Plen
Ședința Senatului din 27 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.138/06-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-06-2022
28-06-2022 (comună)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (comună)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 27-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 octombrie 2003

Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au depus până la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării de autoturisme Dacia (aprobarea plenului Senatului pentru amânarea dezbaterii propunerii legislative)  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului, asistat de domnii Ion Predescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 27 octombrie 2003.

Vă rog să luați loc.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi secretari, domnii Mihai Ungheanu și Ion Predescu.

Putem începe, stimați colegi?

Vă anunț că din totalul senatorilor, 140, și-au exprimat prezența prin votul electronic 110. Avem nouă colegi care sunt absenți motivat.

Ați primit ordinea de zi. Dacă aveți observații?

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, vă rog.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Mulțumesc mult.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

La poziția 13 din ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi se află o propunere legislativă al cărei inițiator este domnul senator György Frunda, care ne înștiințează că nu poate participa datorită unor însărcinări pe care le are și din această cauză roagă respectuos amânarea dezbaterii acestei propuneri legislative până pe data de 10 noiembrie, deci peste două săptămâni.

Rog plenul Senatului să fie de acord cu această amânare, referitor la ordinea de zi de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Vă rog, domnule senator Nicolae-Vlad Popa.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Avem de făcut o declarație la "Probleme organizatorice".

Deci, înainte de "Declarațiile politice", aș dori să fac pe "Probleme organizatorice" o scurtă declarație.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta știți foarte bine, că "Probleme organizatorice" avem în ziua de joi.

Din sală:

Dacă se ivesc?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, dar știți acest lucru.

Asta nu înseamnă că nu vă dau cuvântul. Asta este cu totul altceva.

S-a propus la ordinea de zi scoaterea punctului 13.

Vă rog să vă pronunțați.

De fapt, lipsește inițiatorul.

Vă rog să votați scoaterea punctului 13 de pe ordinea de zi.

S-a aprobat cu 58 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Din sală:

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul la "Probleme organizatorice".

Dacă la ordinea de zi mai aveți observații?

Din sală:

Nu mai puneți la vot punctul 13.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați ordinea de zi.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

Legat de programul de lucru dacă aveți obiecții, apoi intrăm pe "Probleme organizatorice".

Aveți obiecții?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri.

 
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton Păcuraru, Szabó Károly-Ferenc  

La "Probleme organizatorice" domnul senator Nicolae-Vlad Popa, după care domnul președinte Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Sigur că a fost - pentru cei care au studiat Legea bugetului - o perioadă densă, pentru că materialul, dacă am fi calculat ora și fila sau, mă rog, să fi făcut un anumit calcul privind acest studiu, nu cred că puteam să acoperim întreg materialul, dar am o problemă și aici chiar că nu am nici un răspuns.

Am găsit, domnule președinte, file albe și o să numerotez:

există pagina 103, lipsă 138, 139...

Din sală:

Poate este cerneală simpatică.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, nu, nu e cerneală simpatică, am verificat, am așteptat și nu a apărut nimic.

Deci, lipsește anexa nr. 10/06, lipsește pur și simplu, dar nu este singura, pentru că urmează pagina 142 - 143, lipsind anexa nr. 10/07. Eu nu cred că anexa asta este secretă, oricum la numerotare ea lipsește, sărindu-se și pagina, și anexa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să nu pierdem timpul, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, nu, mai am un sigur exemplu.

La Ministerul Transporturilor, aceeași filă albă, la pagina 5 lipsește 50 - 51 și anexa nr. 22/04, este fila trei și patru.

Deci, rugămintea mea este să dispuneți comunicarea acestor file lipsă și repunerea în termen, în privința amendamentelor pe care trebuie să le depunem cu privire la acele file.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

O singură frază.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Cu o singură frază, acele file nu sunt file oarecare, ele privesc fișele privind programul de integrare europeană și finanțările nerambursabile.

Este o chestiune esențială, pe care trebuie să o cunoaștem.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, sunteți unul din senatorii cu experiență.

Era suficient să dați un telefon și să vă înlocuiască exemplarul. Eu, spre exemplu, îl am complet.

Mai are cineva exemplar în care sunt lipsă aceste file?

Deci, iată, numai domnul senator.

Probabil că atunci când s-au multiplicat au fost două - trei greșeli. Nu era cazul să faceți show în plen, puneați mâna pe telefon și îi spuneați domnului secretar general să vă înlocuiască exemplarul. Cred că era cel mai civilizat mod.

Dacă ar fi lipsit la toată lumea... eu sunt de acord cu dumneavoastră, s-a întâmplat.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă rog să controlați, să vedeți dacă lipsește la toată lumea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să verificați dacă mai avem vreun caz.

Aveți cuvântul, domnule senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Din sală:

Dumnealor ce fac, studiază sau numără paginile?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu asta este problema.

Domnule senator, un simplu telefon îl dădeați la prima oră la care ați fi sesizat, acum o săptămână, și rezolvați problema.

Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Dați-mi voie să citesc o adresă pe care Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat o formulează către Biroul permanent al Senatului.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicită Biroului permanent al Senatului includerea pe ordinea de zi cât mai urgent posibil a unei dezbateri pentru formularea atitudinii Senatului față de constituirea Consiliului național al secuilor.

Această dezbatere trebuie să aibă în vedere ilegalitatea funcționării Consiliului național al secuilor și consecințele creării unor raporturi de autonomie teritorială față de statul național unitar român.

În urma dezbaterilor, Senatul urmează să adopte o declarație în care s-și exprime poziția, fără echivoc, cu privire la caracterul segregaționist al acestui organism.

Solicităm organizarea dezbaterii, pe considerentul că Parlamentului României îi revine responsabilitatea de a se pronunța asupra mijloacelor de apărare a integrității teritoriale și instituționale a statului, cu atât mai mult cu cât acest Consiliu național este încurajat în acțiunile sale de vizita în acea zonă a Președintelui Ungariei, desfșurată în absența Președintelui României și a primului-ministru al Guvernului.

Anunțăm că, în conformitate cu prevederile art. 166 indice 1 din Codul penal, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat va introduce o plângere penală împotriva celor care au inițiat și au organizat această acțiune anticonstituțională, antinațională și antieuropeană.

Semnează, președinte, Corneliu Vadim Tudor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot la "Probleme organizatorice" și de procedură.

Sigur că perioada asta, săptămâna asta, săptămâna viitoare este dedicată bugetului.

Sigur că incidentul relevat de colegul meu este real și faptul că foile albe există în mai multe volume are mai multe sau mai puține... Practic, nu se poate judeca și nu putem fi în cunoștință de cauză și în judecată corectă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi aduceți exemplarul dumneavoastră.

Aduceți-mi exemplarul acum, vă rog.

Arătați-mi filele albe.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Nu amănuntul acesta contează, sigur, el va face parte din deliciul presei, că judecăm pe foi albe bugetul de stat, dar ceea ce aș vrea să vă rog, domnule președinte, și rog și colegii noștri să înțeleagă că noi, de fapt, ce dorim?

Să aducem termenul de amendamente pentru proiectul de buget după ce avem consultația cu miniștrii de resort, și am să vă spun și de ce, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să le aveți la comisie.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Din păcate, acest buget, așa cum arată, adică doar în cifre și neexplicit în obiective fiind, și în fundament, te pune - indiferent cât de multă dorință ai avea de a înțelege lucrurile - aproape în imposibilitate.

Discuțiile cu miniștrii, care sunt programate la comisii mâine, te pot lămuri pe fundamentări, pe calcule, pe elemente avute în vedere, pe prognoze și așa mai departe.

Deci, solicitarea noastră, a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, este ca noi să avem dreptul să depunem amendamente și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, direct, după ce am avut consultarea cu miniștrii de resort, pentru că altfel este o carte albă, pur și simplu, pentru că acele coloane de cifre, chiar dacă ar fi toate, nu pot fi înțelese fără explicații.

Dumneavoastră, ca om de specialitate, o înțelegeți. Nu poți să faci amendamente, care pot fi ridicole, în necunoștință de cauză, nu poți să faci propuneri, nu poți să faci judecăți și atunci, solicitarea pe care o fac, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, este ca mâine, când avem această consultare cu miniștrii, în comisiile de specialitate, să avem posibilitatea de a face amendamente la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Nu întârziem cu nimic bugetul, dar să existe posibilitatea ca după discuția cu miniștrii, în care poate ne-au lămurit că ne înșelăm sau poate, dimpotrivă, înțelegem că avem dreptate, să putem să facem amendamente când încep activitatea Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci.

Vă mulțumesc și vă rog să discutăm acest subiect, pentru că nu se poate chiar formal să facem această treabă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dumneavoastră știți foarte bine că pentru bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale de stat întreaga procedură se stabilește de către Birourile permanente reunite și se aprobă în plenul celor două Camere.

Asta este procedura. Nu este un act normativ care a venit la Senat și unde putem decide, chiar prin vot, noi, aici.

Deci nu se poate așa ceva, dar pentru a veni în întâmpinare, îl rog pe domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă să ia legătura cu domnul Valer Dorneanu, având în vedere acest lucru, să ne punem de acord și să vă dăm un răspuns pe parcursul zilei.

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, tot la "Probleme organizatorice", vă rog.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Am să vin și eu acolo. (Se îndreaptă spre tribună.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne face o mare plăcere să vă vedem la tribună.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Mulțumesc distinsului coleg, care prin intervenția Domniei sale a făcut posibil ca noi să avem o mică rubrică destinată sau, mă rog, consacrată chestiunilor organizatorice.

Problema pentru care am venit la microfon se rezumă la aspectul diplomației parlamentare și al modului în care colegii noștri se implică în această activitate deosebit de importantă, în contextul în care demersurile de integrare ale României vor face obiectul unor ratificări în Parlament.

Un număr de colegi, printre care mă număr și eu, efectuează diverse întâlniri internaționale și sunt afiliați la organisme interparlamentare, cu titlu permanent sau cvasipermanent.

Acolo se desfșoară o anumită activitate parlamentară despre care se cunoaște foarte puțin la nivelul plenului Senatului și asupra cărei chestiuni cu toții avem nevoie de o informare în detaliu, aș spune, chiar.

Nu vreau ca acest demers să fie cumva interpretat ca fiind o tendință de a restrânge cumva obiectul de activitate al Comisiei de politică externă a Senatului, ba dimpotrivă, aș sublinia.

Din această cauză aș considera util ca în cadrul, în spațiul alocat declarațiilor politice, dar nu acelea pentru grupurile parlamentare, colegii care participă la astfel de activități și consideră că este necesar, să aibă posibilitatea să expună aici anumite prezentări în legătură cu aceste activități, pentru că de multe ori nu avem cunoștință unii despre alții, cei care participăm la foruri, nu paralele, nu suprapuse, dar în orice caz pe diverse domenii și este de dorit să aibă cunoștință toată lumea în legătură cu aceste activități.

Mai fac mențiunea că după orice deplasare se întocmește un raport, dar știți dumneavoastră cum sunt acelea, nu prea le citește lumea și mai ales nu ajung să fie obiect al atenției publice, măcar la nivelul acestui gremiu.

În concluzie, aș solicita Biroului permanent ca, atunci când se proiectează structura ședințelor, să existe posibilitatea pentru acești colegi care participă la activități în plan extern s-și poată expune problemele în legătură cu ceea ce s-a desfșurat acolo, pentru că ea vine să întregească informarea noastră, care trebuie să exceadă ceea ce putem primi noi de la presă. Pentru că ea însăși constituie, de multe ori, materia primă, sursa primară de informație pentru presă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut și o să vedem... Lucrurile sunt un pic mai complicate. Noi am adoptat formula pe care dumneavoastră ați spus-o. Deci fiecare delegație este obligată să prezinte Biroului permanent o informare referitoare la temele discutate, punctele de vedere pe care noi le-am susținut și pe care le-au prezentat și alții. Și această informare se difuzează tuturor liderilor de grup, cu precizarea de fiecare dată, în fiecare ședință de Birou permanent, cu apel, pentru a fi prezentate în grupurile parlamentare și senatorii să ia la cunoștință despre conținut. Noi participăm la vreo 18 organizații internaționale. Imaginați-vă, la fiecare două săptămâni ar însemna să programăm în plen două sau trei ore la două săptămâni. Dar vom analiza această propunere în Biroul permanent și vom vedea. Dar haideți să ne oprim aici, pentru că, repet, eu îmi cer scuze că am deschis, nu avem zi de ,,probleme organizatorice", dar sunt și teme importante pe care, ați văzut, le-am lăsat să fie ridicate. Vom analiza. Comisia de politică externă să gândească și să discute acest subiect și, dacă au o propunere, să vină cu ea.

 
Declarații politice rostite de domnii senatori:  

Trecem la primul punct: ,,Declarații politice".

  Dan-Mircea Popescu

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnului senator Dan Mircea Popescu.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș încerca să vă rețin atenția în cele ce urmează, pornind de la un fapt poate fără o semnificație prea mare pentru unii dintre noi.

După cum bine cunoașteți, ca urmare a intrării în vigoare a Constituției în forma sa revizuită, va trebui în zilele următoare să revedem, între multe acte normative, și regulamentul nostru de organizare și funcționare.

La prima vedere pare să fie o chestiune de rutină, respectiv încă un act normativ cu preponderent caracter tehnic, în noianul de asemenea acte din această legislatură.

Și totuși, aș încerca să depșesc acest clișeu, sugerându-vă câteva comentarii de ordin politic pe marginea acestui fapt, aceasta și din dorința de a reda Parlamentului vocația sa inițială, cea de for de dezbatere politică a realităților interne și internaționale, ceea ce, din păcate, nu am reușit în suficientă măsură de-a lungul acestor ani, cu consecința sa imediată, scăderea îngrijorătoare de credibilitate în rândul electoratului și a opiniei publice din România.

Sunt, evident, multe lucruri care au contribuit la această stare de fapt și este, cred, normal să căutăm adevăratele motive ale acestor neajunsuri ale activității noastre, în primul rând, în eficiența socială scăzută, în conținutul și în calitatea muncii noastre de zi cu zi. De aici și legătura extrem de directă cu regulamentul nostru de organizare și funcționare. Cred că înainte de a schimba acest regulament se impune o evaluare a lui și vă și invit, stimați colegi, la un asemenea demers, pentru a ști, pe de o parte, ceea ce a fost bun și ar trebui, în consecință, reținut și, dimpotrivă, care au fost punctele lui slabe și care ar putea, și, mai mult chiar, ar trebui să fie îmbunătățite pentru viitor.

Vă reamintesc că principala noutate a acestui regulament, adoptat de noi la începutul acestei legislaturi, a constituit-o deplasarea accentului activității noastre în cadrul lucrărilor din comisiile de specialitate ale Senatului, pe de o parte, iar pe de altă parte termene cât mai scurte pentru înaintarea rapoartelor acestor comisii către Biroul permanent.

Consecința a fost una imediată și ea a corespuns așteptărilor, în sensul că activitatea de legiferare din Senatul României a fost mult accelerată, exemplul cel mai concludent reprezentându-l faptul că în numai doi ani și jumătate din actuala legislatură am trecut prin Senat de aproape patru ori mai multe acte normative decât în întreaga legislatură anterioară, 1997 - 2000. Așadar, un prim deziderat, cel al celerității activității de legiferare din Senatul României, a fost atins.

Cu toate acestea, însă, nimeni nu a observat acest lucru. Ba, mai mult, credibilitatea activității noastre a scăzut, calitatea actelor normative nu a crescut în mod vizibil, iar ca lucrurile să fie și mai complicate, vă reamintesc că au existat voci care au criticat, la un anumit moment dat, citez: ,,încetineala cu care Parlamentul legiferează".

O altă noutate a actualului regulament a reprezentat-o dispariția posibilității de a amenda în plenul Senatului actele normative supuse dezbaterii. Consecința a constituit-o dispariția dezbaterilor în contradictoriu în plenul Senatului asupra actelor normative ceea ce, pe de o parte, a contribuit și ea la celeritatea amintită a actului de legiferare, dar, în egală măsură, aceasta a contribuit la multiplicarea discuțiilor procedurale și, mai mult decât atât, la tehnicizarea discuțiilor între un grup de inițiați ai domeniului reglementat de actul normativ respectiv, excluzând în acest fel de la dezbatere restul senatorilor, fie neinteresați, fie nespecialiști ai domeniului respectiv.

În acest fel ajung, cred, la principala consecință a schimbărilor introduse de regulament, și anume lipsa dezbaterilor politice în contradictoriu la nivelul plenului Senatului României.

Aceasta mi se pare a fi deficiența majoră a activității noastre și încerc să mă explic. Aceasta și face neinteresantă activitatea din Senat și greu de urmărit și, ca atare, greu de redat cu acuratețea cerută opiniei publice din țară și străinătate.

Ce vreau să spun, stimați colegi, fără a încerca să umbresc cumva activitatea importantă pe care o desfșurăm aici?

Vreau să spun că prin dispariția aproape totală a dezbaterilor politice în contradictoriu din Senatul României se estompează - dacă nu chiar dispar - înseși deosebirile dintre noi, dintre partidele noastre, dintre concepțiile noastre de a organiza și conduce societatea, dintre programele noastre politice, dintre ideologiile noastre, astfel încât, de la un moment dat încolo, nu mai știm foarte bine de ce un act normativ pe care îl dezbatem aici vine de la un guvern social-democrat, când el ar putea fi foarte bine opera unui guvern liberal sau a oricărui alt partid din spectrul politic românesc.

Această tehnicizare sporită a actelor normative dovedește, pe de o parte, necesara specializare a actului de guvernare la nivelul secolului XXI, dar, în același timp, dovedește și o incapacitate de adecvare la preocupările, la fricile, la speranțele cetățeanului obișnuit căruia, de fapt, i se adresează actele normative respective.

Cel mai la îndemână exemplu îl reprezintă cele peste 900 de ordonanțe ale perioadei 1997 - 2000. Este vorba de ordonanțele restante pe care le-am trecut prin Senat, după cum bine știți, în prima parte a actualei legislaturi.

Așadar, peste 900 de ordonanțe ale unui guvern de centrudreapta preluate și însușite de un guvern de centrustâ nga, social-democrat. Cum putem explica acest lucru electoratului nostru, și unii și alții? Doar prin caracterul preponderent tehnic al guvernării, prin pragmatismul declarat și al unora și al celorlalți, prin necesara continuitate a reformelor într-o perioadă de tranziție sau, dimpotrivă, prin criterii încă labile de departajare, prin programe nu îndeajuns de conturate și de fundamentate doctrinar. Este aici un teren de cercetare, stimați colegi, extraordinar, cred.

Pericolul major al unei asemenea stări de fapt îl reprezintă apatia politică a cetățeanului obișnuit, absenteismul acestuia, iar lucrurile acestea încep să se simtă deja. Pot țâșni oricând din gura unui asemenea cetățean întrebări de genul: ce rost mai au alegerile, ce rost mai au partidele politice și programele politice și de guvernare, ce rost mai are clasa politică în general, dacă cei de stânga trec legile celor de dreapta și invers, dacă deosebirile de doctrină nu se văd în realitate și dacă legile devin tot mai tehnice și de neînțeles pentru cei cărora le sunt destinate?

Iată de ce transparența actului de guvernare, ca și a celui de legiferare nu sunt vorbe goale și ar trebui să ne dea, cred, într-o măsură mult mai mare de gândit și nouă, celor din Senatul României, pentru o eficiență socială sporită a activității noastre.

Și acest lucru, stimați colegi, ar putea începe de această dată în mod firesc chiar cu regulamentul de organizare și funcționare a instituției noastre care, iată, nu mai poate fi considerat - acest regulament - ca un act de rutină, ca un act tehnic al activității noastre.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Dumitrescu Viorel.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea va fi foarte concisă. Socotesc că prezintă un interes deosebit, cu atât mai mult cu cât este vorba de un sondaj care a fost luat după referendumul din 18 - 19 octombrie 2003.

Așadar, am intrat în posesia celui mai recent sondaj de opinie realizat de specialiștii unui serviciu secret, la cererea domnului Adrian Năstase.

Sondajul a fost efectuat telefonic, pe un eșantion de 1243 de persoane din toate zonele țării și categoriile de populație, în perioada 20 - 23 octombrie 2003, marja de eroare +/- 2,7%. Iată întrebările și răspunsurile.

Credeți că referendumul pentru revizuirea Constituției din 18 - 19 octombrie 2003 a fost fraudat?

  1. Da - 61%;
  2. Nu - 27%;
  3. Nu știu, nu răspund - 12%.

Întrebare pentru cei ce cred că referendumul a fost fraudat:

Dacă referendumul a fost fraudat, cine credeți că a făcut acest lucru?

  1. PSD - 89%;
  2. PNL - 6%;
  3. PD - 5%.

Ce partid credeți că e vinovat de corupția din România?

  1. PSD - 62%;
  2. PNL - 15%;
  3. PD - 12%;
  4. PRM - 5%;
  5. UDMR - 3%;
  6. Nu știu, nu răspund - 3%.

Ce personalitate politică din România ocrotește corupția?

  • Adrian Năstase - 64%;
  • Ion Iliescu - 11%;
  • Traian Băsescu - 8%;
  • Theodor Stolojan - 7%;
  • Markó Béla - 3%;
  • Corneliu Vadim Tudor - 1%;
  • Nu știu, nu răspund - 6%.

Ați auzit de Alianța PNL - PD?

  1. Nu - 84%;
  2. Da - 5%;
  3. Nu știu, nu răspund - 11%.

Considerați credibile sondajele date publicității de către Guvern?

  • Nu - 87%;
  • Da - 11%;
  • Nu știu, nu răspund - 2%.

Ce partid vă reprezintă cel mai bine interesele?

  • PRM - 43%;
  • PSD - 18%;
  • PD - 11%;
  • PNL - 8%;
  • UDMR - 5%;
  • Altele, nu știu, nu răspund - 15%.

Pe cine veți vota ca președinte al României în 2004?

  • Corneliu Vadim Tudor - 47%;
  • Traian Băsescu - 13%;
  • Theodor Stolojan - 12%;
  • Adrian Năstase - 11%;
  • György Frunda - 6%;
  • Alții, nu știu, nu răspund - 11%.

Fie că place, fie că nu place, asistăm la o extraordinară creștere în sondaje a senatorului Corneliu Vadim Tudor și a Partidului România Mare. (Aplauze.)

 
  Gheorghe Flutur

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului național liberal are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De o bună bucată de vreme, guvernanții ne vorbesc necontenit despre perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, despre acquis-ul comunitar și despre capitole de negociere.

De curând, în același spirit al determinării europene a României, partidul de guvernământ le-a oferit românilor un spectacol gratuit, cu tombole și mititei, desfșurat sub genericul "Referendum pentru noua Constituție" și mai trebuie spus că românii, în proporție de 70%, conform sondajelor, doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană.

Dar ce cunosc în realitate cetățenii României despre integrare, despre costurile ei, despre ceea ce a întreprins, concret, Guvernul, pe acest drum, numit și "foaie de parcurs"?

Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem - românii nu prea știu despre ce este vorba în realitate. O demonstrează chiar și miniinterviurile luate cetățenilor pe stradă, de către reporteri ai televiziunilor. Motivul este lipsa totală de transparență în comunicarea informațiilor care vizează acest proces complex de aderare la Comunitatea Statelor Europene.

Astfel, guvernanții nu explică de ce România a încheiat doar 19 din cele 30 de capitole de negociere, în timp ce o altă țară candidată la aderare, Bulgaria, a încheiat 26 de capitole, deși în urmă cu puțin timp se situa în urma țării noastre la o serie de indicatori economici, sociali și politici. Și nu putem omite nici informațiile conform cărora în unele cercuri de la Bruxelles se vorbește chiar de dorința Bulgariei de a scăpa de legătura care se face cu România, poate și de teamă că această asociere i-ar putea întârzia aderarea la Uniunea Europeană.

Ar mai fi de amintit un aspect - Bulgaria ne surclasează la imagine și în ochii investitorilor străini - dacă luăm în considerație un raport oficial elaborat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de Banca Mondială, potrivit căruia, peste o treime din firmele care fac afaceri în România susțin că mituiesc funcționari publici.

Același raport mai relevă că în pofida măsurilor de reducere a birocrației cu care se laudă Guvernul, se constată o creștere a timpului pentru taxe pe care firmele străine aflate în România trebuie să-l consume. Totodată, raportul BERD apreciază că în privința stadiului reformelor România se află încă într-o fază incipientă, spre deosebire de Bulgaria, sensibil avansată.

Trebuie să subliniez faptul că, în repetate rânduri, președintele Partidului Național Liberal, cât și parlamentarii acestui partid au atras atenția PSD-ului, în calitate de partid de guvernământ, că ascunde în mod deliberat opiniei publice nu numai costurile și riscurile, dar și consecințele negative pe care le-ar avea neacceptarea României în structurile europene.

Reamintesc faptul că termenul stabilit unilateral de România, de aderare la Uniunea Europeană în 2007, va putea căpăta dimensiuni concrete abia după evaluarea raportului de țară, preconizat pentru luna noiembrie 2003.

Să nu uităm, însă, că obținerea calificativului de economie de piață funcțională înseamnă, între altele, și reducerea semnificativă a corupției, care îi îndepărtează pe investitorii străini.

De aceea, îmi exprim îndoiala că în evaluarea stadiului apropierii României de structurile Uniunii Europene, prin analizarea modului în care au fost îndeplinite criteriile politice, economice, juridice și administrative, nu se va ține seama de problemele deosebit de grave și evidente ale României - sărăcia, corupția, întârzierea reformelor economice și instituționale.

În continuare, aș dori să dau câteva exemple sugestive, în opinia mea, despre modul în care Guvernul înțelege să facă reforma. Astfel, conform unor informații publicate în presă, la recenta conferință a miniștrilor europeni, desfșurată în septembrie la Berlin, ministrul învățământului, domnul Athanasiu, a prezentat un raport privind învățământul, care nu concordă cu realitatea. Domnia sa a afirmat că prin bugetul de stat se asigură cea mai mare parte a resurselor de finanțare pentru învățământul superior și cercetarea științifică universitară, adică 4% din PIB.

În realitate, pentru învățământul universitar s-a alocat doar 0,8% din PIB, cea mai mare parte fiind orientată către învățământul preuniversitar. Cu alte cuvinte, am ajuns din nou de unde am plecat - la perioada de tristă amintire, când raportam cifre false și era o chestiune la ordinea zilei.

Și, dacă tot vorbim de raportări false, nu putem uita că, în pofida așa-ziselor programe antisărăcie, s-a constatat că pe ultimele 7 luni ale anului 2003 nivelul neoficial al șomajului este de circa 20%, comparativ cu cifra oficială susținută de Guvern, de 7%. Această creștere a șomajului se traduce prin scăderea cu 67 de mii a numărului de salariați pe primele șase luni ale anului 2003, în timp ce evazionismul și munca la negru au atins apogeul. Dar acțiunile de tip pompieristic de privatizare și demiterea unor amici politici, întreprinse în ultima vreme de Guvern doar la presiuni externe și doar de dragul cosmetizării imaginii sale, ne determină să ne întrebăm dacă PSD-ul, urmând aceeași linie, nu va încerca să transforme și calificativul de "economie de piață funcțională", pe care îl va obține, probabil, România, într-o sursă de beneficii pentru clientela sa politică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul PNL mai are 4 minute la dispoziție.

 
  Valentin Zoltán Puskás

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Valentin Zoltán Puskás.

   

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Vineri, la Sfântu-Gheorghe, a avut loc un forum al oamenilor de afaceri din județ, forum la care au fost înmânate și diplome celor care se află în topul firmelor care au obținut rezultate foarte bune în anul precedent. Dar nu asta este important. Important este faptul că, în cadrul forumului, oamenii de afaceri din județ, circa 200 de oameni de afaceri, au formulat un protest, un protest care a fost înmânat prefectului și mie: ca reprezentant al Guvernului domnului prefect și mie, ca reprezentant al Senatului. Am considerat că este necesar să vă aduc la cunoștință problemele esențiale din acest protest, pentru că au dreptate.

Trebuie să vă spun că județul Covasna este un județ mic, nu este nici economic prea dezvoltat, dar economia județului se bazează pe oameni de afaceri mici și mijlocii, pe întreprinderi mici și mijlocii, care, în ciuda greutăților care există, în ciuda certurilor care la un moment dat sunt între diferite formațiuni politice la nivel de județ și care se simt și în economie, încearcă, fie ei maghiari, români sau de altă naționalitate, să facă ceea ce au visat, ceea ce au plănuit și, bineînțeles, trebuie să ajutăm și noi, în măsura în care putem, pentru asigurarea unei atmosfere cât mai prielnice pentru dezvoltarea economică.

Care este sensul protestului?

Aici trebuie să ne gândim foarte mult la ceea ce se întâmplă în viitor - ei au salutat inițiativa Guvernului de a controla "la sânge" societățile comerciale, de a amenda, de a încasa arierate și așa mai departe. Este un lucru foarte bun, dar protestează împotriva faptului că acest lucru începe la întreprinzătorii mici, care datorează 5 milioane, 50 de milioane de lei, și sunt lăsate în pace nu numai unitățile cu capital de stat, dar și marile firme, chiar și cu capital privat, care au sute de miliarde de lei datorie.

Rugămintea lor este ca legile, inclusiv cele referitoare la încasarea arieratelor la amenzi, la controale și așa mai departe, să fie aplicate în mod egal, atât pentru marile firme, fie acestea cu capital privat sau cu capital de stat, cât și la dânșii, care au un potențial economic mai redus, dar care asigură aproximativ 70% din locurile de muncă din județul Covasna.

Toate acestea au fost declanșate de o serie de acte de control legale, dar care au vizat, și în județul nostru, numai pe cei mici, iar cei mari, care au datorii de zeci, de sute de milioane de lei, au fost lăsați în continuare în pace.

De la acest microfon am mai vorbit despre asemenea probleme.

În continuare, atrag atenția Guvernului, tuturor organelor de control abilitate să controleze activitatea economică că controlul va putea avea un efect pozitiv numai atunci când toată lumea este la fel controlată și la fel amendată, când toată lumea este în aceeași oală atunci când trebuie să fie încasate datoriile către bugetul statului și atunci când trebuie văzute anumite acte de legalitate în cadrul activității firmei.

Trebuie să subliniem faptul că și la nivel de țară întreprinderile mici și mijlocii au o pondere însemnată, sunt contribuabili care plătesc datorii față de stat, plătesc impozite, plătesc taxe și, în cazul în care acestea sunt, într-un anumit fel, dezavantajate, prin acte de control, atunci, bineînțeles că se descurajează și asta dăunează atmosferei economice din țară.

Transmit protestul oamenilor de afaceri din județul Covasna, cu rugămintea ca Guvernul, organele de control să aibă în vedere egalitatea dintre întreprinzători, fie ei mari, fie ei mici.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Rodica Șelaru

Din partea Grupului social democrat are cuvântul doamna senator Rodica Șelaru.

   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum ne-a obișnuit Guvernul actual, din respect pentru lege, pentru noi și nu în ultimul rând pentru cetățenii acestei țări, a gândit și a formulat proiectul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale în termen legal.

După o minimă analiză a celor două proiecte, cu care suntem sesizați, trei sunt concluziile la care ajunge oricine are bună-credință:

  1. Proiectul bugetului de stat, ca și cel al asigurărilor sociale pentru anul 2004 reflectă angajamentul asumat de Guvern prin programul de guvernare.
  2. Structura celor două proiecte de buget este construită pe componenta social-democrată a doctrinei noastre politice și reflectă grija deosebită pentru protecție și asistență socială.
  3. Construcția bugetară propusă pentru anul următor, ca și estimările pentru anii următori dovedesc progresele înregistrate în economia țării, ca și îmbunătățirea climatului economic.

Chiar în condițiile de prudență financiară, este important de remarcat politica de relaxare fiscală pe care Guvernul ne-o propune pentru început în domeniul forței de muncă, respectiv reducerea cu 2,5 puncte procentuale a cotelor de contribuții pentru asigurări sociale datorate de angajator și reducerea cu 0,5 puncte procentuale a cotelor de contribuții datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Realismul proiecției bugetare pentru anul următor își are sorgintea în dimensionarea cheltuielilor în funcție de veniturile certe fără a se apela la surse de finanțare inflaționistă, ceea ce ne dă garanția că, prin politica sa echilibrată, Guvernul va reuși și în anul următor să se încadreze în limita de inflație, aflată în continuă scădere. Să nu uităm că, numai în ultimii 3 ani, s-a înregistrat o diminuare cu 16,3 puncte procentuale a ratei de inflație.

Consecvent doctrinei social-democrate, Guvernul - prin cele două proiecte de buget - exprimă grija sa deosebită pentru solidaritate socială, protecție socială. Trecerea de la programele universaliste la programele-țintă către grupurile nevoiașe a fost impusă de realitatea românească, dar ea se constituie totodată și în materializarea cerințelor Uniunii Europene de a dezvolta și diversifica permanent sistemul de prestații, pentru a răspunde nevoilor sociale.

Stimați colegi, bugetul de stat este expresia puterii unui Guvern sau altuia de a gestiona problemele economice, sociale, culturale, științifice și multe altele ale unei țări.

Proiectul de buget pentru anul următor ne redă speranța, ne întărește optimismul legat de însănătoșirea climatului economic, de continuare a creșterii economice și, în același timp, de îmbunătățire a calității vieții pentru toți cetățenii.

Acestea sunt considerente minimale pentru analiza propunerilor pe care Guvernul ni le-a înaintat ca politici bugetare pentru anul 2004, propuneri pe care le vom sprijini fără rezerve, ceea ce vă propun și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
  George Mihail Pruteanu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar România Mare, domnul senator George Pruteanu.

Din sală:

Este senator independent.

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Domnule președinte al Senatului,

Stimate colege, stimați colegi,

Aș vrea să vă spun astăzi, în cadrul declarațiilor politice, câteva gânduri în legătură cu slăbiciunea statului.

Cred că, așa cum într-o familie - cum se spune - dezorganizată, unde mama este - știu eu - prostituată și tatăl este un bețiv notoriu, copiii o iau razna și nivelul educațional este slab, tot așa, păstrând proporțiile, când statul este slab, societatea o ia care încotro, o ia pe drumuri proaste și lucrurile merg cum nu se poate mai rău.

Ei bine, statul nostru dă de multă vreme semne de slăbiciune, nu numai în această legislatură, nu numai sub acest Guvern, ci și anterior. Vă dau doar câteva exemple foarte repede, a vol d'oiseau, cum ar spune francezul, în zborul păsării.

Țineți minte, eram mulți dintre cei de față împreună, în acest Senat, când un ministru al Guvernului s-a dus într-o zonă din miezul țării și n-a fost primit acolo să stea de vorbă, fiind ținut - e vorba de ministrul Opriș, nu fabulez - a fost ținut în mașină, i s-a adus o cafea la botul mașinii, la fereastra mașinii, ca să stea de vorbă cu autoritățile locale, care îi refuzau prezența acolo. Un semn mai clar de slăbiciune a statului, de bicisnicie a statului nu se poate găsi.

În vremurile noastre mai apropiate, citim, aproape săptămânal, de zone din țară sau chiar din preajma Capitalei unde autoritățile care furnizează diverse utilități, cum ar fi gaze, curent electric, nu pot să intre, cer ajutorul Poliției, nici Poliția nu poate să intre, nu poate să pătrundă să facă dreptate, să facă legea acolo și este nevoie să se recurgă la mascați și la trupe speciale, urmând ca, în etapa următoare, să pătrundă cu tancul, probabil. Aceasta este inacceptabil, este inadmisibil să existe zone care au un fel de... deocamdată vorbesc de autonomie financiară. Ele nu respectă legile țării, nu plătesc ce au de plătit și pun pe fugă reprezentații autorizați ai forței statului, adică Poliție, Jandarmerie și ceilalți.

De asemenea, mi se întâmplă în drumurile pe care le fac prin țară, să văd nenumărate femei pestriț îmbrăcate care vând facturi ilegale la marginea străzii. Așa cum le văd eu, le vede - cred - și Poliția, le vede și cel însărcinat să facă lege în această țară. Prezența unor asemenea... poate sunt fleacuri din punct de vedere economic, dar ele reprezintă sfidarea legii, batjocorirea legii, situația de fărădelege, de samavolnicie în care fiecare face ce vrea, având un fel de imunitate a golăniei sau a derbedeismului.

În privința prostituției, suntem încă o țară în care prostituția este ilegală. Întoarceți-vă, vă rog, cu mașina de la Constanța să vedeți ce se întâmplă la intrarea în București.

Ce văd acolo îmi amintea de propaganda pentru Constituție unde o femeie apărea la televizor, își dădea bluza jos, își arăta pieptul și striga "Votați, Constituția!". Era foarte asemănătoare cu ce fac acele nenorocite pe marginea șoselei, la intrarea în București.

Un stat slab și fără autoritate și fără respect al legilor s-a vădit și în privința comediei, pe care au criticat-o și colegi din această parte, a referendumului. Urne care umblau unde vrei și unde nu vrei, complet în afara legii, erau trecute cu vederea, sesizări făcute de oameni serioși din nenumărate, din mii de puncte, au fost pasate ca și nimic și, în felul acesta, s-a instituit încă o dată starea de ilegalitate normală și suportabilă.

Ajung la ceea ce constituie motivul indignării mele de astăzi, este vorba de întâlnirea, tot undeva, în mijlocul țării, a unui grup de oameni care proclamă - vă citez textual -, vorbește de proclamarea "autodeterminării Scaunelor secuiești" sau, citez din nou textual, "autonomia "inutului Secuiesc".

Este inadmisibil, stimați colegi. În primul rând, este inadmisibil din punct de vedere constituțional. Vă rog să-mi permiteți să vă citesc textual articolul din Constituție care, cum ar spune specialiștii, este sediul materiei, art. 166: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională, caracterul național suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Fapta de a îndemna publicul la săvârșirea faptelor prevăzute în alin. (1) se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani".

Atenție, aici este vorba numai de caracterul preparatoriu al acestor acțiuni pentru că, în continuare, articolul respectiv vorbește de săvârșirea propriu-zisă: "Dacă fapta prevăzută a avut ca urmare săvârșirea infracțiunii la care s-a îndemnat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracțiune." Deci ceea ce v-am citit în prealabil era exact ceea ce s-a întâmplat în Sfântu-Gheorghe.

Ei bine, vă întreb: nu reprezintă un semn de bicisnicie a statului faptul că nici o autoritate nu s-a sesizat, la modul penal? Aici nu e vorba de discuții politice, parlamentare.

Aici este o faptă penală incriminată clar de acest articol, nr. 166, nu de glume, încalcă întru totul ideea de unitate a acestui stat.

Cândva, dacă vă amintiți, ministrul de interne Ioan Rus scăpase un "porumbel", o vorbă adevărată, în sensul că autoritatea statului s-a cam pierdut în zone din Transilvania.

După aceea, presiuni politice l-au obligat să o scalde, să o dea puțin înapoi.

În aceste condiții, atât în nume propriu, cât și cu asentimentul multor colegi din grupul în care mă simt asimilat, al Partidului România Mare, chiar dacă, sigur, formal sunt independent, formulez protestul meu față de slăbiciunea inadmisibilă a statului în fața unor asemenea acțiuni provocatoare, neconstituționale și - pe scurt - penale, niște infracțiuni penale.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
  Radu Alexandru Feldman

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar național liberal, are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Despre referendumul pentru modificarea Constituției s-au scris și s-au spus multe și, cu siguranță, concluziile pe care o analiză obiectivă va trebui să le rețină sunt încă departe de a fi fost toate evidențiate.

În ceea ce mă privește, pot să spun că felul în care PSD s-a comportat pe parcursul celor două zile mi-a confirmat convingerea că nu se va da în lături de la nimic pentru a-și adjudeca viitoarele alegeri și că practicile ilicite la care am asistat în premieră nu sunt decât câteva mostre din procedeele murdare pregătite pentru prezidențiale și parlamentare, devoalate astăzi în disperare de cauză.

Dincolo însă de toate aspectele ce dovedesc irefutabil incapacitatea partidului de guvernământ de a respecta regulile elementare ale jocului democratic, consider că suntem datori să ne oprim cu toată atenția asupra unei luări de poziție care exprimă în modul cel mai explicit filozofia după care a ajuns să funcționeze azi PSD.

Este vorba de cererea repetată a Președintelui Iliescu de renunțare la rata de participare de 50% ca o condiție pentru validarea viitoarelor scrutine. Președintele Iliescu este convins că trebuie să ținem cont de opiniile exprimate, indiferent de numărul celor care se prezintă la vot, că cine nu votează, se cheamă că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, scuzați-mă un moment. Domnul senator Tărăcilă, domnul senator Pruteanu, vă rog să vă ocupați locurile în sală. (Se adresează senatorilor care dau declarații presei în spatele sălii.)

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu (din sală):

Cu mine vorbiți? Mă confundați, domnule președinte, eu eram în sală, la locul meu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă! Domnul Tărăcilă.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Și-a schimbat locul.

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Aici este locul meu, dragă Adrian.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc.

Președintele Iliescu consideră că cine nu votează, nu mai trebuie să fie luat în considerare, că absenteismul masiv înregistrat în mediul urban nu ar avea altă cauză decât faptul că orașul duce la o anumită înstrăinare a individului și la slăbirea acestei legături cu colectivitatea, cu cetatea și nu găsește suficiente cuvinte de mulțumire, în spiritul pșunismului cel mai retardat, pentru spiritul civic al cetățenilor de la sate, pentru înțelegerea menirii lor într-un sistem democrat.

Stimați colegi, pe parcursul anilor, domnul Ion Iliescu a fost autorul unui număr important de declarații surprinzătoare, unele șocante, multe dintre ele punând Președinția țării și România în situații dintre cele mai stânjenitoare. Nici una dintre ele nu o consider, însă, de gravitatea celei despre care vorbesc, pentru că felul în care Președintele Iliescu și-a permis să desconsidere, să ridiculizeze opinia a aproape 50% din populația țării nu face decât să probeze profundul și ireconciliabilul conflict în care se găsește cu valorile fundamentale ale unei democrații autentice.

Este, astăzi, un truism faptul că forța unei democrații nu poate fi mai edificator exprimată decât prin participarea politică. În nici o țară din lumea liberă, în care democrația nu înseamnă altceva decât guvernarea poporului de către popor, nu este de imaginat o politică cu adevărat democratică în afara unei societăți participative.

Cine sunt și ce statut le conferă Președintele Ion Iliescu românilor care au refuzat să vină la vot? Niște declasați, străini și indiferenți de cum arată lumea în care sunt condamnați să trăiască ei și părinții lor, și copiii lor, niște bastarzi ai timpurilor moderne, ai societății postindustrializate, dezumanizați de orașul care le ia mințile și le otrăvește sufletele! Dar, dacă mulți dintre cetățenii României care au refuzat să vină azi la vot nu au altă vină decât aceea de a-și fi pierdut încrederea și speranța în noi, în clasa politică, în promisiunile fără de sfârșit și fără finalitate, în felul în care le reprezentăm și le apărăm interesele, în legile pe care le dăm și suntem primii care le călcăm în picioare, în instituțiile statului, în eșecurile fără vinovați, în direcțiile... (Sună cronometrul și este oprit de domnul președinte.)

Mulțumesc... în direcțiile în care tot orbecăim de 14 ani de zile, în corupția care a ajuns să ne ducă faima în lume mai convingător decât orice valoare dată de cultura, știința sau sportul românesc? Dar, dacă mulți dintre cetățenii României care au refuzat să vină azi la vot au perceput campania pentru Constituție, în care s-au irosit 9 milioane de dolari, doar ca o deșnțată campanie electorală a partidului de guvernământ și au apelat la cea mai rudimentară formă de protest pentru a striga în față puterii că nu mai cred și nu mai vor să știe de ea?

Cred și înțeleg durerea și revolta acestor oameni și mă simt solidar cu ea. Pentru nimic în lume nu mi-am imaginat că, după Revoluția din Decembrie 1989, îmi va mai fi dat să aud un președinte al României exprimându-și într-un mod atât de descalificant indiferența și disprețul pentru suferințele românilor. Ion Iliescu se face vinovat de a fi făcut-o.

Unul dintre marii poeți ai Rusiei, care a plătit cu viața cutezanța de a fi spus adevărul pe timpul lui Stalin, scria: "Fățarnicul este cel care încearcă să îmbine vertebrele a două veacuri și nu se hotărște să purceadă la reconsiderarea valorilor". Ion Iliescu nu poate fi acuzat de fățărnicie...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Închei, domnule președinte.

Ion Iliescu nu poate fi acuzat de fățărnicie. El slujește și azi aceleași idealuri și aceleași valori în care a crezut de o viață. Din punctul lui de vedere, este dincolo de reproș. Din punct de vedere al României, faptul că a fost și continuă să se afle sub regimul Iliescu înseamnă o imensă neșansă. Recentele declarații preluate cu atât nefericit zel de președintele și președintele executiv al PSD o probează, o dată în plus.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Adrian Păunescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul din partea grupului parlamentar al PSD domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur că împrejurarea anterioară mă obligă la o nuanță.

Domnul R. F. Alexandru l-a atacat pe domnul Președinte Iliescu, acuzându-l că ar crede azi în ce a crezut cândva.

Într-adevăr, Președintele Iliescu crede, astăzi, în ceea ce a crezut. Numai că, onest vorbind, trebuie să spunem că domnul Iliescu a crezut într-o lume mai bună decât cea în care trăia. Și sunt martor, pentru că viața m-a pus în această situație, în ani foarte grei ai vieții culturale românești, să-l văd la lucru și angajându-se într-un proiect care a schimbat, în 1968, fața vieții literare. Că, între timp, a avut și dumnealui șovăieli, a avut erori, este la fel de adevărat.

În esență, însă, domnul coleg a spus foarte corect, că a crezut în ceva ce crede și azi, a crezut în libertate, în dialog și asta se poate proba prin mărturii și documente din vremea aceea. Mai puțin am fost un entuziast al altei perioade, perioada în care șovăiala a pus stăpânire pe întreaga societate românească și dumnealui, firește, nu putea fi străin de ea. Dar a-l nedreptăți, schimbându-i tinerețea, este, după părerea mea, un păcat. Pentru că, atunci, a dat semnele celei mai îndrăznețe figuri a perioadei.

Mă bucur că domnul coleg dă din cap, pentru că așa stau lucrurile. Dar asta, sigur, ca o paranteză, pentru că s-a ivit discuția.

Ceea ce vreau eu să spun e că nu mă voi lăsa impresionat nici de calificativele descalificante, care se pun pe seama oamenilor care nu-și părăsesc idealurile, nu voi face nuanțe acolo unde nu sunt de făcut nuanțe, pentru că sunt niște adevăruri pe care nu le putem răstălmăci de dragul de a părea moderni sau de dragul de a părea șmecheri sau deștepți.

Chestiunea, care se discută aici și a fost pusă și de alți colegi, privind Consiliul național al secuilor este o chestiune gravă, o chestiune foarte gravă, pe care nu e cazul să ne prefacem a o înțelege ca pe un joc de societate al unui număr de 300 de cetățeni, care, neavând ce face sâmbăta și duminica, se joacă de-a spargerea României. E o chestiune gravă și trebuie, într-adevăr, aici sunt obligat să-l citez pe antevorbitorul meu, trebuie într-adevăr ca instituțiile statului român, autoritățile statului român s-și intre în rol. Nu putem contempla la nesfârșit un incendiator și să ne interesăm într-un târziu ce marcă aveau chibriturile. Nu. Cineva incendiază liniștea generală.

Și aș fi fost foarte încântat să pot face nuanța pe care, de luni de zile, aștept să mă îndreptățească realitatea s-o fac, și anume, unii lideri ai acestei - nici nu știu cum să-i zic - mișcări fac un lucru rău, alții, cum ar fi colegii noștri lideri ai UDMR, nu fac respectivele mișcări. Așa aș fi fost bucuros să se petreacă lucrurile.

Din păcate, ce aud eu pe colegul nostru Markó Béla, care, săptămâna trecută, m-a sfătuit cum e cu libertatea, cum e cu moderația și cu dreptul de a modera, și a obținut, de la un CNA politizat și înspăimântat, chiar o sancțiune împotriva postului care mă îngăduie acolo.

Ce am auzit, acum, la același post, pe domnul președinte Markó Béla? Ceva foarte interesant. Când a fost întrebat de un tânăr remarcabil, un tânăr ziarist remarcabil, Robert Turcescu: "Dar dumneavoastră ce părere aveți de chestiunea aceasta cu autonomia teritorială?

Dumneavoastră sunteți împotrivă, nu?" "Nu - zice - și noi suntem de aceeași părere, numai că noi avem altă abordare și alt ritm". Așadar, dumnealor ne mai lasă vreo câteva luni, ceilalți au luat-o în pripă, au luat-o pe scurtătură.

Aceia sunt niște temperamentali, ceilalți sunt niște raționali.

Deci avem încă timp să ne bucurăm de această unitate națională, nu s-a trecut la faptele în care să se ceară ajutor european, în care se va vorbi despre cât de nedrepți sunt românii cu cei care spun și ei niște păreri. Eu vreau să afirm, încă o dată, cu fermitate, că legea trebuie aplicată, chiar dacă eu mă bag, în problemele penale, nu este nici treaba, nici bucuria și nu poate fi nici modul meu de a privi lucrurile, pentru că m-am săturat de pușcărie, de când îl luau pe tata și îl duceau undeva de unde nu mai știam nimic, deci, nu mai pot, chestia asta cu Gaz-urile care veneau și îl luau ba pe tata, ba pe bunicul, ba numeroși țărani pentru cote, chestia asta mi-a fixat un anumit standard de comportament și nu pot cere, nici pentru cel mai mare dușman al meu, pușcărie, totuși, legea în România trebuie respectată. Nu se poate să fim batjocoriți în felul în care suntem batjocoriți, în fiecare săptămână.

De ani și ani de zile, se creează diversiuni. Am mai vorbit, aici, despre asta, dar am impresia că și vorbitul nostru ajută, pur și simplu, la alimentarea acestor diversiuni.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Corect.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Bun, domnul coleg Păcurariu zice că e corect, că e corect ce am spus că ajută la crearea unor diversiuni. Și l-aș întreba, dacă tot zice că e corect, ce avem de făcut?

Până când vom suporta, ca lângă noi, să se dea foc șurii și noi să zicem că apa în fântână e limpede? Sau - cum spunea domnul Paleologu într-un interviu istoric, pe care mi l-a acordat în ani, demult - "Nu se rezolvă setea cu faptul că vom spune că formula apei este H2O". "ineți minte, domnul Paleologu? Așa și era. Cu adevăruri teoretice nu vom sătura nici setea de adevăr, nici setea de apă, nici foamea de pâine și de demnitate. Chiar dacă n-ar fi nimic în tot acest convulsionat prezent, o dată cu aceste diversiuni și o dată cu aceste atacuri, este un lucru grav, de dincolo de domeniul material, și anume, călcarea în picioare a demnității majorității.

Cei ce abordează astfel problema uită că nici un text internațional, la care dânșii fac uneori referință, nu le dă acest drept. Și am venit pregătit cu două precizări ale Consiliului Europei într-un document privind protecția minorităților naționale.

La Titlul 3, art. 20 se spune: "În exercitarea drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta Convenție-cadru, orice persoană aparținând unei minorități naționale va respecta legislația națională și drepturile celorlalți, în special ale persoanelor aparținând majorității sau altor minorități naționale".

E o chestiune fundamentală. Se dau drepturi firești, mai cu seamă culturale, și persoanelor cu deosebire, nu aglutinărilor intenționate, programate, politice, se dau drepturi pe care nimeni nu le poate exercita împotriva unității naționale. În cazul de față este un atac furibund și muribund la adresa unității naționale.

Nu se poate crea o enclavă secuiască în mijlocul României!

Și aș vrea să atrag atenția de pe acum asupra acestei chestiuni, deși și acum e foarte târziu, pentru că acum se poate plăti cu cuvinte ceea ce spunem, să nu obligăm pe amărâții care mor și trăiesc pentru cauzele elitelor politice, să nu-i obligăm să mai plătească o dată cu sânge.

Să nu creăm situațiile care s-au creat, în mod deliberat, în Estul Europei, în țări care deveniseră state unitare, după Primul Război Mondial.

Este adevărat, România a rămas întreagă și poate că una dintre explicații este și politica pe care a făcut-o autoritatea română în 1990, 1991, 1992, în acele vremuri foarte tulburi, inclusiv Președintele Iliescu, atât de hulit pentru acea perioadă. Faptul că a fost șovăitor a ajutat cauza națională. Orice gest de radicalitate, în acel moment, ar fi încăierat, probabil, primele familii și ar fi dus la ceea ce a dus încăierarea sârbo-croată.

Așa că eu, acum, spun, în 2003: opriți-vă, domnilor! Și rog autoritățile s-și facă datoria! Rog autoritățile s-și facă pe față datoria! Și rog serviciile de informații să prevină, la vreme, întâmplările nenorocite care se pot petrece.

Noi trăim, pur și simplu, ca într-o rețea cu legăturile întrerupte. Suntem o rețea umană care nu comunică în modul cel mai simplu cu putință, așa cum s-ar cuveni. Noi, de fapt, nici nu știm exact ce este acolo. Singura care ne ajută e presa, dar presa are și subiectivitățile ei.

N-ar fi normal ca autoritățile, serviciile de informații, să vină în fața celor ce legiferează și să le spună adevărul obiectiv? Unde se va ajunge în acest fel? Ce fel de țară suntem noi, dacă în mijlocul Ardealului se pot strânge 300 de oameni și pot hotărî c-și declară, prin Consiliul național secuiesc, autonomia teritorială, pe baze etnice? E un fapt care contravine oricăror dezvoltări europene, cu excepția, sigur, a dezvoltărilor europene separatiste, care se însoțesc îndeobște cu teroare, cu morți și cu crearea instabilității definitive în acea zonă. Odată intrat într-un asemenea coșmar, un popor nu-și poate reveni decât după decenii, decât după ce încep să se uite primii morți.

Mă adresez cu speranță (deși disperarea nu mă poate părăsi) celor ce au dreptul legal de a interveni și colegilor care au rațiune, să se oprească aici, să nu escaladeze acest conflict, care se poate transforma într-un dezastru.

Iată punctul următor, art. 21 privitor la drepturile minorităților: "Nici o dispoziție din Convenția-cadru nu va fi interpretată ca implicând vreun drept de a întreprinde vreo activitate ori vreun act contrar principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în special celor ale egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a statelor".

Or, avem de-a face chiar cu un asemenea atac, o conspirație sub cer deschis, în libertate deplină, cu mijloacele de informare în masă prezente și lucrând cu nesimțire împotriva simțirii generale.

Am fost, alaltăieri și ieri, în județul Caraș-Severin, am făcut două spectacole de cultură, la Reșița și la Oravița.

Am trecut printre oameni de mai multe naționalități, m-am întâlnit cu ei, am lucrat cu ei și vreau să vă spun că starea de spirit este cu totul alta decât cea pe care ne-o prezintă, în acele documente și în acele declarații, reprezentanții acelui consiliu.

Eu știu, liderii UDMR sunt supărați pe reprezentanții respectivului consiliu, dar nu pentru ceea ce fac, ci pentru că se poziționează lângă UDMR, pentru că devin o alternativă. Și, sigur, ne rămâne să ne gândim care variantă este mai bună. Nici una, pentru că în problemelecheie nu ni se dau soluții acceptabile pentru noi toți și pentru unitatea națională.

Puneți una lângă alta acțiunile, din acești ani, legate de drepturile minorităților și veți vedea că s-a ajuns la megadrepturi, la privilegii arogante. S-a ajuns ca minoritatea, pentru că are dreptul unui vot semnificativ spre crearea majorității parlamentare, să depșească orice limită a bunului-simț, a echilibrului și a fraternității. Nu se poate trăi cu această teroare că mereu va apărea o problemă pe care va trebui să o dezamorsăm cu eforturi extraordinare și cheltuind energii cu care, repet, am putea face mult mai mult pentru viitorul României.

Doamnelor și domnilor, vă spuneam că, undeva, foarte departe de București, la Reșița și Oravița, dar acestea sunt doar două nume, pretutindeni în această țară, oamenii au cu totul alte probleme decât cele pe care le inventează, și pe care le lansează, și cu care ne agasează, și cu care ne aduc la disperare colegii noștri din aceste grupuri de interese, și anume, oamenii au: problema dezvoltă rii României, problema supraviețuirii României, problema performanței intelectuale și a performanței productive, problema copiilor lor care nu sunt siguri de ziua de poimâine și, uneori, nici de ziua de mâine.

Cea mai mare nenorocire a noastră este dezunirea în interior și cred că, în interesul major al unității naționale și al armoniei sociale, este cazul ca autoritățile să își facă datoria și să respecte legea.

Eu cred că nici cei mai aroganți, cei mai obraznici agresori asupra unității naționale nu vor mai fi atât de obraznici, nu vor mai fi atât de cinici, dacă vor vedea că autoritățile au fermitatea necesară actului de conducere, de conducere nuanțată, de conducere fiabilă, de conducere deșteaptă, dar de conducere a acestei țări.

Mi-am amintit, în clipa în care mă pregăteam să mă îndrept spre locul meu, acest vers genial al lui Miron Radu Paraschivescu: "Fii sfios și ferm ca un hotar".

Acesta este sfatul meu, aceasta este rugămintea mea către cei ce au responsabilitatea directă, executivă a treburilor țării și aceasta este și chemarea mea către dumneavoastră: nimic împotriva nimănui, pentru că ar fi de altă naționalitate; totul împotriva tuturor celor care atentează la armonia națională și la dreptul nostru de a ne dezvolta! (Aplauze.)

 
  Ioan Aurel Rus

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului România Mare are cuvântul domnul Ioan Aurel Rus. Domnule senator, vă rog.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu două zile de vot, cu o agitație fără precedent, totul în goana după procente, cine să se mai întrebe de ce trebuie amendată Constituția din 1991?! Dar cum să fi garantat aceea proprietatea foștilor burghezo-moșieri?! Lasă că vine noua Constituție, ea garantează proprietatea cștigată cinstit, dar mai mult necinstit!

Acum sunt garantate proprietățile baronilor Mischie, Oprișan, Iacubov, Nicolae și toată liota aceasta de îmbuibați ai tranziției. Proprietatea lor trebuie garantată și chiar introdusă în Uniunea Europeană, adică în felul acesta trebuie onorabilizată sau, în limbaj financiar-penal, "spălată".

Avem Constituția "detergent", or, detergentul trebuie să spele ceva. Deci, o mână spală pe cealaltă și Constituția spală fața. Cu această față constituțională PSD-ul, crede el, se poate adresa oricui.

Credeți că sub fardul Constituției nu se vede corupția?!

Mizeria o speli, apoi pui farduri și tot se văd ridurile!

Corupția nu înseamnă riduri, ci șanțuri și zbârcituri și gropi pe obrazul sfânt al României.

După aranjarea referendumului, băieții se pun pe treabă: militarizează, cu disponibilizați din Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Apărării Naționale, totul, începând de la Prefectura Capitalei până la Casa Națională de Asigurări de Sănătate; și alte instituții, se pare, vor trece pe mână militară.

De ce nu puneți, domnilor, prefect, militar de carieră și la Sfântu Gheorghe, poate ar privi altfel lucrurile, și Consiliul național al secuilor ar fi redus la tăcere, adică desființat.

Cum să admiți ca cei 300 de delegați, din 496 de secui declarați la recensământul din 2000, cică reprezentând cele opt scaune secuiești, să își facă de cap într-un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil?! Nu așa spune art. 1 din Constituție?!

După spusele separatistului József Csapó, ales președintele acestui consiliu, Parlamentul - zice - va primi zilele viitoare proiectul statutului și regulamentului intern al acestei "adunături", pentru ca autonomia teritorială a "ării Secuilor să devină criteriu de admitere a României în Uniunea Europeană. În acest sens se înscrie vizita oficialilor unguri, neoficială, în România.

Iată, România a ajuns o țară fără stăpâni! Iată, o floare amară a referendumului a făcut rod, rodul florii trădării patriei sfinte. Cine știe ce alte flori amare vor mai răsări?!

Apropo, poate apare o floare a adevărului și de la SIPA, acest serviciu al Ministerului Justiției care nu știe nimeni ce face, ce drege, ce buget are și cui îi dă raportul anual de activitate.

Așteptăm răspuns din partea oficialilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Se strigă: "Bravo!")

 
  Mircea Nedelcu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Mircea Nedelcu, Grupul Partidului România Mare.

   

Domnul Mircea Nedelcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care astăzi o voi prezenta în fața dumneavoastră, vă spun cu sinceritate, reprezintă pentru mine un mare motiv de întristare, pentru că s-ar putea să vorbesc pentru ultima dată despre Societatea Comercială "Siderurgica" S.A. din Hunedoara care, știți bine, a fost un etalon al siderurgiei românești, până astăzi.

Din anul 1990 încoace, siderurgia hunedoreană a înregistrat un continuu regres, și nu din cauza muncitorilor de acolo. Nouă, hunedorenilor, mereu ni s-a spus că trebuie să ne adaptăm la etapa de dezvoltare socioeconomică generată de tranziția spre economia de piață, la cerințele pieței oțelului care dictează, în final. Am înțeles aceasta.

Noi am priceput că România trece printr-o perioadă dificilă și ca buni români ce suntem, hunedorenii, am acceptat sacrificiile pentru un viitor mai bun. Am înțeles că Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială ne impun nouă, românilor, măsuri severe în privința criteriilor de aderare.

Muncitorii de la S.C. "Siderurgica" Hunedoara au înțeles și tot înțeles toate guvernele care s-au perindat din 1990 încoace, inclusiv pe cel al domnului Adrian Năstase.

Punctual, hunedorenii au acceptat să muncească pe salarii cu mult sub nivelul colegilor din ramură. Au muncit degeaba pentru un laminor de șină de cale ferată care le-ar fi asigurat, probabil, o imensă piață, dar din motive politice, înainte de 1996, s-a renunțat la acest laminor în favoarea altor centre siderurgice, mai bine reprezentate de politicieni aflați la putere.

Apoi, din rațiuni economice, tot în numele tranziției și al economiei de piață, au renunțat, în liniște, fără mișcări sociale, la mii de locuri de muncă, precum și la importante sectoare de producție învechite, depșite, găuri negre pentru economia românească, asupra cărora erau ațintite privirile tuturor analiștilor politici și economici - unii dintre aceștia abia își terminaseră școala, habar nu aveau să bată un cui în perete, însă își dădeau cu părerea, căci era de bonton și, oricum, erau în acord cu politica Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a Uniunii Europene. Ce conta că la Hunedoara rămâneau pe drumuri zeci de mii de suflete?! Să se descurce, să meargă, probabil, la cules de fructe prin păduri - vă amintiți cum ne îndemnau unii miniștri.

Hunedorenii au suportat și aceste nedreptăți, dar trebuie arătat că mereu li se promiteau alternative, măsuri sociale de acompaniament, se încheiau protocoale. A venit campania electorală din 2000, liderii PDSR, actualul PSD, promiteau că ei, odată veniți la putere, în locul CDR-ului, vor reporni capacitățile de producție oprite și vor înființa 10.000 locuri de muncă la "Siderurgica".

Au cștigat alegerile. Fondul Proprietății de Stat a devenit APAPS, s-au schimbat miniștrii, directorii, dar locuri de muncă noi, nici vorbă. Nici vorbă de alternative. Nici măcar banii pentru investițiile demarate de predecesori.

Poate vă mai amintiți, stimați colegi, cum, tot de la această tribună, arătam greutățile prin care trec hunedorenii și solicitam Guvernului atenția necesară. Cu chiu, cu vai,

Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deblocarea finanțării pentru finalizarea capacităților de producție de la turnarea continuă și cuptorul electric de o sută tone.

Ce mai sărbătoare a fost atunci pentru PSD, ce mai fală pentru prefectură și consiliul județean, marii artizani ai acestor realizări, pentru care, nu-i așa, s-au zdrobit ei. Dar bucuria nu a durat mult, căci a venit, din nou, Fondul Monetar Internațional și ne-a impus criteriile sale pentru obținerea tranșelor de împrumut.

Au început șicanele Ministerului Industriei și Resurselor: când era fierul vechi necesar producției, era oprită alimentarea cu energie electrică ori gazul metan, căci siderurgia românească înregistra datorii mari la aceste produse și Hunedoara era calul cel mai mare în acest sens.

Fac o paranteză aici: fierul vechi de ani buni de zile este vândut în străinătate, din curtea întreprinderilor siderurgice românești, de către statul român, căci prețul la extern este mai bun, deși siderurgia românească suferă o acută lipsă de materie primă. Nimeni nu a stopat acest jaf.

Dar cine este de vină pentru toate datoriile și nerealiză rile de la "Siderurgica", cine a gestionat-o, dacă nu APAPS-ul?! Cine a oprit producția, dacă nu Ministerul Industriilor și Resurselor?!

A trecut pe la Hunedoara de două ori și importantul domn ministru Mușetescu - și fac această remarcă pentru că, de important ce este, nu catadicsește să răspundă la interpelările ori întrebările ce îi sunt adresate de către parlamentari decât atunci când Domnia sa are chef. A venit să ne asigure pe noi, hunedorenii, că S.C "Siderurgica", după marele, imensul succes al privatizării S.C "Sidex" - Galați, reprezintă cea mai importantă societate aflată în portofoliul APAPS, că ei, guvernanții PSD, nu vor repeta greșelile țărăniștilor, că nu vor vinde de dragul de a vinde, pe nimic, fabricile și uzinele românești, că se va interesa personal de creșterea fiabilității S.C "Siderurgica", pentru ca privatizarea acesteia să constituie o piatră de încercare, o perlă pentru Guvernul Năstase.

Au fost făcute poze, au fost semnate protocoale între liderii PSD locali, între miniștri, între sindicaliști, cu toții eram fericiți, eram încântați ce reprezintă asemenea guvern iubitor și atent cu hunedorenii.

Iluzii, stimați colegi, procesul de restructurare și privatizare la S.C. "Siderurgica", de fapt, a fost stagnat trei ani de zile. Culmea ironiei, sindicatele au fost cele care au tot solicitat să se repornească acest proces, pentru că ei simțeau ce îi așteaptă, dar a fost amânat trei ani de zile.

Nici un acord încheiat cu hunedorenii nu a fost respectat de Guvernul domnului Năstase. În schimb, s-a depșit mișelește norma la disponibilizări.

Conform programului de restructurare a siderurgiei românești, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 213/2003, în anul 2005 la S.C "Siderurgica" urmau să fie 5.700 salariați, în anul 2010 - 4.850; astăzi, încă mai sunt 4.373 de angajați.

Spun astăzi, pentru că mâine, la sediul APAPS, Guvernul Năstase va semna cel mai rușinos contract care, de fapt, caracterizează întreaga sa activitate, din 2000 până în prezent. Totul a fost doar minciună, vânzare de iluzii, campanie pentru propria imagine.

După ce de la Hunedoara au fost alungați alți posibili investitori care și-ar fi exprimat dorința de a prelua S.C. "Siderurgica" în întregul ei, Guvernul va semna contractul LNM Holding, care nu dorește decât preluarea unui sector tehnologic gata modernizat, cu sacrificiile statului român, cu sacrificiile siderurgiștilor de la Hunedoara, deci vor să preia acest sector cu doar 2.200 de salariați, un sector care pentru orice investitor, cât de sărac ar fi, va deveni profitabil încă de-a doua zi. Nu-l interesează că vor rămâne pe drumuri încă 2.700 de salariați, după ce astă-vară au mai fost disponibilizați încă 3.500 de salariați și li s-a promis ferm din partea Guvernului PSD că nu vor mai fi disponibilizați la Hunedoara. Cine are interesul să sacrifice orașul Hunedoara pentru strategicul investitor de la LNM Holding ISPAT, împotriva oricărei logici economice? Nici măcar caietul de sarcini asumat de acesta nu este respectat, pentru că în acest caiet de sarcini se spunea clar că nu se mai fac disponibilizări.

În dimineața acestei zile, deocamdată, muncitorii de la "Siderurgica" doar au spart geamurile sediilor PSD, doar au blocat drumul european pentru câteva ceasuri. Cine știe mâine ce va mai fi la Hunedoara? Ei știu că au fost mințiți, înșelați cu nerușinare. Răbdarea lor este la capăt.

Noi, parlamentarii hunedoreni, nu mai avem ce să le spunem. Eventual, că nu am fost capabili să sensibilizăm Guvernul Năstase cu privire la problemele lor, dar ce le vom răspunde când ne vor întreba unde vor găsi un alt loc de muncă, pentru a-și hrăni familiile, ce se va alege de municipiul Hunedoara și multe alte sate, comune, orașe din împrejurimi?

Stimați colegi, astăzi suntem noi, parlamentarii hunedoreni, în această situație, dar mâine veți urma cu siguranță dumneavoastră, cu toții. Căci Guvernul Năstase este impotent. (Rumoare, vociferări.)

Vorbim aici degeaba, fiind demonstrată ineficiența Parlamentului, care, în schimb, este folosit la debușarea presiunilor sociale. Degeaba vă supărați, ăsta este adevărul.

Culmea ironiei, pentru dumneavoastră, ca să închei, că văd că v-am supărat, pentru a vă înveseli, vă fac invitația să urmăriți o expoziție unde sunt prezentate minunile Hunedoarei, care durează de câteva mii de ani, și pentru a-i trimite și pe miniștrii dumneavoastră să o vadă, ca să vadă ce crimă își asumă, semnând contractul de mâine.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Ghiorghi Prisăcaru

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultima luare de cuvânt, domnul senator Ghiorghi Prisăcaru, Grupul social democrat.

Stimați colegi, vreau să convenim un lucru: începând de luna viitoare, declarațiile politice vor începe la ora 15,00 fix, indiferent câți sunt în sală. Nu e neapărat necesar la "Declarații politice" să avem cvorum de lucru. Deci, vom începe cu declarații, după care aprobăm ordinea de zi. Nu se poate să întârziem de fiecare dată și să pierdem o oră din programul nostru de legiferare.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În februarie anul curent, liderii partidelor politice parlamentare de la putere și din opoziție au semnat la Palatul Parlamentului, împreună cu primul-ministru și în prezența Președintelui României, domnul Ion Iliescu, un pact de acțiune solidară pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Semnarea acestui document la scurt timp după Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002 avea ca scop transpunerea în viață a foii de parcurs aprobate de liderii Uniunii Europene cu acel prilej. S-a apreciat că acest fapt ar asigura încheierea de către România a negocierilor de aderare în 2004, semnarea Tratatului de aderare în 2005 și aderarea țării la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Semnarea documentului însemna asumarea unei solidarități nu numai în declarații, dar în fapte, între forțele politice pentru realizarea acestui obiectiv.

Aș vrea să fiu bine înțeles. Departe de mine gândul de a nega dreptul partidelor din opoziție de a critica Guvernul și partidul de guvernământ. Cred, însă, că această critică trebuie să fie bazată pe fapte reale, de natură să accelereze îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, consider că este riscant și prematur să emitem supoziții, de acum, despre cum va arăta Raportul Comisiei Europene din 5 noiembrie, în legătură cu România. Să așteptăm să fie făcut public și apoi să-l judecăm. Oricum, aș dori să vă informez că săptămâna trecută, împreună cu colegul meu Sergiu Nicolaescu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de la Senat și colegii de la Camera Deputaților, am efectuat o vizită la Bruxelles, am discutat cu parlamentari, oficiali din Ministerul de Externe, care ne-au asigurat de sprijinul lor, spunându-ne însă că de noi depinde dacă vom încheia negocierile de aderare.

Și acesta este un punct de vedere pe care noi îl acceptăm în întregime. De noi depinde, dar trebuie să fie o acțiune solidară. Am sentimentul că unele partide au început cam devreme campania electorală, și mai ales în mod regretabil se recurge la un limbaj suburban, cu atacuri lipsite de eleganță la adresa Președintelui Iliescu, a primului-ministru și a Partidului Social Democrat. Cred că mai degrabă ar trebui să vedem cum să lucrăm împreună pentru realizarea obiectivului fundamental de integrare în Uniunea Europeană, obiectiv care răspunde interesului nostru național. Nu cred că populația va aprecia discursurile pătimașe din Parlament.

Ea așteaptă creșterea nivelului de trai și aceasta depinde în mare măsură de felul în care vom ști să gestionăm obiectivul integrării în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectat de incendii  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la următorul punct: constituirea comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectat de incendii.

Grupul social democrat - 3 propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel și Sporea Elena.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare - două propuneri.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Nicolae Pătru și Dumitru Codreanu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul UDMR - o propunere.

 
   

Domnul Kereskényi Alexandru:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dacă sunt obiecții? Dacă nu, vă rog să votați constituirea comisiei de mediere.

S-a aprobat cu 89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de buget al Senatului pe anul 2004  

Punctul următor - proiectul de buget al Senatului pe anul 2004: prezintă domnul chestor Badea Dumitru.

   

Domnul Dumitru Badea:

În conformitate cu prevederile art. 34 alin. 2 din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, Camera Deputaților și Senatul își aprobă bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat și le înaintează Ministerului Finanțelor Publice, în vederea includerii lor în bugetul de stat. În acest sens, s-a studiat, cu consultarea Ministerului Finanțelor Publice, o variantă în cursul lunii septembrie 2003 și s-a ajuns pentru anul 2004 la un proiect de buget al Senatului, în sumă de 680 miliarde lei. La titlul "Cheltuieli de personal" au fost prevăzute credite în sumă de 454.126.590.000 lei. Fondul de salarii pentru anul 2004 a fost fundamentat pornind de la salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2003 și o indexare de 7,5% a fondului de salarii pentru anul 2004, stabilită de Ministerul Finanțelor Publice. Fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent al anului 2003, a cărui plată, potrivit prevederilor art. 10 alin. 4 din Legea nr. 631/2002 a bugetului de stat pe anul 2003, se va efectua din prevederile bugetare pe anul 2004, începând cu luna ianuarie 2004. Menționăm că s-a luat în considerare număr de personal de 1.094, considerat strict necesar, în conformitate cu sarcinile și atribuțiile ce le are de realizat instituția, din care 141 persoane care ocupă funcții de demnitate publică, respectiv senatorii, 420 salariați pentru birourile senatoriale și 533 salariați pentru aparatul central.

La articolul "Cheltuieli privind contribuțiile pentru asigură rile sociale de stat" pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj și cele pentru constituirea fondului de asigurări sociale pentru sănătate au fost prevăzute credite, conform legii, în procent total de 32,5% din fondul de salarii.

3. Suma prevăzută la articolul "Deplasări, detașri, transferări în țară", în valoare de 112 miliarde, este necesară pentru acoperirea nivelului cheltuielilor de cazare a senatorilor care nu au domiciliul în București, sume pentru acordarea diurnelor de deplasare ale senatorilor și pentru cheltuielile de deplasare în țară a personalului din aparatul Senatului și birourile senatoriale. Cheltuielile pentru deplasări în străinătate au fost calculate pe baza proiectului planului de relații externe pe anul 2004. Cheltuielile materiale, în sumă de 179.173.410.000, se prezintă pe articole de cheltuieli bugetare astfel: la fundamentarea sumelor prevăzute la articolul "Cheltuieli pentru întreținere și gospodă rire" s-a luat în calcul atât creșterea în acest an a tarifelor la energie electrică, termică, majorarea abonamentelor și costurilor impulsurilor pentru convorbirile telefonice efectuate, prin rețeaua fixă și mobilă, cât și prețul de 30.000 de lei pentru un litru de benzină, prețul actual fiind de 26.550 lei/litru. De asemenea, s-au avut în vedere și cheltuielile cu plata abonamentelor de comunicații Internet, a cheltuielilor cu achizițiile de carburanți, lubrifianți, anvelope, prime de asigurare, furnituri de birou etc.

La articolul "Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional" - 18 miliarde -, creditele prevăzute sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de reviziile la instalațiile din imobilul central, plata chiriilor pentru spațiile birourilor senatoriale, asigurarea service-ului la aparatura de birotică din dotare și altele. Suma prevăzută la articolul "Obiecte de inventar și echipament" este destinată, în principal, achizițiilor de obiecte de inventar necesare înlocuirii obiectelor uzate, achizițiilor de scule și dispozitive de lucru și alte bunuri necesare desfșurării activității în sediul central și la birourile senatoriale. La articolul "Reparații curente" s-au prevăzut fonduri pentru acoperirea contravalorii cheltuielilor ocazionate de reparațiile ce se vor efectua la sediile birourilor senatoriale, dar și de reparații la autovehiculele aflate în dotarea parcului auto propriu și a birourilor senatoriale, reparații echipamente și dispozitive existente în dotarea Senatului. Suma înscrisă la articolul "Reparații capitale" s-a redus în anul 2004, comparativ cu 2003, datorită micșorării numărului și volumului reparațiilor impuse a se executa.

Pentru articolul "Cărți și publicații" s-au prevăzut credite necesare acoperirii cheltuielilor cu abonamente la presa internă și externă, abonamente pentru monitoare oficiale, colecții de legi și hotărâri, cheltuieli pentru îmbunătățirea fondului de carte din cadrul bibliotecii Senatului, precum și cheltuieli cu publicații de specialitate ce vor fi solicitate în serviciile Senatului pe parcursul întregului an 2004.

Suma prevăzută la articolul "Alte cheltuieli" cuprinde, în principal, cheltuielile de protocol cu delegațiile străine sosite la Senat, precum și achitarea valorii contractului ce se va încheia între Senatul României și R.A.P.P.S. pe anul 2004 privind întreținerea bazei materiale destinate activității de reprezentare și protocol. Fondul președintelui este constituit, conform legii, pentru ajutoare, recompense, stimulente și contribuții la acțiuni umanitare.

La titlul "Transferuri, cotizații internaționale" s-a prevăzut suma de 4.700.000.000 de lei, având în vedere principiul plății anuale prin rotație, convenit la nivelul celor două Camere ale Parlamentului și au fost incluse în proiectul bugetului Senatului sumele reprezentând cotizațiile pentru anul 2004 la organismele parlamentare internaționale la care Parlamentul României participă. La baza fundamentră rii cheltuielilor de capital în sumă de 42 miliarde lei au stat propunerile direcțiilor de specialitate privind în principal dotarea cu aparatură de birotică la sediul central și a birourilor senatoriale. Ca să evit întrebările, 50 de calculatoare urmează să cumpărăm anul viitor.

Totodată, menționăm că, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, s-a stabilit ca în condițiile mutării sediului Senatului la Palatul Parlamentului, acest proiect de buget să fie suplimentat cu suma necesară mutării, care va fi alocată pe baza unei hotărâri de guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dacă sunt întrebări. Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că tema foarte importantă pentru instituție, bugetul, ar trebui să fie subiect și de dezbatere, nu numai de întrebări. Voi face, totuși, două sau trei mici comentarii.

Din păcate nu respectăm noi, ca Senat, Legea finanțelor publice. Noi trebuia să dezbatem bugetul Senatului cu mult înainte ca Guvernul să trimită spre Parlament proiectul Legii privind bugetul de stat. Și Senatul, și Camera Deputaților încalcă această prevedere și este corect, firesc, să o spunem.

A doua observație. Voi face o asociere cumva specială între o declarație politică făcută astăzi și bugetul pe care îl discutăm.

A existat o declarație politică azi, pe care îmi permit să o felicit, privind cantitatea activității în Parlament și slăbiciunile pe care le avem noi în activitatea noastră, cât de mult Parlament există, cât de multă dezbatere, cât de calitativă este munca pe care o facem.

În raport cu această excelentă declarație politică, mie îmi este greu să spun dacă banii pe care îi avem la dispoziție sunt mulți sau puțini. Impresia mea este că sunt mulți, pentru că, din păcate, la modul în care suntem organizați și funcționăm, totul pe fugă, totul în viteză, totul fără să fie o analiză propriu-zisă, banii alocați pot fi considerați mulți.

Al treilea lucru pe care vreau să-l spun este legat de transparența instrumentului bugetului. Firesc este ca un buget să fie foarte transparent. Obligațiile noastre, în primul rând ca instituție, sunt să facem transparență pe buget.

Din păcate, nu avem parte nici în acest an și am făcut această observație și în Biroul permanent al Senatului.

Este adevărat că nu am avut parte nici în anii anteriori, din păcate fiind o practică obișnuită.

Firesc ar fi ca o dată și o dată bugetul instituției să fie transparent. Sigur că presa va comenta o zi sau două ce se mai întâmplă sau ce nu se mai întâmplă cu banii publici în instituția Senatului, dar asta ne va scuti pentru multiple alte ocazii în cursul anului să avem această dezbatere.

Ultimul lucru pe care aș vrea să-l spun este legat de o problemă măruntă, dar importantă.

Din păcate, foarte mulți dintre noi avem imaginea în teritoriu că suntem niște nababi. Când discutăm cu oricine din România, în cursul timpului s-a creat imaginea că un senator este un mic nabab, care dispune de sume absolut impresionante și, din acest punct de vedere, cred că ar fi corectă o precizare.

Chiar în urmă cu două săptămâni citeam în presă că unul sau altul dintre noi costăm vreo 4 miliarde și ceva pe lună. Sigur, este un fel să împarți bugetul instituției la numărul de senatori și să obții cifre impresionante. Din păcate, populația trăiește cu aceste impresii, că noi avem 4 miliarde, 400 milioane - nu mai înțeleg nici ei exact cât! -, dar li se pare că foarte mult. Și corect ar fi să spună foarte exact că venitul unui senator în România este, totuși, la nivelul unui șef de birou - să spunem - dintr-o societate care are cât de cât salarii decente, pentru că aș vrea să demitizăm, să scoatem un lucru din folclorul populației din România, pentru că în prea multe situații suntem puși absolut în fața unor justificări necrezute de populație. Toată lumea crede că suntem cu totul altfel financiar, când orice comparație modestă - probabil că domnul chestor ne-ar putea spune - arată că netul unui senator în România este undeva între 19 și 20 de milioane de lei și asta înseamnă nivelul de retribuire pe care un șef de birou îl cștigă cu ușurință într-o altă instituție financiară, de asigurări sociale și așa mai departe.

Sigur că vom vota acest buget, dar, repet, singura mea dorință este ca măcar de anul viitor să inaugurăm, să începem o operă transparentă în care vom pune la dispoziția tuturor proiectele, achizițiile, obligațiile pe care le avem și chiar dacă ne vom expune o zi sau două la o discuție, poate nu totdeauna obiectivă, vom încheia un an de zile de discuții care vor urma.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Bunduc Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Bunduc:

Domnule președinte, intervenția mea de astăzi, legată de bugetul Senatului, vrea să scoată în evidență câteva aspecte ce țin de activitatea birourilor noastre din teritoriu.

Dacă se spunea că sunt bani la Senat, eu nu sunt de acord cu aceasta, sunt sume foarte mici, mai ales cele destinate bunei funcționări a acestor birouri. Și am să vă dau câteva exemple concrete pe care foarte mulți dintre noi nu le cunosc și pe care nici presa nu le cunoaște, deși prezintă, în multe rânduri, activitatea noastră ca fiind toată în roz.

În primul rând, legat de mașini. Vreau să-i informez pe cei care nu cunosc încă faptul că sunt foarte multe mașini în care plouă, nu numai în portbagaj, ci chiar în interiorul mașinii. Cred că este greșeala celor care au achiziționat aceste Dacii. Este bine că noi protejăm producția internă, dar să ni se dea mașini de la intern de calitate. Nu vreau să acuz serviciile Senatului care se străduiesc să repare atât cât pot, dar ele vin cu defecte de fabricație.

Aceeași situație s-a întâmplat și cu faxurile, care au funcționat câteva luni. Chiar acum, în perioada de toamnă, am fost nevoiți să apelăm la serviciile Poștei pentru a trimite faxuri acolo unde este cazul. (Discuții.)

O situație, pe undeva, hazlie, este aceea pe care o avem în birourile noastre din teritoriu. Domnule președinte, vă invit când aveți drum la Tulcea să vedeți și biroul în care lucrez, la Prefectură, unde iarna avem frig, nu avem un calorifer care să suplimenteze căldura insuficientă, iar vara nu mai putem de cald, nu avem un ventilator care să asigure un confort cât de cât.

Mai adaug la acest aspect încă unul, și poate aici ne puteți ajuta. Poate de la județ vom primi și noi niște spații așa cum poate nu le merităm, ci poate ni se cuvin. Stăm 4 persoane într-o cameră foarte mică, în timp ce toți salariații lucrează câte unul în birou sau au câte două săli.

Revenind la problemele de dotare a acestor birouri, aș vrea să se ia în calcul că noi vrem să fim o țară care intră în Europa pe deplin, dar să fim și noi dotați cu mijloace moderne, cu o birotică modernă. La această dată, am un aparat de radio moștenit din 1996 de la senatorul PSM de pe vremea aceea, care, bineînțeles, nu funcționează.

Cam aceasta este calitatea dotării pe care o am.

Vă rog, încă o dată, dacă aveți ocazia, să ne vizitați să vedeți că cele spuse sunt reale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt. Domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu interes, am primit și noi materialul respectiv și acum, dacă intervin, o fac în legătură cu următoarele aspecte.

Domnule președinte, în ultima vreme problemele Senatului sunt în atenția opiniei publice și, din păcate, orientarea, tenta care se dă de regulă este negativă nu numai în ceea ce privește Senatul, ci și Camera Deputaților.

În acest context, eu cred că este de datoria noastră să ne preocupe acest aspect și, astfel, consider că ne putem gândi la crearea unui fond special care să aibă în vedere promovarea unei imagini corecte asupra Parlamentului. Dacă Televiziunea Națională, de exemplu, nu ne dă, de ce să nu planificăm o sumă de bani cu care să închiriem spații la alte televiziuni în care, măcar zilnic, atunci când se lucrează, luni și joi, să se dea 20-25 de minute despre Camera Deputaților și Senat?

De ce să nu se facă materiale speciale? Pentru că este extraordinar să aflăm. Domnul senator Păcuraru a subliniat că noi am cheltui, anual, circa 4 miliarde de lei. Trebuie corectat oficial și răspunsul trebuie să vină de la noi în această privință, fiindcă acolo, la marginea țării, cetățeanul de rând chiar crede că în spatele senatorului cutare sau cutare se află suma aceasta, băltoaca aceasta de bani, care, într-adevăr, este o băltoacă.

Nu se poate așa ceva. Este de datoria noastră să contribuim.

Se promite că se face. Degeaba imagini pe Internet și așa mai departe... dar nu este obligatoriu, la urma urmei, să consulți Internet-ul, atunci când este, repet, de datoria noastră ca de la noi să pornească o asemenea acțiune!

Din acest punct de vedere, eu nu știu care este fomalitatea, dar pentru început, 2004 va fi un început, putem aloca, spre exemplu - din câte știu, ceea ce decide acum Camera superioară asta este cifra care rămâne, nu o mai corectează nimeni în viitor -, o sumă modică, să spunem 300 milioane, special la acest capitol, ca să se știe despre ce este vorba. Este vorba și despre transparență, în ultimă instanță. Decât să fie bănuieli că se folosesc banii așa, de ce nu, din start, iată, 300 milioane, 200 de milioane, dar să fie acolo. Din punctul meu de vedere, putem porni și cu 100 de milioane, că nu este prea mult, dar să fie odată un început.

În al doilea rând, aș vrea să mă refer la altceva. Dacă nu mă înșel, la anul, pe 5 decembrie, se împlinesc exact 140 de ani de când Cuza a inaugurat primul Senat al României, deci vor fi 140 de ani de la fondarea Senatului.

Dacă nu ne cinstesc alții, atunci măcar să o facem noi.

Și tot așa, o sumă mică, dar să fie prevăzută în buget, pentru că este bine să știe lumea. Hai să spunem că, dacă nu interesează prezentul, măcar să ne intereseze trecutul!

Și din momentul în care este specificată această sumă acolo, este foarte bine.

Nici nu ar fi prea mult ca, în comparație cu suma de 680 miliarde, cât este totalul, să apară 680 miliarde și 500 de milioane. Este insignifiant!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule senator.

S-a înțeles. Eu vreau să rețineți că prevederea de buget pentru Senat pe 2004 a însemnat o analiză care a durat 3-4 luni de zile. De asemenea, rețineți că orice se include în buget este conform legilor existente în vigoare. Sigur că necesitățile sunt mult mai mari, ca să fiu sincer cu dumneavoastră, și chiar mulți colegi senatori, chiar și în Biroul permanent, ridică problema de ce noi avem dotare tehnică mult mai scăzută decât la Camera Deputaților.

În al doilea rând, vreau să rețineți că orice cheltuială se face în mod transparent și numai prin licitație. În afară de aceasta, toate cheltuielile și toate licitațiile se fac sub supravegherea strictă a chestorilor, iar în cazurile în care s-au constatat cele mai mici semne de întrebare legate de o licitație, nu s-a mai ținut și s-au luat măsuri pentru a intra în normalitate.

De asemenea, nu trebuie să vă spun, cunoașteți că în Senat există alt sistem decât cel de la Camera Deputaților.

Un senator are o indemnizație care înseamnă 34 de milioane.

Fără indemnizații, înseamnă circa 18-19 milioane de lei pe lună, și nu primește nimic în plus. În Senat nu există sume forfetare, ci, pur și simplu, decontări care se fac direct cu secretariatul general, pentru întreținerea birourilor senatoriale din teritoriu.

Suma de care se vorbește este corect calculată. Dacă împarți 680 de miliarde lei la 140 de senatori și nu ții seama că un Parlament, pentru a funcționa, cum e cazul Senatului, are nevoie de circa 1.400 de angajați, aparat tehnic, și noi lucrăm cu 1.094... Vreau să vă spun că, pe treaba asta, în fiecare an am făcut economii la statul de funcțiuni, prin neangajarea personalului care este prevăzut de schemă. Deci, 1.094 de tehnicieni în aparatul tehnic, la care se adaugă și care deservesc Senatul, în totalitatea sa, inclusiv pe cei 140 de senatori. Cheltuielile sunt cheltuielile curente, repet, care se încadrează în normativele prevăzute de lege.

Vă rog, dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Domnul chestor Badea, vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte, eu vreau să fac o completare. Tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere al cheltuielilor se realizează sub supravegherea chestorilor, dar, de fiecare dată, este informat Biroul permanent, și atunci când se demarează acțiunea, respectiv licitația, și la finalizarea ei, în așa fel încât conducerea colectivă are și o răspundere colectivă, din acest punct de vedere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt, supun votului dumneavoastră...

Aveți proiectul de hotărâre. Dacă aveți observații la el? Nu. Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Adoptarea proiectului Legii pentru completarea alin. (1) al art. 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura (votul final)  

Trecem la următorul punct: proiectul Legii pentru completarea alin. (1) al art. 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Trebuie dat votul final. Au avut loc dezbateri, nu au fost amendamente. Vă rog să votați. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul legii. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 100 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, nici o abținere. Vă mulțumesc.

Adoptarea proiectului Legii pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (votul final)  

Trecem la proiectul Legii pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Deci, avem numai votul final asupra proiectului legii, în forma primită de la Camera Deputaților. Vă rog să votați.

Au avut loc dezbateri largi pe această temă.

S-a adoptat cu 87 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și două abțineri.

Vă mulțumesc.

Adoptarea proiectului Legii pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (votul final)  

Proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

De asemenea, au avut loc dezbateri, am avut raport comun - Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Nu sunt amendamente.

Vă rog să votați atât raportul, cât și proiectul legii, în forma prezentată. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 107 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat  

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat.

Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci...

Stimați colegi, vă amintesc că s-a retrimis la comisie pentru raport suplimentar. Îl rog pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul suplimentar.

   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră s-a întrunit în cursul acestei zile și a hotărât să propună plenului adoptarea amendamentului propus de Comisia economică, urmare inițiativei domnului senator Bîciu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Întreb reprezentantul ministerului: de acord cu amendamentul?

 
   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul:

Da, domnule președinte. Am analizat amendamentul și sunt de acord cu conținutul său.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt?

Deci, avem un amendament. Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar cu acest amendament admis, în unanimitate, de către comisie. Vă rog să votați.

S-a votat cu 110 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Acum supun votului dumneavoastră proiectul legii în forma prezentată, în care se va introduce amendamentul pe care l-am aprobat.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 103 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995  

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat. Vă rog, foarte pe scurt.

   

Domnul Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Acest proiect de lege este justificat prin facilitarea accesului la învățământul superior a absolvenților de liceu premiați la olimpiade sau concursuri școlare artistice sau sportive de nivel continental, mondial și olimpic, precum și pentru facilitarea accesului la manuale gratuite al elevilor din învățământul secundar superior ai căror părinți sau susținători legali au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Puțin mai tare, vă rog!

 
   

Domnul Radu Damian:

Deci, aceste facilități se referă la elevii din învățământul secundar superior ai căror părinți au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară.

S-au introdus observațiile Consiliului Legislativ și, cu acestea, ministerul susține proiectul legii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolaescu prezintă raportul Comisiei pentru învățământ și știință.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Luând în dezbatere acest proiect de lege, comisia îl avizează favorabil și îl supune dezbaterii plenului Senatului, fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de la Consiliul Legislativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt? Dacă nu, supunem votului dumneavoastră atât raportul comisiei, întrucât nu avem amendamente, cât și proiectul legii, în forma prezentată. Vă atenționez că legea are caracter organic. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 100 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor (votul final)  

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.

Trebuie să dăm votul final, stimați colegi, asupra proiectului legii. Raportul a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră ... (Domnul senator Dumitru Badea solicită cuvântul.)

Domnul senator Badea.

   

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte, noi considerăm că este o încălcare a regulamentului reluarea acestui vot. Ca atare, grupul nostru se va abține de la vot, în sensul că nu va vota deloc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am purtat această dezbatere cred că de două ori, și în Biroul permanent. Deci, dacă ați fi avut măcar un amendament și v-ar fi fost respins, înțelegeam.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

S-a votat, a căzut la vot, deci nu se mai poate reintroduce...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră proiectul legii. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 74 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nici o abținere.

Din sală:

Liste!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Liste pentru toate grupurile.

 
Respingerea proiectului Legii pentru modificarea unor acte normative privind activitatea comercială  

Trecem la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative privind activitatea comercială.

Stimați colegi... Vă rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări... Vă rog să luați loc.

Stimați colegi, lucrurile sunt foarte simple. Avem raport de respingere. Toate prevederile s-au preluat în Legea nr. 161/2003, pe care am votat-o.

Vă rog, domnul președinte.

   

Domnul Aristide Roibu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 21 octombrie 2003, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere, pentru următoarele considerente: Aceste prevederi au fost preluate, cu unele modificări, în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, la capitolul Cărții a II-a - "Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției", Titlul II - "Asigurarea transparenței și stabilității în mediul de afaceri", art. VIII - X.

În consecință, proiectul de lege supus dezbaterii a rămas fără obiect.

La dezbateri a participat reprezentantul Ministerului Justiției, care a fost de acord cu raportul adoptat de comisie.

Proiectul de lege a fost avizat negativ de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de Comisia economică.

Ca urmare, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat conform prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului dacă are vreo obiecție?

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem de acord cu raportul de respingere, precum și cu considerentele care îl susțin. Vă rugăm să aprobați raportul de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Deci, toate reglementările verificate au fost preluate în legea existentă, Legea nr. 161/2003.

Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Raport de respingere, pentru că proiectul că nu mai are obiect. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri. Deci, s-a respins proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita  

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita.

Raport comun - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule secretar de stat, vă rog!

   

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Potrivit sarcinii care a revenit Ministerului Sănătății din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2003, prin Hotărârea Guvernului nr. 1037/2003 s-a înființat Societatea Comercială "SANEVIT 2003" - S.A., sub autoritatea Ministerului Sănătății, având ca obiect de activitate producerea de aparatură și instrumentar medical cod KN 3310.

Neavând decât mijloace fixe, prin modificarea propusă de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului se mărește participațiunea A.V.A.B.-ului la fondul social al întreprinderii cu 10 miliarde lei. Aceasta apreciem noi că ar fi o soluție de finanțare pentru a asigura mijloace circulante, pentru începerea producției pentru care fabrica a fost reorganizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, cine prezintă raportul? Domnul președinte Aristide Roibu, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ședința din 24 septembrie 2003, cele două comisii au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute asupra unor agenți economici de pe platformele industriale Arad și Harghita, în vederea relansării unor obiective industriale de importanță zonală semnificativă.

Nu vreau să repet ceea ce a spus reprezentantul Guvernului. Din aceste considerente, vă mai informez că proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Comisia economică, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport și Consiliul Legislativ.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

La dezbateri generale dacă sunt luări de cuvânt? Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o întrebare de pus reprezentantului Guvernului. Dacă este vorba de aceeași întreprindere "SANEVIT", lansată de Grupul "GELSOR", producătoare de seringi în România, un scandal, s-au vândut acțiuni în circuit închis și așa mai departe? Cum s-a finalizat această problemă? Care sunt...? (Intervenție neinteligibilă din sală.)

E treaba mea, domnule senator. Eu pun o întrebare aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, n-am înțeles. E dreptul oricărui coleg senator să pună întrebări.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

În baza acestei ordonanțe de urgență, portofoliul deținut de A.V.A.B. la S.C. "SANEVIT", înființată în 1996, care a fost scoasă la privatizare în trei rânduri, nefiind vândută, a fost trecută în administrarea Ministerului Sănătății, pentru a înființa o societate comercială cu același obiect de activitate.

Deci, acțiunile, sumele, creanțele fac parte din portofoliul A.V.A.B.-ului, Ministerul Sănătății neprimind de acolo decât mijloacele fixe, în valoare de 8.603.680 dolari. Două fișe, anexă la ordonanța de urgență, sunt cele două locații unde este sediul administrativ al fabricii și sediul de producție cu mijloacele fixe.

În momentul de față, ea s-a înființat prin hotărâre de Guvern, nu dispune de mijloace circulante pentru a începe producția, iar toate creanțele, datoriile fostei societăți comerciale "SANEVIT" către furnizorii externi pentru materiale, sunt în sarcina A.V.A.B.-ului.

Noi nu am făcut altceva decât că am înființat această societate pe care dorim să o relansăm ca producție, și am întreprins unele diligențe pentru a crea piață și în țară, și afară.

Nu am luat nici un credit până acum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Vă amintesc că este vorba de o societate care a beneficiat de garanție guvernamentală, în 1991.

Vă rog, dezbateri generale.

Domnul Păcurariu, vă rog.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Din câte știu, "SANEVIT"-ul a fost o investiție privată, vreau să știu care este adevărul. A luat un credit, a ajuns la A.V.A.B., probabil, prin lichidarea BANCOREX, aș vrea să știu dacă este una și aceeași întreprindere, atât v-am rugat să-mi spuneți, nu altceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, dacă ați fi fost atent, v-am răspuns eu.

Este o societate privată, făcută cu garanția statului în 1991, începutul lui 1992, 35 milioane dolari. S-a făcut fabrica ultramodernă, s-a pus în funcțiune, din păcate, pe jocurile care încă se mai fac, probabil că nu a primit comenzi pentru seringile de unică folosință, unii au criticat, că sunt bune, că nu sunt bune, dar statul a fost implicat și atunci a scos-o la vânzare. Au fost 3-4 licitații, nu a existat cumpărător, a preluat-o Ministerul Sănătății să o administreze, eventual, dacă o pune în funcție își asigură seringi de unică folosință, restul e treaba, cum se spune, a Parchetului, domnule Păcurariu.

Vă rog, domnul senator Horga.

 
   

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înaintea apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2003, A.V.A.B. a preluat creanțe în valoare totală de 117.427.212 dolari în contul unor credite externe angajate cu garanție guvernamentală de la "SANEVIT" S.A. Arad, 61.308.361 dolari, "Astra Vagoane Călători" S.A. Arad 33.356.583 dolari și "Industrializarea Laptelui" Harghita 12.762.268 dolari. Ulterior, A.V.A.B. a recuperat, prin valorificarea creanțelor preluate de la aceste societăți comerciale, următoarele sume: de la "SANEVIT" S.A. 8.603.680 dolari, și de la "Astra Vagoane Călători" Arad 10 miliarde lei.

Deci, față de suma totală pe care Guvernul României a garantat-o pentru creditele externe, diferența este colosal de mare.

Ce ne propune Guvernul acum prin această ordonanță de urgență pe care, astăzi, suntem puși să o aprobăm?

1. Înființarea unei noi societăți comerciale cu capital integral de stat, S.C. "SANEVIT" 2003 S.A. Arad. Iată că acest Guvern, în loc să privatizeze eficient societățile comerciale existente, se ocupă de constituirea de noi societăți comerciale ca, într-un viitor, probabil, foarte apropiat, să fie vândute în sistem mixt...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți vreun client, domnul senator?

 
   

Domnul Vasile Horga:

Îmi dați voie să expun, domnule președinte?

Dacă dumneavoastră aveți ceva de comentat, atunci, vă rog, la tribună și dumneavoastră, ca și noi, toți ceilalți.

Se impun câteva întrebări.

Ce se întâmplă cu vechea societate comercială "SANEVIT" S.A. Arad? Ce se întâmplă cu creditorii ei sociali? Ce se întâmplă cu salariații fostei societăți comerciale?

2. Reeșalonarea de către A.V.A.B. a datoriei celor două societăți comerciale, "Astra Vagoane Călători" Arad și "Industrializarea Laptelui" Harghita, pe o perioadă de cinci ani, concomitent cu anularea majorărilor de întârziere și a penalităților.

Și aici se impun câteva întrebări.

  1. Suportă bugetul public național atât de ușor o lipsă de surse care au fost luate în calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2003?
  2. Nu se creează un tratament discriminatoriu față de alte societăți comerciale care sunt la fel de viabile și nu-și pot plăti la timp datoriile?
  3. Acordă Guvernul, cu discernământ suficient de matur, garanții de stat în favoarea unor societăți pentru accesul la credite externe?
  4. Poate cineva să facă troc chiar atât de simplu cu banii românilor?

În concluzie, doresc să vă atrag atenția că prin votul nostru de azi putem fi părtași sau nu, alături de Guvern, la majorarea datoriei publice a României cu încă aproape 120 milioane dolari, bani luați de la gura contribuabilului român, care și-a pus întreaga speranță în toți cei care suntem aici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Credeam că ne propuneți o alternativă, domnul Horga.

Din sală (o voce):

La guvernare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E vorba de 1991, hai să lăsăm guvernarea!

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că nu pot să-i răspund domnului senator, pentru că nu Ministerul Sănătății a gestionat "SANEVIT" S.A. Execuția lui cade în sarcina A.V.A.B.-ului, Ministerul Sănătății, în momentul de față, nu dorește altceva nimic și nu a solicitat nici un ban, deci ni s-au pus la dispoziție numai mijloace fixe în valoarea pe care v-am prezentat-o și încercăm să salvăm fabrica să producă, să intre pe piață, nu așa cum s-a întâmplat în 1996-1997, când de 10 milioane dolari s-au cumpărat seringi și ace în condiții...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Repet, e altă treabă, nu discutăm. Aici avem autorități în materie, se ocupă de treaba asta.

Vă rog, dacă doriți să mai dați vreun răspuns? Nu.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Bun. Poate o singură precizare, și-mi cer scuze că-i spun de aici domnului Horga, deci, indiferent cum vreți să operăm, ele se duc tot pe datorie publică. Chiar dacă dăm ordonanța, chiar dacă nu dăm ordonanța. Dând ordonanța, există o șansă pentru a repune în funcțiune secțiile principale.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele din anexă.

Vă rog să votați.

68 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă, 3 abțineri, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în forma prezentată și acceptată de comisie, cu amendamentele pe care le vom introduce.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 72 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora  

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora.

Doamna secretar de stat Manolescu, vă ascultăm, vă rog.

   

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest act normativ a fost necesară modificarea Legii nr. 135/2003 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc care a intrat în vigoare în aprilie anul acesta.

Această variantă a trebuit modificată pentru a realiza compatibilizarea legislației în materie cu normele europene și pentru a îndeplini obiectivul propus de finalizarea negocierilor la Capitolul III, "Libera circulație a mărfurilor", cu scopul de a închide de fapt acest capitol.

Comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare, cu amendamente, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Roibu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma dezbaterilor, a hotărât să adopte în unanimitate raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Întrucât obiectivul țării noastre este de a finaliza negocierile cu Uniunea Europeană la Capitolul III, "Libera circulație a serviciilor", în cursul anului 2003 și de a închide acest capitol, s-a impus modificarea textului Legii nr. 122/1996, în sensul adaptării acesteia la cerințele legislației Uniunii Europene.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de lege, împreună cu raportul de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat, de acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Domnul senator Hanganu, vă rog.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Din respect, în primul rând, pentru doamna secretar de stat, nu o să mai dezvolt foarte mult subiectul acesta, numai că aprecierile în legătură cu Legea nr. 135/2003 chiar că nu sunt...

Din păcate, cu Ministerul Finanțelor Publice, de fiecare dată s-a discutat cu altcineva, lucrurile acestea le-am mai explicat, ceea ce se motivează în legătură cu Legea nr. 135/2003 nu are nici un fel de substanță, pentru că Legea nr. 135/2003 nu împiedică cu nimic ceea ce se vorbește în legătură cu aderarea și așa mai departe. Știm bine care este de fapt dedesubtul la această ordonanță și știm la fel de bine că ea, din fericire, nu a plecat de la Ministerul Finanțelor Publice, ci din altă parte, de la Banca Națională a României.

Spun că nu mai dezvolt acest subiect pentru că, din fericire, ca urmare a amendamentelor care au fost aprobate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ordonanța nu numai că își schimbă în totalitate sensul, ci ea vine foarte mult să consolideze Legea nr. 135/2003 care a fost dată în luna aprilie și pentru care Guvernul și-a dat, la momentul respectiv, toate acordurile.

O singură întrebare am. Față de amendamentele și forma în care ele au fost aprobate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări există o modificare care, am înțeles, a apărut săptămâna trecută datorită, tot așa, unei hârtii sosite de la Ministerul Finanțelor Publice, și anume este vorba de art. 1 cu 2, paragraful 2, și care introduce, din nou, un alineat (3) care sună așa: "Nu intră sub incidența interdicției prevăzute la alin. (2) contribuțiile la fondul social al membrilor, în condițiile în care acesta se restituie la încetarea calității de membru".

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la acest paragraf se renunțase, deci, de comun acord, se votase să nu mai apară. Se abroga acest paragraf.

Dacă puteți să-mi spuneți ce dorește acest paragraf, pentru că el introduce o confuzie totală, din nou.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu-l avem aici. Îl avem în text?

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Da. La punctul 4 art. 1 cu 2 se introduce alineatul (3), care începe cu "Nu intră sub incidența interdicției". Acest paragraf a fost anulat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că este un amendament propus de domnul senator Ion Predescu. Ne dați un răspuns, domnul senator?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Textul este foarte clar. Cotizațiile nu intră sub incidența legii, reglementării precedente, și rămân dreptul exclusiv al membrilor Casei de Ajutor Reciproc. Așa că nu e nimic confuz.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E vorba numai despre contribuții la fond.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sigur că da. Și dobânzile la acesta.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

S-ar putea trage concluzia că membrii C.A.R. nu-și pot retrage o parte din fondul social decât la încetarea calității de membru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu-i normal?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

E normal. Adică pot lua împrumut fără fond?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, dacă ești membru, te retragi și îți iei toți banii.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte, tocmai asta s-a discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, că membrul C.A.R. poate ca și pe parcurs s-și retragă o parte din fondul social. Nu se poate retrage...

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Și-i retrage pe toți, domnule, și după aceea nu are decât să se reînscrie.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte, necazul este că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.... și Ministerul Finanțelor Publice a acceptat acest lucru. Și acum a reapărut acest amendament, în această completare.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Tot în comisie a fost adoptat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles problema ridicată.

Din sală:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Toate aceste aspecte au fost dezbătute în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplină, imunități și validări și lucrurile au fost clarificate.

Deci, conduita normală a unui membru C.A.R. este că dacă dorește să se retragă din C.A.R., el se poate retrage cu întreaga cotizație.

Dacă dorește să se reînscrie, începe să se reînscrie și beneficiază de toate drepturile potrivit fondului pe care îl are depus, pentru că altfel am încurca și am zăpăci complet toate aceste aspecte, iar în ceea ce privește, domnule senator, Legea nr. 135/2003, aceasta trebuie să vă informăm că încalcă prevederile Directivei 2000/12 a Uniunii Europene, potrivit căreia numai instituțiile de credit pot atrage depozite și alte fonduri rambursabile de la populație, iar acestea trebuie să fie autorizate și supravegheate de o autoritate națională competentă.

Prin urmare, dumneavoastră ați acceptat, ați fost de acord, toată lumea a fost de acord. Eu cred că nu mai este nici o problemă în acest sens.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt luări de cuvânt?

Din sală:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

Am analizat cu foarte multă atenție atât ordonanța de urgență în discuție, cât și Legea nr. 135/2003, am lecturat cu aceeași atenție amendamentele propuse de Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc, cele acceptate de Ministerul Finanțelor Publice, de Banca Națională a României, referitoare la propunerea de amendare.

Într-o anumită conjunctură, cunosc foarte bine cum s-au înființat casele de ajutor reciproc, cunosc și cum funcționează în prezent, sunt membru și în prezent al unei case de ajutor reciproc, prin urmare, sunt absolut interesat ca C.A.R.-urile să funcționeze la cote optime și s-și realizeze finalitatea, adică acea întrajutorare reală între membrii săi, acesta să fie obiectul său de activitate, și nu alte interese.

În principal, ceea ce se propune de către Uniunea Națională este eliminarea precizării privind persoanele eligibile să dețină calitatea de membru și a celei privind desfșurarea activității, inclusiv cu membrii acestora.

Redefinirea scopului principal al C.A.R., în sensul că acesta îl constituie atragerea economiilor la fondurile sociale ale propriilor membri în vederea acordării de împrumuturi, eliminarea interdicției pentru C.A.R. de a atrage depozite de orice natură sau fonduri rambursabile, justificate de interpretarea conform căreia această dispoziție a transformat fondul social al membrilor în sume nerambursabile, echivalent cu confiscarea acestora.

În principal, asta doare, atragerea de alte fonduri, eliminarea sintagmei "se pot asocia" și înlocuirea acesteia cu sintagma "se asociază".

Sigur, domnul senator Ion Predescu, și respectiv domnul președinte Aristide Roibu au explicat care sunt motivele pentru care... Este vorba și de Directiva Comunității Europene, și sunt și alte lucruri.

În concluzie, activitatea C.A.R.-urilor trebuie să se rezume exclusiv la acordarea de împrumuturi membrilor săi, păstrându-se caracterul de entități închise ale acestora, sursa de acordare a împrumuturilor trebuie să o reprezinte fondul social constituit din contribuția membrilor lor, contribuții care nu pot îmbrăca forma depozitelor economiilor sau altor fonduri rambursabile, repet, asta doare, face concurență băncilor, face concurență altora.

Prin urmare, vreau să reiterez faptul că s-a introdus o așa-numită formă "B", eu mi-am spus punctul de vedere și în Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, pe scurt, într-un minut intrăm în celălalt punct de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

În final, ordonanța este bine venită și scutește pe împrumută torii pe termen scurt de acele dobânzi împovărătoare, asta este concluzia, prin urmare, propun și colegilor mei să voteze ordonanța.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Vă supun votului proiectul de lege în forma prezentată, în care se vor introduce aceste amendamente.

Vă rog să votați.

S-a votat cu 102 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum și a unor alte acte normative  

Stimați colegi,

Vom întârzia zece minute.

"Întrebările și interpelările" sunt radiodifuzate, rog colegii de la radio să dea în direct discuția noastră peste 15-20 de minute.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum și a unor alte acte normative.

Vă rog, doamna senator.

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, în primul rând.

Am o intervenție pe procedură.

Vă anunț că, după ce am primit lista de vot la punctul de pe ordinea de zi care viza reluarea votului la Ordonanța de urgență nr. 63/2003, am constatat niște lucruri care, evident, pun din nou în discuție felul cum se votează în Senatul României, pentru că au votat pentru această lege, domnule președinte, domnul Athanasiu Alexandru...

Din sală:

A plecat acum.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Brădișteanu Șerban.

Din sală:

Tocmai a ieșit din sală.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, vă rog să luați loc.

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu, nu o să iau loc și vă anunț în continuare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locurile.

 
   

Doamna Maria Petre:

O să iau loc după ce termin intervenția.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, chiar vreți să vă închid microfonul?

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu, nu o să-mi închideți microfonul până nu vă anunț că a votat și domnul Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locul.

 
   

Doamna Maria Petre:

Și, dacă vreți, exemplele pot continua.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locul.

Să fim civilizați între noi, nu se vine peste trei ore cu astfel de lucruri.

 
   

Doamna Maria Petre:

Acum am primit lista, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locul. Vă rog foarte mult.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 57/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor și a unor acte normative.

Vă rog, foarte pe scurt, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ se asigură îndeplinirea angajamentului pe linia implementării acquis-ul comunitar în legislația națională, în sensul majorării graduale a nivelului accizelor pentru grupa produselor din alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun și uleiuri minerale, începând cu 1 iulie 2003, așa cum este cuprins în ordonanță.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în 9 septembrie 2003, comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare, cu amendamente, iar Ministerul Finanțelor Publice susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ștefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul legii menționat, adoptat de Camera Deputaților, iar în cursul ședinței din 29 septembrie 2003, raportul depus de noi a fost retrimis la comisie, pentru o nouă examinare.

Urmare a acestei reexaminări, comisia noastră a hotărât cu majoritate de voturi să întocmească raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul raport.

La dezbatere au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În timpul dezbaterilor s-au formulat mai multe amendamente cu privire la accizele la motorină, în special motorina destinată agriculturii.

Propunerile formulate în timpul dezbaterilor au avut în vedere ca accizele la motorină să nu fie majorate, respectiv, acestea să fie subvenționate până la finalizarea negocierilor pe linia integrării în Uniunea Europeană la Capitolul "Agricultură".

În urma analizei din cadrul comisiei, amendamentele nu au fost reținute și se regăsesc în anexa nr. 2 la prezentul raport.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptarea plenului raportul de admitere cu amendamentele din anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Maria Manolescu:

De acord cu amendamentele.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Din sală:

La amendamente respinse.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La amendamente respinse, aveți cuvântul, doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot la această ordonanță de guvern, în ceea ce privește regimul accizelor, eu, împreună cu colegul meu Horga Vasile, am solicitat, așa după cum s-a menționat în raport, ca pentru motorina destinată agriculturii accizele să rămână nemodificate, respectiv la nivelul celor stabilite anterior prin Ordonanța Guvernului nr. 3/2003, la suma de 187 euro/t, și nu 221 euro/t, cum este prevăzut în actuala ordonanță de modificare.

Această prevedere să se aplice până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Totodată, vreau să arăt că al doilea alineat este ca această majorare pentru motorina destinată agriculturii, suma rezultată ca urmare a majorării accizelor, să fie subvenționată de la bugetul de stat, tot până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Considerăm că prin aprobarea acestui amendament s-ar veni, într-o măsură foarte importantă, în sprijinirea și susținerea producătorilor agricoli.

Stimați colegi, vă rugăm să fiți de acord cu acest amendament și să dăm girul pentru dezvoltarea, susținerea și încurajarea agriculturii românești, nu numai a importului, în ceea ce privește importul de produse agricole din străinătate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Colega a prezentat și numele dumneavoastră, domnule Vasile Horga.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Vasile Horga:

Este amendamentul pe care l-am făcut împreună cu colega mea și este normal să susțin, în plus, ceea ce dânsa nu a putut susține.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Știți ce înseamnă agricultura? Ce înseamnă subvenționarea?

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Horga:

Nu vorbesc despre agricultură, nu puteți anticipa despre ce vorbesc eu.

Problema care se pune este aceea a faptului că noi mai avem încă două capitole destul de grele, pe care trebuie să le negociem cu Uniunea Europeană, pentru a îndeplini acquis-ul comunitar.

Este vorba despre capitolul "Agricultură" și capitolul "Ajutor de stat". Tocmai în acest sens am făcut acest amendament; atât timp cât cele două capitole nu au intrat încă în negociere, noi putem să acordăm în continuare subvenții, deci, ajutor de stat pentru motorina care este utilizată în agricultură.

Sigur, când cele două capitole vor intra în fază finală, suntem de acord să intrăm și noi în acquis-ul comunitar, deci să negociem inclusiv ajutorul de stat pentru această motorină utilizată în agricultură.

Nu cred că ar fi un capăt de țară, astăzi, să dăm o gură de aer oamenilor care își duc viața în agricultură, mai ales că agricultura știm cât este de dotată din punct de vedere mecanic, astăzi, în România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Din sală:

Nu mai e nimeni.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat Maria Manolescu o să vă dea răspuns, pentru că s-a schimbat mecanismul, s-au dat două milioane la hectar, subvenție de două ori mai mare decât majorarea motorinei.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Iar calendarul de creștere a accizelor este anexă la capitolul de negociere cu Uniunea Europeană, impozitarea, deci nu la Capitolele "Politica concurențială" sau "Agricultură".

În aceste condiții, crește acciza în conformitate cu calendarul agreat, iar susținerea producătorilor urmează să se facă în funcție de suprafețele cultivate pe căile care sunt agreate de către Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Ștefan Viorel, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Și în cadrul dezbaterilor de la comisia noastră, cred că atât inițiatorii, cât și ceilalți colegi din comisie au înțeles și au explicat foarte clar că singurele forme de sprijin care sunt acceptate în vederea alinierii la politicile europene sunt cele care se află în relație directă cu producția.

În cazul nostru, putem discuta de sprijin pentru agricultură dacă ne raportăm la unitatea de suprafață sau la unitatea de produs.

A introduce pe piața românească motorină la prețuri diferite înseamnă crearea unui cadru nesănătos și știm foarte bine, au mai fost situații, știm câte probleme apar, cât de greu este de a urmări motorina, care la un preț este destinată unei activități, la alt preț este destinată altor activități.

De altfel, în cursul anului 2003, Guvernul nostru a acordat, prin Hotărârea de Guvern nr. 109/2003 pentru compensarea acestei accize pe care o suportă motorina destinată agriculturii, 3.600 lei/litrul, sume pe care le primesc producătorii agricoli în contul consumului de motorină destinată lucrărilor agricole. De aceea, cred că nu era cazul să inventăm ceva ce nu este la locul său, ceva ce nu este acceptat în viziunea europeană. Dacă sunt idei din partea colegilor noștri, îi rog din tot sufletul să se concentreze și să dea idei viabile și în conformitate cu ceea ce se acceptă în cursul negocierii pe capitole la aderare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, supun, totuși, votului dumneavoastră acest amendament, respins de comisie pe motivele pe care le-ați auzit. Alin. (1) și (2) se referă la această problemă, a subvenției de la buget, a diferenței de preț la motorină.

Vă rog să votați. Votând ,,nu", sunteți de acord cu comisia. Da? Votând "nu", sunteți de acord cu comisia, de respingere a acestor amendamente.

Vă rog să votați.

Au fost respinse cu 51 voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

S-a aprobat raportul comisiei cu 73 de voturi pentru, 46 voturi împotrivă și două abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul legii în forma primită de la Camera Deputaților, în care vom introduce amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 73 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și două abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind conferirea decorațiilor de război  

Trecem la proiectul Legii privind conferirea decorațiilor de război.

Din sală:

Și punctul cu mașinile?

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorul a cerut retragerea, nefiind prezent astăzi în Senat.

Vă rog, la punctul 15 - inițiativă legislativă - foarte pe scurt, vă ascultăm.

 
   

Domnul Dorel Bahrin -deputat:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Proiectul de lege este un proiect de lege special. A avut la bază Decretul din 1932 și '41, raportat la Legea nr. 29/2000 și la realitățile actuale. Proiectul de lege, în esență, vine să reglementeze regimul trupelor române...

Deci, pe lângă problemele clasice, decorațiile acordate pe timp de război, care se regăsesc în Legea nr. 29/2000, regimul ofițerilor care se află ca trupe ONU sau ca trupe în cadrul NATO, respectiv modul cum pot să se acorde decorațiile de război în acest caz și, de asemenea, situațiile nefericite, atunci când este vorba de răniri în astfel de situații sau, mai grav, decedări și deci, decorații postmortem.

Mulțumesc.

Vreau să menționez că am ținut cont de toate observațiile și de amendamentele primite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil. Cu propunerile prezentate de către comisie a fost de acord și Guvernul României, precum și Cancelaria Ordinelor de la Administrația Prezidențială. În raport cu obiectul de reglementare, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie aprobat de către plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentele?

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Da, domnule președinte. Reprezentantul Ministerului Apărării Naționale a participat la toate ședințele comisiei și, pentru că observațiile și propunerile noastre au fost însușite de inițiator, suntem de acord cu proiectul de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Aveți cuvântul, domnule președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ferească Dumnezeu de război, dar susținem acest proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Nu mai sunt luări de cuvânt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu amendamentele din anexă.

Vă rog să votați.

Raportul s-a adoptat cu 111 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în forma primită de la Camera Deputaților, în care vom opera modifică rile comisiei.

Vă rog să votați.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 110 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimați colegi, s-au depus la Secretariatul General o serie de legi. În conformitate cu Legea nr. 47/1992, puteți sesiza Curtea Constituțională. Este vorba despre următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situației juridice a unor bunuri imobile;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2003 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicării legii, semnată la data de 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 5 august 2003;
  • Lege privind condițiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură și silvicultură;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;
  • Lege pentru înființarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncavița, județul Tulcea;
  • Lege pentru înființarea comunei Capu Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei, județul Suceava;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. sunt acționari majoritari;
  • Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Uniunea Europeană cu privire la participarea României la Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia și Herțegovina (BiH), semnat la Bruxelles la 16 decembrie 2002, și a Înțelegerii financiare dintre Ministerul de Interne din România și Șeful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia și Herțegovina, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2002;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2003 privind aprobarea achiziționării de către Ministerul Administrației și Internelor a unei nave maritime de patrulare de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federală Germania, precum și a plății serviciului de transport al acesteia până în portul Constanța;
  • Lege privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2003 pentru ratificarea Convenției dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a cursului internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003, și a Convenției de finanțare dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la cursul internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2003 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2000 pentru reglementarea situației patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfșurată de Banca Română de Comerț Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerțului;
  • Lege pentru înființarea comunei Hănțești, prin reorganizarea comunei Adâncata, județul Suceava;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului Administrației și Internelor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale "Imprimeria Națională" - S.A.;
  • Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul București, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2003 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar de acțiune în domeniul sănătății publice (2003 - 2008), semnat la București la 11 februarie 2003 și la Bruxelles la 3 aprilie 2003;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul și regimul refugiaților în România;
  • Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucră rilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
  • Lege privind completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
  • Legea Corpului Agronomic din România;
  • Lege pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor și a drumurilor naționale cu patru benzi de circulație și a anexelor nr. 3 și 3(a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora;
  • Lege privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora;
  • Lege privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;
  • Lege privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România.
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către senatorii:  

Stimați colegi, vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la următorul punct din ordinea de zi: "Intrebări, interpelări și răspunsuri".

Începem cu răspunsurile.

  Dumitru Codreanu - de la Traian Panait, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

Îl invit pe domnul secretar de stat Traian Panait. Vă rog, domnule secretar de stat, aveți de dat un răspuns la o întrebare a domnului senator Dumitru Codreanu, legat de firma GIRO Timișoara.

   

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea, vă comunicăm următoarele:

Problema ridicată de dumneavoastră este atât în atenția conducerii Regionalei CF Timișoara, cât și a Companiei Naționale de Căi Ferate. Întârzierea onorării facturii, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate de SC GIRO SRL Timișoara, a fost generată de reglementări interne ale căii ferate privind procedurile de achiziționare a subansamblelor care concură la siguranța circulației, cât și a lipsei de lichidități a Companiei Naționale de Cale Ferată. Societatea GIRO SRL Timișoara a emis două facturi de încasare a contravalorii lucrărilor executate în contul Regionalei CFR Timișoara, în sumă totală de 652.215.200 lei, după cum urmează: o factură în data de 17.V. 2002 în valoare de 342.339.200 lei, din care Regionala CFR, în calitate de beneficiar, a achitat furnizorului, respectiv SC GIRO SRL Timișoara, o tranș de 215.339.200 lei în data de 19.VI.2003 și o factură nedatată, în valoare de 309.876.000 lei. Suma rămasă de plătit de Regionala CFR Timișoara societății GIRO este de 436.876.000 lei și, după informațiile noastre, în perioada imediat următoare se va proceda la achitarea cu prioritate a acestui debit.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru Miron Tudor Mitrea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Codreanu, dacă aveți de făcut comentarii?

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte. Am deosebita plăcere să-l reascult iarși pe domnul secretar de stat Panait, domn secretar la care cred că am fost de 3 sau 4 ori cu una și aceeași problemă, având în vedere că patronul acestei societăți comerciale a girat, pentru a lua bani din bancă, cu casa. A luat bani, a făcut acele subansamble pentru Regionala CFR Timișoara, regională care, după părerea mea, a folosit marfa respectivă fără a plăti la timp, iar banca a venit și i-a confiscat casa omului, respectiv i-a făcut executarea. Omul stă la ora actuală pe drumuri, așa cum sunt mulți creduli care consideră că ajutând statul, făcând ceva pentru stat, pentru Regionala CFR Timișoara, poate s-și obțină banii înapoi. Ei nu s-au obținut nici la ora actuală, domnule președinte. Deci, din luna a cincea, omul respectiv a livrat marfa și nici acum, după afirmațiile domnului secretar de stat, 436.000.000 lei nu le-a recuperat.

Am fost foarte înțelegător, am discutat cu oamenii la telefon înainte de Paște, când am mers la domnul secretar de stat în birou, Domnia sa spunându-mi: ,,Lasă, domnule senator, că trebuie să dăm mielul, trebuie să dăm cârlanul, trebuie să dăm cașul, că vine Paștele și trebuie să dăm salariile la oameni". Am înțeles, am zis că după Paște îi va da banii, dar vedeți că acum ajunge Crăciunul și oamenii nu și-au mai recuperat banii. Ceea ce consider, domnule secretar de stat, că... eu știu, vorba dumneavoastră, sau competența dumneavoastră la nivel de minister al transporturilor sau a celor de la Regionala Timișoara poate fi sau nu poate fi luată în considerație.

Vă mulțumesc și sper ca acești oameni s-și primească banii și de asemenea sper ca ei să nu mai facă niciodată afaceri cu CFR-ul.

 
   

Domnul Traian Panait:

Vă asigur că într-un viitor apropiat vor primi banii, dar aș vrea să menționz faptul că ei au încheiat un contract și puteau să apeleze la clauzele contractuale.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

O unitate ca CFR-ul... cred că nu este normal ca un pârlit de 700 de mii...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Dumitru Petru Pop - de la Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice

Doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Doamna secretar de stat, aveți de răspuns la o întrebare a domnului senator Dumitru Petru Pop, Partidul România Mare, legată de creanțele României la 31 decembrie 1989. Corect?

   

Doamna Maria Manolescu:

Da. Răspunsul a fost transmis domnului senator, iar eu voi face o scurtă prezentare a conținutului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, foarte pe scurt, iar dacă domnul senator are întrebări suplimentare...

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Nu am primit încă nici un răspuns!

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Nu ați primit încă? Noi l-am transmis. Am să vi-l dau acum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă că îl veți primi. Probabil că nu a ajuns.

Vă rog, vă ascultăm, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Creanțele externe ale României, la data de 31 decembrie 1989, însumau 5 miliarde 227 milioane de dolari SUA și 1 miliard 651 milioane ruble transferabile, care erau structurate astfel: creanțe din operațiuni de creditare, acordate pentru exportul de mărfuri și servicii - 2 miliarde 468 milioane dolari SUA și 938 milioane ruble transferabile.

În perioada 1991-1994, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 289/1991, Ministerul Comerțului și Turismului a fost autorizat să inițieze negocieri cu autoritățile țărilor debitoare și firme de intermediere specializate, pentru stabilirea modalităților concrete de recuperare urgentă a unor creanțe externe.

Din evidențele Ministerului Finanțelor rezultă că în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1994 au fost recuperate creanțe în valoare de 287 milioane dolari SUA pe relația Egipt, Guineea, Indonezia, Bolivia.

După aprobarea Legii nr. 29/1994, a Hotărârii Guvernului nr. 362 de aplicare a acesteia și până în prezent, activitatea de recuperare a creanțelor României se desfșoară pe bază de mandat aprobat de Guvern, de către Comisia interdepartamentală pentru avizarea modalităților de încasare a creanțelor României din activitatea de comerț exterior și alte activități externe, derulate în baza acordurilor guvernamentale și comerciale înainte de 31 decembrie 1989, comisie interdepartamentală care este formată din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice - 3 membri, Ministerul Economiei și Comerțului - 2 membri, Ministerul Afacerilor Externe - un membru, Ministerul Administrației și Internelor - un membru și Banca Națională a României - un membru. Comisia este condusă de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să nu prezentați chiar tot răspunsul! Oricum, îi veți da și în scris domnului senator.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Au fost recuperate, din 1995 până în prezent, în baza acestui act normativ, 237 milioane de dolari, din anumite țări, așa cum veți vedea în răspuns.

La data de 30 iunie 2003, creanțele României provenite din operațiuni erau încă de 2 miliarde 152 milioane de dolari pe relația devize convertibile și 991 milioane ruble transferabile. Arătăm și motivele pentru care există o întârziere, în continuare, în ceea ce privește încasarea acestor creanțe - existența stării de embargo asupra relațiilor cu statul irakian pe o perioadă de 13 ani, ceea ce a blocat posibilitățile de recuperare a 80,2% din creanțele României; alte dificultăți majore de ordin economic, financiar și valutar, cu care se confruntă alte țări africane, precum și alte situații clar exprimate în ceea ce privește motivul neîncasării creanțelor pe relația ruble transferabile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog să dați în scris tot documentul domnului senator.

Dacă aveți vreo întrebare suplimentară, domnule senator.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și doamnei ministru.

După cum rezultă din expunere - 287 milioane de dolari cu 237 milioane dolari sunt 524 și, totuși, până la 5 miliarde 227 milioane de dolari mai sunt încă sume de recuperat și nu vreau să întreb iar, unde sunt banii!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Probabil că în documentar există justificarea completă.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da. O să se regăsească, întrucât reprezentanții autorizați ai statului român au negociat și au recuperat drepturile valutare cuvenite României prin plăți în devize convertibile, import de mărfuri și cesiuni cu titlu oneros ale unor creanțe, vă arătăm aici și coeficienții de recuperare care au fost negociați în cazul acestor operațiuni.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Bine, dar, totuși, aș fi vrut în cifre absolute și, dacă s-a făcut în... respectiv s-a luat marfă, cine au fost beneficiarii, ce societăți au beneficiat...

 
   

Doamna Maria Manolescu:

De fapt, România a beneficiat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

Veți vedea tot documentul scris și după aceea, dacă este cazul, suplimentar, interveniți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul secretar de stat Laurențiu Tănase. Vă rog, aveți de dat un răspuns domnului Valentin-Zoltán Puskás.

 
   

Domnul Puskás Valentin Zoltán (din sală):

Am primit răspunsul!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați primit răspunsul scris. Vă mulțumesc foarte mult. Nu mai este nevoie.

 
  Ionel Alexandru - de la Avram Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului

Domnul Avram Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, un răspuns pentru domnul senator Ionel Alexandru, Partidul România Mare, legat de Societatea comercială "Trei Brazi" SRL. (Domnul senator Ionel Alexandru dorește să intervină.)

Întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către senatorii: Ionel Alexandru

Domnule senator,

Întrebarea ați pus-o data trecută, acum așteptați răspunsul, dacă aveți întrebări suplimentare le puneți.

   

Domnul Ionel Alexandru (din sală):

Nu am prezentat-o.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, prezentați-o, dar foarte pe scurt, și vă rog să notați...

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

În calitate de senator de Brăila, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți dacă SC "Trei Brazi" SRL, care are în arendă Insula Mare a Brăilei, a plătit redevența pentru anul agricol curent, și care sunt datoriile pentru redevența datorată de la data încheierii contractului de arendă. De asemenea, vă rog să îmi comunicați care sunt motivele pentru care acestei firme îi este permis să plătească redevența până la finele anului calendaristic, în timp ce alte societăți cu profil agricol sunt obligate să achite redevența la sfârșitul anului agricol, respectiv la 30 octombrie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către senatorii: Ionel Alexandru - de la Avram Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului

Domnule secretar de stat, vă rog să dați răspunsul.

   

Domnul Avram Crăciunescu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La întrebarea formulată de domnul senator Ionel Alexandru, vă comunicăm următoarele - Societatea Comercială "Trei Brazi" SRL din Piatra-Neamț are în arendă o suprafață de 56 de mii de hectare teren agricol, pentru care trebuie să plătească o arendă de 28 de mii de tone de grâu stas pe an agricol. Plata arendei se datorează pentru un an agricol, respectiv pentru 365 de zile, și se plătește în anul calendaristic următor, respectiv pentru anul agricol 2002 - 2003 se plătește în 2003 la 31 martie, 31 august și 31 decembrie. Termenele scadente sunt în concordanță cu prevederile din contract. Modul de calcul este aplicat în majoritatea contractelor încheiate de Agenția Domeniilor Statului cu partenerii de afaceri, respectiv la peste 800 de mii de contracte. Conform prevederilor contractuale, sunt termene de scadență.

Pentru anul 2003, Societatea "Trei Brazi" SRL a achitat contravaloarea cantității de 11.318 tone de grâu, rămânând ca diferența să fie achitată în termen, până la sfârșitul anului, respectiv până la 31 decembrie.

Pentru anul 2002, în luna februarie nu a achitat 35 de milioane. În luna februarie s-a reziliat contractul, pentru faptul că nu a achitat întreaga sumă și Societatea "Trei Brazi" a deschis acțiune la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, care a avut termen 30 septembrie, până astăzi nu s-a pronunțat Curtea, mai sunt trei zile și, în funcție de pronunțarea Curții de Arbitraj, i se va calcula diferența de arendă. A avut motivația că 18 mii de hectare din cele 56 de mii de hectare nu sunt irigate și a solicitat o reducere, dar fiind încă în litigiu, nu s-a putut pune în aplicare rezilierea contractului pentru anul 2003.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Ministerul Administrației și Internelor...

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

O scurtă intervenție, domnule președinte.

Aș dori să îmi spună în lei, nu în tone, care este redevența achitată. Aveți cunoștință?

 
   

Domnul Avram Crăciunescu:

La cursul zilei, pentru cele 2.718 tone a fost o valoare de 9 miliarde 779, iar celelalte 8.600 tone, nu știu, la cursul zilei, cât a fost valoarea grâului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

34 de lei, înmulțește domnul...

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Bine, atunci dați-ne în scris.

 
   

Domnul Avram Crăciunescu:

Vă dăm în scris. Calculați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Administrației și Internelor solicită amânarea la răspunsul domnului senator Iuliu Păcurariu cu privire la Hotărârea Consiliului județean Cluj nr. 116/2003.

Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a trimis astăzi răspunsul în scris domnului senator Ioan Rus, de la Partidul România Mare, cu privire la petiția doamnei Pop Aurelia, Bistrița-Năsăud, și solicită să dea răspunsul oral săptămâna viitoare.

 
Întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către senatorii: Iuliu Păcurariu

Trecem la partea de adresare a întrebărilor și interpelărilor.

Domnul senator Iuliu Păcurariu.

   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o interpelare pe care o adresez Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, domnului ministru Ilie Sârbu.

Despre ce este vorba? De o situație care nu este singulară, și de aceea este interpelare, și nu întrebare.

Este vorba de locuitorii comunei Câțcău, care au intrat în posesia pădurilor pe baza Legii nr. 18/1991. Ca să poată exploata lemn din pădure, li se pune condiția existenței amenajamentului silvic, care trebuie să determine care este cantitatea de lemn ce se poate exploata pe hectar de pădure.

Cetățenii din comuna Câțcău au avansat banii necesari, Inspectoratul teritorial și regional silvic și cinegetic a organizat licitația, a cștigat o firmă din Câmpulung Moldovenesc, a recepționat amenajamentul respectiv în 2001, în fine, lucrarea este avansată în Ministerul Agriculturii pentru aprobare și, aici, sigur, apare o chestiune curioasă - ITRSC-ul nu știe ce cere Ministerul Agriculturii și le mai cere un lot de informații. Primăria avansează și acest lot de informații, pentru ca amenajamentul să fie aprobat. El trebuia aprobat de minister în luna iunie 2003 și nu s-a aprobat nici până în clipa de față. Care sunt consecințele?

În fiecare an, proprietarii de pădure trebuie să meargă din județul Cluj în județul Sălaj, să ia aprobare pentru a tăia o cantitate de material lemnos din pădure pentru foc. Se dă câte un metru cub, nu le ajunge, intră în conflict cu pădurarii...

Problema este - cum este posibil ca o asemenea procedură să dureze aproximativ doi ani?

În al doilea rând, de ce nu știe ministerul ce vrea ITRSC-ul și invers?! Este un sistem birocratic care nu funcționează.

Întrebarea pe care o pun este, de fapt, o problemă generală - ca atare, întreb ministerul dacă este de acord să facă o analiză de fond privind aceste amenajamente, pentru că problema este generală în România, și să pună la punct o procedură simplă. Oricum, proprietarii de pădure plătesc impozite pe pădurile pe care au acte de proprietate.

Este cazul ca și statul s-și facă datoria și să ajute să fie folosit uzufructul proprietăților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pete

O altă interpelare dorește să o ridice domnul senator Ștefan Pete, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

   

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se referă la eliberarea pașapoartelor turistice în județul Bihor și este adresată Ministerului Administrației Publice și Internelor.

În legătură cu eliberarea pașapoartelor turistice în Bihor, au fost numeroși cetățeni la biroul senatorial și au solicitat urgentarea eliberării acestor pașapoarte. Situația de fapt este că durează foarte mult eliberarea acestor pașapoarte, sunt cozi destul de mari la eliberarea lor, ceea ce creează chiar nemulțumire în rândul cetățenilor. Știm că pașapoartele turistice, din motive de siguranță, sunt confecționate de aparate speciale pentru acest scop. Din păcate, județul Bihor are numai un singur astfel de aparat, a cărui capacitate fiind limitată, nu satisface solicitările în acest sens.

Datorită acestei situații, cetățenii exercită cu întârziere sau deloc dreptul la libera circulație; județul Bihor fiind un județ de frontieră, cerințele pentru astfel de pașapoarte sunt mai mari.

Solicităm Ministerului Administrației și Internelor să comunice măsurile pe care intenționează să le ia pentru a elimina această situație, pentru a intra în normalitate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Mai avem o interpelare pe care o adresează domnul Paul Păcuraru, Partidul Național Liberal, către ministrul Sârbu, cu privire la calamități, la despăgubiri. Nu este aici, dar se înregistrează în stenogramă, interpelarea a fost depusă în scris, să primească răspuns.

Dacă mai sunt interpelări? Înțeleg că nu mai sunt.

 
  Gheorghe Buzatu

Întrebări? Domnul profesor Buzatu, după care domnul senator Flutur.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să menționez următorul fapt. Încă de acum 2-3 săptămâni am citit în presă despre programul eșalonat în ceea ce privește intențiile celor care au fost implicați ieri în evenimentul de la Sfântu-Gheorghe. Și în unele informații se comunica și data evenimentului, adică 26 octombrie; nu a fost, deci, o supriză.

În acest context, aș vrea să mă interesez în ce măsură Serviciul Român de Informații a captat înainte informații despre acest eveniment și cum le-a valorificat? A informat în vreun fel, până acum, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de la Senat? Atât. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Flutur

Domnul senator Flutur, Partidul Național Liberal. Vă ascultăm.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule președinte, întrebarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu și domnului ministru Rus. Este aceeași întrebare.

Pentru clarificarea unor aspecte sesizate de mai mulți cetățeni privind condițiile în care s-a făcut trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenului de la Stațiunea de cercetări agricole Suceava - Cultura cartofului, vă rog să-mi comunicați următoarele:

  1. Lista acționarilor inițiali ai Stațiunii de cercetări agricole (la finele anului 2000) și situația tranzacțiilor de acțiuni efectuate în perioada ianuarie 2001 și momentul aprobării actului normativ de trecere a terenului din domeniul public în domeniul privat, februarie 2002;
  2. Nominalizarea persoanelor care au dobândit, în baza acestor tranzacții, terenurile foștilor acționari proprietari, inclusiv suprafața terenului dobândită de către fiecare persoană.
  3. Cine și când a elaborat documentația care a stat la baza emiterii actului normativ care a reglementat trecerea terenului, precum și motivația pentru care s-a solicitat Guvernului aprobarea acestui act normativ.

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul senator Paul Păcuraru solicită răspuns electronic din partea domnului ministru Vasile Pușcaș cu privire la conținutul capitolului negociat cu Uniunea Europeană, libera circulație a persoanelor, și de la domnul Dan Ioan Popescu cu privire la stadiul proiectelor cuprinse în programul PHARE 2001 R00108.

Cu aceasta, am încheiat capitolul întrebări și interpelări.

Declar ședința închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 2 iulie 2022, 18:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro