Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/10-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 30-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2003

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Borbely Laszlo, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Deschidem lucrările noastre de astăzi. Avem un record absolut. Sunt 55 de înscrieri la intervenții. O să mai folosim masiv și secretariatul. Domnul Alexandru Stănescu depune intervenția la secretariat. Domnul Aurel Gubandru este? A renunțat.

 
  Liana Elena Naum - declarație cu titlul: Spune da pentru Europa;

Doamna Liana Naum și se pregătește domnul Roșculeț. Prezent? Încă nu. Domnul Ștefan Giuglea nu, Aurel Daraban, nu. Domnul Petre Posea, vă știu.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește "Spune da pentru Europa".

"Spune da pentru Europa" este o metaforă sau realitate? Într-adevăr, este o realitate pe care a reușit să o consolideze Partidul Social Democrat, iar peste câteva zile românii din întreaga țară vor fi invitați să-și expună opțiunea în favoarea destinului european, a viitorului european, a Constituției europene. Referendumul constituțional este un moment cu totul deosebit. În primul rând, pentru România și cetățenii săi, un moment al confirmării evoluției Partidului Social Democrat către un mediu politic instituțional și constituțional matur, stabil și previzibil. Faptul că Parlamentul a reușit să finalizeze într-o perioadă rezonabilă din punct de vedere politic inițiativa de revizuire a Constituției demonstrează capacitatea și competența Partidului Social Democrat. Contrar încercărilor Opoziției de a ne descuraja, este absolut remarcabil faptul că totuși am reușit într-o perioadă scurtă să realizăm consensul politic necesar în vederea adoptării acestei legi de modificare a Constituției.

Ne aflăm într-un moment în care nu ne permitem nici o ratare. Toate eforturile noastre de integrare europeană pot fi zadarnice, dacă nu suntem în stare să adoptăm unele prevederi constituționale actualizate. Legile, legea supremă și dreptul, în general, trebuie să răspundă la o anumită realitate și trebuie să țină seama de dinamica evenimentelor. Există momente în care aceste modificări sunt necesare datorită evoluției firești a societății și economiei românești și acest moment a sosit. Noi nu a trebuit decât să-l remarcăm și să-l materializăm. Nu ne mai permitem nici o tergiversare și nici o ezitare, iar viitorul cu siguranță ne va da dreptate.

Un vot pentru noua Constituție înseamnă și un vot pentru Europa. A spune da pentru un viitor european este un moment esențial al deceniilor în care trăim. Acum este timpul să demonstrăm că suntem responsabili și ne implicăm deplin în acest proiect al nostru, al tuturor cetățenilor României. Alegerea viitorului pe care ni-l dorim cu toții va fi și un semnal important dat Europei, un mesaj de solidaritate în ideea unificării. Acest da adresat Europei este o nouă pagină în istoria țării, pentru care PSD militează cu toată convingerea. Consider că toți care doresc un viitor cât mai apropiat de valorile europene vor opta în favoarea noii Constituții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Posea - declarație legată de revizuirea Constituției, un demers necesar, nu conjunctural;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea, urmează domnul Tiberiu Sbârcea.

   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește "Revizuirea Constituției, un demers necesar, nu conjunctural".

Înscriindu-se prioritar în Strategia politică a Partidului Social Democrat pentru anul în curs, obiectivul definit "Revizuirea Constituției", în mod special după adoptarea cu succes a acestui proiect legislativ în Parlamentul României, reprezintă sigur cel mai important pas în amplul proces de reformă legislativă pe care partidul nostru îl promovează constant, încă de la începutul actualului mandat parlamentar.

Evident, atingerea acestui obiectiv nu ar fi fost posibilă fără o bună conlucrare cu celelalte forțe politice din Parlament. Este semnificativ că această nouă formulă constituțională, susținută și votată de UDMR și de toți reprezentanții minorităților naționale, marchează cât se poate de clar progresul remarcabil obținut în direcția instaurării stării de normalitate, a păcii sociale și interetnice în România.

De asemenea, nu poate fi negată contribuția constructivă a formațiunilor politice din Opoziție, mai puțin a PRM, la succesul acestui demers reformator și este demn de remarcat faptul că o astfel de modernizare profundă, actualizare și deschidere spre viitor a fundamentului constituțional al democrației românești, nu se poate face fără existența majorității noastre parlamentare consistente, care a asigurat nucleul coerent de voință politică.

În contextul celor afirmate, semnificația modificărilor aduse Constituției trebuie analizată cu toată atenția, întrucât aceasta reprezintă o actualizare și optimizare a unor soluții și principii constituționale, asigurând cadrul constituțional necesar integrării României în NATO și Uniunea Europeană, armonizând totodată prevederile sale cu reglementările europene și euroatlantice.

Prin completările și modificările aduse Constituției, se consacră progresele făcute de România în consolidarea democrației, a economiei de piață și a protecției la nivel superior a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Pe măsură ce procesul de integrare euroatlanică a României a dobândit contururi din ce în ce mai clare, începând cu anul 2001, dar mai concret cu anul 2002, s-a constatat creșterea interesului în toate palierele societății românești, revizuirea Constituției. Astfel, anumite subiecte tratate în Constituția din anul 1991 printr-o prismă conjuncturală, de neatins în perioada de atunci, au devenit odată cu trecerea timpului abordabile, creând posibilitatea ca discuțiile pe marginea lor să pornească de la premise noi.

Privind retrospectiv, observăm că teme care în urmă cu 10 ani provocau o respingere totală, precum obligativitatea serviciului militar, dreptul cetățenilor cu dublă cetățenie de a ocupa funcții de demnitate publică, sau al cetățenilor străini de a deține în proprietate terenuri în România, au început să câștige teren, ba chiar să fie reconsiderate în contextul integrării.

Dacă după anul 1990, provocau reacții furtunoase, fiind considerate subiecte "sensibile", evident, mai mult conjunctural, există o motivație: aceea că izolați atâta timp de sistemul dictatorial, ne aflam în postura ingrată de a respinge lucruri care, în momentul de față, ni se par firești sau despre care acum suntem dispuși să discutăm.

Dovada că procesul Constituțional din țara noastră se racordează la realitățile politicii europene constă în aceea că reflectând la contextul general în care ne situăm, nu se pot ignora lucrările recent încheiatei Convenții privind Viitorul Europei, care a conferit un caracter de actualitate, dacă nu de necesitate a revizuirii Constituției, eveniment a cărui decizie finală va fi luată la Conferința interguvernamentală din 2004.

Un alt motiv pentru care s-a pus problema revizuirii Constituției după alegerile din anul 2000 a fost și acela desprins din dezbaterile publice pe această temă, ocazie cu care s-a demonstrat nu numai interesul partidelor politice, al instituțiilor și autorităților publice pentru modificarea unor dispoziții constituționale, ci și interesul societății civile, implicit al cetățenilor de a participa activ la procesul de revizuire.

Aceasta demonstrează că participarea cetățenilor la dezbaterile pe această temă și nu numai, la degajarea soluțiilor care să se bucure de cel mai larg sprijin popular, reprezintă o etapă democratică, necesară și obligatorie.

Un argument în plus că societatea civilă de multe ori își asumă teme pe care partidele politice le evită din motive electorale, ne îndreptățește să credem că aceasta, împreună cu fracțiunile sale, reprezintă aproape permanent segmentul ale cărui interese le apără, pe când partidele sunt într-o continuă căutare de "majorități".

Evident, de pe acest drum început cu inițiativa din ianuarie 2000 și derulat în palierul de timp ce se va încheia pe 19 octombrie, anul curent, nu au lipsit nici scepticii care considerau procesul în sine și sintetizarea ideilor rezultate, dacă nu inutilă, cel puțin formală, nici vocile radicale care doreau reforma constituțională cu modificarea ei de fond, deci nu adaptarea și corectarea celei existente, ci conceperea și elaborarea alteia. Din fericire, aceste remarci au fost insignifiante.

Cu speranța că aceste câteva puncte de vedere personale supuse atenției dumneavoastră nu au avut darul să vă deranjeze sau să vă plictisească, vreau să închei prin a vă asigura de totala mea considerație și să ne ajute Dumnezeu să câștigăm și ultima "bătălie" a procesului constituțional, respectiv referendumul din 19 octombrie 2003.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție numită Insula Mare a Brăilei - arenă de atac politic sau eforturi financiare deosebite pentru creșterea producțiilor agricole;

Are cuvântul domnul deputat Tiberiu Sbârcea și va urma domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se numește "Insula Mare a Brăilei - arenă de atac politic sau eforturi financiare deosebite pentru creșterea producțiilor agricole".

Stimați parlamentari,

În ultimul timp am fost martorul unei campanii în mass media vorbită, scrisă și televizată a unui atac vehement și de lungă durată asupra Societății comerciale "Trei Brazi" TCE - SRL și acționarului principal al acestei societății Culiță Tărâță care a concesionat Insula Mare a Brăilei.

Situația este prezentată la modul în care Opoziția politică arată că în acest loc ar curge lapte și miere. Și că cel care a concesionat nu ar avea altceva de făcut decât să recolteze bunurile de acolo, fără nici un fel de cheltuială și de aici tot felul de atacuri la Guvern și persoane sus puse care i-ar fi înlesnit, vezi Doamne, accesul la "magazia cu aur". Până una alta, s-a descoperit un teren propice de atac politic la adresa Puterii.

Pe data de 17 septembrie 2003 împreună cu colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților ne-am deplasat în Insula Mare a Brăilei și vă mărturisesc că o vedeam pentru prima dată. M-a impresionat întinderea celor 72 de mii de ha cu suprafață perfect plană, străjuită de jur împrejur de cei 157 de km de diguri înalte de 6-7 metri, construite cu aproximativ 40 de ani în urmă, împotriva inundațiilor Dunării care se produceau cel puțin o dată pe an, unde împărat era pădurea, stuful și bălțile, de unde și denumirea anterioară a Bălții Mari a Brăilei.

Trebuie să arăt și să clarific că Societatea Comercială "Trei Brazi" TCE - SRL a concesionat de la Agenția Domeniilor Statului pe 20 de ani suprafața de 56 de mii de ha din care 40 de mii de ha cu posibilități de irigare, iar 16 mii de ha fără această posibilitate. Să distingem clar că această societate nu este proprietarul acestor suprafețe. Până la 72 de mii de ha mai dețin terenuri Stațiunea de cercetare Brăila și diverși privați, dar nu vreau să mă pronunț ce am văzut pe aceste suprafețe pentru nu-i jigni. Împreună cu colegii am vizitat aproximativ circa 20 de mii ha teren irigat și că mi-a fost dat să fiu deosebit de plăcut impresionat de culturile de porumb, soia și floarea-soarelui care arătau ca la carte. Tehnologii de înaltă clasă, competitivă cu agricultura modernă mondială. Astfel am văzut lanuri de porumb care produc între 12-15 mii de kg de porumb boabe stas la ha, 3000-3700 kg soia la ha și 2500 floarea-soarelui la ha, în condițiile în care anul agricol 2003 nu a fost unul bun, ci unul cu secetă pronunțată și temperaturi foarte ridicate.

Aceste producții, stimați frânari politici, au fost posibile doar de către unul cu mult iz de aventură, încăpățânat și cu multă dragoste față de țară și pământurile ei, pentru că prin îndrăzneala lui își juca cartea vieții sau a morții economice, a lui și a familiei, în condițiile în care era necesar a investi sume uriașe în utilaje de pregătire, însămânțare, erbicidare, irigare, recoltare, transport, depozitat și nu în ultimul rând, asigurarea fondurilor necesare pentru cei peste 770 salariați ai insulei și cheltuielile materiale necesare pentru producție, având în antiteză posibilitatea de a pierde parțial sau total producția prin efectul calamităților naturale: îngheț, secetă, grindină, inundații.

După aceste lămuriri necesare nu văd pe cineva care ar putea să atace această situație fără remușcări.

Stimați domni cu ușurința meseriei de a spune știute și nevrute, trebuie să vă atrag atenția și să cunoașteți că în agricultură se face politica muncii din zori și până în noapte, fără odihnă, cu insistență și competență profesională și făcută atunci când condițiile naturale îți permit, fiind de multe ori la discreția naturii, fără să ții cont de sărbători sau de weekenduri, fără a mai vorbi de concedii de odihnă.

În încheiere, mi-aș permite să sugerez ca în Insula Mare a Brăilei să apară din nou efectivele de animale, fiindcă aici au existat peste 80 de mii de oi, peste 3000 de vieri bovini masculi la îngrășat și chiar și vaca de lapte. Și integrarea producției vegetale și animale înspre producția finită, industria alimentară.

De asemenea, cât mai mulți specialiști agricoli din toată țara să viziteze insula și să ia exemplu.

Țin să aduc sincere felicitări celor care muncesc în Insula Mare a Brăilei, indiferent dacă au muncă de coordonare, de conducere sau execuție.

Haideți să ne implicăm activ în munca din agricultură pentru prosperitatea țării și a poporului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - comentariu prefațat de un aforism: Până la Legea Divină te mănâncă Fărădelegea Umană;

Vreau să vă reamintesc că avem 55 de înscriși și nu o să putem să ne încadrăm în timp, deci vă rog o concentrare maximă, prezentarea ideilor de bază.

Domnul Adrian Moisoiu și va urma domnul deputat Vekov.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Până la Legea Divină te mănâncă Fărădelegea Umană". Este unul din aforismele domnului senator Corneliu Vadim Tudor, la care m-am gândit atunci când am participat marți 23 septembrie a.c. și am văzut modul în care se acordă avizul în comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților unei inițiative legislative a unui grup de 11 deputați din care 7 membri ai Partidului România Mare.

Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, trebuia să fie o lege reparatorie, care să acorde pe lângă îndemnizație și o serie de facilități sub formă de servicii unei categorii sociale deosebite de cetățeni, care și-au riscat viața luptând pentru independența României, sacrificându-și tinerețea, mulți dintre ei aducând sacrificiul suprem pentru ca noi astăzi să trăim într-un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Acești cetățeni sunt părinții sau bunicii noștri, care în prezent au o vârstă de peste 80 de ani, o sănătate precară, oameni în fața cărora trebuie să ne descoperim capetele cu un deosebit respect atunci când îi întâlnim.

Legea mai înainte amintită a stabilit pentru veteranii de război și văduvelor acestora acordarea unor drepturi ce prevăd: împroprietărirea cu o suprafață de pământ, gratuități pe mijloacele de transport în comun (tren, autobuz, tramvai, troleibuz sau metrou), priorități în acordarea de credite avantajoase pentru construirea sau cumpărarea unei locuințe, scutirea de plată a impozitelor și taxelor locale, scutirea de plată a abonamentelor lunare de utilizare a telefonului sau receptarea emisiunilor de radio sau televiziune, acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și termice consumate, asistență medicală gratuită - inclusiv asigurare de medicamente gratuite, acordare de bilete de tratament gratuite în stațiunile balneoclimaterice și altele.

Din nefericire, din diferite motive, la peste 9 ani după apariția legii, aceste drepturi nu s-au acordat sau s-au acordat parțial (cazul suprafețelor de pământ - doar 32% din cei îndreptățiți fiind împroprietăriți, circa 19.500 de veterani așteaptă în prezent acordarea valorii pământului în bani) sau din cauza vârstei înaintate și a bolilor pe care le-au contactat în tranșee sau în prizonierat - datorită condițiilor în care au luptat și trăit, ei nu mai pot să beneficieze de ele (cazul biletelor de călătorie) sau efectiv din cauza faptului că acolo unde aceștia locuiesc - nu sunt montate posturi telefonice, nu sunt condiții pentru receptarea emisiunilor de radio sau televiziune sau nu circulă autobuze, troleibuze, tramvaie, etc. Să nu mai vorbim de faptul că numai 4% din numărul veteranilor, tot mai puțini de la un an la altul, pot beneficia de bilete de tratament gratuite sau de prețul diferit al valorii unei suprafețe de pământ de 1 ha. în mediul rural în extravilan (circa 3 milioane de lei / ha) și de 500 m" în București (unde m" de pământ poate depăși 4 milioane de lei!). În felul acesta de fapt, se creează o discriminare între foștii colegi de tranșee, care pe câmpul de luptă și-au riscat viața în mod egal. Ca atare, prin inițiativa legislativă P.L. nr.121/2003 s-a propus alternativa ca pe baza unei solicitări depuse la uniunile sau asociațiile de război din care fac parte, cu o jumătate de an înainte, pentru a putea fi cuprinse în bugetul de stat pe anul următor, cei care nu pot să mai beneficieze în mod direct de aceste drepturi să aibă posibilitatea să opteze pentru acordarea unei îndemnizații compensatorii lunare în bani.

Este de precizat faptul că proiectul de modificare și completare a legilor nu determină introducerea unor cheltuieli suplimentare, deoarece acestea fuseseră luate în considerație atunci când s-a votat legea și că, după 9 ani, mai sunt în viață doar o treime din cei vizați direct, adică circa 240.000 de veterani de război.

Incredibil, o asemenea inițiativă legislativă umanitară și reparatorie a fost respinsă de comisia pentru muncă și protecție socială cu 9 voturi contra (cele ale deputaților partidului de guvernământ - Partidul Social Democrat în frunte cu doamna președinte Smaranda Dobrescu, a deputatului Partidului Democrat reprezentat prin doamna Paula Ivănescu și bineînțeles de deputații UDMR - Kerekes Karoly și Böndi Gyöngyike) și numai 3 voturi pentru (cele ale deputaților Partidului România Mare).

Trebuie subliniat faptul că propunerea de respingere a fost susținută de delegații Ministerului Apărării Naționale, reprezentat prin lt.col. Gabriel Fotache - șef birou veterani și consilierii juridici mr. Mihai Dănilă și Mădălina Cioiulescu, mandatați pentru această poziție de către conducerea ministerului, adică de însuși domnul ministru Ion Mircea Pascu!

În încheiere, deoarece îmi este rușine să comentez poziția Ministerului Apărării Naționale, în antiteză, voi prezenta un citat din scrisoarea de susținere a inițiativei legislative primită din partea d-lui general - în rezervă - Nechita C. Petru, veteran de război, președinte a Uniunii Veteranilor de Război și a Urmașilor Veteranilor - zona Moldova și membru în Federația Europeană a Foștilor Combatanți: "Nici un sacrificiu nu este prea mare, când este vorba de veteranii de război și nevoile lor. Consider că în următorii 10 ani, majoritatea dintre ei nu vor mai fi pe aceste tărâmuri și se impune luarea unor măsuri concrete de îmbunătățire a vieții lor, prin introducerea unor articole benefice în legea care-i vizează și care în final să fie respectată și aplicată cu profundă atenție și strictețe."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Vekov Karoly - despre actualitatea unui dicton: De vrei pace, îndepărtează războiul;

Dau cuvântul domnului Vekov Karoly și va urma domnul Ștefan Giuglea. Domnii deputați Iosif Armaș, Victor Bercăroiu și Ion Mocioalcă au depus la secretariat.

Fac din nou apel la concizia intervențiilor.

   

Domnul Vekov Karoly:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Si vis pacem, para bellum" - de vrei pace, îndepărtează războiul. Dictonul antic este și azi valabil, inclusiv pentru relațiile dintre partidul de guvernământ și UDMR. Fără a dezbate acum rațiunile care au dus la încheierea cvasialianței, parafată prin semnarea rând pe rând și mai mulți ani - ai unor protocoale, ulterior și la nivelul unor județe, ne întrebăm: prin ce fel de management, cum anume ar trebui administrate și menajate raporturile politice dintre cele două formațiuni pentru ca ambele, inclusiv baza lor electorală, să fie mulțumite.

Fără doar și poate că mulțumirea, pe cât posibil reciprocă, s-ar putea realiza, cel puțin pe hârtie, prin respectarea înțelegerilor încheiate, după care există șansa unor noi înțelegeri politice, ca între doi parteneri demni de crezare. Astăzi, România suferă de o lipsă de încredere și în primul rând din partea alegătorilor. Prin urmare, este nevoie de întărirea imaginii proprii în sens pozitiv. Pentru aceasta, la ora actuală, poate face cel mai mult partidul de guvernământ. Restabilirea încrederii, inclusiv în forțele proprii, constituie o sarcină fundamentală. Situația României, sarcinile pe care le are în față impun o astfel de atitudine, o astfel de politică.

Starea țării impune compromisuri, impune alianțe. Pragmatismul este singurul mijloc înțelept care poate da roade. Alianța PSD cu UDMR a fost o cale, acceptată reciproc de ambele formațiuni, pentru a scoate țara la liman. Un scop nobil, asumat de ambele. Căci de ce n-am crede că ambii doresc binele țării? De ce ne-am îndoi de efectiv bunele lor intenții? În momentul semnării protocolului ambele au știut ce semnează, dar și ce își asumă. Pacta sunt servanda. Și totuși deznodământul, ultima sută de metri din istoria protocoalelor se repetă. Rămân câteva puncte "pentru la anu", căci... vin alegerile.

Se știa acest lucru că vin alegerile, poate și data, perioada aproximativă în care vor avea loc acestea. (A se vedea programul de guvernare pe anii 2003-2004, în care nici pentru perioada respectivă nu figurează acele puncte nerealizate). Dar surâsul încrezător, speranța în cuvântul partenerului politic este deasupra unor gânduri nedemne. Degeaba au propus unii că protocolul pe acest an trebuie semnat doar atunci când vor fi împlinite cele prevăzute în protocolul de anul trecut. Optimismul, încrederea - n-aș crede să fi fost nepăsare - a trecut peste punte și protocolul acestui an. Și tot mai sunt unii care mai speră sau sunt optimiști, care încă mai dau o șansă de 1% sau poate unul la mie că se vor împlini cele asumate. Că "poate totuși"... Poate, poate... Căci PSD-ul a semnat o înțelegere, anume persoane au semnat protocolul, care nu-și pot permite să nu se țină de cuvânt!

Mesajele din ultimii ani ale primului ministru, adresate cu ocazia momentelor istorice serbate de comunitatea maghiară din România, au dovedit cu prisosință o aplecare nuanțată asupra problematicii și aprecierii acelor momente istorice. S-a remarcat preocuparea vădită și angajată, care voia să dovedească o sensibilitate în ceea ce privește problematica comună, chiar dacă uneori controversată. S-a sperat că există o înțelepciune politică, o înțelepciune care urmărește nu numai interese de partid, dar și liniștea țării, liniștea atât de necesară construcției și reconstrucției. S-a sperat și am sperat că monumentul celor treisprezece generali, cunoscut ca Statuia Libertății, va fi reamplasat, chiar și într-alt loc. Am sperat că vor fi realizate, în sfârșit, măcar cele două facultăți, promise și ele în protocolul cu pricina (anul 2003). Nici una, nici alta, doar un "patinaj lingvistic" de zile mari - vorbe, vorbe...

Să fie la mijloc o acțiune străină de scopurile inițiale? Într-adevăr, pot fi sesizate preocupări contrare - deloc puține - alianței dintre cele două formațiuni. Pot fi sesizate preocupări contrare - deloc puține - alianței dintre cele două formațiuni. Pot fi sesizate o serie de acțiuni care liniștit pot fi desemnate cu termenul de dezinformare. Mijloace străine de scopurile declarate ale celor doi parteneri. Și-au atins aceste metode scopul? Oare acestea au dus la schimbarea atitudinii inițiale, acestea ar explica lipsa voinței politice de a împlini cele promise, care și ele erau rezultatul unui compromis?

Este oare doar o întâmplare că una din personalitățile marcante ale partidului declară în gura mare, pe baza licenței ce i se atribuie poetului, că cei treisprezece generali au fost asasini. De mortibus, nihil sine bene. Da, pe vremuri se cunoștea și se respecta acest dicton. Mai mult, la fel procedează tratatele internaționale privind militarii, indiferent de care parte s-ar afla. Chiar Parlamentul României a adoptat recent o lege în acest sens. Numai senatorul în cauză își permite să batjocorească morții, de altfel nevinovați, numindu-i asasini. Numai dânsul nu știe că militarii își fac datoria și pentru acest fapt sunt respectați până și de oponenții lor. Și numai acesta nu știe că dacă ești aliat, nu-ți batjocorești partenerul politic?

Oare, după astfel de "evenimente", după astfel de neîmpliniri, respectiv manifestări, cum cred unii, și chiar PSD-ul, că va putea continua alianța politică de până acum? Sau, poate acum, pe ultima sută de metri, nu mai este nevoie de aliați precum..., sau s-or găsi alții?

Dar dincolo de toate acestea, cum rămâne cu credibilitatea, capitalul politic cel mai de preț al unei formațiuni politice? Și cu o asemenea atitudine, deloc consecventă, ca să folosim un eufemism, ce se va alege de țara asta?

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Giuglea - declarație intitulată Traficul de ființe umane;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Giuglea și va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Gheorghe Popescu și domnul Florin Iordache au depus la secretariat.

   

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Traficul de ființe umane".

Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să vă atrag atenția asupra unei cifre - 300.000 de persoane, din care mai ales - femei și copii, sunt traficate anual în Europa; 84% din victime sunt sechestrate, vândute și exploatate în regim de sclavie. O treime din totalul acestor persoane sunt români (date statistice prezentate de OIM - Organizația Internațională pentru Migrație).

În acest context deosebit de grav, consider că ar trebui să revenim asupra Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și Legii nr.156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Fac această afirmație deoarece în ultimii ani, în România au apărut tot mai multe societăți care au obiectul principal de activitate plasarea forței de muncă în țară și în străinătate. Este cunoscut că unele din aceste firme nu sunt legal constituite sau, în spatele unor documente care atestă legalitatea se află persoane care practică traficul de ființe umane.

Dacă până anul trecut acreditarea acestor societăți se făcea de către un departament al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în prezent acreditarea se face în teritoriu de către compartimentul juridic al Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Conform unor precizări ale MMSSF, inspectorii ITM și funcționarii publici ai AJOFM care efectuează control la aceste societăți trebuie să verifice, printre altele, dacă societățile care fac plasare de forță de muncă au condiții de spațiu, aparatură specifică unui birou și, atenție - să afișeze la vedere anumite articole din Legea nr.156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Nu se amintește nimic despre afișarea și a unor articole extrem de importante din Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, adrese și telefoane ale ambasadelor și consulatelor României din țara de destinație și țările tranzitate, adrese și telefoane ale birourilor Organizației Internaționale pentru Migrație unde se poate adresa orice cetățean român dacă este cazul.

Mai mult, în nici una din aceste legi nu există tragerea la răspundere a societăților care nu aduc la cunoștința cetățenilor înscriși în baza proprie de date aceste aspecte din legile prezentate. Nici un articol din cele două legi nu face referiri la obligativitatea agentului economic de a instrui persoana plasată în muncă pe marginea celor două legi și acesta din urmă să semneze că a luat la cunoștință de legislația românească în vigoare și de legislația țării în care urmează să fie plasat în muncă.

Consider că interzicerea dreptului de a practica acest obiect de activitate societăților care nu fac dovada instruirii persoanelor plasate în muncă, în conformitate cu legile prezentate precum și deținerea de contracte ferme de muncă cu angajatorii străini sau români, este minimul de pedeapsă care se poate acorda.

Totodată, Legea nr.678/2001, art.32 alin.1 are următorul enunț "Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane înființate prin prezenta lege, denumite în continuare centre, aflate în subordinea consiliilor județene cum sunt: Arad, Botoșani, Galați, Giurgiu, Iași, Ilfov, Mehedinți, Satu Mare și Timiș".

După cum ați observat nu apar în acest articol de lege patru localități: Constanța, Cluj, Craiova și București unde traficul de persoane este o realitate. În aceste localități există deja formatori (mai ales din rândul profesorilor și a liderilor unor sindicate) pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane, instruiți în cadrul unor seminarii organizate de CSDR (confederația Sindicatelor Democratice din România) în colaborare cu OIM (Organizație Internațională pentru Migrație - International organization for Migration) cu IREX (Comitetul pentru Cercetare și Schimburi Internaționale - International Research and Exchanges Board, cu finanțare acordată de Departamentul de Muncă al SUA (US-DOL). Implicarea consiliilor județene din aceste localități pentru înființarea unor centre de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane este foarte importantă.

Pentru cetățenii străini identificați pe teritoriul României ca fiind victime ale acestui "comerț" să se acorde un permis de rezidență special precum și participarea lor la programe de asistență socială și reintegrare. De reținut că această propunere nu este doar un instrument specific de acțiune juridică, ci și o măsură umanitară prin care se oferă asistență și protecție femeilor traficate, care, deseori, nu sunt percepute ca victime ale unei infracțiuni penale, ci ca infractoare ele însele. Este important de remarcat că acordarea unui astfel de permis și includerea într-un program de protecție socială nu implică obligația victimei de a da declarații la Poliție, ci mai curând furnizarea de informații și cooperarea cu autoritățile. Această prevedere este inovatoare prin două aspecte: oferă posibilitatea de a acorda protecție imediată tuturor victimelor traficului și reprezintă un stimulent pentru cooperarea ulterioară la investigații, luând în considerare că victimele pot colabora mai eficient atunci când se află într-o poziție de siguranță personală și conștientizează că au cu adevărat drepturi.

Permisul poate fi acordat în următoarele situații: când operațiunile și investigațiile organelor de poliție sau procedurile de judecată cu privire la oricare din aceste infracțiuni, sau serviciile sociale ale administrației locale, în exercițiul activităților lor de asistență socială, identifică situații de abuz și de exploatare severă a unui cetățean străin, și când siguranța respectivului cetățean străin este pusă în pericol, ca urmare a tentativei de a scăpa de o organizație criminală implicată într-una din infracțiunile menționate sau ca urmare a declarațiilor făcute în cursul anchetei preliminare sau în cursul procedurilor de judecată. Cererea de acordare a permisului de rezidență este făcută de servicii sau departamente ale autorităților locale sau de o organizație privată. Decizia privind acordarea permisului de rezidență este luată de șeful Poliției ("Chestor), care trebuie informat asupra programului de reintegrare urmat de victimă.

Durata permisului de rezidență special este de șase luni și poate fi reînnoită pentru un an sau pentru o perioadă mai lungă, dacă este necesar pentru scopuri judiciare. Permisul este revocat în cazul în care persoana asistată părăsește programul de reintegrare. Permisul special îi permite deținătorului accesul la servicii de asistență socială, oportunități în domeniul educațional, precum și înscrierea în baza de date a agenției pentru ocuparea forței de muncă. (Permisul este acordat de țările Uniunii Europene - ex. Italia).

Legea trebuie să prevadă și reglementări menite să garanteze că persoanele traficate nu sunt tratate ca infractori, ci ca victime, și sunt, prin urmare, îndreptățite la o protecție socială și umanitară adecvată statutului de victimă.

Înființarea unei linii telefonice gratuite care să permită victimelor traficului să ia un prim contact cu operatori profesioniști care să le acorde primul ajutor. Linia telefonică gratuită să fie compusă dintr-un punct național, cu mai mulți operatori, care funcționează non-stop și câteva puncte județene.

Propun comisiei parlamentare care s-a ocupat de întocmirea Legii nr.678/2001 și a Legii nr.156/2000 să analizeze propunerile făcute. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - referire la textul propus referendumului din 19 octombrie;

Dau cuvântul domnului deputat Costache Mircea. Va urma domnul deputat Tokay Gheorghe. Domnul deputat Ion Florescu a depus la secretariat.

Vă rog, mai multă concizie. Mai revedeți textele puțin.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

De regulă n-am încălcat timpul și sper să n-o fac nici de data aceasta.

Stimați colegi, mă refer astăzi la textul propus referendumului din 19 octombrie, și constat că legea fundamentală a oricărui stat este un cod de norme pe termen lung. Sunt țări în care Constituția datează de sute de ani, fără revizuiri esențiale.

