspectivă, pe măsura cristalizării structurilor democratice și maturizării clasei politice, formula unicamerală. Consider însă că acum, într-un moment important al devenirii României, existența a două "filtre" în procesul legislativ și-a dovedit necesitatea și eficiența. Îmi permit să afirm, în context, că echilibrul instituțional propus va permite nu numai dialogul între cele două Camere, dar și creșterea calității actului parlamentar, ca efect al specializării. În mod corespunzător, a fost actualizat domeniul legilor organice, ca și situațiile în care cele două Camere decid în ședință comună.

În concordanță cu democratizarea vieții sociale, imunitatea parlamentară a fost reanalizată, ținându-se seama de cerințele opiniei publice, spre a elimina orice suspiciune că aceasta ar constitui un privilegiu, contrar principiului egalității cetățenilor în fața legii. De asemenea, s-a micșorat pragul necesar pentru promovarea inițiativei legislative populare.

Cu privire la relațiile constituționale dintre Parlament și Guvern, principalele aspecte se referă la regimul ordonan țelor de urgență, spre a se evita practica utilizării lor excesive, îndeosebi prin definirea domeniilor de inadmisibilitate a folosirii acestei modalități, ca și întârzierea nejustificată a dezbaterii unor asemenea ordonanțe în Parlament.

În context se înscrie și proclamarea unor drepturi fundamentale, și anume: egalitatea între bărbați și femei în ocuparea funcțiilor publice, care este o tendință caracteristică democrațiilor europene; dreptul la cultură; dreptul la un mediu sănătos; dreptul la libera inițiativă, ca fundament al economiei de piață; precizarea unor aspecte esențiale referitoare la regimul constituțional al dreptului de proprietate privată, cu precizarea expresă a garantării de către stat a acesteia; prevederea dreptului minorităților, indiferent de originea etnică, de a fi reprezentate pe plan local, ca și a dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a se exprima în limba maternă în fața administrației locale, ca și în justiție, în condițiile stabilite de lege, spre deosebire de norma actuală, care, în ceea ce privește apărarea în justiție, îi asimilează străinilor. Totodată, dreptul la învățătură s-a reglementat în sensul că acesta se realizează, potrivit legii, în unități de stat, particulare și confesionale.

De o deosebită importanță sunt prevederile privitoare la creșterea rolului, dar și a responsabilității justiției, în acest sens putând fi exemplificate: dreptul cetățenilor la un proces echitabil și într-un timp rezonabil; principiul imparțialității justiției; trecerea competenței arestării și reținerii exclusiv în atribuțiile judecătorilor; creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii și perfecționarea organiză rii și funcționării acestuia; revenirea la Înalta Curte de Casație.

Se impun, de asemenea, precizate prevederile referitoare la sporirea rolului instituției Avocatul Poporului, precum și la creșterea și întărirea autorității Curții Constituționale, inclusiv prin eliminarea posibilității înlăturării de către Parlament a constatării neconstituționalită ții unei legi.

Stimați colegi,

Doresc să vă aduc la cunoștință că amendamentele prezentate comisiei au fost votate de majoritatea reprezentanților partidelor politice reprezentate în comisie, cu excepția colegilor de la Partidul România Mare, care nu au participat la dezbateri.

Nu încape îndoială - și specialiștii români și străini în domeniul dreptului constituțional confirmă - că revizuirea actului fundamental al țării are la bază comandamente politice. România nu constituie o excepție în acest sens. Important este ca interesele formațiunilor politice angrenate în procesul de modificare a Constituției să fie subsumate și să aibă ca țel binele general, prezent și de perspectivă. Trebuie să pornim de la convingerea că numai așa se poate ajunge la texte constitu ționale menite să întrunească adeziunea poporului, a tuturor sau a majorității componentelor vieții publice.

Sunt convins că dezbaterile pe care le începem azi vor fi animate, vor pune în prim plan și controverse, cum s-a întâmplat și la Camera Deputaților. Ceea ce, dacă asemenea dispute sunt pe planul ideilor, și nu sunt generate exclusiv de dorința de tergiversare sau de demonstra ții populiste, nu este și nu va fi rău.

Acordul politic al partidelor reprezentate în Parlament și al Grupului parlamentar al minorităților naționale vizând domeniile și obiectivele de revizuire a Constituției și forma finală a proiectului ce are acest obiectiv constituie o premisă favorabilă a operei pe care suntem chemați s-o înfăptuim. Nădăjduiesc că premisa va deveni certitudine.

Iată de ce vă adresez îndemnul de a pune în lumină deschiderea noastră către studierea și dezbaterea obiectivă, realistă, a propunerilor avansate în procesul de revizuire a Constituției, proces de majoră însemnătate și care, ca atare, implică maxima responsabilitate pentru destinul României.

Să ne punem toate energiile în convergență, pentru a realiza împreună o lucrare de valoare, care să se bucure de adeziunea națiunii și să fie durabilă. Ceea ce, evident, nu va însemna punerea punctului final, ci un nou început de drum, pentru că după modificarea Constituției se impune continuarea colaborării între forțele politice, sper, toate susținătoare ale proiectului pe care îl dezbatem, pentru ca legislația existentă să fie conformă noilor dispozi ții constituționale.

Să acționăm în acest sens, stimați colegi, convinși fiind că lucrăm pentru poporul român, și să traducem acest crez în fapte, fără patimi și cu credință în Dumnezeu. Numai așa vom putea, fiecare dintre noi, să spunem, asemenea reputatului istoric Nicolae Iorga, evident, păstrând proporțiile, că stăm "sigur și tare, mândru și drept, înaintea conștiinței și a judecății vremurilor".

Închei prin a exprima convingerea că dezbaterile ce încep astăzi se vor bucura cu adevărat de un cadru prielnic afirmării dorinței de a contribui la punerea în valoare a ideilor favorabile situării României pe un loc cât mai avansat, pe care-l merităm pe deplin, în rândul țărilor democratice din Europa și din lume. De aceea, sunt încredințat că tocmai sub semnul unei asemenea cerințe se vor desfășura lucrările Senatului, ce au ca obiectiv revizuirea Constituției țării noastre.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și să-mi scuzați ritmul alert, care a impietat, probabil, și asupra modului de prezentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Trecem la dezbateri generale pe marginea proiectului de Lege de revizuire a Constituției. Ați ascultat raportul.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Doru Ioan Tărăcilă, din partea Grupului social-democrat și umanist.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule președinte Nicolae Văcăroiu,

Domnule președinte Valer Dorneanu, președinte al Comisiei pentru revizuirea Constituției,

Doamnelor și domnilor senatori,

Distinși colegi deputați, membri ai Comisiei pentru revizuirea Constituției,

Distinși invitați și reprezentanți ai mass-media,

Este îndeobște cunoscut faptul că adoptarea unei Constituții reprezintă un moment de referință, care jalonează istoria unui popor. Noi, toți cei prezenți astăzi, aici, putem fi mândri că trăim un astfel de moment, de mare încărcătură emoțională și de responsabilitate cetățenească pentru prezentul și viitorul țării noastre. Unii dintre noi am participat și la elaborarea și adoptarea Constituției din 1991, care a consfințit trecerea de la dictatura hegemonistă la un regim democratic, bazat pe pluripartitism, alegeri libere și instaurarea unor raporturi economice reglementate de principiile economiei de piață.

Această Constituție a oferit cadrul constituirii și consolidă rii instituțiilor democratice care au contribuit la schimbarea relațiilor sociale, a concepțiilor și mentalității oamenilor.

Este un fapt dovedit că perenitatea legilor și, în special, a legii fundamentale conferă un grad sporit de stabilitate societății, dar legile trebuie să țină pasul cu evoluția socială și economică, iar când în societate se produc mutații profunde, atunci și legea fundamentală trebuie să fie modificată, pentru a fi în acord cu mutațiile respective.

De aceea, Grupul parlamentar P.S.D, pe care eu îl reprezint astăzi în Senat și în acest cuvânt, a lansat în oferta sa electorală din anul 2000 inițiativa politică a revizuirii Constituției și a reformării sistemului electoral, bazându-se pe faptul că România a atins un nou stadiu în democratizarea vieții politice, pe fondul alternanței la putere, pe evoluția pozitivă a regimului politic și a instituțiilor drepturilor omului și pe creșterea ponderii proprietă ții private în economie.

În acest sens, sigur, nu pentru a face istorie, ci pentru a aminti doar în câteva cuvinte, această inițiativă lansată în plan politic la nivelul Partidului Social Democrat a fost agreată la nivelul grupurilor parlamentare, a fost discutată de celelalte partide politice, iar, în final, după circa un an, în anul 2002 a fost agreată ideea constituirii unei comisii constituționale, care să aibă ca atribuție principală elaborarea proiectului de Lege de revizuire a Constituției.

Să ne aducem aminte discuțiile purtate în urmă cu aproape un an în Camera Deputaților, sigur, dar într-o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, atunci când reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare au căzut de acord în a constitui comisia și a adopta câteva decizii de maximă importanță, pe de o parte, pentru elaborarea proiectului de lege, iar, pe de altă parte, pentru a stabili concret procedura de acceptare sau de respingere a amendamentelor venite din partea grupurilor parlamentare sau din partea parlamentarilor prezenți astăzi în Parlamentul României.

Hotărârea nr. 23 din 25 iunie 2002, pe care o reamintesc, este extrem de importantă, pentru că pe baza ei am reușit ca ceea ce inițiasem la nivelul partidului, la nivelul Departamentului juridic al P.S.D., și, ulterior, pe baza tezelor și a amendamentelor promovate în comisie, în urma discuțiilor cu reprezentanții celorlalte partide politice, cu reprezentanții Executivului, respectiv fie ministrul pentru relația cu Parlamentul, fie ministrul justiției, cu reprezentantul Președinției României, profesorul Constantinescu, cu avocatul poporului, profesorul Ion Muraru, să reușim, în final, să elaborăm un proiect de lege care a fost supus dezbaterii în Camera Deputaților.

Sigur că astăzi, la dezbaterile din plenul Senatului, domnul președinte Valer Dorneanu afirma că ne găsim în situația privilegiată, deși între Cameră și Senat, eu aș spune, nu a fost nici o competiție, ci doar o competiție în sensul de a redacta un proiect de lege bun sau foarte bun, care să vizeze întreaga societate românească, și că amendamentele promovate de deputați, în faza aceea, inițială, au fost promovate cu bună-credință, susținute și însușite de colegii deputați și se regăsesc în textul votat de Camera Deputaților.

Același lucru aș putea să-l spun că a constituit sau a fost la baza dezbaterilor din Comisia pentru revizuirea Constituției, în faza a doua, respectiv după ce proiectul de lege a trecut prin Camera Deputaților și cu aceeași bună-credință, de data aceasta, senatorii, fie văzându-se nemulțumiți, fie preluând din societatea civilă diverse amendamente, au promovat în fața Comisiei pentru revizuirea Constituției, deci pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției, o serie de amendamente, poate că unii dintre noi vor spune că un număr mare, alții vor spune că un număr mic, raportându-se doar la cele admise, dar trebuie să precizez acest lucru, că în fața comisiei au fost depuse, în urma dezbaterilor din Camera Deputaților, un număr de 234 de amendamente.

Afirm că ele au fost discutate cu atenție, că au fost ascultate argumentele prezentate de toți cei prezenți, din partea tuturor grupurilor parlamentare și că, în final, la nivelul Comisiei pentru revizuirea Constituției au fost acceptate un număr de 32 de amendamente, iar un număr de 11 amendamente au fost retrase de către inițiator.

Stimați colegi,

Revizuirea Constituției nu a constituit un obiectiv doar al Partidului Social Democrat. Sigur că noi am lansat această idee în anul 2002, dar ea a fost îmbrățișată de celelalte partide politice prezente în Parlament, care și-au spus punctul de vedere prin intermediul reprezentanților în comisii și prin intermediul reprezentanților care au luat cuvântul în dezbaterile din Camera Deputaților.

Ca reprezentant al Grupului parlamentar P.S.D din Senat, dați-mi voie, stimați colegi, să fac precizarea expresă, în fața Senatului, că atât în comisie, în faza inițială, cât și în comisie, în cea de-a doua fază, în momentul în care proiectul de lege trecuse prin Camera Deputaților, reprezentanții Grupului parlamentar P.S.D au colaborat în termeni amiabili și în spiritul respectului reciproc cu reprezentanții Partidului Național Liberal, cu reprezentanții Partidului Democrat, cu reprezentanții U.D.M.R.-ului, până la o anumită fază cu reprezentanții P.R.M.-ului și cu reprezentantul Grupului minorităților naționale.

Aceeași colaborare fructuoasă - se impune a fi eviden țiată - a existat la nivelul comisiei, în cele două faze de dezbateri, cu reprezentanții Președinției României, cu reprezentanții Guvernului, cu Avocatul Poporului și cu distinși profesori de drept constituțional, și doresc să amintesc în Senat numele cel puțin a doi profesori prezenți în dezbateri, profesorul Deleanu și profesorul Muraru.

Stimați colegi senatori,

Pe bună dreptate, la dezbaterile din Camera Deputaților, domnul Adrian Năstase, primul-ministru al României, dar în calitatea sa de deputat, luând cuvântul în numele Grupului parlamentar P.S.D din Camera Deputaților, declara: "Constituția din 1991 a fost în mod categoric o Constituție de tranziție. Această Constituție revizuită va fi o Constituție a preaderării."

Reprezentanții partidului nostru, reprezentanții P.S.D în Comisia de elaborare a propunerii legislative și-au fundamentat susținerile în comisii sau în plenul Camerei și o vor face și astăzi, pe o serie de principii.

În primul rând, revizuirea legii fundamentale să nu conducă la schimbarea actualului regim constituțional și nici la renunțarea la ceea ce s-a cucerit, construit sau întemeiat prin Constituția din anul 1991, urmând a se păstra structura de ansamblu a acesteia, precum și tot ceea ce s-a dovedit a fi pozitiv sau valoros.

În al doilea rând, revizuirea să asigure cadrul constitu țional necesar integrării în Uniunea Europeană și aderării în Alianța Nord-Atlantică.

În al treilea rând, revizuirea să conducă la actualizarea și optimizarea unor soluții și principii în vederea creșterii eficienței și autorității instituțiilor de drept, aprofundarea și consolidarea procesului democratic, fluidizarea procesului legislativ, consolidarea și lărgirea drepturilor fundamentale ale omului.

În al patrulea rând, să nu se accepte, de regulă, propunerile care nu au fost examinate de comisie, precum și cele care nu au întrunit cel puțin două treimi din voturile comisiei, conform înțelegerii inițiale.

Aminteam mai devreme, stimați colegi, că parte din aceste amendamente au venit în numele grupurilor parlamentare, iar parte dintre acestea au fost formulate de colegii senatori sau, în faza inițială, pentru că am fost reprezentant în comisie din partea Senatului, din partea colegilor deputați sau a grupurilor parlamentare, dar se cuvine să menționăm în cadrul dezbaterilor din Senat că au existat amendamente care au venit și din partea cetățenilor, a specialiștilor în drept constituțional fie în mod direct, transmise parlamentarilor, fie transmise prin intermediul forumului constituțional inițiat la nivelul Camerei.

Acest lucru mă determină ca în plenul Senatului să exprim mulțumiri celor care, având încredere în prezența parlamentarilor în a exprima punctul de vedere venit din partea cetățenilor, au făcut-o în scris sau prin susținerile orale din fața comisiei sau o vor face în plenul Senatului.

Aș spune că acest lucru demonstrează larga deschidere existentă în Parlamentul României și totodată un acces liber, democratic, al cetățenilor în participarea la perfecționarea inclusiv a Constituției și nu numai, în elaborarea unor proiecte de lege, prin propunerile și sugestiile transmise în întâlnirile avute de către parlamentari cu aceștia.

Stimați colegi,

Multe dintre propunerile discutate de noi în faza inițială și-au găsit locul sau esența conținutului acestora a fost încorporată deja în proiectul legii fundamentale adoptat de către Camera Deputaților.

Cu siguranță, la nivelul dezbaterilor din Senat vor exista amendamente și, sigur, vor exista propuneri care își vor găsi concretizarea fie în textele pe care le vom adopta noi, pentru că Grupul parlamentar P.S.D susține nu numai propunerea legislativă trecută prin Camera Deputaților, dar și raportul comisiei, respectiv cele 32 de amendamente acceptate, cu siguranță, deci, repet, aceste propuneri își vor găsi confirmarea în proiectul de lege care va trece prin Senat.

Există și sigur vor exista și la nivelul Senatului și nemulțumiri din partea colegilor senatori, indiferent de grupul parlamentar, și aș spune că inclusiv din grupul parlamentar pe care eu îl reprezint, în sensul că o serie de propuneri formulate de Domniile lor nu se regăsesc în textul prezentat.

Doresc să reamintesc colegilor că acest lucru se datorează fie argumentelor primite din partea reprezentan ților celorlalte grupuri, argumente contrarii, fie datorită faptului că aceste amendamente propuse de colegii senatori nu au întrunit acel consens despre care noi am vorbit sau cel puțin două treimi din numărul reprezentanților grupurilor parlamentare, deci nu numai din partea Grupului parlamentar P.S.D, prezenți la dezbaterile din comisie.

De aceea, doresc să reafirm în plenul Senatului că Partidul Social Democrat acceptă și respectă acest principiu, chiar dacă parte dintre propunerile formulate inițial în numele grupului parlamentar, și mă refer la cele 72 de amendamente inițiale, au fost respinse sau nu au întrunit acel cvorum de două treimi. Aceasta este esența democrației: soluția rezultată din vot.

Stimați colegi,

Suntem conștienți și de faptul că, în procesul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord și de integrare în comunitatea statelor Uniunii Europene, România trebuie să se doteze cu o Constituție modernă, similară și compatibilă cu ale statelor puternic dezvoltate, unde, în mod firesc, vrem să ne situăm și noi. De aceea, la dezbaterile din comisii sau în pregătirea intervențiilor ne-am inspirat și din Proiectul de tratat pentru instituirea unei Constituții pentru Europa, document ce a fost înaintat Consiliului Europei, reunit la 20 iunie la Salonic.

Era să omit, dar se cuvine să apreciem în mod deosebit că la elaborarea propunerii de revizuire a Constituției am avut mai multe întâlniri și cel puțin două expertize venite din partea experților Comisiei europene pentru democrație prin drept, respectiv Comisia de la Veneția, și aș spune că în probleme de maximă importan ță care se regăsesc în Constituție și în legătură cu unele dintre amendamentele extrem de importante care se încercau să fie trecute, aș spune, cu ușurință, prin Comisia constituțională.

Stimați colegi,

Cu siguranță, dumneavoastră știți la fel de bine sau chiar mai bine decât mine obiectivele care au stat în fața fiecărui grup parlamentar în momentul în care a stabilit amendamentele, a stabilit susținerile, a stabilit amendamentele care pot să cedeze și amendamentele asupra cărora au existat intervenții repetate, intervenții obiective și argumentate.

Din punctul nostru de vedere, principalul obiectiv al propunerii de revizuire a Constituției îl reprezintă asigurarea temeiului constituțional pentru realizarea procesului de integrare în Uniunea Europeană și aderarea la Alianța Nord-Atlantică, precum și îmbunătățirea unor prevederi și instituții pe baza experienței de peste 10 ani de aplicare a Constituției aprobate prin referendumul din decembrie 1991.

În acest sens, reprezentanții Grupului parlamentar P.S.D, fie că a fost vorba de senatori sau de deputați, au urmărit optimizarea procesului de adoptare a deciziilor, întărirea eficienței statului de drept, în special, prin reașezarea specializării Camerelor legislative, iar soluția acceptată în final este extrem de importantă, aș spune că ea reprezintă punctul de vedere atât al deputaților, cât și al senatorilor, în momentul în care se menține egalitatea în atribuții între cele două Camere, dar se elimină ceea ce stagna sau întârzia procesul legislativ, respectiv medierea sau întâlnirea în ședință comună pentru înlăturarea divergențelor existente la nivelul fiecărei Camere. Această chestiune discutată în comisie a fost agreată la nivelul dezbaterilor din Camera Deputaților și susținută de noi, în continuare, în Senat, pe punctul de vedere exprimat în Camera Deputaților.

De asemenea, susținem prevederea în mod expres a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, principiul liberei inițiative, consacrarea rolului patronatelor în societatea românească și ceea ce este extrem de important atât în societatea civilă, cât și în viața publică, cele două dispute extrem de interesante și care vizează pe de o parte imunitatea parlamentară care, prin soluția adoptată, este restrânsă, iar pe de altă parte regimul ordonanțelor de urgență atât de mult hulit de către reprezentanți fie ai puterii, fie ai opoziției, în funcție de alternanța politică la guvernare.

Sub un alt aspect, aș spune că prin amendamentele formulate și acceptate s-a întărit controlul Parlamentului asupra Guvernului, s-au introdus o serie de drepturi fundamentale noi, cum sunt egalitatea de șanse între femei și bărbați la ocuparea funcțiilor și demnităților publice, dreptul la un proces echitabil și judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la un mediu sănătos, accesul la cultură, libertate economică etc.

În vederea consolidării statului de drept și a întăririi independenței justiției a fost reinstituită Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost reorganizat Consiliul Superior al Magistraturii, s-au adus modificări atribuțiilor Curții Constituționale, s-a amplificat rolul Avocatului Poporului în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Stimați colegi senatori,

Toate aceste teze și teme pe care eu le-am menționat în luarea de cuvânt au fost susținute prin argumente sau prin vot de către reprezentanții grupului nostru parlamentar, indiferent din partea cărui grup parlamentar au fost prezentate aceste amendamente. Ele sunt importante să fie susținute și la nivelul dezbaterilor și votului din Senat.

Stimați colegi,

În final doresc să afirm că, în numele Grupului parlamentar P.S.D, noi vom vota, pe de o parte, proiectul de Lege de revizuire a Constituției României care a trecut prin Camera Deputaților, vom susține și vom vota amendamentele acceptate la nivelul comisiei și îmi exprim încrederea că acel sprijin de conlucrare ce a dominat până acum dezbaterile din comisia parlamentară care a elaborat proiectul de lege, dar și din Camera Deputaților, ne va uni în aceste zile și în Senat, reușind ca la finalul acestei sesiuni extraordinare, efectiv, să trecem acest proiect de lege extrem de important.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim.

Grupul parlamentar P.S.D mai are 25 de minute la dispoziție.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Dumitru Badea.

Domnul Dumitru Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Onorată comisie,

Grupul nostru parlamentar nu poate decât să fie de acord cu aprecierea pe care domnul președinte al comisiei, domnul Valer Dorneanu, ca și antevorbitorul meu, domnul Doru Ioan Tărăcilă, au făcut-o de la această tribună, în sensul că astăzi Senatul începe dezbaterea unui act normativ de cea mai mare importanță pentru România din 1991 încoace.

După cum este cunoscut, Partidul România Mare și-a exprimat prin vocea cea mai autorizată a sa, președintele Corneliu Vadim Tudor, convingerea că revizuirea Constituției adoptate în 1991 nu este în acest moment o prioritate a statului român. Precizarea că acest punct de vedere a fost învederat și domnului președinte Ion Iliescu la întâlnirea cu delegația partidului nostru credem că nu ar fi lipsită de interes pentru auditor.

Dacă ne-am referi numai la motivația inițiatorilor preluată în raportul comisiei, conform căreia "Obiectivul principal al revizuirii îl reprezintă asigurarea temeiului constituțional pentru aderarea României la Uniunea Europeană și NATO", se poate constata că acest temei există deja în textele actualei Constituții, altfel nu s-ar fi putut demara formalitățile și actele practice aderării, în deplinul acord al tuturor forțelor politice.

Susținem, prin urmare, că revizuirea va fi necesară, dar după ce vom accede în aceste organisme, și nu înainte. Ce putem noi să preluăm din Constituția Uniunii Europene, când aceasta se găsește abia în faza de proiect? Dimpotrivă, necunoașterea formei sale definitive face posibile greșeli prin adoptarea unor norme constituționale în contradicție cu prevederile documentului european, ceea ce ar prejudicia procesul de aderare, relațiile cu statele și cetățenii europeni determinându-ne să revizuim "revizuirea", în scurt timp.

Acest mod de abordare, în pripă, ar însemna ca fiecare guvernare să umble la stâlpul stabilității în România și să revizuiască după interese conjuncturale legea fundamentală.

Vă asigurăm că ne-am pregătit cu toată seriozitatea pentru aceste dezbateri, noi am înaintat comisiei în termenul stabilit 56 de amendamente, din care, din păcate, nu a fost admis decât unul. Procentual vorbind, din cele 186 amendamente respinse, 30% aparțin senatorilor P.R.M.

Prin urmare, bunăvoința și aplecarea noastră spre colaborare există, dar cu o singură condiție, să ni se răspundă cu aceeași măsură.

Ne motivăm atitudinea pentru că dorim să contribuim la crearea unei opere "durabile și moderne", așa cum spunea domnul președinte al comisiei, dar și pentru faptul că nu putem ignora eforturile comisiei, ale Consiliului Legislativ, ale Curții Constituționale și ale unor organizații ale societății civile.

După cum se știe, Grupul parlamentar P.R.M. din Camera Deputaților s-a retras de la dezbateri și nu a participat la vot, motivat de lipsa de receptivitate manifestată de majoritatea parlamentară, la comandă politică, desigur, față de amendamentele și intervențiile formulate de deputații noștri.

Acceptarea amendamentului U.D.M.R., prin care, practic, se definitivează procesul de legalizare a limbii maghiare ca a doua limbă oficială în România, a fost momentul care ne-a confirmat, dacă mai era nevoie, că protocolul P.S.D-U.D.M.R. funcționează cu motoarele turate. Ne-am fi așteptat să reveniți asupra acestui act al revizuirii, așa după cum ați și declarat la posturile de televiziune chiar dumneavoastră, domnule președinte al comisiei Valer Dorneanu.

De aceea, atât noi, cât și alte grupuri parlamentare am făcut propunerea de a se renunța la o asemenea enormitate, care îi discriminează pe etnicii români în zonele în care sunt minoritari. Comisia nu a luat-o în seamă, poate plenul se va apleca mai mult asupra ei.

Îndeplinirea celei de-a doua părți a obiectivului principal enunțat în raportul comisiei, îmbunătățirea unor prevederi și instituții în baza experienței de peste 10 ani în aplicarea Constituției din 1991, este, de asemenea, deficitară, fără a minimaliza în nici un fel activitatea marilor personalități, specialiști în dreptul constituțional, membri ai comisiei, și colaboratorilor acesteia, precum și travaliul deosebit din Cameră.

Apreciem că din acest punct de vedere au rămas probleme nerezolvate, cu implicații în ceea ce privește fluența demersului legislativ, deși suntem convinși că s-a dorit contrariul.

Astfel, deși s-au departajat competențele celor două Camere și au fost eliminate medierile și ședințele comune pentru rezolvarea divergențelor, ceea ce ar constitui un pas înainte, soluția propusă are serioase inconveniente.

S-a menținut principiul dezbaterii actelor normative în ambele Camere, dar decizia este luată, de fapt, de o singură Cameră, conform domeniilor stabilite prin legea de revizuire. Această Cameră are posibilitatea să ignore în totalitate munca pe proiectul de act normativ din cealaltă Cameră, sesizată prima, la care proiectul de lege nu mai revine.

Are acest sistem repercusiuni și în ceea ce privește respectarea principiului democrației care trebuie să guverneze activitatea parlamentară, din moment ce unii sau alții, deputați sau senatori, nu-și regăsesc eforturile lor de a vota legi bune și nici votul pe care îl dau ca reprezentanți ai unor segmente ale populației României.

Nu știm cum va funcționa sistemul, poate ar trebui să parcurgem cu ochii minții drumul unui proiect de lege din momentul sesizării uneia sau alteia dintre Camere.

Raportul mai face o afirmație care nu corespunde adevărului: "S-a limitat riguros regimul ordonanțelor de urgență." Noi apreciem că problemele au rămas.

Reglementarea propusă lasă în continuare o mare marjă de manevră pe care actuala guvernare, atât cât va mai dăinui, o va exploata din plin, având în vedere și experiența pe care a dobândit-o în ocolirea Parlamentului în procesul de adoptare a legilor.

Instituția ordonanțelor de urgență ar trebui să fie folosită numai în situații limită, precum starea de mobilizare, de război, de asediu, de urgență, alte urgențe legislative să se dezbată în Parlament sub forma proiectelor de lege, într-adevăr, în regim de urgență, menținându-se necesitatea convocării Parlamentului în termenele specifice unor astfel de situații.

Vă reamintesc că sunt țări care nu practică acest mod de legiferare și bine fac.

Ce să mai spunem că, făcând un joc inteligent, orice Guvern poate evita dezbaterea unei ordonanțe de urgență în prima Cameră sesizată? Dacă aceasta nu se pronunță în 30 de zile, actul normativ se consideră adoptat.

Nici măcar nu este vorba despre un termen de decădere și se trimite la cea de-a doua Cameră.

Vă rugăm să observați că textul revizuit nu spune nimic despre situația în care nici cea de-a doua Cameră nu se pronunță în termen.

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere importanța deosebită a ceea ce întreprindem noi în această sesiune extraordinară, mă refer la textele revizuirii Constituției, este necesar să creăm cadrul unei dezbateri democratice și propunem ca în cazul amendamentelor respinse să se poată veni cu completări și clarificări de către cei care le-au făcut, dar și de către alți colegi.

Propunerea noastră am înțeles că a fost însușită în ședința de astăzi a Biroului permanent a Senatului. Dacă vrem o Constituție cu rezistență în timp, și nu texte de conjunctură, aceasta ar fi singura metodă viabilă, să promovă m o dezbatere deschisă, responsabilă, neînchistată de regulament.

Vă rugăm, domnule președinte, să supuneți la vot această propunere și facem apel la colegii noștri să accepte acest mod de lucru.

Dezbaterile trebuie să se desfășoare în spirit de conlucrare, fără grabă și fără patimi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul doamna senator Maria Petre.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor membri în Comisia de revizuire a Constituției,

Doamnelor și domnilor colegi,

După 12 ani de la adoptarea legii fundamentale a statului român, am constatat cu toții că este necesar procesul de revizuire a Constituției. De la această premisă am pornit și noi, cei din Partidul Democrat, în analiza acestui demers.

Nu există, evident, un pericol în revizuirea Constituției, dacă această revizuire este făcută pentru a satisface câteva cerințe care țin, pe de o parte, de perfecționarea mecanismului instituțional, iar pe de altă parte de ceea ce ar trebui să dea cetățenilor României un motiv în plus de a veni și a vota la referendum Constituția revizuită.

Cei 14 ani de evoluție democratică au evidențiat multiple abuzuri în viața instituțională și putem sublinia, în acest sens, câteva articole care au produs până acum sincope grave.

Primul dintre ele este cel care reglementează posibilitatea Guvernului de a legifera prin ordonanțe de urgență, ceea ce s-a întâmplat, știm cu toții. Din nefericire, excepția... (Discuții în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrăm liniștea.

Doamna Maria Petre:

...excepția prevăzută de Constituție a devenit regulă și ordonanțele de urgență, practic, au dominat și domină viața noastră instituțională, pornind de la o imperfecțiune a textului constituțional inițial.

Textul referitor la măsura arestării care, iată, ne conduce la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la pierderea proceselor pentru că magistratul român nu răspunde, așa cum s-a subliniat și azi la dezbaterea anterioară, exigențelor de imparțialitate și independență, exigențe cerute de Convenția europeană a drepturilor omului. Constituția României a fost adoptată, așa cum știm, în 1991, iar România a ratificat Convenția europeană a drepturilor omului în 1994. Ca atare, avem nevoie să punem de acord textele constituționale cu exigen țele acestei convenții.

Curtea Constituțională, care trebuie să asigure și să garanteze supremația Constituției, nu are în acest moment toate aceste atribute. Posibilitatea Parlamentului de a infirma cu două treimi o decizie a Curții Constituționale reprezintă un regres în materie de constitu ționalitate și o asemenea prevedere nu se regăsește în nici o altă Constituție din lume.

Iată doar câteva din argumentele pentru care Partidul Democrat a susținut și susține acest demers de revizuire a Constituției și am pornit de la trei obiective fundamentale atunci când ne-am angajat în acest proces.

Primul dintre obiective este cel care ține de responsabilitatea alesului față de alegător. Cu privire la acest obiectiv am construit și se regăsesc ca atare în amendamentele noastre trei categorii de demersuri: primul dintre ele este cel care ține de restrângerea imunității parlamentare.

Acest lucru s-a realizat prin textul Legii de revizuire a Constituției: parlamentarul nu va mai putea fi perceput ca cel care poate fi deasupra legii, parlamentarul, la fel ca orice cetățean, nu se va situa, așa cum spune art. 16 din Constituție, "deasupra legii" și va putea fi trimis în judecată, va putea fi anchetat, la fel ca orice cetățean, pentru fapte ce nu au legătură cu voturile și opiniile politice exprimate în exercițiul mandatului. Va rămâne ca ridicarea imunității parlamentare să fie necesară doar atunci când se va impune măsura arestării.

2. Am solicitat și vom solicita și în dezbaterile din Senat limitarea migrației politice. Din fericire, nu am reușit încă acest lucru în Comisia constituțională și, evident, nici în Cameră nu am reușit să-i convingem că acest demers este absolut necesar pentru toți colegii noștri.

Deși a fost o deschidere față de acest principiu, eu sunt convinsă și noi suntem convinși că în plenul Senatului vom găsi soluția cuvenită pentru a pune capăt, în viața publică din România, migrației politice, care după 10 ani nu face altceva decât să producă mult rău clasei politice și imaginii acesteia.

3. Am discutat despre reforma electorală, despre votul uninominal, care tot la nivel politic s-a convenit că va avea loc după ce procesul constituțional va fi încheiat prin ceea ce va însemna procesul de modificare a legilor electorale.

Al doilea obiectiv al Partidului Democrat a fost perfec ționarea mecanismului instituțional. Am amintit deja despre ordonanțele de urgență, am amintit despre faptul că între Guvern și Parlament raporturile trebuie să fie îmbunătățite, că funcția de control a Parlamentului trebuie să fie întărită prin câteva mecanisme concrete, inclusiv prin perfecționarea instituției moțiunii de cenzură, a moțiunii simple, a practicii întrebărilor și interpelărilor. De asemenea, Curții Constituționale trebuie să i se redea locul și rolul pe care-l merită într-un stat de drept.

Al treilea obiectiv a fost acela al pregătirii cadrului constituțional actual pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Sunt necesare aceste texte pentru că aderarea trebuie să fie efectuată și din această perspectivă constituțională. Vă ofer dumneavoastră un singur exemplu. Am stabilit prin Constituție cum se va realiza mecanismul legislativ de aderare a României la Uniunea Europeană, printr-o lege adoptată cu două treimi. Iată de ce, pentru un singur argument de formă, fără a intra în fond, avem nevoie de perfecționarea cadrului constituțional.

Dintre propunerile Partidului Democrat formulate la revizuirea Constituției, Comisia constituțională a adoptat o parte și dintre ele aș vrea să amintesc aici propunerea de eliminare a stagiului militar obligatoriu. O altă propunere a vizat instituirea prin textul Constituției a principiului egalității de șanse și al accesului egal al femeilor și bărbaților la ocuparea funcțiilor și demnităților publice.

O a treia propunere a vizat coborârea pragului de semnă turi necesare unei inițiative legislative populare de la 250.000 la 100.000.

De asemenea, în privința raporturilor care există între prefect, pe de o parte, și primari, consilieri locali și județeni, pe de altă parte, am menționat expres în Constituție că între aceștia nu pot exista raporturi de subordonare.

A fost acceptată și propunerea Partidului Democrat ca președintele să nu poată revoca primul-ministru.

Mai sunt, însă, și ele vor fi reiterate în dezbaterile noastre din Senat, și celelalte propuneri ale Partidului Democrat care vor face obiectul dezbaterilor în zilele următoare.

Din perspectiva noastră, printre amendamentele pe care le-am susținut și în Cameră și în fața comisiei, în ambele ocazii de dezbateri, și pe care le vom reitera în Senat, este vorba de amendamentul care vizează un principiu foarte important, și anume introducerea în Constituție a reglementării potrivit căreia taxele, în general, contribuțiile private, în special, să nu poată fi utilizate decât exclusiv în scopul pentru care au fost colectate.

Acest lucru îl susținem pentru că este o chestiune de principiu, care, la nivelul, de exemplu, a ceea ce înseamnă taxele speciale pentru comunitatea locală, se aplică cu sfințenie. Din păcate nu se aplică în ceea ce privește fondurile naționale și taxele speciale de nivel național. Acest principiu va fi în continuare susținut de noi pentru că el se regăsește în întreaga lume civilizată. E un lucru simplu: nici o taxă specială nu poate fi instituită decât dacă ultimul leu colectat pe baza acesteia se utilizează în scopul pentru care această taxă s-a instituit.

Un alt amendament al nostru și pe care îl vom reitera în Senat vizează propunerea Partidului Democrat de a coborî pragul de vârste pentru a candida la Senat de la 35 de ani, cât este acum, la 23 sau 25 de ani.

Vom reitera și vom susține, de asemenea, în continuare, amendamentele care vizează...

Din sală:

Cu acordul părinților!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să păstrați liniștea!

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte. Cred că... Mă rog, mă opresc de la comentarii.

O altă propunere vizează eliminarea migrației politice.

Am propus și propunem un text potrivit căruia deputatul și senatorul care părăsesc partidul pe listele căruia au fost aleși să fie considerați demiși de drept. Este o măsură necesară societății românești, vieții politice în special, pentru a elimina turismul parlamentar și a crea o imagine favorabilă actualei clase politice din România.

Și nu în ultimul rând ne propunem ca, pe calea mecanismului de control parlamentar, să întărim funcția de control a Parlamentului asupra Guvernului prin modificarea procedurii angajării răspunderii Guvernului, dar și prin procedura întrebărilor și interpelărilor prin care, pe de o parte, să instituim regula potrivit căreia primul-ministru și membrii Guvernului trebuie să răspundă personal la întrebările și interpelările formulate de deputați și senatori.

Este o chestiune ce ține de dinamica vieții parlamentare și de raporturile care trebuie să existe într-o democrație parlamentară între Guvern și Parlament.

Închei cu convingerea că revizuirea Constituției poate fi un succes dacă cetățenii României se vor regăsi în acest document fundamental, cu toate problemele actuale și cu toate speranțele lor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Comisiei de revizuire,

Doamnelor și domnilor colegi,

Distinși invitați,

Cred că nu greșesc spunându-vă că de astăzi începem o sesiune de două ori extraordinară: pe de o parte, pentru că este convocată înaintea celei ordinare de toamnă, iar, pe de alta, pentru că are pe ordinea de zi dezbaterea unei legi deosebit de importante, privind revizuirea Constituției României, lege adoptată de Camera Deputaților la sfârșitul lunii iunie, la care se alătură amendamentele expuse de președintele comisiei noastre.

Cred că nu greșesc spunându-vă că în viața parlamentară, în procesul de legiferare, avem de hotărât asupra celei mai însemnate dintre categoriile de acte normative, aceea privind revizuirea legii noastre fundamentale, de primenirea și îmbunătățirea căreia depind nu doar drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale persoanelor, nu doar buna organizare și funcționare a autorităților publice, nu doar dezvoltarea și ieșirea din lunga tranziție a economiei și societății noastre, ci chiar șansele și destinul țării pe anevoiosul drum al integrării euroatlantice.

Iată de ce mă simt răspunzător și onorat să exprim într-o atât de serioasă dezbatere, așa cum am făcut-o și în lucrările comisiei, poziția și nicidecum opoziția Partidului Național Liberal, partid care, cu câțiva ani în urmă, intuind necesitatea îndreptării Constituției, a strâns peste 700.000 de semnături numai pentru schimbarea unui singur cuvânt din textul ei, partid care, în 1991, a votat împotriva legii fundamentale, la întocmirea căreia contribuise substanțial, pentru motive al căror temei se adeverește acum, măcar în parte, când conducerile principalelor formațiuni parlamentare, cu o singură excepție, au înțeles și s-au înțeles asupra nevoii de revizuire a Constituției.

Acest important acord politic, cu vaste și profunde consecințe, nu presupune nicidecum renunțarea la principiul stabilității constituționale, ci înseamnă voința comună de a discuta, de a lua în considerare și de a aborda cu atenție evoluția relațiilor și a realităților din societatea noastră, și de a redacta corespunzător textele Constituției, care de fapt reprezintă contractul nostru social.

Partidul Național Liberal crede în și susține valorile democrației constituționale, principiile care stau la baza statului român de drept și a unității poporului, bun comun al tuturor partidelor care împărtășesc aceste valori pe care trebuie să le regăsim și să le înscriem în prevederile Constituției, formulate pe cât de precis, pe atât de clar.

Îmi îngădui să apreciez că Legea de revizuire adoptată de Camera Deputaților a răspuns în mare măsură acestor deziderate superioare, iar amendamentele admise de către comisie, în cazul în care vor fi adoptate de plenul Senatului, sunt de natură, așa cum am mai spus, să îndreptățească temeiurile revizuirii, astfel încât să se ajungă la cea mai armonioasă și adecvată structurare a textelor Constituției.

Voi încerca acum să mă refer cu precădere, dar foarte succint, la partea de contribuție ce revine Senatului în procedura ce urmează, punând accentul pe atenția și grija pe care suntem datori să le avem față de principiul separației și echilibrului puterilor în stat, al liberei inițiative, față de consacrarea rolului patronatului în societate, alături de sindicate și de asociații profesionale, față de restrângerea imunității parlamentare, de reglementarea, atât cât a fost cu putință, a controversatului regim al ordonanțelor de urgență, ca și față de întărirea și asigurarea controlului parlamentar asupra activității Guvernului.

Este de menționat, ca aspect pozitiv, includerea în prevederile constituționale a unor noi drepturi și libertăți fundamentale, cum ar fi egalitatea de șanse între femei și bărbați, garantarea libertății economice, ca și a liberei inițiative, accesul la cultură, dreptul la un proces echitabil sau la un mediu sănătos. Au fost prevăzute noi condiții și reglementări pentru consolidarea statului de drept, pentru întărirea independenței justiției prin reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca și a funcționării Parchetelor, prin noi atribuții acordate Curții Constituționale și prin amplificarea rolului și atribuțiilor Avocatului Poporului.

În fine, s-a mai prevăzut că în anumite stări excepționale, cum ar fi cele de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, mandatul Parlamentului se prelungește până la încetarea acestora, iar dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el urmează a fi convocat de drept.

Fără îndoială, au mai rămas și unele neîmpliniri, din cauza divergențelor de opinii, și mă gândesc aici la mai precisa delimitare a atribuțiilor celor două Camere, la împiedicarea migrațiunii parlamentare sau la realizarea unui consens în privința condițiilor dispunerii și prelungirii arestării preventive, deși unele progrese s-au făcut. Cred că este posibil ca, în privința acestei probleme și a altor câteva, să găsim rezolvări și soluții în plenul Senatului.

Este, de asemenea, neîndoielnic faptul că, privite în ansamblu, rezultatele procedurii de revizuire sunt de apreciat și dovedesc nu numai strădania și competența juriștilor, ci, deopotrivă, și maturitatea oamenilor politici care, ridicându-se deasupra orientărilor partinice, a unor abordări doctrinare, au convenit că este în interesul național să îmbunătățească și să așeze în actualitate prevederile constituționale.

De aceea, în încheiere, doresc să subliniez, așa cum au făcut-o și alți colegi, spiritul de rodnică și colegială colaborare înăuntrul comisiei, de-a lungul unui întreg și obositor an de lucru, și să remarc ținuta academică și atmosfera de respect reciproc a dezbaterilor, conduse cu înțeleaptă răbdare, cu pricepere și cu eleganță de către președintele Valer Dorneanu, căruia suntem datori să-i recunoaștem meritele.

Încredințat că vom adopta și vom propune țării legea fundamentală de care ea are nevoie, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, considerând că toate aceste îmbunătățiri vor fi menținute și nu vor apărea schimbări esențiale, va vota această lege, iar eu, mulțumindu-i bunului Dumnezeu că m-a învrednicit să trăiesc și acest moment, voi proceda altfel decât ministrul justiției de acum doisprezece ani, și mă voi pronunța pentru Constituția țării mele.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Markó Béla.

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Democrată Maghiară din România a avut mai multe propuneri de modificare a Constituției. Unele dintre acestea au vizat o reformă cât mai profundă a legii de bază, încercând o separație mult mai riguroasă a puterilor în stat și o descentralizare mult mai profundă a administrației publice. Totodată, în mod firesc, am avut un pachet de propuneri privind statutul comunităților naționale din România. Cele două problematici, reforma generală a instituțiilor democratice și lărgirea drepturilor minorităților, nici nu se pot trata separat în concepția noastră.

Făcând un inventar al dezbaterilor din comisie, respectiv din plenul Camerei Deputaților, reiese că unele din amendamentele noastre au fost acceptate, altele au fost respinse, așa cum s-a întâmplat, mai mult sau mai puțin, și în cazul celorlalte formațiuni politice care au participat la dezbateri.

Astfel, pot afirma că actualul proiect îmbunătățește, într-adevăr, Constituția în unele domenii, schimbarea este chiar semnificativă, dar, deocamdată, nu putem vorbi despre o reformă constituțională. Peste câțiva ani, probabil, va trebui să modificăm din nou Constituția, ca să devină compatibilă cu criteriile Uniunii Europene din toate punctele de vedere. Am avansat, deci, dar nu atât cât ar fi trebuit. În domeniul drepturilor minorităților este foarte importantă completarea Constituției cu dispoziții privind utilizarea limbii materne în administrația publică locală, în instituțiile deconcentrate ale statului și justiție. Cu acceptarea acestor amendamente se consfințește, de fapt, o realitate care cel puțin parțial se oglindește și în legile existente deja.

Nu s-a acceptat, în schimb, o altă propunere care ar consfinți, la fel, la nivel general o realitate. Mă refer, stimați colegi, la propunerea de a elimina definiția de "stat național" din art. 1 al Constituției, fără să se aducă atingere principiului de stat unitar sau altor atribute ale statului. Nu cred că la începutul secolului XXI ar trebui să ne lăsăm conduși de patimi sau prejudecăți atunci când discutăm această problemă. Nu cred, în general, că această lege supremă, Constituția, ar trebui abordată prin prisma unui romantism național. Nu cred, totodată, că noi, cei care nu suntem de acord cu această definiție, ar trebui să tratăm această problemă cu ironie sau arogan ță. În mod cert, ideea de stat național - état nation, stat națiune, cum spun francezii - a avut la vremea respectivă un rol istoric important nu numai în Franța sau în România, ci aproape în toate țările Europei. A fost un produs al unei perioade istorice și a fost utilizat, în mod firesc, de mai multe țări, pentru a crea o anumită stare de spirit într-un anumit moment. Numai că termenul de garanție al acestei idei a expirat, ceea ce nu înseamnă, repet, că nu și-a avut un rol în trecut. Acum suntem într-un nou mileniu și sper să fim și noi, cât mai repede, într-o nouă Europă. Dacă s-ar accepta eliminarea acestui concept s-ar accepta, de fapt, realitatea și în această privință, pentru că definiția de stat național nu acoperă realitatea din România din două motive majore.

În primul rând, în țara noastră, pe lângă majoritatea românească trăiesc importante comunități de o altă etnie, limbă și cultură, între care maghiarii au un număr însemnat, în jur de un milion și jumătate de cetățeni români de naționalitate maghiară. Definiția sugerează că statul român aparține numai și numai națiunii române, în timp ce noi considerăm că acest stat este un bun comun al tuturor cetățenilor și trebuie să fim priviți cu toții ca parteneri egali în administrarea și dezvoltarea acestei țări.

Noi afirmăm că și maghiarii, și celelalte naționalități sunt elemente constitutive ale statului, inclusiv din punct de vedere istoric.

Din fericire, această definiție nu acoperă realitatea nici măcar în privința drepturilor dobândite în acești ani. În învățământ, în cultură, în administrație avem încă foarte multe probleme în privința utilizării limbii materne, dar, totuși, în aceste domenii a avut loc un progres real în ultima vreme.

Nu există, deci, argumente pentru a rămâne singurii din Europa care avem un alt fel de concept constituțional. Există, în schimb, argumente destule de a elimina această sintagmă și a instaura, astfel, prin art. 1, egalitatea între membrii națiunii române și cetățenii români care aparțin altor comunități naționale. Ar fi un mesaj de coeziune și solidaritate pentru toți cei care trăiesc pe aceste meleaguri.

În încheiere, aș vrea să subliniez încă o dată ceea ce am spus de la început: prin proiectul propus de către comisie legea de bază a României se va îmbunătăți în multe privințe, dar în continuare va trebui să ne gândim la o reformă mult mai cuprinzătoare decât ceea ce ni se propune acum.

Uniunea Democrată Maghiară din România este de acord cu proiectul propus, dar își va susține, în cursul dezbaterilor, și alte amendamente depuse.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului social-democrat și umanist are cuvântul domnul senator Ion Predescu.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților și președinte al Comisiei constituționale de revizuire,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați colegi de comisie,

În condițiile în care tema este determinată, numărul mare al vorbitorilor face să devină aproape inevitabile repetările. În cuvântul meu, formulat scris, voi căuta să nu repet ceea ce s-a menționat, să mă feresc de aceasta și să mă limitez la ceea ce apreciez că este de subliniat.

După cum știți, Constituția României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendum național, a fost bine apreciată în epocă, fiind considerată de organismele internaționale competente, de specialiști ai științei dreptului ca fiind democratică, modernă și poate servi de model altor state aflate în același stadiu de dezvoltare cu România. Mai trebuie, cred, reținut, că de la intrarea în vigoare Constituția a reprezentat fundamentul tuturor reformelor și transformărilor produse în țara noastră. Curtea Constituțională a fost garantul supremației Constituției și autoritatea care a asigurat respectarea ei.

Ca orice realizare a spiritului uman și Constituția este supusă legilor firii și evoluției. Transformările, reformele, evoluțiile în toate domeniile de activitate obligă la actualizarea ei, la a ține pasul cu realitatea. Și Constituția se supune acelui principiu filozofic al criteriului adevărului.

Practica este criteriul adevărului, aceasta însemnând că și Constituția, ca orice alt act normativ juridic, în confruntarea cu viața demonstrează în timp fie depășiri, rămâneri în urmă, nevoie de actualizare, instituții care corespund mai puțin, demonstrează insuficiență de reglementare sau de forță pentru realizarea finalităților prestabilite sau chiar neconcordanțe și rămâneri în urmă.

Din toate aceste cauze și altele asemenea, constituțiile sunt completate sau revizuite oriunde în lume, pe două modalități: a adăugirii de amendamente la Constituție sau a revizuirii ei. Adunarea Constituantă a României din 1991 a ales și a stabilit ca modalitate de actualizare a Constituției revizuirea și a înscris-o în articolele 146, 147 și 148. Actuala procedură de revizuire ne-a demonstrat fără putință de tăgadă tuturor justețea soluției adoptate de Adunarea Constituantă în 1991. Cele trei articole au reprezentat cadrul dincolo și dincoace de care nu s-a putut trece și multe, numeroase amendamente s-au izbit de stânca celor trei articole peste care nu s-a putut trece și nu va putea trece nici Senatul în procedura pe care o va dezbate începând de astăzi.

Toate lucrările, începând cu protocolul, propunerile grupurilor parlamentare și partidelor parlamentare, cu amendamentele prezentate, dezbătute în comisie, până la raportul final, cu care a fost sesizată Camera Deputaților, amendamente inițiate din oficiu de Cameră, cele de redactare, alături de cele admise, acceptate de comisie, formulate de deputați, toate s-au desfășurat în aceleași limite ale cadrului revizuirii Constituției.

Din aceste motive, dați-mi voie să aduc un elogiu Adunării Constituante din 1991.

În altă ordine de idei, comisia specială constituită de Parlament, pornind de la limitele admisibilității de revizuire, pe toate datele concepute, acceptate, de principiu, de grupurile parlamentare, a ajuns la soluțiile rezolvate de prima Cameră sesizată, Camera Deputaților, în condițiile în care arătam. Doresc să evidențiez preocuparea Camerei Deputaților, care a admis proiectul de lege cu peste două treimi din numărul deputaților. Este o realizare incontestabilă a Camerei Deputaților și care doresc să fie la fel de bine realizată și de Senat ca a doua Cameră.

În al treilea rând, Senatul a îndeplinit cu rigoare toate procedurile prealabile, potrivit programului stabilit de Biroul permanent. Domnul președinte al Camerei și președinte al comisiei a evidențiat numărul amendamentelor, cele admise și cele respinse. În legătură cu amendamentele, eu doresc să subliniez că în forma în care le regăsim în raport ele reprezintă forma finală de text acceptat și adoptat de comisie, cu modificări și adaptări de către comisie, la amendamentul autorului sau autorilor, inclusiv corelarea de texte care, de regulă, a scăpat autorilor.

Prin urmare, autorii cu modestie trebuie să recunoască că, așa cum sunt în raport și cum, desigur, vor promova, amendamentele sunt și rod al activității colective a comisiei, alături de dânșii. Mai multe amendamente au fost asemănătoare, unele până la indentitate și de aceea regăsiți în raport câte doi sau trei autori. Unele dintre amendamente au fost respinse pentru că depășeau limitele revizuirii prevăzute exptres de art. 148. Altele erau identice cu textul adoptat de Camera Deputaților ori cu neînsemnate diferențe de redactare, dar fără a fi mai bune, și au fost respinse. Alte amendamente propuneau formulări deficitare și de neacceptat din punct de vedere tehnic și metodologic juridic. Ne vom confrunta cu toate acestea la dezbaterile orale, dacă vor fi susținute de autorii lor și, în aceste condiții, domnilor colegi, este necesar să acordăm toți întreaga atenție amendamentelor respinse și care vor fi susținute în plen.

Membrilor comisiei le-au parvenit câteva reformulări de amendamente după redactarea raportului. Este o altă situație. Ele reprezintă, de fapt, o altă formă de redactare a amendamentelor inițiale dezbătute și soluționate de comisie, și revenirea autorilor la o altă redactare implică, domnule președinte, și cred, din punctul meu de vedere, că impune să fie deferite comisiei pentru a le discuta și dezbate împreună cu autorii lor în noua redactare și a-și exprima scris și motivat punctul de vedere pentru ca astfel plenul să se poată pronunța asupra lor.

În sfârșit, o a patra categorie de idei la care doresc să mă refer este cea privitoare la textele noi. Noi sunt în întregime capitolul V.1 privind integrarea euroatlantică. Tot noi sunt, dar completări și modificări, o serie întreagă de principii înscrise și texte reprezentând norme fundamentale pe care le-a evidențiat domnul președinte al comisiei Valer Dorneanu și colegii mei antevorbitori.

Am impresia că nu exagerez în repetare și îmi cer scuze dacă vreuna dintre acestea reprezintă o repetare.

Aș dori să evidențiez înscrierea expresă a principiului separației puterilor și echilibrul dintre acestea, este mult prea important, controlul constituționalității tratatelor, lărgirea accesului la funcțiile și demnitățile publice, dreptul de a alege și de a fi ales al cetățenilor Uniunii Europene în autoritățile administrației publice locale - o noutate absolută -, legea română, mai favorabilă, în raporturile juridice conflictuale de drept internațional privat, de asemenea, o noutate, nu o veți găsi regăsi în alte constituții, nici chiar în reglementări interne, caracterul facultativ și gratuit al jurisdicției administrative, care pune capăt controverselor în aceste probleme, mai precisă și mai restrictivă reglementarea arestării preventive - ați văzut discuțiile purtate -, a prelungirii acesteia și a perchezițiilor. S-a renunțat la accesul la cultură, mediu sănătos și altele. Și aș dori să mai subliniez, nou, de asemenea, și poate că și susceptibil de discuții aprinse, răspunderea magistraților pentru prejudiciile create prin exercitarea cu rea-credință sau gravă neglijență a funcției.

E o răspundere subsidiară pe calea acțiunii în regres, dar o instituie Constituția și este mare lucru, și eu sunt încredințat ferm că acest text va contribui, poate nu chiar decisiv, dar în mare măsură, la noua orientare și noua fundamentare a activității magistraților, fie procurori, fie judecători. Mai sunt sporirea competențelor pentru Avocatul Poporului și ale Curții Constituționale, necesare, dar și restrângerea competențelor jurisdicționale ale Curții de Conturi. Acestea îmbinate dau satisfacție multor puncte de vedere exprimate în dezbaterile publice. Au fost evidențiate competențele Camerelor, restrângerea imunității parlamentare, a ordonanțelor de urgență și multe atâtea altele.

În acest context, doresc, domnilor colegi, doamnelor senatori și domnilor senatori, doresc să-mi exprim încrederea mea în temeinicia, seriozitatea și abordarea competentă a tuturor problemelor în dezbaterile ce urmează de către toți și încredințarea că, asumându-ne răspunderea colectivă și solidară, întregul Senat, ne vom realiza, ne vom îndeplini această înaltă și de onoare datorie de a definitiva spre mediere forma cât mai bună a proiectului de revizuire a Constituției.

Doresc succes tuturor colegilor în această privință.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Aron Belașcu, Grupul parlamentar România Mare.

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate colege, stimați colegi senatori și deputați prezenți,

Adoptarea, modificarea sau abrogarea unei Constituții reprezintă un moment istoric în viața fiecărui popor deoarece constituțiile, așa cum se cunoaște prea bine, definesc întreaga organizare statală și fundamentează însuși sistemul drepturilor și libertăților.

Orice Constituție, fiind rezultatul unor anumite condiționări istorice, economice și social-politice, va reflecta în mod inevitabil momentul în care ea a fost elaborată. Unele constituții, datorită înaltei lor încărcături morale, repartiției simetrice a atribuțiilor între puteri, au rezistat veacurilor, așa cum este Constituția americană pe care nimeni nu s-a gândit să o schimbe vreodată. Alte constituții însă au avut o existență efemeră, fiind legate de un anumit regim politic sau chiar de autoritatea despotică a unor persoane care s-au găsit pentru moment în fruntea statelor.

În România, așa cum arăta și colegul meu, domnul senator Badea, nu ducem lipsă de o reglementare constitu țională corespunzătoare a instituțiilor politice și funcționării mecanismelor statale, ci mai degrabă ne confruntă m cu disprețul suveran față de lege.

Acceptând că orice lege fundamentală este perfectibilă, Partidul România Mare a arătat însă că sensul demersului constituțional este stabilitatea, capacitatea de a face față diferitelor deturnări de nuanță politică. Istoria demonstrează că țările cu constituții instabile sunt ele însele instabile. Or, în condițiile de haos și hemoragie legislativă din România de azi, e un imperativ să oferim, prin intermediul Constituției, un reper al ordinii și solidității. Pitagora atrăgea atenția protonienilor, pe drept cuvânt, că uneori o lege în plus poate fi mai periculoasă decât o lege în minus, îndemnându-i pe cetățeni să se gândească de mai multe ori atunci când doresc să adopte sau să modifice legile.

Constituția României din 1991 a fost rezultatul unei elaborări ce a răspuns cerințelor și comandamentelor de după anul 1989. Ea a însumat o bogată experiență de drept comparat și a fost pregătită de studii întocmite cu migală și deplină competență de juriști dintre cei mai avizați, motiv pentru care a fost apreciată ca extrem de modernă. Să se fi erodat o astfel de modernitate doar în 11-12 ani?

Chiar dacă în România este la modă ca un act normativ să fie modificat încă înainte de a fi publicat în Monitorul Oficial, Constituția, care reprezintă fundamentul politico-juridic al construcției statale, trebuie să se bucure de stabilitate. Nu putem fi de acord cu argumentele prezentate atât în expunerea de motive, dar și în raportul prezentat, prin care se încearcă motivarea revizuirii Constituției, acestea nerezistând realității.

O Constituție oferă cadrul general de dezvoltare socioeconomică a unei țări, iar pentru România el presupune economie de piață și democrație. Aceste deziderate sunt corect reflectate și protejate în actuala Constituție a României.

Cât despre argumentul privind ajustarea constituțională necesară integrării euroatlantice, el este unul fals. Zeci de acte normative, chiar sute au realizat armonizarea legislației noastre cu țelurile integrării, iar consacrarea constituțională a acestui fapt este o problemă pur formală la care, desigur, consimțim cu toții. Da, România este obligată să-și adapteze legislația în funcție de legile care acționează în Comunitatea Europeană, dar, modificând acum Constituția, la un sfert de drum, nu facem altceva decât să deschidem poarta unei permanente modificări a legii fundamentale, lucru nu doar periculos, ci și costisitor.

În același timp, din cauză că nu putem asigura cadrul corespunzător aplicării noilor prevederi, vom păți ca în economie, unde avem legi și acte normative ca în vest, dar condiții de realizare și salarii ca în est, creând o mare discrepanță între cadrul legislativ și realitate.

Oare nu ar fi fost mai înțelept să așteptăm adoptarea Constituției europene?

Revenind la argumentațiile din expunerea de motive și din raportul prezentat, unde se face vorbire, printre altele, despre anumite blocaje și întârzieri nejustificate în relațiile dintre cele două Camere, despre limitarea riguroasă a ordonanțelor de urgență, despre întărirea controlului Parlamentului asupra Guvernului, condiționarea remanierii guvernamentale, despre inovațiile aduse în statutul Avocatului Poporului și al Curții Constituționale cu implicații pozitive pentru statutul cetățeanului și întărirea democrației constituționale, a valorificării spațiului libertăților publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a egalității dintre aceștia, putem arăta că toate sunt paleative, demagogii.

Analizate în profunzime, prin prisma amendamentelor care s-au conturat, se constată că este vorba de aceeași Mărie cu altă pălărie.

Și totuși, în ciuda acestor argumente, Partidul România Mare ar fi fost dispus la un dialog deschis dacă prin revizuire s-ar fi avut în vedere corecții vitale, cum ar fi eliminarea din actuala Constituție a unor discriminări, le-am putea spune chiar anomalii, pe care, sub presiunea forțelor timpului, dar și sub imperiul euforiei felicitărilor și îmbrățișărilor cu reprezentanții Consiliului Europei din acea perioadă, politicienii noștri, în general lipsiți de măsură, au alunecat pe panta excesului de zel și, ajutați și de alții, au produs în C.P.U.N., prin inducție și sugestie, o Constituție care, din punctul de vedere al tratamentului cetățenilor, nu seamănă cu nici o alta din lume.

Oamenii acestui pământ sunt egali, indiferent ce au legiferat implicit, poate și contradictoriu, și sub presiune părinții Constituției din anul 1991. Să reparăm lucrurile, prin urmare să facem în România o Constituție dreaptă pentru toți așa cum clamează în titlul I, "Principii generale", art. 4, "Unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni". Nici un criteriu de judecată logic nu impunea împănarea Parlamentului cu deputați care nu au în spate numărul corespunzător de alegători. Nici o țară din lume și nici un organism nu putea solicita României așa ceva și nici minoritățile, ca să fim drepți, la început nu pretinseseră un astfel de lucru. Minoritățile etnice nu au vocație politică. Este inadmisibil ca organizațiile culturale să intre în competiție politică, iar, ceea ce este mai grav, să intre în Parlament, indiferent de rezultat. Este normal, de pildă, din statistică luat, ca 262 de ruteni din România să aibă deputat în Parlament în timp ce unui deputat român îi sunt necesare câteva zeci de mii de voturi?

Este normal ca un număr de 2.374.881 de cetățeni care au votat partide și alianțe în anul 2000 care nu au îndeplinit baremul legal de intrare în Parlament să nu aibă nici un deputat în Parlament, în timp ce minoritățile etnice, în afara celei maghiare, bineînțeles, cu un total de numai 294.263 de voturi, să trimită în Parlament nu mai puțin de 18 deputați care, desigur, votează sistematic și tradițional cu puterea? Aceasta este democrația? Ce discriminare mai mare decât aceasta poate apărea față de români, nemaivorbind despre U.D.M.R. care face jocul dublu, după cum îi este interesul, ba ca organizație culturală cu obiective riguroase în acest domeniu și scutită de servituțile partidelor politice - necesitatea de a se înscrie ca partid politic, dovada de sprijin electoral în mai multe județe și așa mai departe -, primind subvenții serioase de la stat, ba ca organizație cu vocație politică, participarea la alegeri, înghițirea de alte fonduri cu destina ție politică de data aceasta, participarea sistematică la guvernare.

În prezent, din totalul de 485 de parlamentari, 57 aparțin minorităților, împreună cu cea maghiară, care, în afară de faptul că nu au în spate nici pe departe reprezentativitatea necesară, sunt în mod constant o masă de manevră la discreția puterii.

Să nu uităm că numărul organizațiilor culturale etnice este în continuă creștere și să ne amintim de ultimul recensământ al populației.

Este normal ca prin menținerea alin. (2) al art. 119 și modificarea și completarea art. 127 să se legifereze - pentru că aceasta este efectiv - limba maghiară ca a doua limbă oficială în România, precum și înlăturarea din administrație și justiție a celor care nu cunosc această limbă? Este o prevedere că nu are precedent în sistemele de drept ale lumii democratice. Aceasta va conduce la înlăturarea discriminatorie a magistraților, a procurorilor, a avocaților și a celorlalți funcționari din justiție care nu cunosc limba maghiară, ar dezavantaja justițiabilii români implicați în astfel de procese și ar împiedica controlul instanțelor superioare în căile de atac.

Și exemplele pot continua.

Este evident că felul în care a procedat țara noastră atunci este atipic, devenind periculos, iar actualul Parlament trebuie să facă, în acest domeniu cel puțin, un pas înapoi.

Cu certitudine că actuala putere nu se poate dispensa ușor de cele 57 de voturi sigure pentru a elimina o atitudine irațională și pentru a realiza o adevărată democrație etnică în România, anulând deci discriminarea românilor.

Se distanțează, însă, actuala putere, hotărât și fără remușcări, de amendamente care privesc simbolurile sfinte ale neamului românesc, ale mândriei naționale, cum ar fi, ca să dăm un singur exemplu, inserarea stemei țării pe tricolorul românesc. Din 57 de amendamente ale Partidului România Mare s-a admis doar unul singur și acesta în coautorat.

De altfel, n-ar trebui să ne mirăm, întrucât sentimentele naționale ale celor care conduc România de azi sunt în mare suferință.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator EcksteinKovács-Péter, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că această revizuire a Constituției este, fără doar și poate, revizuirea proeuropeană a Constituției românești. Să nu uităm că această Constituție datează din anul 1991. În acel moment noi nu eram membri în organizațiile atlantice și europene. În acel moment am făcut o Constituție sub presiunea evenimentelor, din dorința de a da statului român și societății românești o lege de bază. Timpurile s-au schimbat și eu zic că a fost absolut necesară această modificare a Constituției, pentru că dorim să ne integrăm într-o altă lume. Și aici, în acest proiect de revizuire a Constituției sunt câteva articole, art. 1451, 2, care, practic, reglementează raporturile noastre cu Uniunea Europeană, la care în 1991 nici nu visam, respectiv cu NATO, și în care este oglindită o cu totul și cu totul altă concepție despre suveranitate, dacă vreți, față de cea din 1991.

Acest proiect de revizuire a Constituției consfințește faptul că, din moment ce vom deveni membri ai Uniunii Europene, vor fi obligatorii acele norme care vor fi obligatorii pentru toți cetățenii europeni - și noi vom fi cetățeni europeni -, se consfințește faptul că, acolo unde va exista un drept de codecizie a parlamentelor naționale, respectiv a organismelor supranaționale europene, atunci se va aplica această codecizie.

Este, iarăși, o noutate absolută și importantă: cetățenii români vor avea dreptul să candideze și să voteze pentru Parlamentul European. În contrapartidă, dacă vreți, cetățenii străini, membri ai unui stat al Uniunii Europene, vor avea rezidenți în România, desigur, vor avea dreptul să voteze la alegerile locale și pentru Parlamentul European.

Aceasta este adevărata și noua reformă a Constituției românești, pentru că, în rest, să fim sinceri, este vorba de o revizuire și noi am fi vrut o reformă. Și aici trebuie să schițez numai câteva dintre gândurile cu care am pornit noi, U.D.M.R.-ul, la această modificare a Constituției.

Am fi dorit ca prin această Constituție să avem un sistem monocameral, un sistem parlamentar, să înființăm regiuni de dezvoltare, să desființăm instituția prefectului.

Am fi dorit foarte multe lucruri care, cred eu, ar fi fost bune și folositoare dar care, în momentul de față, nu au găsit ascultare.

Eu cred, de altfel, că pentru această revizuire a Constituției - și aici sunt într-un complet dezacord cu părerea colegilor de la P.R.M. - este momentul, întrucât toate țările din jurul nostru foste socialiste, ca să spunem așa, și-au modificat, unele chiar de două ori, Constituția, de când au avut loc schimbările din centrul și estul Europei. Nu putem sta în loc. Lumea se schimbă și se schimbă foarte repede. Dacă noi rămânem în urmă cu sistemul nostru constituțional, nu suntem competitivi.

Este adevărat că această Constituție a Europei nu a fost încă adoptată, dar este un proiect la elaborarea căruia am participat, am avut pe masa noastră, a comisiei acest proiect, care poate să sufere anumite modificări, dar, în esență, va trasa noua ordine constituțională a Europei.

A fost momentul, este momentul. Schimbările, modificările nu sunt, dacă vreți, de substanță. Aceasta este critica noastră față de acest proiect de lege. În același timp, trebuie să fim și înțelegători, și aici eu cred că trebuie să relevăm, dacă vreți, răspunderea partidelor politice care au participat la elaborarea acestui proiect de lege, pentru că marja de înțelegere a fost foarte mică.

Aici, într-adevăr, ceea ce s-a adoptat și se propune, acum, Senatului spre adoptare este rodul unui consens între partidele democratice din Parlamentul României.

Eu personal, dar și grupul nostru parlamentar, cu rezervele pe care le-am exprimat, nu putem decât să salutăm anumite propuneri care s-au făcut. Cum să nu salutăm faptul, de exemplu, că serviciul militar nu mai este obligatoriu? Trebuie să salutăm. Cum să nu salutăm faptul că femeile au aceleași șanse de a accede la funcții publice? Este un lucru normal, pe care l-am susținut din primul moment. Faptul că justiția va deveni, poate - aici avem rezervele noastre -, independentă și a treia putere în stat iarăși este un lucru absolut de susținut și pe care îl vom susține și în continuare.

Sunt anumite lucruri pe care n-am reușit să le trecem prin comisie. În primul rând, art. 148 și art. 1, la care s-a referit domnul președinte Markó, nu voi reveni, dar am fi dorit ca minoritățile naționale să aibă un statut mai modern și mai aproape de doleanțele minorităților naționale, care să fie recunoscute ca și comunități, comunită ți care sunt fondatoare ale statului român.

În privința ordonanțelor de urgență, instrumentul care ne lipsește, practic, pe noi, pe parlamentari, de exercițiul mandatului nostru, așa cum se cere, noi am solicitat eliminarea totală a ordonanței de urgență, aceasta fiind necesară, eventual, în caz de război, starea de necesitate, calamități, dar numai atunci. Nici aici nu am reușit decât un rezultat parțial.

Am fi dorit ca temelia suveranității și a statului român să fie aceea a cetățeniei, ca solidaritatea cetățenilor să fie fundamentul țării românești. Iarăși, am avut numai un succes parțial.

În concluzie, fiind membru în această comisie de revizuire, doresc să mulțumesc colegilor, staff-ului care ne-a ajutat consistent, și la Cameră, și la Senat, și domnului președinte Dorneanu, care a condus cu mult tact lucrările acestei comisii.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi,

Deși mai multe grupuri parlamentare mai au timpi la dispoziție, mai sunt doar doi colegi înscriși pe listă:

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), domnul senator Triță Făniță, îl invit la tribună, și mai este înscris domnul senator Antonie Iorgovan.

Grupul parlamentar mai are 14 minute la dispoziție.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Camerei Deputaților și al Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției,

Stimați membri ai acestei comisii,

Dragi colegi,

Doresc înainte de toate să subliniez importanța acestui moment în activitatea Senatului, a Parlamentului României în ansamblul său. Pot spune că nouă, senatorilor și deputaților din actuala legislatură, ne-a revenit o misiune cu adevărat istorică, aceea de a revizui Constituția din 1991 în lumina cerințelor integrării țării noastre în Uniunea Europeană și NATO și ale noii etape de dezvoltare democratică a României, de consolidare a statului de drept.

De asemenea, consider că se cere apreciată în mod deosebit activitatea responsabilă, de un înalt profesionalism, a comisiei alese de noi pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției. Faptul că raportul care ne-a fost prezentat s-a adoptat în unanimitate este de natură a ne întări speranțele că, ori de câte ori se pune mai presus de toate interesul național, se poate ajunge la consens, se pot adopta cele mai bune soluții.

Motivarea amendamentelor admise și a celor respinse este foarte convingătoare și ne ajută pe noi să parcurgem procedura de dezbatere și de adoptare a proiectului de lege în timp optim, susținute de argumente politice și juridice foarte bine formulate.

Desigur, despre toate acestea se pot pronunța, în spirit profesional, colegii noștri specialiști în domeniul dreptului, în special al dreptului constituțional.

În ceea ce mă privește, pe baza experienței de parlamentar acumulate în cele două legislaturi, pot aprecia în cel mai înalt grad modul în care s-a conceput specializarea celor două Camere, întărirea controlului Parlamentului asupra activității Guvernului, limitarea riguroasă a regimului ordonanțelor de urgență, restrângerea imunității parlamentare.

Toate acestea vor avea un efect deosebit de pozitiv pentru întreaga viață politică și economico-socială a țării, vor întări încrederea populației în Parlamentul României.

Dată fiind formația mea profesională, cred că s-a procedat corect și inspirat când comisia a admis o serie de amendamente referitoare la libera inițiativă, la accesul liber al persoanei la o activitate economică, la rolul patronatelor.

Aceste prevederi constituționale erau absolut necesare pentru a ne alinia la principiile și regulile economiei de piață funcționale. Faptul că s-a definit mai bine conținutul libertății economice, atât în sensul accesului liber la o activitate economică, cât și al garantării exercitării economice, este de natură a limpezi multe lucruri, atât de principiu, cât și de ordin practic.

Nu este un secret pentru nimeni că mai sunt piedici, inclusiv de ordin legislativ, în calea liberei inițiative, a manifestării fără îngrădire a libertății economice.

Sunt, stimate colege și stimați colegi, doar unele dintre elementele conținute în raportul comisiei speciale, pe care le aprob și le apreciez în cel mai înalt grad. Sunt convins că gândim cu toții în același spirit constructiv în care s-a desfășurat activitatea comisiei alese de noi.

Cu această convingere, declar că voi vota proiectul de Lege privind revizuirea Constituției, cu sentimentul că îmi fac, astfel, datoria față de propria conștiință, față de alegători, față de România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Ultima luare de cuvânt, din partea Grupului parlamentar social-democrat și umanist.

Are cuvântul domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați membri ai Comisiei de revizuire a Constituției,

Spun filozofii și marii filozofi că fiecare țară are Constituția care i se potrivește. Noi, specialiștii, atunci când discutăm despre Constituție, firește că nu putem să ieșim din cadrele care sunt așezate și, deci, care reprezintă constante, spunem noi, ale doctrinei. N-ai cum să vorbești cu rigoare științifică despre o Constituție democratică, la acest început de secol și de mileniu, dacă nu te regăsești în ceea ce se cheamă, până la urmă, uzanțe ale dreptului constituțional și ale parlamentarismului modern.

Sigur că putem să discutăm și s-a și acroșat această idee despre Parlament unicameral, și s-a exprimat, nu cu mult timp înainte, nu cumva ar fi fost cazul ca această revizuire să vizeze și problema bicameralismului?

Mi-aș îngădui să vin cu o precizare. Am avut cinstea, în această vară, să fiu desemnat, pentru a-l reprezenta pe președintele Senatului României, la o întâlnire pe Planetă, care s-a ținut la Tunis, cu toți președinții de Senate, organizată de o academie de drept constituțional internațional și tema a fost exact bicameralismul. Vreau să spun că am venit de acolo cu următoarea lecție: nici vorbă să se renunțe în statele unitare, cum este România, la bicameralism, acolo unde există, deci toți cei care au un sistem bicameral, din țările unitare prezente acolo, în Europa, exemplu tipic Franța sau Italia, au venit cu argumente pentru fortificarea acestei structuri bicamerale a Parlamentului, dar, mai mult, ceea ce este foarte interesant și nu departe, cum să spun, undeva, foarte departe de spațiul cultural al Mediteranei, ci pe partea cealaltă, dacă pot să mă exprim așa, pe coasta cealaltă a Mediteranei, pe coasta africană "one by one", dacă îmi e îngăduită această expresie, după Maroc, urmează, sigur, cu îngăduința domnului Pruteanu, bineînțeles, una după alta, țările respective, încep să treacă de la o structură unicamerală la o structură bicamerală, pe argumente care n-are sens și nu este locul să le reiterez în fața Domniilor voastre. Deci acest fenomen trebuie să ne dea de gândit. Noi avem o tradiție bicamerală, deci bicameralismul se fortifică acolo unde nu exista, pe argumente foarte puternice și atunci nu cumva și în perspectivă bicameralismul trebuie să fie formula care se potrivește apropo de ceea ce spun filozofii României? Sigur, să gândim un bicameralism elastic, să fie o articulație foarte subtilă, pentru că trebuie să vedem viitorul. Ce va face Parlamentul României în momentul în care România va fi în Uniunea Europeană și când majoritatea covârșitoare a normelor care fac parte din dreptul intern vor fi norme comunitare? Este o întrebare la care urmează să dăm răspuns.

Ceea ce însă vreau să spun este faptul, și o spun ca specialist, și îmi exprim satisfacția în acest sens și mulțumirea, și-i felicit pe toți cei care au contribuit, este faptul că noi, românii, și este un proces istoric în care suntem și noi angrenați ca neam și ca țară, ca Parlament, ca specialiști, ca oameni politici, am reușit, sigur că s-ar putea să se spună că, mă rog, folosesc vorbe mari, dar am reușit, totuși, să dăm un exemplu prin modul în care am gândit revizuirea Constituției. Dacă adoptarea Constituției s-a făcut sub o presiune a istoriei...

Suntem câțiva care am fost acolo. În față erau tot timpul mitinguri. Nu a fost o zi, în acea perioadă, să nu se spună: "Ieșiți afară!" Erau lozinci de acest gen, foarte mobilizatoare, de altfel: "Sunteți Parlamentul rușinii naționale..." și ceva de acest gen. Și în acele condiții au mai fost și niște manifestări ale unor categorii de truditori ai subteranului, care au avut și ele ecouri interne și internaționale.

Dar, dincolo de această presiune a istoriei, a momentului, noi, cei care am fost acolo, credem și avem această convingere și istoria recentă ne-a confirmat că până la urmă am făcut o treabă bună, în sensul că am așezat țara pe un edificiu constituțional, care edificiu a stat la baza mișcărilor politice și fortificării sistemului politic din România. Să nu uităm că pe această Constituție România, deci în baza acestei Constituții, a fost primită în Consiliul Europei. Oameni buni, nici nu se stătea de vorbă cu noi în 1990. O spune Antonie Iorgovan, care a condus prima delegație a Parlamentului României la Veneția. De fapt, la Comisia de la Veneția, pentru că în altă parte nici n-am fost primiți. Se uitau la noi de foarte de departe, cam ce aveam de gând, ce e în capul nostru, vom fi în stare să conturăm și am fost.

Nu vorbesc de atunci, pentru că este istorie. Îmi place, însă, și sunt mândru că am făcut parte din această echipă a prezentului, care echipă a venit în mod firesc să clădească, să ducă mai departe. Și acesta este meritul celor care au dirijat echipa. Vreau să spun că și modul în care a fost constituită echipa, pentru că foarte mulți au spus, și am auzit și eu, că la noi, la români, dacă nu suntem bârfitori n-am fi noi. Ce caută Valer Dorneanu, președinte de Cameră? Păi, e o rațiune: tocmai!

Faptul că un președinte de Cameră este președintele comisiei scoate în evidență seriozitatea din punct de vedere politic. Că importanți lideri ai partidelor parlamentare au fost vicepreședinți, secretari în această comisie, s-a dorit prin această structură să se scoată în evidență necesitatea unei convergențe a forțelor politice, pentru că, stimate colege și stimați colegi, dragi prieteni, nu putem să vorbim despre o Constituție, despre stabilitate politică în baza unei Constituții numai prin discuțiile noastre, ale profesioniștilor, la seminarii științifice, la cercuri, la tot felul de reuniuni, atâta vreme cât forțe politice importante ale țării, cu prezență parlamentară, nu sunt în această casă care se cheamă procesul de revizuire a Constituției. O spun cu durere ca prieten și vechi prieten al unor lideri din partidul care a înțeles să se retragă. Ca avocat al lor, pentru că eu pot să spun acest lucru, că ar fi fost istorie, în orice caz ar fi trebuit să se reînregistreze dacă avocatul Antonie Iorgovan nu s-ar fi bătut în instanță. Nu cred că au procedat înțelept.

În procesul de revizuire a Constituției, eu însumi, ca profesionist al dreptului, am spus: "Nu este momentul!"

Am și scris un articol. Este publicat, nu pot să mă dezic de el. Așa am văzut eu problema în calitate de "profesorul Antonie Iorgovan". Dar dacă forțele politice ale țării s-au așezat la masă, am făcut o comisie și modul în care s-a constituit această comisie este, vă rog să mă credeți, recent am primit laude, le-am primit eu, pe acolo, pe unde am fost, la reuniunile internaționale, este un model în Europa. Dacă ne-am așezat la masă, de ce la atâția ani să nu negociem de așa natură în acea comisie și să găsim un numitor comun? Pentru că în 1990-1991, în acea presiune a străzii, a momentului, a istoriei, ținând seama și de lipsa noastră de experiență, totuși, dintre forțele parlamentare un partid, cu o singură excepție, nu-i mai dau numele ca să nu-i fac reclamă, că nu mai e în Parlament acuma, dar cu o singură excepție, regretatul și neuitatul academician Vasile Gionea, in corpore, partidul respectiv nu a votat Constituția. Un alt partid istoric, prin liderii la vârf, s-au opus Constituției.

Am depășit timpul?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați.

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă rog să mă iertați, am crezut că am timp. Bine.

Ceea ce vreau să spun, domnule președinte, și mă iertați, n-am știut că trebuie să mă încadrez în timp, am uitat, am știut, dar am uitat... (Rumoare.) Vreau să scot în evidență următoarea idee: Constituția este și un pact politic și este rugămintea, este, mă rog, apelul meu spre reflexie către acel partid care până acuma a înțeles să stea deoparte. Eu cred că este bine și pentru partidul respectiv și, în primul rând, pentru imaginea vieții politice din România ca să fim toți în această sală, în acest moment istoric de revizuire a Constituției.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Pentru că Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are la dispoziție câteva minute, domnul senator Mihai Ungheanu dorește să ia cuvântul.

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnilor colegi,

Mie lucrurile mi se par ceva mai simple, chiar dacă sunt privite altfel. Părerea mea este că negocierea trebuia începută înainte de a se alcătui comisia, că nu trebuie începută acțiunea respectivă decât după ce, prin negocieri, toate partidele se înțelegeau asupra scopului urmărit și că atunci lucrurile ar fi stat cu totul altfel și că nu trebuia început până când un partid, acela care nu se lăsa convins, nu era convins și treaba ar fi fost cu totul alta. E prea multă grabă în anumite acțiuni care se întreprind de ordin legislativ și aș vrea să vă gândiți la acest lucru, pentru că am văzut și o anumită satisfacție, la anumiți vorbitori, în legătură cu faptul că numai un anume grup a lucrat până acum, în mod deosebit, la Constituție. Este discutabil dacă toți din P.R.M. suntem de acord cu faptul că reprezentanții noștri s-au retras de acolo. Aceasta este acum o altă problemă. Problema este cum discutăm acum și eu subliniez că era nevoie de o negociere de partide înainte de a se constitui comisia și atunci am fi stat astăzi de vorbă altfel.

Cât despre expresia că partidele democratice au lucrat la această Constituție, vreau să subliniez că este o formulare depășită, că este o formulare care poate fi foarte ușor pulverizată și nu înțeleg de ce este formulată. Toate partidele parlamentare sunt partide democratice, au intrat în Parlament printr-un vot, unele partide au chiar mai multe voturi, deci sunt mai democratice decât altele, dar nu spun, altele, care au mai puține voturi, se consideră democratice. Eu aș vrea ca acest mod de a pune problema, care este complet fals, care este demagogic și care face foarte mult rău vieții politice din România, să fie părăsit. Asta pentru binele tuturor.

În legătură cu chestiunea principală, repet că o negociere de partide ar fi rezolvat toate problemele, și nu o negociere după ce se constituie o comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, domnul senator Adrian Păunescu, un minut, vă rog.

Domnul Adrian Păunescu:

Eu cred că e foarte important ceea ce s-a discutat în ultimele luări de cuvânt de aici. Sunt de acord și cu ceea ce a spus senatorul Iorgovan, și cu ceea ce a spus senatorul Ungheanu. Cred că noi în ceea ce facem acum facem pentru o lungă perioadă. Vă rog să mă iertați că nu spun de timp, ca să intru în sistemul de tautologii folosite foarte adesea, "perioadă de timp", "avansați înainte", mă rog, și celelalte, "panaceu universal". Eu cred că e o perioadă lungă pentru care noi acum legiferăm și e foarte important apelul care s-a făcut, sunt foarte importante argumentele care s-au dat pentru ca toate partidele să participe la elaborarea, la finalizarea unei Constituții pentru întregul popor român. A lipsi Parlamentul de o componentă a sa înseamnă a lipsi acest act fundamental de o componentă a sa la nivel popular. De aceea, ceea ce a spus senatorul Ungheanu e foarte corect. Într-adevăr, trebuie să avem puțin mai multă răbdare, să avem răbdarea de a respecta diferența, să avem răbdarea de a respecta opiniile diferite și să facem în așa fel încât nimeni să nu fie constrâns să facă lucruri împotriva conștiinței sale. Sunt strâmtori ale istoriei în care partide care doresc binele pot face erori pentru că n-au alternativă. Intrarea într-o asemenea fundătură ar putea să ne coste o Constituție neconformă cu interesele întru totul, cu interesele fundamentale ale poporului român. De aceea, pledez în aceeași direcție ca și senatorul Iorgovan, ca și senatorul Ungheanu, și anume pentru crearea condițiilor ca în acest ultim sezon care se referă la Constituție să fim împreună, să legiferăm împreună și să avem puterea de ne auzi unii pe alții.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În încheierea dezbaterilor noastre, permiteți-mi să dau cuvântul președintelui Comisiei constituționale, domnului deputat Valer Dorneanu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Nu voi face imprudența să vorbesc mai mult decât am vorbit la început și nici nu voi relua multe din temele dumneavoastră. Aș vrea să-mi exprim satisfacția extraordinară, politică, dar și intelectuală, pentru maturitatea cu care s-au purtat discuțiile în aceste dezbateri generale.

Nu vreau prin această afirmație să fac o captatio benevolentiae, nu este nici în caracterul meu, eu cred în puterea argumentelor, a rațiunii și a logicii, dar nu pot să nu observ și să nu dau cezarului ceea ce este al cezarului. Am găsit maturitatea specifică senatorilor de peste 35 de ani, experiența lor, am găsit conștiința actului pe care începem să-l realizăm, responsabilitatea abordării actului fundamental al țării. Acest lucru m-a impresionat deosebit.

Aș vrea să știți că noi, comisia, am fost tot timpul dominați de aceste principii. Nu spun asta pentru a mulțumi distinșilor mei colegi care au făcut aprecieri pozitive pentru mine, pentru că eu nu am fost acolo un dirijor, ci un simplu moderator care a avut în față niște soliști de o valoare extraordinară, care se aruncau, pur și simplu, atât cu pasiunea științifică, dar și cu maturitatea politică și cu valoarea argumentelor. Sigur că a fost un lucru extraordinar, sigur că suntem cu toții mulțumiți pentru rezultatul acestei munci.

Aș vrea să știți că atât în cazul amendamentelor admise, cât și al celor respinse avem, alături de convingerea comisiei, argumente extraordinare. Aproape în toate cazurile Comisia de la Veneția, și îi mulțumesc domnului vicepreședinte Tărăcilă că a evocat acest lucru, aproape în toate cazurile avem și avizul pozitiv al Comisiei, aviz în sens științific, nu luați un aviz de autoritate, un aviz ierarhic. Este o mare satisfacție!

Să știți că acest spirit de reflecție, de conciliere ne-a dominat și mă bucur că îl regăsesc și la dumneavoastră și vă asigur că noi, comisia, nu vom merge pe poziția absolutului și finalului în ceea ce privește atât amendamentele admise, cât și cele respinse.

Amintesc, apropo de invitația unor colegi de-ai mei, adresată Partidului România Mare, că am tratat cu toată colegialitatea poziția acestui partid, îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe distinsul senator Mihai Ungheanu, dar trebuie să-i reamintesc că în discuțiile bilaterale care au început imediat după alegeri, atât între P.S.D. cu fiecare din partide, cât și în discuții colective, Partidul România Mare a fost prezent. Partidul România Mare a spus de la început: "Noi credem că acest lucru nu este oportun, dar dacă celelalte partide se angajează într-un proces de revizuire a Constituției vom participa, fiindcă nu ne este străină Constituția țării" și au participat cu propuneri. Eu vă stau la dispoziție cu Protocolul obiectivelor de revizuire pe care le-am stabilit cu toți, inclusiv cu dumneavoastră, și vă stau la dispoziție și cu Hotărârea Parlamentului de constituire a comisiei, la care dumneavoastră ați achiesat, care a fost luată inclusiv cu participarea dumneavoastră. Deci ați fost prezenți, nu puteam să vă omitem. Sunteți cel mai mare partid din opoziție și vă așteptăm la dezbateri.

Vă amintesc că în Camera Deputaților au fost dezbătute cu seriozitate toate amendamentele dumneavoastră și unul chiar vi-l evoc, fiindcă este oarecum curios din punct de vedere al poziției dumneavoastră. La "Libertatea economică" începutul amendamentului a fost făcut de dumneavoastră și aici, în Camera Deputaților a fost continuat.

Iată de ce vă așteptăm, suntem conștienți și credem în participarea dumneavoastră, după cum sunt convins că senatorii vor demonstra aceeași maturitate, aceeași experien ță, aceeași conștientizare a faptului că suntem în prezența unui moment istoric.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Mihai Ungheanu (de la prezidiu):

Dați-mi cuvântul! (Discuții.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu pot să nu mulțumesc în mod deosebit tuturor celor care au făcut aprecieri și la adresa comisiei, și la adresa mea, mai ales domnului senator Quintus care, cu maturitatea și cu înțelepciunea dânsului, m-a ajutat în temperarea spiritelor care s-au încălzit și înflăcărat nu din patimă, ci din dorința de a adopta un text foarte bun.

Vreau să vă spun că de multe ori membrii aceluiași partid, care aveau și un mandat politic, nu s-au sfiit să-și spună părerea constituțională, juridică, astfel încât au înclinat balanța și au schimbat chiar poziția partidului. Nu a contat interesul partinic, nu a contat partizanatul, ci dorința de a realiza o lucrare foarte bună.

Mai sunt dator cu două răspunsuri colegilor de la Partidul România Mare. Cel care a invocat antichitatea și a spus că, "decât o lege în plus, mai bine fără lege", eu zic să venim mai în actualitate și să ne amintim ce ne-a spus Titulescu: "mai bine o lege decât o fărădelege".

Sigur că aici este mult mai mult decât atât, dar era nevoie de această Constituție și era nevoie de revizuirea ei. Că nu era momentul acum din punct de vedere al integrării europene, ci abia după, iar vă contrazic, fiindcă pentru a definitiva actul ratificării Protocolului de aderare, pentru a definitiva însuși actul de aderare la NATO, avem nevoie de un cadru constituțional, avem nevoie de un semnal politic.

Iată că și din acest punct de vedere era nevoie de revizuirea Constituției!

Vă mulțumesc și îmi exprim încrederea că auspiciile sub care s-au desfășurat dezbaterile generale vor domina și dezbaterile pe texte.

Vă mulțumesc din suflet! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihai Ungheanu, fiindcă i-ați pomenit numele, are dreptul la un minut. (Rumoare, discuții.)

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor colegi... Nu! Eu nu v-am ocupat niciodată abuziv acest drept.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Mihai Ungheanu:

Vreau să spun un lucru foarte simplu. Ceea ce am ascultat puțin mai înainte nu are legătură cu problema de principiu pe care eu am ridicat-o. Este nevoie de o negociere permanentă între partide, o negociere care trebuie dusă până acolo unde interesele coincid, pentru că despre asta este vorba: o negociere clasică, nu o negociere care pleacă de la o mentalitate exclusivistă, așa cum s-a întâmplat și se mai întâmplă. Atâta tot.

Aș vrea să spun că nu am primit răspuns la ceea ce am spus mai înainte.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Încheiem această primă zi din sesiunea noastră extraordinară. Vă aștept mâine, la ora 9,00, când vom începe dezbaterile pe articole.

Declar închisă ședința noastră de azi.

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 26 septembrie 2022, 15:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro