Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 07-10-2003

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:  
  1.41 Ștefan Lăpădat - intervenție cu tema "Ștefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Lăpădat:

"Ștefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate".

Întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, medicul Ștefan Odobleja, autorul lucrării "Psychologie consonantiste", s-a născut la 14 octombrie 1902 în comuna Izvorul Aneștilor, județul Mehedinți. Urmează clasele primare în satul natal, iar cursurile liceale la "Traian", Drobeta Turnu Severin.

Între anii 1922 și 1928 a fost student al Facultății de medicină din București, ca bursier al Institutului medico-militar, după care funcționează ca medic militar în garnizoanele Brăila, Turnu Severin, Lugoj et.c

Colaborează la diferite reviste medicale din țară și publică în limba franceză "La Phonoscopie" editura G. Dion, Paris, 1925, apoi "Psyghologie consonantiste", două volume - 887 pag, 300 figuri, editura Maloine, Paris, 1938 (al doilea volum în primele luni ale anului 1939), tot în limba franceză, evident.

Fonoscopia este o nouă metodă de explorare clinică, aplicabilă la delimitarea cordului și ficatului, la delimitarea uterului gravid și în special indicată pentru depistarea și urmărirea colecțiilor pleurale și pericardice.

După numeroase experiențe de fizică acustică și după un mare număr de verificări clinice, mediul militar mehedințean a pus la punct tehnica metodei. În cartea sa "Fonoscopia", pag.136-140, doctorul Odobleja și-a expus constatările asupra procedeului Iacobson-Danielopolu, și să menționăm că îndrăzneala de a spune adevărul i-a atras tânărului medic militar, chiar în limitele condescendenței, o ripostă și represalii puțin academice din partea savantului profesor care, precum se pare, se considera și dorea să fie infailibil.

Doctorul Odobleja a căutat să stabilească și principiul fizic pe care se întemeiază metoda sa de explorare, ajungând la concluzia că propagarea sunetelor nu este în funcție numai de mediul preferențial, selectiv printr-una numit mediu. Există, așadar, o electivitate de propagare care implică un fel de acord între sunetul propagat și mediul propagator.

Faptul merită a fi menționat fiindcă același principiu al acordului selectiv se găsește la temelia "Psihologiei consonantiste" pe care medicul mehedințean o publică în 1938, cu zece ani înaintea "Ciberneticii" lui Norbert Wiener.

Fonoscopia este aceea care a îndrumat gândirea doctorului Odobleja spre consonanță și consonantism. Lucrarea "La Phonoscopie" a primit premiul "Medic general Dr. Papiu Alexandru" pe anul 1935 (premiul era acordat cele mai meticuloase lucrări elaborate de un medic militar pe o perioadă oarecare de ani).

La congresul internațional al medicilor militari ținut la București în iunie 1937, Ștefan Odobleja a făcut o comunicare cu demonstrații practice asupra fonoscopiei și, în același timp, printr-un prospect distribuit participanților, a anunțat apariția iminentă a lucrării "Psihologia consonantistă" care, la acea dată, era sub tipar.

"Psihologia consonantistă" (1938) este axată pe teoria consonanței. Autorul aduce dovezi; prudent și rezervat, el concede totuși că, pentru moment, teoria are nevoie de o verificare mai amplă. El susține însă cu tărie realitatea faptelor concrete, cristalizate în jurul și cu ajutorul teoriei consonantiste; dualitatea riguroasă, simetria, dihotonomia, binaritatea, bivalența, bipolaritatea, corelativitatea cu opoziția, alternarea, circularitatea sau reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transformări și retrasformări, acțiuni și reacțiuni, atracții și repulsii, acorduri și dezacorduri, unificări și dedublări etc.

Psihologia consonantistă conținea toate principiile, toate ideile mai importante ale "Ciberneticii", care, cu acest titlu, se publică sub semnătura lui N. Wiener cu zece ani mai târziu, în patria lui Edison. Medicul român a preconizat mașinizarea și mecanizarea gândirii.

S-a întâmplat ca, din miile de specialiști care au răsfoit cartea doctorului Ștefan Odobleja, cu atitudine de scepticism și indiferentism, să se găsească și unul - numai unul singur - care nu numai că a înțeles-o, ci i-a sesizat și importanța. Ba încă a preluat de la medicul mehedințean și întreg entuziasmul și elanul acestuia.

Acesta nu era nici psiholog și nici medic. Era matematicianul Norbert Wiener. Convins de importanța procesului clinic în activitatea conștiență, Norbert Wiener ia în serios indicația autorului român de a folosi reversibilitatea ca mijloc esențial pentru mașinizarea gândirii. El apoptă și multe alte idei din psihologia consonantistă printre care: fizicismul, mașinismul etc.

Două din cele mai marcante și mai originale idei ale doctorului Odobleja devin două din ideile centrale, fundamentale ale lui N. Wiener și ale ciberneticii sale, cu ajutorul cărora realizează mașinile de calcul electronic. În orice caz, experiențele lui Norbert Wiener, mașinile cibernetice, aduceau în 1948 o strălucită confirmare experimentală pentru cele mai multe din ideile inedite și îndrăznețe, avansate în anul 1938 de Ștefan Odobleja. Mașinile cibernetice au venit la timp în ajutorul ideilor consonantiste.

Cibernetica este teoria care a condus la realizarea mașinilor de calcul electronice; teoria care, la rândul ei, fusese extrasă din psihologie și neurofiziologie, extrasă nu din orice fel de psihologie, și anume din psihologia fizicizată, mecanizată și mașinizată, fundamentată clar și categoric pe dualitate și circularitate. Și acest fel de psihologie nu era decât într-o singură carte a unui autor care se întâmplase să nu fie american, ci român, un european. Excepție făcând de latura tehnică, cibernetica lui N. Wiener, privită ca știință fundamentală și teorie generală aplicabilă la mașini, om și animale, este o reluare și o dezvoltare sui generis a ideilor lui Ștefan Odobleja, o reluare atât de fidelă, încât se poate spune că nimic nu este în "Cibernetica" din 1948 care să nu fi fost mai înainte cu zece ani în "Consonantica" din 1938. Chiar homeostaza, modelul telecomunicațiilor sunt inițiate în cartea mediului român. Iată o pagină senzațională în Cartea științei și un motiv de mândrie pentru noi.

Admirăm crezul științific al doctorului Odobleja care, în 1938, în "Psihologia consonantistă" a afirmat: "Grație reversibilității psiho-fizice, noi putem să materializăm actul creației. Fără îndoială, mașina de inventat încă nu a fost creată, dar noi putem întrevedea crearea ei pe curând".

Gânditor profund, logician de talie universală, Ștefan Odobleja a fost și un subtil poet al ideilor. Iată-l pe filozoful - poet în acest distih:

"Primul gând ce-l are Gândul/
E Gândirea s-o-ntâlnească".