Ce i-a determinat pe revizorii români să considere Constituția din 1991 perimată, în numai 12 ani? Ce domenii ale vieții reclamă atât de acut nevoia de reglementare, nu prin legi ordinare, nu prin legi speciale, ci neapărat prin modificarea textului Constituției?

Geneza motivației stă în adăugarea câtorva cuvinte, pline de semnificații pentru cel deprins cu decodificarea mesajului scris. Acesta se referă la statutul proprietății. În 1991, când majoritatea actualilor proprietari de averi imense, de vile, de parcuri, de limuzine, de gatere, de IAS-uri, de fabrici, de alte obiective, locuiau la bloc și trăiau de azi pe mâine, nu aveau nevoie să-și pună la adăpost strânsura prin text constituțional. Așa a apărut sintagma "statul ocrotește și garantează proprietatea", fără amendamentul PRM, dobândită în mod ilicit.

S-a spus că nu este nevoie de o asemenea precizare deoarece caracterul ilicit este implicit. Când a fost vorba de alegeri s-a acceptat precizarea "alegeri libere și corecte". Aici calificativul "corecte" nu mai era implicit? De asemenea, este de-a dreptul suspectă precizarea "că este interzisă trecerea în proprietate publică a averilor, a proprietăților". Cu alte cuvinte, chiar dacă s-ar dovedi că anumite obiective au fost însușite în mod fraudulos în procesul de privatizare sau în alt context, acestea nu mai pot fi trecute niciodată în proprietatea publică.

Infantilismul revizorilor noștri merge până acolo încât ei statuează până și promovarea culturii române, dar nu a oricărei culturi, nu a culturii românești din toate timpurile, spiritul românesc fiind fracturat de textul constituțional, ci numai a culturii contemporane. Cine gândește o Constituție raportat numai la existența, la interesele lui meschine și la averile lui de moment, și-ți face referire la cultura națională adăugându-i termenul "contemporan", contemporan cu el și cu neamul lui, de prădalnici, pare cel puțin inconștient, dacă nu atins de alte boli mai grave.

S-a spus în fața națiunii române, de însuși președintele României, recent, că este vorba despre o Constituție europeană. S-a demonstrat încă și se mai poate demonstra că este o Constituție antinațională, antipopulară și antieuropeană. Europa nu ocrotește averile dobândite prin fraudă, Europa nu ocrotește hoți, corupți, mafioți. Europa nu statuează din două în două zile, când îi vine fiecăruia prin minte să-și pună la adăpost anumite interese prin text constituțional; Europa nu conduce prin ordonanțe de urgențe, nu permite aviatorismul politic în orice condiții; Europa nu este aceea pe care ne-o proclamă unii de la înalte tribune.

Adevăratul mobil îl reprezintă, în această Constituție pe termen scurt, alegerile din 2004, când se pot întâmpla și minuni, așa cum stau lucrurile în țară, să poată veni la putere forțe care, prin această Constituție, ar fi, pasămi-te, oprite să aplice legislația revizuirii modului cum s-a acumulat capitalul, cum s-au acumulat averile în România.

Din cauza acestui an electoral, a apărut la români o nouă Constituție. Câte zile va avea ea, vom trăi și vom vedea. Ceea ce le spun eu revizorilor inspirați de personajul lui Hlestapov, din comedia "Revizorul" a lui Gogol, este că minte multă n-au prea avut. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Tokay - rememorare a pașoptismului și a sensului său istoric pentru națiunile maghiară și română;

Dau cuvântul domnului deputat Tokay Gheorghe. Va urma domnul deputat Aurel Daraban.

   

Domnul Tokay Gheorghe:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor.

În ultimul deceniu, în Parlamentul României a devenit o tradiție ca, în preajma zilei de 6 octombrie, deputații maghiari să prezinte un pios omagiu Revoluției din anii '48-'49. Pașoptismul, ca idee stindard a revoluției burgheze, are un loc sacru în istoria națiunii noastre, în istoria națiunii române.

Poate că nu greșim dacă afirmăm că și astăzi evenimentele care au avut loc cu un secol și jumătate în urmă au marcat o piatră de hotar în devenirea națiunilor central și est-europene. O pleiadă de figuri luminoase au intrat pentru totdeauna în panteonul națiunilor. Kosuth, Bălcescu au fost și rămân figuri emblematice ale acestei perioade. Știm cu toții ce sfârșit a avut revoluția maghiară, revoluția română. Tragica înfrângere a ideilor de libertate, egalitate și fraternitate, triumful trecător al forțelor reacționare habsburgice și țariste nu au dezarmat națiunile noastre.

Am rememorat această înfrângere în bătălia dusă pentru democrație și libertate, știind întotdeauna că a fost pierdută doar o bătălie, nu și războiul. Și istoria a dovedit că așa este. Am rememorat această înfrângere, și după un secol și jumătate, dreptatea, democrația și libertatea au triumfat și în această parte a lumii. După un secol și jumătate, toate națiunile se îndreaptă împreună spre o Europă unită. Se cuvine, deci, să aducem un pios omagiu acelor bărbați și femei care ne-au deschis drumul spre libertate. Celebrăm astăzi libertatea. Este vorba de libertatea maghiarilor, este vorba de libertatea românilor, a cehilor, a polonezilor, pentru că libertatea nu poate fi confiscată de nimeni și niciodată.

Este un adevăr trist că, deseori, ne-am găsit în tabere diferite. Este adevărat că românii și maghiarii avem un trecut împovărat de confruntări tragice și inutile. Este adevărat că și de o parte și de alta, mulți au pierit în aceste confruntări. Astăzi, după un secol și jumătate, pe 6 octombrie, comemorăm pe toți acei care au fost jertfiți în lupta pentru libertate.

Noi, maghiarii, comemorăm cei 13 generali uciși mișelește, după un simulacru de proces, militari onorabili, care niciodată nu au condus vreo campanie împotriva românilor. 13 generali, din care 4 au fost maghiari, ceilalți fiind sârbi, croați, armeni, austrieci, germani. Or, au fost oameni care au plătit cu viața, pentru că s-au ridicat împotriva asupririi habsburgice, bărbați care au rămas în memoria întregii Europe ca martiri. În cinstea lor s-au scris cărți, poezii și s-au ridicat statui. Una dintre statuile ridicate în memoria lor și a revoluției pașoptiste este Statuia libertății din Arad. Această operă de artă este de o valoare artistică incontestabilă. Arădenii au pornit o acțiune pentru reamplasarea acestei statui, din fonduri adunate din donații. Visul nostru a fost, ca la data de 5 octombrie 2003, statuia libertății, în toată splendoarea ei, să ocupe locul său binemeritat în urbea noastră, simbolizând ideea libertății, ideea recunoștinței față de revoluționarii martiri.

Am constatat, însă, că această inițiativă, menită să redea Aradului, dar și României, o minunată operă de artă, să slujească ideea respectului față de trecutul nostru comun, a fost contracarată de forțe care nu doresc o reală reconciliere. S-au invocat pretexte juridice estetice, susțineri pseudo-istorice, care mustesc de lipsă de respect față de știință, dar și față de interesele comune ale românilor și maghiarilor din această țară, care vin să obstrucționeze, să oprească un proces de neoprit, procesul europenizării mentalității noastre, opunând reconcilierii profunde și reale o escaladare a spiritului șovin și naționalist.

Această încercare nu are șanse de succes. Suntem ferm convinși că Statuia libertății din Arad va fi reamplasată, ca o dovadă vie, că România, într-adevăr, este o țară europeană, o țară care nu numai geografic, dar și sufletește s-a încadrat în spiritualitatea continentului nostru.

Credem cu tărie că cei care, astăzi, din motive politice, din calcule electorale încearcă să reînvie atmosfera orvelnică a perioadei, dinainte de 1989, nu vor avea succes. Credem cu tărie în vocația europeană a acestei țări, în care trăim și ai cărei fii suntem, și credem totodată că România, mai repede sau mai târziu, ne va trata și ne va respecta ca atare. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Aurel Daraban - atingerea unei probleme esențiale: reforma administrației publice locale;

Dau cuvântul domnului deputat Daraban. Va urma domnul Doru Dumitru Palade. Domnii deputați Emil Rădulescu, Vlad Hogea, Puiu Hașotti, Radu Stroe și Eugen Nicolaescu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Una dintre problemele esențiale care trebuie să ne preocupe în continuare, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, este reforma administrației publice locale. Aceasta trebuie să constituie, din perspectiva descentralizării ei, o prioritate pentru activitatea noastră în teritoriu. În fapt, reforma administrației publice locale este o reformă a statului, a întregii societăți, iar această reformă, ca să poată avea efecte palpabile, trebuie făcută într-un spirit de transparență, cu implicarea cetățeanului, atât în luarea deciziilor majore de interes local sau central, cât și punerea lor în aplicare.

Iată de ce consider că avem mari datorii și obligații, ca parlamentari, să inițiem discuții în teritoriu, în legătură cu ce înseamnă această reformă, ce presupune ea, ce condiționări aduce ea, pentru a ne racorda, în mod serios, la valorile spațiului administrativ european: transparență, predictibilitate, eficacitate și responsabilitate.

Trebuie să fim conștienți, ca membri ai forului legislativ suprem al țării, că administrația din România trebuie să ajungă la nivelul administrațiilor din țările membre. Așa cum vom gândi și vom acționa, încă de pe acum, această reformă depinde, în fapt, viitorul sistemului administrativ în România pentru următorii 5 - 10 ani.

De asemenea, trebuie să conștientizăm că acest proces de reformă al administrației este unul permanent, și trebuie să înțelegem că ceea ce construim trebuie să facem cu mare grijă. Evident, mari răspunderi în această direcție revine Ministerului Administrației și Internelor prin unitatea centrală de reformă a administrației publice. Noi, parlamentarii, avem obligația să cunoaștem programele existente și să veghem ca, în funcțiile de manager în administrația publică să fie promovați tinerii. Să conștientizăm ce ne trebuie și în administrație, că ne trebuie în administrație un alt stil, în care managementul înseamnă, în primul rând, responsabilitate.

Mai mult, ca să avem oameni responsabili în administrație, trebuie să existe și o motivație corespunzătoare. Se știe că Guvernul a elaborat în anul 2001, pentru prima dată, o strategie de accelerare a reformei în administrația publică. Lucrurile s-au mișcat bine, dar consider că este nevoie de un mai mare pragmatism al acestei strategii pentru crearea unor mecanisme de implementare.

Accelerarea programului de informatizare și extinderea lui rapidă la toate județele ar trebui să fie una din prioritățile de bază. Finalitatea strategiilor care există la nivel central, ca și la nivel local, pe județe și localități, trebuie să fie rezultatele palpabile pentru cetățeni. Onorându-ne aceste obligații, onorăm de fapt mandatul ce ne-a fost încredințat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Doru-Dumitru Palade - analiză a situației din domeniul cercetării;

Dau cuvântul domnului deputat Doru-Dumitru Palade. Va urma domnul deputat Tamaș Șandor. domnul deputat Andrei Chiliman și domnul deputat Enescu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Doru-Dumitru Palade:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ziua de 19 noiembrie a anului 2000 îmi revine mereu în memorie ca o zi de la care au plecat multe speranțe pentru reabilitarea și revigorarea cercetării științifice românești. La Sala Palatului, undeva în holul principal, la etaj, patronatul și sindicatele din acest domeniu organizaseră un moment festiv, prilejuit ca în fiecare an de "Ziua Cercetătorului", la care au fost invitate și principalele partide politice, angrenate în cursa electorală de atunci.

Mult s-a bucurat asistența, când o puternică delegație PDSR, în funcție cu Adrian Năstase, Damian Popescu, Ecaterina Andronescu, reprezentanții unui partid creditat ca sigur câștigător al alegerilor parlamentare, a venit în mijlocul celor care reprezentau potențialul științific al României.

Și mai mult s-a bucurat asistența când domnul Adrian Năstase a luat cuvântul și a făcut un întreg rechizitoriu politicii dezastruoase duse de coaliția PNȚCD, PNL, PD, UDMR în legătură cu cercetarea științifică din România. Respectând Declarația-Program de la Snagov, din martie 2000, domnul Adrian Năstase a făcut multe promisiuni, care demonstrau clar că viitorul guvern PDSR va relua și va dezvolta domeniul cercetării științifice, întrerupt brutal de guvernele din perioada '97-2000: refacerea ministerului de profil, finanțat la nivelul țărilor candidate la Uniunea Europeană; implicarea cercetării științifice în dezvoltarea sectoarelor economice și prin programe naționale viabile; reluarea unui proces legislativ necesar; facilități deosebite pentru cei ce investesc în acest domeniu etc., etc.

Există, din păcate, în practica electorală a țărilor democratice o expresie: "A promite este nobil, a te și ține de cuvânt este ceva burghez". În perioada ce a urmat ne-am dat seama cu toții că domnului Năstase i-a plăcut și-i va place întotdeauna să fie nobil.

Unificarea activității de educație cu cercetarea științifică, numirea unui ministru delegat pentru cercetare, mai mult cu rol decorativ, în fața unei doamne ministru care nu a putut înțelege cercetarea științifică, dincolo de ușa catedrei din învățământul superior, prăbușirea finanțării de la buget al acestui domeniu, la cea mai mică cotă din Europa, lipsa totală de interes pentru derularea procesului legislativ necesar, toate acestea și multe altele au onorat practic artificiile PDSR din anul 2000, aducând potențialul științific al țării sub cota de avarii.

Când cabinetul Năstase a "comemorat" doi ani de la guvernare, în intervenția pe care am avut-o în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, printre altele am reliefat că mult-trâmbițata restructurare a secretarilor de stat, printre cei trei care existau la Ministerul Educației și Cercetării, a dispărut tocmai secretarul de stat de la departamentul cercetare. Dar se putea răspunde că rămăsese ministrul delegat în Guvern, cu rolul pe care l-am arătat.

A venit și marea restructurare și reorganizare a Guvernului, după părerea mea, cea mai nefericită și neprofesionistă din istoria noastră post-revoluționară. La educație și cercetare se adaugă problemele tineretului; bine că nu a intrat și sportul, turismul sau, de ce și nu, cultele. Dar problemele nu se opresc aici. În prezent, din cei patru secretari de stat, cât trebuie să aibă acest minister, numai secretarul de stat care trebuie să conducă departamentul de cercetare, sau ce a mai rămas din el, nu a fost nominalizat. Unele surse declară că, din 2003, s-ar putea să vină ceva fonduri pe acest segment de la Uniunea Europeană, și primul-ministru dorește să aibă un om apropiat care să controleze aceste fonduri.

Cu toate eforturile, de altfel lăudabile în multe direcții, ale ministrului Athanasiu, până în prezent nu s-a reușit nominalizarea secretarului de stat care să conducă departamentul respectiv, și efectele se fac simțite din plin, cu urmări total negative. De ce oare? Nu are PSD-ul nici un om cu experiență în managementul cercetării științifice ca să preia această sarcină? Nu știu, dar se întâmplă atâtea lucruri neplăcute la Guvern, încât atmosfera de acum îmi amintește de anul 2000, când toată lumea se alina cu gândul că nu mai este mult și scăpăm. Să sperăm că va fi mai bine. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tamas Sandor - câteva observații pe marginea modificării ordonanței referitoare la pachetul lapte-corn;

Dau cuvântul domnului Tamaș Șandor; va urma domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am apreciat în mod pozitiv ordonanța Guvernului nr.96/2002, care vizează acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

În prezent, această ordonanță a fost modificată printr-o nouă ordonanță, mai ales datorită faptului că prima a fost primită foarte bine atât de copii, cât și de populație în general.

Față de anul școlar 2002-2003, când au beneficiat de facilitățile prevăzute în acest act normativ, un milion de elevi din 13.000 de școli, prezenta ordonanță de urgență a Guvernului își propune extinderea programului pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore, cu câte un pachet în valoare de 7.000/copil, începând cu luna septembrie a.c.

Măsurile de îmbunătățire considerăm a fi, într-adevăr, bune, având în vedere faptul că, începând cu data de 15 septembrie 2003, numărul de copii care beneficiază de pachetul lapte-corn a crescut cu 500.000 paralel, desigur, cu creșterea sumei investită pentru acoperirea programului.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul pentru a vă informa că în județul Covasna, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.70/2003, beneficiază de facilitățile acestui program 6.367 copii din grădinițele de stat, cu program normal.

Totodată, trebuie să vă informez că din totalul de 8.700 copii cu vârstă preșcolară, 2400 sunt înscriși la grădiniță cu program prelungit, adică 27% din totalul de copii înscriși. Se poate observa că ordonanța de urgență amintită nu dă posibilitatea ca și copiii din grădinițele cu program prelungit să beneficieze de acest sprijin. Nu cred, însă, că putem accepta existența oricărei forme de discriminare între copiii de aceeași vârstă, și care totodată urmează aceeași formă de învățământ.

În consecință, fac apel la Guvernul, și la comisia de specialitate a Senatului să urmărească modificarea proiectului de lege în așa fel, încât și copiii înscriși la grădinițele cu program prelungit să poată beneficia de facilitățile prevăzute în actul normativ de mai sus. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă mulțumesc și pentru operativitate.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată simplu: Nu!;

Dau cuvântul domnului Dumitru Bentu. Va urma domnul Emil Rus. Domnii deputați Sonea și Becsek-Garda au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează simplu: "NU".

Am așteptat cu normală curiozitate apariția unei construcții politice și, în sfârșit, a apărut. Nu vom analiza, însă, implicațiile, semnificațiile, și mai ales obiectivele acesteia. Nu ne vom referi la juxtapunerea forțată a două doctrine politice. Nu vom glosa superficial pe subiecte ca denumirea "parapașoptistă" a alianței; "subtilitatea" mesajului subliminal, acest "DA", pe care trebuie să-l valideze câți mai mulți cetățeni; culorile galben-albastre liberale, da PNL, minus PD, da, de la doamne, aceeași, sau democrați "adio".

Întrebarea firească este: care a fost nucleul de condensare a acestei alianțe ce se dorește nouă, imaculată și chiar mesianică, aducându-ne cu generozitate dreptatea și adevărul atât de mult așteptate. Pe ce te bazezi, sau mai corect pe ce s-a bazat decizia de constituire? Din păcate, pe o ipoteză falsă și neonorantă, aceea că memoria colectivă, memoria oamenilor simpli și onești, cărora intenționează să li se adreseze nu funcționează decât pe termen foarte scurt. Să nu se creadă cumva că oamenii au uitat binefacerile anilor 1997-2000, când cele două partide au fost în coaliția care guverna țara sub semnul celor 200 de zile. Și, ce bine ar fi fost dacă s-ar fi rezumat strict la acest număr!

Acest afront, dorit insesizabil, are toate șansele să se convertească într-o sancțiune și paradoxală, dar și reală. Un "NU" hotărât, acestui "DA". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, mulțumesc.

 
  Emil Rus - despre impactul legilor nr.18/1991 și 1/2000 în prezent și în viitor;

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Va urma domnul deputat Cristian Sandache.

   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Legile 18/91 și 1/2000 continuă să rămână o problemă, cred eu, și pentru guvernarea următoare, care nu este exclus să fie a Partidului România Mare, și sunt sigur că atunci cetățenii României vor intra în drepturile lor legale privind proprietățile de terenuri agricole, forestiere și lacuri.

O treime din locuitorii României, în drept de a-și revendica bunurile, sunt sau au fost în litigiu, fie cu statul, rudele sau vecinii, pe motive de proprietate asupra pământului. Unele procese se desfășoară mai bine de zece ani, continuă și astăzi; altele au primit dimensiuni internaționale, ajungându-se la Curtea Internațională de Justiție.

Din când în când, și mai ales în preajma campaniilor electorale, se fac niște mobilizări, niște mișcări în favoarea cetățenilor, să zicem de mică amploare, însă, se anunță cu surle și trâmbițe, de păcătoasa propagandă a Puterii, ca fiind realizări mărețe ale regimului PSD-ist, al domnilor Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Așa este cazul retrocedărilor terenurilor forestiere cetățenilor din localitățile bistrițene Beclean, Braniște, Budești, Chiochiș, Galații Bistriței, Lechința, Mărișelu, Matei, Miceștii de Câmpie, Milaș, Nușeni, Sânmihaiul de Câmpie, Silivașul de Câmpie, Șieu, Șieu Odorhei, Șieu-Măgheruș, Teaca, Urmeniș ș.a., conform unui Ordin, nr.555, al ministrului agriculturii, ordin care va face parte, spune ministrul, dintr-o hotărâre de Guvern.

Prin acest ordin, terenurile care au fost în administrația Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice București, prin Ocolul Silvic Experimental Lechința, vor reveni la proprietarii de drept. Acest institut a desfășurat o cercetare care, faptic, aproape este imposibil de recunoscut. Destul că exploatările masive de masă lemnoasă s-au desfășurat sub ochii cetățenilor, care au asistat neputincioși la înstrăinarea bunurilor lor, negăsind sprijin nici la Poliție, nici la Prefectură, cu toate că drepturile lor erau confirmate prin hotărâri judecătorești și prin hotărâri ale comisiei județene de profil. Deci, cetățenii erau cu drepturile în mână, și silvicultorii noștri cu exploatarea susținută și cu amenzile împotriva celor care îndrăzneau să-și aducă din pădurea lor un lemn pentru a se încălzi pe vreme de iarnă.

Atitudine împotriva acestor abuzuri a luat și presa, spre cinstea ei, dar și parlamentarii, mai ales cei din opoziție, de sute de ori, cu intervenții directe la primul-ministru Adrian Năstase, la ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, la ministrul, pe atunci, al administrației publice, Octav Cozmâncă, la ministrul justiției, Rodica Stănoiu. Și totul a fost în zadar. Nimeni nu a luat act de nedreptățile care se întâmplau zilnic. Firește, silvicultorii, dirijați de centrul lor din București, pentru a lua ochii oamenilor, apăsau pe pedala propagandei, cu manifestări în cadrul lunii pădurilor, sub genericul "Cercetarea silvică și rolul ei social", cu invitați de pe orizontala și verticala Puterii politice a țării.

Acum, după ce buzunarele celor care trebuia sunt pline, după ce cotizația la partidul Puterii s-a predat, natural că oamenii vor fi puși în drepturi. Și, culmea cinismului, meritul este al Guvernului Adrian Năstase și al Puterii locale, care a găsit calea să facă dreptate cetățenilor, celor 18 comune ale județului Bistrița-Năsăud.

La recenta întâlnire cu primarii de la Lechința, în vederea retrocedării de păduri pentru zona de câmpie, prefectul județului, Viorel Pupăză, declara cu satisfacție că actul punerii în drepturi ale cetățenilor este un succes "care încununează munca intensă depusă". Halal muncă!

Prin urmare, constatarea lui Caragiale se potrivește, că toată lumea acum e mulțumită, într-un regim, firește, "curat constituțional".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - intervenție intitulată Stafia Convenției Democrate Române 2000;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Ștefan Lăpădat.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea se intitulează: "Stafia Convenției Democrate Române 2000".

Alianța P.N.L. - P.D. se dorește altceva decât defuncta struțo-cămilă C.D.R. 2000.

Și, totuși, deși numărul formațiunilor componente s-a redus la două, deși, după afirmațiile răspicate ale domnilor Stolojan și Băsescu, toate amănuntele tehnico-tactice au fost puse la punct, ceva scârțâie. Sub sloganul generos: "Dreptate și adevăr", un fel de salut pașoptist oarecum schimbat, liberalii și democrații vor încerca să dea marea lovitură politică.

Așteptările sunt mari, un freamăt pare că se ridică spre cer, asemenea fuioarelor de ceață dintre brazii udați de ploaie.

Ambiții în galben-albastru stau să se coacă, sondajele sunt stropite cu mir aducător de noroc, se umblă pe la imagine și se "coafează" puternic elementele perioadei 1997 - 2000, când numai și numai bieții țărăniști au fost de vină pentru toate: "Noi am fost prea mici procentual" etc., etc.

Fără îndoială că opoziția are tot dreptul să se organizeze, așa cum crede de cuviință, numai că temele belicoase aduc un aer ușor caraghios, acolo unde nu este suficientă forță.

Deși beneficiază de aportul unor oameni, indiscutabil inteligenți și articulați, P.N.L. și P.D. sunt încă prea slabe, chiar aliate fiind, pentru a ataca la câștig viitoarele alegeri.

Motivul este simplu: asemenea unui tablou al lui Goya, stafia C.D.R. 2000 stă în spatele lor și își agită cheia ruginită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă foarte mulțumesc și pentru concizie.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație intitulată Europa trebuie să știe cine suntem;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat. Va urma domnul deputat Ioan Timiș.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mă scuzați puțin. Domnii deputați Ioan Onisei și Vasile Nistor au depus la secretariat.

 
   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Declarația mea are titlul "Europa trebuie să știe cine suntem".

Interesele financiare ale unor firme din țară și din străinătate, căutătorii de comori, dotați cu aparatură modernă pentru descoperirea metalelor, indivizi ce construiesc vile, moteluri, hoteluri piscine și administrațiile publice locale incompetente încalcă cu bună știință Legea patrimoniului național, distrugând acele izvoare istorice spirituale și materiale care atestă vechimea, continuitatea și unitatea neamului românesc în spațiul carpato - danubiano - pontic.

Vă rog să-mi permiteți argumentarea celor afirmate în scopul de a preveni și stopa urmările nefaste pentru scrierea corectă a istoriei poporului român.

Sub auspiciile Ministerului Culturii și Cultelor, Direcția de arheologie, Comisia de arheologie și Comisia monumentelor istorice au avizat amenajarea unui spațiu de agrement în situl arheologic Histria pentru firma duty free care distruge tumuli funerari - morminte antice din perioada greacă - după ce în prealabil domnul Răzvan Theodorescu afirmase că "numai pe calea justiției acești huligani pot fi opriți".

Aprobarea tacită a Ministerului Culturii și Cultelor, precum și a Academiei Române, continuă și în cazul concesiunii aprobate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, a exploatării minereurilor auro-argintifire din perimetrul Roșia Montană din județul Alba - Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" S.A., conform Hotărârii de Guvern nr. 458/10 iunie 1999.

Ca atare, tezaurele arheologice dacice și romane vor dispărea, valorile etnografice, de asemenea, și nu mai vorbim de consecințele nocive pentru mediu și de privațiunile economice și sociale la care vor fi supuși localnicii. În acest caz este salutară moțiunea "Roșia Montană" inițiată de Grupul parlamentar al P.R.M.

Sub protecția Legii fondului funciar, țăranii din localitatea Sarmizegetusa cultivă cereale în incinta complexului arheologic a fostei capitale a provinciei Dacia Romană. Aceeași situație se constată în castrele PRAETORIUM din localitatea Racovița și Bratovoești din aceeași localitate, ultimul fiind și depozit de gunoaie - județul Vâlcea- Depresiunea Loviștei.

În județele Harghita și Covasna, indiferența și sfidarea autorităților locale și a Ministerului Culturii și Cultelor au permis dinamitarea cetăților dacice de la Jigodin, din județul Harghita, și de la Păuleni, pentru construirea de vile și alte amenajări. Săpăturile din același județ, de la Șoimeni - Ciomortan, unde sunt vestigii tracice, au fost tendențios sistate. Aceeași atitudine se reflectă în micșorarea sau dispariția secțiilor de arheologie de la cele șapte muzee din cele două județe în Harghita și Covasna. În schimb, sunt valorificate piesele de patrimoniu culturale și istorice secuiești și maghiare.

Și în județul Mehedinți, nepăsarea și justificarea lipsei de fonduri lasă degradării Piciorul podului lui Traian, castrele militare de la Drobeta Turnu Severin și Hinova, termele romane, cu toate că anul 2003 a fost declarat de către UNESCO "Anul Traian".

Cu regret trebuie să reamintesc că nici vestigiile medievale nu stau mai bine. Aniversarea a 500 de ani în anul 2004 de la decesul lui Ștefan cel Mare este întâmpinată de bălăriile și gunoaiele din cetatea de scaun a Sucevei.

Cetatea Severinului, fostă reședință a Băniei, și altele din Moldova, la care se adaugă castelele din Transilvania, au aceeași soartă.

La Congresul al II-lea de dacologie desfășurat la București în perioada 15 - 18 august 2001, dedicat aniversării a 2045 de ani de la moartea primului rege al dacilor, Burebista, cetățeanul american de origine română, Napoleon Săvescu, doctor în istorie, afirma: "Poporul nostru are nevoie de o istorie corectă, dreaptă, cinstită, care să-l reprezinte într-un moment când toate popoarele lumii se luptă să-și găsească rădăcini cât mai adânci în istorie. Aceste rădăcini, poporul nostru le are și este păcat să nu și le pună în valoare".

Ne luptăm de mulți ani să intrăm în Europa când spațiul carpato-danubiano-pontic reprezintă de fapt vatra Europei, iar locuitorii acestui spațiu au fost strămoșii celor care au început să populeze Europa.

Argumentul cel mai plauzibil, de ultimă oră, îl constituie descoperirea de către un grup de speologi români a rămășițelor unui om în Peștera cu oase din Sud - Vestul Munților Carpați, a căror vechime a fost stabilită de cercetătorii de la Universitatea Washington din Saint Louis, la peste 30.000 de ani, fiind declarată cea mai veche fosilă a unui om din epoca modernă cunoscută până în prezent, botezat de speologii din Cluj-Napoca cu numele de "Ion".

Ca să intrăm în Europa, trebuie să știm cine suntem!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Timiș - declarație ce poartă denumirea O parte a presei hunedorene și ciorba politică;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Timiș. Va urma domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are denumirea: " O parte a presei hunedorene și ciorba politică".

Doamnelor și domnilor,

Am fost și sunt un apărător al presei libere și al libertății de exprimare, ca principiu al democrației autentice.

Libertății presei nu i se poate opune nimic, în afară de o altă libertate, aceea a fiecărui individ de a avea o opinie.

În numele acestei libertăți, îngăduiți-mi să am un punct de vedere asupra unei părți a presei din județul Hunedoara. În acest județ, sărac în viața cotidiană, dar bogat în resurse naturale și în politicieni bogați, fiecare om politic sau grup politic mai răsărit are presa lui de scandal. Cu alte cuvinte, are "câinele de pază" al democrației proprii. Acest câine de pază este asmuțit, ținut în lesă sau mângâiat pe creștet, după împrejurări.

Obișnuit cu balta politică și răsfățat de recompensele stăpânilor, jurnalistul unei astfel de prese experimentează orice formă de exprimare liberă, fără complexe, fără regrete și fără respect față de adevăr.

La începutul mandatului meu de deputat din actuala legislatură am fost și eu ținta unui astfel de experiment comandat politic, dar spre bucuria iubitorilor de adevăr, spectacolul s-a terminat prost pentru acei jurnaliști și a fost exprimat în amenzi penale de sute de milioane de lei.

Aceasta nu înseamnă că fenomenul a luat sfârșit. Aceiași jurnaliști sau alții fac în continuare aceleași servicii stăpânilor lor bogați.

Paradoxurile și aiureala publică pot ajunge la paroxism, când constați că la diferite întâlniri publice apar tot felul de jurnaliști cu etichetă și ecuson, dar fără jurnale, cameramani cu camere video scumpe, dar fără canale de televiziune, numai pentru a întreține ideea omniprezenței câinilor de pază a democrației și pentru fala și protecția finanțatorilor.

Unele ziare se vând pe concursuri de genul: "Care este cel mai tare din parcare?", oamenii unui anumit anturaj cumpărând toată ediția, lăsându-i pe ceilalți cu buza umflată. În clipa următoare, cancelariile șefilor de orice fel și culoare de la București devin pline de vestea apariției sau consacrării unor stele politice locale.

Alte ziare se distrează selectând jurnaliste fără nume, care trebuie să dea note la mersul pe trotinetă unor parlamentari județeni. Ele apreciază sex - apelul, unduirea, eleganța mersului și în cele din urmă profesionalismul acestora, tot la mersul pe trotinetă, desigur. Imaginea apare ca un dans de canguri și parcă Magdalena de la "Jurnalul agricol" se pricepe la croiala Versace.

Sunt alte ziare, sau tot acelea, cine mai știe, care consacră numere omagiale, redau în mod frecvent slujbe de pomenire, dezvăluiri și comemorări, sunt specializate în aduceri aminte și în acte de restituiri jurnalistice, fără să sufle o vorbă despre actul politic de revizuire a Constituției. Și tocmai această Constituție le-a consacrat dreptul la existență și la o atât de mare și liberă exprimare.

Nu pot să spun că aceasta este tot. Spectacolul este mult mai mare și mai aprins. În mod alternativ, însă, există și în acest județ o presă serioasă, responsabilă, adevărată.

Și ca exemplu că există, aș menționa numai "Cuvântul liber" și "Matinal" și apoi unul sau două săptămânale. Presa adevărată constată, observă și informează cât se poate de corect opinia publică. Ea supraviețuiește greu, dar există și se ține departe de balamucul multicolor al ziarelor de casă. Ea știe cel mai bine că pentru jurnale există cel puțin două destinații: una pentru anturaje și cancelarii și una pentru public.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să apreciați singuri cine are dreptate.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre Constituția adjectivelor capcană;

Dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul deputat Emil Boc.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 16 aprilie 2002, Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România, din care subsemnatul a făcut parte, a luat în dezbatere tema "Reforma Constituțională în România și Convenția privind viitorul Europei".

Tema aceasta de mare interes politic a făcut obiectul punctului 7 de pe Ordinea de zi a reuniunii.

Raportorul Uniunii Europene la această temă a fost europarlamentarul Jo Leinen, care, în finalul expunerii sale, a tras următoarea concluzie: "Nu este cazul ca de fiecare dată când facem un pas în plus să modificăm Constituția".

Iată deci că în acest domeniu, știindu-se perspectiva Convenției europene privind viitorul Europei, oficialii Uniunii Europene au considerat inoportună modificarea Constituției României. Discuțiile pe tema racordării la "cerințele europene" sunt, deci, de tip dâmbovițean și au amprentă electorală.

Așa se face că avem o Lege de revizuire a Constituției României, adoptată în ședința din 18 septembrie 2003 a Senatului și Camerei Deputaților.

Elaborarea în mare grabă a acestor modificări, fără a se ține seama de argumentele pertinente ale parlamentarilor Partidului România Mare și ale altor factori, a condus la o lege cu foarte multe capcane.

Criticile privind folosirea în justiție a limbii minorităților lingvistice din România, precum și semnalele Ministerului Administrației și Internelor se cunosc și sunt de mare importanță legislativă.

Ceea ce mă intrigă este folosirea unor adjective care transformă Constituția României în "constituția adjectivelorcapcană" cu efecte incontrolabile! Ne permitem să dăm câteva exemple.

La articolele 21 și 23 se folosește conceptul de "termen rezonabil". Ce-i aia? Ori este termen, ori nu este! Cine decide?!

În articolul 32 se vorbește despre "creativitatea contemporană" periodizarea istorică fiind suprapusă celei juridice, valabilă numai pentru viitor (vezi alineatul 2 al articolului 15)!

În articolul 1 s-a folosit conceptul de "democrație constituțională".

Până la Revoluția din decembrie 1989 reprezentanții Partidului Comunist Român vorbeau despre "democrația reprezentativă" spre a-și asigura realegerea!

Democrația este democrație! Există sau nu; este în formare sau s-a stabilizat.

O "democrație constituțională" au practicat și marii teroriști ai secolului al XX-lea! Mă refer la Stalin, Mao Tsedong, Hitler, Pol Pot, Idi Amin etc.

Șirul exemplelor poate continua. Adjective ca: rezonabil, contemporan, constituțional, corespunzător etc. ne aruncă în neprevăzut, chiar dacă unele din ele se mai folosesc și de alții!

Că sunt capcane evidente avem la dispoziție un exemplu de ultimă oră: "Cetățenii români aparțin minorităților naționale" (articolul 127) se înțelege în România într-un fel iar în Serbia și Muntenegru în alt fel.

S-a semnat de către domnul Mircea Geoană, un "Acord între Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale". Acordul a fost aprobat de Camera Deputaților în ziua de 29 septembrie 2003.

În articolul 1 se afirmă: "Pentru scopurile prezentului Acord, se înțelege că minoritatea sârbă în România și respectiv, minoritatea română în Republica Federală Iugoslavia constau din persoanele aflate sub jurisdicția lor care împărtășesc aceleași origine etnică, limbă și tradiții cu majoritatea populației din cealaltă Parte Contractantă".

Numai că prin "minoritatea română în Republica Federală Iugoslavia" sârbii înțeleg numai pe cei 38.500 români din provincia Voivodina!

Nicidecum și pe vlahi, meglenoromâni, istroromâni etc.

Rămâne deci cum am vorbit: am încercat prin acest Acord să-i ajutăm pe vlahi și am acceptat "minoritatea română" - cu un adjectiv capcană, din "Constituția adjectivelor capcană"!

Iată că avem toate motivele să spunem un NU hotărât modificărilor la actuala constituție cu ocazia impusului referendum din 19 octombrie 2003.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Emil Boc - remarci cu privire la atitudinea ostilă a PSD față de Alianța PD-PNL;

Dau cuvântul domnului deputat Emil Boc. Va urma domnul deputat Ion Florentin Sandu.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atitudinea ostilă a P.S.D. față de Alianța P.D. - P.N.L. reprezintă un simptom al spaimei cu care acest partid privește apropierea alegerilor, punctul final al acestei guvernări corupte și mincinoase.

Agresivitatea atacurilor împotriva Alianței P.D. - P.N.L., emise cu ocazia ședinței de duminică a așa-zisei ligi a aleșilor P.S.D., dovedește că partidul de guvernământ a prins deja miros de opoziție, iar baronii săi își văd deja viitorul fără limuzine și prosperitate pe bani publici.

P.S.D. nu și-a reunit niciodată aleșii pentru a discuta despre sărăcia cu care se confruntă cetățenii, despre rezolvarea situației dezastruoase din sistemul sanitar, din învățământ, despre faptul că singura oportunitate pe care o oferă tinerei generații este emigrarea. În schimb, au organizat o plenară de proporții pentru a denigra alianța dintre P.D. și P.N.L.

De asemenea, P.S.D. nu și-a mobilizat niciodată aleșii pentru a discuta despre corupția care macină țara sau despre disprețul cu care sunt tratați cetățenii de către autoritățile statului.

O temă importantă pentru cetățeni și pentru viitorul țării, în viziunea conducerii partidului de guvernământ, a fost atacarea deșănțată a Alianței P.D. - P.N.L. sau anunțul făcut cu mândrie că P.S.D. a luat din timp măsuri pentru zdrobirea Partidului Democrat.

Nu s-au pronunțat, în schimb, nume cu rezonanță din panoul corupției P.S.D., ca Miron Mitrea, Hildegard Puwak, Nicolae Mischie, Marian Oprișan. Să mă ierte marii corupți din P.S.D. care nu își aud pomenit numele, dar lista ar fi prea lungă. O să-i numesc, însă, pe toți Adrian Năstase, pentru că actualul prim-ministru, baronul de Cornu, este cel mai mare baron al țării.

P.S.D.-ului nu numai că nu i-a izbutit politica de dezagregare a Partidului Democrat, așa cum și-a propus domnul Adrian Năstase în vara anului trecut la Snagov, dar vede astăzi că Partidul Democrat, mai vechea sa obsesie, face parte dintr-o alianță care poate să pună capăt guvernării corupte și clientelare de astăzi.

P.S.D. se vede astăzi nu doar pus în fața unei alianțe de partide puternică și credibilă, dar și părăsit de aliații săi de până acum. Plecarea Partidului Umanist Român din Coaliția de guvernare este începutul sfârșitului guvernării P.S.D.

Dacă Adrian Năstase spune că Alianța "da", P.N.L. - P.D. ar trebui să se numească "Disperare și Aventură", atunci noi spunem că P.S.D. ar trebui să se numească Partidul Sărăciei și Distrugerii, pentru că altceva nu a știut să arate în cei aproape 3 ani de când se află la conducerea țării.

Iar inițialele domnului Adrian Năstase - A.N. - au semnificația "Aroganță și Nepăsare", cele două însușiri cu care guvernarea P.S.D. va rămâne în Istoria României!

Nu de Alianța "Da - P.N.L. - P.D." ar trebui să se teamă P.S.D., ci de votul cetățenilor pe care i-a sărăcit, i-a umilit și i-a adus la disperare prin politica sa și care în 2004 vor arunca P.S.D. în opoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ion Florentin Sandu - intervenție intitulată Evenimente mondene;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul Marinache Vișinescu.

   

Domnul Ion Florentin Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi aș vrea s-o intitulez: "Evenimente mondene".

România este în delir. Trăiește atâtea evenimente mondene, că nici nu mai știe la care să se uite mai întâi.

Mă voi opri numai la două, petrecute foarte recent: la Sibiu, nunta fetei Regelui Cioabă, la București, mariajul împotriva firii între P.N.L. și P.D.

Amândouă evenimentele sunt de o importanță capitală pentru țară și nu poți să nu vezi că ambele au asemănări între ele.

În primul rând, la Sibiu, mirii sunt minori. La București, perechea este formată din două partide minore.

La Sibiu, nunta a avut loc la Palatul Regelui Cioabă. La București, sindrofia a fost la Palatul Parlamentului.

La Sibiu, în fața palatului era o expoziție de mașini moderne. La București, parcarea palatului se transformase în S.I.A.B. în aer liber.

La Sibiu, pe mese erau curcani și fazani. La București fazani erau în bănci.

La Sibiu, tânăra pereche a spus "da" în fața ofițerului stării civile. La București s-a spus "da" în fața ofițerilor în civil din prezidiu și din sală.

Și, în fine, apoteotic, asemănarea a mers până la faptul că în ambele situații nașii sunt foști miniștri. La Sibiu, nașul Ursu, la București, nașul Stoica.

Acum încep, însă, unele mici deosebiri, aparent nesemnificative, dar de fond. Dacă la Sibiu perechea a fost formată din doi copii tineri, frumoși și sănătoși, la București nu se știe nici până acum care este mireasa. Dacă este să ne luăm după fandoseli și fițe, mireasa ar trebui să fie P.D.-ul. Dacă, însă, ne uităm la zestre și la mondenități, mireasa parcă ar fi P.N.L.-ul.

Dar, să admitem că perechea este formată din două mirese. Ce, nu s-a mai văzut?! Ba sunt și țări care au legalizat astfel de mariaje.

Problema se va pune, însă, atunci când va veni vorba despre copii. Cum perechea de la București nu va putea procrea, din motive pe care nu trebuie să le mai explic, tânăra familie s-a gândit să adopte niște copilași pe care să-i crească la sâni, cu dragoste maternă. Prima opțiune este deja făcută: au găsit pe stradă, ascuns după niște boscheți, un prunc părăsit de mămițica lui, dar care are scris pe scutece o monogramă foarte interesantă "A.P.". Dar, cum un singur copil la o familie serioasă e prea puțin, s-au gândit să mai caute și au aflat că la o școală de copii instituționalizați se găsește un prunc mai dichisit, mai citit, mai curat, mai pur, fugit de curând de la mama lui, și s-au hotărât să-i facă și lui acte de înfiere, mai ales că au aflat că ăsta are și zestre: televiziune, ziare etc.

Cam acesta a fost evenimentul monden la care am vrut să mă refer. În rest, toată dragostea, cu multă dragoste casă de piață ambelor perechi. Atâta doar că la Sibiu piatra va fi din marmură, iar la București ferestrele s-ar putea să aibă niște ornamente ciudate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Marinache Vișinescu - prezentarea consecințelor închiderii S.C. Amonil S.A. Slobozia;

După acest pamflet, sper gustat și de eroii lui, dau cuvântul domnului Marinache Vișinescu. Va urma domnul deputat Ionel Adrian.

   

Domnul Marinache Vișinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În Legea bugetului pentru 2003 Guvernul a prevăzut o scădere a ratei inflației la 14%, calculată la sfârșitul anului, iar Adrian Năstase ne asigura că va continua să monitorizeze foarte atent evoluția prețurilor. Acest regim politic care se pretinde social-democrat trăiește într-o lume paralelă, de statistici, de sondaje false, de dezinformări dirijate. În realitate, prețurile au luat-o razna. În doi ani și jumătate prețurile au crescut la cele mai multe mărfuri, servicii, utilități, astfel: alimentele și băuturile nealcoolice - cu 43,6%; îmbrăcăminte și încălțăminte - cu 40,8%; întreținerea locuinței, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili s-au scumpit cu 63,6%; mobila și echipamentele casnice și produsele pentru întreținerea locuinței s-au scumpit cu 34%; medicamentele și alte cheltuieli pentru sănătate, cu 34,1%; transportul s-a scumpit cu 57,3%; comunicațiile, cu 22,7%; serviciile poștale s-au scumpit cu 84,9%; educația și învățământul s-au scumpit cu 30,7%. Toate acestea erau valabile până în iulie 2003. Începând cu 1 septembrie spirala prețurilor a crescut vertiginos: gazele naturale s-au scumpit cu 22%; energia termică s-a scumpit cu 17%, iar cea electrică cu 17,5%, ceea ce va duce la o avalanșă de scumpiri la toate celelalte mărfuri, servicii și utilități, iar unele societăți comerciale își vor înceta activitatea.

La întâlnirea pe care am avut-o cu sindicaliștii de la S.C. Amonil S.A. Slobozia, care pichetează Prefectura Ialomița de mai mult timp, sindicaliștii erau îngrijorați de soarta unității, care datorită scumpirii gazului metan, pentru a treia oară, cu peste 50% și a energiei electrice va intra în faliment, alături de toate combinatele chimice producătoare de îngrășăminte pentru agricultură. Consecințele pentru salariații S.C. Amonil S.A. Slobozia: 1.000 de familii fără venituri, rămase fără susținere financiară; 7 miliarde de lei lunar mai puțin la bugetul de stat și local; probleme deosebite în asigurarea agentului termic și a apei potabile pentru municipiul Slobozia.

Societatea Urban, care distribuie apă și energie termică în Slobozia, este debitoare la Combinatul chimic Amonil cu 110 miliarde. Ministerul Agriculturii are datorii de 17 miliarde lei la combinat, ca urmare a neachitării subvenției dată în primăvară agricultorilor cu până la 2 hectare, câte doi saci de îngrășăminte la hectar.

Încetarea activității la combinat are consecințe și asupra altor societăți comerciale din Ialomița, care sunt prestatoare de servicii pentru combinat și vor fi afectate indirect, dispărând alte mii de locuri de muncă.

Lovitura de grație va fi dată agriculturii, vitregită de produsele acestei unități, care sunt strict necesare. Prețurile practicate de Amonil pentru îngrășăminte chimice sunt cele mai mici din România. Până în prezent Amonil Slobozia se află în grafic cu plățile și deconturile față de furnizori și servicii, nu are datorii la bugetul de stat. Prin închiderea activității la combinat statul se va încărca cu cheltuieli sporite la ajutorul de șomaj, ajutorul social pentru membrii de familie prevăzute de lege.

Totalul personalului disponibil de la Amonil și întreprinderile afiliate depășește cifra de 3.000 de persoane. Automat, apariția pe piața muncii a unui număr atât de mare de șomeri va afecta furnizorii de utilități din Slobozia, aceștia neputând să-și plătească facturile.

Din punct de vedere social mulți dintre cei disponibilizați vor fi nevoiți să-și retragă copiii din procesul de școlarizare de toate gradele. Mulți dintre cei disponibilizați au contracte de împrumut la bănci, la magazine ce desfac bunuri de larg consum în rate, disponibilizarea lor va face ca ei să devină insolvabili.

Consecințele politicii de restructurare practicate de guvernele care s-au perindat de peste 13 ani au însemnat doar disponibilizări de personal, autoritățile fiind incapabile să adopte alte măsuri tehnico-economice și organizatorice, în vederea rentabilizării activității și implicit a creșterii numărului de locuri de muncă, nu a reducerii drastice a acestora, în ciuda promisiunilor făcute de P.S.D. în campania electorală, că vor crea 1 milion de noi locuri de muncă.

Viața de zi cu zi a românilor a devenit un coșmar insuportabil. În România acestor ani funcționabilă e numai mafia, nu și economia!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ionel Adrian - intervenție pe tema Constituției revizuite;

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Adrian. Va urma domnul Ioan Miclea. Azi am avut o înscriere record: 55!

   

Domnul Ionel Adrian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat intervenția: "Adversarii adoptării Constituției revizuite".

Nimeni nu neagă atașamentul față de România al celor care, în momentul de față, se opun revizuirii Constituției noastre. Există moduri diferite de a-ți iubi și sluji țara, iar în istoria românilor, până și unii reprezentanți ai extremei stângi comuniste au probat faptic că nu sunt străini față de sentimentul național.

Patriotismul este un nobil imbold, numai că, în politică, în egală măsură, se cere și raționalitate și, nu în ultimul rând, pragmatism superior de stat. Prin urmare, trebuie să avem în vedere consecințele pe termen mediu și lung, precum și contextul istoric.

Cei care consideră că noua Constituție a României în actuala sa formulă ar echivala cu un act de trădare se înșală în mod absolut. Trebuie să le respectăm opțiunea și să nu-i socotim nici excomunicați din societatea românească nici inamici publici.

Pe de altă parte, e dreptul nostru democratic de a le argumenta propriile noastre judecăți de valoare. Nimeni nu ar trebui să se erijeze în instanță supremă și să-i catalogheze pe unii și alții "trădători" ori "patrioți" Aceasta ne aduce, cumva, aminte de experimentele legionar și, respectiv, proletcultist, când, cu asemenea etichetări, se distrugeau destine.

Nădăjduim ca cetățenii României vor ști ce este mai bine pentru țara lor, pentru țara noastră, și își vor demonstra din nou maturitatea, acordând un vot favorabil Constituției revizuite, care deschide calea către Uniunea Europeană, către o lume civilizată și prosperă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu. Mulțumesc și pentru operativitate.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată: Statuia pătimirii noastre;

Dau cuvântul domnului Ioan Miclea, va urma domnul deputat Ion Bozgă.

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Statuia pătimirii noastre".

Unul din evenimentele care au ținut prima pagină a ziarelor în ultimul timp a fost cel legat de amplasarea statuii, așa-zisă, "a libertății" din Arad. Partidul România Mare a avut și are o poziție tranșantă în această chestiune: cei 13 generali, pe care minoritarii maghiari îi declară drept eroi naționali pentru "lupta" dusă de ei împotriva austriecilor, și-au câștigat faima de călăi ai poporului român. Lupta lor s-a dovedit a fi un șir de crime contra unor oameni neînarmați și nevinovați. Acesta-i adevărul istoric, și istoria nu o putem trece sub uitare, orișicât am vrea.

De-a lungul timpului, această statuie a născut controverse politice, ce au avut drept rezultat punerea ei într-un subsol, acolo unde, din punctul de vedere al etnicilor români din România, îi este, de fapt, locul.

Reprezentanții UDMR, în stilul ce le este de acum recunoscut, insistă și șantajează PSD pentru că această statuie a vrajbei și durerii să fie amplasată într-un parc public din mijlocul municipiului Arad, ca ea să ne amintească mereu de faptul că ei au fost odată, vremelnic, stăpâni aici, despre teroarea semănată de acei generali criminali în Revoluția de la 1848 în această parte a țării. Îi asigur pe stimații conducători ai UDMR că, și fără statuia în cauză, noi nu vom uita crimele comise de aceștia. Putem ierta, dar, de uitat, nu vom uita niciodată.

Și pentru ca lucrurile să fie înveninate și mai mult, iată ce declară doi reprezentanți ai udMR de la Cluj: "Pentru etnicii maghiari, această statuie reprezintă un simbol al libertății, neavând nici un fel de conotație". Oare stimatul coleg parlamentar de Cluj nu ar fi trebuit să se întrebe ce reprezintă pentru etnicii români această statuie? Oare în Arad și în Ardeal, în general, nu sunt etnicii români majoritari? Chiar nu-i interesează pe liderii maghiari ce reprezintă pentru români această statuie?

Le-o spun eu: așa-zisul "simbol al libertății", despre care vorbește stimatul coleg parlamentar UDMR, este, de fapt, simbolul crimei sau, dacă vreți neapărat, simbolul "libertății" obținute prin crimă împotriva poporului român.

Mai departe, un alt coleg parlamentar UDMR clujean spune: "Răgazul oferit de UDMR (în paranteză fie spus, PSD-ului - n.noastră.) este liniștea dinaintea furtunii care va fi greu evitată". Apoi: "Atunci când un partener dovedește rea-credință în nerespectarea unei înțelegeri, relația cu el nu-și mai are rostul". Colegul nostru, parlamentarul de Cluj, se referă, evident, la înțelegerea UDMR-PSD.

Iată, deci, stimați colegi, că PSD a încheiat o înțelegere cu UDMR, peste capul autorităților locale din Arad și peste voința răspicat exprimată de ardeleni, ca această statuie să nu fie amplasată la Arad și nicăieri în România. Prin această înțelegere, PSD a semănat vânt și acum va culege furtună. Din nou, noi, ardelenii, ne simțim trădați de către PSD. Din nou, pe noi, ardelenii, PSD ne ignoră, considerându-ne o turmă fără gândire, fără rațiune și fără simțăminte.

Ce este populism și propagandă în aceste gânduri și simțăminte? Dacă acesta este populism, politica trădării, a acestei josnice concesii de dragul unor meschine interese politice, ce este? Înțeleg că PSD a intrat într-o horă a morții împreună cu UDMR, dar aceasta nu îi dă dreptul să ne târască și pe noi după el.

Eu propun PSD-ului ca, pentru rezolvarea acestei probleme, să dea, cu titul gratuit, UDMR-ului această statuie, pentru amplasarea ei orișiunde în Ungaria, deoarece în România ea nu este dorită și nu are loc. Prea ne amintește de zilele când, în această parte a țării, noi, etnia majoritară și stăpână, eram considerați o națiune tolerată, căreia i se aruncau resturi de la masa grofilor, eram omorâți dacă ridicam capul, iar eroii neamului nostru au fost măcelăriți fără milă de cei a căror statuie se vrea implantată în inima unui oraș românesc. Nu, niciodată!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ion Bozgă - formularea concluziilor ultimului Congres al medicilor veterinari;

Domnul deputat Ion Bozgă, va urma domnul Gheorghe Dinu.

   

Domnul Ion Bozgă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Implicarea serviciilor sanitar-veterinare din România în asigurarea sănătății animalelor și a sănătății oamenilor, prin asigurarea siguranței alimentelor, în vederea integrării țării în Uniunea Europeană".

Respectând tradiția de peste 100 de ani, Asociația generală a medicilor veterinari din România a organizat, în perioada 25-27 septembrie 2003, în marele lăcaș de cultură al Iașiului, al IX-lea Congres al medicilor veterinari din România, constituindu-se într-un adevărat for profesional, atât prin numeroasa participare: peste 1.200 de medici veterinari din țară, invitați și delegați din țară și din străinătate, printre care Asociația Mondială a Medicilor Veterinari, Federația Veterinarilor din Europa, Asociația Veterinarilor din Balcani și Zona Mării Negre, reprezentanții facultăților de medicină veterinară, cât și prin tematica de dezbateri propusă.

Lucrările s-au desfășurat pe 5 secțiuni: învățământ și cercetare veterinară; securitate alimentară și alimentație publică; asistență medicală și sănătate animală și integrarea europeană a serviciilor veterinare românești. După 3 zile de dezbateri, congresul a emis decizii, care direcționează serviciile veterinare din România într-o singură direcție: Uniunea Europeană.

Au fost analizate posibilitățile reale ale României în vederea realizării acquis-ului comunitar din punct de vedere sanitar-veterinar. Serviciile veterinare din România vor avea tot sprijinul forului profesional superior, în vederea îndeplinirii condițiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Congresul și-a desfășurat lucrările sub patronajul Agenției Naționale Sanitar-Veterinare, deci, al Guvernului României. Forurile administrative din județul Iași s-au implicat în buna realizare a lucrărilor congresului. Guvernul României, prin Agenția Națională Sanitar-Veterinară, s-a implicat nemijlocit pentru reușita congresului.

Pentru efortul făcut de Guvernul României pentru a subvenționa activitățile sanitar-veterinare obligatorii, prevăzute în planul strategic național pe anul 2003, precum și pentru susținerea învățământului și cercetării veterinare din România, sumă care însumează peste 1 mie de miliarde de lei, pentru acest efort, tuturor, le mulțumesc!

 
  Gheorghe Dinu - declarație intitulată Guvernul ar fi putut salva destinul Căii Ferate, dar...;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma domnul deputat Vasile Bleotu.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: "Guvernul ar fi putut salva destinul Căii Ferate, dar n-a făcut-o, ba, dimpotrivă, i-a semnat decesul!"

Zilele acestea se vor împlini 5 ani de la reforma Căii Ferate, prilej, poate, pentru o încercare de bilanț a rezultatelor reorganizării, dar și de a reliefa eficiența măsurilor aplicate. O.G. nr. 12/1998, care consfințea divizarea Căii Ferate în 5 societăți, separate organic, juridic, financiar, aceste societăți fiind aduse la zero cu datoriile și fiind trecute, aceste datorii, în contul celei de a șasea societăți, cea veche, S.N. C.F.R., constituită dintr-o persoană și un telefon, care urma să returneze cele 4 mii de miliarde, acumulate în 8 ani de zile (la Paștele cailor, probabil!).

Până în prezent, Căile Ferate s-au prezentat totuși ca o structură unitară și coerentă. Spargerea S.N. C.F.R.-ului în acel an fatidic și divizarea acestuia în bucățele din ce în ce mai mici a dus la pulverizarea capitalului de stat din acest sector. Mai mult, fărâmițarea administrației unice a C.F.R.-ului a creat un haos organizatoric, a dus la lipsa unei conduceri unitare și ferme și la diluarea responsabilităților, la slăbirea controlului și supravegherii riguroase, ceea ce pune în pericol chiar cerința de bază a transportului feroviar: siguranța circulației.

Și, toate acestea, pe fondul unei masive risipe de fonduri, societățile nou-înființate fiind plătitoare de t.v.a., de comisioane bancare pentru decontările între ele și care au structuri administrative inutile: 38 de consilii de administrație și AGA, astfel că abia își mai duc zilele cu subvenții de la buget, fără să se mai gândească la investiții, dotări sau retehnologizări. În loc să se redreseze, mai ales că la C.F.R., în 1998, au fost disponibilizați circa 30 de mii de salariați (evident, trecuți în spatele statului), cele 5 societăți au acumulat noi datorii, care, acum, se cifrează, în numai 5 ani, la circa 8 mii de miliarde.

În prezent, alți 16 mii de salariați părăsesc Calea Ferată. Unele activități feroviare, care, pasă-mi-te, pot avea și altă utilitate, în alte domenii, au fost vândute la bursa de mărfuri în mod cu totul suspect. Ca un exemplu, în 16.09.2003, s-au scos la vânzare atelierele de centralizare și telecomandă (SPIAHT-urile) de la Brașov, Arad, Galați, Craiova și Cluj.

Am să mă refer doar la SPIAHT-ul de la Brașov, a cărui situație o cunosc mult mai bine și unde prețul de pornire al licitației, în disprețul legii, care prevedea efectuarea unei expertize contabile, a fost stabilit la 3,5 miliarde de lei, mult sub valoarea reală a activelor din această unitate: teren de circa 2 ha într-o zonă centrală, clădiri, utilaje, turnătorii de neferoase, mase plastice etc.

Cum rămâne, domnule ministru Traian Panait și domnule director general Ulievschi din minister, cu afirmația făcută mie, personal, cum că, în această acțiune de privatizare se vând doar activitățile nu și activele?

Și pentru că această soartă a acestui sector nu îmi este indiferentă, în aprilie 2002, am înregistrat la Camera Deputaților o inițiativă intitulată "Legea de administrare și exploatare a Căilor Ferate", concepută de mine și de un colectiv de ceferiști cu o bogată experiență în domeniu, prin care am urmărit redresarea Căii Ferate, prin adunarea ei sub forma unui holding și oprirea actualei hemoragii financiare prin interdecontări inutile, prin facturări reciproce și plăți inutile de t.v.a. și comisioane bancare.

Acum, după mai bine de 16 luni, atât reprezentanții Guvernului, cât și majoritatea PSD din Comisia pentru industrie și servicii au înseilat niște motive puerile pentru respingerea propunerii mele, după ce au amânat de patru ori luarea unei decizii. Penultima oară, am solicitat și comisia a acceptat la Ministerul Transporturilor să prezinte în fața comisiei raportul întocmit de un consorțiu străin în legătură cu reabilitarea Căii Ferate, pentru care statul român a cheltuit 2 milioane de mărci vest-germane în 1995. Acest raport, însă, nu a fost prezentat, întrucât concluziile lui contraziceau punctul de vedere al MTTC.

În concluzie, Guvernul, prin punctul său de vedere, dar, mai ales, prin atitudine, față de o propunere (chiar dacă vine de la Opoziție, era în binele unui segment economic), nu s-a gândit la salvarea Căii Ferate, ci continuă procesul de fărâmițare, împrăștiere a avutului statului, deci, decesul Căii Ferate, în general.

Pentru acest lucru, cer public anchetarea celor vinovați de comandarea și neaplicarea a nimic din ceea ce a constituit raportul întocmit de consorțiul străin în legătură cu reabilitarea Căii Ferate și imputarea celor 2 milioane de mărci germane celor vinovați.

Aduc la cunoștința ceferiștilor că vinovații pentru starea actuală în care a ajuns Calea Ferată, în care ei rămân fără siguranța lor și a familiilor lor, sunt reprezentanții actualei Puteri, sprijinite de UDMR, dar și cu concursul celor de la Partidul Democrat, care au făcut prima spărtură în Calea Ferată.

Ne exprimăm surprinderea față de modul în care unii lideri sindicali de la CFR au negociat disponibilizarea celor 16 mii de ceferiști cu ministrul Mitrea. Să fie oare doar talentul de negociator al fostului mare lider sindical național Mitrea? Eu mă îndoiesc! Ceferiștii ce părere au?

Aș dori să-mi explice onor conducerea ministerul cum se rezolvă practic, în următoarea fărâmițare, următoarele probleme:

  • în discuțiile ce se poartă cu alte administrații de cale ferată, cu reprezentanții din Uniunea Europeană, cine reprezintă Calea Ferată Română, Societatea de călători, Societatea de marfă sau Compania de infrastructură?
  • banii care vin pentru proiecte ale C.F.R.-ului de la UE, cine îi dirijează? (ministerul, în nota autorului, cum să fie altfel, că sunt bani mulți!)
  • ce alte state din Uniunea Europeană au adoptat aceleași măsuri de divizare a administrării și exploatării capitalului de stat din căile ferate naționale și cu ce rezultate de reabilitare? vă spun eu, doar Marea Britanie, unde, datorită unor catastrofe feroviare recente și la presiunea societății civile, s-a trecut la renaționalizarea căii ferate și unde specialiștii români montează la această dată instalații de siguranță a circulației.

În spatele cui stau cei 30 de mii, în 1998, și 19 mii, în 2003, asistați feroviari disponibilizați? O știe toată lumea: în spatele contribuabilului român, pe zi ce trece, tot mai sărac! Mulțumesc.

 
  Vasile Bleotu - apel pentru europenizarea bazei tehnice a fotbalului românesc;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Bleotu, va urma domnul deputat Mitică Bălăeț.

   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am avut privilegiul să fac parte din delegația oficială care a însoțit echipa de fotbal Steaua București în deplasarea de la Southamton, în Anglia, cu ocazia disputării primei manșe din turul I al Cupei UEFA. Ca român, am simțit, alături de cei peste 200 de suporteri prezenți la meci, două sentimente diametral opuse: pe de o parte, am trăit cu emoție momentele de fotbal autentic, de nivel european, oferite de echipa Steaua, care au culminat cu deschiderea scorului de către Claudiu Răducanu. Chiar dacă, la începutul reprizei secunde am fost egalați, judecătorii echipei Steaua s-au mobilizat exemplar, au luptat pentru fiecare minge și au obținut un rezultat de egalitate, care le conferă șanse sporite de calificare în turul II al Cupei UEFA.

La sfârșitul partidei am fost felicitați de conducerea clubului englez, de comentatorul sportiv al British Eurosport, de ambasadorul României la Londra, Dan Ghibernea, pentru nivelul ridicat al fotbaliștilor români, din punct de vedere tehnico-tactic, cât și pentru propaganda pe care echipa Steaua a făcut-o fotbalului românesc, în general.

Pe de altă parte, ne-am simțit "umiliți" de condițiile de joc excelente pe care le au jucătorii echipei Southamton, acestea fiind determinate de faptul că echipa engleză dispune de o bază sportivă de excepție, un stadion ultramodern, în care s-au investit peste 50 de milioane de lire sterline, investiție care se va amortiza, după calculele oficialilor clubului englez, în maximum 4 ani de zile. Terenul de joc avea un gazon impecabil, uniform nivelat, iar tribunele stadionului, acoperite de jur împrejur, ca o cupolă, confereau o calitate deosebită a sunetului și creau o presiune fantastică a publicului asupra jucătorilor noștri, când cei 30.357 de spectatori plătitori încurajau echipa gazdă.

Ne-am gândit ce ar trebui făcut ca și în România să existe câteva stadioane de nivel european. Iată una din soluții: să fie vândute pe 1 euro acelora care se angajează să investească în bazele sportive, în stadioanele de fotbal. Cum ne-am simți cu toții, dacă, spre exemplu, Stadionul Ghencea ar avea tribunele complet acoperite și s-ar realiza un teren de joc cu toate dotările: drenaj, instalație de uscare a gazonului, ca cele englezești? Poate că o asemenea investiție ar costa 4-5 milioane de euro, dar, dacă s-ar realiza, alta ar fi calitatea fotbalului nostru și poate că, astăzi, am fi fost prezenți la turneul final al campionatului european.

Propun Guvernului României ca stadionul din Ghencea să fie vândut cu 1 euro, cu condiția ca patronul echipei să realizeze investiții, constând în acoperirea tribunelor, cât și a schimbării gazonului, iar terenul de joc să fie pus la dispoziția echipei naționale de fotbal a României în mod gratuit, pe termen nelimitat. Aceasta ar crea premisele necesare obținerii calificării echipei naționale de fotbal la viitorul campionat mondial.

Sper ca Guvernul României să ia cea mai înțeleaptă măsură în această privință, degrevând bugetul statului de eventualele investiții în stadioanele de fotbal, care, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să devină și ele moderne, de nivel european. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Ca stelist, subscriu și eu la propunere.

 
  Dumitru Bălăeț - intervenție cu titlul: Un euro la vânzare, restul la comisioane!;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bălăeț, va urma domnul Costel Marian Ionescu.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Pentru că onoratul meu coleg dinainte a vorbit despre "privatizarea pe 1 euro", declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Un euro la vânzare, restul, la comisioane!"

Noi aflăm din ziarele de senzație, și nu din Parlament, cum s-ar fi cuvenit, știrea cu adevărat senzațională că Uzina "Roman S.A. Brașov" (fostul "Steagul Roșu", de autocamioane) "s-a vândut pe un euro" (adică, 38 de mii de lei, la valoarea de schimb actuală, cam 1 kg de bere, de cea mai proastă bere posibilă!). Această "minune" de privatizare s-a întâmplat la Palatul "Victoria" - sediul Guvernului României, în ziua de vineri, 26 septembrie 2003, una din cele mai sumbre zile din analele țării, căci ea întrece în aroganță și nepăsare tot ce s-a petrecut până acum în lungul șir al privatizărilor frauduloase din România.

Nici guvernele fostei coaliții, dintre 1996-2000, intrate în istorie sub numele de "guverne ale lui vinde tot", nu au avut cinismul să se afișeze în public cu o asemenea performanță nenorocită de privatizare.

Iată că Guvernul domnului Năstase are o asemenea îndrăzneală, un asemenea cinism, iar executantul ei, domnul Ovidiu Mușetescu, șeful privatizărilor de acum, deci, și al vânzării pe o bere a marii uzine brașovene, mai dă de știre că, citez: "Angajații societății (ai marii uzine brașovene) nu știu care le va fi viitorul..."

Foarte frumos! De ce? Fiindcă Guvernul nu a încheiat încă nici un contract în acest sens cu noul proprietar, al cărui nume nici nu se comunică. Frumoasă vânzare! Minunată! Extraordinară! Incredibilă! În fond, scârboasă și mizerabilă! Care amintește versul lui Eminescu: "Un regat pentru o țigară!"

Ziarul "Libertatea" din 27 septembrie 2003, comentând această respingătoare afacere, ne mai spune că în aceeași zi (26 septembrie) a "marilor privatizări ieftine", Guvernul, prin domnul Ovidiu Mușetescu, a mai vândut S.C. Tractorul, S.C. Aro din Câmpulung Muscel, S.C. Tepro Iași, pachetul de 25% din acțiunile la Banca Comercială Română. Doamne! Toate, în aceeași zi! Și la prețuri mizerabile, în raport cu valoarea reală a întreprinderilor respective.

De ce l-o fi apucat, oare, atâta grabă pe acest domn Mușetescu, șeful privatizărilor pedeseriste? Ni-l amintim, cum, acum câțiva ani, prin anul 2000, alerga, ca deputat, la microfonul Parlamentului, strigând cu ochii bulbucați: "Opriți privatizările! Opriți privatizările!" Acum de ce procedează tocmai invers?

Apare evident că, pe atunci, domnul Mușetescu, ca și întreg PDSR-ul, erau în opoziție și se temeau că nu le mai rămâne ceva, mai mult, cât ar fi vrut ei, din ciolanul privatizărilor. Acum, că domnul Mușetescu, împreună cu pedeseriștii domniei sale se află la putere, se grăbesc, până la nebunie, să înghită cât mai repede ciolanul privatizărilor. Sta-le-ar în gât să le stea!

Câtă ipocrizie! Câtă minciună! Cât afacerism pe seama bietului popor român, care își vede astfel împrăștiată agoniseala a peste 50 de ani de muncă încordată, ajunsă acum pe mâna unor jefuitori fără scrupule, puși doar să se întreacă unii pe alții în trădarea intereselor naționale.

Și, astfel, am ajuns, de la vremea lui "vinde tot" cederistă la vremea lui "vinde tot ce a mai rămas" pedeseristă, de la mizerie la supramizerie, materială, morală, intelectuală. De aici, Papură Vodă însuși ar avea multe de învățat. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Costel Marian Ionescu - întrebări și răspunsuri legate de cazul Puwak;

Dau cuvântul domnului deputat Costel Marian Ionescu. Și, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Printr-o stranie întâmplare, iată, discutăm despre fluxurile de circulație a euro. Din acest motiv, intervenția mea se intitulează: "De ce minte doamna Hildegard Puwak, dacă nu are nimic de ascuns?"

Bunăoară, în ultima perioadă, s-a iscat un scandal continental în jurul numelui doamnei ministru al integrării Hildegard Carola Puwak. În mare: prin Programul de formare profesională "Leonardo da Vinci", 4 firme în care soțul, Iosif Puwak, și fiul, Mihai, au accesat fonduri europene, însumând 150 de mii de euro, bani nerambursabili, 2 dintre firmele acestea au obținut finanțările după ce doamna Puwak a devenit ministru.

Chiar dacă dumneaei a precizat că selecția proiectelor elaborate ("desigur, administrate de rudele mele"), a fost efectuată în martie 2000 și, respectiv, în ianuarie 2001, adică, în perioada în care era în opoziție și imediat după ce a fost numită ministru, iar directorul Centrului "Leonardo da Vinci", Sorin Ionescu, a menționat că respectivele firme nu au fost favorizate în nici un fel, trebuie să ținem cont și de afirmația expertului Mircea Mureșan, de la același centru, care o pune în postura de mincinoasă pe doamna care are rolul de a face toate diligențele pentru integrarea în bătrânul continent. Acesta a explicat clar care este calendarul unei astfel de finanțări: solicitanții depun cererile la începutul anului, undeva, în jurul lui iunie, se termină evaluarea proiectului, iar contractul se semnează prin septembrie. Momentul de referință este considerat cel în care se depune cererea de finanțare, chiar dacă derularea efectivă continuă și anul următor.

Situația este clară: cele două proiecte, GERO? Construct S.R.L. Iosif Puwak, respectiv, International S.R.L. Mihai Puwak, au indicativul 87, care aparține anului 2000. Cum doamna în cauză și-a depus jurământul de ministru pe 29 decembrie 2000, cele două proiecte au fost derulate integral după ce a ajuns pe această funcție. Așadar, clepsidra nu mai poate fi întoarsă, iar nisipul, cât a mai rămas, se scurge în defavoarea dumneaei.

Acest scandal a fost pus pe tapet și de BBC, care a prezentat date și mai concrete, reliefând faptul că responsabilii Programului "Leonardo da Vinci" au arătat cu acte că doamna Puwak a depus 2 proiecte pe 19 ianuarie 2001, adică, la circa 3 săptămâni după ce a devenit ministru al integrării. Astfel, cele două proiecte au fost aprobate câteva luni mai târziu, mai exact pe 24 aprilie 2001.

Și așa se transformă totul într-un banal joc de-a șoarecele și pisica, numai că treaba este încurcată și încă rău de tot. De ce? Pentru că până și unul dintre proiectele din anul 2000 sare în ochi: astfel, firma Consult Invest S.R.L. are acționar pe Iosif Puwak - 80% și pe Constantin Porumbacu, sediul social fiind la adresa de domiciliu a celui din urmă, care este soțul doamnei Mariana Porumbacu, director al Direcției logistică și administrație din Ministerul Integrării Europene. Cum doamna director a refuzat să dea vreo relație, apar multe semne de întrebare. Unul dintre ele are în vedere cum a ajuns în această funcție doamna respectivă?

La întrebarea BBC-ului, dacă doamna Puwak va fi suspendată din funcție pe perioada anchetei, domnul prim-ministru Adrian Năstase a spus că nu mai are nici un comentariu de făcut.

"Sujetul" rămâne de actualitate și suntem siguri că nici o minciună nu poate răscumpăra trecutul cuiva, mai cu seamă când este vorba de un abuz de... pardon! Și, cum minciuna este voluptatea corupției, iar la mijloc există nedumeriri, noi nu vom face nici un rabat de la cauza adevărului, oricât de dragi i-ar fi paralele doamnei ministru și familiei dumneaei.

De aceea, vom urmări cu atenție în ce mod vor acționa instituțiile care au responsabilități în verificarea modului de derulare a proiectelor, inclusiv Biroul European Antifraudă - OLAF, care investighează cazurile de corupție din cadrul structurilor comunitare. Chiar dacă nu ne putem baza pe onestitatea și onorabilitatea doamnei Hildegard Carola Puwak, care, nici în acest moment de cotitură radicală, nu are demnitatea de a se retrage din funcția pe care o ocupă și, mai mult, se-ntraripează, solicitând celor în măsură să o facă, s-o demită și, aceasta, pentru a nu fi mânjită încontinuu imaginea României. Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Ciontu -intervenție cu tema compromisul politic;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Eugen Pleșa va depune la secretariat.

(Coboară la tribuna vorbitorilor)

Stimați colegi,

Este aproape un clișeu a spune că: "Politica este o artă a compromisului". Un clișeu adevărat, veți replica. Într-adevăr, atâta timp cât în societate există diversitate, valori și interese diferite, menirea politicienilor este să concilieze diferențele prin intermediul unui compromis reciproc avantajos.

Dar îmi pare că uităm prea des faptul că politica nu se poate reduce doar la compromis, și aceasta pentru că, pur și simplu, există idei și credințe care nu pot fi negociate, care se află deasupra partidelor, acolo unde începe domeniul interesului național.

Nici un partid nu are dreptul, de pildă, să negocieze ființa națională.

Nici un partid nu poate aduce la masa tratativelor integritatea teritorială sau siguranța cetățenilor.

Cu alte cuvinte, ideea conform căreia politica este o artă a compromisului este incompletă, este falsă prin omisiune, căci există lucruri cu care nici un politician responsabil nu poate face compromisuri.

Unii dintre colegii noștri parlamentari au caracterizat noua Constituție drept o capodoperă a compromisului. Eu aș numi-o, mai degrabă, o probă a compromisului care merge prea departe, și îmi voi explica, cu voința dumneavoastră, opinia.

Miza revizuirii constituționale a fost pentru parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România modificarea art.1 din Constituție.

Parlamentarii UDMR cred că România nu ar trebui să fie un stat național și tot ei susțin, în continuarea acestei idei, că limba română nu trebuie să reprezinte singura limbă oficială în stat.

Problema începe acolo unde și alte partide încep să creadă același lucru.

Convingerea Partidului România Mare este că oficializarea limbii maghiare în justiție reprezintă în fapt consacrarea unei noi limbi oficiale în stat.

Conceptul de limbă oficială se definește în raport cu trei elemente: justiția, administrația și diplomația.

Aceste trei elemente reprezintă caracterul oficial al statului român.

Este un adevăr evident faptul că limba folosită în actul administrativ, diplomatic sau de justiție devine implicit sau explicit o limbă oficială.

Ei bine, noua Constituție face din limba maghiară o limbă oficială in justiție, după ce în administrație caracterul ei oficial fusese deja impus de PSD și UDMR.

Ne întrebăm, nu întru-totul ironic: când va veni momentul în care corespondența diplomatică a țării noastre va fi purtată în două limbi - română și maghiară?

Unii ar putea întreba: în fond, de ce este atâta grabă în oficializarea unei a doua limbi în stat?

Ei bine, răspunsul este evident: caracterul național al unui stat este conferit prin limbă. Identitatea națională este esențialmente una lingvistică. Unitatea istorică a românilor până în 1918 nu a fost una teritorială, și uneori nici măcar una de conștiință; a fost în primul rând o unitate lingvistică.

Statul spaniol, ca și cel italian, de pildă, nu au putut fi edificate până când un dialect local nu s-a impus asupra celorlalte, căpătând un caracter național.

Cu alte cuvinte, nu putem vorbi de un stat național atunci când suntem confruntați cu o diversitate de limbi naționale.

La noi, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a reușit să manevreze în mod abil PSD-ul pentru introducerea limbii maghiare și în justiție, vezi art.47, golind de conținut art.1 și 13, acestea fiind practic anulate.

Faptul că partidele politice au acceptat acest compromis, cu excepția votului de onoare al domnului George Pruteanu, demonstrează disponibilitatea politicienilor români de a negocia posturi și interese, care poate afecta însuși domeniul interesului național. Iar Partidul România Mare nu poate decât respinge o astfel de negociere lipsită de responsabilitate.

Desigur, nu acesta a fost singurul argument pentru care Partidul România Mare a refuzat să voteze noua Constituție.

Partidul nostru a considerat și consideră că momentul revizuirii ei este nefericit.

Unul dintre argumentele folosite frecvent pentru susținerea actului revizuirii constituționale se referă la exigențele procesului de integrare europeană. Însă aceasta este o justificare absolut superficială.

Uniunea Europeană nu a solicitat nici unei țări modificarea Legii fundamentale, cu atât mai mult cu cât, după cum se știe, pe ordinea de zi a forurilor europene se află în acest moment proiectul privind elaborarea unei Constituții a Europei unite.

Acesta este un efort legislativ prodigios început în urmă cu un an și preconizat a se finaliza în anul 2004.

Anumite prevederi ale actului fundamental european vor avea caracter imperativ. În această situație, atât statele membre, cât și cele candidate la integrarea în Uniunea Europeană vor fi obligate să-și modifice Constituțiile în sensul armonizării cu legislația comunitară.

Astfel, foarte probabil, peste cel mult doi ani, România va fi nevoită să modifice încă odată principala lege a țării. Cu acel prilej, va fi necesară o nouă dezbatere în Parlament, care va bloca lucrările Legislativului pentru aproximativ trei luni, și se vor cheltui sume bugetare importante pentru organizarea unui nou referendum.

Pentru a evita repetarea referendumului și dublarea cheltuielilor într-un interval atât a scurt, Partidul România Mare a considerat că era mult mai înțelept să așteptăm adoptarea Constituției Europene și abia apoi să revizuim actuala lege fundamentală.

Iată de ce poziția noastră a respectat în egală măsură atât exigențele europene, cât și pe cele naționale.

Astfel, pe de o parte, ne respectăm angajamentele față de partenerii europeni, așteptând adoptarea Constituției Europene, pentru ca astfel să ne putem armoniza legislația cu cea europeană, și, pe de altă parte, respectăm interesele cetățeanului român, care nu trebuie să suporte costurile duble ale unui proces legislativ deosebit de complex. Însă interesele particulare ale partidului de guvernământ, presat atât de propria criză de imagine, cât și de insistențele absurde ale UDMR-ului, au prevalat asupra priorităților naționale.

Un ultim argument îl constituie și faptul că, o dată aprobată revizuirea Constituției, Parlamentul va trebui să treacă la modificarea a peste 2000 de legi, pentru a o face astfel funcțională, măsură ce se va repeta și după adoptarea Constituției Uniunii Europene.

În ultimă instanță, rezultatul referendumului din luna octombrie va demonstra de partea cui se află dreptatea. Absenteismul masiv care se anunță trebuie înțeles ca o dovadă a faptului că românii trec prin momente prea dificile pentru a considera că o revizuire constituțională reprezintă în acest moment o prioritate.

În ceea ce ne privește, solicităm membrilor și simpatizanților Partidului România Mare să se prezinte la urne și să respingă modificarea Constituției.

Vă mulțumesc.

   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
  Alexandru-Octavi Stănescu - intervenție cu titlul Situația trupelor militare românești în Irak;

Domnul Alexandru - Octavi Stănescu:

Tema: "Situația trupelor militare românești în Irak".

Remarcam, la sfârșitul sesiunii trecute, într-o intervenție similară, contribuția esențială adusă de Armata României la decizia Organizației Tratatului Atlanticului de Nord de a adresa țării noastre invitația de aderare, contribuție dublată, evident, de demersurile susținute, în acest sens, ale diplomației românești și factorilor de decizie politică.

Dacă eforturile de până acum depuse de militari au avut ca rezultantă invitația de a accede în NATO, pregătirea armatei de a adera efectiv la structurile euro-atlantice cere noi și tot mai susținute sacrificii.

Este adevărat că transformarea globală a societății românești, în scopul conturării dimensiunilor democratice și celor caracteristice economiei de piață, presupune eforturi și sacrificii din partea tuturor categoriilor socio-profesionale.

Buletinele de știri abundă în informații gen: 2000 de salariați au fost disponibilizați la uzina X, trei mine s-au închis și peste 3000 de mineri au fot trimiși acasă, societatea X s-a privatizat, iar noul patron a dat afară 1000 de muncitori. Acest gen de informații sunt intens mediatizate și, aș putea să spun, într-un mod perfect democratic și în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor la o corectă informare.

În situația, însă, a armatei, fenomenul disponibilizărilor, absolut identic cu cel întâlnit în viața civilă, se desfășoară într-un total anonimat.

Conform prevederilor Constituției, militarii nu au voie să facă greve, să participe la demonstrații ori să-și exprime public opiniile politice. Ca urmare, redimensionarea structurilor militare, tocmai pentru a răspunde cerințelor NATO, aduce accente dramatice în cariera multor mii de cadre militare nevoite să-și întrerupă activitatea în domeniul pentru care s-au pregătit toată viața.

Chiar și în aceste condiții, în care cariera militară se află sub semnul incertitudinii, militarii noștri sunt, poate cei mai eficienți ambasadori ai României peste hotare, culegând cu modestie aprecieri dintre cele mai elogioase din partea înaltelor oficialități ale partenerilor de coaliție.

Domnul ambasador Nicholas Burn, șeful Misiunii SUA la NATO, afirma că România este deja un lider în NATO. Implicarea României în misiuni dificile, de importanță strategică, eforturi pe care nu toate țările membre NATO le depun, conferă României, afirma domnia sa, rolul de țară conducătoare.

Una dintre misiunile la care Armata României participă cu forțe, de acum deja recunoscute ca profesioniste, este Faza a IV-a de stabilizare și reconstrucție din Irak, în cadrul operațiilor Antica Babilonia și IraqI - Freedom.

În acest sens, România a dislocat în zona de operații un batalion de infanterie, o companie de poliție militară, un detașament de geniu, un detașament special și o companie de apărare NBC, în baza Hotărârilor Parlamentului nr.2, 15 și 17 din 2003.

În cadrul operației Antica Babilonia, subunitățile românești sunt dislocate în raionul localității An Nasiriayah și au ca misiuni: organizarea unor puncte de control fixe și mobile, paza și escorta unor coloane, monitorizarea situației din zonele de responsabilitate și a activității poliției locale, paza unor obiective, patrulări și escorte.

Pentru îndeplinirea misiunii în cadrul operației IraqI - Freedom, militarii români desfășoară în zona localității Al-Hillah acțiuni pentru inspectarea unor puncte obligatorii de trecere, lucrări de amenajare a unor itinerarii sau obiective, distrugerea armamentului și munițiilor neexplodate din teren sau de la populație.

Trebuie remarcat faptul că misiunile presupun un grad de risc ridicat, pe fondul unor condiții climatice greu de suportat, cu mult mai aspre decât cele din Afganistan.

Cu toate acestea, militarii români au impresionat prin profesionalism, disciplină și seriozitate. Spiritul gospodăresc al românului și-a spus cuvântul, militarii noștri reușind în scurt timp să organizeze și să amenajeze ireproșabil taberele, astfel încât acestea să răspundă perfect, în condițiile date, atât nevoilor operative, cât și celor de refacere și odihnă.

Un alt aspect ce merită menționat îl reprezintă atitudinea populației civile față de militarii români.

Printr-un comportament atitudinal bine adaptat situației concrete din zonă, aceștia au reușit să își atragă simpatia localnicilor, cărora, fără a-și încălca mandatul, le acordă sprijinul necesar.

Desigur că există și neajunsuri, însă trebuie reținut faptul că activitățile nu se desfășoară într-o cazarmă utilată cu toate facilitățile necesare, ci într-o zonă de conflict și în condiții climatice care, așa cum am mai spus, sunt de departe cele mai vitrege dintre cele întâlnite în misiunile de până acum.

Tocmai de aceea, o comisie a conducerii Ministerului Apărării Naționale, condusă de domnul ministru Ioan Mircea Pașcu, și la care a participat și un coleg de-al nostru senator, s-a deplasat acum două săptămâni în teatrul de operații pentru a constata la fața locului neajunsurile cu care se confruntă militarii și a găsi cele mai bune și rapide căi de soluționare.

În cadrul întâlnirilor de lucru la eșaloanele de comandă ale forțelor coaliției s-au exprimat mulțumiri pentru participare României alături de aliați, aprecierea generală fiind aceea că România este una din puținele țări care au respectat traficul intrării în teatru și a făcut transferul de autoritate la datele planificate.

De asemenea, militarii români sunt considerați de către partenerii din Coaliție adevărați profesioniști, bine instruiți și conduși, foarte disciplinați, îndeplinind ireproșabil sarcinile și misiunile primite.

În concluzie, cu toate greutățile cu care se confruntă sistemul militar, generate în principal de disproporția dintre scopurile propuse pentru integrare și nivelul fondurilor alocate, armata rămâne un pilon solid al societății românești, un promotor al idealurilor în integrarea euro-atlantică, justificând poziția fruntașă, alături de biserică, în ierarhia instituțiilor în care populația României manifestă cea mai mare încredere.

  Ioan Sonea - declarație intitulată Oglindă, oglinjoară...;

Domnul Ioan Sonea:

"Oglindă, oglinjoară..."

În toată poveștile frumoase, eroul pozitiv trebuie să treacă printr-o serie de probe propuse de către tatăl miresei. În poveștile de astăzi, mai noi și mai moderne, eroina este supusă testelor. Frumoasa din poveste, România, se află în probe propuse de către viitoarea mamă soacră - Europa. Mirele ar putea fi aflat după finalul cursei.

În basmele vechi se știa că trebuie trecute trei probe, că anul era de trei zile. Acum, anul se măsoară cu alte unități, numite evenimente, care pot fi, de exemplu, evenimentul disponibilizare, evenimentul privatizare, evenimentul Constituție, evenimentul Țiganiada, evenimentul prostituție, evenimentul Moartea sănătății, evenimentul FNI, BANCOREX, evenimentul regionalizare etc. Vă dați seama că toată viața noastră este numai evenimente, așa că nu le pot înșira pe toate, și numărul de încercări trebuie să crească de la un eveniment la altul, pentru că, nu-i așa, vorba aceea din poveste, înainte mult mai este.

Acum, frumoasa frumoaselor are de soluționat problema "răscoalei" sau "războiului" țiganilor care a început în cetatea banilor, că despre bani și averi este vorba. Cu regi și împărați, președinți și deputați sfințiți și încoronați de sfinți binecuvântați, este normal că orgoliile și puterea se manifestă în stradă. Oastea cea mare, cu securi și cu topoare, cu săbii ninja, iatagane, mercedesuri și pistoale vrea să i se știe de frică. Războiul are prelungiri și peste hotare. Aici este aici, că începe politica mare!

Cum se face că, în același timp cu probleme din interior, cărora li se dă conotație etnică, "românii" sunt atacați și în exterior. România și Bulgaria, care speră să se alăture Uniunii în 2007, "trebuie să înțeleagă că nu-și vor primi biletul de intrare în Uniunea Europeană dacă nu reușesc să stăpânească această problemă a infracționalității", "Polițiștii consideră că au o foarte mare problemă cu hoții bulgari și români", "Sunt zile când vin câte 500 de autobuze cu români", spune Austria.

Ministrul francez de interne a vizitat cartierele de pe malul Senei, populate în exces de prostituate provenind din România și Republica Moldova.

Cetățenii din regiunea de nord a Belgiei au făcut numeroase plângeri la poliție împotriva cerșetorilor din România, Albania și Bulgaria. Poliția belgiană a efectuat mai multe operațiuni de curățire, cerșetorii fiind repatriați prin acțiunea "Țiganii II". Exemplele pot continua.

Noi punem problema: cine și ce a determinat pierderea controlului și respectului legii atât în țară, cât și de către cei care ne "reprezintă", așa cum o spun și ne-o reproșează statele Europei?

Iată că pentru România oglinda are două fețe: pe de o parte, ni se tot spune că cele întreprinse sunt în ton cu normele europene, pe de altă parte, ni se prezintă o realitate urâtă, schimonosită, de care trebuie să ne fie rușine.

Există totuși o explicație: așa cum România are două fețe, și cei care o privesc au două fețe. Nu vorbesc despre obraz.

România trebuie ținută în șah și trebuie totdeauna să existe "argumente" împotriva noastră.

Domnul președinte spune Europei, care constată cu tristețe și bucurie că România este invadată de corupție, că Partidul România Mare nu va obține mai mult de 20% susținere electorală, când se știe bine că este singurul partid parlamentar necompromis de vreo guvernare și singurul partid justițiar din țară.

Să înțelegem astfel că românii sunt perverși și că preferă fărădelegea, corupția și umilința, ordinii și legii?

Dacă 80% dintre români sunt de acord cu președintele, atunci de ce să ne mai mirăm că suntem huliți și disprețuiți?

Cei care acceptă hoția și fărădelegea nici nu merită altceva.

Totuși, românii ar trebui lăsați să se pronunțe ei înșiși asupra acestor "adevăruri".

Ce probă urmează?

  Iosif Armaș - marcarea împlinirii a 10 ani de la admiterea României ca membru al Consiliului Europei;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Vreau să subliniez în fața dumneavoastră faptul că în urmă cu două zile, la 28 septembrie, s-au împlinit exact zece ani de când, la Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, s-a aprobat prin vot admiterea României ca membru cu drepturi depline în acest organism.

Prin aderarea la Consiliul Europei, primul for de cooperare interguvernamentală, fondat la 5 mai 1949, România a realizat unul dintre primii pași importanți în procesul de aderare la structurile euro-atlantice.

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cunoștință intenția țării noastre de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităților Consiliului, au participat, cu statut de invitați speciali, reprezentanți ai României.

Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă la Strasbourg la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul i-a desemnat pe cei trei raportori pentru România, care au efectuat prima vizită la București în noiembrie 1992.

La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul continental, iar la 2 septembrie același an, un aviz favorabil a fost emis și de Comisia juridică a Drepturilor Omului.

Aderarea României, cu drepturi depline, s-a produs la 28 septembrie 1993, cu prilejul Sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. S-a pus atunci condiția respectării câtorva amendamente: libertatea reală a presei, revizuirea statutului puterii judecătorești, restituirea bunurilor bisericești și funcționarea școlilor religioase, predarea în limba maternă în cazul minorităților, ameliorarea condițiilor de detenție, eliberarea deținuților politici sau etnici, semnarea cartei minorităților, combaterea rasismului și a discriminării naționale. Periodic, raportorii Consiliului Europei urmau să întocmească referate asupra îndeplinirii acestor criterii. Nu s-au constatat probleme, așa că, după un timp, Consiliul Europei a considerat că monitorizarea României nu mai este necesară.

Revenind la trecerea în revistă a momentelor din toamna anului 1993, câteva zile mai târziu, la 4 octombrie, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei aprobă, la rândul lui, aderarea României ca membru cu drepturi depline, iar la 7 octombrie, ministrul de externe de atunci, domnul Teodor Meleșcanu, a semnat la Viena, în numele României, Statutul Consiliului Europei și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, drapelul tricolor fiind înălțat cu același prilej la sediul din capitala Austriei.

A doua zi, președintele României, domnul Ion Iliescu, a participat pentru prima dată oficial la reuniunea șefilor de stat și guvern a țărilor membre ale Consiliului Europei. S-a adoptat, cu această ocazie, o Declarație însoțită de trei anexe: Reforma mecanismului de control al drepturilor omului, Minoritățile naționale și Declarația și Planul de acțiune cu privire la lupta împotriva rasismului, a xenofobiei și intoleranței.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Ion Mocioalcă - creionarea unor componente ale politicii sociale promovate de Guvernul PSD;

Domnul Ion Mocioalcă:

Prin oferta electorală din alegerile trecute, cât și prin Programul politic, Partidul Social Democrat s-a declarat ferm promotor al principiului conform căruia "reformele nu trebuie văzute ca un scop în sine, ele fiind doar mijlocul prin care se îndeplinesc aspirațiile legitime pentru o viață decentă. Altfel, reforma se face împotriva cetățenilor, și nu în beneficiul lor".

Politica noastră socială va fi eficientă doar în măsura în care ea realizează atenuarea procesului de polarizare socială. Noi acționăm pentru o societate a solidarității și justiției sociale.

Acestui omenesc scop îi servesc și recentele propuneri și obiective concrete în domeniul social aflate prezent pe agenda priorităților Guvernul PSD pentru sezonul rece 2003-2004 și pentru anul bugetar care urmează.

Surprinde în mod neplăcut reacția lipsită de temei și afirmațiile tendențioase ale unor lideri "naționali" sau locali ai partidelor din Opoziție, susținute de "analize" părtinitoare și denaturate ale mass-mediei declarat antiguvernamentale, cum că aceste generoase prevederi, în sprijinul atâtor familii aflate în dificultate, ar fi doar "mită preelectorală", cu bani luați, vezi Doamne!, din buzunarul restului de contribuabili.

Da, s-a dublat, iar în unele situații grele chiar s-a triplat ajutorul acordat familiilor defavorizate pentru energia termică (5109 miliarde lei).

S-a simplificat și procedura de acordare a acestor compensații. Pentru copii se vor acorda alocații complementare la 1.100.000 de familii cu venituri reduse (5600 miliarde lei doar în anul 2004).

Ce este rău și nedrept în aceste măsuri?

Doresc oare partidele din Opoziție să năpăstuiască milioane de vieți doar pentru a compromite politic partidul de guvernământ?

Și, chiar dacă pentru acest nobil gest de solidaritate umană (și creștină!) ar trebui să contribuim toți cu câte puțin, ce este "electoral și demagogic" în aceste măsuri?

Toți acești "cârcotași politici", cărora tot ce este bun în ce facem nu le cade bine, din meschine interese politicianiste, evită însă să ia în considerare eforturile majore făcute pentru redresarea economică generală a țării, care, iată, încep să își arate în mod firesc consecințele.

Doar în primele șapte luni din acest an, deficitul bugetului consolidat a fost cu 44% mai mic decât în anul 2002, veniturile au fost mai mari cu 28,1%, iar cheltuielile cu doar 22%! Iată că se creează resurse bugetare pentru a veni și în sprijinul celor mulți și defavorizați.

Sunt perspective de îmbunătățire simțitoare a nivelului general de trai în 2004, ca urmare a seriozității cu care PSD își onorează angajamentele față de electorat - creștere economică sănătoasă și crearea resurselor pentru o repartizare corectă a veniturilor, în interesul tuturor.

Cetățenii sunt singurii în măsură să constate (și să sancționeze!) ce este rău.

  Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Replică la discursul lui Adrian Năstase prezentat la Conferința Națională a baronilor locali ai PSD;

Domnul Puiu Hașotti:

Declarație politică: "Replică la discursul lui Adrian Năstase prezentat la Conferința Națională a baronilor locali ai PSD".

Nu am fost un mare susținător al alianței PNL-PD, dar teama, disperarea, frisoanele lui Adrian Năstase privind formarea acestei alianțe, combinate cu atacurile la adresa ei, lansate la Conferința Națională a baronilor locali ai PSD, m-au convins că noua construcție politică reprezintă singura alternativă a PSD, singura soluție pentru cetățeni și pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Adrian Năstase are tupeul de a vorbi despre formula reciclată a CDR, uitând să spună că actualul PSD s-a dat cu fard european înghițind PSDR, că partidul pe care îl conduce este un amalgam de foști țărăniști, pediști, peremiști, pesemiști, automobiliști și este rezultatul mai multor fuziuni cu partide-fantomă, pe deasupra fiind sprijinit în Parlament de UDMR, partener al fostei guvernări.

PSD a devenit un aspirator pentru traseiștii politici, atrași de ciolanul puterii și promovați în funcții după mărimea comisionului vărsat în visteria de partid. Cum se explică faptul că, dintr-odată, reprezentanți ai fostei puteri au ajuns să dețină funcții de conducere în Guvern sau Parlament sub sigla PSD? Mă îndoiesc că erau prea buni pentru Năstase și nu cred că simplul certificat de partid al PSD i-a transformat peste noapte în curați, frumoși și deștepți.

Doar lipsa de caracter a acestora, mirajul puterii, șantajul și politica de racolare prin orice mijloace, promovate și aduse la rang de politică de stat de președintele PSD, explică asemenea cazuri.

După eșecul Legii anticorupție, Patronul politic al Corupților din România, Adrian Năstase, propune, culmea, tot baronilor locali ai PSD, o nouă ofensivă împotriva acestui fenomen.

Măsurile promise în 2000 pentru combaterea corupției au rămas la stadiul de intenție, Legea anticorupție s-a dovedit deficitară, în timp ce afacerile baronilor pesediști au înflorit fără precedent în România.

Partitura anticorupție interpretată cu sârg de Adrian Năstase pe micile ecrane nu mai reprezintă interes, pentru că minciunile actualului Guvern nu mai pot înșela încrederea cetățenilor.

Lecțiile de doctrină politică oferite alianței PNL-PD de Adrian Năstase sunt puerile, din moment ce singura ideologie a partidului - stat aflat la cârma țării este bazată pe corupție, furt din banii publici și europeni, minciună și demagogie. Acest mod de a face politică trebuie înlocuit, iar criteriile de profesionalism și competență promovate de alianța PNL-PD vor elimina corupția și nepotismul în ocuparea funcțiilor publice.

Din această perspectivă, faptul că nu cunosc nici un membru PSD care să nu fie corupt sau incompetent mă face să mă gândesc cu plăcere la ziua în care îi vom înlocui pe toți.

Nici profețiile economice rostite de Năstase în discursul său nu au avut mai mult succes, de vreme ce singura performanță economică a Guvernului PSD este redistribuirea sărăciei, prin acumularea bogățiilor în buzunarele și conturile PSD.

Captiv în turnul său de fildeș, Adrian Năstase nu își poate depăși condiția de om politic străin de problemele și interesele cetățenilor. În lipsa soluțiilor, Adrian Năstase preferă atacurile la adresa unei alianțe, ce oferă o perspectivă mai bună de guvernare.

Adevăratele mesaje negative pe care președintele PSD s-a străduit să le pună pe seama alianței se regăsesc, de fapt, în tonul și discursul său. Ele trădează disperarea unui politician care, în 2004, își va pierde - fără demnitate - locul de prim-ministru și funcția de președinte al PSD.

Discursul lui Năstase - demagogic, populist și plin de minciuni, limbajul folosit, frica și disperarea de pe chipul lui, m-au convins, așadar, de necesitatea formării acestei alianțe.

Câștigarea alegerilor din 2004 de către PNL și PD trebuie să fie un obiectiv de demnitate națională.

Eliminarea pecinginii pesediste este o condiție pentru îndeplinirea acestui obiectiv, pentru democratizarea societății românești afectată de această boală, pentru ridicarea bunăstării cetățenilor, sătui de baroni locali și înșelați de promisiunile PSD, și pentru integrarea rapidă și cu demnitate în rândul țărilor civilizate.

  Codrin Ștefănescu - pledoarie în sprijinul adevăraților revoluționari;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revoluționarii de pe baricadele din Decembrie 1989, implicați decisiv în schimbarea regimului comunist din România, atât de iubiți și apreciați în 1990, sunt astăzi fie subiect de critică, fie sunt realmente dați uitării.

De ce? Este oare opinia publică insensibilă la problemele revoluționarilor sau aceasta este influențată negativ de imaginea dezastruoasă promovată de către unii dintre cei autointitulați "lideri ai mișcării revoluționare"?

Tind, mai degrabă, către cea de a doua variantă, iar ca argument a ceea ce susțin pot aminti numai situația incredibilă în care au fost puși cu două săptămâni în urmă, la Târgoviște, senatorul Vasile Duță și secretarul de stat Emil Cutean, aflați în timpul unei ședințe de consiliu, convocată de către organizația locală de revoluționari. Aceștia s-au trezit pur și simplu asediați, și aceasta este formularea exactă, de către gărzile de corp ale unui așa-zis "coleg" de Revoluție, celebru deja în mass-media națională prin manifestări de acest tip, hotărât să-și impună propria conducere.

În fața unor oameni civilizați, cât și în prezența presei locale, s-au proliferat grave injurii și amenințări, spre stupefacția generală, participanții fiind realmente obligați să părăsească sala și să-i protejeze pe cei doi demnitari.

Scandalul, violența fizică și verbală, "politica de stradă", reprezintă procedee constant uzitate și promovate de către unii așa-ziși "lideri" ai Revoluției Române, motiv pentru care și Blocul Național al Revoluționarilor a cunoscut ciudate transformări - adică pur și simplu s-a făcut țăndări, la nici un an de la așa-zisa unificare a organizațiilor, uniunile componente spunându-și "adio" reciproc.

Dialogul, comunicarea, găsirea unor soluții civilizate pentru punerea în aplicare a Legii nr.42/1990, sprijinul acordat răniților, urmașilor de eroi - martiri și luptărilor în sensul asigurării unui trai decent acestora, dorința de a-i promova pe cei mai competenți, toate acestea se pierd în circul și gălăgia create la comanda unor purtători de brevet care nu-și găsesc încă locul în societate și care nu-i lasă pe adevărații baricadiști să-și recapete demnitatea și respectul de care trebuie să se bucure.

Mă adresez dumneavoastră, în primul rând, stimați colegi, cei care în Decembrie 1989 ați fost pe Baricade, să ne unim forțele pentru a pune capăt acestor comportamente deviate și mai ales pentru a sprijini adevărații revoluționari care, mai mult decât niciodată, au nevoie de susținere.

Mă voi pleca întotdeauna în fața curajului dovedit de camarazii mei din Decembrie 1989, sunt mândru că atunci, în momentele mari, am fost împreună, voi milita permanent pentru drepturile lor și promovarea unei imagini corecte.

În acest sens, am devenit membru fondator al ACORD '89, uniune de organizații al cărei statut inserează ca punct esențial demararea procedurilor de reverificare a dosarelor de revoluționari la nivel național, precum și publicarea integrală a răspunsurilor formulate de CNSAS cu privire la situația fiecăruia dintre noi, anterioară momentului '89.

Împreună cu alți colegi, ne desolidarizăm în acest moment de personajele compromise care au generat, de-a lungul timpului, o falsă imagine în legătură cu Revoluția, cu eroii și liderii autentici ai acestor momente.

  Radu Stroe - solicitare publică a demisiei ministrului apărării naționale;

Domnul Radu Stroe:

Încă un avion MIG-21 Lancer s-a prăbușit în timpul unor exerciții militare. Accidentul a avut loc în județul Cluj, lângă localitatea Viișoara, fiind înregistrat astfel al treilea numai în decursul acestui an.

Ce faceți, domnule ministru al apărării, în afară de ceremonii funerare cu onoruri militare?

Veți mai pune în pericol viața multor ofițeri ai armatei române?

Anul trecut, căpitanul Cătălin Micloș, cel care a purtat pe umeri sicriul ultimului pilot decedat - Sorin Popa - a reușit să se catapulteze după ce a constatat defectarea MIG-ului pe care îl pilota. Pilotul care și-a pierdut viața în urma acestui accident aviatic de lângă Câmpia Turzii a semnalat, înainte de decolare, unele probleme legate de aerodinamica aparatului de zbor. Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul maior Gheorghe Catrina, care este și șeful comisiei care anchetează accidentul aviatic, a declarat că pilotul Sorin Popa a încercat să salveze avionul, asumându-și riscul de a-și pierde viața.

Domnule ministru, vă cer public demisia, ca un gest de onoare, atât pentru faptul că s-au produs nenumărate accidente aviatice în România, cât și pentru faptul că ați refuzat sistematic să fie oprit de la zbor acest tip de avion!

În condițiile în care domnul ministru al apărării nu își va asuma întreaga responsabilitate, vă revin dumneavoastră, domnule prim-ministru, și președintelui României, obligația morală de a-l demite pe domnul ministru Pașcu și de a dispune oprirea de la zbor a acestor aparate care pun în pericol viața piloților români.

  Ioan Onisei - semnalarea unui abuz al ministrului pentru relația cu parlamentul;

Domnul Ioan Onisei:

Domnule Adrian Năstase, Guvernul PSD pe care îl conduceți se comportă, din ce în ce mai clar pentru toți românii, abuziv, în disprețul democrației și al statului de drept, al normelor legale și constituționale.

Împreună cu opinia publică am aflat, cu stupoare și revoltă, că domnul Acsinte Gaspar, ministrul pentru relația cu parlamentul, a declarat, în videoconferința cu prefecții din data de 26 septembrie 2003, că Partidul Umanist Român nu ar avea dreptul să își desemneze reprezentanții în birourile electorale de circumscripții și în cele ale secțiilor de votare organizate pentru desfășurarea referendumului din 19 octombrie a.c. pentru revizuirea Constituției.

Dând glas revanșardismului și reflexelor totalitare, de tipul partidului stat, caracteristice PSD, activistul Acsinte Gaspar a uitat că este jurist și a executat comanda politică primită.

Domnul ministru Gaspar a apreciat că PUR nu poate face parte din birourile electorale pentru că "nu este partid parlamentar, întrucât a intrat în Parlament printr-o alianță".

După exact același tip de logică - strâmbă - nici PSD, ai cărui parlamentari au candidat pe listele aceleași alianțe - PDSR - PSDR - PUR nu este partid parlamentar.

Urmare a "indicațiilor prețioase" trasate de vicepreședintele PSD Acsinte Gaspar la prefecturi și, prin intermediul acestora, la primării a fost transmisă o circulară în care PUR nu apare între partidele politice parlamentare ale căror reprezentanți au dreptul să facă parte din birourile electorale de circumscripții și de secții de votare.

Ministrul Acsinte Gaspar a încălcat, în mod evident și voit, prevederile Constituției, Legii partidelor politice, ca și ale Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului.

În cursul zile de duminică ați afirmat, domnule prim-ministru: "Chiar dacă legea este ambiguă, chiar și în absența grupului parlamentar, totuși PUR are o anumită reprezentare în Parlament".

Recunoașteți, așadar, fie și indirect, faptul că domnul Acsinte Gaspar a greșit.

Dacă a greșit, încălcând Constituția și legile țării, vă întreb, domnule prim-ministru, când îl veți demite pe ministrul Acsinte Gaspar? Pentru că despre demisie miniștrii PSD par să nu fi auzit, așa cum ne-au demonstra-o și în cazurile Beuran și Puwak.

  Ion Florescu - intervenție intitulată Aceeași piesă cu trupă primenită;

Domnul Ion Florescu:

Intervenția mea are titlul "Aceeași piesă cu trupă primenită".

Pentru mine este o certitudine faptul că pe colegii noștri din Opoziție îi aduce în stare de disperare menținerea PSD-ului în fruntea opțiunilor electoratului.

Guvernul Năstase a reușit ca după trei ani de guvernare, într-o conjunctură internațională total nefavorabilă, marcată de recesiune economică, conflicte zonale permanente, secete repetate și prelungite, să obțină an de an creștere economică, ce s-a situat în jurul a 5% din p.i.b., pe fiecare an din cei trei scurși de la preluarea puterii.

Progresele evidente, ușor de observat, înregistrate în mai toate domeniile de activitate, nu aveau cum să nu fie remarcate și apreciate ca atare de cetățenii acestei țări.

S-au relansat investițiile în infrastructură, apartamente, drumuri și autostrăzi, gaze, apă, canalizări, învățământ și nu în ultimul rând în industrie, mai ales în sectorul energetic, zona cea mai sensibilă și nevralgică a economiei românești.

S-au făcut pași importanți în reforma din administrație, justiție, învățământ, a crescut capacitatea instituțională în elaborarea de politici publice, s-au finalizat circuitele informaționale între ministere.

România este apreciată în sfârșit pentru evoluția pe drumul spre Uniunea Europeană, aderarea la NATO, finalizarea acordului cu Fondul Monetar Internațional și se încadrează în calendarul care prevede încheierea negocierilor în anul 2004 și aderarea la forul comunitar în anul 2007.

Urmează ca, în raportul de țară din acest an al Comisiei Europene, să obținem statutul de economie funcțională de piață.

Vădit deranjați de realizările acestei guvernări, Opoziția nu pierde nici o ocazie, apelând la toate mijloacele pe care le are la îndemână, să minimalizeze succesele și să exagereze nereușitele, denaturând pe orice cale adevărul.

Nu ne așteptăm nici la ode și nici la imnuri de slavă; facem doar apel la memorie. Dacă dumneavoastră ați uitat, poporul român fiți sigur că nu a făcut-o. Nu avea cum să uite spectacolul de circ, cu surle și trâmbițe, de la preluarea puterii, cu ajutorul călugărului Vasile și a celor 15000 de specialiști.

Nu poate fi uitată evoluția în continuare, într-un permanent spectacol de operetă cu prim-solist Băsescu. Spectacolul a fost întrerupt în anul 2000, cu huiduieli, dar efectele economice au rămas. Avuția țării, în loc să crească, a scăzut cu 4 miliarde de dolari. Guvernul Adrian Năstase este atacat acum din toate pozițiile, cu toată muniția din dotarea acelorași actori, pentru că a reușit, în cei trei ani de guvernare, să refacă avuția cu cele patru miliarde pierdute în "triumfala perioadă economică 1996-2000".

Se încearcă reintroducerea pe scena puterii a aceleiași trupe, completată cu Stolojan pe post de pungă de oxigen.

Am convingerea că reanimarea CRD-PD sub o altă siglă A.D. PNL-PD nu poate înșela și a doua oară electoratul. A visa frumos nu-i interzis, iar eu le doresc vise frumoase în continuare.

Electoratul român, cetățenii acestei țări, nu mai pot fi păcăliți atât de ușor. Au învățat foarte bine să facă diferența între spectacol și viața reală.

  Victor Bercăroiu - prezentarea unor evenimente petrecute la sfârșit de septembrie în localități din județul Prahova;

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Doresc să prezint astăzi în fața Camerei Deputaților o serie de evenimente deosebite petrecute la sfârșit de septembrie într-o serie de localități din județul Prahova.

Aș începe cu sărbătoarea "Zilele Toamnei la Sinaia", eveniment ce a strâns la poalele Munților Bucegi mii de turiști.

M-aș opri apoi la Câmpina, unde primăria municipiului, împreună cu Muzeul Memorial B.P. Hașdeu au comemorat "Memoria Iuliei Hașdeu - 115 ani de la moarte", eveniment ce a strâns în incinta muzeului o sumedenie de personalități care au asistat la un recital de pian, susținut de artista Ioana Stoian, la un recital liric din opera poetică a Iulie Hașdeu, susținut de eleve ale Liceului Forestier Câmpina.

Apoi, în localitatea Florești s-au inaugurat lucrările din fonduri SAPARD la obiectivul "Canalizări și stații de epurare Florești - Călinești", încă un pas important spre civilizație și un semn pe drumul dezvoltării localității.

Valoarea investiției se ridică la circa un milion de euro și se estimează a se finaliza în douăsprezece luni.

De remarcat strategia Consiliului județean Prahova, care anul acesta are un program vast de investiții în mediul rural, privind "Alimentări cu apă și gaze, stații de epurare și canalizări stradale", în vederea atingerii rapide a gradului de urbanizarea a cât mai multor localități.

  Florin Iordache - declarație intitulată 19 octombrie, un moment istoric pentru România;

Domnul Florin Iordache:

Declarație cu titlul "19 octombrie, un moment istoric pentru România".

La 19 octombrie, cetățenii României sunt chemați la referendum în calitate de făptuitori ai unui act istoric, pentru a crea un cadru constituțional pentru împlinirea celor două deziderate majore: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

În ultimul deceniu, în țara noastră s-au produs schimbări în evoluția politică, economică și socială, fiind absolut necesară armonizarea cadrului legislativ cu realitățile actuale.

La inițiativa membrilor PSD, care au avut întâlniri cu membrii tuturor partidelor parlamentare, dar și cu componenții Comisiei de democrație prin drept de la Veneția, a rezultat un proiect al noii Constituții, care a fost amendat în momentul prezentării la Camera Deputaților și la Senat.

Această Constituție, care consacră unitatea poporului român și garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați, include principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească.

Cetățenii trebuie să înțeleagă și să voteze la referendum pentru noua Constituție deoarece se creează cadrul constituțional adecvat, cât și temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantică a țării.

Români, veniți cu toții la vot în 19 octombrie pentru noua Constituție!

  Gheorghe Popescu - intervenție intitulată Revizuirea Constituției, un moment așteptat;

Domnul Gheorghe Popescu:

Intervenție intitulată "Revizuirea Constituției, un moment așteptat".

O condiție necesară aderării României la structurile NATO, dar și integrării în Uniunea Europeană o constituie revizuirea actualei Constituții a României.

Actualele modificări ale Constituției sunt rezultatul eforturilor Comisiei pentru revizuire, dar și amendamentelor rezultate în urma dezbaterilor în Senat și Camera Deputaților.

La 19 octombrie, românii trebuie să spună da la referendum, creându-se cadrul constituțional adecvat, cât și temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantică a țării.

  Vasile Nistor - critici la adresa politicilor promovate de Guvern;

Domnul Vasile Nistor:

Vizita pe care ați efectuat-o în ziua de 3 septembrie a.c. la Bacău a arătat încă o dată - dacă mai era nevoie - cât de mult v-ați îndepărtat de oameni și de necazurile lor, de cei care în anul 2000 v-au acordat votul cu bună credință, în speranța unei vieți mai bune: pensionari, șomeri, tineri, muncitori și intelectuali.

În campania electorală ați mințit cu seninătate și i-ați amăgit cu promisiuni deșarte, domnule prim-ministru, iar astăzi nu mai aveți curajul să-i priviți în ochi, motiv pentru care nu ați dorit să vă întâlniți și cu cei cărora le-ați înșelat așteptările.

Nu ați vrut să vă întâlniți nici cu reprezentanții partidelor politice din opoziție, care ar fi putut să vă spună adevărul despre situația județului, comportându-vă ca un adevărat șef al unui partid unic, ca șef al unui partid-stat.

Județul Bacău, prin oamenii care vă reprezintă, se află în topul județelor corupte, aceștia nefăcând altceva decât să aplice în plan teritorial stilul și practicile manifestate în materia corupției de către toate structurile partidului și guvernului pe care dumneavoastră le conduceți.

Nu mai este un secret pentru nimeni că cel mai mare nivel al corupției se înregistrează în administrația centrală și locală, și asta în condițiile în care peste 70% dintre primari sunt membri PSD.

De asemenea, este la fel de cunoscut faptul de corupție în care este implicat un membru important al partidului și guvernului dumneavoastră, respectiv doamna Hildegard Puwak, care nu s-a sfiit să se folosească de funcția pe care o are, de ministru al integrării europene, pentru ca firmele soțului și fiului ei să beneficieze de finanțare din fonduri europene nerambursabile.

Cum pot fi numite altfel decât corupție acele cazuri de înfruptare fără nerușinare din banul public pentru cumpărarea, de câteva ori mai scump, de către PETROM - firmă de stat - a unei proprietăți aparținând ministrului justiției, Rodica Stănoiu, sau pentru tipărirea cărților scrise de dumneavoastră și alți colegi de partid.

Negarea corupției și a cazurilor de cheltuire ilegală a fondurilor publice, disprețul și aroganța cu care tratați semnalele venite inclusiv din partea unor organisme internaționale și personalități străine, potrivit cărora fenomenul corupției poate zădărnici intrarea României în Uniunea Europeană, dovedesc că, de fapt, dumneavoastră sunteți cel care patronează corupția instituționalizată din țara noastră.

Dacă v-ar interesa ce gândesc și ce simt cu adevărat oamenii, ar trebui să cunoașteți situația grea a pensionarilor, care nu își pot plăti facturile la întreținere și nu-și permit să cumpere medicamentele necesare.

În spitalele județului, suferințele bolnavilor s-au amplificat ca urmare a reformei dezastruoase a sistemului de sănătate, promovată de guvernul pe care îl conduceți.

Vizita dumneavoastră în județul Bacău a demonstrat că nu v-ați comportat ca un prim-ministru, că nu vă preocupă nevoile oamenilor.

Apropierea dumneavoastră de cei care folosesc banul public pentru satisfacerea plăcerilor personale, de cei care vor să demonstreze că Moldova este a lor, aș putea să o calific drept comică, dacă nu ar fi atât de dramatică. Situația tragică în care se află oamenii simpli ați fi cunoscut-o dacă v-ați fi făcut timp să vizitați spitalele, căminele de bătrâni, cartierele mărginașe ale orașului și satele județului Bacău.

Dacă ați fi trecut dincolo de fațadele blocurilor proaspăt spoite - de care ați fost foarte încântat - și ați fi discutat cu cetățenii, cred că ați fi trăit clipe de coșmar, prin aflare rezultatului real al guvernării P.S.D.

Urmărindu-vă în intervenția televizată, am fost uluit de disprețul cu care tratați modul în care se cheltuiește banul public într-un oraș în care locuitorii beneficiază doar de câteva ore pe zi de apă potabilă și menajeră, într-un oraș în care străzile din cartierele mărginașe sunt distruse și unde 80% din locuitori sunt în situația de a nu-și putea plăti cheltuielile curente.

Ați vizitat în schimb cluburile selecte ale oamenilor din anturajul dumneavoastră și v-ați mulțumit să constatați și să apreciați picturile în care chipul dumneavoastră este imortalizat, alături de cei care se cred stăpânii județului Bacău.

Din cauza clientelei dumneavoastră politice, la Bacău a fost practic desființată clasa micilor întreprinzători; la Bacău nu se poate bate un cui dacă nu ai aprobarea baronilor PSD.

În timpul guvernării dumneavoastră, peste 30.000 de tineri din Bacău, lipsiți de orice șansă a unui loc de muncă, au părăsit țara, performanță neatinsă de nici un guvern de la revoluție încoace. În situația în care marea majoritate a afacerilor și privatizărilor din fiecare județ se află în mâna ori s-au făcut în interesul baronilor PSD și a aserviților acestora, este normal să nu mai fie loc și pentru alții, chiar dacă aceștia sunt tinerii țării noastre.

Domnule prim-ministru, dacă ieri înaintașii dumneavoastră din Partidul Comunist își impuneau politica cu pistolul în mână, dumneavoastră o faceți astăzi cu instrumente politice aservite, prin încercări de intimidare și compromitere a oponenților politici.

Ați transformat toate instituțiile statului în instrumente de șantaj, constrângere și intimidare a adversarilor politici (Garda Financiară, Curtea de Conturi, Poliția, Justiția, PNA), iar numirea persoanelor din fruntea acestora s-a făcut, aproape în toate cazurile, exclusiv pe criterii de subordonare și aservire politică.

Comandanții polițiilor teritoriale care au încercat, prin măsuri specifice, să se apropie de grupurile mafiote PSD, au fost schimbați din funcții și înlocuiți cu apropiați ai partidului de guvernământ. În aceste condiții, este normal că noii numiți nu numai că nu combat grupările mafiote ale baronilor PSD, ci chiar le sprijină și le acoperă afacerile ilicite.

Garda Financiară îi controlează doar pe adversarii politici ai Partidul Social Democrat, până în prezent nefiind instrumentat nici măcar un singur dosar care să privească un membru important al partidului pe care îl conduceți, asta în condițiile în care toată lumea știe - cel puțin din presă - că aceștia sunt implicați în tot felul de inginerii financiare și evaziuni fiscale de mare amploare.

Parchetul Național Anticorupție, în loc să se ocupe de rezolvarea marilor cazuri de corupție, în care sunt implicați majoritatea șefilor PSD-ului și cei ai instituțiilor aservite acestuia, este folosit de dumneavoastră și instituția prezidențială pentru instrumentarea de dosare "la comandă" adversarilor politici și celor care se opun puterii pesediste.

Prin practica Ministerului Justiției, de numire a președinților instanțelor de judecată fără consultarea magistraților și prin ocolirea Consiliului Superior al Magistraturii, care este contrară normelor democratice, guvernul-stat pesedist nu urmărește altceva decât impunerea unui control politic asupra instanțelor de judecată.

Domnule Adrian Năstase, Partidul Democrat nu crede că un partid ca Partidul Social Democrat - care este continuatorul Partidului Comunist Român - și care a jefuit și jefuiește în stil mafiot această țară, poate să reprezinte interesele de stânga în România, pentru că o politică democratică de stânga nu poate fi făcută de membri de partid corupți, aroganți și cu dispreț față de nevoile populației, adusă în stare de sărăcie lucie de eșecul guvernării pesediste.

Cunoscându-vă cariera politică de după anul 1989, dar și metodele abuzive folosite pentru eliminarea adversarilor politici, sunt convins că puterea va anihila rațiunea și că România, sub guvernarea dumneavoastră nu are nici un viitor.

Sper că în 2004 coșmarul românilor se va încheia.

Vă mulțumesc.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - solicitarea demiterii ministrului sănătății, Mircea Beuran;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

România a ajuns o țară în care dacă ești mincinos, plagiator, hoț din avutul public ajungi obligatoriu ministru al PSD.

De mai multe săptămâni Partidul Național Liberal a sesizat opiniei publice, instituțiilor abilitate ale statului asemenea cazuri, însă nici una nu s-a deranjat să înceapă verificarea aspectelor semnalate.

Funcționarii numiți politic nu au curajul să cerceteze un ministru pentru fapte ilegale, miniștrii demascați rămânând cu ostentație în funcții, tocmai pentru a influența eventualele anchete; fiind protejați de șefii politici, președintele țării și primul-ministru, respectivii miniștri își continuă activitatea nestingheriți.

Mircea Beuran, un om în care au încredere cei mai importanți oameni ai țării, Ion Iliescu și Adrian Năstase, s-a dovedit a fi plagiator de la cap la coadă și care a obținut grade didactice furând intelectual, pe care sperăm că le va pierde.

Cum mai poate conduce destinele sănătății un om care nu are nici o operă medicală, care prin impostură a ajuns cadru didactic universitar și, datorită prieteniilor politice, ministru.

Cine mai poate respecta un asemenea om, cine mai poate crede o astfel de persoană care a ascuns ani de zile faptul că este un plagiator ieftin, de duzină.

În atare condiții, demiterea imediată a ministrului Beuran este un lucru de salubrizare a sistemului medical, inoculat cu virusul neadevărului, care nu este decât victima complotului incompetenței, superficialității și lipsei de moralitate.

Dacă cei care au obligația de asanare a mediului politic nu o vor face, ei înșiși trebuie să demisioneze pentru că sunt părtași la menținerea impurităților morale și ilegalităților flagrante în România.

  Grigore Emil Rădulescu - argumentație în favoarea ideii accelerării sistemului de pensii din România;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

În Buletinul statistic pentru țările aspirante la aderarea în Uniunea Europeană se arată că România are cel mai mic nivel al pensiilor dintre toate țările candidate. Pensia medie din România, a cărei valoare este de 51,5 dolari, este de 30 de ori mai mică față de pensia din țările Uniunii Europene, care variază între 1.500 și 2.000 de dolari.

La capitolul nivel al pensiilor, suntem devansați chiar și de Bulgaria, unde media este de 56 de dolari. Pensiile medii ale țărilor candidate sunt: Slovenia - 461 dolari; Cipru - 388 dolari; Polonia - 250 dolari; Bulgaria - 56 dolari; România - 51,5 dolari.

Din 1996 până în 2003, pensiile românești au crescut cu doar 15 dolari. Statisticile mai arată că România are cu 17% mai mulți pensionari decât țările dezvoltate. Înainte de 1989, raportul era de 4 salariați la 1 pensionar, iar acum este de 1,6 pensionari la 1 salariat - mai precis, avem 6,5 milioane de pensionari și 4,5 milioane de angajați. Deficitul actualului fond de pensii este de peste 20.800 de miliarde de lei, dintre care 17.000 de miliarde reprezintă datoriile "istorice" lăsate de întreprinderile de stat.

Oficialii europeni au avertizat, în nenumărate rânduri, că utilizarea reformei pensiilor este o piedică pentru integrarea în Uniunea Europeană. Pentru a intra în rândul țărilor civilizate, M.M.S.S.F. a elaborat Proiectul Fondului Universal de Pensii, cu contribuție obligatorie, și Proiectul pensiilor ocupaționale, unde contribuția va fi facultativă. Aceste proiecte urmau a fi finalizate înainte de venirea toamnei, cel puțin așa promitea fostul ministru al muncii, Marian Sârbu.

Chiar și așa, actualul ministru al muncii, Elena Dumitriu, a promis înființarea unui nou fond de pensii, ce va fi alimentat începând cu anul următor și care va fi activat abia în anul 2023. "Finanțarea fondului se va face cu o parte din sumele obținute din privatizarea marilor companii naționale, precum și din alte surse", a declarat Elena Dumitriu.

În unele țări din Europa de Est sistemul privat de pensii a fost deja implementat. În Polonia, reforma pensiilor a început în anul 1999, iar în prezent aproape 11 milioane de oameni cotizează în acest sistem. În Ungaria, sistemul privat a fost introdus în 1994, dar a fost nevoie de 6 ani până a putut fi implementat și sistemul facultativ.

Proaspătul președinte al Casei Naționale de Pensii și Alte Asigurări Sociale (CNPAS), Ioan Giurăscu, a declarat că va accelera reforma și sistemul de pensii.

În ceea ce privește deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003, la nivelul lunii august, președintele CNPAS a spus că acesta este de 4.745 de miliarde, iar totalul prejudiciilor aduse fondului de pensii în perioada iunie-septembrie este de 1,068 miliarde de lei.

În concluzie, stimați colegi, revin cu informația de la începutul declarației mele, că, în România, pensia medie este de 30 de ori mai mică decât în țările din Uniunea Europeană.

  Vlad Gabriel Hogea - replică la intervenția prezentată pe 9 septembrie de domnul deputat Cristian Sandache;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Credeam că deputatul PSD Cristian Sandache s-a mai potolit, dar m-am înșelat. Pe 9 septembrie, același distins intelectual ("Paște fericit, rahat puturos..."; "Vin la noapte și te tai!" - mai țineți minte SMS-urile lui criminale?) a atacat partidul nostru, într-o scurtă și căznită declarație politică, intitulată: "Alternativa PRM - o aberație". Cică victoria Partidului România Mare în alegerile parlamentare și prezidențiale ar reprezenta "o nenorocire pentru țara noastră" și că ar fi bine "să reflectăm dacă România are nevoie de aventuri politice (...) cumplite pentru interesul național".

Altă dată, pe 3 iunie, afirma că "discursul peremist trăiește mai mult din resentimente".

E scris adânc, vorba lui Nae Ipingescu, mai ales că el, Sandache, în Parlament n-a produs nimic, a mâncat banii statului de pomană, ieșind în evidență doar prin scandaluri murdare (atacuri suburbane la adresa oamenilor politici patrioți, expedierea de mesaje scatologice, propunerea legislativă privind controlul psihiatric al demnitarilor etc.), care nu l-au scos din mediocritatea în care înota, ci mai tare l-au cufundat.

Mai mult, deputatul PSD este și un falsificator al istoriei. Pe 24 iunie, rostea o frază de o nocivitate extremă: "Pe lângă bravura sa militară, Ion Antonescu este și responsabilul masacrelor din Transnistria și de la Iași". Antiromânismul care se desprinde din aceste cuvinte rostite fără remușcări este tot atât de evident și în declarația din 27 mai, purtând titlul: "Românii și maghiarii în 2003".

Iată un prim pasaj incitant: "La nivelul conviețuirii efective, cazurile de intoleranță au constituit un fenomen relativ izolat. Transilvania, această veritabilă Elveție românească(sic!), oferă un exemplu semnificativ". Să fie clar: Ardealul este spațiu istoric și etnic românesc, și nu unul de confluență culturală, comparațiile cu Alsacia, Lorena, Tirolul de Sud sau Elveția sunt tot atât de idioate ca și cel care le comite.

Pe același fir logic (sau ilogic, mai bine zis!), el laudă alianța PSD-UDMR ("Actualul executiv acționează, în această problemă, în sensul interesului național. Românii și maghiarii nu pot fi dușmani") și îi acuză pe criticii imundei coterii că ar fi... retrograzi: "Se cultivă încă ideea pericolului maghiar (...) Actualmente, există voci în arena politică, care acuză Partidul Social Democrat de o presupusă abandonare a interesului național, în sensul unei așa-zise cedări la programul UDMR. Va veni oare vremea când ne vom vindeca de obsesiile și spaimele trecutului?"

Pentru a ne lămuri la care obsesii și la care trecut s-o fi referind Sandache, vom reproduce câteva paragrafe din eseul său: "Tratatul de pace de la Trianon: obiect de dispută româno-maghiar", cuprins în lucrarea colectivă (excelentă, de altfel!): "România și Conferința de Pace de la Paris (1919-1920)", apărută în 1999 la Editura Empro. Ideile de atunci sunt diametral opuse celor de azi: "Frustrările politicienilor maghiari au trebuit să fie convertite în articularea unui mecanism propagandistic extrem de elaborat, mecanism care fusese conceput în ideea de a cuprinde întreaga colectivitate maghiară. Totodată, nu s-a scăpat din vedere necesitatea conturării unei puternice propagande revizioniste în mediile de influență internaționale" (p. 153).

Autorul înfierează activitățile desfășurate de formațiuni precum Liga Revizionistă sau Partidul Național Maghiar din România (un fel de UDMR interbelic!), dar, mai ales, pe stăpânii acestora, de peste graniță: "Oficialitățile de la Budapesta continuau însă a rămâne fixate în tiparele obiectivelor lor cu caracter net revizionist. (...) Obsesia Ungariei Mari, alimentată de un întreg eșafodaj logistico-propagandistic, a constituit în fapt un handicap psihologic de natură colectivă, evident în detrimentul poporului maghiar. În perioada 1920-1922, Miklos Horthy a aprobat, direct sau tacit, numeroase planuri agresive împotriva țărilor vecine. Guvernul ungar a avut în vedere, o anumită perioadă, posibilitatea obținerii unor mici rectificări de frontieră pe cale pașnică. (...) Era, desigur, prea puțin pentru revizioniștii de la Budapesta!" (p. 157-158).

Când o fi fost sincer: în 1999, când făcea un aspru rechizitoriu al revanșismului maghiar de după Trianon, sau în 2003, când aplaudă cu o docilitate tâmpă revizuirea Constituției (care tot revizionism se cheamă!)... Se spune că oamenii, de la o anumită vârstă, se deșteaptă, dar personajul nostru mai rău s-a întunecat la minte!

Nu degeaba, la câteva zile după scandalul SMS-urilor otrăvite, cu prilejul unei depuneri de coroane de către PSD Iași, senatorul Solcanu a dat mâna cu toată lumea, mai puțin cu discipolul său Sandache. A înțeles și mentorul (târziu, prea târziu!) că ucenicul a luat-o razna și că nu trebuia să ajungă în Parlament, ci într-un sanatoriu...

  Cristian Nechifor - critici la amenințările liberalilor de a nu vota noua Constituție;

Domnul Cristian Nechifor:

La sfârșitul săptămânii trecute, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat au hotărât, prin votul structurilor de conducere, să înființeze o alianță politică pre-electorală, sub denumirea "Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD". N-aș vrea să insist prea mult asupra denumirii acestei alianțe, nici asupra parfumului de Convenție Democrată ce plutește deasupra noii cumetrii politice. Îi las pe alegători să judece câtă dreptate, cât adevăr și cătă noutate aduce noua construcție politică.

Aș vrea, însă, să vă atrag atenția asupra unui alt aspect, pe care comentatorii l-au remarcat chiar în ziua înființării alianței PNL-PD. E vorba despre amenințarea lansată de președintele PNL Theodor Stolojan, care dădea de înțeles că, dacă se supără, liberalii ar putea să nu voteze noua Constituție. Interesantă atitudine...

Dacă toți am pune pe primul plan ambițiile politice și ne-am supăra ca zootehnistul pe sat, unde am ajunge? E surprinzător că un politician care a fost prim-ministru și vrea să ajungă președinte se comportă ca un adolescent capricios, mai ales când e vorba nu de lucruri mărunte, ci de Constituție, care nu e a PSD, ci a României.

Iată cel puțin un motiv pentru ca domnul Stolojan să-și amintească de anul 1996. Și să recunoască valoarea, chiar dacă acum nu-i mai place locul unde aceasta este.

  Nicolae Enescu - apel adresat preoților care slujesc în bisericile ortodoxe și nu numai;

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se constituie într-un apel adresat tuturor preoților care slujesc în bisericile ortodoxe, și nu numai.

Doresc, pe această cale, să rog pe toți preoții care slujesc cu smerenie și iubire de Dumnezeu lăcașele de cult din țara noastră să nu participe la actul mârșav pe care PSD-ul încearcă să-l pună în aplicare, prin implicarea bisericii în propaganda electorală. Ca urmare a deplasărilor pe care le-am făcut, sunt informat că unii preoți au primit "ordin" de a se alătura ideilor pesediste în fraudarea viitoarelor alegeri și de inducere în eroare a populației, chiar dacă sunt uneori de bună credință.

Stimați preoți, nu treceți în rândurile partidului de guvernământ, nu rămâneți captivii promisiunilor pe care PSD-ul dorește să le promoveze prin dumneavoastră, prin cuvintele pline de har pe care le rostiți din altarele sfintelor noastre biserici! Biserica este și trebuie să rămână un loc de rugăciune și de mărturisire, și nu o platformă electorală, așa cum vrea partidul de la putere s-o transforme.

Cred că bisericile sunt și trebuie să fie promotorul celor mai nobile și cinstite idei pe care Dumnezeu le binecuvântează și pe care dorește să le transmită oamenilor prin glasul dumneavoastră, și nu al minciunii, corupției, hoției și necredinței. Dumneavoastră trebuie să promovați cinstea, onestitatea, toleranța și iubirea de aproapele nostru aflat în suferință, trebuie să fiți cei mai curajoși luptători în apărarea statului unitar român și, prin rostirile voastre în altarele bisericilor, să opriți tendința celor care ne conduc de a crea toate premisele formării unui stat multinațional.

Sfinți părinți ai Bisericii Ortodoxe Române, trebuie să apărați limba română a poporului român, credința promovată de Apostolul Andrei, primul-stătător al ortodoxiei pe meleagurile țării noastre, să apărați bisericile românești, atât din județele cu majoritate etnică maghiară din România, cât și cele din afara hotarelor țării, din Moldova, Ucraina, Bucovina și Țara Herței.

Vă rog din suflet să nu vă alăturați hoților, care, în cârdășie cu UDMR-ul, doresc dezbinarea poporului român și nerecunoașterea limbii române ca limbă oficială de stat, celor care, uitând de cuvântul lui Dumnezeu, vor să aducă negura necredinței, să distrugă tot ceea ce este sfânt: biserica și limba strămoșilor noștri. Așa să vă ajute bunul Dumnezeu!

  Andrei Ioan Chiliman - declarație intitulată PSD și conflictul de interese;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declarație referitoare la "PSD și conflictul de interese".

Definirea incorectă și incompletă a conflictului de interese, cuprinsă în textul Legii nr. 161/2003, permite unor demnitari și funcționari publici aflați în situații efective de conflict de interese să scape nesancționați. Definiția din lege se limitează doar la câteva categorii de interese, iar legea nu prevede sancțiuni pentru alte situații de conflicte de interese, recunoscute ca atare în alte țări europene sau în SUA.

După cum au semnalat și reprezentanții societății civile și ai unor organizații neguvernamentale, la șase luni de la adoptarea Legii nr. 161/2003, aceasta se dovedește ineficientă în combaterea corupției, ba chiar inaplicabilă, în majoritatea situațiilor.

Nedefinirea corectă a "conflictului de interese" pune demnitari de frunte ai țării în situații jenante, mulți dintre ei, prin funcțiile pe care le ocupă, inducând în acest fel o imagine proastă României.

1. Cazul doamnei ministru Puwak este o situație tipică de conflict de interese în orice țară normală din lume. Din punct de vedere al procedurilor de atribuire a unor fonduri provenite de la Uniunea Europeană sau din bugetul de stat al României către membrii propriei familii, totul ar putea fi în regulă. Din punct de vedere, însă, al conflictului de interese, lucrurile nu mai sunt deloc în regulă: doamna Puwak a pus interesele financiare ale firmelor membrilor propriei familii deasupra intereselor publice, pe care dânsa se presupune că ar trebui să le apere. Și a putut să facă acest lucru fără jenă și fără teamă, în lipsa unei legi care să definească în mod corect ce este conflictul de interese.

Din punct de vedere moral, doamna Puwak nu are nici un fel de scuză, nici o acoperire, și o ieșire elegantă de pe scenă ar fi demisia, pe care Partidul Național Liberal i-a cerut-o în repetate rânduri.

2. Un alt tip de conflict de interese este cel în care s-a plasat domnul Bogdan Aurescu, noul Agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a cărui misiune, reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 868/17.07.2003, este să apere interesele statului în procesele intentate statului român de cetățeni români ale căror drepturi au fost încălcate de instituții, autorități și de justiția românească. Domnul Aurescu s-a oferit, într-o conferință de presă ținută în urmă cu câteva săptămâni, să acorde consultanță cetățenilor români care vor să cheme în justiție statul român la Strasbourg.

Mă întreb, ce fel de consultanță poate să le dea dânsul acestor oameni, atâta vreme cât, prin lege, el este obligat să apere numai interesele statului român? Îi va sfătui, evident, apărând statul, să nu se ducă la Strasbourg? Sau are dânsul puteri nemărginite, prin care poate anula hotărâri nejuste, dar definitive și irevocabile, ale justiției? Poate dânsul modifica efectele unor acte administrative care au încălcat drepturile unor cetățeni? Rolul Agentului guvernamental nu este să rezolve la Strasbourg problemele nerezolvate în țară, ci să câștige procesele deschise împotriva statului român, indiferent de către cine.

Așadar, domnul Bogdan Aurescu nu are dreptul să se implice, ca Agent guvernamental, ca apărător al statului, deci, și de pe banca acuzării, și de pe cea a apărării. Dacă dânsul - chiar fiind de bună credință - ar încerca să ajute cetățenii români să-și depună plângerile la Strasbourg împotriva statului român, s-ar plasa într-o situație tipică de conflict de interese față de funcția oficială de Agent guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, funcție prin care trebuie să apere interesele statului român tocmai împotriva cetățenilor care se plâng acolo de abuzurile săvârșite de justiția română.

Este vorba de un conflict de interese pe care guvernanții PSD, fie se fac că nu îl înțeleg, fie, pur și simplu, îl ignoră.

3. Un alt caz tipic, de această dată de legalizare a unui posibil conflict de interese, este O.G. nr. 66/2003 prin care Guvernul modifică și completează O.G. nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului. Este vorba de art. 12 alin. 2 din O.G. nr. 125/1998 a cărui formă inițială a fost respinsă de Parlament în anul 2002, de către actuala guvernare.

Legea nr. 594/2002, care aprobă ordonanța mai sus-menționată, prevede, la art. 12 alin. 2, că nu pot fi membre ale Consiliului de administrație și ale consiliului științific ale Agenției Naționale a Medicamentului "persoanele care dețin interese sau care își desfășoară activitatea în diferite societăți comerciale de producție, distribuție sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii". Ignorând formularea aprobată de Parlament, a art. 12 alin. 2, Guvernul revine la practica sa curentă de "dictatură prin ordonanțe" și reintroduce, prin O.G. nr. 66/2003, exact forma inițială a art. 12 alin. 2, așa cum fusese prevăzută în O.G. nr. 125/1998, deci, reintroduce fără nici o jenă exact forma care fusese respinsă de Parlament, și anume: "Art. 12 alin. 2 - Membrii Consiliului de administrație și ai Consiliului științific trebuie să declare interesele personale față de societățile comerciale producătoare sau distribuitoare de medicamente, la numirea lor și ori de câte ori este nevoie ori survin modificări în relația cu acestea".

Astfel, s-a eliminat interdicția pentru aceste persoane de a face parte din Consiliul de administrație și Consiliul științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Noul text, introdus abuziv de Guvern, nu numai că încalcă voința Parlamentului și permite celor care dețin interese în domeniu să ocupe în același timp și funcții în consiliile menționate, dar merge mai departe și exclude interesele în raport cu societățile importatoare de medicamente, care erau prevăzute în vechiul text aprobat prin lege.

În concluzie, O.G. nr. 66/2003 este încă un exemplu prin care Guvernul "ajută" anumite persoane care se află într-un conflict tipic de interese să-și poată proteja interesele personale prin prezența în aceste consilii de administrație și consilii științifice. Definirea corectă a conflictului de interese în Legea nr. 161/2003 ar fi făcut acest lucru imposibil.

4. Alte cazuri de conflict de interese sunt și situațiile de-a -dreptul penibile ale unor parlamentari-avocați, apărători ai unor infractori notorii. Considerăm că o definire corectă a conflictului de interese ar fi rezolvat și astfel de situații.

Exemple de acest fel sunt, probabil, nenumărate altele. Ele arată că această gravă lacună a Legii nr. 161/2003, și anume, nedefinirea corectă a conflictului de interese și lipsa unor sancțiuni pentru acest gen de fapte, duce la asemenea situații, care, în nici un caz, nu vor îmbunătăți imaginea de țară coruptă și incapabilă să lupte împotriva corupției generalizate, pe care o are România astăzi.

În fața acestor câteva dovezi, Partidul Național Liberal solicită cu toată fermitatea și responsabilitatea acceptarea de către PSD a propunerii noastre legislative de corectare și modificare a Legii nr. 161/2003, înregistrată la Camera Deputaților încă din iunie 2003. Ne referim, în primul rând, la definirea corectă și completă a conflictului de interese, în concordanță cu definițiile existente în legislația europeană, canadiană și a Statelor Unite, precum și la introducerea de sancțiuni severe pentru cei care încalcă prevederile legale privind conflictul de interese.

  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - comemorarea împlinirii a 154 de ani de la executarea a 13 generali maghiari.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 6 octombrie vom comemora 154 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare. Aceste personalități și-au jertfit viața pentru ideile revoluției pașoptiste, luptând împotriva despotismului absolutist, pentru susținerea libertății, egalității și fraternității. Deși armata revoluționară maghiară, în luptele care au durat un an și jumătate, a înfrânt în mai multe bătălii oștile Habsburgilor, intervenția trupelor țariste a schimbat raportul de forță pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea revoluției maghiare. Cu toate acestea, lupta lor a deschis calea pentru o evoluție burgheză în spațiul carpato-dunărean, menită să înlocuiască structurile feudale.

Împlinirea a 154 de ani de la executarea celor 13 generali maghiari a readus în actualitate problema reamplasării la Arad a grupului statuar cunoscut sub denumirea de "Statuia Libertății". Mai mult chiar, oficialitățile românești, deși la un moment dat erau de acord cu amplasarea acestui grup statuar, în ultimele luni s-a vehiculat că s-ar fi făcut presiuni politice asupra unor oficialități românești în privința problemei reamplasării la Arad a "Statuii Libertății".

În acest sens, a făcut afirmații în presa românească Președintele României, domnul Ion Iliescu, după vizita sa oficială, efectuată în luna septembrie la Budapesta: "Am căutat să explic partenerilor noștri maghiari că una este percepția opiniei publice din Ungaria despre acest moment și alta a românilor. Pentru că, din păcate, în anul 1848 (...) revoluționarii români și maghiari nu s-au aflat pe aceeași parte a baricadei. Statuia pe care o numesc "Statuia Libertății", pentru români nu are această semnificație".

Necunoașterea istoriei sau interpretarea greșită a unor evenimente istorice este caracteristică pentru clasa politică românească. Domnul președinte al României ar trebui să cunoască faptul că sub comanda generalilor maghiari au luptat peste 30 de mii de ostași români, aproximativ tot atâția cât au luptat sub comanda acelora care aveau atitudine ostilă față de revoluția maghiară. Formularea unor declarații de calomnie împotriva celor care au luptat pentru ideile libertății, fraternității și egalității în drepturi nu reprezintă altceva decât instigare la ură față de populația maghiară din România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, prima parte a ședinței a luat sfârșit. Vă mulțumesc.

 
Informare privind demisia domnului Valentin Adrian Iliescu din Grupul parlamentar al PSD și trecerea la grupul parlamentar al PD.  

(După pauză, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Borbély László și Tudor Mohora, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Continuăm ședința de astăzi, de data aceasta, în scopul dezbaterii proiectelor de acte normative.

Pentru că la începutul ședinței nu s-a anunțat prezența înregistrată, fac acest lucru eu acum. Din cei 344 de deputați, s-au semnat 283, sunt absenți 61, din care 20 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a trece la parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, începând cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003, dați-mi voie să dau cuvântul domnului deputat Valentin Iliescu, care dorește să-și declare o nouă apartenență politică.

Poftiți, domnule Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc, de la tribuna Parlamentului, să fac precizarea că, începând de astăzi, nu mai fac parte din Grupul parlamentar social-democrat și că decizia mea, pe care sincer nu pot decât să o regret, era ultimul lucru pe care mi-l doream, să plec din Partidul Social Democrat, este determinată de faptul că, de mai bine de 18 luni, conducerea partidului nu m-a implicat în nici un fel de proiect politic.

Vreau să spun că rămân un social-democrat și că mulțumesc foarte mult colegilor de la Partidul Democrat care mi-au oferit șansa să mă implic foarte serios în politică și să vă asigur că voi rămâne un partener serios, argumentat în toate dezbaterile parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003 - 2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5 hectare, inclusiv (restituit comisiei).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În legătură cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003, a intervenit o problemă nouă.

Din partea comisiei, domnul președinte Bâldea.

Vă rog să vă pronunțați dacă putem începe dezbaterile la această ordonanță sau nu.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că, în perioada scursă între discutarea proiectului Ordonanței nr.72 și până la discutarea în plen, a apărut o nouă Ordonanță nr.82 care are aceleași prevederi, contribuind la lărgirea sferei asupra căreia se referă sprijinul acordat de 2 milioane, referitor la asociațiile după Legea nr.36, vă propunem să le discutăm împreună, după care să supunem plenului decizia luată în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța nr.72 a fost discutată în Comisia pentru agricultură, s-a întocmit și raportul, a fost înaintată pentru dezbatere în plenul Camerei Deputaților. După părerea mea, nu mai există cale de întoarcere. Dacă a mai apărut o altă ordonanță, am înțeles că Ordonanța nr.82, eventual se pot aduce unele completări sau chiar modificări la Ordonanța nr.72, dar într-o ședință ulterioară.

Ca urmare, Ordonanța nr.72, în forma în care a fost dezbătută în Comisia pentru agricultură, trebuie supusă atenției plenului Camerei Deputaților astăzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu admit că se pot face orice discuții, dar nu unele care contrazic normalitatea și Regulamentul nostru. Atunci când e vorba de două proiecte care vizează același lucru, este evident, ne-a sesizat și Consiliul Legislativ că ele trebuie conexate.

Ce s-ar întâmpla dacă astăzi discutăm Ordonanța nr.72, o aprobăm exact în aceeași formă și mâine discutăm cealaltă ordonanță care o modifică și o aprobăm și pe cealaltă? Tot vorbim de coerență legislativă și acum uităm de logica lucrurilor.

Poftiți, domnule deputat.

Un singur reprezentant din fiecare grup parlamentar v-aș ruga! (Se adresează unor domni deputați de la Grupurile PD și PNL care s-au ridicat din bancă pentru a se înscrie la cuvânt)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că această incoerență nu aparține Camerei Deputaților, ci efectiv Guvernului. Pe de altă parte, o problemă de procedură. Ordonanța nr.82, care vine să completeze, de fapt, prevederile Ordonanței nr.72, nu atacă în fond deloc raportul care a fost adoptat de către Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților. Vine, deci, în completare, doar lărgește sfera celor care au posibilitate și acces la cele 2 milioane de lei/hectar, respectiv cu cei care sunt în forme asociative, conform Legii nr.36/1991.

Având în vedere acest lucru, și noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ne raliem părerii colegului de la Partidul România Mare și vă rugăm să supuneți, conform procedurii parlamentare, pentru dezbatere raportul la Ordonanța nr.72/2003 a Guvernului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului PNL.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

După cât vedem, la câteva săptămâni, o ordonanță de urgență modifică altă ordonanță de urgență.

Domnule președinte, Ordonanța nr.82 umblă la două - trei articole din Ordonanța nr.72 și, din acest motiv, nu cred că este nevoie să le discutăm împreună. Vom discuta la comisie numai acele articole care sunt modificate prin Ordonanța nr.82. Restul articolelor sunt neatinse, nu înțeleg de ce trebuie să mai trimitem întreaga ordonanță asupra căreia s-a făcut deja un raport, s-o trimitem înapoi la comisie.

Eu vă propun ca raportul comisiei să fie discutat astăzi în plen.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul profesor Nicolescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Ordonanța nr.82 nu vine numai cu completare, vine și cu modificare. Deci titlul ordonanței este de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72.

În legătură cu funcționalitatea, acestea deja funcționează. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie să fim îngrijorați. Preocuparea deosebită, de fapt toate articolele din Ordonanța nr.72 au fost aprobate, singura neînțelegere a apărut la art.14, cel legat de taxa de drum la motorină. Din acest punct de vedere, vreau să reiterez ce am spus și în cadrul comisiei: trebuie să ne gândim foarte bine încotro mergem și Guvernul a considerat și a făcut această propunere de susținere cu 2 milioane, luând în calcul că această taxă de motorină este scoasă, pentru că nu poți să dai susținere pentru aceeași cultură, și pe hectar și pe imputuri, în același timp. Este un criteriu care se practică în toată lumea bună și de aceea Guvernul putea să spună foarte clar dacă se putea altfel: nu dăm 2 milioane, ci dăm 1 milion și jumătate și plus motorina, taxa de drum. De aceea eu cred că este bine să luăm în considerare această nouă ordonanță care, într-adevăr, în activitate, îți cântărești fondurile, resursele și, la un moment dat, ajungi la concluzia că poți să vii cu ceva în plus. această ordonanță de modificare a Ordonanței nr.72 vizează lărgirea spectrului de susținere și cred că este bine s-o regândim, s-o analizăm la comisie. De aceea, și eu propun Camerei să fie trimisă Ordonanța nr.72 la comisie și să rediscutăm împreună cu Ordonanța de urgență nr.82.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am propus o singură intervenție de grup parlamentar.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pe probleme de procedură, s-a propus restituirea la comisie. Dacă se restituie, nu mai continuăm discuția. Dacă nu se restituie, continuăm discuțiile.

Poftiți.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule președinte,

Dacă trebuie să retrimitem la comisie, atunci vă propunem să retrimitem numai acele articole care sunt modificate de Ordonanța nr.82. Nu are rost să trimitem întreaga Ordonanță nr.72 la comisie, numai acele articole care sunt modificate, nu mai mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai dorește să intervină?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea, Ordonanța nr.72, dacă tot s-a vrut să fie discutată împreună cu Ordonanța nr.82, nu trebuia să fie trecută pe ordinea de zi. Deci luni se știa că Ordonanța nr.82 a fost emisă de către Guvern și, ca urmare, Ordonanța nr.72 nu trebuia să apară pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, trebuia să rămână la Comisia pentru agricultură, astfel încât să se facă un singur raport pentru ambele ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toată problema este a acelui art.14, în legătură cu care, în comisie, noi am susținut și am reușit, asta este părerea noastră, să eliminăm o mare nedreptate pentru țărani, iar acum, dacă se rediscută, se reintroduce în Comisia pentru agricultură și Ordonanța nr.82, ne vom trezi cu aspectul că acest art.14 va fi reintrodus în raportul comisiei. Aici e toată problema. Și vă rog să țineți cont de propunerea colegului meu liberal, s-o discutăm, dar nu discutăm acel art.14, cu toate că nu este chiar în procedură. Asta este toată problema, că altfel nu ar fi nici un fel de problemă. Ordonanța funcționează și gândiți-vă că această taxă de drum, cum a spus colegul meu de la PSD, este adevărat, este taxă de drum și nu este subvenție pe motorină, iar dacă trebuia ca taxa de drum să fie eliminată trebuia să scadă prețul la motorină, nu să rămână așa. Este vorba de peste 33 de milioane de Euro, pe care sunt obligați țăranii să îi suporte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă înțeleg perfect logica, numai că ea ar fi funcționat dacă noi am fi intrat în dezbaterea legii și am fi ajuns la concluzia că unul dintre articole trebuie trimis. S-a pus problema prealabilă, repet, prealabilă înainte de a intra în fond, ca să fie restituită la comisie. Acest lucru o să-l supun votului, restul este problema comisiei să stabilească ce articole discută sau nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Stimați colegi,

Tot pe procedură. În momentul în care un proiect de lege, un raport a ajuns de la comisie în plen prin hotărârea Coz-ului, comisia nu mai poate să vină să ceară retragerea ei. Poate, eventual, în timpul dezbaterii, la anumite articole, dacă plenul constată că acele articole nu corespund voinței politice de aici, poate să ceară ca pe acele articole să le retrimită înapoi sau poate chiar întregul raport să-l trimită înapoi, dar așa, fără nici o dezbatere,... Dacă se introduce pe ordinea de zi, prin hotărârea Coz-ului, un anumit raport, eu cred că o comisie singură nu poate să vină să-l retragă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți tot o problemă de procedură. Se trimite, sigur, spre analiza comisiei, Ordonanța nr.82 care vine cu, hai să spunem, și cu modificarea termenului de aplicare a prevederilor Ordonanței nr.72 și vine și cu completarea privind extinderea posibilității de acces la cele 2 milioane, sigur, și pe societățile înființate sau asociațiile, conform Legii nr.36/1991.

Aș dori, în schimb, să atrag atenția că discutând Ordonanța nr.82, nu mai putem să modificăm art.14 din Ordonanța nr.72. Asupra acestui lucru, comisia și-a dat un vot și am propus abrogarea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Asta veți stabili în comisie. Ceea ce votează Comisia nu obligă plenul, știți prea bine lucrul ăsta.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Sigur, plenul este suveran și, din acest punct de vedere, am venit la microfon și v-am rugat, dacă e posibil, atrag atenția, bănuiesc că acest lucru se va petrece în comisie. De data asta, probabil colegii din PSD vor fi majoritari și vom repune în discuție un articol asupra căruia noi, de fapt, comisia a hotărât o dată abrogarea lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe procedură, aș vrea să arăt următorul fapt cu care ne confruntăm foarte des. Comisia, deseori fac și eu lucrul acesta, este reprezentată prin un membru din conducerea ei, de obicei vicepreședinte, că președinții sunt tot prin străinătățuri, sau altcineva, un secretar. În cazul de față, un anume vicepreședinte se erijează în comisie, numai pentru că stă...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, uitați-vă puțin la dreapta și îl veți vedea și pe președintele comisiei, întâmplător din partidul dumneavoastră.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu am zis acum, în momentul ăsta, am zis de obicei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu discutăm de obicei, discutăm acum...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dar eu vreau să spun o procedură cu caracter general, nu numai în locul ăsta. Aceasta este esența procedurii invocate de mine în acest moment și vă rog să fiți atent, să nu mă mai întrerupeți, mă întrerupeți dacă nu înțelegeți. Deci eu supun atenției dumneavoastră un mod de a judeca: prezența noastră acolo, a celor care susținem punctul de vedere al comisiei. În cazul de față, comisia a votat, cu majoritate sau în totalitate, un punct de vedere. Acum vine un membru al comisiei și spune că el este comisia, fără să pună la vot nimic, se erijează în majoritatea comisiei, numai pentru că s-a așezat pe scaunul de acolo.

Este o procedură prost înțeleasă pentru noi. Ca atare, atunci când, și eu greșesc uneori, în sensul ăsta și vă rog să găsim o soluție și să nu se mai întâmple așa, pentru că nu e democratic, atunci când stă cineva acolo, el nu este comisia, de acum încolo, el reprezintă comisia explicând numai ce s-a întâmplat până atunci, adică atunci când a participat în cadrul comisiei, el poartă cuvântul comisiei pe loc. Dacă există o decizie de acum încolo, el nu poate fi numit comisie. Trebuie dată, într-adevăr, cu un vot majoritar o decizie a comisiei.

Ca atare, acest punct de vedere al vicepreședintelui comisiei nu este, din partea noastră, punctul de vedere al comisiei, ci al unui om anume. Ca atare, oricare dintre noi poate face o propunere, dar nu este a comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu are nici o relevanță dacă propunerea de restituire a fost făcută cu votul majorității, în numele comisiei. A făcut-o în numele unui parlamentar și supun votului această propunere de a fi restituit proiectul de lege Comisiei pentru agricultură, pentru a dezbate împreună cele două proiecte de lege.

Cine este pentru? 87 de voturi pentru restituirea la comisie.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Deci, cu 87 de voturi pentru, 32 împotrivă și 1 abținere, proiectul de lege a fost restituit Comisiei pentru agricultură, pentru a dezbate împreună cu Proiectul de aprobare a Ordonanței de urgență nr.82/2003.

Domnul președinte Bâldea, președintele Comisiei pentru agricultură, vrea să-și explice votul.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să-mi exprim opinia, în calitate de deputat al Grupului parlamentar al PRM și membru al Comisiei de agricultură.

Fac parte din categoria parlamentarilor stagiari, cum ne considerați dumneavoastră, după 3 ani de activitate aici. Așteptam și speram să învăț mult mai multe, în acest cadru superorganizat al puterii din România.

Sunt nevoit să constat, la această dată, că luăm în discuție un element din cele mai sensibile ale agriculturii românești. La ora când noi ne chinuim să stabilim dacă trimitem, nu trimitem, dacă rămâne motorina nu rămâne, agricultura este blocată. E domnul ministru de față, din raportări, mai mult de 10% din suprafața de grâu necesară anului viitor, că anul ăsta nu s-a făcut grâu în România, nu s-a semănat. Dacă un utilaj se mai găsește, dacă o sămânță se mai găsește, cu plata la recoltă, motorină nu se găsește nicăieri în România. Mergeți prin sondaj în ce județ doriți dumneavoastră, să vedeți lucrările agricole stopate din cauza lipsei de motorină.

Cred că nu era nici o dificultate, cu toate îngrădirile legislației europene, ca statul român, prin Guvernul actual, să ia o măsură de salvgardare pentru această perioadă critică, în urma unui an agricol eșuat, și să treacă cu vederea această subvenție la motorină care e normal să se dea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2003 pentru modificarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situației patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de Banca Română de Comerț Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerțului (amânarea votului final).  

La punctul 15, pe ordinea de zi, este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.55/2003 pentru modificarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situației patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de Banca Română de Comerț Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerțului.

Rog Comisia pentru buget, domnul vicepreședinte Grigoraș să propuneți timpii de dezbatere, având în vedere că suntem în procedură de urgență.

Domnule deputat Bleotu, vă rog să propuneți și timpii totali și timpii de intervenție.

   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. La lucrările comisiei au participat 23 din 25 de membri ai comisiei și comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Menționăm că proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 4 septembrie 2003.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem ca timp general de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare intervenție 2 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere, distinși colegi? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat procedura de dezbatere și timpii de dezbatere.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr.55/2003. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final în ședința destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală (amânarea votului final).  

La punctul 16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală.

Doamnă ministru Manolescu, vă rog să prezentați proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ, se modifică și se completează reglementările privind regimul vamal și fiscal al mărfurilor comercializate prin magazinele amplasate în aeroporturile internaționale, sistemul de antrepozitare fiscală, astfel încât, la 1 ianuarie 2004, să poată intra în vigoare Codul fiscal, sistemul de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Totodată, se aduc unele modificări privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, recuperarea arieratelor bugetare, colectarea creanțelor bugetare, introducerea sistemelor moderne de plată, organizarea activității de expertiză și a contabililor autorizați, precum și alte reglementări din legislația în vigoare.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare cu amendamente, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine dorește? Întâi să prezentăm raportul.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță a fost discutată și în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, unde am avut multe neclarități și chiar am făcut observații, urmând ca să se facă dezbatere împreună cu Comisia pentru industrii; am înțeles că, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, nu s-a ținut cont deloc de problemele ridicate de noi și, atunci, solicit, prin domnul președinte și dumneavoastră, de asemenea, să fie retrimisă întreaga ordonanță în discuție la comisie, să fie o comisie comună, împreună cu Comisia pentru industrii și servicii. în special trebuie discutat art.12 care cuprinde o inadvertență foarte clară și foarte periculoasă, în același timp, referindu-se la dreptul unor persoane fizice române sau străine să dețină antredepozite în România, antredepozite pentru carburanți, antredepozite pentru țigări sau pentru alcool.

Trebuie să știți că, în cazul unei persoane fizice, avem Legea nr.105/2002 privind persoanele fizice autorizate, iar modul cum este descrisă această posibilitate în această ordonanță face imposibilă realizarea și aplicarea acestei Legi nr.105. Aceste neclarități trebuie neapărat reglementate, deoarece ocolesc regimul fiscal. Niciodată o persoană fizică nu va putea să aibă angajați, spune aici, nu va putea să aibă personal de gestiune, fiindcă el poate să angajeze numai familia sa.

Noi am ridicat aceste probleme, am primit un răspuns de la Comisia de buget: așa vrea Guvernul. Chiar dacă așa vrea Guvernul, hai să nu facem o lege strâmbă, motiv pentru care vă solicit să fie retrimisă și rediscutată, pentru a putea scoate o lege bună. Dacă scopul ei a fost să elimine evaziunea, prin acest lucru nu facem altceva decât să îngrădim o activitate a persoanelor fizice sau înlesnim participarea unor persoane din altă țară să facă acest lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Grigoraș, din partea Comisiei de buget.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, fac precizarea că, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, acest proiect de lege a fost analizat, au fost făcute o serie de amendamente și sunt prezentate în anexă amendamentele admise. Comisia, prin raportul său, propune dezbaterea și adoptarea cu amendamentele admise, iar în ceea ce privește propunerea colegului care a vorbit anterior vreau să fac mențiunea că, în raport, figurează la amendamente respinse și au fost analizate amendamentele făcute pentru Comisia pentru industrii și servicii, ele au fost respinse în cadrul comisiei, pe motivarea care este prezentată la fiecare amendament în parte, în raport și, ca atare, la comisie, nu mai pot fi discutate încă o dată aceste amendamente, fiindcă punctul de vedere a fost exprimat clar.

În aceste condiții, comisia propune dezbaterea și adoptarea, în forma prezentată, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am reținut motivarea dumneavoastră, trebuie, potrivit Regulamentului, să supun votului propunerea colegului nostru.

Cine este pentru restituirea proiectului, mai exact trimiterea lui și pentru Comisia de industrii pentru a întocmi raport în fond împreună, deși, repet, cum a spus și domnul vicepreședinte Grigoraș, Comisia de industrii a dat aviz în această problemă.

Cine este pentru restituire?

7 voturi pentru restituire.

Împotrivă?

114 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri?

Propunerea a fost respinsă cu 114 voturi contra, 22 abțineri, 7 pentru.

Domnul vicepreședinte sau domnul Bleotu Vasile. Am înțeles, domnule Bleotu, că dumneavoastră doriți să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii, precum și avizele Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei. În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiară, în ședința din 17 septembrie 2003, comisia a hotărât cu 22 de voturi pentru și o abținere ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților cu amendamentele prezentate în anexă. La lucrările comisiei au participat, conform prevederilor art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice care au susținut forma rezultată din prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. La dezbateri generale cine dorește să se înscrie? Nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență. La titlul proiectului de lege nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriți vă rog amendamentul 1 din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 1, modificat textul articolului unic potrivit amendamentului.

La titlul ordonanței de urgență vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu sunt. Votat în unanimitate, modificat titlul ordonanței de urgență.

La pct.3, mai exact amendamentul 3, urmăriți propunerea propune modificarea titlului capitolului 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Se modifică titlul capitolului 1.

Titlul secțiunii I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.4, alin.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

La alin.3 urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat alin.3 al art.4, potrivit amendamentului.

Alin.4, 5, 6 de la art.4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.5 votat în unanimitate.

Art.6 de la alin.1 până la alin.4 dacă sunt obiecțiuni? Votate în unanimitate.

La alin.5 urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, votat alin.5 în noua formulare.

Alin.6 dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în formularea ordonanței.

Art.7, 8 și 9 dacă sunt obiecțiuni? Votate în formula din ordonanță.

Titlul secțiunii a II-a. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13, 14, 15 - dacă sunt obiecțiuni? Votate în formularea din ordonanță în unanimitate.

Art.16, alin.1. Votat în unanimitate.

Art.16, alin.2, urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alin.2.

Art.16, alin.3. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Titlul secțiunii a III-a. Votat în unanimitate.

Art.17. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a IV-a. Votat în unanimitate.

Art.18, 19, 20, 21 votate în unanimitate.

Pentru art.22 urmăriți vă rog amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.22.

Art.23, 24, 25, 26 votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a V-a. Votat în unanimitate.

La art.27, alin.1 urmăriți amendamentul 8. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.27, alin.2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.28, alin.1 urmăriți amendamentul 9. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.28, alin.1.

Alin.2 și 3 votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Alin.4, urmăriți amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5. Nu sunt amendamente la comisie. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37 nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.38 alin.1, nu sunt obiecțiuni. Votat textul ordonanței.

Art.38 alin.2, urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat alin.2 în mod corespunzător.

Art.39 alin.1, urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.39 alin.2, 3, 4, votate în unanimitate în formularea ordonanței.

Art.40, 41, 42, 43, 44, 45, nu sunt obiecțiuni, votate în formula din ordonanță.

Titlul capitolului 2 și al secțiunii I din acest capitol. Votate în unanimitate.

Art.I, pct.1, 2, 3, 4, 5, 6, nu sunt obiecțiuni, votate în formularea din ordonanță.

Titlul secțiunii a II-a, votat în unanimitate.

Art.II, pct.1, 2, 3, 4, 5, votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Titlul secțiunii a III-a, art.III, pct.1, 2, votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.IV, votat în unanimitate.

Art.V, votat în unanimitate.

Secțiunea a IV-a, votat titlul.

Art.VI, votat în unanimitate.

Secțiunea a V-a, votat titlul în unanimitate.

Art.VII, votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a VI-a, votat în unanimitate.

Art.VIII, votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a VII-a, votat în unanimitate.

La art.IX, urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat art.IX.

Titlul secțiunii a VIII-a, votat în unanimitate.

Art.X votat în unanimitate.

Secțiunea a IX-a, titlul votat în unanimitate.

Art.XI votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a X-a votat în unanimitate.

Art.XII votat în unanimitate.

Secțiunea a XI-a titlul votat în unanimitate.

Art.XIII votat în unanimitate.

Secțiunea a XII-a titlul votat în unanimitate.

Art.XIV votat în unanimitate.

Anexa cuprinzând lipsa mărfurilor care pot fi comercializate prin magazine existente în aeroporturi. Votată în unanimitate.

Vă rog, stimați colegi, să constatați că am parcurs textul acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final în ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenind din țările terțe (amânarea votului final).  

(În continuare, preia conducerea ședinței domnul vicepreședinte Ovidiu Cameliu Petrescu.)

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În continuare, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importuri, exporturi și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de aprobare a posturilor de inspecție la frontiere responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenite din terțe piețe.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți. Vă rog să vă și prezentați.

 
   

Domnul Ion Sorin Mitrea:

Ion Sorin Mitrea - director general la Agenția Național Sanitar Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii.

În vederea aderării României la Uniunea Europeană, strategia pe termen lung și mediu privind inspecția și controalele sanitar veterinare la frontieră a fost prezentată ca un document oficial din partea României la Comisia Europeană atât în întâlnirea din noiembrie 1999, cât și în ianuarie 2001.

În baza strategiei menționate au fost prevăzute aceste măsuri cuprinse în documentul de poziție a României în capitolul VII - agricultură.

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în puncte de trecere a frontierei, stabilite pentru importul-exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de agreere a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele veterinare. De fapt, această ordonanță de urgență creează cadrul legislativ necesar pentru adoptarea următoarelor acte legislative în vederea derulării controlului sanitar-veterinar la frontieră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule director, aș vrea să fac o observație. Aici, la noi, la Parlament, se vine cu costum. Asta este regula, uitați-vă și la noi, nu venim de plăcere îmbrăcați așa, este o problemă de solemnitate a ședinței.

O a doua observație. Indiferent cât de competentă este o persoană în cadrul unui minister, proiectele de lege se susțin de miniștri sau de secretarii de stat, în cel mai rău caz de ministrul cu Relația cu Parlamentul. Deci, pe viitor, vă rog să vă conformați unor asemenea reguli.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiți.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea posturilor de inspecție la frontiere organizate în punctele de trecere a frontierei, stabilite pentru importul-exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum și condițiilor de agreere a posturilor de inspecție la frontiere, responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii și produselor provenind din țările terțe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituție. Raportul a fost votat în unanimitate de membrii comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare dacă se dorește participarea la discuție? Da, poftiți. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Bozgă.

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Având în vedere importanța actului normativ în vederea aderării la Uniunea Europeană, se impune aprobarea acestuia cu modificările pe care comisia le-a propus, este vorba de posturi de inspecție la frontieră organizate în puncte de trecere, este vorba de fiecare poartă de intrare a României, vamală bineînțeles, care va avea câte două puncte de trecere, unde măsurile sanitar-veterinare vor fi foarte severe. Vă mulțumesc și propun aprobarea în forma adoptată de comisie.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Vă rog să priviți și în raport, se propune o modificare. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviți în raport, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat așa cum a fost modificat de către comisia avizată în fond. Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul București, din administrarea Regiei Autonome Locato în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile situate în municipiul București din administrarea Regiei autonome Locato în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

Suntem în procedură de urgență, rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiți.

   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun pe total un timp de 10 minute și cu 2 minute pe fiecare intervenție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (amânarea votului final).  

Proiectul privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Da, poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Dan Banciu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr.20/1994 aprobată cu modificări prin Legea 460/2001 a fost transpusă în practică prin programele anuale de acțiuni, aprobate prin hotărâri de guvern.

În momentul punerii în aplicare au apărut în perioada anilor 2001-2003 o serie de disfuncționalități pe care ordonanța de față a încercat să le corecteze, și anume: am încercat definirea situațiilor în care o clădire de locuit multietajată prezintă pericol public din cele încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, am încercat completarea sursei de finanțare din transferuri de la bugetul de stat cu surse din credite în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul ministerului nostru, am încercat asigurarea finanțării consolidării din surse proprii ale proprietarilor pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință.

Un punct important se referă la completarea atribuțiilor în competența primarilor municipiilor și orașelor, respectiv a primarului general al municipiului București pentru acționarea în justiție cu procedură de urgență a proprietarilor care obstrucționează acțiunile privind proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare la clădirile nominalizate.

Obligarea furnizorilor de utilități, electricitate, gaz, agent termic, apă, canalizare, telefonie să asigure realizarea lucrărilor de specialitate impusă de soluția de consolidare, asigurând funcționalitatea clădirii cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Pe întreg ansamblul ei este o ordonanță eminamente tehnică, dar atinge punctele sensibile care au fost decelate pe parcursul aplicării și vă rugăm să aveți amabilitatea să ne sprijiniți în promovarea actului legislativ. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia sesizată în fond. Poftiți.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea cu modificări a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr.20/94 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege se încadrează, potrivit prevederilor art.74, alin.3 în categoria legilor ordinare. Mai fac mențiunea că la ședința comisiei din 17 septembrie au fost prezenți 24 de deputați și au votat în unanimitate acest proiect de lege cu un singur amendament care se găsește atașat la raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale? Nu doresc.

Titlul ordonanței. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Dacă la articolul unic, la vreunul din punctele articolului unic sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Articolul unic, vă rog să priviți în raport, se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat. Votul final se va da într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale. Suntem în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că ne aflăm în procedură de urgență, pe de o parte, iar pe de altă parte, raportul nostru nu conține amendamente, propun ca timp de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare intervenție 2 minute. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-au adoptat acești timpi de dezbatere.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Avem și o anexă. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Suntem, de asemenea, în procedură de urgență, vă rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Comisia propune ca timp de dezbatere 15 minute, pentru fiecare intervenție câte un minut. Aș dori să fac o corectură referitoare la amendamentul conținut în raport - autorul acestui amendament este de fapt domnul deputat Dorel Dorian de la Federația Comunităților Evreiești din România. Este o mică greșeală pe care o corectăm aici, pentru stenogramă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.1 dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, preambulul. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.1 vă rog să priviți în raport la pag.3 a raportului este propusă o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecții? Poftiți, reprezentantul Guvernului.

 
   

Domnul Adrian Mărășoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să mă prezint. Sunt președintele Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10 și am și calitatea de președinte al Comisiei speciale de retrocedare a imobilelor aparținând cultelor religioase.

Din amendamentele depuse cu ocazia dezbaterii la Comisia pentru drepturile omului, am constatat că s-a lărgit excesiv sfera de retrocedare. De aceea aș sugera limitarea la textul Senatului, este vorba de precizarea: construcții existente în natură și terenul aferent situate în intravilan, deci, fără sintagma "sau în extravilan", deoarece este domeniul Legii 18 privind fondul funciar.

Aceasta este precizarea sau amendamentul nou, amendament pe care l-aș propune din partea Guvernului, restul, toate sunt acceptate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Comisia.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Comisia este de acord cu eliminarea cuvântului "extravilan" din cele două alineate, eventual revenim cu o inițiativă legislativă specială în legătură cu această problemă.

Deci, suntem de acord cu propunerea domnului secretar de stat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Supunem la vot în această variantă negociată aici de către comisie și reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Dacă la alte puncte ale articolului unic sunt obiecții? Nu sunt.

Atunci articolul unic, în totalitate. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat, se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitație electronică. Dacă din partea inițiatorului dorește?

Poftiți, vă rog să vă prezentați.

   

Domnul Cezar Armeanu:

Cezar Armeanu - secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sistemul electronic de achiziții publice prin licitații electronice a fost introdus în martie 2002.

Până în prezent, valoarea tranzacțiilor încheiate depășește 310 milioane euro, încheindu-se 165 de contracte.

În timp, însă, s-au constatat o serie de disfuncționalități care au îngreunat atribuirea de către autoritățile contractante a contractelor de achiziții publice în concordanță cu principiile care stau la baza aplicării acestora.

De aceea, în scopul sporirii securității sistemului de achiziții publice prin licitații electronice, și anume pentru prevenirea unui comportament neadecvat în relațiile dintre parteneri și pentru derularea cu transparență a operațiunilor în sistemul electronic, se impune completarea dispozițiilor legale existente prin introducerea unui regim sancționator unic și stabilirea situațiilor în care pot fi sancționați participanții la licitații electronice.

De asemenea, a fost necesară reglementarea expresă a numărului minim de furnizori executanți sau prestatori care trebuie să depună oferta, dar și acelora selectați în cazul utilizării fazei de preselecție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Raportul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

Comisia noastră a dezbătut acest proiect de Lege de aprobare a ordonanței sus-menționate în mai multe ședințe. La lucrările comisiei au fost prezenți 14 deputați din cadrul celor 23, raportul fiind adoptat pe 16, 17 septembrie 2003 cu o serie de amendamente, după cum se poate observa în raportul care l-am întocmit și care îl propunem spre adoptare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, preambulul. Dacă sunt obiecții la preambul? Nu sunt. Adoptat.

La pct.1, alin.2 al art.9, "se modifică și va avea următorul cuprins:" Vă rog să observați la pct.5 din raportul comisiei se propun niște modificări, inclusiv eliminarea literei c).

Dacă sunt obiecții față de această variantă modificată de comisie? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

După pct.1, vă rog să priviți în raportul comisiei la pct.6; se introduce un nou punct - pct.11.

Dacă această propunere a comisiei este corectă, din punctul dumneavoastră de vedere? Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Pct.2, care privește art.10.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.4. Vă rog să priviți la pct.9 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat, plus introducerea acestui nou articol - art.201.

Dacă la pct.5, sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecțiuni?

Vă rog să priviți în raport, la poz.12; sunt propuse niște modificări.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Pct.8. Comisia propune eliminarea acestui punct, în varianta inițială.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Se propune o altă variantă.

Vă rog să priviți la pct.13.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptată varianta comisiei.

Pct.9. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate, așa cum a fost modificat de comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.II. Vă rog să priviți la pct.16 al raportului. Sunt niște modificări propuse de comisie.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art.III. Este propusă o anumită modificare de către comisie.

Vă rog să priviți la pct.17 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. S-a adoptat.

Titlul legii.

Dacă la titlul legii, sunt obiecții? Nu sunt obiecții. S-a adoptat.

La articolul unic, care devine art.I, s-au făcut niște modificări.

Vă rog să priviți pct.2 al raportului.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Se introduce un articol - art.II.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

S-au adoptat toate propunerile făcute de comisie prin raport.

Am parcurs întreg actul normativ.

Se va supune votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Suntem în procedură de urgență.

Rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem un timp de dezbatere de 15 minute și luări de poziție nu mai lungi de un minut.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Da, poftiți.

Aveți o intervenție de procedură.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Colegii mei, care au fost în comisia respectivă, au avut un amendament care a fost trecut în raport, ca respins, dar care acum nu corespunde textului pe care l-au propus dânșii. Și atunci, vă propun fie retrimiterea la comisie să fie rediscutat, fie să acceptați să discutăm amendamentul în forma scrisă de colegii mei la dezbaterile pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păi, amendamentul, chiar respins, dacă este respins și s-a făcut un amendament, sunt obligat să-l supun ...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, dar este alt text.

Dacă mergem pe textul de acolo, nu corespunde cu ceea ce au propus colegii mei.

Deci, dacă sunteți de acord să discut amendamentul respins cu textul propus de ei, nu e nici un fel de problemă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, da, da, sigur că da, sigur că da. Important este că s-a făcut un amendament și, cu ocazia aceea, spuneți: domnule, conținutul nu este acela, poate este o eroare materială, nu este nici o problemă.

Titlul ordonanței.

Vă rog să priviți la titlul ordonanței.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Este o variantă modificată de comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. La preambul, sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1.Dacă la pct.1, sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4.Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

La pct.5, vă rog să priviți în raportul comisiei, la poz.3 se fac niște propuneri de modificare.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.6.Dacă sunt obiecții la pct.6? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.7. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

La pct.12, vă rog să priviți în raport, la pct.4 al raportului, dacă sunt obiecții față de varianta propusă de comisie? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Pct.13. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.14. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17. Dacă sunt obiecții la pct.17? Nu sunt obiecții.Adoptat.

Pct.18. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.20. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Vă rog să priviți în raport; la pct.5 se propune un text nou, ca pct.4.

Dacă sunt obiecții față de varianta comisiei? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Pct.22. Vă rog să priviți și în raport, la pct.6 al raportului se propune introducerea unui text.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Adoptat așa cum s-a modificat de către comisie.

Pct.23. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.24. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.25. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.26. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.27. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.28. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Pct.29. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Pct.29 se referă la o modificare la art.125 alin.2, în care noi propunem ca alin.2 să aibă următoarea formă: "Pentru drepturile care se stabilesc după data de 31 decembrie 2003, cuantumul brut lunar al indemnizației prevăzute la art.121 alin.1 lit.a) este de 85% din baza de calcul stabilită conform art.99, dar nu mai mică de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat". Și am să încerc să motivez.

Știți foarte bine că această Ordonanță nr.9 a creat mari probleme. Au fost manifestări ale societății civile, era o modalitate de a impune când mamele să facă copii și în ce condiții să facă copii și Guvernul, în urma presiunilor, a hotărât să modifice această ordonanță prin Ordonanța nr.23.

Dacă una din părțile bune ale acestei ordonanțe a permis ridicarea unei indemnizații la nivelul a 85% din venitul brut lunar, este incorect să plafonăm această indemnizație pentru mamele care au venituri mai mari. Știți foarte bine că orice om într-o societate încearcă să aibă venituri cât mai mari, să aibă un trai cât mai decent. De ce să oblig eu acea familie să-și coboare standardul de viață și de educație a copilului, fiindcă aș da această formă de protecție.

Pe de altă parte, cred că pentru mamă și copil ar trebui să existe o cu totul altă protecție, un complex general de măsuri, care să permită și creșterea natalității, fiindcă efectul acestei legi va fi, după părerea noastră, pervers, deoarece foarte multe femei vor încerca, prin această modalitate de a obține circa 6 milioane de lei, să nască, să crească, copii pentru a-și permite să acumuleze aceste sume de bani care, pe lângă efectul de creștere a natalității, știți foarte bine că poate să fie și un efect social grav. Sunt anumite familii care nu pot să-i crească și apoi vor abandona copiii, creând mari probleme sociale.

Din acest motiv, mai ales că acest amendament a fost discutat cu societatea civilă și cu societățile de protecție a mamei și copilului din societatea civilă, vă rog foarte mult să analizați și să fiți de acord cu această prevedere, eliminând, în acest mod, alin.2 care este prevăzut în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia sesizată în fond.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acel amendament pe care l-a citit distinsul coleg, domnul deputat Toader, nu corespunde cu amendamentul care ni s-a prezentat la comisie de către doamna deputat Ivănescu și domnul deputat Barbu.

Acel amendament care ni s-a prezentat cerea doar eliminarea alin.2, ceea ce nu presupune acea teză pe care a dezvoltat-o domnul deputat Toader.

Dar, referitor la acea propunere pe care a ridicat-o astăzi în plen domnul deputat Toader, noi nu suntem de acord. Am discutat în alt context în comisie despre acea propunere, și anume ca, de la un cuantum în sus, indemnizația pentru creșterea copiilor să se acorde procentual din salariul fiecăruia, și anume, doar pentru persoanele, pentru mamele sau pentru tații care au un salariu peste salariul mediu pe economie.

Această modificare care s-a făcut prin cele două ordonanțe - Ordonanța nr.9 și modificată prin Ordonanța nr.23 - a avut în vedere ruperea acestei indemnizații de mărimea contribuției și de mărimea salariului și acordarea acestei indemnizații în cuantum fix, așa cum, de altfel, o fac și alte patru țări europene în momentul de față. În Europa există patru țări care o mai acordă și toate o fac în cuantum fix. Faptul că noi ne raportăm la salariul mediu pe economie este un gest lăudabil și este un gest de mare curaj din partea noastră. În același timp, nu este numai curaj, ci dorință de a sprijini familiile, de a influența, dacă se poate pozitiv, prin aspectul financiar nașterea și creșterea copiilor, deși toate celelalte țări se raportează doar la salariul minim.

Repet, dacă vorbim de un reper fix, așa cum trebuie să fie această indemnizație, nu trebuie să fie legată de contribuția de asigurări sociale. De contribuția de asigurări sociale este legată strict pensia și, pentru o contribuție, nu putem avea două prestații.

Deci, dacă noi am legat-o de cuantum fix, care a dus la favorizarea a 92% dintre femei care până acum primeau, conform salariului lor, 85% și acum vor primi un cuantum fix, superior mult sumei primite până acum, înseamnă că am acceptat că vor fi dezavantajate față de regula instituită până acum un număr de aproximativ 8% din femeile considerate a fi potențial mame, adică din femeile care au vârsta fertilă. Deci, a fost o dorință, o voință politică de tip social-democrat ca să avantajăm un număr mare de femei, mult mai mare de femei, acordându-le o alocație deosebit de generoasă, fiind conștienți că în același timp, după regula generală, femeile care câștigau un salariu peste salariul mediu, vor fi dezavantajate.

Aș vrea să vă spun că în politica de sprijinire a natalității, de creștere a copiilor, nu este chiar așa vid, cum a indus poate domnul coleg, domnul deputat Toader, ci există cel puțin cinci tipuri de ajutoare - și aș numi numai ajutorul pentru naștere, care merge până la 4 copii, ajutorul pentru maternitate, indemnizația de maternitate, care este un drept de asigurare socială și un venit de înlocuire a salariului, este indemnizația aceasta de creștere a copilului până la 2 ani, respectiv 3 ani a copilului cu handicap, indemnizație care este acordată doar de patru țări europene, este alocația universală pentru copii și este alocația complementară, care se acordă tuturor familiilor care au în creștere mai mult de un copil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar PNL, da? Poftiți. Doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi și, mai ales, stimate colege,

A fost o întreagă poveste cu cele două ordonanțe. Prima ordonanță vrea să schimbe regulile jocului în timpul jocului. În același timp, nu ajuta nici femeile sărace - și aici cred că nu este vorba de femei, ci de coșul lunar al unui copil mic, al unui nou născut - și discrimina, dezavantaja și pe cele care au ajuns la o performanță profesională, care le permite retribuții serioase.

Ei, bine, nu pot să nu apreciez faptul că, la protestele opoziției și ale societății civile, Guvernul a modificat ordonanța aceea, a amânat aplicarea, în primul rând a ordonanței până la 1 ianuarie 2004, deci a renunțat să mai schimbe regulile în timpul jocului. În același timp, însă, a ținut cont și de propunerea pe care am făcut-o în legătură cu coșul lunar al unui nou născut și bine a făcut. Cred că este o inițiativă bună și, atunci când se întâmplă ceva bun, indiferent din ce parte ar veni, de la adversar sau de la partener, trebuie recunoscut.

A rămas, însă, o mare problemă. Este vorba de cei care au salarii serioase și care sunt extraordinar de dezavantajați. Este vorba, în primul rând, de tinerii care au reușit să-și facă o carieră în viața lor, au reușit să promoveze și care sunt, cu această ocazie, dezamăgiți de felul cum este tratată reușita lor, de felul cum este tratată intenția lor de a face copii.

În primul rând, să nu uităm că sunt cei care ar putea să contribuie serios la natalitate, la creșterea natalității în România. Probabil că știți că natalitatea în România la ora actuală este cu minus în față. Suntem, din acest punct de vedere, cap de afiș. Păi, cum încurajăm noi natalitatea, dacă exact pe cei care au posibilitatea de a-și crește copiii așa cum trebuie, noi nu-i ajutăm? Ba, din contră, îi întoarcem din drum.

În al doilea rând, cred că este vorba de principiul nondiscriminării, care face parte din acquis-ul comunitar. Păi, cum respectăm noi principiul discriminării, atâta vreme cât acești oameni sunt amendați, practic, pentru faptul că domniile lor au reușit să-și construiască o carieră în viață, au reușit să treacă de pragul acela al sărăciei, pe care sunt, cu bătaie, la ora actuală, 80% din oamenii din România? Mi se pare strigător la cer ca oamenii aceștia care plătesc la bugetul de stat impozite și taxe mult mai mari decât toți ceilalți, pentru că au și salariile mai mari, să fie amendați, practic, să fie sancționați de către Guvern prin această ordonanță de urgență. Nu mi se pare firesc, nu mi se pare normal. Ba, încă o dată spun, mi se pare o discriminare care cred că arată extraordinar de urât în ochii europenilor. Cu atât mai mult cu cât noi vrem să creăm clasa de mijloc în România. Păi, cum creăm clasa de mijloc în România, dacă exact pe ăștia îi sancționăm și le spunem: nu, domnule, nu mai faceți nici copii, nu aveți dreptul să luați decât o anumită sumă din ceea ce vi se cuvine. Adică, cei mai buni plătitori de taxe în România, cei care aduc mai mult la buget, sunt cei sancționați. Păi, ce politică este asta? Este o politică care menține în continuare rata cu minus în față în privința creșterii copiilor, este o politică care lovește exact în clasa de mijloc din România, este o politică care lovește în tineretul din România, că nu fac copii cei de vârsta mea, nici pensionarii. Copii fac cei tineri și mai ales sunt porniți să contribuie la sporirea natalității în primul rând cei care au mijloace să crească copiii. Ei, bine, nu. Noi, exact pe ăia îi sancționăm.

Din acest punct de vedere, cred că este cea mai gravă atitudine pe care o ia România, care vrea să se înscrie pe drumul european, pe drumul spre capitalism. Păi, așa, nu o să ajungem în capitalism. Așa, o să fim o țară de asistenți sociali, fără să avem nici un fel de contribuție din partea celor care, într-adevăr, sunt vâna bugetului în România.

Drept urmare, vă rog din sufletul, în primul rând femeile ar trebui să se gândească la acest lucru, dar și bărbații, pentru că și ei sunt tați, chiar dacă nu sunt mame, că nu au cum. Dar ar trebui să gândească în această situație exact ca aceste mame, mai ales că există și concediu pentru bărbați, pentru soți, pentru tați. Drept urmare, iată că sunteți vizați și dumneavoastră.

Nu este corect, nu este democratic, nu este în spiritul european, nu este în spiritul capitalismului către care vrem să ne îndreptăm. Și, mai mult decât atât, este o discriminare pe care, cu toată dragostea i-o spun doamnei Smaranda Dobrescu, pe care o apreciez foarte mult, nu se referă la 8% din persoane. Și dacă ar fi una, o singură persoană, și atunci ar trebui să ne gândim că facem o nedreptate. Dar, dacă sunt nu 8%, ci mult mai multe, atunci, nu vă supărați, înseamnă că pur și simplu mergem împotriva curentului.

Drept urmare, eu personal vă rog să nu acceptați această ordonanță, pentru că se va întoarce împotriva noastră, a tuturor, și împotriva României.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Tudor Marcu.

Aș face, totuși, observația că, pretutindeni în lume, bogații plătesc impozite mai mari și beneficiază mult mai puțin de la stat, cum este și extrem de firesc.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, în primul rând că o să vă rog, dumneavoastră, dacă aveți comentarii, să le faceți de la microfonul acesta, nu acela.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Le fac, da.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

În al doilea rând, - și vă mulțumesc -, în al doilea rând, bogații peste tot contribuie mai mult și foarte bine că-i așa. Partea proastă este că acolo nu sunt sancționați, pe când aici îi sancționăm pentru treaba asta.

(Rumoare. În acest timp, domnul președinte de ședință Ovidiu Cameliu Petrescu coboară la tribună, luând cuvântul de la acest microfon.)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Aș ruga-o pe doamna Mona Muscă să-mi acorde puțină atenție, pentru că a dorit să-mi exprim comentariile mai pe larg, pentru că de acolo se poate face doar o remarcă. De aici, de la tribună, o să vorbesc cel puțin la fel de mult cât a vorbit și dânsa.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Dar cine vă oprește?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mă oprește nimeni. Tocmai asta este problema, că președintele de ședință nu mai există în clipa asta.

Deci, aș vrea să fac un comentariu procedural.

De ani de zile, în Camera Deputaților există această interpretare - stupidă, îmi permit să spun - că președintele de ședință, dacă vrea să intervină în lucrări, trebuie să vină neapărat la această tribună. Ea se bazează pe o formulare nefericită din Regulamentul Adunării Deputaților din 1990. Ea a fost introdusă atunci numai și numai pentru că în C.P.U.N., cel puțin trei sferturi din cei care erau membri ai C.P.U.N. nu voiau să vină la tribună și strigau tot timpul din sală. Era un adevărat circ, era o adevărată babilonie și, sub impresia acestei practici, s-a introdus o asemenea formulare-regulament: că deputatul vorbește de la tribună, ca să disciplineze acea situație. Ea nu are nici o legătură cu vreun principiu firesc al regulilor parlamentare, pentru că la marea majoritate a parlamentelor europene se vorbește de pe scaun. Există microfon la fiecare scaun și parlamentarul are dreptul să vorbească de la locul lui.

Deci, nu este o practică firească și neapărat obligatorie aceasta de a vorbi de la tribună.

Mai mult decât atât: chiar în România, la Senat, după cum știți și dumneavoastră foarte bine, se vorbește de la microfoane instalate în sală, sau de la tribună - cum dorește fiecare. Reprezentantul Guvernului nu vorbește de la tribuna Senatului, vorbește de la o măsuță alăturată, unde are instalat un microfon. Deci, această permanentă apostrofare "vorbiți de la tribună" dă o greșită interpretare unei prevederi regulamentare, născută dintr-un anumit fapt real.

Și acum, pentru că tot am venit la tribună, să mă refer puțin la ce a spus doamna Mona Muscă.

Problema aceasta nu este de a sancționa pe cineva. Sancțiunea presupune că ți se ia dintr-un anumit venit pe care-l ai la un moment dat, pentru o anumită faptă, o anumită faptă pentru care ești vinovat. Nu este cazul aici. Este adevărat că ai plătit o contribuție socială, însă suma aceea deja nu-ți aparține.

Problema plății unor indemnizații pentru anumite evenimente care se întâmplă implică și solidaritatea socială, care nu este un principiu numai și numai al social-democrației, dar se aplică și în societăți, în națiuni conduse și de partide liberale.

Este clar că sunt oameni care plătesc niște contribuții foarte mari și la bugetul de stat și la fondul de asigurări sociale și la alte tipuri de fonduri, pentru că au niște venituri foarte mari.

Marea lor majoritate nu primesc uneori niciodată ceva în contul acelor plăți.

Deci, sunt persoane care nu vor avea, din păcate, niciodată un copil, sunt persoane care nu se îmbolnăvesc până la 80 de ani și plătesc contribuție la asigurările de sănătate, sunt persoane care plătesc impozite mari, dar nu beneficiază direct și nemijlocit de anumite investiții în domeniul social pe care le face statul, în primul rând datorită averilor foarte mari care, evident că le permite să nu aibă nevoie de anumite sume. Și, atunci noi nu trebuie, putem să spunem că nu suntem de acord cu această formă, putem să spunem că România, vrem cu orice preț să fie altfel, asta este cu totul altă problemă. Dar, a afirma că România ar fi unica țară în care omul care plătește mai mult nu primește proporțional cu cât de mult a plătit, asta este o greșeală, pentru că nu este așa. Nu este adevărat și nu e bine să dezinformăm oamenii. Acesta este sensul remarcii pe care am făcut-o. Repet, în orice țară din lume bogații plătesc mult mai mult și beneficiază de mai puțin. Beneficiază exact cei mai nevoiași. Dumneavoastră spuneți că descurajăm o familie tânără care a avut mult succes în carieră ca să facă copii. Păi, dacă se spune, fiecare dintre membrii familiei are 5 mii de dolari sau 10 mii de dolari în casă, dumneavoastră credeți că ei vor fi descurajați în a avea un copil, pentru câteva sute de mii de lei pe care i-a primit de la un anumit buget? Să nu exagerăm! E bine să nu dramatizăm lucrurile, să nu le exagerăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vă rog vreau un drept la replică acum

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnilor, nu pot să vă dau un drept la replică acum, pentru că acum... Doamnă e politicos să mă lăsați să vorbesc. (Răspunde doamnei Mona Muscă) Așa am învățat eu în familie. Când cineva vorbește nu-l întrerupem. Deci, nu pot să vă dau imediat dreptul la replică, pentru că nu am redevenit președintele de ședință. Sunt doar un deputat care vorbesc la tribună și, dacă mă gândesc bine, nici nu puteam să plec de acolo, pentru că ar fi trebuit ca să fiu înlocuit de președintele Camerei sau de un alt vicepreședinte. Deci asta este situația.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Aș dori un drept la replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna Muscă, un drept la replică.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vă mulțumesc.

Sigur, eu nu știam, sinceră să fiu, nu am știut de originea microfonului de la care se vorbește, de originea acestui obicei.

Aș vrea însă să vă spun că pentru mine e o chestiune care vine dintr-o interpretare de bun simț, că de la tribună dumneavoastră vorbiți ca președinte al acestei ședințe, de aici vorbiți ca parlamentar.

În mod normal și corect, este ca dumneavoastră când aveți orice comentariu să vorbiți ca parlamentar și nu ca președinte al ședinței, pentru că în momentul acela aveți, sigur, o altă influență asupra sălii și mai ales nu mai puteți fi imparțial, așa cum trebuie să fie un președinte de ședință. Dar, vă mulțumesc pentru că mi-ați spus care este originea acestui obicei.

Aș vrea să vă spun câteva lucruri. Dumneavoastră ați spus că se ia o parte din venit... Da, domnule președinte, se ia o parte din venitul celor care au mai mult, exact în momentele cele mai importante pentru ei.

În al doilea rând, ați vorbit de solidaritate socială, această solidaritate socială, stimați colegi, este prezentă în contribuția pe care o are persoana respectivă la bugetul de stat. O contribuție, după cum și dumneavoastră ați spus și cum cred că este și firesc, mai mare decât a celor care au venituri mici. Practic, dumneavoastră vreți să-i sancționați de două ori: deci o dată ei contribuie la solidaritatea socială, iar după aceea le afectăm drepturile lor, pentru că e un drept al lor să ia, să spunem un 85% din salariul pe care îl au, dumneavoastră vreți să le luați acest drept. Deci, practic, prin ceea ce se propune în această ordonanță, nu mă refer la dumneavoastră personal, ci la ordonanță prin ceea ce se propune în această ordonanță nu se face altceva decât să se afecteze dreptul celor care plătesc mai mult la buget și drept urmare au și ei dreptul să aibă o sumă mai mare în momentul în care trebuie să-și crească copiii.

Dacă dumneavoastră vreți, stimați colegi, să afectați aceste drepturi, cred că trebuie să aveți și responsabilitatea de a face acest lucru. Nu cred că o țară care se înscrie pe respectarea drepturilor omului pentru a intra în Uniunea Europeană poate să-și permită această discriminare. Poate să-și permită să afecteze un drept al unui cetățean din România.

Drept urmare, eu vă propun să luați în seamă amendamentul care s-a făcut și vă spun încă o dată că acest amendament nu ne aparține numai nouă, ca parlamentari, acest amendament vine din partea societății civile, societate civilă care a avut mari proteste cu privire la ordonanță și le are în continuare.

Prin urmare, vă rog să acceptați amendamentul, nu ca un amendament venit numai din partea unui parlamentar, ci ca un amendament venit din partea societății civile. Dacă vrem să-i respectăm pe cei care au avut încredere să ne trimită aici, atunci respectați-le și amendamentele care vin din partea lor, cu atât mai mult cu cât se înscriu în, să spunem, în politica de integrare în Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Tudor Marcu. Și mai avem 4 înscrieri și rămânem în acest stadiu pentru că deja este târziu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-am gândit, după ce am fost întrerupt de vreo două-trei ori, dacă mai am un flux al gândirii, așa cum mi-l formasem și am constatat că nu mai am, așa, aplombul pe care îl aveam atunci când pornisem din sală și cu argumentele pe care le aveam, pentru că am fost întrerupt de trei ori. Și nu e bine să fii întrerupt când pornești într-o activitate.

Dar, constat, cu toate că nu sunt Solomon, că argumente pro au și doamna Muscă și cei care au propus amendamentul acela fără să exagerez cu vorbele despre Alianța Civică, sau cum îi zice, care îmi fac mie niște propuneri. Pentru că, întotdeauna, când vrem să argumentăm ceva zicem: Europa vrea... civilizația vrea... toată lumea vrea... Noi suntem numai punctul de vedere al lor sau exprimarea lor. Nu. Aceste argumente nu sunt constructive și nu sunt elegante. Eu vreau, că eu fac propunerea, că gândesc și eu ca unii dintre ei, asta e altă treabă. Dar și ceilalți au dreptate, într-un punct de vedere, care au făcut ordonanța. Ce vreau să vă spun? Că depinde de modul în care vrei să depășești acest impas. Dacă vrei să cedezi unei părți, găsești argumente pentru acest lucru, dacă vrei invers, de asemenea găsești argumente.

Votul nu este așa ușor de dat, deoarece, cu toată aparența de populism a acestei ordonanțe, parcă trebuie pe undeva, să nu cumva să ajungă un copil, care are niște nevoi mai mari decât ale altora, dar nu atât de mari de ordinul miilor de dolari, să zic, pentru că se nasc niște discrepanțe incorecte, în momentul de față, în societatea românească. Dar, nici nu poți să-l plafonezi, deoarece este îndeobște cunoscut că nu toți copiii sunt educați la fel. Unii oameni vor să facă copii, spre rușinea momentului pe care îl trăim în poporul român, numai pentru ca să ia niște bani de la stat. Și, știți foarte bine că trăim toți prin unele locuri în care natalitatea este excesivă numai pentru că nu muncește nimeni și pe baza acestor bani trăiesc, de bine de rău, o mulțime de oameni prin jurul copiilor. Și, ca alți copii, pentru care părinții, familia, muncesc mult mai mult, mai responsabili și cu venituri mai mari pentru societate, beneficii mai mari pentru o societate atât intelectuală, pentru dezvoltarea ei, cât și financiară, au și ei nevoie de o educație corespunzătoare, doar pentru acest lucru muncesc părinții lor. Să-i pună copilului o vioară în mână, ca să ajungă un părinte de Mădălin Voicu, să-i pună, știu eu, un bisturiu să ajungă un chirurg eminent... Altfel ce facem? Îi plafonăm pe toți și nu putem, copii fiind, să se dezvolte mai mult unii decât ceilalți? Ne lipsim de vârfuri? Așa se obțin vârfurile! Așa se capătă vârfurile în societate - cu bani. Nimeni nu stă să ia lecții de limbi străine sau de pian dacă el are numai 3-4 milioane de lei, la fel ca un om dintr-un cort... E adevărat, bine ar fi să dăm la toți 20 de milioane, dar trebuie să cădem de acord că trebuie să existe o diferențiere.

Poate nu e bine să dăm mii de dolari, cum ar corespunde salariile unora care au câte 20 de mii de dolari pe lună și mama care stă acasă să aibă și ea 16 mii de dolari pe lună. Dar, pe undeva, plafonarea aceasta trebuie diferențiată, nu poți să-l oprești la 4 milioane. Pot însă să fac altceva. Să-i măresc cota pe care i-o rețin din salariu: adică dacă are 10 mii de dolari, nu-i dau 8 mii de dolari, dar îi mai măresc puțin nu-l opresc la 4 milioane , îl duc pe undeva pe la 8-9-10 milioane, deci, o diferențiere trebuie să existe. Altfel, ne lipsim de oameni capabili, de copii educați la nivel de promotori ai societății, care vor fi peste puțin timp.

În aceste condiții, eu zic că e bun amendamentul pe care l-au introdus doamna Mona Muscă și ceilalți din jurul domniei sale, poate nu chiar așa excesiv de împins până la limită, pentru că se creează discrepanțe care fac ca poporul să urască asemenea modalități de rezolvare, să nu privească cu ochi buni, ci să fie diferențiat, dar plafonat într-un fel.

Pentru acest lucru, eu aș găsi de cuviință să propun onoratului meu auditoriu, pe care l-am plictisit destul până acum, să trimitem din nou la comisie, cu o propunere să găsească un compromis între ceea ce a propus doamna Muscă și ordonanță, pentru că amândouă au atât părți pozitive, dar pot fi criticate la fel de bine.

În acest loc și timp, ulterior, noi putem să judecăm și propunerea, pe care o fac eu acum, ca acest plafon să nu existe, dar, progresiv, să se diminueze din puterea salariului care este baza calculului beneficiului pe care îl primește mama atunci când își crește copilul în timpul în care stă acasă.

Vă rog să luați în considerare de bună credință această propunere, cu toate că mi-ar plăcea să susțin așa, dintr-o dorință de populism propunerea Guvernului. Dar, pentru că suntem și noi într-un fel, liberali și democrați, înclin să dăm dreptate și doamnei Mona Muscă, în sensul celor pe care vi le-am propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Doresc drept la replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, nu am închis, nu se poate!

 
   

Doamna Böndi Gyöngyike:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, foarte multe lucruri s-au spus despre această ordonanță, despre amendamentul colegei noastre, însă s-a omis să se spună un lucru care este foarte important: faptul că această sumă, deci plata pentru concediul pentru creșterea copilului până la doi ani, respectiv până la trei ani, se plătește din fondul de pensii. Deci de aici trebuie să pornim, nimeni, dar absolut nimeni, nu se asigură pentru concediul de maternitate. Toată lumea, cei 6 milioane de angajați din România se asigură pentru pensii.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Patru milioane...

 
   

Doamna Böndi Gyöngyike:

Sau 4 milioane, da, vă mulțumesc frumos, se asigură pentru pensii și din acest fond, în afara plății pensiilor, se mai plătesc foile de boală, concediile de boală, plus concediul pentru creșterea copilului. Deci trebuie să ne gândim foarte bine atunci când mai scoatem din acest fond, care și așa este foarte deficitar, și nu ajunge pentru pensii. Deci vă spun încă o dată, și cred că aici este esența, că nimeni nu se asigură pentru concediul de maternitate, ci pentru pensii. Și încă ceva, să nu credeți cumva că vorbesc împotriva acestui ajutor pentru mame deoarece, în legislația trecută, UDMR-ul a fost unul dintre inițiatorii acestei legi. Suntem pentru acest ajutor pentru mame și noi vrem ca în țara noastră să se nască copii, dar să fim foarte atenți când este vorba să dăm niște bani. Vorbind cu tinere care lucrează și până la vârsta asta când "..până la 35 de ani femeile, deci e cam vârsta până când femeile acceptă să facă copii, salariile lor, din păcate, nu ajung la salariul mediu brut pe economie. Sunt în câștig cu cele 6 milioane jumătate ce o să primească din anul viitor. Așa ar trebui să ne gândim când dăm votul final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc. Acum avem pe domnul Podgoreanu, doamna Apostolescu, doamna Muraru și domnul Giurăscu și am închis lista.

Da, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

În calitate de inițiator al amendamentului și al disputei din Parlament, v-aș propune, și sunt de acord să fie retrimis la comisie, să fie discutat și punctul de vedere al domnului Marcu, și susțin chiar retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Procedură, doamna președinte de comisie.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia de muncă a votat în unanimitate ordonanța. S-a ridicat acel amendament al domnului deputat Barbu care, pur și simplu, cere să nu mai avem amendamentul 2, să se abroge amendamentul 2 al art.125, ceea ce înseamnă că nu avem nici un fel de mențiune la ceea ce va fi la anul. Dar, s-a discutat, s-a votat în unanimitate.

Distinsa colegă, pe care o apreciez, doamna deputat Mona Muscă, nu a depus nici un amendament. Deci nu știu pe ce discutăm acum în plen. Nu a depus nici un amendament.

Ceea ce cunosc eu foarte bine din susținerea dumneaei, este ceea ce știți și dumneavoastră că a apărut pe toate posturile de televiziune de nenumărate ori, dar ceea ce nu știți dumneavoastră și, iertați-mă, dacă este ies din procedură, doar pentru o singură idee, este că vorbim de un cuantum fix de 6.500.000 lei pe lună la nivelul anului 2004. Deci dacă 6.500.000 lei pe care îl dăm la toate femeile care nasc sau tații care își îngrijesc copiii în cadrul concediului de maternitate reprezintă un motiv de dispută politică, atunci haideți să ne mutăm la 12 milioane, la 24 de milioane, căci femeile de carieră, nu-i așa, în România, câștigă zeci de mii de dolari pe lună, nu-i așa? Deci, din punctul acesta de vedere, comisia de muncă nu are ce să mai discute, nu avem ce discuta și nici ce amendament a trimite înapoi.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, dreptul la replică vi-l dau mai târziu. (Domnul deputat Barbu cere drept la replică)

Și aici trebuie modificat oarecum regulamentul. Dar, mă rog, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Eu am ridicat problema la început. Dacă considerați să trimitem înapoi spre discutare, fiindcă amendamentul propus de colegii mei nu a fost scris în raport, îl retrimiteam. Dacă dumneavoastră ați fost de acord să-l discutăm aici, ați fost de acord să discutăm amendamentul în plen. Aceasta este motivația pentru care discutăm acest amendament în textul pe care vi l-am propus. Nu din alte considerente.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, noi îl discutăm, dar vreau să vă atrag atenția că dacă respectăm regulamentele, am depășit cu foarte mult timp, timpul alocat discutării acestei ordonanțe. Tocmai având conștiința faptului că este o problemă importantă, am încălcat cu bună știință regulamentul, lăsându-vă să vă expuneți punctele de vedere foarte pe larg. Dar și asta are o limită. Adică, s-ar putea discuta 3-4 zile în continuu, or, asta nu este admisibil. Vă rog să aveți puțină decență.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Procedură!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă este procedură, poftiți.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

În numele Grupului parlamentar al PNL, vă rog să acceptați retrimiterea la comisie, cu toată stima pentru doamna președintă a comisiei, doamna Smaranda Dobrescu, îi aduc aminte că un vot în comisie, chiar în unanimitate, nu înseamnă că nu se poate rediscuta pe alte argumente, decât s-a făcut la comisie, acest amendament. Și tot ca procedură, vă aduc la cunoștință că acest amendament, așa cum v-am spus este al societății civile și l-a însușit cel care vi l-a expus aici, dar îmi aparține în egală măsură cum îi aparține fiecărei femei din cele 4 mii care au accesat un site deschis pentru această chestiune, și așa cum aparține tuturor organizațiilor guvernamentale care au ca obiect de activitate problema femeii și a copilului în România.

Drept urmare, stimată doamnă, nu înseamnă că dacă nu am trecut acolo și numele meu, nu este un amendament pe care, împreună, în dezbateri publice, ni l-am asumat. Și atunci, încă o dată cer retrimiterea la comisie, pentru că avem elemente în plus, informații în plus care pot să schimbe situația.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Podgoreanu. Mai sunt două doamne deputat și după aceea domnul Giurescu.

 
   

Domnul Radu Podgoreanu:

Stimați colegi,

Aș dori să le recomand colegilor noștri care de vreo două zile militează pentru adevăr și dreptate, să militeze și pentru memorie.

Aș dori să le aduc aminte că în perioada când guvernau au făcut un lucru pozitiv, au introdus o alocație pentru copii, de 50 de mii de lei. Acea alocație provenea din taxe și impozite, nu din banii partidelor dânșilor.

Deci, ca și în cazul de față, se decidea un sprijin pentru populație, provenit din bugetul format prin veniturile rezultate din taxe și impozite. Atunci, deși erau tot liberali, tot democrați, nu au ținut seamă de faptul că unii contribuiau cu mai mult și alții cu mai puțin. Au considerat firesc și cred că atunci au procedat corect să dea o alocație egală pentru toți copiii românilor. În acest caz, noi facem un lucru similar. Dăm o alocație pentru că mamele care au copii să poată să-i întrețină în perioada când îi cresc. Deci, din acest punct de vedere, noi nu facem decât să ducem mai departe un principiu care funcționează în multe alte societăți, acela că sprijinul pe care îl dai nu e obligatoriu să fie totdeauna proporțional cu contribuția.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Procedură!

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar atât vreau să-i atrag atenția colegului meu, că noi vorbim aici, în ora aceasta și în momentul acesta, despre indemnizația pentru creșterea copilului. Alocațiile sunt cu totul alt subiect. Cu totul alt subiect, din toate punctele de vedere. Deci una este indemnizația, alta este alocația.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Nu are nici o legătură cu procedura, doamnă. Replicile astea care se bazează pe argumente de fond nu au nici o conexiune cu procedura. Uite acum, colegul dumneavoastră cere și dânsul un drept la replică.

 
   

Domnul Radu Podgoreanu:

Nu, ați făcut trimitere directă și implictă la ceea ce am spus.

Ați spus colegul meu?

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Nu am pronunțat nici un nume.

 
   

Domnul Radu Podgoreanu:

Nici eu nu am pronunțat numele dumneavoastră.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă, nu vă supărați, vreți să păstrați ordinea în sala de ședințe? Și vă mai spun tot o chestiune, dacă e cazul să vin la tribună, o să vin la tribună acum și să vă spun o chestiune din practica mea parlamentară.

 
   

Domnul Radu Podgoreanu:

Într-adevăr, alocația este diferită de indemnizație, dar principiile sunt unitare. Principiul este corect.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Doamna deputat Mona Muscă,

Aș vrea să vă spun că sunt parlamentar din anul 1990 și niciodată, dar absolut niciodată, în Camera Deputaților nu am trăit experiența ca o prevedere care a fost dezbătută foarte îndelungat și cu foarte multe argumente și cu foarte multe acuzații, niciodată nu am trăit experiența să fie adoptată. Dumneavoastră nu faceți decât... eu vă spun prietenește, ca un coleg al dumneavoastră. Insistența exagerată pe o anumită problemă duce la respingerea aproape automată, indiferent de argumentele pe care le aduceți. Nu vreau ca să vă explic mecanismele psihologice ale acestui fapt, pentru că timpul a expirat de mult, rugămintea mea, dacă vreți ca o asemenea propunere să treacă, nu mai insistați la modul acesta.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Dreptul la replică...(Vociferări în sală).

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu este un gest de eleganță să o lăsăm pe doamna Apostolescu și pe colegele dumneavoastră, că sunt două doamne și dânsele. Și dânsele nu au vorbit. Regulamentul nu-l respectăm, pentru că dacă respectam regulamentul, dumneavoastră nu ați fi vorbit aici decât 2 minute. Și ați vorbit trei sferturi de oră în continuu.

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă surprinde vehemența cu care susține doamna deputat Muscă acest amendament și respectiv combate votul unanim dat în comisie. O felicit și bine face că susține un astfel de amendament. Dar o întreb, e așa de îndurerată de soarta mamelor? Când a votat împotriva inițiativei legislative a noastră de a da o indemnizație de 500 de mii lei pentru o mamă care crește 3 copii, atunci nu s-a gândit la mame? Se gândește acum la cele care au milioane, zeci de milioane salariu. De ce nu s-a gândit la cele amărâte care nu au nimic și am solicitat doar 500 de mii de lei o indemnizație pentru o mamă care crește 3 copii. Atunci a votat doamna împotrivă. De de? Acum de ce?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Muraru Mândrea, poftiți.

 
   

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă veți citi cu atenție proiectul de Constituție europeană veți observa că termenul "solidaritate" este cel mai des folosit. Deci trebuie să avem puțin vizionarism în ceea ce facem. Și atunci, dacă noi avem de așezat o societate comunitară în care termenul solidaritate este un termen de bază, cu toată conceptualizarea lui, trebuie să înțelegem că în acest moment, în condițiile economice ale României, această ordonanță vine să rezolve pentru majoritatea tinerelor femei situația în care se află. Deci eu cred că dacă ideile liberale ale colegei noastre vor fi foarte potrivite peste 6-10 ani, cred că, în acest moment, trebuie să fim solidari și cred că și tinerele femei bogate din această țară vor avea plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare. Cred că trebuie să votăm această ordonanță și să ne gândim cu atenție la modul în care gestionăm banii acestei țări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Giurescu, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Giurăscu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, vreau să apreciez faptul că unii dintre colegii dumneavoastră din Cameră au apreciat modul în care noi am reușit să modificăm ordonanța, prima ordonanță, și am venit cu această a doua ordonanță în ideea de a rezolva cât mai multe dintre problemele care apăruseră datorită primei ordonanțe.

Ce vreau însă să spun? La pensii, după cum știți, nu este un sistem de asigurare de piață. Acolo plătești o anumită sumă, cât vrei tu, și ei, funcție de suma pe care ai plătit-o, niște bani în final.

Aici știți că CAS - ul este undeva oprit, se plătește maximum cinci salarii medii brute pe economie. Deci, la această sumă se oprește plata CAS-ului. Cel care câștigă, cei care câștigă peste cinci salarii medii brute pe economie nu mai plătesc diferența la CAS, ci se pot asigura în sisteme private sau alte sisteme care o să apară, filonul 3 și filonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Răspundeți la întrebare!

 
   

Domnul Ioan Giurăscu:

Am fost deputat și știu să răspund, să știți, dacă este nevoie, domnule deputat. Vă mulțumesc.

Deci, eu cred că atât timp cât sistemul propune un anumit capac de plata CAS-ului, și prestațiile sunt ca atare. Iar aici, până la urmă, dacă vreți, această creștere, această plată pentru creșterea copilului, pentru concediul de maternitate nici n-ar fi trebuit să fie în acest sistem. Este un sistem care a fost preluat, în virtutea inerției, de ani de zile și au fost preluate și alte plăți care n-au legătură cu pensiile.

Dar, dacă tot a rămas aici, și dacă tot am vrut să îmbunătățim cât de cât sistemul, cred că soluția bazată pe principiul solidarității sociale este la ora asta cea mai favorabilă atât pentru viitoarele mame, cât și pentru bugetul actual și de perspectivă al țării. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Amendamentul făcut de parlamentarii din grupul PD, Ivănescu Paula și Barbu Gheorghe, și care este împărtășit și de grupul liberal, și poate și de alți colegi, propune eliminarea alin.2 de la art.125.

Deci, fiind un articol de eliminare, propun să votăm amendamentul dânșilor, cu care comisia nu este de acord, și nici inițiatorul.

Ce obiecții aveți, domnule deputat Barbu?

 
   

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

În raport este altceva decât a fost depus.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am aici ce a fost depus, și este scris de mână. M-ați indus în eroare, într-un fel. Vă rog să mă scuzați! Ce ați depus este scris pe această hârtie, și aceasta este.

Poftiți, procedural, domnule deputat Dobre.

 
   

Domnul Victor Dobre:

Procedural, trebuie să supuneți întâi la vot retrimiterea la comisie, așa cum a fost prima propunere.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este la discreția mea să retrimit la comisie sau nu, să știți. Dacă doriți, eu propun asta. Președinta comisiei nu este de acord.

 
   

Domnul Victor Dobre:

Este excesiv ...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, nu este excesiv, este regulamentar. Bun, facem retrimiterea la comisii.

Cine este pentru retrimiterea la comisii? Vă rog să numărați. 32 voturi pentru.

Cine este împotriva trimiterii la comisie? Vă rog să numărați.

Pentru trimitere sunt 43 de voturi.

73 voturi împotriva retrimiterii la comisie.

Deci, nu se retrimite la comisie, se supune votului.

Cine este pentru amendamentul colegilor noștri, amendament care nu este acceptat de comisie și de inițiator.

Cine este pentru amendament? 16 voturi pentru.

Abțineri? 23 de abțineri.

Împotrivă? 87 voturi împotrivă.

Deci, amendamentul dumneavoastră nu a trecut.

Oprim lucrările aici întrucât a expirat programul nostru de lucru, iar pentru votul final nu este cvorum suficient.

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro