Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 20, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.131/30-10-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 20-10-2003 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 20, 2003

13. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................
 

Vă rog să constatați că am încheiat partea normativă, să mă exprim astfel, a ședinței noastre de astăzi, și trecem la partea a doua a ședinței, dedicată răspunsurilor la întrebările orale.

Primul răspuns îl oferă domnul secretar de stat Cristian Niculescu de la Ministerul Afacerilor Externe, domnului deputat Dan Brudașcu. Stați puțin, să vedem dacă este în sală domnul deputat? Domnul deputat Dan Brudașcu? Nu este. Răspundeți-i în scris.

 
Ioan Mogoș Următorul răspuns, tot domnul Cristian Niculescu, pentru domnul deputat Ioan Mogoș. Este? Nu este. Domnule Mogoș? Da, vă rog, îmi cer scuze că nu v-am văzut.
 

Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă prezint răspunsul domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, la interpelarea formulată și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1093 B.

Stimate domnule deputat,

Am plăcerea să vă prezint în continuare răspunsul la interpelarea pe care mi-ați adresat-o. După cum bine cunoașteți, activitatea de protecție a personalului diplomatic român care își desfășoară activitatea în exterior este clar reglementată prin legislația națională, cele mai importante acte normative în acest sens fiind Legea nr. 182 din 2002 privind protecția informațiilor clasificate, HG nr. 585 din 2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, HG nr. 353 din 2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România.

Conform acestora, responsabilitățile în domeniul protecției în exterior revin atât MAE, cât și Serviciului de Informații Externe, care asigură "coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru reprezentanțele României în străinătate. Șefii de misiuni răspund de respectarea și aplicarea reglementărilor în acest domeniu. Protecția informațiilor clasificate implică, pe lângă celelalte componente, protecție juridică, prin măsuri procedurale, fizică, și securitatea personalului care are acces la aceste informații.

În ultimă instanță, protecția membrilor personalului român care își desfășoară activitatea în exterior, în raport cu posibile acțiuni ale serviciilor de informații străine, reprezintă, practic, luarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea acestora ca deținători de date și informații clasificate".

De altfel, principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate vizează protejarea acestora împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului lor împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate, precum și realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate, inclusiv în cadrul misiunilor României în exterior.

Ca autoritate desemnată de securitate, SIE are atribuții pe linia verificării, în vederea avizării pentru accesul la informații clasificate, atât naționale, cât și NATO, pe lângă alte categorii de persoane pentru care este abilitat, și a personalului reprezentanților diplomatice, misiunilor permanente, oficiilor consulare, centrelor culturale, organismelor internaționale și altor reprezentanțe ale statului român în străinătate.

Acordarea autorizației de acces la informații clasificate, respectiv a certificatului de securitate tip A, în vederea accesului la informații NATO, este condiționată de acest aviz, în urma verificărilor efectuate asupra celor în cauză, cu acordul scris al acestora.

Verificările efectuate în vederea accesului la informații clasificate au drept scop identificarea riscurilor de securitate aferente gestionării informațiilor clasificate.

MAE, în colaborare cu SIE, desfășoară activități de pregătire a personalului diplomatic care urmează să desfășoare misiuni externe, în baza unor programe ce includ tematici specifice țării sau zonei respective, privind situația operativă, organizarea, modalități de acțiune și priorități ale serviciilor de securitate și informații autohtone sau străine, măsuri generale și punctuale de autoprotecție, precum și alte aspecte de profil contrainformativ.

Pe de altă parte, între cele două instituții există o colaborare permanentă, atât la nivel de conducere, cât și între direcțiile corespondente cu atribuții în domeniul protecției reprezentanților diplomatici ale României în străinătate și a personalului acestora, respectiv Direcția de Protecție a Misiunilor Diplomatice și curierat diplomatic din MAE și structurile de securitate și contraspionaj din SIE.

Vulnerabilitățile identificate și semnalările pe profil de securitate sunt verificate și analizate, în vederea luării măsurilor oportune de prevenire a producerii unor evenimente nedorite în domeniul protecției personalului MAE din exterior, a informațiilor vehiculate de acesta, activități desfășurate de statul român în plan internațional.

În procesul de aderare a României la NATO există, de asemenea, un contact permanent între reprezentanții SIE cu experții alianței în probleme de securitate, eforturile fiind conjugate în grupuri practice de lucru în toate domeniile de interes, între acestea figurând și identificarea priorităților, a amenințărilor comune, inclusiv din partea serviciilor de informații ale unor state nemembre și modul de combatere a acestora.

Activitatea de protecție a personalului diplomatic și consular român nu este o coordonată nouă în spectrul preocupărilor instituției noastre, în prezent imprimându-se, însă, conotații noi, determinate în primul rând de aspirațiile României de a se integra în familia Euro - Atlantică.

Am selecționat câteva pasaje mai importante. Dacă-mi permiteți să nu continuu acum. Vă voi prezenta în scris răspunsul integral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mogoș, doriți să faceți vreun comentariu? Vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

V-aș ruga să-i răspundeți și domnului deputat Dan Brudașcu, care s-a prezentat între timp.

 

Domnul Cristian Niculescu:

Tot așa, îmi permiteți să prezint răspunsul domnului ministru al afacerilor externe, la interpelarea înregistrată cu nr. 1081 B, privind decesul în Italia al cetățenei române Calatan Ioana Niculina.

Decesul este cunoscut în centrala MAE, Direcția Generală Afaceri Consulare, facilitând legătura familiei cu autoritățile italiene, pentru aducerea corpului neînsuflețit în țară. Totodată, prin Ambasada României la Roma și Consulatul general al României la Milano au fost făcute demersuri insistente la autoritățile italiene pentru a comunica evoluția cercetărilor în acest caz.

În urma acestor intervenții, poliția din Firenze a comunicat Ambasadei României la Roma următoarele: "În seara zilei de 05.07.2002, corpul neînsuflețit al persoanei în referință a fost găsit în locuința situată la etajul I din strada San Gallo nr. 3, unde tânăra se transferase de câteva zile.

Din primele cercetări a reieșit că femeia a fost lovită mortal de mai multe ori cu cuțitul, în primele ore ale după-amiezii zilei menționate.

Investigațiile ulterioare au permis identificarea autorului omorului, ca fiind un cetățean român, împotriva căruia autoritatea judiciară însărcinată cu investigarea, și anume procurorul adjunct doctor Giuseppe Nicolizzi a emis o dispoziție de captură, transmițând cererea de arest internațional prin intermediul canalelor instituționale, întrucât urmăritul părăsise teritoriul italian".

De menționat că celelalte informații obținute în acest caz au fost în general sumare, autoritățile italiene manifestând reticență să comunice date de interes în cursul cercetării penale.

În baza prezentului demers al familiei, Ambasada României la Roma întreprinde demersuri la Chestura din Firenze pentru obținerea datelor solicitate de familie, urmând ca răspunsul să fie comunicat familiei după primirea acestuia.

În acest sens, sugerăm, de asemenea, ca familia să mențină permanent legătura cu Direcția Generală de Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Așteptați, domnule secretar de stat. Un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră al domnului deputat Dan Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Nu este numai comentariu, domnule președinte, este vorba și de mulțumirile pe care le adresez ministerului pentru promptitudinea de care a dat dovadă. Având în vedere că acest caz este de aproape o jumătate de an cvasisoluționat, cred că informațiile acestea și mai ales demersurile viitoare vor da familiei liniștea de care are nevoie, pentru ca să cunoască, în sfârșit, mobilul, condițiile și celelalte elemente care țin de dispariția tragică a fetei familiei Calatan Ioan. Mulțumesc încă o dată ministerului, domnului secretar de stat personal, și sper să obținem aceste informații, ca și soluția pentru cazul respectiv, cât mai urgent posibil.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu amândurora.

 
Ioan Sonea

Tot domnul Cristian Niculescu va răspunde domnului deputat Ioan Sonea. Este aici domnul deputat? Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Cristian Niculescu:

Tot așa, permiteți-mi să transmit răspunsul Ministerului Afacerilor Externe la interpelarea 1.108 B privind deschiderea unui oficiu consular de carieră român în sud-vestul Spaniei.

Evoluțiile pozitive înregistrate în ultimii ani în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de aderare la NATO, precum și de eliminare a vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în spațiul Schengen au impus o nouă abordare a activității de relații consulare. În acest cadru, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul României a aprobat în ședința din data de 10 aprilie 2003 Memorandumul cu tema "Modernizarea și eficientizarea conform standardelor UE a sistemului consular intern și extern".

În pachetul de propuneri aprobat se numără și deschiderea în anul 2004 a unui oficiu consular de carieră la Sevilla, oraș situat în sud-vestul Spaniei, zonă în care este concentrat un număr mare de cetățeni români.

Ministerul Afacerilor Externe va declanșa procedura de deschidere a oficiului consular în perioada imediat următoare, deci la începutul lui 2004.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să comentați, domnule deputat? Nu.

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Enescu

Pentru domnul deputat Nicolae Enescu. Este aici? Un răspuns din partea domnului Alexandru Mircea, Ministerul Administrației și Internelor.

 

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1091 din 2003, referitoare la disfuncționalitățile semnalate cu privire la primirea cererilor de repartizare a locuințelor sociale de către primăria municipiului Sibiu, și în caz concret al doamnei Galea Mariana.

Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Sibiu nr. 197 din 26.06.2003 au fost aprobate criteriile de repartizare a locuințelor din cartierul Reșița, dosarele urmând a fi depuse de cei interesați în perioada 3 - 10.VI. - 11.VII. 2003 la Centrul ce informații pentru cetățeni din cadrul primăriei municipiului Sibiu.

Criteriile - și acest anunț - au fost mediatizate. În urma publicității prin mass-media, un număr de 2.260 de cetățeni au depus dosarele complete, printre acestea neregăsindu-se doamna Galea Mariana.

După această dată, primăria municipiului Sibiu a continuat să primească, spre înregistrare, cereri pentru locuințe care urmează să fie repartizate din fondul vechi, redistribuit, acestea urmând a fi puse la dispoziția comisiei sociale, pentru analizare.

Pentru acordarea sprijinului necesar doamnei Galea Mariana, care a depus cererea după termenul stabilit, s-a dispus ca viceprimarul municipiului Sibiu, domnul Fântână Daniel să verifice aspectele semnalate în interpelare și în cel mai scurt timp să dispună, conform legii.

Vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, mai aveți un răspuns de dat pentru domnul Adrian Moisoiu.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Domnului deputat Adrian Moisoiu.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.101/B din 2003, prin care solicitați redeschiderea dosarelor penale ale numitului Ovidiu Oltean, primarul comunei Tăureni, județul Mureș, am onoarea să vă comunic următoarele: în urma plângerilor formulate de un grup de consilieri locali din comuna Tăureni, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a deschis dosarul penal nr. 156/B/2001 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prevăzută de art. 248 Cod penal, reținându-se că numitul Oltean Ovidiu Petre a organizat o licitație care ar fi condus la înstrăinarea în mod fraudulos a patru grajduri cu anexe aparținând primăriei.

În urma cercetărilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a dispus clasarea în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a) Cod de procedură penală pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals și neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. 4 Cod de procedură penală, pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

În dosarele penale nr. 169/F din 30.05.2001 și 129/F din 15.02.2001 organele de cercetare penală din cadrul poliției Luduș au propus la data de 12.09.2001 trimiterea în judecată, întocmirea rechizitoriului în vederea trimiterii în judecată a învinuiților Oltean Ovidiu Petre, primarul comunei, și Oltean Maria, secretara primăriei, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual, fapte prevăzute de art. 248 și 249 Cod penal, și a învinuitului Mănăilă Vasile, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art. 215 și respectiv 291 Cod penal.

În fapt, s-a reținut că cei doi funcționari ai primăriei Tăureni au eliberat lui Mănăilă Vasile o adeverință din care rezultă că nu deține terenuri, adeverință pe care acesta a folosit-o pentru obținerea ajutorului de șomaj.

La data de 21.03.2003 Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuiți și aplicarea acestora a unor sancțiuni cu caracter administrativ.

În Dosarul 41/F/8.02.2002, organele de cercetare penală din cadrul Poliției Luduș au propus la 12.02.2002 declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș, pentru efectuarea cercetărilor față de numitul Olteanu Ovidiu Petre, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal. Precizăm că infracțiunea respectivă este de competența Parchetului.

Prin Rezoluția nr. 84/27.05.2002, Parchetul, sesizat competenței de pe lângă Tribunalul Mureș, a dispus neînceperea urmăririi penale.

În legătură cu redeschiderea acestor dosare, precizez că acest lucru nu se poate dispune, la ordinul ministrului administrației și internelor, de către organele de cercetare penală ale Poliției. Potrivit art. 275, 278 din Codul de Procedură Penală, împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală se poate face plângere, și plângerea împotriva măsurilor luate de către procuror sau efectuate în baza dispozițiilor date de către acesta se rezolvă de prim-procurorul Parchetului. Or, în toate aceste dosare, procurorul s-a pronunțat deja. Prin urmare, ministrul administrației și internelor nu se poate pronunța.

În legătură cu ultimul dosar la care faceți referire, Dosarul penal 6/B/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, menționăm că acesta se află în lucru la Serviciul de cercetări penale din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș și are ca obiect plângerea unui grup de consilieri locali, care solicită cercetarea primarului Olteanu Ovidiu Petre, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 246 Cod Penal. În seama acestuia, a fost reținut modul abuziv în care a dispus cheltuirea sumei de 1,2 miliarde de lei din bugetul local pentru construirea unui pod în comună și a sumei de 200 de milioane de lei pentru pietruirea unui drum comunal și trimiterea cu întârziere a unor ajutoare în bani și produse pentru sinistrații din Republica Moldova.

Pentru stabilirea caracterului penal al faptelor, la 25.05.2003, a fost dispusă efectuarea unei expertize financiar-contabile. Raportul de expertiză a fost depus de către expertul desemnat la 12.10.2003. Urmează ca după administrarea probelor, organul de cercetare penală să prezinte procurorului desemnat soluția legală.

În ceea ce privește plata fictivă a unor paznici de câmp în perioada decembrie 2002-martie 2003 și a modului de ocupare a postului de bibliotecar la Căminul cultural din comuna Tăureni, precizez că nu a fost înregistrată vreo plângere sau denunț și nu se află în lucru dosare care să aibă acest obiect. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu dorește să facă o precizare în legătură cu răspunsul pe care l-a primit.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat pentru încercarea domniei sale de a lămuri niște aspecte, dar eu am înțeles altfel, probabil greșit, această Lege nr. 161/2003. Adică, am înțeles-o în ideea că vrea să facă ordine acolo unde, cândva, nu s-a dorit acest lucru. Adică, în ceea ce privește Dosarul nr. 156/P/2001, la care s-a făcut aici referire, și anume asupra patrimoniului fostului CAP din Tăureni, dosar care s-a blocat. De ce? Pentru că, la momentul respectiv, domnul primar din comuna Tăureni era membru al Partidului Național Liberal. Iar, în momentul când s-a deschis acest dosar, la vremea respectivă, în această țară, la conducere, era CDR-ul.

Ulterior, odată cu schimbările care au avut loc în ianuarie 2001, domnul primar din comună, aceeași persoană, a trecut la Partidul Social Democrat. Prin aceasta, odată cu schimbarea Parlamentului, deci, a proporției în Parlament, domnul primar și-a asigurat și un sprijin în ceea ce privește blocarea acestui dosar.

Eu am crezut că Partidul Social Democrat are, de data aceasta, dorința să facă ordine și să elucideze aceste aspecte. Sper că, totuși, se poate reveni la ceea ce domnul secretar de stat, adineauri, afirma.

În ceea ce privește Dosarul nr. 169/F, alt dosar la care s-a făcut referire, este numai parțial spus, din acest punct de vedere, pentru că, în afară de o amendă administrativ-teritorială, în condiții de fals și uz de fals, s-au mai scăpat niște probleme, așa, "minore": în ceea ce privește modul în care au fost gestionați niște bani pentru îngrășăminte, saci, distribuiți pe la barul din comună (și aceia, erau numai 30, dintr-un total de 150); nu s-a mai găsit pământul, care trebuia să fie al școlii din localitate, nici până astăzi școala n-a fost pusă în posesia acestui drept.

Deci, cred, domnule secretar de stat, că problema ar trebui să fie tratată cu mai multă atenție și nu lăsată la dispoziția Prefecturii Mureș sau, respectiv, a celor care s-au ocupat de instrumentarea acestui dosar cândva.

Cât privește celălalt, privind bani, din Dosarul nr. 41/F, în care, deși a fost un proiect Phare, fără bani, și dânsul și-a însușit banii respectivi, după care i-a dat înapoiat, i-a restituit, credeți dumneavoastră că o asemenea modalitate de comportare din partea unui primar face cinste instituției pe care dânsul o conduce? Eu am niște îndoieli și sunt convins că și dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți, de asemenea, aveți niște îndoieli asupra purității și curățeniei morale a domnului primar, ceea ce ar justifica o serie întreagă de măsuri.

Iar plata unor paznici de câmp în lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, când pe câmp nu este nici o activitate, este chiar hilară, nu? În timp ce, în lunile de vară, toamnă, acești paznici nu au fost plătiți și nici nu au fost angajați.

Deci, practic, ne găsim într-o situație, care, eu cred că, de asemenea, merită ca, nu știu, corpul de control al Prefecturii Mureș sau organele pe care dumneavoastră le aveți la dispoziție, abilitate, ar putea să-și facă datoria.

Același lucru aș putea să-l spun nu numai în legătură cu podul din Dosarul nr. 6/P, ci și despre drumul comunal, care a fost pietruit din materiale gratuite, să spunem așa, pentru că fac parte din materialele de proastă calitate, și anume, reziduuri de la Combinatul de industria sârmei din Câmpia Turzii.

Iar banii ceilalți, la care vă referiți dumneavoastră, că au fost trimiși cu întârziere, acesta este un alt aspect, care, de asemenea, merită să fie privit cu atenție și cu, hai să spunem, aceeași demnitate, pe care acest domn primar nu o are

Ocuparea postului de bibliotecară la care mă refeream adineauri și care, de fapt, a adus un prejudiciu de 90 de milioane de lei, pentru că dona respectivă a lucrat ca centralistă și a blocat un post, după care, în momentul când i s-a redus postul, a putut să ocupe postul respectiv...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Colegii noștri din sală semnalează că ar dori și ei să ia cuvântul și, vă rog frumos, limitați-vă la minutul regulamentar!

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Erau șase întrebări, dar mă opresc, domnule președinte. Adică, sunt câteva aspecte aici în care, de asemenea, eu îl rog pe domnul secretar de stat să nu considere că această sesizare a mea a fost încheiată, ci, așa cum, de fapt, legea prevede, în următoarele 2 săptămâni să se aplece încă o dată cu atenție asupra acestor aspecte, așa cum le-am descris, pe larg, în clipa de față. Și cred că, în felul acesta, țara va avea de câștigat și cred că partidul de guvernământ nu se va bucura de prezența unui primar, așa cum s-a văzut și cum l-am descris, cu atâtea puncte, deci, atât de dalmațian. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să faceți vreo precizare, domnule ministru?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Foarte pe scurt.

În cercetările care s-au efectuat în cauză, precizez că în unele fapte, respectiv cea de luare de mită sau ce s-a precizat aici, deci, sesizarea că ar fi pretins și primit foloase necuvenite, acest dosar este de competența Parchetului.

Toate celelalte dosare despre care dumneavoastră ați vorbit aici au fost soluționate de Parchet. Într-un stat de drept, ministrul administrației și internelor nu are competența să redeschidă, să atace, hotărârile, dispozițiile date de Parchet. În asemenea cazuri, competența revine procurorului ierarhic superior, conform art. 275 și următoarele din Codul de Procedură Penală. Deci, indiferent cum ar sta lucrurile, trebuie respectate normele de procedură și normele de competență, în această situație.

Nu am făcut nici o referire, nu cunosc că primarul respectiv a fost la un partid și a trecut la altul, un primar nu se bucură de o imunitate anume. În speță, s-au făcut cercetările așa după cum v-am spus și nici un dosar nu a fost stopat, ascuns în fișetul Poliției ș.a.m.d. Cu celeritate, ele au fost transmise Parchetului sau, unele, au fost soluționate direct de către Parchet.

Fac precizarea că pentru această interpelare s-a prezentat și domnul ministru Blănculescu, numai că, deja, domnul președinte mi-a dat mie cuvântul mai întâi, în legătură cu această întrebare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Lăsați-l pe domnul Blănculescu, că îl leagă!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat de Iași, nu sunteți înscris cu interpelări!

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Păi, mă țineți aici o jumătate de oră ca să-mi spuneți asta?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pe domnul deputat Stanciu să-l treceți pentru data viitoare.

 
Gheorghe Dinu

Domnul deputat Gheorghe Dinu.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint și răspunsului domnului ministru al administrației și internelor în legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1105/B, prin care semnalați o serie de nereguli, cu ocazia realizării peliculei "Dallas" de către un grup de cineaști în Rezervația naturală a bazaltelor de la Racoș, județul Brașov.

Prin intermediul Firmei S.C. Cine Corvin S.R.L. din Cluj-Napoca, un grup de cineaști au obținut dreptul de a filma pelicula intitulată "Dallas" în incinta fostei cariere de scorie bazaltică din comuna Racoș. La data de 12.09.2003, din inițiativa prefectului județului Brașov a fost constituită o comisie de control, formată din reprezentanți ai Direcției de sănătate publică, Gărzii naționale de mediu, Comisariatului Brașov, inspectoratului de poliție al județului și Primăriei Racoș. Comisia s-a deplasat la fosta carieră, aparținând de Composesoratul de pădure și pășune Racoș, ocazie cu care a constatat o serie de nereguli: lipsa acordului și a autorizației de mediu pentru amplasarea-amenajarea platoului de filmare și a desfășurării activităților de filmare; lipsa avizelor sanitare necesare pentru amplasament și tipul de activitate desfășurată; amenajarea de către S.C. Cine Corvin S.R.L. a unui platou de filmare în locația respectivă; împrăștierea unor cantități mari de diferite deșeuri, de tip menajer, stradal, industrial etc.

Reprezentanții Primăriei Racoș au declarat că nu au avut cunoștință despre modalitatea de organizare a filmărilor. Ca urmare a celor constatate, au fost luate următoarele măsuri: sistarea activității de filmare și aducerea terenului la faza inițială, până la data 15.10.2003; evacuarea deșeurilor de către unități specializate în acest domeniu; solicitarea adresată S.C. Cine Corvin S.R.L, în sensul de a prezenta avizele și aprobările privind desfășurarea activităților de filmare în zona Racoș, eliberate de Ministerul Culturii și Cultelor. În același timp, s-au dispus sancțiuni: S.C. Cine Corvin S.R.L. Cluj-Napoca - sancționată contravențional cu suma de 225 de milioane de lei, conform art. 61 și a art. 80 din Legea nr. 137/2002; Composesoratul de pădure și pășune Racoș - sancțiune contravențională de 50 de milioane de lei, conform art. 61 din Legea nr. 137.

La data de 16.09.2003, organele de poliție din comuna Racoș au semnalat faptul că în zonă s-a reluat activitatea de filmare. În urma acestei semnalări, comisia constituită anterior s-a deplasat din nou la fața locului, constatând reluarea activităților de filmare. S-a încheiat un nou proces-verbal, în care s-a consemnat menținerea măsurilor anterioare.

Menționăm că în perioada 12.09.2003-17.09.2003, Garda națională de mediu, Comisariatul Brașov a transmis la S.C. Cine Corvin S.R.L. și la Composesoratul de pădure Racoș încă două somații suplimentare, pentru sistarea activităților de filmare și evacuarea deșeurilor din zonă.

La data de 17.09, Garda națională de mediu a formulat, la Inspectoratul de poliție al județului Brașov o plângere penală împotriva S.C. Cine Corvin S.R.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 85 din Legea nr. 137 privind protecția mediului. La aceeași dată, organele de poliție de la I.P.J. Brașov, împreună cu un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, s-au deplasat în zonă, audiind mai multe persoane care aveau cunoștință de aspectele care interesau ancheta.

La 19.09, după o analiză temeinică a materialului administrat, conducerea I.P.J. Brașov a considerat necesară continuarea cercetărilor, pentru conservarea locului, identificarea și stabilirea naturii urmelor și mijloacelor materiale de probă. Probele prelevate de către direcția de sănătate publică au fost analizate de către Institutul de sănătate publică din Cluj-Napoca și s-a constatat că pe întreg perimetrul de filmare solul este poluat, iar în unele zone este intens poluat. De asemenea, în trei dintre butoaiele aduse în zona de filmare, institutul de sănătate publică a identificat substanțe chimice periculoase: benzen, acrilat ș.a., care se regăsesc și în proba de sol recoltată de sub acestea.

La data de 15.10, Comisariatul Brașov al Gărzii naționale de mediu a efectuat un nou control la fosta carieră de scorerie bazaltică, pentru a verifica modul în care se respectă măsurile impuse prin controalele anterioare. S-a constatat că deșeurile au fost evacuate în proporție de 75%, existând încă circa 30-40 m.c. de diverse deșeuri, barăcile din lemn nu fuseseră încă dezafectate, iar pe toată suprafața au rămas împrăștiate importante cantități de rumeguș.

Deoarece nu a fost respectat termenul stabilit în procesul verbal din 12.09, referitor la colectarea completă, transportarea deșeurilor, salubrizarea și igienizarea terenului, Comisariatul Brașov al Gărzii naționale de mediu a aplicat un alt pachet de măsuri. Le am pe toate într-un document pe care urmează să vi-l remit, un document mai amplu.

În concluzie, Inspectoratul de poliție al județului Brașov, în temeiul art. 228 alin. 3, a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului, administratorul S.C. Cine Corvin S.R.L. Cluj-Napoca, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 85 alin. 2 lit. p), coroborat cu art. 80 lit. c) din Legea nr. 137, cercetările urmând a fi continuate împreună și sub directa supraveghere a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru stabilirea concretă a activității infracționale desfășurate de către acesta, pentru a fi tras la răspundere.

La finalizarea cercetărilor, dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Dinu.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu îi mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul amplu pe care ni l-a prezentat aici. Aș vrea să contribuim cu toții, să vedem care sunt metodele prin care noi putem să oprim aceste abuzuri. Că, iată, numai după ce s-a sesizat toată presa brașoveană, a durat încă vreo 2-3 săptămâni, dacă nu chiar mai bine, abia atunci, au început să se ia aceste măsuri.

Și, vedeți că ei persistă în a continua acest program acolo, chiar dacă i-ați amendat cu 200 și 50 de milioane, parcă, am reținut de la dumneavoastră, chiar dacă li s-au întocmit dosare penale, și atunci, probabil că trebuie aplicate măsuri mai în forță, să se simtă puterea statului pe undeva. Altminteri, țara asta se transformă în ceva, unde, fiecare individ vine și, în toate zonele noastre culturale, poate să deverseze deșeuri și să și filmeze ceva, care, ulterior, să prezinte pe toate canalele de televiziune, în ce hal suntem noi, românii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai doreați să faceți vreo precizare?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Nu, mai am 10 interpelări și nu știu care este ordinea în care se răspunde, dacă urmez eu în continuare sau nu, de aceea am mai rămas aici.

 
Anghel Stanciu

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, să mai trecem și la alți colegi care doresc un răspuns. Iată, de pildă, pentru domnul Anghel Stanciu, din partea Ministerului Justiției, un răspuns cu privire la plata taxelor de timbru.

 

Domnul Anton Mițaru (din sală):

Eu eram la rând, domnule președinte!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte, și îi asigur pe colegii mei că o să le vină rândul la fiecare. Mie mi-a venit de mai multe ori și nu m-am supărat!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Ori răspundeți la răspunsul pe care îl primiți de la doamna Cristina Tarcea ori dezvoltați întrebarea, ca să vă dau cuvântul de două ori, nu m-ar lăsa colegii dumneavoastră. Sfatul meu este să așteptați răspunsul și să spuneți dacă sunteți mulțumit, pentru că, din cuprinsul răspunsului, veți afla și obiectul întrebării.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da, domnule președinte, dumneavoastră, totdeauna, aveți dreptate, așa că vom lăsa să ne răspundă și după aceea vom interveni. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, poftiți.

 
 

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îmi cer scuze dacă, cumva, am întârziat, dar tocmai vin de la Senat.

Stimate domnule deputat Anghel Stanciu,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, adresată ministrului justiției, referitoare la plata taxelor de timbru, vă comunicăm următoarele:

Aspectele prezentate de dumneavoastră exced competențelor legale ale Ministerului Justiției. În cazul taxelor, care, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 constituie venituri la bugetele locale ale unităților administrativ-teritorial, normele metodologice de aplicare precizează care este destinația acestora. Potrivit pct. 66.01 din Hotărârea Guvernului nr. 1278/2002, impozitele și taxele locale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 36/2002 constituie venituri proprii ale unităților administrativ-teritorial unde contribuabilii își au domiciliul sau sediul, după caz.

Apreciem că o propunere de modificare a dispozițiilor legale referitoare la plata impozitelor și taxelor locale intră în competența Ministerului Finanțelor Publice, care are căderea să încheie protocoale, în vederea stabilirii locului perceperii taxelor de timbru. De fapt, la procedura aceasta a apelat anterior și Ministerul Justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu înțeleg că e mulțumit de răspuns? E un răspuns comun, și de la Ministerul Finanțelor, și de la Ministerul Justiției.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Trebuie să recunosc că răspunsul nu-mi place! Dar îmi place așa de mult distinsa doamnă secretar de stat, încât mă declar mulțumit. (Râsete. Aplauze.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Declarația dumneavoastră s-a auzit și la Iași, prin intermediul radioului. (Râsete.)

 
 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

În următoarea legislatură, veniți la Cluj, vă asigur un loc eligibil!

 
Anton Mițaru

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru a asigura totuși o alternanță, și politică, dați voie și unui reprezentant al PSD-ului, domnul Anton Mițaru, să asculte răspunsul domnului secretar de stat Alexandru Mircea, cu privire la organizarea serviciilor publice comunitare.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus la interpelarea dumneavoastră referitoare la stadiul aplicării dispozițiilor Ordonanței nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și a Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple, precum și a Ordonanței nr. 88 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru situații de urgență.

Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 83/2001, serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor din cadrul prefecturilor județene și a municipiului București asigură întocmirea, păstrarea, evidența și eliberarea pașapoartelor simple. Potrivit Ordonanței nr. 84/2001, se înființează serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, care asigură întocmirea, păstrarea, evidența, eliberarea, în sistem de ghișeu unic, a actelor de stare civilă, a cărților de identitate, cărților de alegător, listelor electorale permanente, permisele de conducere și certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor, precum și eliberarea pașapoartelor simple.

Serviciile publice comunitare pentru situații de urgență înființate prin Ordonanța nr. 88 asigură îndeplinirea atribuțiilor specifice de protecție civilă și de prevenire și stingere a incendiilor.

Toate aceste acte normative au fost adoptate în 2001.

Odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, prin care a fost statuată comasarea celor două foste ministere, de Interne și al Administrației Publice, s-a creat un nou cadru legal, urmând ca aspectele semnalate să-și găsească rezolvarea dorită. În fapt, în vechile acte normative se prevedea că serviciile comunitare trec de la Ministerul de Interne la Ministerul Administrației și Internelor. Prin adoptarea Ordonanței nr. 63, aceste ministere s-au unificat.

Pentru a asigura funcționarea serviciilor publice de referință, este necesară acum crearea unor structuri specializate în domeniul logistic, juridic, informatic și al gestionării resurselor umane, întrucât bazele de date privind evidența populației, permisele auto, certificatele de înmatriculare, pașapoartele și străini conțin un volum important de informații cu caracter operativ, de interes pe structurile de ordine publică și de administrație publică și pentru alte instituții ale statului cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63 și Hotărârea nr. 725 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Administrației și Internelor constituie cadrul legal care permite modificarea și completarea ordonanțelor nr. 83, 84 și 88. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 1019/2003 privind organizarea și funcționarea prefecturilor, în cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizează serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor.

Menționez că, deși, cel puțin pentru acest an, nu s-au alocat în mod expres fonduri din bugetul Ministerului Administrației și Internelor pentru constituirea serviciilor publice în discuție, ministerul depune eforturi pentru punerea în aplicare a noilor acte normative, nu numai în ce privește domeniul discutat, ci și referitoare la celelalte domenii de activitate specifice Ministerului Administrației și Internelor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă doriți să faceți vreo remarcă, domnule deputat?

 
 

Domnul Anton Mițaru:

Da.

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulțumesc pentru răspunsul dat și aștept cu multă nerăbdare a se elabora normativele de aplicare a ordonanțelor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ștefan Pășcuț? Absent.

Domnule Alexandru Mircea, vă rog să-i transmiteți domnului Pășcuț răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Miclea? Și dumnealui să-i răspundeți în scris.

 
Dan Brudașcu

Domnul deputat Dan Brudașcu? Vă rog să-i răspundeți, în ce privește ocuparea postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Ioan Rus în legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1082/B, prin care solicitați să se dispună măsuri împotriva prefectului județului Cluj.

În urma eliberării postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca, prefectul județului Cluj a emis Ordinul nr. 271/2003 prin care a dispus, începând cu data de 11.07.2003, încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Jude Titus Cantemir. De asemenea, în vederea asigurării continuității, prefectul județului Cluj a emis Ordinul nr. 279, prin care domnul Mircea Jorj a fost numit să îndeplinească temporar, până la organizarea unui nou concurs, atribuțiile funcției publice rămase vacante.

În contradictoriu, primarul municipiului Cluj-Napoca a formulat acțiune în contencios, solicitând anularea Ordinului nr. 279/2003 al prefectului.

La primul termen de judecată, cauza a fost suspendată, până la judecarea cererii de strămutare formulată de primar în dosarul inregistrat la Curtea Supremă de Justiție, sub nr. 2877.

Întrucât primarul a refuzat punerea în aplicare a ordinului de numire temporară în funcție a domnului Mircea Jorj și a emis propria sa dispoziție de numire în funcția de secretar a domnului Vasile Gherman, prefectul județului Cluj a formulat o ordonanță președințială, care a și fost admisă.

Împotriva acestei ordonanțe, primarul a formulat recurs în dosarul Curții de apel nr.5673/2003, cu termen de judecată la 22.10.a.c.

Chiar și în aceste condiții, domnul primar Gheorghe Funar a organizat concurs pentru ocuparea funcției publice vacante, emițând în acest sens dispoziția nr.3018/2003, prin care a fost stabilită componența comisiei de concurs, și dispoziția nr.3019, prin care s-au stabilit condiții specifice pentru candidați la concurs.

Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru organizarea concursului, prefectul județului a formulat o acțiune în contencios pentru anularea dispoziției nr.3018, urmând ca aceasta să fie soluționată după judecarea cererii de strămutare depusă la Curtea Supremă de Justiție.

De asemenea, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care, potrivit art.21 alin.1 lit.c) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, monitorizează și controlează modul de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice, a formulat acțiune în contencios administrativ pentru anularea celor două dispoziții. Astfel, s-a constatat că nu sunt îndeplinite atât condițiile prevăzute de art.84 alin.2 din Legea administrației publice locale, nr.215/2001, cu modificările și completările ulterioare și de art.5 și 10 din Hotărârea Guvernului nr.1087/2001 privind organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice, referitoare la constituirea comisiei de concurs, cât și cele prevăzute de art.7 alin.6 din hotărârea menționată, referitoare la condițiile specifice care trebuie îndeplinite pentru participarea la concursul de intrare în corpul funcționarilor publici.

Pentru considerentele arătate, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a solicitat instanței, în temeiul art.54 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr.1087, să constate nulitatea de drept a concursului organizat pentru ocuparea funcției vacante. Acțiunea face obiectul dosarului nr.9113/2003 a Tribunalului Cluj.

Întrucât aceste cauze se află înaintate instanțelor, hotărârile ce se vor pronunța vor stabili și dacă prefectul a atacat nejustificat actele emise de domnul primar.

Totodată, doresc să vă informez că, prin ordonanțele președințiale ale Tribunalului Cluj nr.4381/C, nr.4382/C și nr.4383, toate din 2003, au fost respinse solicitările formulate de domnul Gheorghe Funar, de domnul Vasile Gherman, respectiv de membrii comisiei de concurs, care aveau ca obiect obligarea prefectului de a emite ordinul de numire în funcția de secretar a domnului Vasile Gherman.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Dan Brudașcu dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mă surprinde absolut deloc acest răspuns. Este o tentativă, și nu este prima, pe care ministerul o face pentru ca realitatea de la Cluj-Napoca să capete alte dimensiuni decât cea care este în fapt.

În realitate, dacă ar fi posibil să se informeze opinia publică, trebuie să se rețină că s-au respectat absolut toate prevederile legii în cazul organizării concursului pentru ocuparea postului de secretar al municipiului Cluj-Napoca.

În comisie au fost trei parlamentari prezenți - este vorba de doamna Norica Nicolai, senator de Cluj, din partea PNL, de colegul nostru Emil Boc, din partea PD, și de subsemnatul. Până la data planificată pentru desfășurarea acestui concurs nu a existat nici un fel de comunicare adusă la cunoștința primăriei și a comisiei: că prefectul județului Cluj ar fi atacat în instanța de contencios administrativ hotărârea de organizare a concursului, precum și cea de numire a membrilor comisiei.

Prin urmare, avem în față încă un caz grosolan în care se încearcă să se încalce legea și să se dea satisfacție clientelei politice a PSD.

Este regretabil faptul că persoana care a fost numită de către prefect în funcția temporară de secretar interimar al municipiului Cluj- Napoca este un fost membru marcant al PSD-ului. De altfel, fostul subprefect al Clujului a și anunțat că este dorința dumnealor - "De a pune omul nostru". "Omul nostru" nu înseamnă altceva decât omul PSD-ului.

Este regretabil că și ministerul merge pe aceeași mână și încearcă să acopere ilegalitățile săvârșite în lanț de cel care deține el însuși ilegal funcția de prefect al județului Cluj, întrucât numirea sa nu este pe numele său autentic, de Vasile Filip Soboran.

În consecință, nu ne mirăm că o persoană care deține ilegal această funcție este acoperită pentru ilegalitățile pe care le face în continuare, în pofida legii și a respectului acesteia de către toți cetățenii acestei țări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Dinu

Pentru domnul deputat Gheorghe Dinu, răspunde unei întrebări domnul secretar de stat Ion Antonescu.

Întrebarea vizează rezervația naturală a bazaltelor de la Racoș, județul Brașov.

 

Domnul Ion Antonescu (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Răspunsul domnului ministru Răzvan Theodorescu este următorul:

Potrivit legislației în vigoare și pentru respectarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare, nici Ministerul Culturii și Cultelor, și nici Centrul Național al Cinematografiei nu au competența de a interveni în procesul de realizare a unei opere audio-vizuale sau de a evalua conținutul acesteia înainte de comunicarea sa publică.

Legea cinematografiei, în consonanță cu practica europeană, prevede doar pentru comunicarea publică a unei opere audio-vizuale vizionarea ex-ante și clasificarea acesteia în scopul protejării unei categorii de public, cu precădere a tinerilor.

În ceea ce privește filmările propriu-zise, autorizația de filmare se eliberează direct de către autoritățile locale pe teritoriul cărora au loc filmările, Ministerul Culturii și Cultelor, și respectiv Centrul Național al Cinematografiei neavând, potrivit Ordonanței Guvernului nr.64/2003 și a Legii cinematografiei nr.630/2002 modificată, nici o competență în acest sens. În același timp, însă, producătorilor le revenea obligația legală de a înregistra producția filmului în Registrul cinematografiei, conform art.24 și 25 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.418/2003, în scopul prelucrării statistice a acestor date și informații.

În cazul mai sus-menționat, se constată că producătorii nu au îndeplinit această procedură, nerespectând prevederile actelor normative în vigoare.

Dumneavoastră ați spus: "Ce putem face?" Trebuia, după părerea mea, ca Parlamentul să se inspire, atunci când face o lege, după modelul ungar, și vedeam de acolo dacă ei permiteau acest lucru, în cazul în care noi am face un film în Ungaria, în aceleași condiții în care ei îl fac în România.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Dumitru Bentu

Domnul Ion Antonescu:

Mai am să răspund la o întrebare.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Cui doriți să mai răspundeți?

 
 

Domnul Ion Antonescu:

Domnului deputat Dumitru Bentu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Este prezent domnul Dumitru Bentu.

Vă rog să îi răspundeți și domnului deputat.

 
 

Domnul Ion Antonescu:

Urmare a interpelării formulate de domnul deputat Dumitru Bentu, referitoare la sprijinirea editurilor românești care editează în străinătate autori români, aducem următoarele precizări:

Ministerul Culturii și Cultelor derulează în cadrul Programului național de promovare a culturii românești în străinătate Proiectul "Organizarea de standuri naționale în cadrul târgurilor, saloanelor și festivalurilor internaționale de carte, presă și multimedia".

Acest proiect se concretizează în participarea anuală a României la cele mai importante saloane, festivaluri și târguri internaționale de carte, presă și multimedia. Sunt date mai multe exemple: Târgul Internațional de carte de la Londra, cel de la Paris, cel de la Leipzig, cel de la Budapesta și așa mai departe.

În cadrul standurilor naționale ale României au fost invitate să expună carte, reviste culturale și produse multimedia atât importante case de editură din țară, cât și edituri coordonate de intelectuali români stabiliți în străinătate.

Astfel, în cadrul standurilor naționale ale României, la Salonul internațional de carte de la Paris, la Târgul internațional de carte de la Leipzig, la Salonul internațional de carte și presă multimedia de la Geneva, la Târgul internațional de carte de la Ierusalim au fost organizate spații individualizate consacrate literaturii exilului românesc, unde au fost prezente cărți și reviste publicate de asociații culturale, fundații, edituri din diaspora românească.

Programele culturale au fost construite astfel încât prin cele mai importante cărți ale autorilor exilului românesc să putem atesta o realitate culturală - aceea a apartenenței scriitorilor români din diaspora la literatura națională.

Ministerul Culturii și Cultelor, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și cu Ministerul Afacerilor Externe, va derula, în baza Legii nr.186/2003, începând cu anul 2004, o nouă etapă a programului de promovare în străinătate a culturii naționale scrise, program ce are ca obiective: acordarea de burse de documentare în țară și străinătate pentru oamenii de cultură români, subvenționarea traducerilor și lansărilor de carte în străinătate.

Conform prevederilor Legii nr.186/2003, dosarele cu solicitările de subvenție se depun de către editorul interesat, prin serviciile culturale ale ambasadelor României în străinătate.

Astfel, prin promulgarea Legii privind promovarea culturii scrise, s-a instituit cadrul legal de sprijinire financiară și logistică a editurilor românești care editează în străinătate autori români, răspunsul la această importantă schimbare fiind obiectivat deja în numărul relativ mare de solicitări venite din partea editorilor preocupați de vizibilitatea culturii românești.

 
 

Domnul Dumitru Bentu (din bancă):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă doriți să comentați, vă rog să o faceți acum, pentru că sunt două chestiuni diferite. Nu le puteți concentra în aceeași intervenție.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am primit răspunsul și în scris.

Mulțumesc ministerului pentru că a plasat răspunsul sub imperiul celerității, și el incumbă un înalt grad de edificare, fapt care arată preocuparea ministerului și în acest domeniu, și mă declar mulțumit cu răspunsul primit.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Dinu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Sorin Aurel Encuțescu răspunde domnului Gheorghe Dinu la următoarea întrebare.

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit dispozițiilor art.6 alin.2 din Legea nr.309/2002, stabilirea drepturilor prevăzute de această lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de către Unitatea militară 02405 Pitești.

Totodată, în Normele metodologice de aplicare a legii se menționează că dovada efectuării stagiului militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției generale a serviciului muncii se face cu unul din următoarele acte: livretul militar în original sau în copie sau adeverința eliberată de centrul militar județean sau de Unitatea militară 02405 Pitești, în original sau în copie.

Problemele pe care dumneavoastră le semnalați, reclamate de petenții în cauză, se datorează faptului că în multe cazuri înscrisurile din livretele militare și cele din fișele de evidență de la centrele militare județene sau de la Unitatea militară 02405 Pitești, consemnate de autorități la momentul respectiv nu sunt suficient de explicite. Astfel, nu se precizează dacă detașamentul de muncă a funcționat în subordinea Direcției generale a serviciului muncii, sau datele sunt incomplete, sau nu au ștampilă și semnătură, sau conțin prescurtări.

Menționez faptul că arhivele militare și centrele militare dețin doar informații de sinteză despre persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamente ale serviciului muncii deoarece astfel de unități au funcționat în afara Ministerului Apărării Naționale, iar documentația creată de aceste servicii este păstrată în întregime de Arhivele Naționale. Din aceste motive și doar în aceste cazuri petenții au fost îndrumați către această instituție.

Întrucât astfel de situații au fost destul de des întâlnite în toate județele, nu doar în Brașov, atât Serviciul arhive și documentare militară, cât și Arhivele Naționale au solicitat Casei naționale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale să elaboreze o dispoziție pentru casele județene de pensii, în baza căreia să fie luate în calcul și livretele militare sau adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de către Unitatea militară 02405 Pitești care conțin formulări mai puțin explicite, prescurtări sau formulări cu minime diferențe în consemnarea datelor de evidență individuală.

Ca urmare a acestor intervenții, au fost elaborate precizările Casei naționale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nr.2784 din 15.07.2003, avizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Familiei, care au fost trimise caselor județene de pensii, pe baza cărora sunt analizate în prezent situațiile cetățenilor care solicită drepturile conferite de Legea nr.309/2002.

Astfel, se poate considera că persoana a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii și în situațiile în care din actele doveditoare există formulări prescurtate. doresc să subliniez faptul că, de la punerea în aplicare a acestor precizări, numărul reclamațiilor de natura celor prezentate de dumneavoastră s-a diminuat semnificativ, și avem convingerea că astfel de probleme vor fi în totalitate eliminate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat Gheorghe Dinu.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul dat.

Trebuie să înțelegem că oamenii aceștia sunt bătrâni și nu mai au puterea să meargă ei la unitatea militară de la Pitești, după aceea să se ducă la Arhivele Naționale și de acolo să fie trimiși înapoi la centrele militare județene și așa mai departe.

Trebuie să găsim o cale mai simplă prin care problemele lor să poată fi rezolvate mai eficient, pentru că de opt luni de zile sunt tot purtați pe drumuri. Acesta a fost sensul interpelării mele, și eu mă mulțumesc cu răspunsul dumneavoastră pentru că încearcă să rezolve problema.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Din punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale, toate demersurile au fost întreprinse inclusiv în sensul majorării numărului de posturi în cadrul acestei direcții, acestei unități militare care se ocupă cu arhiva. Dar, după cum v-am spus, în cea mai mare parte, responsabilitatea revine Arhivelor Naționale.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Pășcuț nu este.

Domnule Alexandru Mircea, vă rugăm să îi comunicați răspunsul în scris.

 
Dumitru Bentu

Pentru domnul deputat Dumitru Bentu, va răspunde domnul secretar de stat Cezar Armeanu.

 

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu acceptul domnului deputat care a făcut interpelarea, voi fi foarte scurt, urmând ca răspunsul, care este deosebit de amplu, pe mai multe pagini, să i-l înmânez în scris.

Societatea informațională și construirea unei economii bazate pe cunoaștere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului. Evident, această schimbare este complexă și nu se rezumă doar la introducerea unei noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalități, de noi abilități și o nouă cultură.

În ceea ce privește dezvoltarea culturii informatice, Ministerul Comunicațiilor a promovat încă din anul 2002 proiecte pilot de tip "e- Gouvernment", reprezentând soluții pentru optimizarea relației dintre administrație și cetățeni sau mediul de afaceri, ca alternativă la mijloacele tradiționale de interacționare cu instituțiile publice.

Nu mă voi opri asupra tuturor proiectelor pentru care punctual s-a realizat instruirea atât a beneficiarilor, cât și a utilizatorilor, dar și a cetățenilor care prezentau interes pentru acele proiecte, de exemplu: sistemul electronic de achiziții publice, plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice sau atribuirea electronică a autorizațiilor de transport, care devine operațională în cel mai scurt timp, ci mă voi referi mai ales la educația tinerilor și la familiarizarea acestora cu instrumentele moderne de lucru, care reprezintă pentru noi o preocupare majoră.

În acest sens, menționez sistemul educațional informatizat, rețeaua ROEDUNET, și concursul pentru tineret "e- Idea".

De asemenea, doresc să amintesc despre numeroasele seminarii, conferințe, mese de lucru la care au participat reprezentanții ministerului în întâlnirile cu tinerii și, nu în ultimul rând, în cadrul programului "Romania Information Technology Initiative" inițiat de minister, împreună cu USAID-ul, a fost avansat proiectul de creare, până la sfârșitului anului 2003, a patru telecentre în zonele din mediul rural, cu acces limitat la comunicații și tehnologia informației.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să comentați răspunsul?

 
 

Domnul Dumitru Bentu (din bancă):

Nu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Mircea Toader

Domnul Mircea Toader va primi un răspuns de la domnul Radu Damian.

 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră și înaintate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, vă răspund, sub semnătura domnului ministru Athanasiu, după cum urmează:

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a organizat concurs în vederea ocupării posturilor vacante de directori ai caselor de cultură studențești și a celor ocupate temporar pe bază de delegație.

Aceste concursuri s-au organizat în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.216/1994 privind finanțarea caselor de cultură ale studenților, precum și ale art.22 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr.4406 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a caselor de cultură ale studenților.

Concursul a constat într-o probă scrisă, o probă orală și susținerea unui proiect managerial.

Departajarea candidaților s-a realizat ca urmare a notelor obținute la proba scrisă, în condițiile în care subiectele de concurs au fost trase la sorți de către unul dintre candidați.

În ceea ce privește întrebările dumneavoastră, vă răspundem punctual următoarele:

1. Referitor la prima întrebare formulată de dumneavoastră, precizăm că ministerul nu are o astfel de strategie.

2. Din datele pe care le deținem, rezultă că nu au fost exercitate presiuni de nici un fel asupra membrilor comisiei de concurs, și nici nu au existat discriminări în cazul candidaților, cu atât mai puțin de natură politică;

3. Scopul concursului organizat a fost acela de a promova o persoană competentă;

4. Este evidentă dorința ministerului ca studenții gălățeni să beneficieze în continuare de programe culturale de calitate.

Precizăm faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a sprijinit organizarea evenimentelor din cadrul "Săptămânii studentului gălățean" și festivalul studențesc de folk, urmând ca în perioada următoare să sprijine și alte evenimente organizate de casele de cultură ale studenților, dar și alte propuneri ale studenților.

5. Considerăm că într-un stat democratic nu trebuie să existe politici de intimidare.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, dacă doriți să comentați răspunsul.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Sigur că anticipam răspunsul, nu era nici nu fel de problemă. Dar eu am ridicat problema politizării deoarece situația de la Galați a fost similară cu încă două situații - cu cea de la Craiova și cu cea de la București, unde, cu totul întâmplător, au fost promovați prin concurs tot lideri ai PSD-ului la tineret. Dar la Galați este o situație cu totul deosebită deoarece, și chiar voi fundamenta, nu există post de director la casele de cultură. Cel puțin la Galați, este un post de referent, și acela conduce casa de cultură.

Domnișoara Hristea a câștigat concursul de director, dar nu există o asemenea funcție în organigrama și în statul de funcțiuni al casei de cultură a studenților din Galați.

Pe de altă parte, cel care a concurat a condus casa de cultură a studenților timp de trei ani de zile cu rezultate deosebite, și aș dori să amintesc numai că fondurile aduse de la Ministerul Învățământului au acoperit numai 10% din costurile pe care le-a avut casa de cultură, restul, au reușit să aducă surse atrase prin care să modernizeze și anumite spații și discoteca, și toți studenții sunt foarte mulțumiți de activitatea celui care a condus și a concurat.

Mă refer la cel care a condus concursul și care a fost președintele comisiei, domnul Gabriel Ispas, care este consilierul primului-ministru și președintele Asociației sociale a studenților PSD. Sigur că ne întrebăm dacă nu există nici o legătură, dar există o legătură sinceră, mai ales că până acum postul nu a fost ocupat.

Domnișoara respectivă nu s-a prezentat, iar calitățile manageriale care sunt spuse de către domnul secretar de stat nu sunt confirmate deoarece domnișoara respectivă a fost director adjunct timp de cinci ani de zile la Direcția județeană de tineret și sport și nu a putut să promoveze nici măcar un program care să îi susțină candidatura dânsei.

Acesta este motivul pentru care noi am ridicat această problemă, și nu este vorba numai de faptul că am ridicat-o, ci faptul că se fac presiuni este foarte adevărat. Această ligă a studenților din Galați, care este organizația sindicală a studenților, este singura organizație sindicală din țară care a fost controlată timp de 13 ani de către Curtea de Conturi. Sigur, când te controlează cineva, întotdeauna poți să găsești și bune și rele, dar de ce este vorba numai de această organizație sindicală care și-a permis să ridice glasul împotriva acestei modalități de comportament al PSD-ului?

Iar, pe de altă parte, trebuie să știți că este o organizație foarte puternică. Au dat un ultimatum Ministerului Învățământului pentru o grevă generală la studenții din Galați, printre puncte aflându-se și această modalitate de comportament pentru ocuparea funcțiilor de conducere din cadrul casei de cultură.

Acesta este motivul pentru care am făcut interpelarea, iar intervenția subprefectului și a domnului Victor Ponta a fost directă, telefonică cu cei care conduceau la vremea respectivă casa de cultură, care este condusă în continuare tot de același referent.

Nu va putea ocupa niciodată această funcție domnișoara care a câștigat concursul fiindcă trebuie în mod obligatoriu majorată schema. Cel care a condus este referent pe funcție. Consiliul de administrație este format din 9 studenți, și nu va aproba niciodată majorarea schemei, și va rămâne o situație perpetuă cu foarte multe probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Enescu

Domnul Szekely Ervin lipsește.

Domnul Nicolae Enescu va primi răspuns de la domnul Alexandru Mircea, cu privire la situația doamnei Faur Liliana.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru al Administrației și Internelor Ioan Rus, în legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați rezolvarea situației locative a doamnei Faur Liliana din municipiul Sibiu.

Petiționara, doamna Faur Liliana din Sibiu, locuiește împreună cu familia în apartamentul primit ca locuință de serviciu de la Unitatea militară 0244 Sibiu, apartament situat în Str.Cisnădiei nr.23. Apartamentul a fost repartizat urmare a raporturilor de muncă existente, la acea dată, între soțul doamnei Faur care era angajat al unității menționate și unitatea specificată. Precizez că, potrivit prevederilor Legii nr.114, contractul de închiriere a locuințelor de serviciu este accesoriu contractului de muncă. În aceste condiții, încetarea existenței contractului principal determină, în subsidiar, și încetarea contractului accesoriu, adică de închiriere a locuinței.

Pentru a găsi, totuși, o rezolvare legală a acestei situații, autoritățile administrației publice locale au încercat să ia legătura cu petenta, însă aceasta se află în concediu de odihnă fără plată și este plecată din țară, la locuința indicată nefiind găsit nici un membru al familiei.

În momentul în care doamna Faur va reveni în țară, autoritățile administrației publice locale vor analiza situația acesteia, în vederea găsirii unei soluții în limite legale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există un comentariu la acest răspuns? Nu.

 
 

Pentru domnul Gheorghe Dinu, am senzația că e ultima dintre cele foarte multe întrebări pe care le-a depus, răspunde domnul Alexandru Mircea. (Domnul deputat Gheorghe Dinu spune că dorește răspunsul scris)

Bun. Oferiți-i răspunsul scris. Domnul Dinu se mulțumește cu acesta.

 
Costache Mircea

Domnul Mircea Costache va primi răspuns de la domnul secretar de stat Iulian Iancu. (Domnul secretar de stat Andrei Grigorescu spune că dânsul va da răspunsul)

Îmi cer scuze, erau inversate...

Domnule secretar de stat Grigorescu, vă rog să-i răspundeți domnului deputat Mircea Costache.

 

Domnul Andrei Grigorescu:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu prețul cimentului practicat de cele 3 concerne străine care își desfășoară activitatea în România, vreau să vă spun că acest preț a constituit un subiect de analiză în Guvern și, de asemenea, un subiect al unor întâlniri, de mai multe ori, cu producătorii de ciment și cu consumatorii, cu asociațiile patronale ale consumatorilor, ale constructorilor. Au fost identificate, cu acest prilej, 15 soluții tehnice și economice care pot duce la scăderea prețului de producție al cimentului. Sigur, vorbind de prețul la fabrică, pentru că la acest preț se adaugă și cheltuielile de transport și de distribuție.

Urmează o ultimă întâlnire, pe data de 24 octombrie, în care vom completa și definitiva o listă cu măsuri tehnice și economice și vom stabili ce posibilități are ministerul de a ajuta eficientizarea producției de ciment și, de aici, sigur că da posibilități de reducere a prețului pe piața internă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Un mic comentariu de la domnul Costache.

Poftiți.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule secretar de stat,

Eu am înțeles că există preocuparea pentru a ține sub control prețurile la ciment pe piața internă, în contrast cu cele de la export, că ați avut, cum spuneați, și o ședință de Guvern care a analizat situația, că vă propuneți un set de 15 măsuri, ziceați dumneavoastră, care să controleze prețul de producție, dar, totuși, nu am înțeles ce legătură are prețul de producție cu diferența mare, foarte mare de desfacere la export, 24 de dolari/tonă, în țările concernelor respective și 90 sau 87 pe piața românească. Prețul de producție este același și pentru cimentul exportat și pentru cel de pe piața românească.

Cum credeți dumneavoastră că setul de 15 măsuri pe care le propuneți pentru diminuarea costurilor de producție vor influența combaterea acestei atitudini discriminatorii de preț între produsul produs cu uzină românească, cu muncitori români, cu munții de calcar puși la dispoziție drept materie primă, cu generozitate, de țara noastră, cum credeți dumneavoastră că veți putea combate această anomalie? V-am cerut măsuri concrete, nu de control al prețurilor de producție, ci de a face ca și cetățeanul român, ca și cel francez și cel elvețian să beneficieze de relativ aceleași prețuri. Nu aveți nici un fel de justificare, aici, când spuneți că piața reglează prețurile. Eu nu știu foarte multe despre piața cimentului în Elveția și în Franța și în celelalte țări, dar știu că a produce în România, cu materie primă, cu muncitori, cu energie electrică și cu toate facilitățile din țara asta și a pune la dispoziția consumatorului de ciment din România la asemenea diferențe mari de prețuri este cu totul și cu totul de neacceptat și de nejustificat și nu știu de ce se așteaptă să punem noi probleme de acest gen. Probabil că s-a avut în vedere, dacă stau și mă gândesc mai bine, că folosesc mult ciment, la noi, unii care câștigă banii foarte ușor, dar nu știu de ce vă răzbunați pe ei, pentru că eu, cel puțin, nu am avut nevoie de nici un sac de ciment și nici nu știu dacă o să am în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Așa că a controla, prin 15 măsuri, costurile de producție nu înseamnă a diminua decalajul exagerat între prețul de desfacere la export și prețul de pe piața internă al cimentului produs în România.

 
 

Domnul Andrei Grigorescu:

Dumneavoastră aveți foarte mare dreptate, este o diferență foarte mare între prețul cimentului la intern și prețul cu care se exportă. Desigur, producătorii de ciment au invocat diferite calcule privitor la costul transportului și vamă ș.a.m.d. pentru piețele externe, însă, în același timp, sigur, există posibilități de intervenție mai brutală în această privință. Deocamdată...

 
 

Domnul Costache Mircea (din sală):

Eu zic s-o faceți cu gentilețe, nu brutal!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am dat cuvântul de câte ori ați cerut. Haideți să renunțăm la stilul ăsta de dezbatere parlamentară!

 
 

Domnul Andrei Grigorescu:

Deci, în această acțiune, alături de noi, se află și Oficiul Concurenței care studiază, și dânșii, eventualele probleme din punct de vedere al respectării legislației și, desigur, în ultimă instanță, se pot lua și măsuri de, mă rog, de redeschidere a granițelor pentru import, de concurență, dar, sigur că da, și consumatorii sunt cei care pot să determine concurența între firmele care livrează numai la intern, pentru că una dintre ele livrează numai la intern, și nu la export, și ceilalți producători. Și, în sensul ăsta, pe 24 octombrie, când vor veni conducerile executive străine ale celor trei firme, vom analiza și aceste probleme, dar, sigur, în limitele legale și limitele posibilităților noastre de intervenție efectivă în relațiile comerciale ale unor firme străine.

Mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Metin Cerchez, care nu este aici, vă rog să transmiteți răspunsul scris.

Pentru domnul Dumitru Bălăeț, răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, cu privire la situația din învățământul preuniversitar călărășean.

 

Domnul Radu Damian:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră înregistrată la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, vă comunicăm următoarele. Conform datelor furnizate de către Inspectoratul școlar județean Călărași, în prima săptămână de cursuri din acest an școlar, au fost organizate inspecții în unitățile de învățământ din județ, tematica activității de îndrumare și control constând în aspecte organizatorice: întocmirea orarului școlii, prezența cadrelor didactice, existența planificării cadrelor didactice ș.a.m.d.

Au existat dificultăți în ceea ce privește organizarea noilor clase de arte și meserii înființate în mediul rural și în cadrul grupurilor școlare. Totuși, concluziile echipelor de control nu au evidențiat disfuncții majore și acolo unde acestea au fost constatate s-au dispus măsuri pentru remedierea lor de urgență.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia, citez, "mulți directori de școli au reținute posturi pe care, acum, le negociază cu cei care vor să le ocupe", închidem citatul, precizăm faptul că, în conformitate cu metodologia de mișcare a personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul Ministrului nr.4927/14.11.2002, declararea posturilor vacante se face după încadrarea titularilor pe posturile, catedrele de bază, soluționarea restrângerilor de activitate și încadrarea titularilor pe posturi sau catedre în cumul sau plată cu ora. Renunțarea de către titulari la orele solicitate în cumul sau plată cu ora nu se poate face decât în mod justificat. Aceste posturi, catedre sau ore eliberate ca urmare a renunțărilor se comunică, în mod obligatoriu, inspectoratelor școlare județene sau Inspectoratului școlar al municipiului București, pentru a fi scoase la concurs în vederea titularizării sau suplinirii.

Deși calendarul mișcării personalului didactic s-a prelungit, în acest an, până la 15 septembrie, Inspectoratul școlar județean Călărași a luat măsuri pentru acoperirea tuturor catedrelor vacante. Astfel, în zilele de 12 și 13 septembrie 2002, au fost repartizate cele 297 de catedre rămase vacante, în urma derulării tuturor etapelor de mișcare a personalului didactic, persoanelor care au participat la testarea organizată pentru suplinitorii în curs de calificare sau cu studii în alte domenii de activitate. De asemenea, posturile vacantate ca urmare a renunțărilor benevole au fost ocupate numai pe baza deciziei motivate a Inspectoratului școlar.

Precizăm că, în perioada 2 - 4 octombrie 2003, o comisie desemnată de conducerea ministerului a examinat, pe baza unei tematici de evaluare, întreaga activitate de mobilitate a personalului didactic din județul Călărași. Evaluarea a constat în discuții cu membrii comisiilor de mobilitate și contestații, cu inspectorii școlari și directori ai unităților de învățământ.

Ca urmare a disfuncționalităților constatate în raportul Comisiei de evaluare, s-au propus următoarele: eliberarea domnului Dumitru I.Nicolae, inspector cu evidența, selecția, mișcarea și promovarea personalului didactic din funcție; sancționarea de către conducerea ISJ Călărași a doamnei consilier juridic Dincă Sofica, pentru neîndeplinirea unora dintre atribuțiile care îi reveneau în instrumentarea acțiunii de mobilitate a personalului didactic și în consilierea membrilor Comisiei județene de mobilitate; angajarea unui informatician care să aibă ca atribuții exclusiv soluționarea problemelor privind stocarea, circulația și comunicarea informațiilor și realizarea bazei de date necesare pentru diversele activități ale Inspectoratului școlar județean Călărași; demararea procedurii de sancționare a conducerii unităților de învățământ la care au fost constatate nereguli.

Apreciind preocupările dumneavoastră cu privire la buna desfășurare a activității de învățământ din județul Călărași, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de faptul că factorii de decizie de la nivelul ministerului și al inspectoratului școlar monitorizează procesul instructiv-educativ din acest județ.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Dumitru Bălăeț dorește să facă unele comentarii.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulțumesc pentru răspuns și pentru preocuparea de a dezvolta învățământul călărășean conform sarcinilor generale ale învățământului. Mă bucură și faptul că s-au luat unele măsuri organizatorice în acest sens și aș dori ca problema aceasta a locurilor vacante și a locurilor la dispoziția directorilor să fie mai mult controlate pe linia aceasta a corectitudinii încadrării oamenilor pe post, în absența mijloacelor frauduloase, în special în absența acestei șpăgi care acum se ridică, după estimările oamenilor care au pățit în această privință, la aproximativ 300 de Euro postul. Situația aceasta dăinuie și datorită faptului că sunt foarte multe posturi de suplinitori. Or, cu suplinitorii, cei care răspund de învățământ acolo, și în special acești directori, se comportă într-un mod necorespunzător, ca să mă exprim în termeni mai blânzi.

În general, suplinitorul nici nu cunoaște bine materia și trebuie să luptăm pentru ca profesorul sau învățătorul din școli să aibă realizate formele necesare pentru titularizare. Cunosc și eu situația, pentru că am lucrat în învățământ în perioada când eram mai tânăr și cred că cum ați procedat dumneavoastră cu pedepsirea unor cadre care nu și-au făcut datoria e bine și bine ar fi să mergeți mai departe pe acest drum, însănătoșind învățământul oriunde, dar în special în județul acesta, unde eu aflu multe lucruri rele despre desfășurarea învățământului.

Pentru a...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Dacă despre mine nu cred că aveți milă, că mă țineți aici, măcar aveți pentru colegii dumneavoastră care ar dori și ei, toți de la PRM, să vină și să-și asculte întrebările, să le comenteze.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Aveți puțintică răbdare, domnule, fiți mai...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiți și cu colegii dumneavoastră!

Că despre Regulament, care spune că puteți comenta 1 minut, despre asta nu cred că pot să...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu încheiam și fără comentariul dumneavoastră, tot atât de repede.

Vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Miclea primește răspuns de la domnul secretar de stat Radu Damian.

Domnul Dan Brudașcu va primi răspuns de la domnul secretar de stat Radu Damian cu privire la gestionarea de vehicule destinate transportului elevilor. (Comentarii în Grupul PRM)

Poftiți?

 

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Programul este până la 19,30!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mă uit în partea aceea a sălii și nu știu dacă sunteți toți colegi de la PRM, după felul cum interveniți de colegial și de prietenos unii pentru ceilalți! Vine unul la tribună și consumă tot timpul, alții nu vă dau voie să luați cuvântul...

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele. Acțiunea de repartizare a microbuzelor școlare în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Cluj s-a realizat în mai multe etape, astfel: 1) Inspectoratul școlar județean Cluj a procedat la întocmirea unei situații centralizatoare, pe bază de criterii obiective, precum: localitățile în care urmează să se comaseze școli, distanța față de școală, numărul elevilor etc.; 2) situația rezultată în urma primei etape a fost analizată de către Inspectoratul școlar județean Cluj, care a întocmit o listă de priorități ce a fost înaintată Consiliului județean Cluj; 3) următoarea etapă a constat în adoptarea de către Consiliul județean Cluj a deciziei finale de repartizare a microbuzelor.

Este de menționat faptul că modalitatea de utilizare a microbuzelor școlare, precum și utilarea acestora este monitorizată în permanență de către Inspectoratul școlar, prin inspecțiile școlare, ca element distinct al acestora.

Referitor la afirmația potrivit căreia microbuzele repartizate unităților școlare din localitățile Vad și, vă rog să mă corectați dacă greșesc, este Calna sau Câlna...?

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Calna.

 
 

Domnul Radu Damian:

Calna. ... se utilizează de către cadrele didactice care au domiciliul în alte localități, menționăm următoarele. Cadrele didactice din comuna Vad se deplasează zilnic de la Dej la Vad, utilizând alte mijloace de transport decât microbuzul destinat transportului elevilor. Directorul școlii din comuna Calna se deplasează cu microbuzul școlar, însă acest fapt nu afectează, sub nici o formă, transportul elevilor.

Cu stimă, ministrul Alexandru Athanasiu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Aș vrea să-l informez pe domnul secretar de stat că, în general, ce a spus domnia sa, teoretic este adevărat, dar aș vrea să atrag atenția că, în mod concret, pe raza județului Cluj, în nici o localitate unde există primari ai Partidului România Mare, nu s-au repartizat mijloace de transport pentru elevi, indiferent de numărul elevilor, de distanța până la școala unde învață ș.a.m.d.

În ce privește problema pe care o puneți dumneavoastră, ați fost dezinformat, domnule secretar de stat. Nu se pune problema deplasării de la Dej la Vad, ci se pune problema deplasării unor profesori sau dascăli navetiști din localitatea Câlna și până în satul unde există o unitate școlară. Nu este vorba de deplasarea profesorilor la Dej, ci este vorba de deplasarea pe raza comunei Vad. Cazuri concrete, aș vrea să vă spun, s-au petrecut și mi-au fost semnalate la întâlnirea pe care am avut-o la începutul lunii octombrie, în prima duminică din octombrie, de acolo. Copiii sunt obligați să meargă cu autobuzul, profesorii se duc cu mijlocul de transport destinat copiilor.

Vă rog să mai verificați încă o dată, dacă este cazul, puteți nominaliza o persoană cu care să ne deplasăm...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin.

Stimate domn care vă plimbați prin sală, cine sunteți? (Se adresează unui domn deputat care mergea prin sală)

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Dânsul este deputat al Partidului România Mare, domnule președinte. Ne cerem scuze.

E mai timid și nu a vrut să răspundă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vedeam ce caută prin celelalte părți. Credeam că... Îmi cer scuze, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Eu solicit, și mă pun la dispoziția ministerului, să ne deplasăm în localitatea Bogata, componentă a comunei Vad, pentru a vă demonstra că cele spuse de mine sunt cu totul și cu totul adevărate și cer să se ia măsuri ca asemenea cazuri să nu se mai repete.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Pentru...

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mai am două...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar sunt mai mulți. Uite, îl țin pe colegul meu Florin Iordache de la PSD, ca să nu mă bănuiți de discriminare, stă de la începutul ședinței și nu-i dau cuvântul. Admiteți, și dumneavoastră, printre 30 de peremiști, să ia cuvântul și doi de la PSD!

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Îi lăsăm, atunci!

 
Florin Iordache

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Florin Iordache, domnul Gheorghe Predilă are de dat un răspuns.

Regulamentul spune să mai fac alternanțe între reprezentanții grupurilor parlamentare.

 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Domnule deputat Florin Iordache,

La interpelarea dumneavoastră, noi vă precizăm că prioritățile în domeniul agricol pentru toamna acestui an și primăvara anului viitor sunt stabilite prin programele de pregătire și desfășurare a acestor campanii. Ca principal obiectiv, datorită și condițiilor specifice acestui an, programele vizează, în primul rând, dezvoltarea unei agriculturi intensive în continuare, bazată pe exploatații viabile, de tip comercial, care să asigure creșterea randamentelor pe unitatea de suprafață.

În această toamnă, noi am avut în program să recoltăm 4.700.000 de hectare, să eliberăm terenuri de vreo 2.170.000, să fertilizăm 1.980.000 de hectare și să asigurăm arături și să pregătim terenul pe 2.160.000 de hectare și să însămânțăm aproape 2.000.000 de hectare.

Pentru desfășurarea în condiții bune, în această toamnă, a lucrărilor din campanie, am stabilit structura de soiuri și, după cât cunoașteți, având în vedere și problemele care au fost datorită secetei, subvenționăm sămânța de grâu, în această toamnă, cu 4.000 de lei/kg, dăm cele 2.000.000, din care, în toamna aceasta, 1.000.000 pentru cei care au până la 5 ha de teren și și-l lucrează singuri, excepția a intervenit cu cei din societățile agricole pe Legea nr.36, prin care ei s-au asociat să-și muncească în comun pământul. De asemenea, avem subvenții la energia electrică și la tot ce face Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, subvenționăm 20% din valoarea polițelor de asigurare și, de asemenea, pentru cei care au fost asigurați, au fost despăgubiți, în raport de daunele pe care le-au suferit culturile lor, cei care au fost afectați de înghețurile din toamnă.

În aceste condiții, am început finanțarea unor mari lucrări de modernizare a sistemelor de irigat. Sigur că avem și alte facilități în domeniul financiar, pentru celelalte sectoare, dar care nu fac obiectul interpelării.

Dacă sunteți mulțumit?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspunsul foarte bine structurat, prin care dumneavoastră precizați prioritățile agriculturii românești. Prin acest răspuns, dumneavoastră demonstrați, încă o dată, dacă mai era nevoie, că agricultura a constituit și constituie, în continuare, o prioritate pentru Guvernul Adrian Năstase și, prin măsurile care s-au întreprins și vor fi întreprinse și în primăvara viitoare, într-adevăr, oamenii de la țară și toți cetățenii României constată că cineva are grijă și de ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Dan Brudașcu vine spre microfon)

Domnul Dan Brudașcu și-a epuizat numărul de interpelări pe care îl poate face. (Domnul deputat Dan Brudașcu se îndreaptă spre ieșire) Mai aveți unul! Nu, nu, nu vă grăbiți, nu scăpați așa, mă țineți pe mine, rămâneți și dumneavoastră! Vă strig la microfon, în toată sala, dacă plecați! Poate negociați răspunsul și, atunci, sunt de acord.

 
Ludovic Mardari

Pentru domnul Ludovic Mardari, va răspunde doamna Cristina Tarcea despre situația de la Societatea "Zahăr" Timișoara.

 

Doamna Cristina Tarcea:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră referitoare la soluționarea unei cauze civile, vă comunicăm următoarele. Verificând aspectele prezentate, am constatat că, prin Sentința civilă nr.15467/12 septembrie 2002, s-a dispus rectificarea cărții funciare nr.3737 Timișoara, în sensul dezmembrării parcelei și transcrierii terenului pe care este situat blocul de locuințe într-o carte funciară nouă, în care dreptul de proprietate asupra terenului va fi înscris în favoarea statului român.

A fost respins ca prematur formulat capătul de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților asupra apartamentelor cumpărate.

Menționăm că aceștia au renunțat în cursul judecății la capătul de cerere privind obligarea societății vânzătoare la efectuarea formalităților pentru intabularea dreptului de proprietate asupra locuințelor. Soluția respingerii cererii de intabulare a dreptului de proprietate al reclamanților asupra apartamentelor cumpărate nu este irevocabilă, iar verificările efectuate de ministrul Justiției pe cale administrativă nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat.

Controlul legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se realizează doar prin promovarea căilor legale de atac ordinare și extraordinare în termenul și pentru motivele prevăzute de lege. Și aș dori să completez, în sensul că această respingere ca prematură formulată s-a bazat pe faptul că la momentul pronunțării hotărârilor, blocul în litigiu nu era încă apartamentat, nu exista documentația necesară pentru înscrierea în cartea funciară. Dacă ulterior s-a obținut documentația...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, aveți cuvântul pentru a comenta ce s-a spus.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc domnule președinte. Era vorba de 40 de familii de oameni nevoiași care au cumpărat niște apartamente, practic, ulterior, au constatat, după ani de zile, că au fost păcăliți, nu au reușit să le intabuleze. 12 din aceste familii au acționat în judecată și au obținut Sentința 15.467/12 septembrie 2002. Este adevărat, era cu drept de recurs 15 zile, dar pârâții nu au mai făcut recurs. În această situație, acea sentință a rămas definitivă și irevocabilă. Eu nu sunt specialist în domeniul justiției, doamna secretar de stat ar fi trebuit să-și dea seama că așa este cum am afirmat în această interpelare.

Este adevărat, în sentință s-a stabilit acea corecție necesară în cartea funciară, astfel încât terenul aferent blocurilor să nu mai aparțină Fabricii de zahăr Timișoara și de asemenea, s-a stabilit ca apartamentele să poată fi intabulate după dezmembrarea blocului, dar o parte dintre ei au făcut și dezmembrarea, dar și această intabulare nu a mai fost posibilă. Din câte am înțeles de la doamna secretar de stat, reiese că acești oameni nevoiași trebuie să ia din nou calea proceselor în justiție, deși stau foarte prost din punct de vedere financiar, așa cum am consemnat în interpelare. Nu mi se pare corect. Noi vorbim acuma despre o nouă Constituție, unde proprietatea este garantată, se pare că această proprietate va fi garantată numai în cazul celor care au o situație materială extraordinară, care sunt în stare să-și cumpere chiar și niște judecători; pentru cei mai nevoiași situația este mult mai complicată, procesele durează mult mai mult. Mie nu mi se pare în regulă, practic această nouă prevedere în Constituția revizuită ar trebui luată în considerare și găsită o modalitate de a se garanta proprietățile și pentru cei nevoiași sau poate că totuși Constituția revizuită încă nu a fost aprobată prin referendum. Deocamdată, este adevărat, nu am primit rezultatul. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, doamna ministru.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Probabil că nu am subliniat suficient atunci când am citit răspunsul, faptul că reclamanții au renunțat la capătul de cerere privind obligarea societății pârâte la efectuarea formalităților de intabulare. Îmi pare rău, pentru că nu întâmplător am făcut această subliniere, un proces rău condus, un proces greșit pornit nu va putea fi acoperit de nici o dispoziție constituțională, oricât de modernă ar fi ea. Prin urmare, dacă se insista pe acel capăt de cerere și nu se dispunea la renunțarea cu privire la acest capăt de cerere, sigur lucrurile s-ar fi analizat în cu totul alți termeni acum.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Este o situație gravă, nu interesează pe nimeni din Ministerul Justiției.

Eu am înțeles, doamna secretar de stat, este o sentință favorabilă acestor oameni și nu se pune în aplicare. Și din această cauză am apelat la Ministerul Justiției să intervină. Toată această neregulă s-a produs în ograda Ministerului Justiției. Și ce a făcut? Îmi dă un răspuns în doi peri, așa cum primesc la sumedeniile de interpelări de ani de zile, este o situație mai deosebită, este vorba de 40 de familii. Eu zic că era bine să trimiteți chiar o comisie să vadă ce este acolo, ce s-a întâmplat, să analizeze. Îmi dați un răspuns din birou, scrieți 3 rânduri și cu asta pe mine m-ați terminat. Și oamenii vin în permanență la Cabinetul parlamentar să se plângă de necazurile pe care le au.

Vă spun, mie mi se pare un răspuns în doi peri, dat așa doar ca să scăpați de această interpelare și să o bifați că este rezolvată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Dumitru Bălăeț, mai avea vreo întrebare?

 
 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Eu m-am înțeles cu domnul secretar de stat Radu să îmi dea răspuns în scris.

 
Adrian Moisoiu

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Adrian Moisoiu, domnul secretar de stat George Pavelescu este? Vă rog.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Domnul deputat Adrian Moisoiu a adresat o interpelare referitoare la situația economică, dar mai ales la posibilitățile de a fi achitate arieratele spitalelor, deci, datoriile spitalelor față de Azomureș, Fabrica de materiale fotosensibile pentru filme radiologice.

Referitor la interpelarea respectivă, trebuie să vă aducem la cunoștință că prin Ordonanța 87 din 2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe acest an, în bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a fost cuprinsă o sumă de 4.000 de miliarde din cele 4.523 de miliarde, reprezentând arieratele spitalelor înregistrate la 31.XII.2002 pentru serviciile medicale și medicamente în limita indicatorilor înregistrați și care au fost constatate și validate de Comisia mixtă de control a Casei și Autorității Naționale de Control.

Ca urmare, la 8.X. a fost virată suma de 1.989,5 miliarde de lei către Casele de sănătate reprezentând aceste arierate, înregistrate până la 31.XII.2003, aflate la limita indicatorilor și nedecontate în tranșa întâia pentru servicii medicale și respectiv în tranșele 1, 2 pentru programe de sănătate până la 13.X.2003. Banii au fost virați la Casele de asigurări de sănătate și către spitale, urmând ca săptămâna viitoare să se facă plățile, deci, pentru arieratele înregistrate până la 31.XII.2003.

În momentul de față, din cele 54,6 miliarde de lei invocate în interpelare...

 
 

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Sunt mai multe, dar asta este minim.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Mă rog. Din evidențele Casei Naționale rezultă că pentru tranșa 1 de plată a arieratelor, unitățile sanitare trebuie să plătească 12,88 miliarde, restul contractelor care sunt făcute de către spitale se vor plăti în tranșa a doua, fiind contracte încheiate după 1 ianuarie acest an.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Doriți vreun comentariu. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte, vă mulțumesc că îmi dați cuvântul, dar să spun cinstit, probabil că sunt eu obosit după referendumul, după campania aceasta că nu am reușit să recepționez totuși care este problema acestei sume de 55 de miliarde de lei, 54,9, 55, pentru că domnul secretar de stat vorbește despre 1.000 de miliarde de lei date către Casa de asigurări de sănătate, bun, până aici este în regulă. Pe de altă parte, că în prima tranșă se dau 13 miliarde de lei și asta este în regulă, dar aceste 13 miliarde de lei sau respectiv din acele 55 vor ajunge și la Târgu Mureș? Nu știu, pentru că ce facem la 55 și cu acești 13, pe de o parte, pe de altă parte, Fabrica de fotosensibile, domnule președinte, că de asta am ridicat problema la Târgu Mureș este o fabrică care, în clipa de față, își închide porțile și atunci înseamnă că de fapt, prin faptul că Ministerul Sănătății nu-și achită datoriile față de această fabrică, iată că în clipa de față sute de oameni rămân pe drumuri, deci, ăsta este motivul pentru care am făcut această interpelare și l-aș ruga pe domnul secretar de stat să răspundă concret la această situație, la această întrebare. Mulțumesc.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Cele 54,6 miliarde pe care dumneavoastră le invocați în interpelare nu reprezintă datorii ale sistemului de sănătate. Deci, sunt sume care trebuiesc recuperate de către Fabrica de materiale fotosensibile de la toți agenții economici cu care are relații contractuale ca și producător unic în România.

Ministerul Sănătății are o datorie pentru tranșa 1 de 13,8 miliarde de lei care vor fi plătiți din cele 4.000 de miliarde aprobate prin Hotărârea 87. Urmează în luna noiembrie adoptarea unei alte ordonanțe prin care să se facă o rectificare bugetară pentru a asigura plata altor sume datorate de către sistemul de sănătate. Deci, 13,8 miliarde vor fi plătite în tranșa aceasta din datoria totală a spitalelor. De fapt, o fabrică nu poate trăi gândind la o producție numai pentru piața internă, avem economie de piață, au apărut foarte mulți furnizori de asemenea produse, unele de calitate superioară și trebuie să lucreze după regulile economiei de piață. Centrele de imagistică din clinicile universitare, din centrele de referință în momentul de față lucrează în sistem informatizat pe structuri medicale de mare performanță care nu mai folosesc filme radiologice. Deci și fabrica respectivă trebuie să-și reorienteze producția.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog eu frumos, mai explicați..., aveți o discuție acuma între dumneavoastră ca să...

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte, problema este clară. În clipa de față, am înțeles că Ministerul Sănătății nu are banii pe care să-i plătească și restul este numai așa, o mică păcăleală, pentru că de fapt, 55 de miliarde de lei acestei fabrici îi trebuie, că își va închide porțile, că este producție de materiale fotosensibile ș.a.m.d. Da, într-adevăr, dar pentru asta, domnule ministru, am să vă spun altceva. Dumneavoastră trebuie să dotați spitalele cu aparatura necesară pentru ca să le dați pe urmă filme digitale, da, că ăsta ar fi pasul următor și atunci vă costă mult mai mult.

Deci, deocamdată dumneavoastră nu trebuie să faceți referire la economia de piață atâta timp cât există o datorie, datoria respectivă este a statului prin intermediul Ministerului Sănătății sau a Casei de Sănătate, nu are importanță, dar același loc, același uger este cel care generează acești bani. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte, iertați-mă! Îmi pare rău că a plecat domnul ministru Damian de la MEC, dar din 8 septembrie am făcut o interpelare la Ministerul Educației și Cercetării, suntem în 20 octombrie.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog staff-ul tehnic să insiste pe lângă ministerul respectiv.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Pentru că este vorba de două săptămâni.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți că îl țin pe domnul George Pavelescu până după program și l-am și criticat degeaba.

Pentru dumneavoastră vă va răspunde domnul Gheorghe Predilă cu privire la nerespectarea contractelor de concesionare cu medicii veterinari liber profesioniști.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Răspunsul ministrului Agriculturii la interpelarea dumneavoastră este formulat astfel. Pentru plata acțiunilor sanitar veterinare pentru 2003 a fost programat prin buget suma de 615,5 miliarde de lei. În baza documentațiilor care au fost întocmite în teritoriu și transmise către direcțiile sanitar-veterinare județene, avizate de către Agenția Națională Sanitar-Veterinară, până la această dată, s-au efectuat plăți în valoare de 615,4 miliarde de lei și, pe structură, la medicii concesionari 394 de miliarde, furnizori de medicamente aproape 150 de miliarde și despăgubiri pentru animalele eliminate din focarele de boală, 72 de miliarde.

Aceasta a fost suma inițială. Sigur că datorită unor condiții s-au efectuat acțiuni sanitar-veterinare care implică plata unor sume mai mari. De aceea, cu ocazia rectificării bugetului, Ministerul Sănătății a solicitat plata tuturor acțiunilor cu încă 1220 de miliarde, deci, încă 605 miliarde de lei diferență față de valoarea totală. Intervențiile care au fost făcute, sigur că nu au putut fi onorate imediat, dar până acum, suplimentar s-au încasat 166,5 miliarde, urmând ca în perioada viitoare să se plătească și diferența, deci, nu se poate spune că ministerul nu ar fi vrut să plătească. Gândiți-vă că a apărut o sumă dublă, pe care nici noi nu am putut să o prevedem la începutul anului. Deci, oricum, dumneavoastră trebuie să rețineți că întreaga sumă de bani va ajunge la medicii veterinari, pentru că nu avem cum să nu o plătim dacă acțiunile sunt acceptate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Doriți să comentați, domnule Moisoiu? Bine. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Mai am aici, dar nu sunt în sală; domnul Ovidiu Drăgănescu și domnul Gheorghe Dinu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comunicați-le răspunsul în scris.

Întreb din nou dacă domnul deputat Dumitru Bălăeț mai este în sală? Îmi pare rău că s-a supărat, dar vroia să țină tot timpul destinat interpelărilor pentru dumnealui în detrimentul celorlalți colegi.

Domnul Drăgănescu nu este, domnul Costache Mircea - APAPS, Adrian Moisoiu, Costache Mircea... O să primiți răspunsurile ulterior. Cu aceasta, vă mulțumesc pentru răbdare.

Ordinea de zi s-a epuizat, declar închisă ședința de astăzi și doresc celor care au mai rămas noapte bună!

Ședința s-a încheiat la ora 20,10.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 14 august 2018, 21:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro