Plen
Ședința Senatului din 18 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/28-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-06-2022
28-06-2022 (comună)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (comună)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 18-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 18 noiembrie 2003

Declarații politice rostite de domnii senatori:  

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, și de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului, asistați de domnii Nicolae Paul Anton Păcuraru și Puskás Valentin-Zoltán, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, vă propun să începem declarațiile politice, urmând ca, după epuizare, să aprobăm ordinea de zi. De acord?

 
  Florin Hrițcu

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Florin Hrițcu.

Vă rog, domnul senator.

   

Domnul Florin Hrițcu:

Eu mă voi referi în declarația mea la ziua de 14 noiembrie, de fapt, la 14 noiembrie 1878, când Dobrogea s-a unit cu Principatele Române.

Ziua de 14 noiembrie este o zi memorabilă pentru istoria românilor. Pentru istoria Dobrogei, însă, ea este o zi sfântă. Este ziua în care negura veacurilor de pribegie spirituală, de rătăcire a identității românilor dobrogeni s-a risipit prin voia unui moment istoric magic, pe care timpul îl acceptă rareori. Este ziua consfințirii reale a ceea ce era deja hotărât, a ceea ce sângele soldaților români înscrisese, vreme de luni de zile, pe întinderi uriașe de pământ, a ceea ce până și mai-marii Europei acelor vremuri, în urmă cu 125 de ani, recunoscuseră: independența de stat a României și revenirea Dobrogei, fiică mândră a României, în sânul mamei ei.

Nu este un miracol istoric ceea ce s-a întâmplat la 14 noiembrie, ci efectul unei cauze de veacuri, consecință a unei gândiri românești de veacuri. Dobrogea nu a fost uitată niciodată. S-a așteptat doar momentul favorabil în care să fie chemată înapoi la țară și, cum așteptarea a durat 460 de ani, este de înțeles uriașul val de divină bucurie pe care împlinirea acestei lungi așteptări l-a produs în inimile tulcenilor, în inimile tuturor dobrogenilor. Se împlinea un miracol nu numai istoric, ci și național.

În anul de grație 1878, în ziua preafericită de 14 noiembrie, se împlinea o rară combinație istorică trăită de puține popoare: independența țării și unirea Dobrogei cu România. Dobrogenii au trăit zilele lui noiembrie 1878 într-o atmosferă nu doar de sărbătoare - basmele străstrăbunicilor lor, cu voievozi ce luptau sau luptaseră pentru pământul lor, cu soldați ce-și vor fi dat viața pentru ca ei să revină între frații lor, se împlineau. Și nu puțini au fost chiar tulcenii care au văzut cu ochii lor basmul aievea, defilând în fața lor, cu însemnele țării lor străbune - România.

Marșul trupelor române conduse de generalul Gheorghe Anghelescu a oprit la Tulcea port, în bubuituri de tunuri și dangăt de clopote, în uralele teribile ale tulcenilor. Soldații Diviziei active din Pitești, primii care pun piciorul pe pământ tulcean, trebuie să fi fost uimiți de primirea incredibilă ce li se făcea.

În Tulcea fuseseră înălțate trei arcuri de triumf, ornamentate cu scene de bătălii, veteranii de război îi întâmpinau pe soldați, mulțimea arunca valuri de flori pe umerii greu încercați în lupte ai soldaților.

Momentul culminant al împodobirii cu ghirlande de flori a drapelului de luptă al prințului Carol a fost, în fapt, descătușarea unei uriașe energii, pe care secolele de interdicție o ținuseră înlănțuită în sufletele și în mințile tulcenilor.

Dangătul de sărbătoare al tuturor bisericilor tulcene, în momentul rostirii de către mitropolitul Nichifor a unui Te Deum, a anunțat, până în depărtări, eliberarea a zeci de mii de suflete de tulceni, de dobrogeni care nu uitaseră și își doriseră de atâta amar de vreme să strige fără teamă că sunt creștini, că sunt români.

În memoria acelor zile pline de sfințenie, posibile grație lui Dumnezeu și unei armate nobile, capabilă de un înalt și glorios sacrificiu, se cuvine să nu uităm ziua memorabilă de 14 noiembrie 1878, când am putut spune că Dobrogea este a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Bunduc

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., are cuvântul domnul senator Gheorghe Bunduc.

   

Domnul Gheorghe Bunduc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi se referă tot la o problemă legată de Dobrogea, o problemă mai puțin mediatizată și încă puțin cunoscută de marele public, dar de o mare importanță în evoluția relațiilor româno-ucrainene.

Este vorba de Insula Șerpilor, care se află situată în Marea Neagră, în dreptul Deltei Dunării, la o distanță de 40 de kilometri de țărmul românesc, insulă care, așa cum spune Nicolae Iorga, a aparținut, în Evul Mediu, Moldovei și "ării Românești, bineînțeles, în perioade diferite.

În conflictele succesive care au avut loc de-a lungul timpului între Imperiul "arist și Imperiul Otoman, Rusia s-a extins tot mai mult spre vest, ajungând, prin pacea de la Iași din 1792, vecină cu Moldova, pe Nistru. Un protocol dintre cele două mari puteri din anul 1817 stabilea trecerea brațului Sulina în stăpânirea țarismului, și de atunci Rusia a considerat că, de fapt, Insula Șerpilor îi aparține. Prin Tratatul de la Berlin din iulie 1878, Insula Șerpilor revenea, de drept, teritoriu al României. Nici Tratatul de pace de la Paris din februarie 1947 nu contestă dreptul României asupra insulei.

La 23 mai 1948, Uniunea Sovietică impunea României semnarea unui simplu proces-verbal de cedare a insulei.

Din partea sovietică, protocolul a fost semnat de Sutov, un înalt funcționar al ambasadei, iar din partea României, de Eduard Mezincescu.

Imediat după ocuparea Insulei Șerpilor, sovieticii instalează aici o importantă bază militară care controla gurile Dunării și sisteme radar care supravegheau întreaga zonă a Balcanilor. Nu o dată s-a întâmplat ca pescarii români surprinși de furtună pe mare să nu aibă drept de refugiu pe insulă, fiind refuzați de către autoritățile militare sovietice, incidentele încheindu-se, de multe ori, cu victime.

După destrămarea Uniunii Sovietice, insula a trecut, abuziv, în stăpânirea Ucrainei, ca moștenitoare a fostului imperiu sovietic, fără nici un drept juridic sau istoric.

Dacă suprafața insulei, de doar 17 hectare, nu reprezintă o importanță prea mare, din punct de vedere teritorial, din punct de vedere strategico-militar importanța acesteia este foarte mare.

Marele patriot și om politic P. P. Carp spunea în 1915, citez: "Se înțelege că de gurile Dunării este legată și neutralitatea strâmtorilor, neutralitate care nu este numai un interes românesc, ci este un interes comun al popoarelor balcanice" - și nu numai - am adăuga noi.

După 1980, o dată cu descoperirea de rezerve considerabile de țiței și gaze naturale în Marea Neagră, interesul pentru această insulă a crescut mult. Convenția O.N.U. asupra mării de la Montego Baz recunoaște dreptul statelor s-și extindă apele teritoriale la 12 mile, și în zona de exclusivitate economică, la 200 de mile marine.

Menționăm că Protocolul din 23 mai 1948 încalcă prevederile tratatelor de pace încheiate până la acea dată și că el a fost semnat sub presiunea trupelor sovietice care ocupau România pe atunci. De altfel, acest protocol n-a fost ratificat niciodată de parlamentele României și ale fostei Uniuni Sovietice.

Tratatul semnat la Cernăuți la data de 17 iunie 2003 dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră asigură cadrul necesar continuării negocierilor între cele două părți semnatare, pe tema frontierei și delimitării maritime.

Considerăm că aceste negocieri, inițiate în 1998 și aflate la cea de a 19-a rundă, trebuie să se desfășoare în conformitate cu Convenția de la Montego Baz din 1982 privind dreptul mării, precum și cu realitățile de la fața locului.

Așa cum am arătat mai sus, Insula Șerpilor este o stâncă ce nu a aparținut niciodată Ucrainei și care nu oferă condiții propice existenței unei comunități umane stabile.

Referindu-se la acest aspect, oficialitățile ucrainene, în mod eronat și oarecum hilar, susțin contrariul. Astfel, exambasadorul Ucrainei la București, domnul Anton Buteiko, declara cu puțină vreme în urmă ziariștilor, citez: "Insula este locuită de militari, care beneficiază de tot confortul: cazarmă, bloc de locuință, oficiu poștal, cantină și baie".

Cu acest prilej, ne exprimăm îngrijorarea și în legătură cu intenția autorităților ucrainene de a construi un canal navigabil prin Delta Dunării, numit "Bâstroe", pentru a avea acces direct la Marea Neagră. Realizarea acestui proiect va avea un impact negativ nu numai asupra Deltei Dunării, teritoriu aflat în patrimoniu universal, declarat rezervația biosferei, dar, în mod sigur, va avea implicații de ordin juridic în contextul Tratatului de bază încheiat între cele două țări în 1997.

Revenind la tema supusă discuției, evidențiem atitudinea fermă a comisiilor de politică externă și de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului, care, în ședință comună, au afirmat, prin președintele Comisiei de politică externă, domnul senator Ghiorghi Prisăcaru, că se impune sesizarea forurilor internaționale în legătură cu intenția Ucrainei de a declara Insula Șerpilor ca fiind locuibilă.

Așadar, în cazul în care negocierile bilaterale privind delimitarea spațiilor maritime și a regimului frontierei de stat româno-ucrainene nu ar duce la rezultate satisfăcătoare într-un interval de timp rezonabil, Ministerul de Externe, întregul Executiv trebuie să sesizeze Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în vederea obținerii unei soluții echitabile, în deplină conformitate cu dreptul internațional. Orice renunțare, indiferent cum este ea justificată, reprezintă un gest impardonabil față de statul român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult. Mai aveți 11 minute, stimate colege și stimați colegi.

 
  Petre Roman

Din partea Grupului parlamentar al P.D., are cuvântul domnul senator Petre Roman.

   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Tema pe care doresc să o supun atenției dumneavoastră este mult mai pământeană, este vorba de piața românească a zahărului. Cu câteva zile în urmă, am participat la o consfătuire a Federației sindicatelor din industria alimentară, și de acolo am sosit la dumneavoastră cu această declarație politică.

Pe piața zahărului s-au produs dezechilibre grave, cu consecințe dintre cele mai defavorabile, atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au diminuat dramatic, de la 201.000 de hectare în 1991 la 38.000 de hectare în 2001, iar producția de zahăr, de la 339.000 de tone la 73.000 de tone de zahăr. Astfel, 85% din necesarul de consum de zahăr al României este asigurat din import.

Dintre cele 33 de fabrici de prelucrare a zahărului ce lucrau în 1991 mai lucrează doar 11.

Problema este, însă, una națională și strategică. Este vorba de piața românească, care asigură desfacerea a 500.000 de tone de zahăr alb, ceea ce la prețul estimat de 730 de euro pe tonă înseamnă 365 de milioane de euro anual. Astăzi, prețul de vânzare este de 400 de euro pe tonă, însă, în perspectiva anului 2007, România va plăti factura pentru situația actuală, adică o țară cu un potențial incontestabil de a asigura zahărul din producția internă, așa cum s-a întâmplat, să fie limitată de o cotă fixată prin negocierile cu Uniunea Europeană la nivel actual, adică o șeptime din necesar.

Prin comparație, aș putea să menționez că celelalte țări - Ungaria, Slovacia, Cehia - au cote negociate deja cu Uniunea Europeană care depășesc consumul lor actual, deci care le asigură inclusiv un plus la export.

La 1 octombrie anul acesta, Guvernul, sub impulsul sindicatelor, a încheiat un protocol cu sindicatele din industria alimentară, care prevede susținerea producției de sfeclă de zahăr, anularea facilităților de taxă vamală zero și aplicarea unei taxe vamale de 30% pentru o perioadă de șase ani.

Repet, aceste lucruri s-au stabilit printr-un protocol încheiat de Guvern, semnat de ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, de ministrul integrării europene și de ministrul pentru comerțul exterior, împreună cu sindicatele.

Din păcate, acesta este motivul pentru care prezint în fața dumneavoastră această temă, problema este și astăzi aceeași, adică înlesnirile acordate de Guvern de care beneficiază unii, se pare că numai o singură firmă, în dauna, desigur, a tuturor celorlalți producători și utilizatori de zahăr.

Problema, desigur, ține deja de cu totul altceva, adică aceste preferințe acordate unor companii - de fapt, se pare că uneia singură - în dauna tuturor celorlalte, nerespectarea protocolului pe care l-au semnat, pe care și l-au asumat, repet, un protocol pe care l-am citit și pe care l-aș fi semnat și eu, pentru că recunoștea această stare de lucruri și propunea niște măsuri.

Dar nerespectarea acestui protocol de către Guvern, mai ales când este vorba de preferințe în termenii cei mai clari, din păcate, aceasta înseamnă că avem în continuare de-a face cu susținerea unor interese private, ceea ce ne duce cu gândul, fără să fie o suspiciune, ci o realitate, că avem de-a face, din nou, cu elemente de corupție.

Eu, de la această tribună, îndemn Guvernul, care a pornit la un moment dat să facă ceea ce trebuie, să își respecte cuvântul exact în domeniul care este cel mai sensibil și cel mai grav, adică acolo unde acordă preferințe care nu pot fi situate decât în zona corupției. (Discuție, în sală, între domnul Matei Vintilă și domnul Petre Roman.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog foarte mult, nu mai faceți comparații între perioade, fiecare perioadă a avut..., era deja semisocialism, era cu totul altceva, e o perioadă..., deci nu faceți comentarii, legat de aceasta.

Este o problemă, într-adevăr, vreau să vă spun, în legătură cu situația producției de sfeclă de zahăr în România. Este o mare problemă și, din păcate, nu se importă nici măcar zahăr brut spre prelucrare, ci se fac importuri prin zone defavorizate care au taxe vamale zero, direct, de zahăr rafinat.

 
  Radu Alexandru Feldman

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupului național liberal, domnului senator Radu F. Alexandru.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul inginer Dan Burileanu domiciliază în București, în strada General Berthelot, nr. 95, sector 1. Are 70 de ani și este un om bolnav.

Tatăl domnului Dan Burileanu a fost academician, general de divizie, profesor universitar inginer doctor Ștefan Burileanu, unul din făuritorii României Mari, iar unchiul lui a fost membru al Academiei Franceze și s-a numit Eugen Ionesco, cel mai important dramaturg al secolului al XX-lea.

În conformitate cu Legea nr. 10/2001 privind restituirea imobilelor și apartamentelor preluate în mod abuziv de stat în perioada comunistă, domnul Burileanu a depus documentația completă și notificarea, dosarul nr. 1162/2001, prin care solicita restituirea în natură, fără nici un fel de despăgubiri, a porțiunii din imobilul ce a aparținut familiei și care îi revine de drept.

Trebuie amintit că Parlamentul României... iertați-mă...

Din sală:

Dați-i un pahar cu apă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, se poate întâmpla oricui.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Trebuie amintit ca Parlamentul României si Ministerul Culturii si Cultelor au aprobat, înca din anul 1998, organizarea în imobilul din str. Berthelot, nr. 95, a Casei memoriale "Stefan Burileanu".

În pofida tuturor demersurilor întreprinse de ani de zile, a repetatelor memorii adresate personal domnului prim-ministru Adrian Nastase, de la care nu a primit nici un raspuns, inginerul Burileanu nu reuseste sa intre în posesia bunurilor de care familia lui a fost spoliata în anii regimului comunist.

Astazi, domnul Dan Burileanu, în disperare de cauza, se adreseaza printr-o scrisoare deschisa domnului Ion Iliescu, presedintele României, domnului Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, presedintele P.S.D., presedintilor partidelor parlamentare, ca si Excelentelor sale domnul Etienne Philippe - ambasadorul Frantei în România si Michael Guest - ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, pentru a demasca felul în care actualul Executiv tolereaza si continua sa administreze efectele brutalelor abuzuri ale regimului totalitar, conducând treptat la îngradirea dreptului de proprietate.

Semnatarul scrisorii considera, pe buna dreptate, ca recunoasterea dreptului de proprietate din continutul Legii nr. 10/2001 este un simplu act formal practicat de actualul Executiv, dovedindu-se, în fapt, o propaganda electorala a P.S.D. si o inadmisibila încercare de inducere în grava eroare a tarilor civilizate occidentale si, bineînteles, a Uniunii Europene.

Luând în calcul numarul cererilor depuse, conform Legii nr. 10/2001, si a ratei lor de rezolvare, inginerul Burileanu afirma ca România va rezolva problema retrocedarilor în circa 300 de ani.

În finalul apelului sau, domnul Dan Burileanu nu solicita rezolvarea propriului caz. Domnia sa cere înaltilor demnitari carora li s-a adresat, ca, în virtutea functiilor si a autoritatilor de care se bucura, sa intervina în modul cel mai eficient pentru ca ranile adânci create în dreptul de proprietate de catre regimul totalitar sa se poata închide cât mai grabnic.

Domnule presedinte, stimati colegi,

Dan Burileanu nu este un caz izolat, asemenea lui sunt zeci de mii de oameni care mor cu legea în mâna, fara ca actuala putere sa accepte sa li se faca dreptate, fara ca bunurile de care au fost înstrainati, într-un mod samavolnic, sa fie restituite proprietarilor de drept.

Partidul National Liberal, fidel convingerii sale ca proprietatea privata este piatra de temelie a unei libertati autentice, îsi declara solidaritatea cu cei care, la fel ca si inginerul Burileanu, nu mai pot si nu mai vor sa suporte duplicitatea si minciuna practicate constant de P.S.D. si îi asigura de un sprijin total si neconditionat în toate demersurile pe care le vor întreprinde.

Partidul National Liberal cere partidului de guvernamânt sa dispuna de urgenta masurile care se impun pentru ca Legea retrocedarii sa nu ramâna litera moarta si, dupa o viata de privatiuni, oamenilor napastuiti sub dictatura proletariatului sa li se faca cuvenita dreptate.

România nu poate intra în Uniunea Europeana cu proprietati ciopârtite de regimul totalitar, a caror stare de rapt se mentine si azi.

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Puskás Valentin-Zoltán

Din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, are cuvântul domnul senator Puskás Valentin.

   

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Duminică, 16 noiembrie, am comemorat, într-un sat mic de lângă Covasna, pe omul politic, omul de cultură, publicistul Sándor Joszef.

Înainte de a protesta de ce aici, în Senatul României, vorbim de Sándor Joszef, trebuie să vă spun că Sándor Joszef, între cele două războaie mondiale, a fost senator al României în acest Senat, a reprezentat secuimea și a fost apreciat de politicienii din vremea respectivă, fiind un bun orator, un excelent cunoscător al culturii și al limbii române.

De fapt, chiar dacă este membru al unei familii de nobili maghiari, s-a născut în București în anul 1853, pe 16 noiembrie, pentru că familia s-a refugiat aici, având în vedere că tatăl său a participat la Revoluția din '48 și Imperiul habsburgic nu a tolerat în Ardeal, în Transilvania, această familie.

Deci s-a născut aici și primele clase le-a făcut chiar în București, la Școala Populară Maghiară din București.

Aici a învățat limba română, aici a cunoscut cultura românească și a făcut multe cercetări asupra culturii românești în Moldova și Oltenia. Este primul traducător în limba maghiară al poeziilor lui Eminescu.

La fel, trebuie să vorbim despre acest om politic și ca publicist, au apărut foarte multe articole ale lui Sándor Joszef, atât în presa românească (scrisă în limba română), cât și în presa maghiară din vremea respectivă, unde întotdeauna a militat pentru înfrățirea celor două națiuni, pentru conviețuirea celor două națiuni.

De fapt, acest lucru m-a convins ca, în acest cadru, să reamintesc memoria fostului senator Sándor Joszef, care a fost unul dintre creatorii și participanții democrației parlamentare românești dintre cele două războaie mondiale.

Vă rog să îl păstrăm în memoria noastră pe fostul nostru coleg Sándor Joszef.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Ioan Aurel Rus

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului România Mare, are cuvântul domnul senator Rus Ioan.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Distins Senat al României,

Imediat după votul de învestitură primit, nu și de la P.R.M., în decembrie 2000, Guvernul Năstase, înfumurat și plin de ifose, a început un tratament discriminatoriu față de parlamentarii opoziției, a favorizat pe cei de-ai casei sau cu relații bazate pe conlucrare, mai mult sau mai puțin curată și s-a târât, până azi, de la o ordonanță de urgență la alta, dintr-un scandal într-altul.

Cu un premier infatuat și plin de mărire deșartă, ucenicii s-au instalat în fotolii de parcă acolo i-ar fi coborât cu hârzobul, din cer. Prin ordinele care ajung la inferiori, cer acestora să nu fie deranjați de cei din opoziție. Odată ajuns la unele ministere, parlamentarul opoziției bate trotuarul. În cel mai bun caz, este poftit în sala de așteptare, de parcă ar fi în Gara de Nord, și nu într-un minister subordonat Parlamentului României.

Atunci când domnii miniștri sunt chemați la comisii pentru susținerea unor proiecte, nici nu se deranjează.

Decât să onoreze prin prezență pe domnii parlamentari, mai bine trimit câte un secretar de stat sau, dacă pot fraieri comisia, câte un director.

Același lucru se întâmplă și la întrebări, interpelări, când apar la tribuna ministerială figuri necunoscute, care evită să își dea numele. Aici ar trebui să intervină președintele Senatului, și nu să cenzureze prestația senatorilor opoziției la emisiunile la care participăm.

Ca președinte al Senatului, nu aveți acest drept, domnule președinte Nicolae Văcăroiu. Și eu sunt trimis de electorat, ca și dumneavoastră. Ca P.S.D.-ist, puteți să mă contraziceți, dar la Biroul permanent nu îmi cenzurați imaginea.

În Senatul României, cerem prezența miniștrilor atunci când sunt solicitați, și nu acceptăm infatuarea acestora.

Dacă se vrea, cum scrie în Constituție, ca instituția pusă în slujba și pentru binele cetățenilor, adică Executivul, să lucreze pentru ei, atunci domnii miniștri ar trebui să se prezinte în fața Parlamentului, la Camera ce îi solicită.

Nimeni nu este mai presus de lege, domnilor miniștri, iar până una alta, Guvernul este subordonat Parlamentului, și nu invers. De exemplu, de trei săptămâni vreau să vorbesc cu domnul Ovidiu Mușetescu, ministrul "privatizărilor frauduloase"; mă ocolește sistematic, fie că este la o negociere, fie că vorbește pe alt fir, fie că este în discuții, cum îmi comunică secretara prin telefon. Iar dacă îl sun pe firul scurt, nici măcar nu ridică receptorul.

Eu îl caut pe domnul ministru Mușetescu pentru a afla cum patronul firmei "Jafco" a prejudiciat statul român cu peste nouă milioane dolari și a încălcat contractul privind privatizarea firmei "Chimopar" - S.A.

Ținut în brațe de ministrul Mușetescu, acest nigerian căutat de Interpol și mediatizat destul de presă își face singur legea și afirmă că face ce vrea în România.

Cer public demisia ministrului Mușetescu, implicat în privatizări frauduloase, pentru încălcarea prevederilor Constituției privind raportul de subordonare față de Parlamentul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc. O singură precizare: nu v-am cenzurat și nu vă cenzurează președintele Senatului. Am făcut o observație, îmi cer scuze dacă am greșit. Mi s-a părut curios ca un preot să participe la o emisiune cu bulină roșie (16). Mi s-a părut puțin deplasat și-mi cer scuze, dar în nici un caz nu-i vorba de cenzură. Dacă credeți că asta-i imaginea, e foarte bine.

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Paul Păcuraru.

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Apropiata dezbatere a bugetului în Camerele reunite permite, sigur, să facem o serie întreagă de evaluări asupra anului 2004 asupra politicilor pe care Guvernul le va duce în anul 2004, și sigur că principala caracteristică a bugetului, despre care presa a vorbit pe îndelete este, să spunem, caracterul său social, caracterul său electoral.

Pentru prima dată din '90 până astăzi, România alocă cheltuielilor sociale 10,8 procente din P.I.B., un "salt istoric", îmi permit și ghilimele, față de 10,2 cât avea până în momentul de față.

Comentatorii, analiștii au apreciat că, prin extensia sa, pachetul social încearcă să dea o acoperire cât mai largă politicilor sociale ale Guvernului, și sigur că însumarea fiecărei măsuri și a țintei pe care o atinge duce la un potențial electoral, aș spune eu, considerabil. Dacă vom lua în vedere pensionarii agricoli, cei 800.000, dacă vom lua în vedere recalcularea pensiilor, etapele finale, cei 2.400.000 de beneficiari, dacă vom lua în considerare alocațiile pentru copii, familiile monoparentale, vom vedea și aici, iarși, 1,1 milioane de persoane. La ajutorul pentru încălzire avem aproape un milion de familii - Legea nr. 416/2001. În fine, România a ajuns să fie mai mult sau mai puțin recunoscută ca o țară cu un nivel de asistență nu ridicat, ci extrem de ridicat. Acest lucru cu siguranță creează probleme, pentru că dintr-o economie care se zbate între viață și moarte, dintr-o pauperitate aproape indiscutabilă, dintr-o reformă economică mai mult decât prelungită și agonică, din privatizări care au înecat și bruma de potențial local, și cred că ziua neagră a privatizării românești este 24 octombrie, când un pachet de ordonanțe au consfințit privatizări care cu siguranță puteau fi negociate în mult mai bune condiții, deci cred că toate aceste lucruri ridică un mare semn de întrebare asupra sustenabilității bugetului pe anul 2004, pentru că, sigur, putem să încercăm să facem cadouri electorale, cu condiția să avem și resursele suficiente pentru a acoperi.

Impresia pe care o dă Guvernul este că acest proiect de buget reflectă o maximă seriozitate și o maximă acoperire din partea guvernanților și că românii sunt beneficiarii acestui larg buget de cadouri și recompense.

În realitate, însă, percepția publică este exact pe dos.

Percepția publică în România, din ce în ce mai încetățenită astăzi, este că, de fapt, guvernanții își văd doar de ale lor, de interesele și grupurile de interese pe care le reprezintă, și că populația este practic abandonată într-o situație de o nefericire cumplită. Acest lucru mi-a fost relevat în multe, în nenumărate discuții pe care le-am avut chiar în ultimele zile, și asta cred că a reușit să facă eforturi din partea Guvernului de a atinge niște ținte sociale, să spunem, definite. Iată că, de fapt, populația reacționează pe dos, adică nu mai are încredere nici în programele guvernamentale. O recentă analiză a Băncii Mondiale spunea că astăzi, în România sărăcia ascăzut de la 36 la 29 de puncte, iar Guvernul a găsit de cuviință să spună că ăsta ar fi rezultatul politicilor și programelor sociale, îndeosebi al Legii venitului minim garantat, Legea nr. 416/2001, dar tot Guvernul a uitat să amintească de ce 1.200.000 de emigranți care lucrează în străinătate, care trimit anual exact în baza societății, acolo unde familiile sunt cele mai sărace, peste 1 miliard de euro pe an, pe căi oficiale și probabil 1 miliard, conform estimărilor B.N.R., prin buzunar și prin aport direct și cred că acele 2 miliarde de euro care intră în România în categoriile sociale de bază sunt mult, mult mai eficiente decât programele guvernamentale. Sigur că sunt și multe alte observații care se pot face, legat de acest buget: în primul rând, faptul că suntem într-o situație curioasă - toți miniștrii, în interior declară că nu au bani, în presă declară că au bani și că resursele le sunt suficiente și convenabile.

Ministrul finanțelor, ori de câte ori este solicitat, într-un sens sau altul, ca orice ministru de finanțe, tot timpul reproșează că nu are bani, dar dacă vom urmări care sunt sumele cu care Guvernul își face campanie publică în toată media - televiziune sau presă scrisă -, vom vedea că sumele sunt considerabile, de ordinul de zecilor de milioane de dolari. Tot sume incredibile vom găsi și la reeșalonările de plată, la scutiri și așa mai departe. Nu de mult, de exemplu, Guvernul ne spune: "Domnule, noi nu putem să facem recorelarea pensiilor". De ce nu putem? Pentru că nu avem logistică, nu avem oameni și așa mai departe. Dacă ne vom uita mai atent, vom vedea că Banca Mondială a finanțat un program de informatizare a Casei Naționale de Pensii și că și în momentul de față este în derulare un program de informatizare cu Societatea austriacă "S & T Sistem", un contract de peste 10 milioane de dolari, care cu siguranță ar permite trecerea rapidă la recalcularea pensiilor. Aș mai putea comenta, de asemenea, un lucru important în România, și acest lucru important este credibilitatea statisticii. Noi toți, și Guvern, și parlamentari, și oficiali suntem nevoiți să apelăm la rapoartele statistice. Iată, însă, că statistica apare că nu este foarte credibilă, că indicatorii pe care statistica îi prezintă în România sunt întotdeauna cu cântec. Chiar Uniunea Europeană a fost obligată să spună că are temeri serioase că indicatorii macroeconomici sunt corect raportați, că șomajul este corect raportat și așa mai departe. Și iată că toate elementele, atât de analiză, cât și de prognoză sunt în momentul de față în discuție, câtă vreme, iată, că nu avem încredere în statistica oficială.

Una din marile probleme ale bugetului, și este de domeniul evidenței pentru oricine, este cea legată de bugetarea pe programe. De ani și ani de zile, Banca Mondială și partenerii financiari internaționali ne reclamă o bugetare pe programe. O astfel de bugetare ar permite o mai bună administrare a resurselor sărace de care dispunem. Din rațiuni pe care nu le comentez acum, cred că mai degrabă din interes sau din interese care țin de fiecare castă și grupuri de interese din ministere și așa mai departe (vezi, de exemplu, Ministerul Sănătății, Casa de Sănătate), nu se dorește o bugetare pe programe, și iată că și în acest an avem un buget care este construit pe șablonul anilor '80, '90, și nu pe cerințele lui 2003. În ceea ce privește transparența, din nou, este un punct critic și un punct nevralgic al Guvernului. Săptămâna trecută am discutat în Senat Ordonanța nr. 111/ 2003, care, așa cum știți, este inacceptabilă, adică faptul că Guvernul cere să lași la discreția sa tot rezultatul privatizării anului 2004 este o problemă care, așa cum am spus, ne obligă să sesizăm Curtea Constituțională.

Din toată această expunere de motive pe care am făcut-o în fața dumneavoastră, cu siguranță se înțelege faptul că Grupul național liberal nu va vota bugetul propus de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. N-am început încă bugetul, domnule senator.

 
  Szabó Károly-Ferenc

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnului senator Szabó Károly.

   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice de astăzi este legat de dezbaterea în jurul temei dacă România este un stat de drept, în ce măsură corespunde acestui deziderat și în ce măsură domnia legii tinde să devină o stare de fapt. Cele două expresii - stat de drept și domnia legii - desigur, se completează reciproc și au înțelesuri care ne conduc către ideea, sper, comună și dragă tuturor, de ceea ce trebuie să devină țara noastră în scurtă vreme. Mi-aș permite chiar să declar, dacă cuvântul acesta este adecvat în împrejurarea aceasta, că, în opinia mea, în această speță, țara noastră se află mai aproape de acel deziderat decât în ceea ce privește existența sau inexistența economiei funcționale de piață.

Domnia legii înseamnă, printre altele, și atitudinea nu numai a cetățenilor, dar a instituțiilor statului de a se supune și de a da curs unei hotărâri judecătorești definitive. Aici există sincope și există serioase lacune care ne duc cu gândul să punem un semn de întrebare: "Oare când vom ajunge acolo, la starea în care toți se supun unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile?"

Din păcate, hotărârile judecătorești în care părțile sunt cetățeni și, respectiv, o instituție a statului, și hotărârea adoptată impune sau implică o obligație a unei instituții a statului, acolo lucrurile nu prea funcționează. Și iată exemplul, pentru că nu pot să vorbesc numai la modul general, exemplul este unul dintre care putem aduce cu sutele, aici, în față. Speța este o hotărâre definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Oradea din martie a.c., în legătură cu o suprafață de 107 hectare, care revin de drept foștilor proprietari, un grup de cetățeni (sunt vreo 30) din comuna Turu Lung, județul Satu Mare, suprafață aflată în domeniul Stațiunii de cercetare pomicolă Turu Lung, județul Satu Mare, și în care nu se mișcă din loc și nu se pune în aplicare o hotărâre judecătorească, repet, irevocabilă, definitivă. Aici sunt serioase lacune.

Merg mai departe. nsuși primul-ministru, în cursul unei teleconferințe, acelea obișnuite, de vineri dimineața, a atras atenția tuturor, printre care și în această speță, că trebuie dat curs unei hotărâri judecătorești. Cu toate acestea, spun unii, instituția prefecturii... Eu spun că nu există instituție, există oameni care dau conținut și substanță unor instituții. Așadar, instituția prefecturii nu dorește să facă pașii legali, obligatorii în această speță, pentru ca o hotărâre judecătorească să poată fi pusă în aplicare și legea, într-adevăr, să domnească. Așadar, instituția senatorului solicită imperativ instituția prefecturii, indiferent cine o sta acolo, în ea, să dea curs acestei hotărâri judecătorești, pentru că altminteri, și nu numai pentru aceasta, nu vom putea spune niciodată că în țara noastră avem de-a face cu statul de drept și domnia legii.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru extra time-ul acordat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Ultima luare de cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: "Drumul vieții".

Populația țării nu mai are importanță pentru guvernanți. În prag de iarnă, mizeria materială este de neimaginat. Iată cum arată portretul-robot al unui miner disponibilizat în urmă cu câțiva ani, rămas fără obiectul muncii, fără nici o șansă de a fi angajat pe undeva. Nu mă voi referi la minerul redevenit țăran, care, așteptând vârsta de pensie, trudește în pământul secular, pentru care Guvernul alocă savant banii pentru agricultură. Acel personaj trist și îmbătrânit plătește tribut tranziției cu o monedă de timp necunoscută oamenilor puterii, resemnarea. Mă refer la populația urbană din Gorj, provenită din minerit, adusă aici aici cu 20 de ani în urmă; de 7-8 ani încoace, disponibilizații caută serviciu și nu-l găsesc. Dacă-l găsesc, serviciul este pe termen scurt și bani puțini.

În linii mari, iată ce aduc disponibilizările în casa unora dintre ortacii Gorjului: familiile stau la bloc, datoriile la întreținere, dacă nu s-au debranșat, depășesc 1000 de dolari. În condițiile în care veniturile lunare sunt de 15 ori mai mici, din venitul acesta, familia trebuie s-și asigure traiul zilnic, oamenii au renunțat la telefon, la televiziunea prin cablu, la haine bune și o alimentație corectă. Foștii mineri nu și-au mai cumpărat aproape nimic prin casă.

Îmbrăcămintea provine de la second hand. Sănătatea este precară. Cu toate acestea, în demnitatea lor, nici unul nu crede că norocul bun a apus definitiv. Acesta este secretul care menține speranța în bine.

Un alt aspect îngrijorător care face ravagii în rândul gorjenilor este sistemul sanitar, care este în agonie. După un ministru demis, ne aflăm în prezența unui ministru interimar al sănătății, care demite șefi după șefi, dovedind cât de eficientă este terapia "tăiatului în carne vie", după metode strict economice. Adică tai un cap, conservi o avere, căci o dată scoși din circuit, foștii parteneri de afaceri vor scăpa, cu averi cu tot.

În acest timp, mașinăria acumulării de fonduri de la săraci continuă. O banală fișă de angajare costă 300.000 lei, deși examinările ar trebui să fie gratuite, conform principiului solidarității stipulat de legislația sanitară din România. Două zile de spitalizare în România nu costă nimic. Drama vine după aceea: costul unei singure zile fără medicație este un salariu minim pe economie. Dacă vrea să beneficieze de servicii de calitate și să rămână internat, un român sărac trebuie să plătească o cotizație retroactivă caselor de sănătate, situată între 4 și 12 milioane lei.

Personalul din spitale - de la opincă până la vlădică! - este prost plătit în raport cu nevoile lui reale, așa că rămâne imun la durerea bolnavilor, până când aceștia scot din buzunare cât trebuie, pentru a face ce pot și ce știu.

În tot acest timp, ministrul interimar taie capete, iar președintele României îl oblojește cu scuze pe fostul ministru. Este inacceptabil în acest secol că unitățile sanitare teritoriale au în dotare ambulanțe vechi de 20 de ani, de pe care cad tablele. Unele sunt adevărate lăzi frigorifice în mișcare, iar bolnavii riscă să cadă din ele, în timpul transportului. În același timp, farmaciile private sunt tixite de medicamente care costă milioane de lei, inacceptabil pentru populația care nu poate cheltui 500.000 pe lună.

Nu vreau să mai vorbesc de carențele de alimentație.

Lipsa controalelor periodice reale, datorate lipsurilor care îngreunează desele activități ale medicilor de familie și multitudinea raportărilor fictive domină sistemul sanitar.

Acum conducătorii unităților sanitare sunt puricați politic, riscând să fie înlocuiți de anumite persoane înscrise în partidul-stat, transformând această instituție într-o utopie.

Concluzionând toate acestea, observăm cu regret că, de fapt, promisiunile electorale ale P.S.D.-ului nu au fost nici pe departe îndeplinite, cum se poate observa în starea de jale a națiunii, care duce spre un final nedorit, pe un drum gestionat de o putere străină, de dezinteresul față de sănătatea națiunii române.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi, permiteți-mi să vă anunț că, din totalul de 140 de senatori, și-au anunțat prezența prin vot electronic, 117. Sunt 8 colegi senatori absenți, motivat.

   

Domnul Dan Constantinescu (din sală):

Domnule președinte, îmi dați cuvântul?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vi-l dau. Vom trece la aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. Aveți obiecții la ordinea de zi?

Nu.

Vă rog să votați ordinea de zi.

Cu 83 de voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri, s-a aprobat.

Programul de lucru, la propunerea Biroului permanent, este până la epuizarea ordinii de zi. Vom lucra și începând cu ora 15,00.

Vă rog, sunt obiecții? Nu sunt.

Vă rog să votați programul.

Cu 90 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobat.

 
Demisia domnului Dan Constantinescu din funcția de senator, având în vedere numirea Domniei sale ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor  

Înainte de a intra în cel de-al doilea punct, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului senator Dan Constantinescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am dorit să vin azi în fața dumneavoastră nu doar pentru a săvârși un gest formal, acela de a susține public demisia mea, demisie legată de hotărârea de ieri seară a Parlamentului privind numirea în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Am dorit însă să marchez prin câteva cuvinte și încetarea - fie ea și temporară - a unei activități parlamentare care se desfășoară, în ceea ce mă privește, de aproximativ 7 ani. Sunt 7 ani de când am început să activez mai întâi în Camera Deputaților, iar acum în Senat, inițial în arcul guvernamental, acum în opoziție, în calitate de președinte, iar acum vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Sunt 7 ani de zile, care mi-au îmbogățit experiența și viața.

Fără îndoială că a fost o experiență deosebită, mult diferită de experiența organizațională anterioară, bazată pe structuri ierarhice, având în vedere complexitatea și diversificarea problemelor care se discută în Parlament.

În toată această perioadă am avut, în primul rând, foarte mult de învățat. Din acest motiv, vă rog să-mi permiteți să mulțumesc, în primul rând, colegilor din Grupul parlamentar P.N.L., de al căror suport m-am bucurat în toată această perioadă și, pentru că nu vreau să fac discriminări, nu voi aminti nici un nume, desigur, cu o singură excepție notabilă, aceea a președintelui nostru de suflet și de onoare, domnul Mircea Ionescu-Quintus, pe care l-am considerat și îl consider în continuare mentorul meu politic.

De asemenea, permiteți-mi să mulțumesc în mod deosebit colegilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci a căror colaborare m-a înnobilat în anumite perioade, având în vedere calitatea discuțiilor, având în vedere modul în care - inclusiv prin contribuția președintelui Viorel Ștefan, care a știut să dea echilibru acestei comisii - am reușit să obținem ceea ce s-a obținut.

Nu în ultimul rând, sunt dator să vă mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră, în parte, pentru modul în care m-ați ascultat, ați cântărit argumentele mele atunci când le-am expus, ca și pentru argumentele pe care, în cursul dezbaterilor, le-ați adus dumneavoastră.

Desigur că această activitate nu a fost lipsită de asperități, ea s-a desfășurat în condițiile competiției parlamentare și dacă în acest răstimp, prin ceea ce am spus, am reușit să deranjez pe cineva în mod personal, îmi prezint acum respectuoase scuze. De asemenea, vreau să vă asigur că dacă la rândul meu am fost afectat, consider acest lucru de domeniul trecutului, ca o chestiune fără importanță.

Sigur, ca la orice despărțire, sunt regrete, dar există și speranța că vom putea colabora în continuare, în noua poziție pe care o voi deține.

Și pentru că nu pot să vă îmbrățișez pe fiecare în parte - așa cum s-ar cuveni - permiteți-mi ca un ultim cuvânt de mulțumire și o strângere de mână să fie adresată președintelui Senatului României, domnul Nicolae Văcăroiu.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să-i mulțumim domnului senator Dan Constantinescu pentru activitatea bună pe care a derulat-o atât la Camera Deputaților, cât și în Senatul României, fiind unul dintre bunii specialiști pe probleme economice și financiare, aducând o contribuție importantă la derularea lucrărilor, în ultimii 3 ani de zile, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Sunt convins că aceeași activitate bună o va derula în continuare, în noua calitate de membru al Comisiei de supraveghere a asigurărilor, care nu este o sarcină ușoară - este chiar destul de grea. În același timp, ne va permite să avem în continuare o legătură cu Domnia sa, ținând seama de rolul pe care îl are Parlamentul, inclusiv în activitatea de control și analiză a modului în care funcționează Comisia de supraveghere a asigurărilor.

Îi dorim sănătate și succes în noua activitate! (Aplauze.)

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație  

Înainte de a trece la noul punct înscris pe ordinea de zi, fac un apel la colegi pentru a închide telefoanele mobile, în special colegii din Grupul Social-Democrat. Îmi dă senzația la un moment dat că vorbiți printre rânduri la telefonul mobil.

Vă rog foarte mult, dacă aveți vreo urgență, ieșiți pe hol, o rezolvați și intrați în sală.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, constituirea unei comisii de mediere. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație.

Rog Grupul social-democrat, 3 propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Hrițcu Florin, Sin Nicolae și Bucur Dionisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Alexandru Ionel și Codreanu Dumitru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Grupul democrat, o propunere.

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna senator. Grupul U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Seres Dénes.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră constituirea acestei comisii. Vă rog să votați.

Cu 99 de voturi pentru, două împotrivă și două abțineri, Comisia de mediere a fost aprobată.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimati colegi, la Secretariatul general s-au depus un numar de 7 proiecte de lege. În conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, aveti posibilitatea sa sesizati Curtea Constitutionala.

Este vorba de:

  • Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003;
  • Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 88/2003 cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003;
  • Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice;
  • Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 33/2003 privind înfiintarea Centrului Român pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV;
  • Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente;
  • Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
  • Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.
Dezbaterea și adoptarea proiectului Hotărârii privind modificarea Regulamentului Senatului  

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului, pentru a-l pune în concordanță cu noile prevederi constituționale.

Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, respectiv, Comisia pentru revizuirea regulamentului să poftească la prezidiu.

Domnul secretar Predescu.

Stimați colegi, dezbatem o lege extrem de importantă, o lege organică, practic, această hotărâre a noastră. Ați observat că Biroul permanent a lăsat suficient timp la dispoziție, preocuparea principală fiind aceea de a scoate un regulament bun. Este vorba de un regulament care nu se aplică numai pentru perioada cât ne-a rămas până la sfârșitul anului sau pentru anul viitor, ci este un regulament care va fi principala noastră carte, în baza căreia vom derula procedurile parlamentare de aici încolo, inclusiv pentru noua legislatură, care va veni începând cu anul 2005.

Deci rugămintea este să facem tot ce este posibil, să scoatem un regulament care într-adevăr să fie aplicabil și să însemne mai multă eficiență pentru noi, senatorii.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului secretar Predescu, președintele Comisiei de revizuire a Regulamentului Senatului, pentru a ne prezenta raportul cu privire la modificarea regulamentului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru regulament se găsesc consemnate în raportul care a fost difuzat.

Mai exact, ele se regăsesc în propunerile de modificare și completare a regulamentului.

În raportul explicativ al acestora au fost enunțate principalele considerente pe care comisia le-a avut în vedere când a adoptat propunerile pe care vi le prezintă spre dezbatere și adoptare.

Doresc să precizez că ele reprezintă punctul de vedere al membrilor comisiei de a completa și modifica Regulamentul Senatului, pentru a-l aduce, în primul rând, în concordanță cu prevederile Constituției revizuite, în al doilea rând, a-i aduce modernizarea și suplețea în rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv a incidentelor de procedură în procesul de legiferare și în celelalte activități pe care le desfășoară Senatul; o a doua idee principală, de a face cât mai mult posibilă exercitarea mandatului de senator de către toți membrii Senatului și cât mai eficientă această activitate pentru fiecare dintre grupurile parlamentare și dintre senatorii componenți ai acestora; a treia idee, de a completa, reașezând mai exact relațiile Senat - Guvern și celelalte autorități centrale și instituțiile dependente de acestea; o a patra idee generală, directoare, a completărilor și modificărilor - de a sintetiza normativ activitatea structurilor de bază - ea e o structură generică, concretizată în mai multe structuri de specialitate - adică a comisiilor permanente ale Senatului, raporturile între acestea, raporturile și obligațiile lor față de Biroul permanent, corelarea între activitățile comisiilor permanente, drepturile senatorilor în comisia din care, de drept, fac parte, cât și drepturile senatorilor în celelalte comisii permanente ale Senatului.

Am dorit și doresc ca, în numele tuturor colegilor, și îmi pare rău că nu este alături domnul vicepreședinte Tărăcilă - este într-o misiune specială, în nordul țării, va veni la ora prânzului și va fi prezent aici - de asemenea, domnul Iorgovan doream să participe, o să ajungă și dânsul la lucrările Senatului... Nu mă simt în neputința de a prezenta raportul și a-l susține, dar, parcă, stingherit că mă aflu singur aici, în numele comisiei și din partea acesteia și... (Intervenție din sală, neinteligibilă.)

Vă rog, nu luați în sens negativ sau peiorativ exprimarea mea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, vă rog! Vă ascultăm... (Voci suprapuse.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Primiți... S-o primească, domnule președinte, cu colegialitate, că dacă înțelege domnul Popa să înrăiască relațiile, îi răspund și eu de la început! (Discuții în sală.)

V-aș ruga să mai rețineți încă două aspecte esențiale.

Noi am făcut unele propuneri, care pot fi privite și primite ca îndrăznețe. Am făcut propuneri cu privire la participarea președintelui Senatului la lucrările comisiilor, am făcut propuneri cu privire la participarea vicepreședinților, ca și a membrilor Guvernului. Am avut în vedere, în legătură cu acestea, că, fiind senatori, au absolut aceleași drepturi ca toți senatorii în exercitarea mandatului de senator, și a nu participa la lucrările comisiei permanente, care reprezintă în noua concepție, modernă, a activității Senatului, activitatea de bază, este a le institui un regim de exercitare a mandatului de senator întrucâtva îngrădit sau limitat.

În acest sens am gândit, și pe acest considerent constituțional fundamental am făcut propunerile. Nu vor fi agreate, nu-i nimic. Noi nu ținem neapărat să fie promovate.

Am mai făcut și alte propuneri cu privire la asigurarea continuității exercitării dreptului de vot, ca urmare a participării la ședință. Această propunere se găsește concretizată în acel text privitor la încredințarea temporară a cartelei de vot.

Am mai făcut o propunere, tot cu privire la exercitarea mandatului de senator în cele mai depline condiții.

Propunerea aceasta se regăsește în textul privind votul prin corespondență.

Doresc să vă mai rog ceva foarte important. Dacă apreciați că lucrarea a fost complexă și abordările cât se poate de diferite, vă rog să aveți, în același timp, înțelegerea pentru ca, în plen, când se va observa o decorelare, o neconcordanță de termene sau de acte succesive în procesul de legiferare, îndeosebi la proceduri, să fiți de acord cu ceea ce vă solicit eu, în numele comisiei, și să facem aici, în plen, aceste corectări și eventuale completări.

Există o problemă pe care am observat-o ulterior redactării raportului și celor două anexe la acesta. Știți că, în concepția nouă a Constituției revizuite, avem niște termene restrictive, foarte scurte și obligatorii, chiar de decădere. De pildă, dacă nu rezolvăm o ordonanță a Guvernului în 30 de zile, ea se presupune că a fost adoptată și se trimite celeilalte Camere.

Avem cele 45 de zile și cele 60 de zile. O fi bine, o fi rău? Aceasta este reglementarea în vigoare.

Mai avem o problemă legată de aceste date și aceste termene, conex cu vacanța Senatului - vacanța de iarnă și vacanța de vară - aceasta, determinată, mai ales, de practica potrivit căreia în perioada vacanței se adoptă legi de abilitare. De când curg termenele pentru rezolvarea de către Senat, în 30 de zile, a ordonanțelor, când ele pot fi depuse cu 15-20 de zile înainte de terminarea vacanței Senatului?

Vă vom propune, aici, în plen, un text, ca să rezolvăm această problemă, pentru că este deosebit de importantă și nu poate să rămână nerezolvată. Vă vom propune ca aceste termene să curgă de la data reluării activității Senatului, pentru ca atunci, pentru a putea deveni termene operaționale, să înceapă curgerea acestor termene de 30, 45 sau 60 de zile.

În cuprinsul propunerilor regulamentului veți găsi câteva termene de 3 și 5 zile. Reflectând asupra lor, sunt foarte scurte și trebuie să le reconsiderăm la minimum 5, să eliminăm deci termenul de 3 zile.

Mai avem o problemă cu propunerile legislative - situație complicată - știți că acestora le trebuie punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și al altor autorități care au dreptul să dea avize. Ele se depun și se înregistrează la Senat, dar obținerea avizelor poate dura și peste 30 sau 40 de zile, care este aproape egal cu termenul în care ar trebui să fie rezolvate. Propunerea noastră este, pentru acestea, ca termenele de rezolvare să înceapă să curgă de la data la care s-a înregistrat la Senat, la Biroul permanent, dosarul complet al propunerii legislative.

Noi avem deja o hotărâre a Senatului privind desfășurarea și realizarea procedurilor prealabile, privind aceste termene, prin Secretariatul general al Senatului.

Mai am notate vreo două-trei probleme. Încă nu m-am consultat cu colegii, pentru a vă putea prezenta un punct de vedere definitiv cu privire la asemenea completări. O să vă cer îngăduința să o facem atunci când ne vom apropia de aceste texte. Ele sunt către partea finală a regulamentului.

Cu aceste sumare prezentări, vă rog să fiți, în principiu, de acord cu propunerile noastre și vă mai rog ca la amendamentele pe care le veți regăsi acceptate în parte, să vă declarați de acord cu acestea, pentru că multe amendamente ale colegilor, foarte multe, acceptate în parte, se regăseau în texte deja propuse de comisie sau existente în regulamentul în vigoare.

În legătură cu amendamentele respinse, o observație generală: noi n-am gândit completarea și modificarea regulamentului ca luarea lui de la articolul 1 până la ultimul și reconsiderarea întregului regulament. Unii colegi au gândit în acest fel, motiv pentru care au prezentat zeci de amendamente și, mai ales, amendamente de redactare. Noi am trecut peste observația că regulamentul, până acum, nu ar fi corespuns unei redactări corecte în limba română. Este bine redactat, și faptul că se află în vigoare și nu a ridicat probleme de atâția ani demonstrează și că acuratețea redactării și soluțiile de rezolvare au corespuns.

Aș dori să mai spun că, la originile sale, Regulamentul Senatului a avut și girul, în această privință, al marilor înaintași, foști senatori, academicianul Ion Coteanu, academicianul Alexandru Piru și alte deosebite personalități, foști membri ai Senatului.

Așa încât, noi, din aceste motive, am creditat textul așa cum este și am zis că amendamentele care au vrut să fie atât de exigente și de riguroase cu toate redactările textelor Senatului nu este cazul, pentru moment, să fie promovate, pentru că preocuparea noastră, repet, a fost de a actualiza, în principal, de a actualiza regulamentul în raport cu noua Constituție revizuită.

Poate am omis a prezenta și alte idei care rezultă din ceea ce a făcut comisia. Luați în considerare și termenul scurt pe care l-am avut și aglomerarea de lucrări.

Cu aceste explicații, cred că se poate trece, domnule președinte, la dezbaterea raportului privind modificările și completările Regulamentului Senatului și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Înainte de a intra în dezbaterea acestor amendamente, repet apelul meu. Se pare că sunt colegi care au venit mai târziu. Avem o hotărâre a Senatului, rugămintea este să închideți telefoanele mobile. Haideți să ne respectăm unii pe alții.

Stimați colegi, aveți raportul, aveți propunerile de amendamente ale comisiei, avem, de asemenea, și amendamentele care au fost respinse de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în parte, pe motivele explicate de domnul senator Predescu.

Deci noi venim cu o modificare a regulamentului în vigoare. Hotărârea noastră, pe care o vom adopta în final, va fi aceea de a aproba modificarea regulamentului existent și, bineînțeles, publicarea reactualizată, cu amendamentele pe care le vom accepta, a acestui regulament.

Procedura în dezbatere va fi cea prevăzută de regulament. Deci inițiatorul de amendament ia cuvântul, și câte un reprezentant de grup argumentează pro sau contra, cu referire directă la o propunere sau alta, acceptată sau respinsă.

Voi merge în ordinea articolelor care suferă modificări.

Din sală:

Dorim să intervenim la dezbateri generale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul.

Deci vom merge în ordinea articolelor care au suferit modificări, mergând în paralel cu amendamente propuse de comisie, amendamente respinse, astfel încât să ieșim pe final cu ultimul articol.

Trecem la dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Eckstein. Urmează domnul senator Popa, apoi doamna senator Maria Petre și domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că suntem cu toții într-o situație, dacă vreți, ușoară, pentru că acest regulament trebuie să fie modificat. Este clar pentru noi toți. Revizuirea Constituției a făcut imperios necesară și modificarea regulamentului.

Ceea ce a spus domnul secretar Predescu este iarși riguros corect. Primul nostru țel a fost de a pune în concordanță regulamentul nostru cu Constituția revizuită.

Din discuțiile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, totuși, a reieșit dorința noastră ca unele imperfecțiuni, dacă vreți, din regulamentul existent, sau unele posibile îmbunătățiri totuși să fie acceptate, să nu ne limităm strict numai la punerea de acord a regulamentului cu Constituția revizuită.

Astfel, cred, au fost introduse câteva modificări cu care, personal, sunt în deplin acord, inclusiv, dacă vreți, rebotezarea unor comisii permanente; dreptul personalităților din conducerea Senatului de a face parte din comisiile permanente sau membrii Guvernului mi se pare un lucru absolut normal și la locul lui.

Au fost câteva probleme discutate, răsdiscutate și, probabil, vor fi discuții și în cadrul plenului Senatului, și aici mă refer, în primul rând, la modalitățile prin care senatorii au dreptul s-și exprime votul.

Dacă în momentul de față Senatul a avut prin regulament niște prevederi destul de severe cu privire la participarea efectivă a senatorilor la procesul legiferării și al exprimării votului, acum mi se pare că am căzut în cealalată extremă, prin posibilitatea utilizării votului prin corespondență, respectiv, al transmiterii cartelei de vot către colegi.

Nu spun că este un procedeu neîntâlnit în alte parlamente ale lumii, nu spun că este o procedură nedemocratică, dar, în același timp, eu, și mie îmi place să fiu în Senat și să fiu senator, pentru că atunci când ești la tribuna Senatului, eu mă adresez, ne adresăm în calitatea noastră de senatori, desigur, populației care ne-a ales și care urmărește ce facem și ce vot exprimăm.

Dar noi, și cred că suntem cu toții de acord, ne adresăm și colegilor, vrem să-i convingem pe colegi de justețea argumentării noastre. Această procedură de vot prin corespondență ne elimină pur si simplu această posibilitate, de a influența votul plenului Senatului.

Concluziile la care a ajuns Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări mi se par insuficient de clare. Am tot respectul pentru Biroul permanent, toate grupurile parlamentare sunt reprezentate în Biroul permanent. Cu toate acestea, formularea este deosebit de generală și cred că, totuși, plenul Senatului este cel care poate să hotărască asupra condițiilor exprimării de vot, dar, de principiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu agreează nici votul prin corespondență, și nici transmiterea cartelei către colegi.

În fine, eu mă exprim, ca grup parlamentar, cu privire la participarea presei la ședințele comisiilor, am un amendament pe care l-am formulat cu titlu personal.

Eu, totuși, fac un apel către colegii mei senatori să avem în vedere și unele observații cuprinse în raportul de țară asupra României, cel recent, prin care ni se cere să avem o procedură legislativă cât mai transparentă.

Deci eu solicit ca să procedăm în acest fel. Grupul nostru parlamentar, desigur, va fi pentru adoptarea Regulamentului Senatului, în forma lui modificată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți o completare?

Un minut, domnule senator Popa.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Mai puțin de un minut...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Doresc să pun în discuție încă două probleme, dintre cele care sunt omise, vă rog să rețineți, și trebuie să le înscriem în regulament.

Prima: în cazurile în care nu se poate adopta în termenul de 30 de zile proiectul de lege privind o ordonanță sau 45 de zile celalalte, când Senatul este prima Cameră sesizată, în asemenea cazuri poate să existe raport, dar nu s-a putut finaliza procedura, pot să existe avize, pot să existe amendamente.

Eu vă propun să înscriem în regulament un text în baza căruia acestea, dacă există raport, avize, amendamente, să fie înaintate, alături de proiectul care se consideră că a fost adoptat fără modificări, Camerei decizionale spre a le avea în vedere ca material documentar, adică să fie într-un fel valorificate în adoptarea proiectului.

A doua problemă: ce ne facem cu termenele? Cum curg?

Vedeți, avem zile foarte scurte. Senatul lucrează patru zile și nu lucrează 3 dintr-o săptămână. Termenele curg calendaristic, pentru procedura de legiferare, sau pe zile lucrătoare?

Vă rog să aveți în vedere această problemă, și noi vă propunem ca termenele în asemenea cazuri să curgă pe zile lucrătoare pentru că, altfel, se poate întâmpla ca într-un termen de 10 zile, 4 sau 5 sau chiar mai multe să fie zile nelucrătoare. Și atunci termenul este compromis.

Prin urmare, sunt două probleme foarte importante pe care trebuie să le înscriem.

Și mai avem o omisiune. Noi avem o omisiune față de Cameră: regulamentul nostru prevede, are texte, dispoziții cu privire la membrii Guvernului numai la ședințele de plen. Am redactat textul potrivit căruia să înscriem și raporturile comisiilor permanente cu membrii Guvernului. Este foarte important. Camera are acest text în art. 51 al Regulamentului Camerei. Problema mi-a fost sesizată de domnul ministru pentru Relația cu Parlamentul, aici prezent.

Vă rog, deci, să aveți în vedere și aceste trei probleme pe care să le înscriem noi, nu le regăsiți în raport, să fie înscrise de noi, aici, în plen, după ce le dezbatem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Popa, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, stimați colegi,

Nimeni nu contestă necesitatea modificării de urgență a normelor regulamentului, dar trebuie să contestăm "inovațiile" care pot discredita instituția Senatului și pot da posibilitatea unor fraude, anume ca rezultatul voturilor să nu fie cel real. Știți că există o interdicție constituțională a votului imperativ. Nimeni nu poate să comande un vot și, ca atare, este de neprimit o asemenea formulă a procedurii votului prin corespondență sau a împrumutului cartelei, chiar pentru o perioadă foarte scurtă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Votul prin corespondență este personal, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, la momentul respectiv voi avea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuze...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Voi explica pe larg modalitatea, acum fac numai o discuție la general.

Sigur că sunt necesare și îmbunătățiri în procedura de verificare, din păcate, spun, a disciplinii Senatului. Și mai este o chestiune aici, îl susțin pe domnul Eckstein, de fapt, domnul Radu F. Alexandru are și Domnia sa un amendament în legătură cu publicitatea ședinței comisiei.

Actualmente, în comisie, de fapt, se produc schimbările, îmbunătățirile reglementărilor legislative.

Deci acolo se schimbă legea. Aici mai puțin se poate modifica sau mai bine zis, interveni în textul legal. Și atunci, dacă presa nu are acces în comisie, punem un obstacol în calea informării cetățenilor în legătură cu procesul legislativ.

De fapt, susțin eu, punem de acord textul lui 49 cu cel de la 105, unde se spune că ședințele Senatului, la 105, sunt publice, așa ar trebui să fie, conform lui 49 modificat, și ședințele comisiei de specialitate.

Sigur că putem la alin. 3... Sunt condițiile care trebuie respectate, condiții de disciplină, chiar și număr, pentru că la un moment dat poate să fie o aglomerare care să stânjenească, dar acest lucru nu poate, pe fond, să oprească definitiv accesul, ca regulă, al presei la lucrările comisiei.

Cred că putem face acest lucru, iar în legătură cu votul prin împrumut de cartelă, este o situație, nu vreau să spun decât, să zic, paradoxală, și anume, în același articol sunt trei teze.

Prima teză interzice votul prin împrumutul cartelei, a doua teză spune că nu contează un vot dacă este dat de către altcineva, iar a treia teză spune că este posibilă totuși votarea de către alte persoane. Nu putem accepta o asemenea contrazicere și, în fond, greșeală a textului respectiv.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Maria Petre.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem astăzi de făcut un lucru important și pentru acest moment, dar, așa cum menționau colegii care au vorbit înaintea mea, și pentru cei care vor fi senatori după expirarea mandatului nostru, și pentru activitatea în sine a Senatului. Sigur că este bine că s-a intervenit și asupra unor articole, altele decât cele care erau obligatoriu de modificat, ca urmare a intrării în vigoare a legii de revizuire a Constituției.

Recunoaștem cu toții, și eu personal fac acest lucru, chiar în numele grupului nostru, al Partidului Democrat, că a fost foarte mult de lucru și că s-a muncit cu responsabilitate și cu tot ceea ce presupunea acest lucru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Am constatat chiar un lucru pe care îl salut, și anume că, spre deosebire de multe alte dăți, și nu fac aici nici un fel de critică, colegul nostru, domnul senator Predescu a avut azi o susținere și o intervenție mult mai nuanțată decât cele care îl caracterizează și eu îl felicit pentru acest lucru.

Ce vreau să spun, însă, ține, domnule președinte, de cum ar trebui să procedăm astăzi, din punctul nostru de vedere și din punctul meu de vedere.

Eu cred că ar trebui să fim mai puțin rigizi în ceea ce privește procedura, tocmai pentru că, iată, toți susținem că avem de făcut un lucru important, să ne considerăm undeva într-o zonă atemporală, dacă vreți, în care actualul regulament, se presupune, sigur că e ușor exagerat ce spun, dar va trebui să găsim o soluție de acest tip, să ne considerăm într-un moment în care actualul regulament nu s-ar aplica și cel viitor tocmai urmează să se nască, în așa fel încât să putem interveni, cum de fapt și domnul senator Predescu ne-o cerea, pe niște zone din conținutului regulamentului, să putem interveni și să putem îmbunătăți fiecare, dacă vreți, din articolele, din alineatele, din tezele modificate care ni se supun atenției.

Deci propunerea mea concretă este să revenim și să discutăm atât cât va fi necesar asupra fiecăreia din prevederile regulamentulului modificat, să nu ne formalizăm de procedură, domnule președinte, că dacă ar fi să ne formalizăm, sigur, colegii mei senatori, ar putea spune, da, am primit un raport de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am primit o variantă de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ieri și poate că unora din noi, și cu siguranță, multora din noi le-ar fi fost necesar încă un răgaz, și nu vom cere acest răgaz, preferăm să o facem în plen, direct, să mai vedem o dată articolele pe care chiar domnul senator Predescu, colegul nostru, spunea că va trebui să le îmbunătățim în plen.

În concluzie, deci fără să mă duc în conținut, vom reveni pe conținut la ceea ce ține de votul prin corespondență pe care, vă spun de acum, nu-l acceptăm, la cartela netransmisibilă, care este transmisibilă din când în când, atunci când ieșim până afară, nici asta nu acceptăm, deci în concluzie, domnule președinte, solicitarea noastră este să discutăm pe fiecare din articole și să le putem îmbunătăți aici, în așa fel încât munca noastră de astăzi să aibă durabilitate, și cu toții, până la urmă, să avem mulțumirea că am făcut un lucru bun, și nu un lucru care ar mai trebui modificat, poate, în cine știe în ce interval de timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am ascultat cu mare atenție, doamna senator, și vreau să vă spun că nu vreau și nu dorim, nici unii dintre noi, să facem un lucru formal, dar știți cum se spune: 140 de senatori, 140 de păreri.

Vă rog foarte mult.

S-a lucrat și cred că Biroul permanent a lucrat mai mult decât le permitea timpul, o lună de zile. S-au dat două forme.

Dumneavoastră vreți să spuneți acum că puteți interveni din sală, pe fond. O lună de zile sau două săptămâni, cât ați discutat cu colegii, nu ați făcut amendamentul și venim acum să îmbunătățim textul, în sală.

Mi se pare un lucru... Sigur, pot fi probleme de exprimare ori s-au scăpat niște lucruri. Vom vedea și le introducem, dar ca să luăm fiecare articol și fiecare să facă propuneri din sală, mi se pare deja prea mult.

Avem un regulament, și aș dori foarte mult să respectăm regulamentul în vigoare. Asta nu înseamnă că nu vor fi luări de cuvânt pentru susținere, cu argumente de-o parte și de alta, dar asta nu înseamnă că un senator se duce de cinci ori la microfon să ne spună același lucru.

Nu mai avem timp, doamna senator, trebuie să avem un regulament bun, dar astăzi trebuie să-l avem. Ce înseamnă astăzi? Din cauza asta programul este nelimitat, poate să fie până la ora 24,00 sau poate să fie până mâine dimineață, dar astăzi trebuie să avem regulamentul.

Termenele din Constituție curg, și nu mai putem amâna. Camera Deputaților și-a votat regulamentul în urmă cu zece zile, noi am zis să iasă un lucru bun, și am tot prelungit. Am ajuns la limită și acesta este apelul meu, să înțelegeți, să fim toți prezenți, dar vor fi discuții care o să ducă, indiscutabil, la un regulament bun.

Domnul senator Gheorghe Buzatu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Prima chestiune pe care cred că este cazul să o ridic este aceea că nu bănuiesc că sunt ceva limite de timp, în ceea ce privește intervenția aceasta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă vreți să mergem din istorie, de când s-a constituit Senatul, putem merge pe regulamente.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Nu, nu este istorie, o să vedeți că este cât se poate de concret.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

În orice caz, vă rog să vă limitați la cinci minute.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Cinci minute plus unu, șase.

Domnule președinte,

În al doilea rând, eu cred că nu este cazul să ne așteptăm la unanimitate la sfârșit, în ceea ce privește opinia noastră asupra regulamentului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nimeni nu a spus așa ceva.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Un vechi proverb, în sensul că votul capătă sensul "câte capete, atâtea păreri", e bine să ducă la soluții diferite, dar trebuie să reținem: regulamentul nostru, al Senatului, este, fără exagerare, într-un fel, mica noastră Constituție, să-i spunem, și faptul că ține de domeniul legilor organice, ilustrează acest lucru.

Mă întreb: acum, după o experiență de trei ani, cine nu este de acord cu modificarea regulamentului?

Problema care se pune este, însă, ce modificăm și cum modificăm, elemente, lucruri pe care antevorbitorii mei le-au subliniat.

Ne gândim, de ce să nu facem lucrul acesta la revizuirea chiar a întregului regulament, sau trebuia să ne gândim - pentru că experiența celor trei ani este decisivă în această privință - să nu rămânem la vechea zicală, că s-a modificat totul, dar nu s-a schimbat nimic.

Or, având în vedere tocmai ceea ce s-a propus - am în vedere anexa I și anexa II - cred că noi cam pe aici am lucrat.

Putem să neglijăm câteva dintre calitățile, le-aș numi eu, negative ale regulamentului actual, ca să nu le fi avut în vedere acum. Iată, am reținut, am spus că voi fi foarte concret.

Depunerea amendamentelor, până acum, s-a făcut numai în comisii; conducerea ședințelor în care se votează legile organice, de regulă, aparține numai reprezentanților puterii, trecerea capitolului "Interpelări și întrebări" al ședințelor noastre în ultima parte a ședințelor de luni este nefericită, pentru că exact ședințele care sunt transmise la radio, acelea se bucură de participarea, de multe ori, a două, trei, patru-cinci persoane.

Se spune, pe drept, că "graba strică treaba", dar la noi această grabă compromite lucrurile. Eu nu cred că este normal ca un regulament să îngăduie să fie zile de ședință, de regulă joia, în care să discutăm sau să aprobăm 50, 60 de proiecte de legi. Am avut asemenea cazuri.

Înțeleg că Senatul și Camera Deputaților, pe de altă parte, au atribuții specifice, este și datoria regulamentului, dar, în consecință, în ceea ce privește statutul parlamentarului, nu cred că pot fi discrepanțe atât de mari între statutul senatorului și statutul deputatului.

Mă gândesc la modul cum funcționează birourile parlamentare, la programele parlamentarilor de aici și de acolo, la deplasările în țară sau în străinătate, în condiții cu totul deosebite, de crezi că fac parte din altă țară, când vin din altă țară, și mai ales la acordarea/neacordarea de sume forfetare.

De ce să nu abordăm problema acum și aici, cu acest prilej?

Pe de altă parte, iată, la noi, la Senat au fost posibile, în anumite condiții, niște scurgeri de informații, dacă ne gândim ce-a fost în vară, despre niște fapte mărunte - că un senator a încasat niște sume, că trebuia să nu le încaseze - apoi când am rememorat cele întâmplate, pur și simplu este scandalos că s-a petrecut așa ceva. Nu trebuia!

Din momentul în care senatorul s-a prezentat corect, a primit banul, a dat înapoi și a fost avertizat. De ce s-a transmis o asemenea informație mai departe?

Nu este normal, acolo unde este un regulament care funcționează bine, care funcționează ireproșabil.

Acum avem în față propunerile care ni se avansează.

Este surprinzător că, între amendamentele admise, sunt multe care provoacă semne de întrebare și asta, repet, este a treia oară, după experiența pe care o avem cu actualul regulament, de aproape trei ani.

Vă voi da exemple, am spus că voi fi concret și revin asupra acestui lucru.

La numărul curent 24, cu referire la art. 78, referitor la îndatoririle senatorilor, "îndeplinesc alte sarcini dispuse de Senat", formula este totalmente nefericită și veți vedea că în mai multe locuri, la mai multe amendamente admise sau respinse, tot mai se revine asupra acestei formule.

Senatorii, deci, îndeplinesc alte sarcini dispuse de Senat, la numărul curent 24.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este posibil, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

La numărul curent 25, acolo se vorbește, cu trimitere la art. 81, despre modul în care se întocmește ordinea de zi, dar sunt atâtea priorități, una, două, trei, patru, că practic nu mai există restul - numărul curent 25.

La numărul curent 43, referitor la transmiterea cartelelor de vot, doamna senator a vorbit aici, dar se nasc nedumeriri: cât timp trebuie să fie plecat titularul, sau cine îl urmărește pe titular că a stat cinci minute sau zece minute pe hol?

Este cineva din corpul tehnic al Senatului... nu cred că este cazul.

La numărul curent 55, cu trimitere la art. 148 din regulament, este o altă formulare nefericită: moțiunile simple "trebuie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului și să cuprindă motivarea și dispozitivul."

Or, cine urmărește acest mod corespunzător? De multe ori, acest mod corespunzător, domnule președinte, poate fi subiectiv, atunci mă gândesc că, cine, Facultatea de drept din București sau o altă comisie stabilește modul dacă o moțiune simplă poate să treacă sau nu?

Mai departe, la numărul curent 57, "moțiunile simple, pe probleme de politică externă, se supun dezbaterii numai cu avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului de Externe."

De ce este cazul aici?

La celelalte comisii, se exclud. De ce?

E vorba de secrete de stat, e vorba de, mă rog, interesul general al României, politica planetară a României?... Nicidecum!

La numărul curent 72 se face trimitere la jurământ, pe care noi l-am adoptat în unanimitate, este frumos, dar sunt anumite părți din jurământ care nu se respectă, mă refer la decizia luată acum câteva săptămâni de Consiliul secuiesc, a trecut pe aici numai la capitolul declarații politice, în rest nu a fost luată în considerație.

Dar ajungem acum la amendamentele respinse, în total, 59.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog foarte mult, eu înțeleg că vreți să...

Vă dau cuvântul, dar vă rog foarte mult, dacă vreți să ne faceți o prezentare a celor 80-100 de amendamente, vin și eu la tribună și vorbesc două ore. Vă rog să sintetizați, le parcurgem pe toate!

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Nu, domnule președinte, nu este vorba de asta, dar este vorba de faptul că acum avem posibilitatea să le privim comparativ, pentru că altminteri, luând amendament cu amendament, veți vedea că nu știm ce face unul cu 140.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu chiar așa, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Pentru că așa este! Uitați, voi da exemplu faptul că au fost respinse exact amendamentele care acum își aflau rostul, și iată, dau numai câteva exemple alese aici, la întâmplare: la numărul curent 12, un amendament supus de domnul senator Radu F. Alexandru, "reprezentanții mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările comisiei". Ceva normal! Un amendament supus de domnul senator Mihai Ungheanu, președintele comisiei, președintele Parlamentului, președintele Senatului, asigură ordinea de zi, fără a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care provine.

De asemenea, sunt alte legi, și eu cred că la numărul curent 35, domnii senatori Ioan Rus și Mircea Dinescu modifică exact ceea ce ne durea până acum, și anume, introduc dreptul senatorului de a propune amendamente în plen. Este ceva care trebuie avut în vedere, pentru ca la numărul curent 42, art. 103, să fie respinsă propunerea domnului senator Petre Roman, care solicită ca președintele Senatului să atragă atenția Guvernului asupra abuzului de ordonanțe.

Mă opresc aici, pentru că sunt numeroase, nu este cazul să fac un inventar, dar aceste probleme, aceste aspecte, cu toate consecințele lor, eu cred că trebuie să le avem în vedere.

Este cazul să votăm, în funcție de ceea ce vom stabili.

Numai un regulament care se realizează prin conlucrarea tuturor poate să fie un regulament care să aibă o semnificație și să arate că Parlamentul este, într-adevăr, al României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Câte un domn coleg senator din fiecare grup parlamentar.

Stimați colegi,

Eu înțeleg și ce se dorește, dacă se poate să mai plimbăm vreo trei-patru săptămâni.

Repet, nu avem decât ziua de azi pentru regulament.

Acesta este motivul pentru care - și am dat un exemplu, i-am și spus doamnei senator Maria Petre - respectăm regulamentul, un reprezentant al fiecărui grup, pentru că altfel, pe fiecare amendament vom sta câte o oră și jumătate, două.

Stimați colegi,

Mulți dintre dumneavoastră ați fost două-trei legislaturi senatori, președinți de Senat, vicepreședinți, secretari și așa mai departe.

Senatul a avut întotdeauna un regulament bun. Asta este o părere a mea, sigur, perfectibil.

Vă rog, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Din sală:

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Opriș Octavian.

 
   

Domnul Octavian Opriș:

Stimați colegi, modificarea regulamentului s-a impus ca urmare a modificărilor Constituției. Nu e vorba de o modificare a fiecărui articol în parte, o reconsiderare în total a acestui regulament, ci în ceea ce este necesar în legătură cu dispozițiile constituționale.

Prin urmare, procedura legislativă în cadrul Senatului nu poate să se mai desfășoare, dacă nu avem principii și norme regulamentare care să permită soluționarea acestor activități legislative. Fără îndoială că este conexată cu aceste modificări și o serie întreagă de dispoziții, care sunt în raporturi intime cu dispozițiile modificate. Nu o să insistăm pe fiecare articol în parte, că ăsta este obiectul dezbaterii parlamentare a regulamentului, dar spunem că fiecare dintre membrii Senatului care au depus amendamente și au putința s-și susțină amendamentele respinse sau admise în plen vor face lucrul acesta. Dezbaterea parlamentară va avea ca principal obiectiv adoptarea unui regulament cât mai bun și adaptat principiilor Constituției.

Din punct de vedere al Grupului parlamentar P.S.D., susținem acest proiect de regulament și sperăm că va fi votat de către Senat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă propun să intrăm pe amendamente, stimați colegi.

Vă rog să deschideți și anexa cu amendamente admise și respinse.

Primul amendament admis se referă la art. 17. Este o schimbare: în loc de președinți de grup, lideri de grup și vicelideri de grup - propunere a domnilor senatori Iorgovan, Badea, Nicolae-Vlad Popa, votată în unanimitate.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții, deci nu e cazul să o supunem votului.

La numărul curent 2, cu referire la art. 18, avem un amendament respins, legat de art. 18 lit. e).

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, inițiatorul acestui amendament, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul este acela de eliminare a ultimei părți din prevederea de la lit. e), anume că liderul de grup participă la ședințele Biroului permanent, ori de câte ori este invitat. Întrucât liderul de grup este acela care trebuie să fie la curent cu întreaga activitate a Senatului, deci inclusiv cu activitatea desfășurată în Biroul permanent, cred că este necesar să participe la toate ședințele Biroului permanent, fără a fi invitat în anumite situații. Și pentru a se evita cazuri aparte, când un lider de grup este invitat și un alt lider de grup nu este invitat, este bine ca, prin regulament, liderul să aibă dreptul să participe la activitatea Biroului permanent.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați uitat probabil un lucru, că în Biroul permanent se regăsește pe funcții tot spectrul politic din Senat. Deci există o informare perfectă a tuturor grupurilor și partidelor.

Vă rog, dacă sunt intervenții la acest amendament?

Domnul senator Frunda.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Eu susțin amendamentul care a fost respins, din considerente politice și juridice, precum și datorită practicii parlamentare europene. Liderii grupurilor parlamentare sunt persoanele... sunt un fel de purtători de cuvânt între grupurile parlamentare și conducerea Senatului.

Dumneavoastră aveți perfectă dreptate că Biroul permanent este astfel construit ca fiecare grup parlamentar, la nivel proporțional cu numărul de locuri pe care îl ocupă în Senat, să fie reprezentat, dar această reprezentare este legată de structura Senatului. Liderii grupurilor parlamentare, însă, reprezintă grupurile parlamentare și, indiferent de mărimea lor, ei prezintă în Birou, atunci când se discută probleme de organizare, probleme de discutare a legilor, punctul de vedere al grupurilor lor parlamentare. Cred că participarea liderilor de grup la ședința Birourilor este un cștig pentru activitatea și funcționarea Senatului. A lăsa aleatoriu, la decizia Biroului permanent, de a invita pe unii sau pe alții dintre liderii grupurilor parlamentare creează o inegalitate, o inegalitate de tratament a grupurilor parlamentare în Senat. Ei trebuie să aibă, indiferent de mărimea lor, exact aceleași drepturi și aceleași obligații.

Participarea lor este tocmai o asigurare a faptului că grupurile mici vor fi reprezentate la dezbaterile Biroului permanent al Senatului. Peste tot, din câte cunosc eu, în parlamentele Uniunii Europene în... din...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu nu cunosc... da', mă rog... Și am studiat vreo 30, 40 de țări. Da', mă rog, vă ascult.

 
   

Domnul Frunda György:

Posibil... Eu studiez...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vorbesc de parlamente naționale. N-am întâlnit, da' vă ascult cu mare atenție. Dați-mi o țară... Dați-mi... Ungaria!

Vă rog, scuzați-mă!

 
   

Domnul Frunda György:

Ungaria, așa este... Domnule președinte, scuzați-mă, dacă cunoașteți mai bine ca mine Ungaria, eu vă felicit, dar aș pune pariu cu dumneavoastră, pe o Pepsi Cola cu lămâie, că în Ungaria, liderii grupurilor parlamentare sunt, de drept, membrii Biroului permanent al Parlamentului ungar. Așa este.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E altceva, domnule.

Din sală:

Tocmai de Ungaria v-ați găsit?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, ați spus un lucru adevărat. Atunci, dumneavoastră trebuia să faceți un amendament prin care liderii de grupuri să fie membri ai Biroului permanent. Și atunci, revedem tot algoritmul, introducem în Biroul permanent liderii de grupuri, conform algoritmului, și ce mai rămâne, vedem. Deci asta e adevărat.

Vă rog, haideți să fim constructivi.

 
   

Domnul Frunda György:

Păi, asta sunt.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Vorbiți în numele grupului, sau în nume personal?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, o să vin la microfon.

Vă rog, aveți cuvântul. (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Frunda György:

Mulțumesc pentru ajutor. Într-adevăr, e neplăcut să fii întrerupt și să porți un dialog cu un președinte, care are altă greutate politică...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, scuze. Vă rog!

 
   

Domnul Frunda György:

Dar, domnule președinte, într-adevăr, s-ar putea, ca alternativă, să propunem ca liderii să fie membri ai Biroului permanent. Tocmai, că nu vrem să schimbăm tot algoritmul, toată construcția, nu am propus acest lucru, dar cred că propunerea ca să participe ex officio la lucrările Biroului permanent este foarte bună. Și nu știu câte constituții sau câte regulamente ați studiat, dar eu sunt vicepreședintele Grupului Partidului Popular European în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la toate ședințele, și domnul Prisăcaru este aici, acum câteva secunde era, poate să confirme acest lucru, dânsul este președintele Delegației române, și în ambele cazuri participă la toate ședințele Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Toți, nu sunt membri, dar participă la aceste ședințe, tocmai pentru a rezolva aceste probleme. Nu știu de ce vrem să eliminăm un lucru care este bun, care, preventiv, rezolvă niște probleme și dă voie opoziției s-și exprime punctul de vedere. Întotdeauna regulamentul, domnule președinte, este făcut pentru a apăra opoziția și minoritatea. Toți putem fi la putere sau putem fi în opoziție, aceasta este regula jocului, dar dacă vrem să respectăm principiile democrației, cei care sunt mici, care sunt în opoziție trebuie s-și spună cuvântul la toate nivelele, inclusiv la nivelul Biroului permanent. De aceea, eu susțin propunerea colegului nostru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus!

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să nu vă rețin decât foarte puțin timp.

Faptul că unii dintre liderii grupurilor parlamentare sunt invitați astăzi este deja un progres față de perioada în care conduceam eu Senatul și când nu prea erau lideri de grup în Biroul permanent. Mi se pare însă că este absolut nepotrivit ca prezența liderilor care fac legătura directă - ei fac legătura, între ceea ce se dezbate și se hotărște în Biroul permanent și grupurile parlamentare - ei trebuie să fie prezenți, și nu la o anumită invitație. Nu împărtșesc punctul de vedere că ar trebui să facă parte din Biroul permanent, să aibă drept de vot și așa mai departe. Atunci lucrurile se complică enorm. Dar prezența tuturor liderilor grupurilor, indiferent că sunt opoziție, putere - asta are mai puțină importanță - trebuie să fie acceptate de noi în cadrul regulamentului, pentru buna funcționare a grupurilor parlamentare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, comisia a respins amendamentul, pentru că Biroul permanent este organul de conducere administrativă a Senatului. Lucrul acesta văd că se uită.

Solicitându-se participarea de drept, adică obligatorie a liderilor, structura Biroului permanent se schimbă fundamental, așa cum a subliniat domnul președinte Quintus. Apoi, discuția se poartă făcând abstracție de realitate. Da' chiar nu știți că liderii participă la ședințele Biroului permanent ca și președinții comisiilor permanente? Și că n-au lipsit la nici o ședință?

Din sală:

Și atunci, care este problema?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și atunci, care e problema? Nu fac, de drept, parte din Biroul permanent, vă rog faceți distincția!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Nu e corect.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ce nu e corect, domnule? Spuneți! (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Dă o informație inexactă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog!

Din sală:

Numai la partea de program!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aceasta e competența lor. Acum, luați loc și încetăm.

V-am dat voie să vă descoperiți inexactitatea!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Nu participă liderii!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, suntem în Senatul României și vă rog să luați loc...

Domnul senator Predescu, în calitate de președinte al comisiei, vă dă un răspuns! Deci, nu sunteți de acord cu el, nu votați! Ați ascultat argumente pro, ascultați și alte argumente contra!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Dă o informație inexactă, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator Popa!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Îmi pare rău, înseamnă că sunteți absent de ceea ce reprezintă realitatea vieții conducerii activității Senatului.

Absent total sunteți! Cum, nu participă liderii? Aveți în spate lider, și ați fost și dumneavoastră lider. Ați lipsit la vreo ședință?

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Numai la partea de program.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aceea e de competența participării liderilor. Adică doriți să participați și la stabilirea delegațiilor?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Predescu, vă rog eu, nu dialogați cu sala. Vorbiți numai când aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aveți dreptate. Domnul senator Radu F. Alexandru are un fel de a complica lucrurile și de a crea dezordine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, prin urmare, noi am distins și distingem între Biroul permanent, organ de conducere administrativă a treburilor, a procesului legislativ, cu răspunderea corespunzătoare a Senatului și adoptarea ordinii de zi, repartizarea proiectelor, stabilirea termenelor pentru avize pentru amendamente, pentru rapoarte...

Toate aceste lucrări privind procesul legislativ se fac de Biroul permanent împreună cu liderii și cu președinții comisiilor permanente. E inexactă afirmația că au fost invitați unii, doar unii, și nu toți. Absolut inexactă! Este un argument...

Din sală:

Se poate!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu că se poate, domnule coleg! Nu mai vorbiți pe ipoteze aberante! Nu a lipsit nimeni niciodată, numai dacă nu a vrut să se prezinte! Regula aceasta a fost respectată cu strictețe. Motiv pentru care, nu putem accepta! Noi nu am acceptat și nu putem accepta să se facă un organism administrativ-politic-reprezentativ etc., etc. Biroul permanent e pe reprezentativitatea rezultatelor din alegeri, domnilor, nu câte unul din fiecare grup parlamentar! Aceea încalcă reprezentativitatea. E altfel de reprezentativitate, e informativă și de participare la adoptarea soluțiilor privind procesul legislativ. De ce faceți abstracție de lucrul acesta? Credeți că nu sesizăm "bătaia"? Păi, sesizăm "bătaia"! Biroul permanent e pe reprezentativitatea rezultată din alegeri. Dumneavoastră vreți reprezentativitate numeric egală a grupurilor parlamentare. Nu se poate, e împotriva Constituției!

Motive pentru care, nu putem accepta!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' secretar...

Vă rog foarte mult să nu ne certați și haideți să păstrăm un ton acceptabil!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, nu, da', vedeți, eu mă port politicos, calm și...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnu' Radu Alexandru vorbește așa ca... (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să fiți calmi!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Calmi!... Calmi, cu cine trebuie!...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci stimați colegi...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ați ascultat argumente și de o parte și de alta...

Aveți o chestiune de procedură, domnu'... vă rog!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vrea să modifice reprezentativitatea! (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte... (Domnul Grigore Zanc comentează în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' Zanc, vă rog foarte mult!

Domnu' senator, aveți cuvântul! Vă rog!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Este o discuție de maximă importanță. Fiecare intervenție a unui senator încearcă să propună colegilor un punct de vedere pe care colegii au dreptul să-l evalueze. Cu o singură condiție - punctul de vedere să fie în spiritul adevărului. Nu avem voie să răstălmăcim amendamente, sau nu avem voie să comunicăm plenului Senatului o stare de fapt inexactă. Amendamentul propus de colegul nostru nu face altceva decât să recunoască liderului de grup dreptul de a asista, a asista pentru o corectă informare a grupurilor, legat de ce se discută în Biroul permanent, de cei aleși. Nu are dreptul, îmi imaginez, conform amendamentului, să intervină sau să voteze. Este interfața între grupul parlamentar și conducerea, într-adevăr, operativă a Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă referiți la procedură!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Păi, asta este chestiunea, pentru că în modul în care se răstălmăcește, se consideră că prezența liderului de grup vine să încalce dorința electoratului, este un lucru...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vă rog să luați loc, dacă nu aveți probleme de procedură!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Păi, este o chestiune de procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este adevărat! Încă o dată...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Vă rog să mă lăsați să spun ce am de spus! Sunteți dator să vegheați să nu se facă afirmații decât în spiritul adevărului! Ca președinte al Senatului, știți foarte bine că prezența liderului de grup la ședințele Biroului permanent...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Vă rog să mă lăsați să termin.

Prezența liderilor de grup la ședințele Biroului permanent este atât cât se discută programul Senatului pentru săptămâna viitoare. Sensul amendamentului pe care-l discutăm este pe deplin motivat și nici o clipă nu încalcă modul în care Senatul exprimă opțiunea electoratului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles punctul dumneavoastră de vedere. Vă rog să luați loc!

Nu a fost procedură, a fost o luare de cuvânt. Vă rog să luați loc! (Discuții, comentarii în sală.)

Stimați colegi,

Nu este o luare de cuvânt, vreau să fac o precizare: comisia care a analizat și a făcut toate aceste amendamente este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. În această comisie a participat tot spectrul politic, juriștii din toate grupurile Senatului au analizat, unii dintre ei au făcut propuneri personale, care nu se regăsesc în cazul de față, dar veți vedea amendamentele. Au analizat, au venit cu o variantă, au venit cu a doua variantă, s-au făcut amendamente, au fost analizate și, în final, colegii din întregul spectru politic, juriștii, este adevărat, nu a fost domnul senator Frunda acolo, au venit cu aceste propuneri.

Am ținut să vă precizez că toate grupurile au fost reprezentate în această comisie.

Trecem la vot. Ați ascultat toate argumentele, legat de această propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă-mi permiteți, la acest mic comentariu pe care l-ați făcut dumneavoastră... (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

S-a spus aici un lucru foarte important, și anume că a existat o participare din partea tuturor grupurilor parlamentare. Și aici vreau să vă spun că nu este decât parțial adevărat, din păcate, noi nu am putut, nici subsemnatul, nici domnul coleg Eckstein, nu am putut să participăm, câtă vreme s-a lucrat în paralel. Adică, de exemplu, luni a fost ședința în plen, în care eu am avut declarație politică și a trebuit să fiu, în calitate de lider, în sală și să-mi susțin poziția, atunci s-a hotărât în legătură cu o majoritate de texte din regulament. Deci nu a existat... Eu nu am vrut să contest această chestiune, pentru că o lucrare a Comisiei, pentru regulament, făcută în lipsa opoziției... nici domnul Roman nu a fost în majoritate, fiind plecat... (Vociferări, comentarii în sală.)

Deci noi nu am avut posibilitatea să discutăm la fiecare text și să ne motivăm poziția. Or, aici, în situația dată, eu v-aș ruga - este, într-adevăr, extrem de important acest text - v-aș ruga să nu trecem în viteză peste această prevedere, așa cum a spus domnul președinte Quintus... (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vă rog să încheiați. Ați trecut de la o problemă la alta! Vă rog eu... v-am înțeles...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Doar atât vreau să spun: au existat greșeli, în sensul că s-a pronunțat comisia, și câteodată s-a pronunțat fără cvorum, în lipsa noastră. Aceasta este realitatea și nu trebuie să ne ascundem după deget!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ultima afirmație - "fără cvorum" - este inexactă!

(Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Câtă vreme ședința e secretă, sigur că nu pot să dovedesc... Și eu nu am fost acolo, nu pot să dovedesc acest lucru!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mă obligați să vă tai microfonul, nu am făcut-o niciodată! (Domnul Nicolae-Vlad Popa comentează în sală.)

Domnule senator,

Îmi pare rău că... nu vreau să intru în contradicție!

Nici măcar nu ați venit cu un amendament aici! Este amendamentul domnului senator Marius Constantinescu!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Și vreți să fac același amendament? Îl susțin!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Domnul senator Solcanu.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Noi nu considerăm că amendamentul domnului senator Constantinescu este atât de periculos pentru buna funcționare a Senatului! (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nici nu s-a pus problema...

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Este punctul meu de vedere, dați-mi voie să-l exprim!

În ce ar consta periculozitatea prezenței, fără drept de vot, a liderului de grup?! Am pus o întrebare! (Aplauze, discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi place propunerea făcută de un lider de grup!

(Discuții, comentarii.)

Din sală:

Fără cafea și apă minerală!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog.

Domnul Radu F.Alexandru vreți să mai luați cuvântul?

Aveți cuvântul, vă rog! (Discuții, agitație, comentarii.)

Domnul Radu Alexandru are cuvântul!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Vreau să-i mulțumesc domnului președinte Solcanu pentru intervenția Domniei sale și îndrăznesc să mă adresez colegilor din Grupul parlamentar P.S.D.: slujim o cauză comună! (Discuții, comentarii.)

Nu este nevoie să ne huiduiți la fiecare intervenție!

Asta este!

Vă mulțumesc foarte mult. (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la acest punct?

Domnu' Popa, doriți?

Îmi dați și mie voie pentru un minut... (Domnul Nicolae Văcăroiu coboară la tribună.)

Stimați colegi,

S-a făcut o pasiune pe o chestiune care nu a fost niciodată o problemă în Senatul României.

Întotdeauna liderii de grupuri au participat, nu selectiv, și eu nu vorbesc numai de când sunt eu președinte - și când era președinte domnul Petre Roman, domnul Bârlădeanu, domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, așa s-a procedat! Singura problemă pe care o puneți dumneavoastră astăzi în discuție este ca liderii de grup să participe, de drept, la Biroul permanent, la toată bucătăria administrativă a Biroului permanent, și nu la problemele de fond - ordinea de zi, programe, ce înscriem efectiv, dezbateri, timpi, - toate astea le discutăm împreună! Și eu am crezut... Deci, aici nu e o... cum să spun, nu deranjeză pe nimeni dacă liderii de grup doresc să stea cu noi 2, 3 ore, când soluționăm și probleme mărunte, de gestionare a bugetului, ca să vă dau un exemplu. Dar, pentru asta, fiecare partid are reprezentant în Biroul permanent. Eu gândeam că dumneavoastră doriți o eficiență a activității Senatului, și nu să blocăm și activitatea liderilor de grup, să stea trei ore cu noi, când asta este obligația noastră, de a asigura administrarea întregului Senat. Mă gândesc, cu experiența puțină pe care o am, ce să facă la celelalte puncte colegii, lideri de grup? Ce să spună la ele? M-ați înțeles?

Repet, fiecare grup parlamentar este reprezentat prin funcțiile Biroului permanent - președinte, vicepreședinți, secretari, chestori. Nu discutăm nimic secret acolo, totul este transparent. Ce putem realiza cu treaba aceasta?! Ședința de Birou permanent, spre exemplu, să nu mai dureze două ore, să dureze cinci, pentru că este vorba de creioane, este vorba de hârtie, de nu știu ce licitație la care trebuie să participe liderii de grup? Aceasta este problema!

Nu a existat niciodată, și eu nu mi-am permis niciodată, cum nici ceilalți colegi președinți dinaintea mea nu și-au permis să nu invite liderii de grup la Biroul permanent sau să-i invite selectiv. Nici nu este posibil așa ceva. Păi, cum să fie posibil, dacă toate partidele sunt reprezentante în Biroul permanent?! Nu sar ceilalți?

Stai, domnule, de ce l-ai invitat pe domnul Solcanu și...

Vreau să rețineți, transformăm totul într-o chestie care... nu văd care e substratul! Și de ce, pe lângă reprezentantul grupului în Biroul permanent să mai fie și liderul de grup, când noi discutăm niște probleme mărunte? Nu are ce face liderul de grup? Nu are front de lucru? Asta e problema. Deciziile majore pe care le luăm se supun votului plenului Senatului. Este o părere personală. Vreau să o gândim. Nu am nimic împotrivă să fie și în Biroul permanent, dacă gândim să stabilim un algoritm. Nu văd pe cine ar deranja, pentru că, câte grupuri sunt, atâtea voturi. Deci nu schimbă regula jocului în Biroul permanent, ca să dau un exemplu. Nu mă deranjează. Vreau să gândim numai prin prisma: este necesar, este eficient, la ce servește?

Vă mulțumesc foarte mult. (Se întoarce la masa prezidiului.)

Supun votului dumneavoastră propunerea de la art. 18 lit. e) a domnului senator Eugen Marius Constantinescu, care sună așa: "Liderii de grupuri participă la ședințele Biroului permanent." Ați ascultat argumente de o parte și de alta.

Votați "da", votați pentru această participare a colegilor, lideri de grup, la Biroul permanent, și nu atunci când sunt invitați pentru partea care le revine ca atribuții.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

O observație, vă rog să-mi permiteți - dacă participă, înseamnă că au și drept de vot. (Discuții, comentarii.)

Atunci, să scriem: "fără drept de vot".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați.

Votând "da", votați participarea liderilor la Biroul permanent, fără drept de vot.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

Deci: "participă la ședințele Biroului permanent, fără drept de vot". Le dorim succes.

La acest art. 18 nu mai sunt alte intervenții, da? Sau mai sunt? Nu sunt.

Trecem la art. 19, numărul curent 3. Vă rog, avem și un amendament, al domnului senator Eugen Marius Constantinescu, care a fost respins, bineînțeles.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, nu era decât o precizare la textul respectiv.

Este vorba de alin. (1). Precizarea consta în prima parte a formulării: "În ședința de constituire a Senatului, liderul - în locul termenului pe care l-am folosit eu - grupului parlamentar prezintă denumirea acestuia, componența numerică și nominală." Restul, deci partea a doua a amendamentului, este deja, se regăsește, a fost admis, numai că deschiderea aceasta: "În ședința de constituire a Senatului, liderul grupului parlamentar prezintă denumirea"... și așa mai departe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Comisia l-a admis în parte, pentru că, altfel, repetă un alt text.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a reținut. Deci pentru dumneavoastră, pentru informarea dumneavoastră, comisia ne propune: "Liderul grupului parlamentar prezintă Senatului denumirea acestuia, precum și componența lui numerică și nominală". Domnul senator Eugen Marius Constantinescu vrea: "În ședința de constituire a Senatului..."

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Domnul senator Solcanu, doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate îl susțineți.

Vă rog să votați. Vă rog, votând "da", votați amendamentul domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Vă rog să votați. Votând "nu", îl respingem.

A fost respins, cu 76 de voturi împotrivă, 27 de voturi au fost pentru, 4 abțineri.

Avem un amendament respins la art. 21 alin. (1).

Dacă se mai susține?

Doamna senator Petre, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, o să fac iar o intervenție pe formularea pe care am utilizat-o, din păcate, greșit, pentru că, mi se pare că a invoca aici ca excepție doar șefele de cabinet, e de natură să creeze discriminări.

Deci trebuie să vorbim de funcție, și anume, de șef de cabinet. Acum, aș face o discuție pe ansamblul acestui alineat. Nu știu dacă ar fi potrivit în art. 21 alin. (1) să mergem cu toate detaliile care țin de organizarea și funcționarea grupurilor parlamentare, pentru că, ce spune, de fapt, acest articol, la care noi am propus o îmbunătățire? "Grupurile parlamentare, în funcție de mărimea lor, își constituie un secretariat tehnic, a cărui structură se stabilește de Biroul permanent". Partea a doua, care începe aici, domnule președinte: "Numirea și salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durată determinată, corespunzătoare legislaturii"... Noi am introdus, de fapt, aici, stimate colege și stimați colegi, o hotărâre a plenului Senatului României prin care am exceptat de la angajarea cu contract de muncă pe perioadă determinată postul de șefii de cabinet, fie el ocupat de o femeie, fie de un bărbat. Numirea în și revocarea din funcție se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv.

Deci pe de o parte, vă întreb și îl întreb, în primul rând, pe domnul senator Predescu, dacă e corect să reglementăm toate aceste lucruri de detaliu în conținutul unui articol din regulament? Aș vrea să mi se explice: de ce s-a respins exceptarea șefilor de cabinet, atâta vreme cât în plenul Senatului am modificat statutul acestor oameni, angajați în secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare, și abia după aceea să vedem la ce putem ajunge în final?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, doamna senator.

Dacă mai doriți, vă rog? Dacă mai sunt și alte luări de cuvânt din sală, vă rog?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu mai sunt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Răspunsul este simplu: Statutul personalului Senatului, pe două sau trei categorii, câte sunt, se stabilește prin Legea Statutului personalului parlamentar. A fost cândva un asemenea statut, în legislatura precedentă, nu corespunde structurilor Senatului, funcțiilor lui, permanențelor și stărilor care se schimbă de la legislatură la legislatură, încât trebuie să-l facem din nou.

Este de domeniul legii, iar nu al Regulamentului Senatului. Ca și Statutul deputaților și senatorilor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema e reglementată, e legată de Legea funcționarului public.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, așa este. Cele stricte au fost reglementate prin hotărâri ale Senatului, completative, ale Regulamentului serviciilor Senatului, nu ale Regulamentului Senatului. E o diferență.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, sunt nevoită să revin.

Deci atâta vreme cât știm cu toții că Legea privind Statutul funcționarului public parlamentar s-a tot plimbat pe la comisiile permanente ale Senatului și nu a reușit să ajungă la destinație, și anume la o formă pe care să o adoptăm în plen, atunci unde reglementăm aceste lucruri?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, sunt probleme de lege, nu de regulament. Legea este și a Senatului, și a Camerei, nu numai a Senatului.

 
   

Doamna Maria Petre:

Și ce căutăm, atunci, iertați-mă, că nu-mi e clar nici în acest moment, ce căutăm...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Asta e o altă problemă. Veniți și discutăm în particular.

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu vin să discutăm în particular, domnule senator Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, la comisie!... Veniți la comisie, unde vreți, vă dau consultații!

 
   

Doamna Maria Petre:

Deci o să discutăm în particular orice vreți dumneavoastră, dar nu elemente care țin de regulament și de viața a sute de oameni care sunt angajați în Senatul acesta!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu se poate, e lege!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Predescu...

 
   

Doamna Maria Petre:

De ce reglementăm natura contractului de muncă și alte asemenea lucruri în regulament, când trebuie să o facem prin lege, când avem un Cod al muncii pe care trebuie să-l aplicăm și așa mai departe?!

Deci trebuie să ne hotărâm o dată: în Regulamentul Senatului stabilim Statutul funcționarului parlamentar, fie el cu contract de muncă, fie funcționar ca atare, pe care îl amânăm de atâția ani de zile! Nu putem să facem prin regulament ceea ce trebuie să facem printr-o lege, și nu putem să ne abatem în acest regulament de la Codul muncii, pentru care nu noi ne-am asumat răspunderea, ci dumneavoastră!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți! S-a putut observa că n-am abordat textul din motivele pe care le-am expus, aceasta se va face prin lege, iar nu prin Regulamentul Senatului. Eu credeam că s-a înțeles lucrul acesta! De aceea n-am primit amendamentul dumneavoastră, că noi nu l-am abordat deloc.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Atunci, să eliminăm articolul, că nu are nici un rost. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 21 la anexa "respinse". Deci, votând "nu", nu suntem de acord, votând "da"...

Vă rog să votați.

68 de voturi împotrivă, 35 de voturi pentru, 5 abțineri.

Mai avem un amendament la art. 24. Dacă se mai susține?

Domnul senator Radu Alexandru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Art. 24 prevede că președintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.

Art. 35 enumeră atribuțiile, obligațiile deci, ale președintelui Senatului: 12 atribuții, 12 obligații.

Amendamentul pe care l-am înaintat comisiei... mi se pare absolut normal să precizăm în regulament care sunt condițiile excepționale, care pot duce la revocarea președintelui Senatului. Constituția țării exprimă clar condițiile în care președintele României poate fi revocat,

Constituția spune clar care sunt condițiile în care primul-ministru poate fi revocat. Mi se pare normal, absolut normal, să existe prevăzută în regulament enumerarea condițiilor care pot duce, în mod excepțional, la revocarea președintelui Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Se ridică și o întrebare: de ce președintele României și primul-ministru apar cu condițiile astea în Constituție și n-ați propus ca și președintele Senatului și cel al Camerei să fi figurat în Constituție? Vă rog, dacă sunt intervenții?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Răspunsul nostru, domnule președinte, e foarte simplu, dacă îmi permiteți...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

A se citi art. 64 actual, alin. (2) din Constituție: "Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor".

Amendamentul e împotriva Constituției. (Discuții în sală.)

Dumneavoastră lucrați, în materie constituțională, prin analogie? În ce sistem ne găsim?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, vă rog eu foarte mult. Domnul senator Predescu, în calitate de președinte al comisiei...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, interpelările acestea?... Să citească Constituția!...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă ascultați, domnul președinte?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu, vă înlocuiesc de la prezidiu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Foarte bine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Cu plăcere. Mă duc în bancă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci vreau să rețineți că vorbiți numai când aveți cuvântul, vorbiți în calitate de președinte al comisiei, și nu pentru a dialoga cu sala!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vă cer să vă mutați în partea asta, domnul senator Dumitru Badea vorbește mai puțin. (Rumoare în sală.)

Domnul senator...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vă rog să-mi dați voie să-mi termin expunerea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

M-ați ascultat? Nu v-am dat cuvântul.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da. Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, domnul senator Radu F. Alexandru v-a întrebat dacă în regulament nu este cazul să scriem câteva condiții, nu că mandatul nu e de 4 ani!... Este... nu știu, s-a îmbolnăvit, nu mai poate s-și exercite atribuțiile!

Așadar, asta a fost propunerea pe care a făcut-o. Așa înțeleg!

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul președinte Solcanu!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Doamne Dumnezeule, mare ți-e minunea!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Vreau să spun că nu susținem amendamentul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Însă, chestiunea de procedură... un amendament, atunci când se face, se merge până la virgulă. Or, ceea ce avem în text, din păcate, aici, este vorba de a lua în dezbatere în plenul Senatului, care ar fi condițiile în care președintele Senatului poate fi revocat din funcție, deci nu avem un amendament. Aceasta este chestiunea de procedură. Și nu avem ce discuta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, cu toată dorința noastră de a avea un regulament la sfârșitul acestei zile, se pot ivi situații în care apar chestiuni de fond, care trebuie rezolvate. Suntem în fața unei asemenea situații. Deci mi se pare absolut normal să avem condițiile de destituire a președintelui Senatului, când el, constituțional, poate fi președintele României. Chiar dacă n-au fost formulate, comisia ar fi trebuit, când a respins acest amendament, să constate că este necesar acest lucru. Problema e: ce facem cu o asemenea situație?

Deci părerea mea este că, într-o asemenea situație, ar trebui ca fie să amânăm acest articol, și comisia ne propune un amendament...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu pot proceda așa. Ați avut timp o lună de zile să faceți amendamente. Amendamentul știți cum se face, cu propunerea de texte...

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Cunosc procedura, domnule președinte, sigur că o cunosc, dar avem o problemă astăzi. Dezbaterea arată că avem o problemă. Mergem înainte, fără să... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Părerea mea e că n-aveți nici o problemă, n-am avut-o 12 ani. Nu e nici o problemă.

Domnul senator Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

O singură problemă: să citească regulamentul în continuare! E rezolvată problema când președintele Senatului exercită funcția interimară de președinte al României. E rezolvată în regulament, dar condiția e să citească regulamentul, mai înainte de acest text, în continuare, și apoi amendamentul care s-a încercat: vă amintesc că, atunci când era președintele Senatului domnul senator Petre Roman, s-a mai încercat, a mai existat o asemenea tentativă, vă amintiți? Și cel care a pledat împotriva tentativei aceleia, care a eșuat, am fost tot eu. Câtă vreme scrie în Constituție că președinții Camerelor sunt aleși pe întreaga durată a mandatului, e limpede. Domnul senator Radu Alexandru vrea să modificăm textul Constituției. Nu este cu putință.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, ați ascultat argumente și de o parte, și de cealaltă. Supun la vot această propunere.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Domnule președinte, îngăduiți-mi!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ajunge! E a treia oară, domnule, nu sâcâiți!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, am completat și eu. Am înțeles foarte bine.

Poftiți, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu ne sâcâiți! Domnule președinte, ia de trei ori cuvântul la o propunere?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să nu vorbiți!

 
   

Domnul Ion Predescu:

E exces! E exces!... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Observația domnului președinte Solcanu este riguros exactă. Nu am depus un amendament. Am făcut o propunere adresată comisiei, ca expresie a respectului pentru profesionalismul comisiei. Pun, însă, o întrebare, pentru a înțelege rațiunea acestei propuneri: în afară de a fi președintele Senatului, este vorba de un membru al Senatului care poate ajunge, ferească Dumnezeu, în situație de incompatibilitate cu calitatea de senator. Ce se întâmplă în acel moment? Invocăm regulamentul de care domnul Predescu vorbește ca de litera sfântă? Este ales pe viață? Se poate ajunge în situația în care președintelui Senatului, teoretic, i se ridică imunitatea parlamentară, ajunge în fața justiției, își pierde... Cum procedăm atunci? Care este rezolvarea pe care o dă regulamentul?

Tocmai pentru că această problemă mi se pare de maximă importanță, m-am adresat comisiei, rugând să o ia în discuție și să găsească formularea potrivită.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că nu a găsit formula și la viitoarea modificare o să o vedem.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu am găsit-o, este problema drobului de sare, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră această propunere, vă rog să votați.

Votând nu, înseamnă că nu suntem de acord cu propunerea domnului Radu F. Alexandru.

Vă rog să votați.

Cu 22 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă și 17 abțineri, s-a respins.

La numărul curent 4, art. 26 alin. (2) nu avem intervenții. La alin. (3), dacă se mai menține?

Domnul senator Marius Constantinescu, unul din specialiștii noștri în regulamente.

Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte Era vorba doar de completarea: "propunerile se înaintează, în scris, președintelui Senatului". Despre asta era vorba, las la latitudinea dumneavoastră să apreciați dacă este nevoie sau dacă nu e nevoie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să apreciați dumneavoastră, se pot înainta și verbal? Cum faceți, veniți la mine și înaintați o cerere verbală. Vă rog, comisia!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este inutil, domnule președinte, este subînțeles.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Marius Constantinescu.

Vă rog să votați! Dacă votați "nu", înseamnă că suntem împotrivă.

Cu 31 voturi pentru, 77 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a respins.

La amendamente respinse, dacă se susține amendamentul de la numărul curent 6, art. 29 alin. (1)?

Domnul senator Radu Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Amendamentul pe care l-am propus completează art. 29 punctul 1.

Art. 29, în formularea din regulament, prevede că "membrii Biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului, numai la cererea grupului parlamentar".

Amendamentul pe care l-am propus prevede situația în care membrii Biroului permanent pot fi revocați și la cererea a două treimi din numărul membrilor Senatului, exprimată prin votul acestora.

Am plecat de la rațiunea că membrii Biroului permanent trebuie să își facă, în egală măsură, datoria față de partidul care îl reprezintă în Biroul permanent al Senatului, cât și față de toți colegii, față de plenul Senatului.

În funcție de felul în care membrii Biroului permanent își îndeplinesc obligațiile cu care au fost învestiți de plenul Senatului, pot fi sancționați, în situații nedorite, de două treimi din cvorumul Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt? Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Rațiunile noastre, domnule președinte, dacă-mi dați voie...

În primul rând, acel cvorum de vot de două treimi este de ordin constituțional și nu se regăsește nici măcar la legile organice, nici la regulamente. Prin urmare, formularea este de neacceptat.

În al doilea rând, ce ar vrea să spună amendamentul? Că ceilalți membri ai grupurilor parlamentare, fie ei chiar și două treimi, pot revoca un reprezentant în Biroul permanent al unui grup parlamentar, adică nu mai dispune grupul, dispun ceilalți?! Iar nu am acceptat, pentru că încalcă reprezentativitatea politică și dreptul grupurilor de a-și numi reprezentanți în Biroul permanent.

Amendamentul dumneavoastră l-am socotit anapoda față de Constituție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Predescu, nu era nevoie de ultima parte, uitați că sunteți președintele comisiei!

Supun votului dumneavoastră această propunere, de la art. 29 punctul 1, a domnului Radu F. Alexandru.

Votând "nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

Cu 12 voturi pentru, 88 de voturi împotrivă și 7 abțineri, s-a respins.

Stimați colegi,

La art. 26 nu avem intervenții... sau avem? Greșesc?

Vă rog să mă corectați, dacă greșesc cumva. Nu avem la art. 26, s-a rezolvat.

La art. 32, stimați colegi, numărul curent 5...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Numărul curent 7, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihai Ungheanu avea o propunere.

Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Am socotit că este bine să menținem textul inițial. De ce? Pentru că propunerea de modificare nu este, de fapt, decât o dezvoltare, este un exces de explicație și am văzut că tendința aceasta apare în mai multe puncte ale acestui regulament revizuit și modificat.

Părerea mea este că, așa cum este, art. 32 conține toate elementele necesare, iar ceea ce s-a propus aici, de către comisie, nu aduce cu adevărat o noutate. Deci eu susțin eliminarea acestui amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci asta este tot. Credeam că faceți referire la Constituție, care ne obligă la niște treburi... din cauza asta s-a modificat textul...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Să vorbească comisia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul președinte Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este nu numai dreptul, ci și obligația Biroului permanent de a stabili termenele corelat, pentru raport, avize din partea senatorilor, a grupurilor parlamentare, a comisiilor pentru avizare, așa încât dispoziția este absolut necesară, față de termenele pe care le prevede Constituția.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci am fost obligați de cine este sesizat prima dată, Camera Deputaților sau Senatul, cu proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului Ungheanu, legat de menținerea textului inițial.

Din sală:

Poate renunță.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Renunțați?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului, dar contravine prevederii din Constituție.

Vă rog să votați: votând "nu", respingem amendamentul, votând "da", suntem pentru. Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și 9 abțineri, s-a respins.

Stimați colegi,

La art. 34, dacă se menține amendamentul?

Din sală:

Se corelează cu primul amendament acceptat!

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

La art. 32, dacă-mi dați voie, la amendamente admise...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt admise, nu le pun în discuție, stimate coleg.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Domnule președinte,

Noi hotărâm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul, la art. 32. Dacă nu ați făcut obiecție la el, faceți amendament, ceva.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Deci aici, la lit. h) de la art. 32, se propune eliminarea, și de data acesta cred că este incorect și anticonstituțional, pentru că la lit. h) se spune: "analizează și supune dezbaterii Senatului" - este vorba despre atribuțiile Biroului permanent - "propunerile Comisiei pentru politică externă privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politică externă."

Este sarcina Senatului de a dezbate și de a adopta asemenea hotărâri privind orientările generale ale politicii externe. Deci nu văd cine altcineva decât Biroul permanent ar putea să aducă în dezbatere Senatului aceste probleme.

Poate că reprezentantul Comisiei pentru modificarea Regulamentului Senatului, cu erudiția și cu mintea-i sclipitoare, ne va clarifica de ce s-a propus eliminarea acestui alineat!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Propunerea a făcut-o domnul senator Dan-Mircea Popescu. Presupun că ar trebui să mergem pe toate domeniile... de ce nu și economic... politica economică a României și așa mai departe?!

Vă rog, domnule senator Dan-Mircea Popescu.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că această atribuție a Biroului permanent al Senatului este excesivă. De ce doar cu privire la politica externă, și de ce Biroul permanent al Senatului analizează politica externă a României? De ce politica externă și nu alte domenii, și de când Biroul permanent al Senatului analizează politica externă a României?! Mi se pare...

Din sală:

Are calitatea!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nu are această calitate. Biroul permanent, așa cum s-a spus aici, este un organ administrativ al Senatului României.

Este o chestiune calitativă care nu cred că trebuie să se regăsească în atribuțiile Biroului permanent, aceea de a analiza politica externă a țării, după cum nici Comisia pentru politică externă nu cred că stabilește, neapărat, orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politică externă. Pentru nici un alt domeniu nu facem asemenea lucruri.

Repet, mi se pare o atribuție excesivă pe care ar avea-o Biroul permanent al Senatului, de aceea am propus eliminarea acestei atribuții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Badea, vă mai mențineți propunerea?

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Da, sigur.

Eu cred că Senatul este cel care hotărște în aceste probleme, și atunci, cine să trimită către Senat dezbaterea acestor probleme de orientare a politicii generale?

V-am auzit pe dumneavoastră că m-ați completat: "ar trebui cumva și în problemele economice să hotărască..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și sociale, și privatizare și...

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Nu aveți dreptate, domnul președinte, amintiți-vă că la capitolul moțiuni, atunci când trebuie dezbătute în plenul Senatului, trebuie avizul Comisiei pentru politică externă.

Deci mare atenție, nu cumva Guvernul vrea să ne ia și problema asta din mână?...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă rog, nu vreau să intervin. Este o chestiune care nu s-a aplicat niciodată, domnule Badea, 13 ani. A fost, dar nu s-a aplicat.

Domnule senator Predescu, domnule președinte, dați-ne răspuns.

 
   

Domnul Ion Predescu:

După cum prevede Constituția, Guvernul realizează politica internă și externă a țării, și nu o comisie parlamentară.

Greșeala textului pornea de la competențele Comisiei parlamentare pentru politică externă. Nu are asemenea competențe. De aceea am eliminat-o și pentru Biroul permanent.

Parlamentul, iar nu Biroul permanent hotărște în problemele de politică externă, ceea ce este cu totul altceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă mai mențineți...?

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Supun la vot. Ați ascultat argumentele, domnul DanMircea Popescu a propus eliminarea lit. h)...

 
   

Domnul Ion Predescu:

...cu care noi am fost unanim de acord!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...cu care a fost de acord și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Supun la vot această propunere a domnului DanMircea Popescu, dacă votați "da", înseamnă că sunteți de acord cu textul propus de comisie.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, 34 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a votat.

Trecem acum la art. 34 numărul curent. 6, la respinse, nr. 8.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, mai înainte!

Dar acest text trebuie reconsiderat, pentru că... "în raport de precedentul"...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă ascultați, domnule președinte?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, eliminăm din text "liderii grupurilor..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, mă ascultați?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, comisia ne-a propus textul: "Biroul permanent va invita la lucrările sale liderii grupurilor parlamentare și președinții comisiilor parlamentare, ori de câte ori consideră necesar". Întrucât liderii participă, și le-am dat o activitate în plus, textul va fi: "Biroul permanent va invita la lucrările sale președinții comisiilor parlamentare, ori de câte ori consideră necesar". De acord?

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, înseamnă că liderii nu vor fi invitați, nu vor fi anunțați. Textul era pentru invitație, adică pentru notificarea ședinței, anunțarea ședinței.

Nicăieri nu mai există o asemenea prevedere.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Panseul trebuie trecut la involuntare.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Cred că trebuie două articole: unul care să prevadă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să luați loc, stimate coleg. Vă rog eu foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult. Luați loc. Nu v-am dat nici cuvântul, și cred eu că nici dumneavoastră nu insistați.

Deci vă propun această modificare de formulare la art. 34.

Vă rog să votați.

Cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri, s-a votat.

La numărul curent 7, art. 35 lit. d) era o propunere.

Se mai menține?

Domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Amendamentul meu privește art. 35, "Atribuțiile președintelui Senatului", lit. d), la care eu vreau să adaug următorul lucru: "atunci când asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea Regulamentului", și acum urmează completarea mea, "fără a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care provine". Deci este vorba de o condiționare a activității președintelui Senatului și, evident, a celui de ședință, în sensul că este bine să se mențină echidistant și să nu susțină punctul de vedere al grupului parlamentar din care provine, fie el, în cazul nostru, P.S.D. sau P.R.M.

E foarte important, pentru că din experiența pe care o avem, în 3 ani de zile am constatat că nu totdeauna se respectă echidistanța și că, de foarte multe ori, asistăm la împrejurări în care președintele de ședință sau președintele Senatului susține... (Vociferări, rumoare.)

Secretarii nu conduc ședințe!

Deci vă rog, domnule președinte... Eu mă refer acum la acest amendament.

Cer să se precizeze: "fără a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care provine", deoarece am asistat de multe ori la asemenea intervenții, și este bine ca în regulament să se prevadă această echidistanță. Deci îmi mențin amendamentul. Voi reveni asupra lui mai târziu, pentru că îl mai am într-un loc.

Este absolut necesar ca pentru deontologia parlamentară, pentru ședințele noastre, să avem acest climat de ședință.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc, deși n-am întâlnit niciodată vreun caz în care un președinte să se exprime în numele grupului. Nu cunosc.

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, cred că ideea este una care se poate discuta, dar formularea nu cred că este una fericită și eu propun s-o eliminăm. Sunt cazuri în care președintele Senatului sau președintele de ședință are atribuții în materie de poliție, dacă vreți, a ședinței, dar aceasta nu este o chestiune de partid. Aceasta este o problemă de aplicare a regulamentului, care nu este una partinică. Pe de altă parte, nu poți să iei dreptul președintelui de ședință să nu exprime un vot politic.

Desigur, trebuie s-o facă de la microfonul destinat senatorilor. Așa cum este formulat, nu cred că este un amendament acceptabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Eu zic să mergem la vot. Cum să ții ordinea și să exprimi punctul de vedere al unui grup? Nu pricep.

Supun la vot.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dacă-mi îngăduiți și mie un considerent al comisiei...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă îngădui.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, amendamentul vrea să-l facă apolitic pe președintele Senatului? Chiar asta?...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați, stimați colegi. Supun la vot această literă, pe propunerea domnului senator Ungheanu. Votând "nu", sunteți împotrivă, "da" - pentru. Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi împotrivă, 49 de voturi pentru, 7 abțineri, s-a votat.

Dacă la art. 36, 37 sunt intervenții?

 
   

Doamna Maria Petre:

Am o intervenție, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La care, doamna senator, la art. 36? Aveți intervenție pe amendament admis, da?

Vă rog, la art. 36.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș supune atenției art. 36 cu toate alineatele lui, pentru că în opinia mea, cel puțin, așa cum erau reglementate competențele și formula de înlocuire a președintelui de către vicepreședinții în actualul regulament, cred că aveam de-a face cu o mai corectă repartizare a acestora, pentru a înlocui președintele, și cu o mai democratică formulă, de exemplu, de a repartiza un vicepreședinte care să asigure interimatul funcției de președinte al Senatului, atunci când la rândul lui, președintele Senatului asigură interimatul funcției de președinte al României. Cum s-au modificat? Cum ne propune Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități să funcționeze lucrurile?

Ele sună așa: "Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile stabilite de Biroul permanent sau încredințate de președintele Senatului și răspund"... asta mi se pare o formulă nelalocul ei, "după caz, în fața acestora și de activitatea desfășurată de comisiile permanente repartizate". Cum suna textul înainte: iVicepreședinții îndeplinesc, în ordinea stabilită de Biroul permanent, atribuții ale președintelui, la solicitarea sau în absența acestuia". Eu, personal, apreciez că textul anterior era mult mai corect și mai bun.

Alineatul următor ce spune: iVicepreședinții conduc activitatea Biroului permanent și a Senatului, la solicitarea președintelui sau în absența acestuia, prin decizie".

Domnul coleg Predescu vorbea mai devreme de umor involuntar. Mie mi se pare că aici chiar avem de-a face cu el - "în absența acestuia, prin decizie".

"Vicepreședinții conduc activitatea Biroului permanent la solicitarea președintelui sau în absența acestuia, prin decizie". Eu nu înțeleg cum!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu știți cum să citiți textul acela. Decizia e actul de rostire.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, pot să primesc în acest moment, înainte de a-i da dumneavoastră voie, un răspuns de la domnul președinte Predescu?

 
   

Domnul Ion Predescu:

V-am completat...

 
   

Doamna Maria Petre:

Se vede că pot.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, vă rog eu să fiți la obiect. N-am înțeles ce doriți, pe fond.

 
   

Doamna Maria Petre:

Să reanalizăm textele pe care ni le propune Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități și să vedem în ce măsură...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați avut timp trei săptămâni. De ce n-ați făcut-o? De ce n-ați depus amendamente?

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, eu nu sunt consecventă decât cu propunerea pe care am făcut-o de la începutul dezbaterii.

Dacă vreți să nu mai discutăm nimic, nu mai discutăm nimic.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

Stimată colegă, ați făcut amendament la textul ăsta pe care l-ați avut în față? Și atunci, ce doriți? Să faceți amendament în plen? Vreți să vă prezint regulamentul?

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu, domnule președinte. Doresc să reanalizăm textul inițial al regulamentului și să mergem pe el. Dați-mi voie, dacă vreți, să continuu și să închei imediat. Deci alin. (3) ce ne spune? Și v-aș ruga, stimați colegi din majoritate, chiar să fiți...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte,

Noi ne putem opri din toată această dezbatere. Vă lăsăm să numărați 71 de colegi, și atunci nu mai faceți nimic aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, este vorba să respectăm toți un regulament, care este al nostru. Ați avut la dispoziție trei săptămâni să depuneți un amendament. Știți foarte bine, conform regulamentului, că în plenul Senatului nu se fac amendamente.

 
   

Doamna Maria Petre:

Am convenit la începutul acestei dezbateri: important e, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-am convenit nimic, doamnă...

Vă rog să prezentați acum până la capăt, că sunteți la microfon. Vă ascult.

 
   

Doamna Maria Petre:

...că putem dezbate fiecare din articolele regulamentului, că putem cere explicații Comisiei juridice pentru propunerile pe care le face, și exact asta intenționez să fac. V-aș supune atenției și ultimul alineat de la 36, care sună așa... Alineatul (3) vă spune astfel, stimați colegi: "În perioada în care președintele Senatului asigură interimatul funcției de președinte al României, atribuțiile președintelui Senatului se exercită de către unul din vicepreședinți, desemnat la propunerea președintelui".

Păi, este, domnule președinte, această formulă corectă, comparată cu formula din regulamentul actual, în care desemnarea vicepreședintelui se făcea cu votul majorității senatorilor? Adică ne desemnăm unii pe alții să înlocuim niște demnități atât de importante, și dumneavoastră, domnule președinte, mă aduceți la procedură?! V-aș ruga să ne argumenteze fiecare din aceste schimbări, Comisia juridică, pentru că ele nu sunt deloc democratice și deloc în regulă, după părerea mea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc. Vă rog, vă rog. Domnule președinte Predescu, vă rog să dați răspunsul la solicitarea...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Pe perioada interimară a îndeplinirii funcției de președinte al României, președintele Senatului nu pierde calitatea de președinte al Senatului, și nici pe cea de senator. El a fost ales de Senat pentru întreaga legislatură. Vicepreședinții sunt deja aleși de Senat în funcția de vicepreședinți și în această funcție au calitatea de a-l înlocui pe președinte la desemnarea acestuia, prin decizie. Lucrurile sunt foarte simple, motiv pentru care am constatat că vechiul text nu era corespunzător, l-am modificat și l-am propus așa cum este.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul senator Păcurariu.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, atât timp cât eu, ca senator, am fost de acord cu un text din regulamentul inițial, prezentat de Comisia juridică, pe care l-am primit vineri, da, și Comisia juridică a făcut o modificare la textul inițial, eu nu aveam cum să aduc amendament la amendamentul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-a făcut nici o modificare. Vă rog.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Este, cum să nu?... Textul inițial spune: "cu majoritatea voturilor senatorilor". Deci nu intru în fondul acestei probleme, dar sunt situații în care Comisia juridică a procedat la modificări prin amendamente, iar eu, ca senator, am fost de acord cu textul inițial. Sunt, în situația în care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă păstrați această părere a dumnveavoastră să o exprimați prin vot. Vă rog. De aceea avem drept de vot.

Dacă mai sunt intervenții aici?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Eu doresc o precizare, domnule președinte. "Textul inițial" înseamnă textul în vigoare. E greșit scris acolo, "textul inițial" - "textul în vigoare". Deci n-am făcut...

Aceea nu e o modificare, e textul în vigoare. Modificare e în coloana a doua. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Badea, vă rog! Chiar vroiam să vă felicit pentru cât de cuminte sunteți!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Afirmațiile domnului senator Predescu, totuși, trebuie analizate. De unde să știu eu ce modificare ați făcut, onor comisia, când eu n-am văzut decât alaltăieri raportul dumneavoastră? Ce, trebuia să vă contactez personal, ca să vă spun că nu sunt de acord cu asta? Și atunci dați-ne voie, măcar la problemele astea, pe care le-ați modificat dumneavoastră, comisia, cum le-ați modificat, să ne spunem părerea. Dați-o încolo de treabă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu v-a luat nimeni acest drept, să vă spuneți părerea, să nu faceți amendamente în plen! Asta-i cu totul altceva!

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule președinte, intervenția mea este tot de natură procedurală. Noi putem să fim de acord ca toate modificările aduse regulamentului nostru de către comisia specială și de Comisia juridică, de disciplină, numiri și imunități să fie votate în final, toate la un loc, cu excepția acelora care ridică probleme, și acelea trebuie discutate în măsura în care oricare dintre membrii Senatului ridică o problemă. Prin urmare, acolo unde modificările nu împărtșesc punctul de vedere al celui care ia cuvântul, trebuie discutate. Restul, votăm la urmă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta a fost și procedura pe care voiam să o respect.

Colegii vor o dezbatere, însă, pe fiecare...

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu pe fiecare!...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am spus că puteți lua cuvântul, însă nu puteți face amendamente. Este cu totul altceva.

S-a înțeles. Sunt colegi care nu sunt de acord cu propunerea comisiei la acest articol. Da? Bun. Și în condițiile astea...

 
   

Domnul Eckstein-Kovacs Péter (din sală):

Amendamentul comisiei se supune votului!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, da, imediat, dar să văd dacă tot. Este vorba despre art. 36 alin. (3).

Din sală (mai multe voci): Alin. (2), alin. (1), alin. (2) și (3)... (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Alin. 3 - "... ține locul"...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 36 alin. (1).

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, 36 împotrivă șidouă abțineri, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră alin. (2) al art. 36, propus de comisie. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 43 împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră alin. 3 al art. 36, în formularea propusă de comisie. Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 49 împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

Art. 37, în forma comisiei. Sunt intervenții? Art. 38...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Eu vă rog, domnule președinte, la art. 37. Vă rog ca la alin. (2)... (Discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, că intră la votul final pe raport.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, este o omisiune în redactarea textului. Alin. (2), vă rog să fie completat... (Rumoare, discuții.)

 
   

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu se poate!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nici omisiunile? Lăsați-mă în pace! Ei, bine...

Domnule președinte, doamna senator Petre conduce?... Vă rog, să știu și eu!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

"Alin. (2) - Atribuțiile prevăzute la literele de la d) la f) se îndeplinesc prin serviciile Senatului."

A fost omisă lit. b) - "răspund de evidența hotărârilor adoptate". Nu au cum să răspundă secretarii, ci serviciile Senatului. Este nonsens să punem secretarii Biroului permanent să răspundă de hotărârile adoptate!

"Serviciile specializate ale Senatului țin evidența acestora."

Vă rog să fie completate literele b) și de la d) la f).

Aceasta este cererea noastră. (Rumoare, discuții.)

... Completare: se adaugă și lit. b), că nu au cum să răspundă secretarii de evidența hotărârilor, este o scăpare! (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă vă uitați mai jos, în alin. (2) ați spus așa: "Atribuțiile prevăzute la literele de la d) la f) se îndeplinesc prin serviciile Senatului."

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și am solicitat să se adauge și lit. b): "Răspund de evidența hotărârilor adoptate" - nu secretarii, senatorii care îndeplinesc funcția de secretari ai Biroului permanent - ci tot serviciile Senatului, că ele țin evidența! (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Sunt intervenții aici?

 
   

Domnul Ion Predescu:

S-a omis lit. b) și solicit introducerea ei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, prima constatare este că se face un amendament în plen și se încalcă regulamentul chiar de secretarul comisiei!

 
   

Domnul Ion Predescu:

O să vă numim pe dumneavoastră să le țineți!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu, aici există un vicepreședinte care vă poate înlocui, să știți. (Discuții.)

Domnule președinte, vreau să vă spun că aici este vorba de secretari! Nu este vorba în acest articol de secretarii Biroului permanent.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dar ai cui?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Ei, se spune ce fac ei! Precizarea pe care vrea să o facă domnul senator Predescu trebuie s-și aibă locul în altă parte, și nu aici!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aoleu, eu nu mai înțeleg nimic! (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce doriți, domnule senator? Pe fond!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Eu doresc să nu se facă amendamente în plen! Asta doresc! (Discuții, rumoare, râsete.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ăsta nu este amendament, ci omisiune!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Petre. (Rumoare, discuții.)

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, eu doresc să repunem în drepturi limba română, pentru că art. 37 alin. (1) începe cu "secretarii", și găsim după un punct și o virgulă, în josul paginii, "secretarii ține evidența".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Singularul! Nu. Acordul se face... se determină că... nu toți, ci unul... (Discuții, rumoare, vociferări, râsete.)

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule Predescu!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Asta este! E o chestie... (Râsete în sală.)

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule Predescu, am fost premiantă la școala generală! (Din nou, râsete în sală.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Îmi pare rău!

 
   

Doamna Maria Petre:

"Secretarii țin evidența"...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Îmi pare rău că mă contrazic cu o premiantă! (Discuții, rumoare, râsete.)

 
   

Doamna Maria Petre:

Vreți să rămână "ține"?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi...

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, amendamentul meu este că această formulă să se numească în limba română "licență Predescu".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa este. Se poate. "Coboară în jos..." (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Observați că am lăsat liber, ca după pauză, la ora 15,00, să intrăm strict pe regulament. Un reprezentant de grup face propunerea, trecem la vot, ceilalți pot lua cuvântul - inițiatorul, plus câte un reprezentant de grup și trecem la vot, conform regulamentului - dacă vrem să scoatem azi regulamentul. Și, repet, nu putem să nu scoatem azi regulamentul... (Discuții, rumoare.) ... pentru că sunt niște treburi minore!

Domnul Mihai Ungheanu. Domnul Mihai Ungheanu este într-o formă deosebită astăzi!...

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu este vorba de formă, ci de necesitate. În acest art. 37 alin. (1) lit. a) este vorba și de ceea ce face sercretarul când este vorba de votul prin corespondență.

Nu credeți că acest articol trebuie amânat, ca vot, după ce ajungem la cel cu corespondența... (Discuții, rumoare.) ... pentru a le pune în armonie?

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Ba da. Prejudecă, și nu este cazul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Adică este o chestiune de ordin tehnic, este procedurală intervenția mea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, este așa cum spuneți, și ne întoarcem!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Deci am fost în formă bună, da?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Oricum, dacă eliminam votul prin corespondență, nu-și mai avea rostul articolul și nu se putea aplica.

În afară de asta, domnule președinte Predescu...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ordonați!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... că dânsul m-a băgat în toată chestia asta cu lit. b) și nu l-am înțeles, pentru că este reglementarea care există la ora actuală în regulament!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, domnule președinte, dar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, domnule, dar, încă o dată, dumneata, ca președinte, susții amendamentele, nu vii acum și descoperi America de la pupitru!

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Dar greșelile gramaticale, totuși, să le corectăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Acelea da. Automat, prin secretariat, voi spune la urmă și...

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Mai avem undeva, mai înainte: "se fac de liderii", în loc de "se fac de către liderii..."

 
   

Domnul Ion Predescu:

"Către" arată direcție, nu persoană. (Discuții, râsete.)

Aici nu aveți dreptate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, insistați pe lit. b)?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da. Nu poate să le facă, domnule președinte, nu este salariatul Senatului!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, alin. (2) al art. 37 spune: "Atribuțiile prevăzute la lit. b), d-f) se îndeplinesc prin serviciile..."

Din sală:

Nu! "Lit. b)...", virgulă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

"... b), virgulă d-f) se îndeplinesc..." De acord?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa e bine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 19 împotrivă și 6 abțineri, s-a aprobat.

Vă rog să se menționeze că lit. a) de la art. 37 o vom rediscuta după articolul cu privire la votul prin corespondență. Da? Art. 37 lit. a). Deci ne întoarcem și supunem la vot acest lucru.

Mai sunt alte intervenții la acest text?

Din sală (mai multe voci):

Nu... nu....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la următorul articol, art. 38 alin. (1). Sunt intervenții? Nu sunt.

Art. 38 alin. (2)?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Eliminare!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt. Art. 38 alin. (3)?

Art. 45? Nu sunt. Avem, la respinse, la art. 47...

Domnule senator Mihai Ungheanu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, este o intervenție care privește rutina lucrărilor noastre. Am mai făcut două care au fost acceptate de comisie, mă mir că aceasta nu a fost acceptată.

Este vorba de ceea ce face secretarul oricărei comisii, și la lit. d) se spunea: "urmărește întocmirea proceselor verbale ședinței comisiei". Eu am adăugat "urmărește și înregistrarea dezbaterilor", pentru că dacă noi am pornit de la ideea că trecem în comisii activitatea care până atunci era în plen, și că aceste comisii sunt niște miniparlamente și trebuie să aibă condițiile pe care trebuie să le aibă și ședința mare, ce am cerut eu aici este un lucru simplu și de înțeles: înregistrarea audio a ședințelor. Amendamentul meu este "să urmărească și înregistrarea dezbaterilor". Eu cred că este util, necesar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Adică să stați acolo, sau dacă s-a înregistrat sau nu...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu. De obicei, vreau să vă spun..

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Discutăm serios!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Trebuie să discutăm serios ceea ce se întâmplă în comisii. Sunt comisii la care nu se face înregistrare audio. Există degeaba acele dotări care nu funcționează și deci, nu avem documentele de lucru ale comisiei. Nu ajung procesele verbale! Sunt situații în care avem nevoie de întregul text al dezbaterilor. Eu vreau să existe înregistrarea fonică a dezbaterilor!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze. Am fost președinte de comisie atâta timp,dar niciodată nu am făcut înregistrare audio!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Dar, nu e bine! Ăsta este un exemplu rău pe care ni-l dați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreți acum să cumpărăm aparatură, să înregistrăm mii de benzi, ce să facem cu ele?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Există. Există aparatură și să se ocupe, atunci când este nevoie de înregistrare, să se facă înregistrare audio, pentru că sunt unele dezbateri foarte importante.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dați seama ce înseamnă dezbateri în comisii? Mii de casete - facem depozite, arhive?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu am spus că trebuie făcute astea!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O dezbatere și un proces-verbal...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu, eu cer altceva. Eu cer ca în regulament să funcționeze această prevedere, ca să nu poată fi combătută de cineva, atunci când este nevoie să facem aceste înregistrări. Este un lucru foarte simplu și normal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu văd la ce folosește... dar, mă rog...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Dacă vrem să fie chiar miniparlamente, pentru că sunt comisii în care nu se votează, se trece peste vot și așa mai departe.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Sunt luări de cuvânt aici? Nu am nimic împotrivă, dar peste 10 ani, vă dați seama? Ne trebuie jumătate din Casa Poporului, să depunem casetele astea. (Discuții, rumoare.)

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie de la art. 47 lit. d), al domnului Ungheanu.

"Nu", înseamnă că sunteți împotrivă.

Vă rog să votați. (Discuții, rumoare.)

Cu 49 de voturi pentru, 55 împotrivă și 8 abțineri, a fost respins.

La art. 49, domnul senator Eckstein-Kovács.

Vă rog!

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, amendamentul meu este în nume personal. În grupul nostru parlamentar, părerile sunt împărțite. Cred că așa este și în plenul Senatului, pentru că într-adevăr sunt argumente pro și contra cu privire la publicitatea ședințelor în comisie.

Eu aș vrea de la bun început să detensionez această discuție, fiindcă avem în momentul de față un text care declară, de principiu, că iședințele comisiilor nu sunt publice", dar, pe de altă parte, la alin. (3), permite comisiilor să hotărască asupra publicității unei părți sau a întregii ședințe a lor.

Am spus că sunt argumente pro și contra. Haideți să fiu "avocatul diavolului" și să spun care sunt contra!

Există o tentație ca membrii comisiei să discute mai mult de dragul presei. Câteodată, interesul presei, cum să zic, poate conturba... Eu nu am zis că a conturbat vreodată disciplina sau - cum să zic? - condițiile în care lucrează comisia, însă cred că în celălalt taler este o greutate mult mai mare. Miezul problemelor, discuțiile cele mai aprige sunt în cadrul comisiilor. Dacă presa nu este prezentă, atunci, desigur, culege informațiile prin alte metode, nu în mod direct.

Publicitatea... Totuși, noi adoptăm legi, și lucrările în comisii sunt, de cele mai multe ori, decisive în adoptarea deciziilor. Transparența necesită, în opinia mea, prezența presei. Desigur, sunt unele comisii care au un obiect de activitate, ca să zic așa, mai puțin public. Există și în condițiile actuale posibilitatea ca, în astfel de cazuri, comisia să hotărască un mod de publicitate indirect, dacă vreți. Or, se poate adopta amendamentul colegului Radu F. Alexandru, care spune să se hotărască... dar regula să fie că ședința comisiei este publică și, desigur, în cazuri justificate, să nu beneficieze de acest drept.

Eu provin dintr-o comisie care întotdeauna a fost deschisă... mă rog, până în ultima perioadă, și a fost foarte prost receptat de public. Există această percepție, în cadrul electoratului, că nu este suficientă transparență.

Eu cred că putem să arătăm acest gest, în primul rând către electorat, și apoi și presei, că noi dorim transparență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt la acest punct?

Domnul senator Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de art. 49, în întreaga lui structură, cu cele trei alineate.

Am înaintat un amendament în care susțineam caracterul public al ședințelor comisiilor permanente ale Senatului.

Lucrările în plenul Senatului vin în continuarea și în finalizarea lucrărilor în comisii. Lucrările în plenul Senatului sunt publice, atât pentru media, cât și pentru orice cetățean al României. Toate discuțiile în comisii abordează amendamentele respinse și admise și suita de argumente care exprimă poziția fiecărui senator și a partidelor pe care le reprezintă. În spiritul transparenței instituțiilor, și cum bine știm, Parlamentul este prima instituție a țării, consider că este absolut obligatoriu ca aceste ședințe ale comisiei să fie publice.

Alineatul (2) al art. 49: prin amendamentul pe care l-am înaintat, cer eliminarea lui. "În interesul desfășurării lucrărilor, comisiile pot invita să participe..." Este firesc că, dacă s-a admis alin. (1), că sunt publice, nu se mai pune problema să invite!

Aș observa, ca un foarte succint comentariu, că singurul interes al lucrărilor comisiei este interesul electoratului, nu al comisiei în sine, și prin mass-media se poate transmite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Și, în sfârșit, pentru a ține cont de situațiile cu totul deosebite, în care temele abordate în cadrul comisiilor sunt de siguranță națională, am prevăzut posibilitatea comisiei ca, în asemenea situații, să decidă desfășurarea lucrărilor comisiei cu ușile închise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte.... (Proteste din sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am spus, după trei...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci după regulament, pot interveni și doi colegi, dacă este cazul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca să arăt că nu se poate lucra în condițiile astea!...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu vreau să fac o mențiune a celor discutate în prima fază, când, în regulamentul din 2001, s-a hotărât într-o majoritate, la vremea respectivă, acest text. S-a spus așa: deranjează... deci invitați mai mulți pot deranja, fac gălăgie... Mă rog, la vremea respectivă se mai și fuma.

Dar a mai fost un motiv, și anume, că în comisie, uneori se discută și altfel decât în public. Acesta a fost un argument. Eu cred că în comisie trebuie să se discute la fel și într-un cadru în care, poate, reprezentanții presei nu totdeauna participă, pentru că nu poți să-i obligi să participe, și în momentul în care sunt invitați... Eu cred că facem un pas înainte spre transparență, facem un pas înainte spre participarea celor interesați în elaborarea legilor, la lucrările comisiei.

Vreau să vă amintesc că acum avem în lucru Legea privind statutul magistraților, iar Asociația Magistraților nu a fost invitată. Deci eu cred că prima interesată să participe era asociația profesională a magistraților. Și mai sunt "n" cazuri în care s-au întâmplat asemenea situații.

În momentul în care se anunță "în data de... pe ordinea de zi avem legea cutare", orice persoană interesată poate, legitimată, sigur, să participe.

Este un text, și el poate să rămână. Condițiile în care reprezentanții mijloacelor au acces pot, eventual, să fie hotărâte printr-un regulament, dacă este cazul, de către comisie. Dar noi, în nici un caz să nu facem regulă din interdicție și excepție din participare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Paul Păcuraru.

Din sală:

Câți de la P.N.L. iau cuvântul?

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Voi încerca doar o clarificare, și foarte scurtă!...

Deci categoric, suntem pentru caracterul public al ședințelor comisiilor, pentru că eu cred că este chiar în interesul comisiilor și în interesul senatorilor din comisii să fie cunoscute argumentele, dezbaterile, datele care au fost avute în vedere și așa mai departe.

Dar sunt obligat să spun un lucru. Nu cred că putem elimina alin. (2) al art. 49. Nu poate fi eliminat, pentru că, în mod obișnuit, comisiile invită specialiști, experți, oameni care pot să exprime un punct de vedere profesional și, din acest punct de vedere, va trebui să judecăm atent, pentru că alin. (2) al art. 49 nu poate fi eliminat din redactarea regulamentului în funcțiune. Este o practică curentă și de mare ajutor pentru comisii, invitarea de specialiști. Chiar domnul senator Popa a citat acum un minut obligativitatea invitării Asociației Magistraților la o dezbatere privind statutul magistraților.

Aceasta era intervenția mea. Mulțumesc. (Intervenție din sală, neinteligibilă, a domnului senator Radu Alexandru Feldman.)

Nu. Eu vreau să spun că... Am înțeles. Ca să fim limpezi, susțin ideea de participare a presei și de informare publică, dar invitarea face parte din procedura care ajută comisia, iar neinvitarea poate fi înțeleasă că nu au ce căuta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul senator Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Noi apreciem că textul actual din regulament este îndestulător - actualul text!

Și am să vă spun de ce. Personal, fac parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Bănuiesc că regula este aceeași și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sau și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Avem foarte multe situații când audiem la comisie oameni condamnați, cu hotărâri judecătorești rămase definitive, care se simt nedreptățiți și care au reticențe în a se exprima, tocmai datorită prezenței presei. Și atunci, cred că modul în care este formulat în acest moment în regulament, "comisia poate decide participarea presei", textul este îndestulător.

Vă mulțumesc.

Din sală:

La vot! La vot!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Domnul senator Petre Roman.

 
   

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Experiența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care, poate, este cea mai vizitată de mijloacele de informare în masă, această experiență, cred eu, pledează în favoarea formulei mai transparente, pentru că, oricum, formula pe care o avem astăzi în regulament este, totuși, excesiv de restrictivă, chiar în raport cu realitatea pe care o trăim, și anume, condițiile în care reprezentanții mijloacelor au acces, în timp ce, în realitate, ei sunt prezenți, de regulă, la ședințele comisiei și, în anumite momente, comisia a decis că, dintr-un motiv sau altul, nu dorește ca reprezentanții mass-media să fie prezenți.

Mie mi se pare firesc să deschidem... Eu cred că este și în interesul Grupului parlamentar P.S.D. - să-mi dați voie să spun lucrul ăsta, și să fiu scuzat dacă, cumva...

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Nu. Referiți-vă la P.D... (Gălăgie în sală.)

 
   

Domnul Petre Roman:

Bine. Eu spun că... Atunci, corectez. Vă mulțumesc, corectez. Cred că este în interesul Senatului - am dreptul să spun asta. Așa... Cred că este în interesul Senatului, și nu trebuie să vă formalizați pentru lucrurile acestea, fiindcă nu puneți în evidență decât o anumită reticență față de transparență. Și nu e bine. (Proteste în rândul senatorilor P.S.D.)

Dacă aveți ceva de spus, o veți face de la tribună!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog!

 
   

Domnul Petre Roman:

Eu cred că, în realitate, noi suntem în situația formulei transparente, adică ședințele sunt publice, dar comisiile pot să hotărască, prin votul majorității, că prezența reprezentanților mass-media nu este permisă în anumite situații pe care le consideră ca atare.

Este un semnal pe care sunt sigur că toată lumea îl va recepta ca pozitiv, și de aceea îi rog pe colegii senatori să reflecteze dacă nu e mai bine, pur și simplu, să inversăm această chestiune, rămânând, însă, alin. (2).

Acela este obligatoriu, pentru că este evident că invitarea experților sau reprezentanților unor instituții trebuie să rămână.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Am o întrebare, după care, probabil că ne vom clarifica. În general, comisia a lucrat, așa cum declară, pe linia prevederilor constituționale. Acestea cer ca Senatul să aibă lucrări publice, iar prin "publice" nu se înțelege numai presa, desigur. Fac și precizarea asta.

Acum trebuie să răspundă la întrebarea: de ce, în acest caz, nu mai pot fi publice? În funcție de răspunsul ăsta, luăm o decizie. Am și eu argumente, dar Constituția prevede asta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-am înțeles. Cum...?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Înseamnă că domnii de la comisie au argumente suplimentare și trebuie să ni le spună.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu (de la tribună):

Stimați colegi, e o dispută de mult, nu de acum, și trebuie să ținem seama și de faptul că - repet, am spus la început - regulamentul nu-l facem pentru anul viitor. Dumneavoastră și mulți colegi de-ai mei, care ați umblat în vizită și ați avut ocazia să vă duceți la diferite parlamente și senate... Eu, cel puțin la nivel de senate, n-am văzut nicăieri ședințele publice în comisii, nici în Franța, și nici în altă parte.

Noi am căzut, așa, într-o euforie. Vreau să rețineți, comisia înseamnă laborator. În laborator nu se pătrunde decât atunci când ai terminat un experiment și vrei să-l prezinți. Acolo se găsesc senatorii care dezbat o problemă, ridică 3-4 idei, pot să fie proaste, pot să fie bune, dar sunt discuții - cum să spun? - între colegi.

Dezbaterile pot să fie mai dure, mai puțin dure. și permit, în cercul acesta închis. În momentul când a apărut o cameră de luat vederi, o să vedeți ce discursuri politice încep în comisie.

Deci vrem să stricăm acest laborator? Ăsta e avantajul enorm al nostru: faptul că 80% din activitate se derulează în comisii, și acolo, fără presiune, fără colegi care vin, ies, camere de luat vederi, declarații, cum a sărit unul, imediat, "Aoleu, am greșit, am spus un cuvânt așa!" Acolo îți poți permite să greșești. Principalul este ca din dezbaterea în comisie să rezulte un lucru bun în final.

Or, transparența este asigurată de faptul că toate aceste proiecte de lege se dezbat în plenul Senatului, unde mass-media are acees. Poate greșesc, dar, repet, dați-mi exemplu, și nu după ureche...

Din sală:

Parlamentul European...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați Parlamentul European... Dați-mi un exemplu de parlament național și de senat... Eu am fost în atâtea, domnule, și nu am văzut... poate pe undeva în Finlanda, cum spuneți, e posibil, dar în Franța nu am văzut, în Germania nu am văzut, în Polonia nu am văzut...

Peste tot, însă, există această portiță, ca și la noi.

Plenul comisiei, deci comisia în plen, hotărște: "Domnule, avem o temă importantă, suntem în faza de final, o facem publică, deci presa are acces".

În rest, președintele de comisie sau colegii, după ce s-a terminat comisia, se duc în sala alăturată și fac declarații de presă.

Deci vă spun sincer, e păcat de Dumnezeu să nu lăsăm libertatea asta a dezbaterii neîngrădită de presiunea camerei de luat vederi. Și inversul, ce spuneați dumneavoastră, este...

Deci haideți să gândim... Eu cred că a funcționat mecanismul timp de 12 ani și poate că noi am greșit, apropo de ce spunea domnul senator Predescu, trebuia ca la Cameră să intrăm numai cu patru-cinci modificări legate de Constituție.

Acum am intrat în această horă, am zis să facem Senatul mai eficient, am intrat cu niște prevederi pe care sper că le veți vota, inclusiv legat de prezența la vot, în plen și în comisii. Și atunci facem cu adevărat un Senat eficient.

Deci supun votului dumneavoastră art. 49 alin. (1), propunere respinsă de comisie: "Ședințele comisiilor sunt publice".

Votând "da", sunteți pentru acest amendament, votând "nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

73 de voturi împotrivă, 36 voturi pentru și o abținere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Listă, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O listă pentru domnul senator Popa!

Supun votului dumneavoastră art. 49 alin. (2), de asemenea, respins de comisie.

Vă rog să votați.

49 de voturi împotrivă, 31 voturi pentru și două abțineri. S-a respins.

Luăm o pauză, domnilor colegi.

La ora 15,00 vom relua dezbaterile.

 
   

DUPĂ PAUZĂ

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să închideți telefoanele mobile, ca să putem începe ședința.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deschidem ședința noastră de după amiază.

Am rămas la art. 56 alin. (3). Avem un amendament respins. Dacă se mai susține?

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, domnilor colegi,

Este vorba de art. 56. Chestiunea este a alcătuirii regulamentului la comisiile permanente, regulament care urmează să fie aprobat de Biroul permanent al Senatului, și la care am introdus următoarea formulă incidentală, este vorba de textul vechi, plus: "urmând modelul procedural al ședințelor din plenul Senatului", adică o precizare că aceste regulamente, care sunt socotite miniparlamente, acolo se retrage activitatea parlamentară hotărâtoare, să fie conduse de un regulament și am făcut precizarea: "urmând modelul procedural al ședințelor din plenul Senatului".

Este vorba, de fapt, de o precizare de tipic, este un amendament, cred eu, necesar pentru ca să păstrăm spiritul...

Dacă se poate, domnule președinte, se vorbește acolo...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul doctor Sorin Oprescu, fără consultații în timpul ședințelor...

 
   

Domnul Mircea Sorin Oprescu (din sală):

Dar nu eram eu întors la bancă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos...

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte, cu clientul meu vă rog să vorbiți prin mine! Nu-l atacați direct...(Hohote de râs.)

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Nu a mai rămas nimic din acest amendament. Îl repet, este vorba de o completare, de o explicație, de o precizare: "urmând modelul procedural al ședințelor din plenul Senatului" la alcătuirea regulamentelor din comisiile permanente. Aceasta este completarea și amendamentul meu, care nu intră în nici un conflict cu restul textului, și nu face decât să așeze lucrurile în termenii firești.

Eu propun amendamentul și-i rog pe colegii mei să-l voteze.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Frunda.

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

În legătură cu amendamentul propus de domnul senator, cred că este o propunere redundantă, nu este nevoie de ea. Regulamentele comisiilor trebuie să respecte regulamentul general al Senatului și ele reglementează propriul domeniu de activitate, așa încât eu cred că textul care este acum este acoperitor și bun.

Sunt deci împotriva acestui amendament.

Permiteți-mi, vă rog, ca la alin. (1) al art. 56, la comisiile permanente, să fac o propunere. Să propun ca punctul pentru drepturile omului, Comisia pentru drepturile omului și minorități este comisia numărul VIII, să fie completat inclusiv cu problema cultelor, urmând ca aceasta să iasă de la comisia cu numărul XI, Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, întrucât problema cultelor este o problemă care aparține fundalmente de problema drepturilor omului.

La Camera Deputaților, Comisia pentru drepturile omului include în ea și problema cultelor, și așa este în toate organismele internaționale.

Comisia noastră pentru drepturile omului și minorități naționale a făcut două cereri la Biroul permanent, iar dumneavoastră ați avut amabilitatea în a ne indica ca să discutăm această problemă când vom modifica Regulamentul Senatului.

Cred că este o propunere întemeiată și vă rog să o acceptați ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, într-adevăr, a fost o discuție pe această temă. Vă rog să ne pronunțăm, deci, la acest subiect ridicat de domnul Frunda.

Domnul senator Solcanu.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Da. Observația făcută de domnul senator Frunda György este cu totul întemeiată, nu numai pentru faptul că aflăm la Cameră o formulă pe care a evocat-o domnul senator, dar și în multe alte parlamente ale lumii cultele sunt, de regulă, la drepturile omului.

Deci noi susținem o asemenea propunere făcută de domnul senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu vreau să fac nici un fel de discuție pe această problemă, vreau doar să faceți o verificare, pentru că eu știu că la Camera Deputaților s-a făcut propunerea ca la Comisia pentru cultură să se introducă și domeniul cultelor, și nu invers. Aș vrea să se verifice acest lucru, ca să nu creăm o încurcătură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu informația dumneavoastră, nu știu de unde o aveți, ne-ați băgat puțin în ceață.

Rog pe domnul Solcanu, la mine în birou este domnul președinte Dorneanu, vă rog să-i faceți această întrebare de aici, nu de sus. De aici, de alături.

Până atunci, trecem la amendamentul domnului senator Mihai Ungheanu de la art. 56 alin. (3), respins de comisie.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Ați ascultat argumentele, comisia l-a respins. Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului senator Mihai Ungheanu de la art. 56 alin. (3), respinsă de comisie.

Vă rog să votați!

Votând "nu", înseamnă că suntem împotriva ei, votând "da", înseamnă că votați pentru. 62 de voturi împotrivă, 34 voturi pentru, două abțineri, deci, a căzut amendamentul.

Trecem la art. 57. Imediat vă dau cuvântul. Urmăriți textul propus de comisie, au fost exprimări și la dezbaterile generale, avem și un amendament al domnului senator Marius Constantinescu, și al domnului senator Mihai Ungheanu. Dau cuvântul domnului senator Marius Constantinescu.

Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul era astfel formulat: iPreședintele Senatului și senatorii membri ai Guvernului nu pot face parte din comisiile permanente pe durata exercitării acestor funcții", dintr-un motiv foarte simplu. Mai jos se regăsește chiar precizarea, care chiar că va crea o serie întreagă de încurcături, în situația în care un ministru va participa la comisia de resort, va fi o dispută în comisie, și ministrul are drept de vot, înclinând balanța într-o direcție care ar putea să nu fie cea mai atractivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este vorba de problema compatibilității. Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a făcut în numele nostru o propunere de modificare, că președintele Senatului și senatorii membri ai Guvernului pot să facă parte din comisiile parlamentare pe durata exercitării acestor funcții.

Față de această propunere de modificare am cerut menținerea textului inițial din regulamentul în vigoare, încă, pentru că este vorba de compatibilitate și de incompatibilitate. Într-adevăr, un ministru care face parte dintr-o comisie participă la discutarea unor inițiative legislative care poartă semnătura sa, și nu este compatibil ca un ministru care a inițiat o lege să fie prezent în comisie și să conteze la discuții și la vot, în favoarea legii pe care a emis-o.

E vorba de separarea celor două entități, a Parlamentului și a Guvernului, și din acest punct de vedere este foarte clar că nu poate face parte dintr-o comisie un ministru care intră în dublă calitate, de ministru și de parlamentar, într-o dezbatere de comisie și chiar de plen a Senatului.

Aceasta este argumentația mea și cer, de aceea, în numele ideii de subliniere a incompatibilităților, un vot pentru amendamentul pe care l-am făcut, adică menținerea vechiului text, regulamentul în vigoare, și respingerea modificării propuse de comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Numai o secundă, că am făcut eu o greșeală, rog comisia, dacă susține amendamentul?

Domnule Ion Predescu, domnule Doru Ioan Tărăcilă?

Numai o secundă, vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

V-aș propune să luăm cuvântul noi, dacă dânșii nu au un punct de vedere de renunțare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă, eu trebuia să încep cu amendamentul comisiei.

Vă rog, vă ascultăm.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Comisia a adoptat acest amendament, nouă ne este greu, chiar imposibil să renunțăm noi doi la el, sau eu, pentru că există un considerent peste care nu se poate trece.

Și președintele Senatului, și vicepreședinții, și membrii Guvernului sunt senatori.

A limita exercițiul mandatului de senator, îngrădindu-i posibilitatea de a participa la lucrările comisiilor permanente, nu se justifică pe motivul că dețin o funcție în administrarea Senatului sau că un senator este și ministru. Atâta vreme cât Constituția admite compatibilitatea între calitatea de senator și funcția de ministru, nu putem noi să spunem că ele sunt incompatibile.

Dacă în regulament scriem altfel, scriem împotriva prevederii constituționale, de compatibilitate.

Nouă ne este - mie personal, îmi este imposibil să pot accepta un altfel punct de vedere. Că putem circumscrie, că putem limita, că putem condiționa și nu putem condiționa fără drept de vot, că prezidează sau nu prezidează, dereglează sau nu dereglează votul, astea sunt probleme secundare. Nu dereglează votul, pentru că există rezolvare de vot riguros constituțională și regulamentară.

Eu, domnule președinte, domnilor colegi, nu pot să accept că senatorul care este președinte, sau senatorul care este ministru sau vicepreședinte are drepturi mai limitate decât ceilalți senatori. Nu se poate accepta un asemenea punct de vedere, pentru că nu există nici un temei de a-i îngrădi permanent, nu în condițiile art. 49, limitat și din motivele înscrise în art. 49... Ce, avem motive de ordine publică, avem motive de siguranță națională? Avem motive de atac al țării, sau de drepturile omului, sau de libertățile fundamentale ale cetățenilor, sau de instrucție penală? Nu avem nici unul!

Acelea sunt cazurile de îngrădire temporară a limitării exercițiului dreptului.

La noi, aici, dacă zicem "nu pot", l-am îngrădit pe toată durata mandatului. Președintele este președinte al Senatului pe întreaga legislatură, deci pe întreaga durată a mandatului.

A fost ales președinte, i-am știrbit exercițiul mandatului cu atributul fundamental de a participa la lucrările permanente ale Senatului. Așa ceva eu nu concep!

De aceea, eu nu pot să renunț, pentru că acesta a fost considerentul dilimant pentru Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, de am ajuns la concluzia că pot face parte. Când a scris că "pot face parte", președintele se poate abține de a merge la ședințe, dar este vorba de exercițiu personal...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

Vă rog să vă uitați și în partea aceasta când vă uitați, nu numai în stânga!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, mă uit în față ca să nu mă uit la nimeni!

Am avantajul că mă uit pe culoar! (Sala se amuză.)

Vreau să închei.

Prin urmare, e o chestiune fundamentală, de constituționalitate, la care noi putem renunța!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să rețineți regula jocului, conform regulamentului: au vorbit cei trei inițiatori care au amendamente, deci ia cuvântul câte un reprezentant de grup.

Domnule Eugen Marius Constantinescu, ați vorbit, nu mai aveți cuvântul a doua oară.

Deci domnule senator Dumitru Badea, vă rog foarte mult...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Și-a exprimat punctul de vedere!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și-a exprimat și a susținut amendamentul. Este suficient, acum este rolul nostru, al plenului.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte și stimați colegi,

Într-adevăr, domnul senator Ion Predescu are perfectă dreptate, că nu putem să privăm un senator de dreptul de a vota în cadrul unei anumite comisii sau, știu eu în ce cadru.

Totuși, dacă observați, la alin. (2), în care se spune că președintele Senatului poate participa cu drept de vot la ședințele comisiei permanente și conduce și așa mai departe, asta înseamnă că președintele Senatului poate să aibă drept de vot la nu știu câte comisii!

Este corect așa?

Eu zic că nu este corect!

Din sală:

În același timp!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Nu în același timp!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-l ascultăm pe domnul senator Dumitru Badea, vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Mergem mai departe... vicepreședinții Senatului, de asemenea, pot participa cu drept de vot și aici. Tot cu drept de vot, deși ei fac parte dintr-o comisie permanentă, pot participa cu drept de vot la comisiile pe care le coordonează. Iarși nu este corect!

Suntem de acord sau... sunt de acord cu faptul că membrii Guvernului trebuie să participe, dar la o comisie, așa cum sunt alcătuite toate comisiile, aprobate la propunerea grupului parlamentar, aprobate în plenul Senatului, cu respectarea algoritmului: dintr-o comisie fac parte, din partea grupului P.R.M., atâția, din partea celuilalt grup, atâția.

Dacă se înțelege că senatorii membri ai Guvernului pot participa cu drept de vot la lucrările comisiei permanente, compatibile cu domeniul de activitate, asta fiind o singură comisie, în cadrul algoritmului, treaba este foarte corectă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul Frunda György.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun să discutăm cele trei alineate separat, fiecare, pentru că necesită un tratament juridic diferit.

În privința alin. (1), care aici este numerotat cu (2), privind președintele Senatului, cred eu că amendamentul excede cadrul constituțional și egalitatea dintre senatori.

Dacă permit președintelui Senatului, indiferent cine ar fi persoana respectivă, să prezideze oricare dintre comisiile Senatului și să voteze la ele, înseamnă că, teoretic, el în aceeași zi, conduce și votează în 14 comisii. Conform art. 56, înseamnă că el este de 14 ori mai puternic, mai senator decât oricare alt senator.

Trebuie să-i spunem atunci supersenatorul Senatului, și atunci cred că intrăm în spiritul amendamentului propus.

Dacă vrem, însă, să fim realiști, atunci președintele Senatului conduce Biroul permanent, conduce lucrările Senatului, are atribuții clar determinate în actualul regulament, și propun să se păstreze același lucru.

Tratamentul este aproximativ același și pentru vicepreședinți, cu singura diferență de nuanță că ei nu ar putea participa la ședințele oricărei comisii, ci doar la comisiile pe care le coordonează, deci ar avea un drept de vot la trei sau patru comisii, nu la toate cele 14, dar asta înseamnă că, totuși, ar avea de trei ori mai multe drepturi decât noi ceilalți senatori de rând.

Din aceleași motive, propun și eliminarea acestui alineat.

În legătură cu membrii Guvernului, nr. 4 din textele propuse de către Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, cred că este un text bun și urmează a fi admis, pentru că acesta permite membrilor Guvernului să participe la ședințele comisiilor din care fac parte.

Dacă el are timpul, posibilitatea și participă la ședința comisiei al cărui membru este, este un lucru foarte bun și rezolvă o serie de probleme, putând da informații directe în rezolvarea proiectelor de lege și a celorlalte obiecte de activitate ale comisiilor.

Concluzionând, propun respingerea primelor două amendamente și acceptarea celui de-al treilea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Decideți-vă, domnul Radu F. Alexandru ori domnul Nicolae-Vlad Popa?...

Din sală:

Nu putem amândoi? (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Mă refer la art. 57 punctul 2.

S-a făcut o sumă de observații care mi se par extrem de pertinente, de modul de constituire a acestor comisii, de algoritmul pe care aceste comisii îl respectă și mi se pare că nu este nimic de adăugat din acest punct de vedere.

Îmi permit, însă, să vă supun atenției, stimați colegi, încă un aspect care mi se pare demn de luat considerație: apartenența fiecăruia dintre noi la o comisie sau alta presupune o anumită obligatorie, firească competență.

Oricare ar fi președintele Senatului, oricâtă încredere am avea, oricâtă competență a probat pe parcursul timpului într-un domeniu sau altul, a-i recunoaște dreptul de a prezida orice fel de comisie, a vota și a direcționa lucrările comisiei pune până la urmă sub semnul întrebării competența câtorva dintre noi.

Mie mi se pare că este un aspect care trebuie luat în considerație. Prezența noastră în aceste comisii este dincolo de orice fel de apartenență politică, și atunci, ca o formă de respect pentru calitățile noastre, pentru competențele noastre, cred că trebuie luat în considerare și acest argument, în respingerea amendamentului pe care comisia l-a propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă-mi permiteți să exprim și eu un punct de vedere, și după aceea o să dau cuvântul unui singur reprezentant din fiecare grup parlamentar.

Din sală:

Aveți dreptul, ca președinte de ședință, să vorbiți separat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Dorința este să facem și o lucrare bună, și rog grupurile parlamentare: să vă consultați, pentru a vorbi un reprezentant al fiecărui grup, care poate exprima foarte bine punctul de vedere al grupului.

Eu aș dori din capul locului să vă spun că textul inițial mi se pare foarte bun, și am funcționat foarte bine, în primul rând, datorită faptului că suntem într-o situație, așa cum s-a spus aici, în care președintele Senatului este un om care știe de toate, face de toate, se duce peste tot, votează.

În al doilea rând, să nu uităm că întreaga noastră organizare se bazează pe negocieri și pe algoritm politic, și am stabilit de comun acord componența numerică a comisiilor, cu 11 senatori în fiecare comisie.

Reprezentarea în fiecare comisie a tuturor grupurilor înseamnă, în fapt, reprezentarea în urma alegerilor electorale. A-l pune pe președinte sau chiar pe vicepreședinți, pentru comisiile care le coordonează, să treacă pe la fiecare cu un al doisprezecelea vot schimbă ponderea pe care o au grupurile parlamentare în aceste comisii. Și, în mod nefiresc, apare de multe ori cu un vot, eu știu, 6 la 5, sau cum vreți dumneavoastră, un raport favorabil, când el poate să fie nefavorabil. Asta, pe de o parte. În al doilea rând, totdeauna a existat această practică, în tot ce am avut regulament până acum, legat de funcția de președinte pe durata mandatului, care presupune o serie de responsabilități cu totul aparte. Pe lângă conducerea ședințelor, pregătirea lucrărilor, a materialor, corespondența, conducerea Birourilor permanente, reprezentarea și așa mai departe, înseamnă - și v-o spun cu toată sinceritatea, și colegii care au fost înaintea mea președinți, o știu - este o muncă care răpește foarte mult timp. Asta ar însemna că, de multe ori... eu știu, să primești un telefon: "Vino repede la comisia nu știu care, că ne mai trebuie un vot!" Și coboară președintele, nici nu știe ce s-a dezbătut până atunci, dă votul și fuge la altă comisie. E valabil, după părerea mea, și pentru vicepreședinți.

Este adevărat că vicepreședinții, președintele, toți senatorii, practic, pot participa la o comisie, chiar dacă nu fac parte din comisie, își pot spune acolo punctul de vedere, dar nu au drept de vot.

Deci toți suntem egali, suntem senatori și suntem egali din acest punct de vedere, și eu cred că trebuie să păstrăm formula care exista inițial!

Nu sunt de acord nici cu includerea membrilor Guvernului, senatori sau deputați - eu vorbesc de senatori -, în comisii. Activitatea de ministru e o activitate complexă, grea, neprevăzută și ar însemna că, în permanență sau în 90 % din timp, să lucrăm cu un om în minus în comisii... Separat, că se poate duce la comisia unde el este ministru și să influențeze într-un anumit fel decizia care se ia de către Senat.

În consecință, părerea mea personală este că ar trebui să păstrăm formula inițială, cu toate textele, așa cum sunt, pentru că a fost o formulă bună. Nu cred că au existat carențe în această activitate a noastră, de 12 ani.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Are cuvântul domnul senator Petre Roman.

 
   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au adus mai mult decât suficiente argumente pentru ca amendamentele propuse să le considerăm ca nepotrivite. Însă, pe de altă parte, nu știu de ce am ajuns la aceste amendamente, fiindcă într-o primă formulă, propusă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, era mult mai simplu spus că ipreședintele Senatului și membrii Guvernului pot face parte dintr-o comisie permanentă". Aici e toată chestiunea. Eu sunt de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră, în legătură cu eliminarea acestor amendamente care nu corespund, dar, discuția de fond cu privire la caracterul de constituționalitate al limitării dreptului președintelui Senatului și a membrilor Guvernului, asta nu se cade. Noi nu avem dreptul să limităm un senator în exercitarea mandatului său. Asta nu se poate...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vicepreședinții îl au.

 
   

Domnul Petre Roman:

Nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A, membrii Guvernului ați spus. Da.

 
   

Domnul Petre Roman:

... Și președintele Senatului. Textul vechi, la punctul 2, pe care eu vă propun să-l eliminăm, și cu asta am rezolvat toată problema, era: "Președintele Senatului și senatorii membrii ai Guvernului nu fac parte..." Eliminăm punctul 2 și rămânem cu punctul 1 și punctul 3, și problema e rezolvată. Problema e rezolvată, pentru că asta înseamnă că președintele Senatului poate face parte dintr-o comisie permanentă, da' asta trebuie s-o negocieze cu grupul lui parlamentar. Că dacă face parte dintr-o comisie permanentă și nu e prezent la lucrările comisiei, el prejudiciază grupul său parlamentar. E treaba grupului parlamentar! Același lucru și pentru membrii Guvernului... Înțelegeți ce vreau să spun? Deci e clar că comisiile permanente respectă configurația politică a Senatului, dar, noi, nelimitând, nerestricționând dreptul oricărui senator de a fi membru într-o comisie permanentă, înseamnă că, de acum, grupul parlamentar hotărște dacă este sau nu util pentru grupul parlamentar ca președintele Senatului să facă parte, sau membrii Guvernului să facă parte... Înțelegeți?...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, da.

 
   

Domnul Petre Roman:

... Și atunci chestiunea este clară. Deci formula propusă inițial mi se pare mai bună: "Președintele Senatului și senatorii membri ai Guvernului pot face parte..."

N-are decât grupul parlamentar să decidă, după cum îi convine. Sigur că are riscuri. Îl pune pe președintele Senatului...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

În textul inițial scrie că nu pot...

 
   

Domnul Petre Roman:

Nu e vorba de textul acela!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, da, s-a înțeles. Domnule președinte... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

În textul inițial...

 
   

Domnul Petre Roman:

Nu ai înțeles. Nu e textul inițial, eu vorbesc de primul text supus Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care spunea la punctul 2: "Președintele Senatului și senatorii membri ai Guvernului pot face parte din comisiile permanente pe durata..." Și asta este constituțională. (Discuții, comentarii în sală.)

Nu, domnule, să ne întoarcem la ăsta. Nu ați înțeles.

Prin urmare, ca să concluzionez: dacă precizăm că președintele Senatului și membrii Guvernului "pot face parte", înseamnă că, dacă grupul parlamentar decide în favoarea lui că nu face parte, nu fac parte. Înțelegeți?

Adică dăm dreptul... realizăm două lucruri: respectăm configurația politică a comisiilor permanente, fiindcă asta e important de respectat, e chiar principiul constituțional, și, în același timp, nu limităm, nu restricționăm exercitarea mandatului de senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Am ascultat, stimați colegi, toate grupurile.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ne dați și nouă cuvântul?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul imediat.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Mulțumim, așteptăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Singura problemă, domnu' senator Petre Roman, este că la alin. (1) există obligativitatea, și la alin. (2) "pot" pentru anumiți... Când spunem "nu pot", face atunci o dezlegare față de regula obligatorie. Dacă o pun "pot", automat îi trebuie... pentru că sunt obligați de alin. (1).

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

... Adică alin. (2) dă excepții!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Domnul...

Să ascultăm comisia, după care, trecem la vot!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Eu o singură subliniere doresc să fac! Dacă în art. 57 nu înscriem și posibilitatea președintelui și a senatorilor membri ai Guvernului să poată face parte din comisiile permanente, atunci partea din alin. (1) - vă rog să fiți atenți la ea - iacelași senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanentă" trebuie abrogată, pentru că nu există senator cu două mandate. Și el nu votează în două comisii!... Mergem pe raționamentul domnului senator Frunda, dar s-a curățat. Sunt la 11 comisii, nu se mai duc la 15, 11 sau la toate! Vedeți? Vedeți care e reversul? Nu s-a gândit de toată lumea în mod logic și consecvent! Atunci, eliminăm partea aceea, și regulamentul este foarte bun. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți și mie câteva cuvinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, din partea grupurilor, nu mai insistați!...

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

E doar o problemă de redactare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai insistați, vă rog eu foarte mult. Vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, noi, când am analizat acest articol, nu am avut un moft, în sensul de a modifica textul care exista, ci ne-am gândit că mandatul tuturor senatorilor este egal. În pasul doi, senatorii dobândesc anumite calități în Senat, sigur, în funcție de algoritm, de ponderea partidelor cștigată în alegeri și așa mai departe, care înseamnă diverse calități la comisii și în Biroul permanent, dar în exercitarea mandatului nu poate exista o diferență între mandatul unui senator și mandatul președintelui Senatului, pentru că el cuprinde aceleași drepturi și aceleași îndatoriri. Iar dreptul fundamental pe care ți-l dă mandatul este acela de a participa la dezbateri, în comisie și în plen. Și dacă discutăm în comisie și în plen, atunci trebuie să fim toți pe picior de egalitate, indiferent că suntem senatori simpli, suntem președinți, suntem membri ai Biroului permanent, suntem președinte al Senatului sau miniștri. Pentru că pe argumentele aduse în plen noi vă putem întreba, stimați colegi, de ce, de exemplu, un ministru nu are voie să voteze în comisie, dar are voie să voteze în plen. El își exercită mandatul pe care îl are, de senator, doar în plenul Senatului și în comisie este limitat? Sigur că discuții pot fi foarte multe, dar noi ne-am gândit să stabilim un cadru în interiorul căruia, cu bună-credință, acest drept, pentru că este o vocație prevăzută în acest articol, să fie exercitat dreptul respectiv de către președinte - că nu ne-am gândit niciodată că președintele va participa la 14 comisii, nici vorbă de asta... poate participa. Nu am spus "participă". Sigur că atunci când apreciază că este o chestiune importantă în dezbaterea unei comisii, este nefiresc, din punctul nostru de vedere, ca președintele să nu participe la dezbaterea din comisia respectivă. Știu eu... în Comisia de apărare este o chestiune de siguranță națională, în Comisia de politică externă este, o dată la 6 luni, o dezbatere importantă.

Deci președintele Senatului, care are un mandat egal cu noi, dar este președinte, este președintele Senatului pe baza mandatului încredințat de noi toți, 140, spunem: "nu are dreptul să participe la dezbateri în comisii". Sigur că această participare nu i-o poate răpi nimeni, că se regăsește în text. Chestiunea este, dacă participă, care este poziția domniei sale în raport cu conducerea comisiei și dacă...

Din sală:

De senator!...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă este doar de senator, atunci participă doar la dezbateri, deci nu conduce ședința...

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Votează!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă este membru al comisiei, votează.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Exact!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu acceptați textul nostru... Dacă acceptați textul nostru, are dreptul să voteze.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Dacă face parte dintr-o comisie, votează!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci domnule președinte, părerea noastră este că a respinge și a rămâne la textul inițial nu este cel mai bun lucru. Nu mi se pare însă corect a pune pe același plan președintele Senatului și miniștrii cu noi toți ceilalți, care lucrăm în comisiile permanente, pentru că dumneavoastră aveți extrem de multe responsabilități. Dumneavoastră trebuie să aveți... dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți astăzi, vorbesc, de președintele Senatului, prezent și viitor. Trebuie să aibă vocația de a participa la o comisie și de a-și expune punctul de vedere, inclusiv de a și-l manifesta prin vot, și nu obligația de a participa la ședințele comisiilor permanente ale Senatului. Și, pe cale de consecință, cum vom rezolva această chestiune, sigur că vor decurge soluțiile pentru vicepreședinți, miniștri și așa mai departe. Dar este nefiresc să modificăm mandatul oricăruia dintre noi.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și se conciliază și cu teza cealaltă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' senator, Predescu, cred că ați avut timpul să discutați între dumneavoastră foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am discutat între noi luni de zile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, lucrurile sunt foarte clare. Sigur că funcționăm pe formula asta de 12 ani...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Dar este formula minimei supraviețuiri...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, nu știți ce vreau să spun! Nu iau cuvântul ca să influențez, vreau doar să vă fac câteva precizări.

Funcționăm de 12 ani. Este o problemă: în momentul în care luăm decizia, și miniștri, și toți să facă parte din câte o comisie și să voteze. Așa ar fi corect, nu în două sau trei, și să scoatem cea de a doua opțiune!

Vreau să rețineți că toate analizele care s-au făcut de-a lungul timpului au dus la concluzia că numărul de senatori ne obligă la o a doua opțiune, în unele cazuri.

Din sală:

Nu ne obligă nimeni.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult. Nu puteți să împărțiți 140 de senatori la 12 comisii și să-i introduceți pe toți și să faceți comisiile egale ca număr...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

Cine a prevăzut că trebuie să fie egale, neapărat?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa am hotărât, și eu cred că trebuie să fie un lucru bun că toate comisiile trebuie să aibă aceeași forță, altfel tratăm comisii de nivel superior, comisii mai puțin...

Deci stimați colegi, este un subiect pe care, cred eu, îl vom mai discuta, de aici încolo. Și când o să găsim o formulă pe care dumneavoastră o analizați, mă refer la juriști în mod deosebit, cu responsabilitate, vom veni cu o corecție. Și atunci vă propun, rog comisia să fie atentă, că poate renunță la amendament, la art. 57 să păstrăm alin. (1) așa cum este.

Din sală:

Nu-i bun.

Numai o secundă.

La alin. (1) al art. 57 să mergem cu un pas înainte, pe formula pe care a propus-o și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, că "... pot face parte din comisii permanente pe durata exercitării..." și să păstrăm (3)-ul așa cum este.

Eu supun la vot. Dacă pică, vă dau cuvântul.

Supun la vot alin. (1) art. 57, așa cum este.

Vă rog să votați. (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa cum este în regulament!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alin. (1) nu are amendament, domnule președinte!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu are nici o modificare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 57 alin. (1) din regulamentul în vigoare.

Vă rog să votați. (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Nu are amendament! (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' senator Plătică, vă rog eu, nu vă agitați!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu a existat amendament!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Am vrut să mergem pe o formulă unitară... haideți, să fim înțelegători.

Deci să mai confirmăm o dată art. 57, cu o singură corectură la alin. (2) și, dacă le votăm pe acestea, atunci cade propunerea comisiei, pentru că... ce e pe alineate...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Noi putem să o retragem. Noi nu avem o problemă.

Noi am expus problema pe care o are Regulamentul Senatului. Nu insistăm în ea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord. Deci o retrageți?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Atunci, vă supun... (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O retrag eu, dar mai este domnul Iorgovan!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci supun votului dumneavoastră numai modificarea de la alin. (2) art. 57 din regulamentul în vigoare, în loc de "nu fac parte" trecem "pot face parte din..." De acord?

Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri, de acord, stimați colegi.

La art. 60, dacă sunt intervenții la propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Nu sunt.

La art. 61, nu avem amendament respins.

La propunerea comisiei, dacă sunt intervenții?

La art. 62, nu avem amendament, nu sunt intervenții.

La art. 63.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnul secretar Predescu a spus că la termene, unde sunt termene de 3 zile să le modificăm la 5 zile.

Este cazul aici, la art. 60-61?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este, pentru că termenul de 3 zile nu este adecvat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este, este.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Să notăm acest fapt, să fie 5 zile în loc de 3.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Predescu, vă rog să mă urmăriți, nu mă grăbesc, reiau.

La art. 60, propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am întrebat o dată, suferă modificări?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Noi propunem 5 zile, totuși, ne-am gândit că nu vom avea timp în 3 zile să avizăm și așa mai departe.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci în loc de "cu cel mult 3 zile", să trecem "cu cel mult 5 zile".

 
   

Domnul Ion Predescu:

5 zile, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Restul se păstrează.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat.

La art. 61, aceeași problemă, în loc de 3 zile de la înregistrarea la comisie, trecem 5 zile. De acord? Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat.

La art. 62, sunt intervenții la propunerea comisiei? Nu sunt.

La art. 63.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aici, la art. 63, domnule președinte... (Domnul senator Ilie Plătică-Vidovici și domnul senator Nicolae Vlad-Popa își exprimă dorința de a interveni.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. La comisie, dacă sunt intervenții?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, noi vă rugăm să ne dați cuvântul.

În Regulamentul Senatului, cum anunțam și la prezentarea raportului, este o omisiune gravă, o omisiune importantă. Noi avem texte cu privire la accesul membrilor Guvernului numai în plen. Nu avem texte în regulament cu privire la accesul membrilor Guvernului la ședințele comisiilor. La Camera Deputaților există un asemenea text, art. 51.

Vă propunem, ca alin. (4) la art. 63, corectarea acestei omisiuni: "Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența este obligatorie.

Președintele comisiei va înștiința Guvernul, în termen util, despre data ședinței și ordinea de zi."

Este un text care pune bazele accesului membrilor Guvernului la lucrările comisiilor și obligația membrilor Guvernului sau reprezentanților lor atunci când comisia consideră că este necesar să vină un membru al Guvernului, unul sau mai mulți, potrivit obiectului reglementat de proiectul de lege sau de propunerea legislativă sau pentru lămurirea anumitor probleme etc, atunci când comisia exercită control parlamentar la nivelul resortului respectiv.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

Vă rog foarte mult! Cred că s-a înțeles foarte bine.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da. Vă rugăm foarte mult să fiți de acord să completăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt intervenții, legat de acest alin. (4)?!

Domnul senator Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt de acord cu inițiativa comisiei de a introduce acest alin. (4), dar elementul de substanță, să-l numim așa, era în legătură cu alin. (1).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Revin la el.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Bun. Atunci...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun la vot această propunere de alin. (4). Vă rog să votați.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ca procedură, domnule președinte, dacă-mi permiteți, la procedură...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este un precedent, nu există amendament în acest sens, a fost făcut verbal de comisie...

 
   

Domnul Ion Predescu:

A fost omis, domnule coleg, știți bine!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, domnul Predescu să nu mai comenteze când cineva face o precizare, o completare, în situația în care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați observat că a mai intervenit și domnul Petre Roman și am supus la vot, deci observați că am lăsat puțină larghețe aici.

Supun la vot acest alineat. Vă rog să votați. Alin. (4) art. 63.

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 10 abțineri, a fost adoptat.

La art. 63 propus de comisie, alin. (1), (2) și (3), dacă sunt intervenții?

Domnul Plătică.

Da, domnule senator, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este lesne de observat că la alin. (1), din ceea ce ne propune comisia sunt, să le numesc așa, eufemistic, niște inadvertențe și, pentru a concretiza, aș menționa "alături de mebrii acesteia", exprimare tautologică, pentru că la ședințele comisiei este clar că participă membrii acelei comisii și, potrivit altor reglementări acceptate până acum "oricare dintre senatorii interesați", deci ei pot fi și față în față, nu este neapărat să fie alături, dar problema mult mai interesantă este aceea care stipulează situația "în cazul în care comisia consideră necesar", intrăm în contradicție cu tot ce am discutat până acum, în sensul că fiecare senator interesat poate participa la dezbaterile comisiei, fără să aibă drept de vot, dar poate participa.

Acum, potrivit acestui text, întreb: rămânem la cheremul comisiei, dacă acceptă sau nu prezența persoanei care a făcut amendamente sau chiar propunerea legislativă?! Mi se pare, fără a recurge la termeni duri, de neacceptat un astfel de text. În momentul în care un senator este inițiatorul unei propuneri legislative, este cel care a formulat niște amendamente la orice lege sau proiect legislativ, comisia stabilește dacă are dreptul sau nu are dreptul să participe senatorul pentru a-și promova amendamentul, pentru a-l susține în cadrul dezbaterii comisiei?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Rugați-l să mai citească textul o dată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare, domnule senator!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnul Tărăcilă, dacă avem materiale difuzate cu texte diferite, eu citesc, ca să-l auziți.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Citim diferit, doar.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

"La ședințele comisiei...", chestia pe care am mai reiterat-o, "alături de membrii acesteia", deci trebuie să stea la rând, alături, "au dreptul să participe senatorii și deputații, în calitate de inițiatori și ai propunerilor legislative sau în cazul în care comisia consideră necesar...", și textul continuă. De ce adică, dacă comisia...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați explicat de două ori! Am înțeles.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu a înțeles domnul Tărăcilă, și a cerut să-i citesc!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult! Ați spus o dată, este suficient. (Discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Păi, tocmai, alin. (2) de care vorbiți spunea foarte clar că pot participa și nu mai era necesară mențiunea de la alin. (1).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pot răspunde, domnule președinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă!

Din partea celorlalte grupuri, mai dorește cineva să intervină, pe acest subiect? Nu.

Domnul senator Tărăcilă, vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc colegilor care n-au mai intervenit, pentru că textul este foarte clar. Vă rog să observați că, așa cum am stabilit anterior, fiecare comisie este formată dintr-un număr de senatori. De data aceasta, la ședințele comisiei, alături de membrii comisiei, pot participa, potrivit alin. (3), oricare dintre senatori și indiferent de comisia din care fac parte, dar, de data aceasta, autorii propunerilor legislative. Atunci când însă un coleg senator, este teza a doua, formulează un amendament, comisia poate să aprecieze dacă are argumente suficiente în legătură cu acel amendament, și îl admite sau îl respinge, sau comisia poate să-l invite, așa cum, de altfel, am făcut, în repetate rânduri, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, atunci când colegii senatori au formulat fie propuneri, fie amendamente serioase, i-am invitat să le susțină. Noi nu barăm dreptul, pe care-l are în alin. (3), unui coleg senator de a particpa la comisie, ci, dimpotrivă, dăm posibilitatea comisiei, înainte să se pronunțe pe un amendament important, să îl invite pe colegul senator să și-l expună în plen. Deci este o altă teză. Sunt trei teze, de fapt, în alin. (1), care sunt rezolvate prin textul propus.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art. 63 alin. (1) propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 8 abțineri, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră alin. (2) propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 7 abțineri, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră alin. (3) propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat.

Am votat toate textele de la art. 63, le-am supus votului, ca să nu mai fie nici un fel de comentariu.

La art. 64...

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Dacă sunteți amabil să-mi permiteți!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Frunda György:

Scuzați-mă că intervin...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Ați cerut "procedură"!

 
   

Domnul Frunda György:

Procedură!

Vă mulțumesc, domnu' Iorgovan.

Adineauri, l-ați rugat pe domnul președinte Solcanu să întrebe la Camera Deputaților dacă există o propunere...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O reluăm.

 
   

Domnul Frunda György:

O reluăm? A vorbit și dumnealui, și eu, și cred că ar trebui să o reluăm!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O reluăm. De acord.

Vă ascultăm, domnule președinte Solcanu, legat de denumirea comisiei.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Eu nu îndrăzneam să cer cuvântul, așa că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim că ne-ați dat o mână de ajutor. Vă rog!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

...l-am rugat pe domnul senator Frunda să intervină la dumneavoastră să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Așa este cu avocații! Cine nu are avocat...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Ferească Dumnezeu de mai rău! (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Am consultat Regulamentul Camerei Deputaților și, în Regulamentul Camerei Deputaților este Comisia drepturilor omului, culte și minorități, și, deocamdată, nu au nici o intenție să schimbe, pentru că așa este firesc să fie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci nu figurează cultură?

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Nu figurează, domnule președinte.

Repet, este altă comisie. Comisia de cultură este o altă comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu de culte vorbesc.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Cultele figurează, repet încă o dată, Comisia drepturilor omului, culte și minorități.

Din sală:

Și așa trebuie să fie și la noi! Așa este firesc!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este cineva împotrivă?!

 
   

Domnul Nicolae Vlad-Popa (din sală):

Domnul Păunescu, prin corespondență!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Supun votului dumneavoastră...

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de acord?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem de acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Atunci, vă propun, stimate colege și stimați colegi, la art. 6 alin. (2) din regulamentul în vigoare, vom avea următoarea modificare: La punctul VIII, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, da? De acord?

Vă rog să votați. Vă rog să votați această propunere.

88 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Iar comisia IX va avea următoarea denumire: Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Observații? Vă rog să votați.

S-a votat cu 80 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Din sală:

Trebuie să-i spunem domnului senator Păunescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să-i spunem că a votat și domnul senator Iorgovan "pentru".

Trecem la art. 64 alin. (1). Sunt intervenții?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aici avem noi. Domnul președinte, noi, comisia, avem îndreptarea unei omisiuni.

Sunt prevăzute în text...

Din sală:

Nu l-ați întrebat și pe domnul Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu l-am întrebat, că știe, își amintește.

Comisiile sunt obligate ca motivat să prevadă soluțiile despre avize, proiectul de lege, avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, alte instituții etc., precum și la toate amendamentele din avizele primite, și în toată această suită de avize s-au omis amendamentele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. Vă rog să fiți de acord să completăm suita de avize care se primesc și de amendamente și cu cel privind punctul de vedere al Guvernului. În ultima vreme, primim, aproape la toate proiectele, punctul de vedere al Guvernului, și acesta este un aviz important și trebuie prevăzut.

Și cele prevăzute, după primite, și cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. (Discuții în sală.), toate sunt prevăzute expres. Toate celelalte sunt prevăzute expres, numai acesta, nefiind prevăzut, nu poate fi înțeles.

Din sală:

Și să fie prevăzut ca obligatoriu?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, și cumulativ, toate să fie obligatorii. Să fie prevăzute și motivate. Dacă aveau referire generală erau cuprinse, dar, așa...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, îmi face impresia că vorbiți cu domnul senator Solcanu. (Discuții în sală.)

Vă rog eu foarte mult. Deci, repet, încă o dată, și, după aceea...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, vă rugăm să fiți de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Mă ascultați? Domnul secretar, vă rog eu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vă ascult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când vă dau cuvântul, luați cuvântul.

Art. 64 alin. (1), unde nu avem amendamente respinse, doriți o completare? Alin. (1).

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, citiți alin. (1) în noua formulă, să vedem ce doriți? Aveți?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, îl am.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

"În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social sau al altor instituții sau organisme care, potrivit legii, sunt competente să avizeze un proiect sau o propunere legislativă, precum și la toate amendamentele din avizele primite, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului". Și urmează, "în cazul propunerilor respinse, se menționează motivele avute în vedere".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Vă rog, dacă sunt obiecții? Supun votului dumneavoastră alin. (1) de la art. 64 în această formulare. Vă rog să votați.

70 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 5 abțineri.

La alin. (2), este alineatul din formula inițială, nu avem intervenții. Deci nu e cazul să-l supunem la vot.

La alin. (3) al art. 64, domnul senator Badea mai dorește să intervină?

 
   

Domnul Ion Predescu:

E cuprins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci l-ați cuprins, s-a renunțat.

Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte, experiența zilei de astăzi ne-a demonstrat, dacă mai era nevoie, ce înseamnă a le cuprinde în anexe distincte. Și am să exemplific, că nu e nici un secret pentru nimeni din sala asta. Când s-a discutat, astăzi, din amendamentele respinse, într-o ordine cronologică, s-a trecut la cele admise, pentru că nu mai știa nimeni din sala asta unde suntem și ce discutăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu cred. Nu prea cred, domnul senator Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Da, sunt niște liberali mai dotați care sunt pregătiți să știe tot, chiar atunci când nu știu nimic. Dar problema e că într-un raport - și a se lua ca model cele existente la Camera Deputaților- articolele sunt dezbătute punct cu punct și la fiecare dintre ele, ce amendamente au existat, provenind de oriunde, de la grupuri parlamentare, Cameră, senatori etc.etc. sunt abordate punct cu punct, și în dreptul acelui amendament apare dacă a fost respins sau admis, cu motivația corespunzătoare.

Eu aș zice că din textul propus de comisie să lipsească "în anexe distincte", deci în cadrul raportului, așa cum s-a făcut el până acum, chiar și în Senat. Și aș exemplifica...

Se enervează domnul senator Tărăcilă, e normal să se enerveze, e târziu și știu că e musai să terminăm azi, până la ora de... Dar... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnul senator.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Dar a face trimitere la nu știu ce anexe, fără să am intenția să vă critic, uneori se mai comit greșeli umane.

Deci raportul s-și urmeze succesiunea logică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, vrem să parcurgem tot regulamentul...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Propun să lipsească de acolo "în anexe distincte".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Asta e propunerea pe care o fac.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vrem totuși să terminăm regulamentul astăzi. Vă rog eu foarte mult. Deci, stimate colege și stimați colegi, haideți să nu facem observații de dragul observației. Tot ce am făcut, de azi dimineață, a mers în ordinea cronologică cu fiecare articol. Unde nu au fost amendamente respinse, s-au preluat cele admise, dar s-a mers în ordinea articolelor. Eu cred că este foarte bună formula cu anexe distincte, dar asta este o părere.

Domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul președinte, noi vrem să-l asigurăm pe domnul senator Plătică, din partea colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, că nu poate Domnia sa să vorbească atât cât avem noi răbdare să-l ascultăm. Deci nu avem de ce să ne enervăm. Cert este că trebuie să existe anexe distincte, pentru că așa este prevăzută procedura de dezbatere și de adoptare în Senat, și de vot. În momentul în care noi am stabilit că nu există discuții pe amendamentele admise, se aprobă în totalitate, se supun la vot. Altfel, Domnia sa nu dorește decât să revenim la vechiul regulament, când trebuia să votăm alineat cu alineat, amendament cu amendament. Nu este posibil. Ar fi un pas înapoi. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră alin. (3) în formula propusă de comisie.

Vă rog să votați.

82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 6 abțineri.

La alin. (4) dacă sunt intervenții?

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre amendarea ultimei părți a acestei prevederi, a acestui alineat. Se întocmește raport de admitere pentru un singur proiect de lege sau o singură propunere legislativă, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3), pentru corelarea cu alin. (5), care spune: "Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmește un raport de respingere. Deci este vorba despre un raport de admitere pentru un singur proiect de lege sau o singură propunere legislativă, nu un raport de admitere pentru un proiect...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dacă sunt mai multe?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca și cum am fi făcut până acum vreun raport pentru două legi.

Aveți cuvântul, domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este foarte clară, stimate coleg.

Domnule președinte, ne găsim în situația de excepție, este adevărat, când pe un anumit domeniu sunt promovate fie mai multe propuneri legislative sau sunt mai multe proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe. De regulă, noi am folosit această situație deși nu aveam o reglementare expresă în regulament. Și am folosit această formulă, căreia vrem să-i dăm viață acum și text în regulament, pentru că, dacă am discutat două, trei, patru proiecte de lege - și am avut, în special la Comisia pentru buget, finanțe și bănci sau la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări -, pe toate proiectele de lege am făcut un singur raport de aprobare. Dar, pentru că ordonanțele se aprobă sau se resping prin lege, pentru toate celelalte am făcut raport de respingere. Și, deci, atunci când vom discuta două sau mai multe proiecte de lege o dată, va trebui să facem un singur raport de aprobare și două sau mai multe rapoarte de respingere, întrucât proiectele de lege de aprobare sau de respingere a ordonanțelor se aprobă prin vot, toate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră alin. (4) în formula propusă de comisie. Vă rog să votați.

70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 9 abțineri.

Supun votului dumneavoastră alin. (5), e legat de (4).

Vă rog să votați. 74 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră alin. (6). E vreo intervenție? Nu. Supun votului dumneavoastră alin. (6) în formula proiectată de comisie. Vă rog să votați. 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 4 abțineri.

La art. 65 avem intervenții?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este doar aceeași chestiune de termen, domnule președinte, dacă apreciem cele 10 zile ca suficiente sau spunem că vom merge cu raportul până la jumătatea perioadei, eventual, până la 15 zile și rămân doar 15 zile pentru plen. Să nu fie termenele foarte strânse în faza de comisii. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă propun să mergem la "fără a depăși 15 zile" și vom vedea în exercițiu să lăsăm o marjă. Deci să păstrăm art. 65 sau să introducem "fără a depăși 10 zile de la data sesizării", să punem 15. Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei, de la art. 65. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

La art. 67 alin. (1) domnul senator Eugen Marius Constantinescu are un amendament respins.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este vorba despre posibilitatea de a interveni a oricărui senator, a unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente. În acest caz, președintele Senatului supune votului plenului suspendarea dezbaterilor și trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei, care urmează să se pronunțe și să adopte un raport suplimentar. Termenul în care comisia urmează să se pronunțe se stabilește prin votul Senatului. Argumentația a fost prezentată mai înainte cu câteva articole, pentru a nu limita drepturile senatorilor și a respecta dreptul plenului de a hotărî în astfel de situații.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De data aceasta, domnule președinte, argumentele noastre au fost în a restrânge posibilitatea ca pentru un proiect de lege să existe șansa de a fi retrimis la comisie, doar la grupuri parlamentare, pentru că, altfel, ne putem găsi în prezența unor abuzuri de drept. Atunci când se dorește a fi blocate discuțiile, efectiv, fiecare dintre senatori folosește, în mod abuziv, acest drept de a pune în discuție necesitatea retrimiterii la comisie a unui proiect de lege. Pentru a face acest lucru, părerea noastră este că ar trebui să aibă girul politic al grupului din care fac parte, iar cererea, deci solicitarea respectivă, să fie făcută doar în numele unui grup parlamentar, comisie și așa mai departe. A da posibilitatea fiecărui coleg senator, gândiți-vă la ceea ce înseamnă abuzuri de drept în dezbaterile parlamentare. (Discuții în sală.) Și acest lucru prin lideri se face.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, deci, încă o dată, propunerea domnului senator Eugen Marius Constantinescu înseamnă același lucru, a extins-o puțin și la comisie, legat de vot, în timp ce propunerea dumneavoastră este mai concentrată. Ați spus "oricare senator", e clar că supunem votului plenului retrimiterea la comisie. Așadar, la cererea oricărui senator. Nici nu aveam nevoie de altceva. Pentru că și liderul de grup e senator, până la urmă, dar mă rog. Deci implicit se înțelege că se supune votului retrimiterea și data, termenul când urmează să se elaboreze un raport suplimentar, cred că este suficient.

Supun votului dumneavoastră, totuși, la alin. (1) formula propusă de comisie, dacă este respinsă, mergem pe cealaltă. Vă rog să votați propunerea comisiei de la alin. (1).

Din sală:

Nu amendamentul?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am două propuneri la același lucru: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și senatorul. Pe regulament se începe cu amendamentul comisiei, pentru că reprezintă o forță de 11 senatori.

Nu ați cerut eliminarea, că supuneam la vot, ați cerut o reformulare.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Este vorba despre amendamentul respins, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a aprobat cu 61 de voturi pentru...

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu, și atunci amendamentul respins când se propune?!

Din sală:

Ce am aprobat, domnule președinte?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră art. 67 alin. (1), amendament al comisiei, vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

La art. 68, dacă comisia mai are de adăugat ceva?

 
   

Domnul Ion Predescu:

La art. 67 mai are amendament domnul profesor Buzatu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai susține domnul profesor Buzatu, amendamentul?!

Dar s-a admis în varianta noastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt intervenții?! Nu sunt.

La art. 69 nu avem amendamente respinse. Sunt intervenții?! Nu.

Trecem la articolul...,

Poftim?

 
   

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

Ați greșit la art. 67, avea amendament domnul Buzatu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce s-a greșit la art. 67?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, domnule președinte, nu este nici o problemă, pentru că au fost trei amendamente la același articol, potrivit regulamentului actual, în vigoare, se spun în ordine, în primul rând amendamentul comisiei, iar apoi amendamentele colegilor senatori, pentru că nu este nici unul de respingere, să îl susțină pe acela primul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este nici o problemă, care este greșeala?!

Avem o intervenție la art. 70, dacă se mai susține?

Domnul senator Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte.

Domnule președinte,

Este vorba de o simplificare, o să o explic: în afara filtrului Biroului permanent, să adăugăm și un număr de 25 de senatori care pot propune Senatului constituirea unei comisii speciale.

Simplificare spun, pentru că, ați văzut, și la art. 71 am introdus același număr de 25 de senatori, egal cu numărul de senatori propuși în Constituție, pentru contestarea la Curtea Constituțională, pe de o parte.

Trebuie să existe și această alternativă de sesizare a Senatului, din partea membrilor Senatului.

Este un număr corespunzător, vă dați seama, o comisie e formată din 11 membri, sunt mai mult de două comisii și mai mult de trei grupuri parlamentare mici.

Deci pentru a avea o cifră fixă, așa cum spune și în Constituție, 25 de membri, este o simplificare care nu face decât să îmbunătățească această procedură de sesizare a Senatului.

Oricum, Senatul hotărște, deci nu contează dacă nu numai Biroul permanent, ci și 25 de senatori propun înființarea unei comisii speciale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, trebuia să citiți textul...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci tot așa ar apărea că 25 de senatori pot elabora o propunere legislativă.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, "propun Senatului", "la propunerea Senatului" sau "Senatul poate constitui", deci "la propunerea Biroului permanent sau a unui număr de 25 de senatori, Senatul poate constitui o comisie specială", așa cum poate, tot la propunerea a 25 de senatori, constitui o comisie de anchetă. Deci este vorba de a unifica; dincolo, este vorba de o treime, treimea trebuie calculată tot timpul, așa avem un număr fix, prevăzut și în Constituție. Nu este nici un fel de impediment.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, este, cum să nu fie, este un atribut al Biroului permanent, și dumneavoastră îl extindeți și îl băgați în... 25, deci legat de constituirea acestor comisii, propuneri care merg la plen pentru vot, dar este atributul din totdeauna al Biroului permanent.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, din totdeauna, dar eu vreau o democratizare a metodei de lucru a Senatului, pentru că aceste comisii....

Eu m-am lovit de o asemenea situație, nu am putu să trec prin Senat, pentru că nu s-a dorit, constituirea unei asemenea comisii speciale și s-a blocat. Degeaba au vrut un număr de 40-50 de senatori să constituie acea comisie și consider că formula aceasta este mai democratică.

Oricum, comisiile speciale se constituie pentru avizarea unor proiecte, pentru elaborarea unor propuneri legislative, pentru alte scopuri, deci și pentru alte scopuri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog comisia, este o confuzie totală aici.

Luați loc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Sunt două contraargumente foarte solide și sunt convins că dumneavoastră le-ați observat, dacă doreați să îi răspundeți colegului senator Popa.

Primul contraargument, Domnia sa răpește dreptul pe care îl are...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Oricum, stați jos, domnule Popa, că nu vă mai dau cuvântul, vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Nu, dar am amendamentul următor și nu are rost.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc, că obosiți.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Domnul senator Popa răpește senatorilor posibilitatea exercitării unui drept pe care îl au prevăzut în Constituție: deci orice senator poate să inițieze orice propunere legislativă. Domnia sa spune mai mult, haideți să creăm un grup de 25 de senatori - și nu înțeleg de ce 25 și nu 3 senatori, 5 senatori care să inițieze orice proiect de lege....

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Nu proiect de lege, comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dânsul dorește altceva. Deci fiecare dintre noi avem dreptul să inițiem orice propunere legislativă, dânsul spune, însă, că acest drept să fie extins, nu numai de inițiere, ci și de avizare a unui proiect de lege, deci care vine din partea Executivului, sau a unei propuneri legislative de inițiere a unei propuneri legislative complexe.

Asta ar însemna ca pentru anumite proiecte de lege să încălcăm procedura pe care noi am stabilit-o prin Senat și să nu rămânem doar cu titlu de excepție, pentru că, pentru anumite proiecte de lege...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Exagerați! Nu am spus lucrul acesta.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă traduc ce...

Din sală:

Nu se referă la asta.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, nu, este vorba de a se constitui o comisie specială care să examineze...

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu, se referă la comisie de anchetă.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Stați puțin, o comisie specială care să examineze proiectul și să dea raport. La asemenea comisii nu se mai dau avize de către celelalte comisii, se face direct raport. Asta vrea dânsul, iar acesta este, din totdeauna, atributul Biroului permanent, cum bine știți, domnule Badea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și dreptul tuturor comisiilor de a aviza un proiect de lege.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Le scoate din circuit.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Lucrurile sunt foarte clare: nu putem să scoatem dintr-un atribut al Biroului permanent..., avem atâtea competențe și inițiative...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Pe procedură, vă rog, nu vă pronunțați. Eu am făcut o cerere, dumneavoastră vă pronunțați și spuneți: nu, este așa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Merg la tribună, domnule, poftim, în numele grupului.

Stimați colegi,

Despre ce este vorba, atunci când sunt cazuri deosebite, când trebuie să elaborăm, știu eu, Legea electorală, ca să vă dau un exemplu, Biroul permanent - acum lărgit, dar era și până acum, cu liderii de grup - se consultă și luăm decizia să formăm o comisie specială care să se ocupe de elaborarea proiectului Legii electorale.

Propunem această comisie Biroului permanent, venim cu ea în plen, se aprobă și lucrurile s-au rezolvat.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Deci Senatul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi Senatul aprobă, cine să aprobe?! Deci asta este regula.

Aici nu este vorba de comisii speciale de anchetă, uitați-vă pe conținutul textului, el este ceva mai complex: chiar și pentru elaborarea unor propuneri legislative, în cazuri deosebite, mergem pe o astfel de formulă de a constitui o comisie specială.

Nu este vorba de inițiativa legislativă obișnuită, pentru că fiecare senator are dreptul de inițiativă legislativă, sunt cazuri deosebite care stau în atributul Biroului permanent, care cuprinde această formulă, după cum o știți, și cu liderii de grup, și cu președinții de comisii.

A extinde acest text și a spune și un număr de 25 de senatori... dar cine ne oprește, conform regulamentului, ca o pătrime dintre senatori să solicite o comisie specială pentru nu știu ce?! Suntem obligați să o supunem votului. Aici este vorba despre atributul Biroului permanent, nu diminuăm atribuțiile pe care le au colegii, într-o anumită componență, de a veni cu propuneri pentru comisii de anchetă și altele, dar toate astea vin la Biroul permanent. Aceasta este deosebirea: întâi se vine la Biroul permanent - această propunere a 25 de senatori-, se analizează dacă îndeplinește condițiile prevăzute de regulament, se solicită hotărâre, după care Biroul permanent este obligat să supună plenului Senatului. Nu este nimic complicat.

Deci vă propun să menținem textul.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Tocmai asta spuneam, domnule președinte, filtrul acesta blochează, la un moment dat, ca cererea să fie supusă votului Senatului, aici vreau să ajung. De nenumărate ori s-a întâmplat și poate erau cererile întemeiate, poate Senatul vota, dar în filtrul acesta, care este Biroul permanent, asemenea cereri de constituire a unor comisii speciale au fost blocate. Asta este cererea.

Deci eu nu cer altă formulă decât votul Senatului, dar cer ca, democratic, și un număr important de senatori să poată sesiza Senatul într-o asemenea problemă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înțeles foarte bine, nu mai mă duc încă o dată la tribună.

Stimate coleg, haideți să nu mai reluăm, nimeni nu blochează, Biroul permanent este un filtru, trebuie să îndepliniți toate condițiile din regulament, inclusiv o hotărâre care să prevadă comisia și așa mai departe, pentru a putea veni și prezenta în fața plenului Senatului.

Bun, suntem la art. 70, supun votului această propunere a domnului senator Popa. Vă rog să vă pronunțați; "nu", respingem, "da", suntem de acord. Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a respins.

Suntem la art. 71, domnule senator Vlad-Popa, dacă vă mai mențineți amendamentul?!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Îmi pare rău că nu sunteți în opoziție, să ajutați la votul unei asemenea propuneri.

Este aceeași chestiune la înființarea comisiilor de anchetă. Știți foarte bine, este vorba de modificarea de la o treime, care eu consider că este un număr mult prea mare de sesizare a Senatului, pe care am redus-o la acest număr de 25, un număr fix, așa cum spune și Constituția, număr necesar sesizării la Curtea Constituțională.

Deci 25 de senatori pot cere Senatului să hotărască înființarea, nu este o chestiune... este schimbarea de la o treime, la un număr fix și am făcut această legătură cu cifra pe care Constituția a stabilit-o ca fiind suficientă pentru sesizarea neconstituționalității unei legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În ceea ce mă privește, m-am abținut să iau cuvântul astăzi, de vreme ce am fost alături de ceilalți colegi și apare, aproape la fiecare amendament, și numele meu, dar mă văd obligat tocmai din respect față de colegul meu, senatorul Popa, care mă onorează și cu calitatea de avocat în unele cauze unde apărăm umăr la umăr.

Nu pot să nu constat că Domnia sa are o predilecție pentru cifra 25, numai că adusă această cifră din logica sistemului constituțional în logica Regulamentului Senatului lucrurile nu se potrivesc.

Deci 25 de senatori sunt, cum spunem noi la școală, subiect de sezină, unde?! La Curtea Constituțională. Deci o lege trece de Senat, trece de Camera Deputaților, deci trece de Parlament, și, înainte de promulgare, a înțeles legiuitorul constituant să dea dreptul unui număr de deputați, între alții, pentru că mai este și Guvernul, mai este și președintele și un număr de 25 de senatori. Era tocmai ideea opoziției de a apăra opoziția, ăsta este sensul textului și s-a gândit de ce 25, ținându-se seama de numărul... etc. Este vorba de o sesizare de neconstituționalitate. Aici este vorba de o situație ieșită din comun, pentru că haideți să convenim. De vreme ce Senatul lucrează uzual, obișnuit, prin comisiile permanente, și fiecare comisie permanentă are dreptul să facă anchetă- or, e un text pe care l-am amendat un pic mai înainte-, dincolo de ancheta pe care o face una dintre celelalte comisii apare în viața parlamentară, în viața politică a țării, în viața juridică, implicit, o situație care nu se înscrie în competența nici uneia dintre comisii. Păi, dacă nu se înscrie, trebuie să existe o solicitare suficientă, rezonabilă în ceea ce privește ponderea politică în Parlament. Și atunci cifra de 25, care se justifică la sesizarea Curții Constituționale, nu se mai justifică aici. Pentru că aici, practic, este vorba, comisia de anchetă înseamnă, într-un anume fel, o derogare de la regulile obișnuite de funcționare a Parlamentului. Și atunci această derogare poate să o ceară numai 25 de senatori? Răspunsul este nu. După părerea mea și o treime este puțin. După părerea mea, și ne-am certat în comisie, dar am cedat, dimpotrivă trebuia să mărim, pentru că ponderea celor care solicită derogarea de la regulă trebuie să fie semnificativă, adică trebuia să fie, mă rog, după mine, jumătate, dar mi s-a spus că, totuși, este vot și este suficient să solicite o treime. Sunt argumente de logica instituțiilor care pledează pentru respectiva...

Cu tot respectul față de domnul coleg.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către comisie și ați auzit și argumentele, de o parte și de alta. Votând da, sunteți de acord cu domnul senator Vlad-Popa, votând nu, sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.(Discuții la masa prezidiului.)

Cu 33 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, două abțineri, a căzut.

Avem articolul 72. Se mai menține amendamentul?

Domnul senator Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Nu. Renunț.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

La art. 77.

Domnule senator Marius Constantinescu, aveți un amendament. Art. 77 alin. (1).

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Esența modificării regulamentului este punerea de acord cu prevederile noii Constituții. Articolul 115 alin. (5) din Constituția nouă spune: "Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau de la trimitere". Și atunci am adăugat la prevederea art. 77 alin. (1) această prevedere: "precum și în situațiile prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constituție", pentru punerea de acord cu prevederile noii Constituții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Comisia juridică.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este convocare de drept, obligatorie, potrivit Constituției și o execută Biroul permanent. Nu trebuie s-o prevedem.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci există obligativitatea dată expres de Constituție?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați auzie argumentele pentru care a fost respins.

Supun, totuși, la vot acest amendament. Vă rog să votați. Votând nu, sunteți de acord cu comisia, votând da, cu colegul care a făcut amendamentul.

Cu 60 de voturi împotrivă, 45 de voturi pentru, nici o abținere, a căzut amendamentul.

Suntem la art. 78 alin. (1). Dacă se susține amendamentul?

Domnul Mihai Ungheanu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este vorba de un articol în care se precizează atribuțiile senatorilor și ce poate să decidă Senatul. E vorba de art. 78. Eu am susținut formula anterioră și la alin. (1) și (2), și am să mă explic de ce, punând și eu o întrebare, pentru că aș dori să-mi răspundă la ea colegii din comisie. Este vorba de: "în timpul sesiunilor, Senatul lucrează în ședințe în plen, în comisii și în grupuri parlamentare, precum și în circumscripții electorale", și aici aș fi vrut să se pună punct, "... îndeplinesc activități dispuse de Senat". Ne-am pus de acord cu Constituția. În Constituție se prevede ca să avem și astfel de activități dispuse de Senat. Presupun că da.

Merg la alin. (2). E vorba de ce fac senatorii, și în continuare "acționează în afara sesiunilor în grupuri parlamentare, în circumscripțiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini dispuse de Senat". Întrebarea mea este dacă Senatul poate, în afara sesiunilor, să aibă misiuni sau sarcini pentru parlamentari? Perioada aceasta este o perioadă care aparține activității politice a grupurilor, adică a partidelor. Am sentimentul că aici se depășește raza de decizie a Senatului, și aici vreau răspuns de la comisie, în urma căruia să putem să trecem la vot, și oricum vreau să fac o precizare de gramatică la acest alineat (1). Senatul nu se poate acorda cu "îndeplinesc".

Senatul se acordă cu îndeplinește, și dacă se ratifică această idee, aici trebuie să avem un amendament gramatical.

Deci întreb comisia, înainte de a trece la vot, care sunt acele activități pe care le poate dispune Senatul în plus, peste cele anterioare, care sunt cele care în afara sesiunilor pot fi sarcini stabilite de Senat. Care sunt tipurile de activități pe care le poate produce în această perioadă, în sesiuni și în afară Senatul. Oricum, amendamentul meu este de a menține textul vechi.

Repet, la amendamentul 1, voi reveni pentru chestiunea de corectură. (Discuții la masa prezidiului.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, comisia, vă rog.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem și noi o nelămurire. Ca să ne putem pronunța, nu ne dăm seama dacă din susținerea domnului senator Ungheanu rezultă că în timpul vacanței parlamentare senatorii se găsesc în continuare în exercitarea mandatului sau au intrat în vacanță și sunt la dispoziția partidului, așa cum a spus dânsul. Pentru că toate delegațiile sunt stabilite pentru perioada mandatului, care este de patru ani.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că formularea noastră, a Comisiei juridice, nu este una fericită, pentru că din analiza textului rezultă că în afara sesiunilor noi, senatorii, putem desfășura activitatea din dispoziția sau cu aprobarea Biroului permanent, între altele, în circumscripțiile electorale.

Acum, cum să zic? Eu nu cred că pentru ca eu să desfășor activitate în circumscripția mea electorală trebuie să o fac la dispoziția Biroului permanent sau cu permisiunea Biroului permanent. Ăsta este un atribut în exercitarea mandatului meu de senator. La comisii, desigur, lucrările comisiei sunt coordonate și se fac pe baza aprobării sau cu permisiunea Biroului permanent.

Corect. Dar celelalte... această activitate în circumscripția electorală sau în grupul parlamentar, trebuie să mă duc eu, grup parlamentar, să cer voie de la Biroul permanent ca să țin o ședință? Pardon! Dacă în privința comisiilor sunt de acord, atunci cred că trebuie eliminate și tind să dau dreptate domnului Ungheanu, că textul nemodificat era unul bun.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mi se pare interesantă propunerea de eliminare, dacă-mi dați cuvântul, domnule președinte, dar vreau să atrag atenția colegilor senatori că în această situație nu vor putea să prezinte nici un decont pentru zilele de vineri și sâmbătă.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Textul avea un șpil, dar domnul Eckstein l-a uitat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați membri ai Comisiei juridice,

Printr-o întâmplare, s-o numesc așa, sunt absolut de acord cu cei doi antevorbitori. Nu poate fi vorba de dispoziție a Biroului permanent. Nu poate fi vorba de așa ceva. Deci comisia din care fac parte și senatorii poate cere Biroului permanent să exercite un control, să desfășoare o activitate sau alta și are nevoie de aprobare. Dar netam-nesam să existe o dispoziție a Biroului permanent, eu nu cred că domnului Predescu și mai abitir domnului Tărăcilă le-ar conveni așa ceva. Eu vă propun să fie eliminată din textul propus de comisie formularea: "din dispoziția sau...". I-aș ruga să se uite, să vadă și să înțeleagă mai mult decât a presupus adineaori că o poate face.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că formularea cea mai potrivită este, și așa o propun eu la art. 78 alin. (1): "În timpul sesiunilor,

Senatul lucrează în ședințe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare și în circumscripții electorale." Pentru că la sfârșitul fiecărui program, vineri și sâmbătă, avem activități în circumscripții electorale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule senator.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am sărit noi un cuvânt, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În timpul sesiunilor, Senatul sau senatorii?

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Senatorii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, domnule președinte, este sărit un cuvânt. "În timpul sesiunilor Senatului, senatorii lucrează..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A fost o greșeală de text. "În timpul sesiunii, senatorii lucrează în ședințe în plen, în comisii și în grupuri parlamentare, precum și în circumscripții electorale, ori îndeplinesc alte activități dispuse de Senat".

De acord? Supun votului dumneavoastră alin. (1). Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi îmotrivă, 5 abțineri, s-a votat.

La alin. (2). dacă sunt intervenții?

Domnul senator Petre Roman. Vă rugăm, domnule președinte.

 
   

Domnul Petre Roman:

Formularea aceea în care senatorii lucrează în circumscripțiile electorale din dispoziția Biroului permanent nu e în regulă. Și atunci am putea să spunem: "în afara sesiunilor" și să începem cu ce trebuie. "În afara sesiunilor, senatorii își desfășoară activitatea în circumscripții electorale", nu "că-și pot", "Oși desfășoară activitatea în circumscripții electorale", și "din dispoziția sau cu aprobarea Biroului permanent" etc. Pentru comisii permanente nu se poate să fie decât cu aprobarea Biroului permanent. Nu se poate altfel. Comisiile permanente nu pot lucra decât cu aprobarea Biroului permanent sau... Poate cuvântul "dispoziție" nu-i bun, dar trebuie să începem cu începutul. "În afara sesiunilor, senatorii își desfășoară activitatea..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, uitați-vă un pic. Legat de nuanță... Aici nu este vorba de... Sigur că în vacanța parlamentară senatorii lucrează în circumscripții. Nu au nevoie de aprobarea Biroului permanent.

Mă urmăriți, domnule coleg?

 
   

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aici este o situație pe care am introdus-o atunci când avem o serie de acțiuni speciale în care Biroul permanent spune: "Domnule, sunteți în sesiune, dar următoarele cinci zile se lucrează în circumscripție pe următoarele teme...". N-au fost cazuri, dar pot apărea.

Vreau să rețineți că asta ce înseamnă? Înseamnă document pentru ca Biroul permanent să poată plăti activitatea în zilele respective de vacanță parlamentară.

Faceți dinstincție de faptul că sunteți în vacanță. Fiecare dintre noi, sigur, merge în circumscripție. N-am nevoie să-mi aprobe nimeni. Aici sunt acțiuni derulate care-mi permit, atunci când Biroul permanent ia decizia și spune: "Domnule, se lucrează în comisie câte 5 zile pe lună" sau facem o activitate specială de 10 zile. Se întrunesc grupurile parlamentare pe o temă dată, subiect dat, aici, la București, dar asta e în vacanța parlamentară.

Pentru mine, dispoziția Biroului permanent este document pentru decontarea indemnizației, diurnei.

 
   

Domnul Petre Roman:

Este clar, domnule președinte. Cu toate acestea, rămâne o ambiguitate dacă textul este așa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Petre Roman:

Ambiguitatea este tocmai asta, că senatorii își desfășoară activitatea în circumscripțiile electorale din dispoziția sau cu aprobarea Biroului permanent. Asta este ambiguitatea. Trebuie să găsim o altă formulare. Eu înțeleg.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să scoatem "circumscripții electorale" și să rămână textul.

 
   

Domnul Petre Roman:

Nu. Rămâne "îndeplinesc alte sarcini"... (Discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai că nu mai plătim. Asta vreau să știți.

 
   

Domnul Petre Roman:

Ba nu. Domnule președinte, rămân "alte sarcini dispuse de Senat..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, acum nu discutăm. Pentru clarificarea noastră. Noi, în vacanța de două luni, în fiecare sesiune am stabilit, Biroul permanent a stabilit că în vacanță 10 zile pe lună sunteți în circumscripțiile electorale. Se controlează și se plătește. Nu scriu, nu se plătește. (Discuții, rumoare.)

Domnul senator Solcanu.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Stimați colegi, textul propus de comisii este unul corect, pentru că fără un asemenea text când va veni Curtea de Conturi, peste un an, doi, ca să analizeze actele contabile ale Senatului și va constata că în zilele în care în afara sesiunii senatorii au lucrat în comisii speciale au lucrat într-o misiune în afara Senatului, au fost în circumscripții electorale 8 zile, să spunem, și li s-a decontat deplasarea din comisie în circumscripția electorală.

La Timișoara a plecat din București colegul Radu Alexandru - să spunem -, care era senator de Timiș - nu știu dacă mai este de Timiș acum -, și acolo i se decontează pentru că stă în Timișoara, și atunci textul, ca atare, este foarte corect. Poate că ceea ce supără este "dispoziția", adică "din dispoziția Biroului permanent", și atunci să spunem "hotărârea Biroului permanent".

Din sală:

Cu aprobarea.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Cu aprobarea. Însă textul trebuie menținut și sprijinim un asemenea text, fiindcă are temeiuri foarte limpezi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu pun "dispoziție", că nu am drept de decontare.

"Hotărâre" înseamnă că trebuie să dau o hotărâre pe care trebuie să o supun votului plenului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Biroul permanent nu adoptă hotărâri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să rețineți că discuția a fost și cu Curtea de Conturi.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, dispoziția este măsură administrativă. Scuzați-mă. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Supun votului dumneavoastră alin. (2) în formula propusă de comisie. Vă rog să votați. (Discuții, rumoare.)

Cu 94 de voturi pentru, 3 împotrivă și nici o abținere, s-a aprobat.

La art. 81 alin. (1) înțeleg că nu sunt intervenții.

La alin. (2) sunt intervenții?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

Ba da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Plătică, mă uit aici. Vă rog foarte mult să luați loc.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Puteți să vă uitați în orice altă parte a taberei, întrucât comisia a propus amendament, eu vă propun o mică rectificare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

...și cred că nu ar strica. (Discuții, râsete.) Pentru că, enumerând, și e corect...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ați făcut amendament?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

A făcut comisia. (Discuții, râsete.) Și lipsește ceva de acolo.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator. Haideți, foarte pe scurt.

Domnule senator, vă ascultăm.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Dacă m-ați fi lăsat, până acum aș fi terminat.

După ce sunt enumerate prioritățile, după părerea mea, de acolo lipsesc ca urgență de abordare propunerile legislative transcrise de Camera Deputaților, pentru că acestea fiind pe jumătate rezolvate în cealaltă Cameră ar trebui adoptate înaintea...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Mai citește textul, că nu au termene. (Discuții.)

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Eu înțeleg că orice inițiator, și acolo nu lipsesc nici domnul Tărăcilă, nici domnul Predescu care, precum ciobanii, își apără stâna... (Discuții, rumoare, vociferări, râsete.) ...dar dați-ne și nouă voie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, vă rugăm să-i cereți domnului Plătică s-și retragă cuvintele, pentru că noi nu am făcut regulamentul pentru noi, ci pentru Senat și nu am pierdut puține zile.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Da, dar pledoaria dumneavoastră este interesantă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În primul rând, ar trebui să citiți Constituția.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Propunerile legislative care au existat în precedentul regulament, cele rezolvate de Camera Deputaților, într-o anumită succesiune, a trebuit să facă obiectul discuțiilor sau abordării de către Senat, și nu, pur și simplu, disipate, rătăcite pe drum. Le-a rezolvat Camera Deputaților, dar Senatul observă, prin onor comisie, că nu-și propune să le abordeze. Eu cred că cele deja pe jumătate rezolvate ar trebui să constituie obiectul luării în discuție în Senat.

Domnilor membri ai comisiei, îmi retrag cuvintele, dar îmi păstrez propunerea. (Discuții, rumoare, vociferări, râsete.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, avem obligația... (Discuții.) Ca să dau un răspuns domnului senator Petre Roman, din păcate - nu din păcate, poate e bine! - sunt cazuri cu totul de excepție în care deși suntem prima cameră sesizată, deci la noi vine legea și decizia o va lua Camera Deputaților, în cadrul legii poate fi un articol de competența Senatului. Și atunci, dacă Camera Deputaților votează altfel față de Senat numai acel articol din lege, se reîntoarce la Senat, se dezbate, și, într-un anumit caz, apare medierea.

A rămas portița asta. Așa a rămas în Constituție și nu am avut soluții. S-a discutat nu vreau să vă spun cât, dar nu am putut să ocolim.

Domnule senator Roman, am discutat-o și cu Camera Deputaților și nu am avut formulă.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu insist.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, ca să nu fie nici un fel de dubiu, supun votului dumneavoastră art. 81 în totalitate, în redactarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, amendament Tărăcilă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, amendament Tărăcilă. Da.

S-a votat cu 85 de voturi pentru, 9 împotrivă și o abținere.

La art. 82 am trecut.

La art. 823, domnul senator Mihai Ungheanu. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Onorați membri ai comisiei,

Propunerea mea de eliminare se întemeiază, în primul rând, pe o idee pe care vreau să o verific. Ce înseamnă "ordinea de zi se definitivează și se adoptă zilnic". Atâta timp cât Biroul permanent se întrunește o dată, cel mult de două ori pe săptămână, cine definitivează și adoptă zilnic această ordine de zi?

 
   

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Puterea! (Discuții, râsete.)

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Care putere, domnule?! Să răspundă. Eu sunt pentru eliminare, pentru că nu înțeleg. Cine definitivează și adoptă zilnic această ordine de zi în absența Biroului permanent? Iată argumentul pentru eliminare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să nu vă supărați. Propunerea comisiei va trebui să sufere o completare și o supun dezbaterii dumneavoastră. "Ordinea de zi și programul de activitate se definitivează și se adoptă la începutul fiecărei ședințe, în baza propunerii Biroului permanent", și atunci lucrurile sunt foarte clare.

Supun votului dumneavoastră formula asta. A avut dreptate domnul senator Ungheanu. Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Art. 83. Nu avem intervenții. Da?

La art. 84 alin. (1) mai există intervenții?

Domnul senator Codreanu. Vă dau cuvântul imediat.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord întru totul cu formula de la art. 84 alin. (1). În schimb, am propus și doresc o explicație din partea comisiei, ce caută Guvernul în modificarea ordinii de zi?

 
   

Domnul Ion Predescu:

O-ho-ho!...

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule Predescu, zâmbiți frumos, îmi place de dumneavoastră, sunteți un băiat simpatic... (Discuții, râsete.)..., dar eu nu am înțeles că noi, Parlamentul, suntem la ordinea Guvernului, ci mi se pare că din contră. Niciodată nu am întâlnit în regulamentul Guvernului ca Senatul să meargă să-i schimbe ordinea de zi. Eu înțeleg - și sunt întru totul de acord - că sunt probleme importante ale Guvernului pe care trebuie să le prezinte Parlamentului - în speță, Senatului -, dar, indiferent de importanța problemei, trebuie solicitată părerea sau sprijinul Biroului permanent. Sau, dacă sunt probleme într-o zi când un reprezentant al Guvernului dorește schimbarea ordinii de zi - punctul 4 să ajungă la punctul 11 sau punctul 30 să ajungă la punctul 1 pe ordinea de zi, de exemplu -, fiind o grabă a unui membru al Guvernului, grabă care se manifestă, de altfel, în activitatea dumnealor, este posibil să-i solicite președintelui comisiei ca acesta, la rândul lui, să solicite schimbarea ordinii de zi.

Ca atare, sunt întru totul de acord cu textul, în afară de "sau Guvernul", care să se elimine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, este o reglementare care s-a practicat dintotdeauna. Suntem la începutul zilei, când supunem aprobării ordinea de zi, vine ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul și ne solicită să scoatem o anumită lege, deoarece ministrul a trebuit să plece în străinătate și dorește să fie prezent. Deci poate să o facă. Noi supunem aprobării plenului. Au fost sute de cazuri de genul acesta. Nu văd ce v-a cșunat acum pe treaba aceasta. (Discuții.)

La alin. (1), domnule senator Plătică?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Da, domnule președinte. Vă propun înlocuirea lui iși" cu "sau". (Discuții, râsete.) Da. Pentru unii pare foarte vesel, dar dacă stăm să parcurgem textul, ar însemna că propunerea trebuie să...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este corect. Este chiar corect.

Domnule senator Plătică!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Bun. A doua chestiune. Legat de ceea ce spunea colegul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Foarte scurt.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Foarte scurt. Guvernul poate cere, cel care hotărște este plenul Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Absolut. Stimați colegi, textul va fi: "ordinea de zi poate fi modificată la propunerea Biroului permanent, la solicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente, precum și la cererea Guvernului pentru motive întemeiate și urgente."

Supun votului dumneavoastră acest text.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Am amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ăsta? Vă rog. Opresc votul. Nu ați avut, dar faceți acum. Vă rog. (Discuții.) Scuzați-mă, aveți amendament.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu este nici o problemă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să mă credeți că sunt la fel de obosit ca dumneavoastră și vin la microfon cu o jenă pe care vă rog să mi-o acceptați. (Discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga liniște.

Domnule senator, vă ascultăm.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Ați invocat o practică, dar nu este conform spiritului separării puterilor. Puterea legislativă și puterea executivă sunt total distincte. Faptul că uneori acceptăm, faptul că uneori înțelegem, s-a întâmplat, dar un regulament trebuie să exprime exact spiritul legii și atunci este normal ca cererea - întru totul întemeiată a reprezentantului Guvernului - să fie exprimată fie printr-un membru al Biroului permanent, fie printr-un grup, fie printr-o comisie. Dar dacă noi stipulăm în regulament intervenția Executivului în funcționarea Legislativului, suntem în afara normalității.

Vă rog să țineți cont de acest lucru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, el poate să ceară. Eu prin votul plenului, decid.

Bun. Ați ascultat argumentele. Supun votului dumneavoastră la art. 84 alin. (1) propunerea comisiei cu "sau" în loc de iși".

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 21 împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

La art. 85 sunt intervenții la alin. (1)? Înțeleg că nu sunt.

La alin. (2)? La alin. (3), (4), (5)? Sunt intervenții pe text? La art. 85.

Dacă pe text sunt intervenții la 85?

Comisia are ceva de adăugat?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, domnule președinte. Este un text făcut într-o logică...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, mulțumesc.

Mergem mai departe. Suntem la 851. Dacă sunt intervenții?

Domnul Marius Constantinescu. (Domnul senator Ilie Plătică-Vidovici solicită cuvântul.)

Domnul senator Plătică, vă rog eu foarte mult, domnule! Nu, stați acolo! Nu ați făcut nici un amendament, sunteți...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Dar a făcut comisia și este o greșeală de gramatică acolo. Nu e acordul în gen, caz...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți într-o formă... Vă rog eu foarte mult! Deci am și eu răbdarea mea. Dați-o încolo de treabă!

Domnul senator Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Dacă ați fi avut răbdare, nu ați fi comentat.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul propus de mine este în sensul ca legile organice să beneficieze de același termen de analiză de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent. Deci la termenul de 60 de zile să fie analizate și legile organice, alături de acorduri și de alte legi de complexitate deosebită.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog comisia.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, noi nu putem să adăugăm la Constituție. Trebuie să preluăm în regulament termenele prevăzute în Constituție, și acolo unde discutăm de 30, 45, 60 de zile, acestea sunt termenele constituționale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai îl susțineți? Nu avem soluție, domnule senator.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Eu îl susțin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițiativă de modificare a Constituției.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă e Constituție?!

Supun votului dumneavoastră 851, în formula propusă de Guvern. Vă rog...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule... V-am spus că e o vorba de o greșeală de gramatică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă ascultăm, domnule senator. La 851, da?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Da, la 851 alin. (1).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Teza a doua. Deci trec peste eroarea materială, unde...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Intrați direct în text. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Acolo spune așa: "...sunt depuse la Senat, se țin în evidență și se înregistrează și va intra în procesul..."

Corect este "vor intra", că sunt mai multe.

Deci, pentru că se tot repetă iși..." iși..." iși", înlocuiți după "evidență" conjuncția și cu virgulă: "se înregistrează și vor intra în procesul legislativ", că sunt mai multe.(Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord. Corect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o greșeală. Trebuie corectată.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

N-am voie să semnalez acordul...?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți voie. Aveți voie și foarte bine faceți, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții aici?

Supun votului 851 în totalitate. Vă rog să votați. Cu corecția, în loc de "va", "vor".

Mai sunt câteva, le vom vedea, legat de iși", de virgule...

79 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

La 852 dacă sunt intervenții?

Domnul senator Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta este vorba de o formulare conform regulilor limbii române.

"În cazul în care Biroul permanent al Senatului constată că este competent să dezbată, secretarul general trimite..."

Nu cum este formulat aici: "Secretarul general trimite, în cazul în care..." adică întoarcem limba română pe dos, o siluim. Și vă rog să fiți de acord, de data asta, cu propunerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ne-am pierdut în hârtii, domnule președinte. Nu mai știm pe unde este.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci suntem la alin. (3), da?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, textul poate primi și această redactare. E chestie de opțiune.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, de acord cu propunerea? Bun! La alin. (3) de la art. 852, formularea propusă de domnul senator Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

E vorba de alin. (3), nu, domnule...?

Din sală:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 852 alin. (3).

Vă rog, domnul Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Tot aici aveam și eu o observație, la același alineat, la care nu am știut că s-a ajuns așa, trecând două pagini dintr-un foc.

Așa cum este topica frazei aici este total greșit, pentru că... v-aș cita cu intonație, ca să vedeți ce rezultă: "Secretarul general al Senatului, în cazul în care Biroul permanent al Senatului constată că este competent să dezbată..."

Deci secretarul general e competent să dezbată. Nu, dragii mei! Nu! (Râsete în sală; rumoare.)

Așa scrie aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, te rog eu să iei loc...

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Mă rugați, dar vă rog să rectificați. (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci supun votului dumneavoastră propunerea formulată de domnul senator Marius Constantinescu. Vă rog să votați.

89 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Dacă mai sunt intervenții? La alin. (4), nu.

La 88 sunt intervenții? La 90?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai o secundă, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Termenele de la alin. (4) rămân așa sau se corectează?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimate... Numai o secundă.

Deci, domnul Predescu...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Predescu!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să nu ne încurcăm. La 852, domnule președinte...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Să citim textul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar eu nu știu ce faceți acolo. Eu trec mai departe și voi vă uitați la mine.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, vorba domnului Plătică. Avem patru foi în mână, pe fiecare raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi, vă rog să mă urmăriți puțin.

La 852 alin. (4) sună așa: "Termenele prevăzute la alin. (2), precum și cele prevăzute la 85 și 851 pentru avize, rapoarte și amendamente nu pot depăși 5 zile calendaristice pentru procedura ordinară și 3 zile calendaristice pentru procedura de urgență".

În loc de "nu pot depăși", "nu pot fi mai scurte de 5 zile și 3 zile".

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

Lucrătoare, nu calendaristice. Lucrătoare.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, formula de depășire este compatibilă, dar trebuie să modificăm corespunzător modificărilor operate anterior: 10 zile în loc de 5 și 5 în loc de 3.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Păi, dar lucrătoare.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu. Calendaristice. Aici e calendaristice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem în procedură de urgență. Cum lucrătoare?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci nu e același lucru. Deci încă o dată... (Discuții în sală.)

Domnul senator Predescu, mă auziți?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În loc de "nu pot depăși", "nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu. Nu pot depăși 10 zile, adică să fie până în 10 zile. 7, 8, cât e util.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă omorâți! Nu se poate, tehnic, domnilor! Vine proiectul de lege joi și până marți, la comisie, sunt 6 zile. Lăsați-o încolo de treabă! E o problemă tehnică.

Deci nu pot fi mai scurte... Și stabilim noi la Biroul permanent termenele, dar să am posibilitatea să mă mișc.(Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu mai scurte. Mai mari. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Nu pot fi mai mari. Nu pot depăși 10 zile.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, domnule. Să nu fie mai mari de 10 zile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți. Eu aici am ridicat observația că trebuie să corelăm aceste termene de 5 și 3 zile cu ce am votat în precedent, pentru că trebuie să existe un termen limită, discutând în procedură de urgență, care poate să fie de 30 de zile, pentru că noi trebuie să dezbatem un proiect de lege pe care îl avem în prima lectură. Deci trebuie să corelăm termenele, pentru că am înțeles că mai devreme s-au modificat puțin, la 5 zile în loc de 3. De aceea, să ne lăsați să verificăm cum s-a votat.

 
   

Domnul Ion Predescu:

S-a votat 5 și 10.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi juriști, cred că e și oboseala puțin.

Dacă vreți, merg acolo, la pupitru, ca să nu fie vreo discuție... Vreau să rețineți următorul lucru.

Conform prevederilor regulamentului, Biroul permanent stabilește pentru fiecare proiect de lege - așa cum s-a și procedat de-a lungul timpului - când se depune avizul, când se depune raportul, astfel încât să se încadreze în prevederea de 30 de zile, 45 de zile, 60 de zile. Asta o face Biroul permanent, împreună cu președinții de comisii, de comun acord.

În regulament, însă, trebuie să punem un termen de baraj. Termenul inițial era pe formula că nu pot să dau un raport mai devreme de 10 zile. În formula actuală, pentru că am intrat pe 30, 45, 60 de zile, acest termen de 10 zile este mare, și atunci ideea este să-i cer președintelui comisiei: "Domnule, îmi dai raportul...", dar președintele spune "Domnule, dar nu-mi cere mai devreme de 5 zile. Mi-l dai a șasea, a șaptea..." De ce?

Pentru că eu am Biroul permanent miercuri, lucrarea intră joi, și marți e prima zi de comisie. Sunt deja 6 zile. Deci înseamnă că el este în culpă și a depășit din plecare.

Deci el trebuie să aibă un interval de timp. Eu, când îi stabilesc la Biroul permanent termenul, țin seama să-i asigur aceste 5 zile și să-i cer a șasea. Din cauza asta 5 e corelat cu 5, ce am introdus dincolo... Singura treabă e că nu pot să pun "nu poate depăși". Păi, cum să facă un raport în 5 zile, când lucrarea intră joi și prima ședință de comisie e marți? Deci nu poate fi mai scurt de 5 zile. Restul, stabilește termenul Biroul permanent.

Din sală:

Nu poate depăși 5 zile. Poate să facă a doua zi.

 
   

Domnul Ion Predescu:

10 în loc de 5 și...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, cum s-o facă, dacă ședința de comisie e marți, și lucrarea intră joi?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă ne permiteți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci sunt două chestiuni. Eu am înțeles.

Dumneavoastră ne întrebați, de fapt, de ce am modificat alin. (8), acolo unde se prevedea că termenele nu pot fi mai scurte de..., termenul fiind în favoarea senatorului și a comisiei, pentru a putea dezbate în mod serios. De data aceasta, noi, de teama ca să nu ieșim din acest termen foarte strâns, am spus că nu poate fi mai scurt, dar termenul nu este de decădere. Deci trebuie să le corelăm cu celelalte, să păstrăm "nu pot fi mai scurte de..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E sarcina Biroului permanent să încadreze în termen.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord.

Revenim asupra textului. Noi suntem de acord cu propunerea pe care o faceți, dar rugămintea este, totuși, să corelăm cele două termene, de 3 și 5 zile.

Sentimentul meu este că am votat 5 și 10 zile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am pus 5 în două cazuri. În loc de 3 am pus 5...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar la procedura ordinară, 10 zile, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... și este un singur caz...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, avem două situații: procedura de urgență, unde termenul este de 5 zile, și procedura ordinară, unde avem 10 zile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Eu vă supun votului formula asta "nu mai puțin de 5", și dacă până la sfârșitul lucrărilor...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și corelarea termenelor puneți la vot, domnule președinte. E corect să le corelăm.(Discuții în sală.)

Cum e articolul actual, domnule...? Ați citit articolul actual? Vă citesc articolul din regulamentul actual?

 
   

Domnul Frunda György:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

"Termenele prevăzute în prezentul articol pentru avize, rapoarte și amendamente nu pot fi mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinară și de 5 zile pentru procedura de urgență."

Deci repet procedura. Biroul permanent stabilește termenele. Eu, însă, trebuie să iau o marjă de siguranță, să nu forțez peste comisie cu raport, ci să-i asigur aceste 5 zile. M-ați înțeles? Asta e problema de fond. De aceea apare "mai scurt".

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este exact, domnule președinte. E bine.

Vă rog s-o mai vedeți... Deci, rețineți, 852 alin. (4) și îl votăm la final.

La 88, dacă sunt intervenții? La 90, dacă sunt intervenții? La 90?

Domnul Marius Constantinescu. Vă ascultăm.

Nu uitați că mai avem încă vreo 10 legi organice. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai că la art. 852 alin. (4) aveam un amendament.

Era vorba despre...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, la 90, că și așa nu trecea. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

La 90 am propus ca termenul, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, cel mult 20 de zile... Deci termenul acesta, 20 de zile, în celelalte situații prevăzute de art. 75 din Constituție. Deci 10 zile pentru depunerea raportului comisiei, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, și cel mult 20 de zile, în celelalte situații prevăzute de art. 75.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, s-au făcut calcule să ne încadrăm în 30, 45 și 60.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Am avut în vedere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, nu ați avut în vedere că sunt situații în care se vine în comisie, și un senator solicită retrimiterea la comisie.

Ce-ați avut dumneavoastră în vedere? Că nu răspundeți dumneavoastră, răspundem noi, cu toții.

Domnul Tărăcilă, vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este prea mare termenul pentru comisii, domnule președinte, și nu mai avem timp pentru o eventuală restituire și intrăm în prezumție. Nu e permis lucrul acesta. E prea mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Marius Constantinescu, respinsă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.Vă rog să votați.

Ați făcut dumneavoastră calcule, când fac juriștii calcule de o lună, calcule pe corelări...

57 de voturi împotrivă, 28 voturi pentru și 6 abțineri.

La 91, dacă se susține amendamentul?

Domnul vicepreședinte Buzatu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să puneți la vot...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este o propunere a domnului Buzatu, legată de diferențierea sumelor care se regăsesc în cazul unui proiect de lege, dar nu avem cum să o surprindem. În toate cazurile, un inițiator trebuie să se ducă la Guvern să solicite punctul de vedere, indiferent că e vorba de o sută de milioane sau... Pentru dumneavoastră, un prim-ministru nu poate să dea un leu, deci un leu, nu un milion, decât prin hotărâre de Guvern.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu (din sală ):

Dar contează dacă un proiect costă atât sau costă atât...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră, dar nu se poate aplica pe formula domnului vicepreședinte Buzatu.

Vă rog să votați amendamentul dânsului.

62 de voturi împotrivă, 35 voturi pentru, 4 abțineri, a căzut.

Suntem la art. 92. Înțeleg că nu se mai susține.

La art. 93, domnul senator Radu F. Alexandru, vă ascultăm.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că nimeni și pentru nici un motiv nu poate cenzura dreptul de liberă exprimare a unui senator.

De regulă, în cadrul grupurilor, știm, există unanimitate, dar pot fi situații în care un senator să aibă un punct de vedere distinct de restul grupului. Mi se pare că este absolut normal ca acel senator să aibă libertatea s-și exprime în fața plenului punctul de vedere.

Pentru aceste rațiuni am depus amendamentul prin care am adăugat "la dezbaterile generale ale unei propuneri legislative, în afara reprezentantului grupului parlamentar, și alte intervenții din cadrul grupului, pentru a susține punctul de vedere".

Aceasta mi se pare, repet, forma de a respecta dreptul de liberă exprimare. În eventualitatea în care veți subscrie la această prevedere, atunci, mi se pare că, de la sine, punctul al doilea al articolului se elimină, pentru că consfințește doar ca o excepție dreptul de liberă exprimare, ceea ce mie mi se pare că trebuie să fie chiar regula, și nu excepția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O formulă pe care am practicat-o... Și în alte parlamente, știți foarte bine că timpul e limitat la trei minute, la două minute, la cinci minute, deci nu există nici o îngrădire a dreptului de exprimare.

Da, vă rog, domnul Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, practic, amendamentul formulat de domnul senator Radu F. Alexandru la art. 93 alin. (1) nu poate fi acceptat.

Grupurile parlamentare sunt grupuri politice și ele exprimă punctul de vedere al partidului respectiv în legătură cu chestiunea pusă în discuție. Este de neacceptat ca într-un punct de vedere politic un grup parlamentar să aibă 2, 3, 7 puncte de vedere, doi sau mai mulți reprezentanți. Nu se poate.

Sigur că, în momentul în care se stabilește un punct de vedere politic, există senatori care îl acceptă sau nu-l acceptă, motiv pentru care noi am prevăzut alin. (2), atunci când, la cererea senatorilor, Senatul poate să încuviințeze ca acei senatori din grupurile parlamentare care nu susțin punctul de vedere al grupului să aibă dreptul s-și exprime punctul de vedere în baza mandatului pe care îl au în plen, motiv pentru care, deci, am prevăzut alin. (2).

Deci un punct de vedere politic nu poate fi reprezentat decât de un singur coleg, printr-o luare de cuvânt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră art. 93 alin. (1) și legat de el și alin. (2), în formula prezentată de domnul senator Radu F. Alexandru.

Votând "nu", sunteți împotrivă, votând "da", sunteți de acord cu amendamentul.

Vă rog să votați. 62 de voturi împotrivă, 25 de voturi pentru, 4 abțineri.

La 95, dacă se păstrează amendamentul?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o prevedere care nu face decât să coreleze această situație prevăzută de art. 95 cu prevederile art. 67 alin. (1), în sensul în care, deci în cazul în care se constată că în cadrul dezbaterii sunt necesare modificări importante ale conțintului acestora, acestea se formulează ca amendamente și se aplică prevederile art. 67 alin. (1).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Radu F. Alexandru, dacă mai susține.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că fiecare dintre noi suntem sincer interesați ca toate actele legislative care intră în dezbaterea plenului să poată fi susținute cu argumente cât mai temeinice.

Este foarte posibil ca, de la data discutării, de la data depunerii amendamentelor în comisie, până la data dezbaterii în plen să apară elemente revelatorii, importante, care să dea un sens nou proiectului legislativ.

Asta este rațiunea pentru care am solicitat, firește, în numele tuturor, dreptul de a supune plenului un amendament nou.

Sigur, nu este obligatoriu ca acest amendament să fie acceptat pe loc, se poate decide în plen retrimiterea la comisie pentru a discuta acel amendament, dar mi se pare că a îngheța un punct de vedere la o dată și a elimina orice fel de noutate pe care o putem obține, de orice natură, nu este poziția cea mai inspirată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să știți că durata, pe noua Constituție, este de 5 zile, deci nu mai există posibilitatea să...

Domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Colegul nostru, domnul senator Eugen Marius Constantinescu, vizează acea situație când din dezbaterile generale ar rezulta necesitatea modificării unor texte concrete și acceptării unor amendamente. Această situație, de fapt, se suprapune peste cea care este rezolvată de noi, atunci când în dezbatere rezultă că un proiect de lege trebuie să fie modificat, se trimite la comisie, comisia îl acceptă, nu-l acceptă, acceptă amendamente, asta este.

Dar, deci, ca noi să spunem astăzi că în dezbaterile generale sunt deja propuneri de amendamente, nu se poate, vine în contradicție cu textul respectiv.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Se repetă, domnul Constantinescu...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci nu este necesar. Situația este rezolvată. Deci, dacă un proiect de lege...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De-abia l-am discutat... Îl retrimitem la comisie, la cererea oricărui senator...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și ați cerut, la cererea grupului, a biroului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la alin. (1) de domnul Eugen Constantinescu, respins de comisie.

Votând "nu", sunteți de acord cu comisia.

Votați, vă rog. 64 de voturi împotrivă, 29 de voturi pentru, 3 abțineri, a căzut.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru cel de-al doilea amendament, dacă îmi permiteți, că nu m-am pronunțat, domnule președinte, cel de-al doilea amendament propus de domnul senator Radu F. Alexandru modifică filozofia întregului regulament.

Practic, el este extrem de interesant și cred că, într-o discuție viitoare, știu eu, atunci când nu vom mai avea un noian de legi de adoptat va fi necesară modificarea regulamentului. Astăzi, însă, ar fi extrem de greu, în condițiile în care un proiect de lege, și avem în ordinea de zi 30, și în dezbatere nu știu câte, putem să facem amendamente, și în plen ne vom găsi în situația ridicolă în care legile să nu fie adoptate și să fie parcurse prin Senat datorită trecerii timpului.

De aceea, cred că astăzi nu ne putem permite să modificăm regulamentul pe această chestiune.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Radu F. Alexandru, respins de comisie.

Vă rog să votați.

Deci "nu", înseamnă de acord cu comisia. 67 de voturi împotrivă, 22 de voturi pentru, două abțineri.

Suntem la art. 98. Dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai este un amendament, domnule președinte, la 95, pe pagina 14.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci tot la 95.

Vă rog, domnul Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Atunci când am formulat acest amendament, am avut în vedere, ca să mă exprim în consonanță cu ce spunea domnul Tărăcilă, filozofia regulamentului. Sunt însă situații în care din diverse motive oameni competenți, mă refer la colegii noștri din Senat, pot aduce amendamente, dar sunt puși în imposibilitatea, aflându-se fie într-o delegație, fie pe un pat de spital, la un proiect de lege foarte important, în condițiile în care ei nu au putut participa la comisia de redactare a raportului.

Și de aceea, v-aș ruga să fiți de acord ca în asemenea situații să dăm posibilitatea, deci repet, în situații limitate, să dăm posibilitatea formulării amendamentelor și în plenul Senatului.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, dacă îmi îngăduiți...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai este necesar. Este o îmbinare a celor două propuneri, a domnului Marius Constantinescu cu Radu F.

Alexandru...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și se referă numai la propuneri legislative. Păi, inițiatorul are drept de dispoziție, domnule coleg, și operează retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de comisie.

Vă rog să votați. 64 de voturi împotrivă, 28 de voturi pentru, nici o abținere.

Stimați colegi, suntem la art. 98. Dacă se susține?

Cine este?

Domnul senator Dinescu? Nu se mai susține...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Treceți la 100, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

100, dacă se susține, domnul Codreanu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Sunt întru totul de acord cu art. 100, în afară de ultima parte prin care dumneavoastră...

Comisia de verificare a regulamentului spune că termenul pentru depunerea rapoartelor suplimentare, este vorba despre acele rapoarte prin care anumite proiecte de lege sau propunerile legislative se trimit, conform art. 97, spre reexaminare comisiilor, termenul acesta este stabilit de președintele Senatului.

Suntem în situația în care persoana dumneavoastră nu este la acea ședință. Cine va stabili acest termen?

Eu am propus ca termenul de depunere a raportului suplimentar să se stabilească de plenul Senatului prin vot deschis, în conformitate cu hotărârea, tot a plenului Senatului, de a retrimite spre reexaminare aceste proiecte de lege.

Dumneavoastră, probabil, îmi veți spune "eu le voi stabili, în calitate de președinte al Senatului, în Biroul permanent".

Consider că aceste termene sunt stabilite în Biroul permanent de către Biroul permanent, și nu de către președintele Senatului, în persoană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Chiar așa este la 100?! Președintele Senatului?!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă rog să citiți la art. 100.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la art. 100, da?

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Da, art. 100 alin. (1).

Textul inițial nu este, dar este propunere de modificare. Vă rog să citiți propunerea de modificare, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am văzut propunere de modificare.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Eu am primit-o în casetă, după ea vorbesc, după ea am făcut amendamentul. Greșesc eu?

Din sală:

Nu!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este altceva la "Respinse", eu vorbesc de propunerea de modificare.

Stimați colegi, e varianta veche.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sigur, comisia nu a abordat textul acesta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor colegi,

Repet, în regulament nu scrie nicăieri și nu poate fi vorba ca președintele Senatului să fixeze termen, fixează Biroul permanent.

Dați-mi voie să nu supun la vot, domnul Dumitru Codreanu.

Nu supun la vot pentru că nu mai există așa ceva, e o formă veche.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Trecem la punctul următor la art. 102. (Discuții în sală.)

La art. 1011?, domnul Mihai Ungheanu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

La art. 101 am făcut propunere de eliminare, de ce?

Pentru că am lucrat...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu avem art. 101.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Art. 1001, am făcut o propunere de eliminare, deoarece am lucrat pe varianta veche care mi-a fost dată ca variantă ultimă, la art. 57 am lucrat la fel și de aceea a ieșit și confuzia aceasta în sală.Vreau să vă spun că au circulat două rapoarte, unul vechi și unul recent.

Nu pot să-mi retrag amendamentul, deoarece eu am lucrat fără să cunosc acest lucru.

Deci au circulat două rapoarte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ion Predescu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

E o eroare. Textul se referă la procedura de urgență de drept și enumeră ordonanțele, procedura întoarcerii acestora de la o Cameră la cealaltă, așa încât... E potrivit Constituției și aici nu este nimic de adăugat sau de scos.

Punctul 32, art. 1011.

E o oarecare neînțelegere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Probabil că au dreptate.

Dați-mi voie să vă citesc textele ca să nu fie nici o confuzie, pentru că s-ar putea să fie.

Deci art. 1011, spune așa: "Proiectele de lege și propunerile legislative se dezbat și se adoptă cu procedură de urgență, de drept, în următoarele situații: a) ordonanțe de urgență; b) Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege, care intră însă în competența sa decizională, neOnsușită de Camera Deputaților și întoarsă pentru o nouă dezbatere;"- Este ceea ce-i spuneam domnului președinte Petre Roman, formula aceea care a rămas, când un articol l-ai agățat și nu avem ce să facem cu el. - "și c) Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege în calitate de Cameră decizională," deci ea ia decizia "...dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competența decizională a Senatului."

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sigur, întoarcerea reciprocă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi am clasificat legile, dar după acea clasificare se poate întâmpla ca într-un proiect de lege unde Camera Deputaților are votul final să existe două articole în care votul final îl are Senatul și s-a creat o portiță pe care va trebui să o corectăm atunci când vom modifica Constituția, dacă va fi cazul.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Asta este procedura.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Este foarte important, pentru că este legat de intrarea în vigoare a legii, domnule președinte.

Deci acel text de care vorbeați, "trebuie să revină la Senat" și dacă este adoptat de Senat într-o nouă dezbatere, deci ar veni a treia prin reîntoarcere, legea va pleca la promulgare după aceasta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta este prevederea constituțională.

Sunt observații aici?

Din sală:

Mai e un amendament aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 101?

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

La art. 101 aș face o observație de formulare, v-aș ruga să fim cu toții atenți la cum sună a)-ul acesta, "în ordonanțe de urgență" ori "în cazul ordonanțelor de urgență", ori pur și simplu "ordonanțe de urgență". Sună foarte prost așa cum este.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sau fără "în" și punem articulat "ordonanțele de urgență".

 
   

Doamna Maria Petre:

Cred că merge simplu, "ordonanțe de urgență".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Fără "în". "ordonanțe de urgență". De acord. Aveți dreptate.

Domnule senator, nu am nici un amendament aici.

Aveți tot eliminare?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Da, domnule președinte, exact am propus eliminarea literei a) pentru că materia este reglementată la 1032 și nu are rost să mai apară și aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi cum să nu, e altceva, este procedura de urgență, acolo e procedura obișnuită.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Este vorba de cum se dezbat ordonanțele de urgență la art. 1032. Care dintre ele este exces, atunci? Ori acesta ori celălalt?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ion Predescu sau domnul Doru Ioan Tărăcilă.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Eu l-aș ruga pe domnul senator să facă distincție între procedura de urgență adoptată la cererea unuia, altuia etc., subiecții și procedura de urgență de drept.

Automat nu trebuie aprobată, nu trebuie cerute... etc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, art. 1011, în formularea prezentată de către Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, la litera a), și spunem "ordonanțe de urgență" direct.

Vă rog să votați propunerea Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Cu 69 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Suntem la art. 102. Dacă se mai mențin amendamentele?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ăsta era.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

E o singură precizare "...se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți". "...procedura de urgență se aprobă."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, acum chiar așa.

Vă rog să citim formula inițială.

Din sală:

"Procedura de urgență se aprobă", apare "aprobă" de două ori.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este o greșeală de scris la mașină, de două ori.

"Aprobarea procedurii de urgență se face cu votul majorității senatorilor prezenți."

Din sală:

De ce nu apare la noi în amendament?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Amendamentul are greșeala, domnule.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Amendamentul are greșeala, nu textul propus de noi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Luați textul comisiei care este foarte bun.

Poate renunță domnul Eugen Marius Constantinescu.

Renunțați?

Din sală:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră textul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, art. 102 alin (1).

Vă rog să votați textul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Cu 69 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nici o abținere, l-a votat Senatul.

La 103, dacă sunt intervenții?

La indice 1, nu?

Din sală:

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La articolul propus de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, la alin. (2) la art. 102, cred eu că reglementarea este excelentă, numai că nu a fost avută în vedere corelarea la acest articol, atunci când se vorbește de termenul de 30 de zile asupra pronunțării sau a termenului în care se supun dezbaterii, pentru că în eventualitatea în care plenul nu acceptă procedura de urgență această lege, care intră sub incidența alin. (2), nu mai intră aici.

Deci ar trebui să fie o completare legat de art. 102 alin. (2), dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alin. (2) din 102, pentru că dacă Senatul, în plenul lui, nu acceptă abordarea, potrivit procedurii de urgență, această lege nu poate intra în decădere în termenul de 30 de zile.

I-aș ruga pe domnii colegi din Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări să facă această corelare cu alin. (2) de la art. 102, despre care am vorbit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu credem, domnule președinte, că trebuie să facem corelare, pentru că una este procedura de urgență și alta este ordonanța de urgență pentru care Constituția prevede termenul de 30 de zile.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule Doru Ioan Tărăcilă, aici, la art. 102, se vorbește despre cererea pentru procedura de urgență, nu pentru ordonanța de urgență.

Citiți textul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 103?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Suntem la art. 1031.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

E o diferență pe care ați sesizat-o foarte bine.

Una este ordonanța de urgență, care intră pe procedură de urgență, și alta când se referă la un proiect de lege trimis de Guvern și pentru care solicită urgență, și cu care Biroul permanent vine în plen și solicită urgență.

Și care este problema dumneavoastră aici?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu este problema mea, s-ar putea să devină problema Senatului, pentru că dacă Senatul se pronunță prin vot că nu este cazul ca procedura să fie una de urgență, respectând art. 1031, și acea lege intră, cum s-a scris aici și la art. 102 în întregimea lui, intră sub incidența acelei legi, acestei prevederi, chiar dacă Senatul se pronunță împotriva adoptării procedurii de urgență.

Dacă este trecut ca acum, fără mențiunea art. 102 alin. (2), dacă sunt îndeplinite cerințele sau prevederile acesteia, automat după 30 de zile se consideră legea adoptată și trebuie trimisă la cealaltă Cameră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este cazul.

Nu are cum să se întâmple. Termenul stabilit este de 30, te încadrezi în 30. Care este problema?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Am să citesc, art. 102 alin (2), așa cum, excepțional, spun eu că l-a propus comisia, spune: "Cererea pentru procedură de urgență se analizează de Biroul permanent și, dacă este cazul, se supune aprobării Senatului în prima ședință de plen, după înregistrarea acesteia, și se votează". Dar, dacă votul este "nu", de ce la art. 1031 spun că cele prevăzute la art. 102, cu toate alineatele pe care le are, toate trec acolo, pentru că la 102 alin. (2) procedura este alta, că Senatul nu a acceptat să adopte procedura de urgență și deci acea lege nu poate să fie adoptată după cele 30 de zile, ci după cum va stabili Senatul. Asta e problema.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

El este valabil în condițiile în care Senatul a aprobat procedura de urgență, dacă nu a aprobat-o, nu se aplică.

Din sală:

Să spunem asta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Se deduce, pentru că dacă nu am aprobat urgența în plenul Senatului, nu are cum să se aplice. Opriți-o puțin pentru analiză și mai vedem.

La art. 103, am întrebat dacă sunt intervenții?

Din sală:

Da.

 
   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E amendament la propunerea comisiei?

 
   

Domnul Petre Roman:

Da, un amendament pentru articol.

Prin revizuirea Constituției care a fost adoptată, apare un termen extrem de îngrijorător, nu numai acesta, dar cel pentru ordonanțe de urgență care prevede 30 de zile, dacă nu, ordonanța este considerată adoptată.

Dacă s-ar respecta cu adevărat că ordonanțele de urgență se emit numai pentru situații excepționale, este o dezbatere pe care am făcut-o de multe ori. Părerea mea este că ce am adoptat în Constituție o să ne ducă la mari, mari belele.

Acum suntem în fața acestei situații. Cu toate acestea am studiat statistica ordonanțelor de urgență de la Senat, din ultimul an, după critica venită de la Comisia Europeană din octombrie 2003. Deci într-un an - din octombrie 2002-octombrie 2003 - au fost supuse spre aprobare 171 de ordonanțe de urgență, din care 35 de ordonanțe de urgență sunt ordonanțe care modifică alte ordonanțe de urgență. Dintre acestea 171, au fost adoptate în 30 de zile sau în mai puțin de 30 de zile 93, dintre care 11 tratate sau acorduri internaționale, și 14 nu sunt adoptate nici până astăzi. Prin urmare, 78 de ordonanțe de urgență nu se înscriu în termenul de 30 de zile, 78. Vă rog să constatăm împreună că ne aflăm într-o situație absolut fără precedent în orice Parlament serios din lumea asta, în care Parlamentul este "aruncat" în afara sferei legislative: 78 de ordonanțe care se adoptă ca proiecte de lege fără să fie examinate de Parlament, Parlamentul României e aut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator...

 
   

Domnul Petre Roman:

Dați-mi voie să...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...nu s-a mai dat nici o ordonanță de urgență după Constituție.

 
   

Domnul Petre Roman:

S-au dat, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-au mai dat, domnule președinte. S-au dat înainte.

 
   

Domnul Petre Roman:

Să vi le spun, fiindcă le am aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

După intrarea în vigoare a Constituției...

 
   

Domnul Petre Roman:

A, după intrarea în vigoare. Dar eu vorbesc de...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, haideți să nu facem la ora asta o prezentare.

Spuneți ce aveți la amendament.

 
   

Domnul Petre Roman:

O secundă.

Domnule senator, să știți că aici nu aveți dreptate.

Problema este că situația aceasta nu are cum să nu ne îngrijoreze. Eu am propus un text care nu este decât un text de recomandare, care este firesc să apară în aceste atare condiții, când Guvernul dispune de o armă atât de colosală, încât ordonanța de urgență dacă nu este examinată în 30 de zile, este declarată adoptată. Este o armă extraordinar de puternică. Trebuie ca Parlamentul să aibă capacitatea de a negocia într-un fel, cel puțin în raport cu opinia publică, domnule președinte. Și textul meu sună ca atare: "În cazul în care Senatul este sesizat de către Guvern cu un număr mare de ordonanțe de urgență de natură a depăși capacitatea efectivă a Senatului de derulare și realizare a procesului de adoptare a acestora, Biroul permanent al Senatului, sub semnătura președintelui Senatului, va atrage atenția Guvernului printr-o scrisoare adresată primului-ministru asupra pericolului de încălcare a principiului constituțional al legiferării cuprins în art. 72 alin. (1) din Constituția României. Nu e decât un text de recomandare, nu încalcă în nici un fel principii constituționale. Dar dacă noi nu vom introduce nimic care să permită Parlamentului să reacționeze cumva față de ce se întâmplă la abuzul de ordonanțe de urgență, veți vedea că vom fi de râsul curcilor în întreaga Europă cu ordonanțe de urgență cu nemiluita, trecute fără să fie aprobate de Parlament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Am să vă dau și un răspuns. Este imposibil ca o ordonanță să nu fie aprobată de Parlament. Nu are cum.

În cel mai rău caz, numai prima Cameră sesizată care nu se încadrează în termen...

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Și dacă în a doua se întâmplă la fel?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La a doua nu există.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu are termen.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu are termen, dă votul final. Deci ea nu este încadrată în termenul ăsta.

 
   

Domnul Petre Roman:

Oricum, o Cameră este scoasă din...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci nu putem spune că Parlamentul... A doua...

Domnule președinte, eu, personal, vă asigur că nu se mai dau ordonanțe. Dacă vor fi 10 pe an, dar, în orice caz, eu, ca președinte, ca și dumneavoastră, ca fost președinte, cum să prinzi o recomandare de genul ăsta în regulament? Va fi cazul, o facem atunci când va fi cazul.

Adică nu văd cum să pun într-un regulament, scriu primului-ministru dacă va face, când va face, cum să faci așa ceva? Da', mă rog, asta este. E o propunere.

Dacă mai sunt luări de cuvânt pe această temă?

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Argumentația domnului senator Roman este una solidă și se bazează pe...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu contest. În raport de situație...

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Este o practică care nu este numai a actualei guvernări, e o meteahnă veche. Consider că nu aici este locul însă de a limita la cazurile într-adevăr urgente, așa cum prevede și Constituția. Este Curtea Constituțională, unde se poate ataca această lipsă de urgență, Consiliul Legislativ are ceva de spus... și, dacă citim Constituția cu ochii - știu eu-, fără a gândi ceva rău dinainte, atunci situațiile de urgență nu pot să fie prevăzute, limitate. Deci numărul ordonanțelor de urgență ar trebui să se supună numai urgenței, și atunci nu poți să spui că Guvernul nu poate să dea, în situații excepționale, mai multe ordonanțe pentru că noi nu avem capacitatea de a le adopta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Comisia?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, amendamentul nu a fost acceptat pentru că, în raport de prevederea art. 115 alin. (4), (5) și (6), regimul constituțional al ordonanțelor de urgență este complet modificat și restrictiv reglementat.

Ea trebuie să motiveze urgența. Pe acest motiv poate fi atacată la Curtea Constituțională și desființată.

Prevederile art. 5 detaliază într-un text foarte larg condițiile adoptării, iar alin. (6) restrânge câmpul ordonanțelor de urgență. Nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale.

Nu pot viza măsuri de trecere silită în proprietatea publică și altele. Prin urmare, regimul va fi altul. Ar însemna să prejudecăm comportarea constituțională a Guvernului în adoptarea unor eventuale ordonanțe de urgență. Nu putem înscrie lucrul acesta în Regulamentul Senatului, motive pentru care comisia nu a acceptat asemenea amendament. El este o eventualitate, iar nu o soluție pentru desfășurarea activității normale, constituționale a Guvernului. Noi acest lucru l-am avut în vedere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Supun votului dumneavoastră totuși acest amendament al domnului senator Petre Roman pe motivele pe care le-ați auzit. Votând "da", votați pentru amendamentul domnului Petre Roman, votând "nu", votați împotrivă.

Vă rog să votați.

Amendament respins cu 55 voturi împotrivă, 27 voturi pentru, 5 abțineri.

La 106 dacă...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, vă rog scuzați-mă. Vă rog să-mi dați cuvântul în numele comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Cu art. 104 la care nu sunt observații se încheie procedura de...

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Mai există un amendament...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Până la 104 nu sunt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 103?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Care? Cu 15 zile?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am stabilit termenele mai devreme, în altă parte?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Pentru așa ceva, nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De 15 zile parcă, într-adevăr, nu am stabilit.

Din sală:

De data asta ne-a prins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Hai să-l ascultăm.

Scuzați-mă. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

"Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent, care nu poate fi mai mare de 15 zile de la sesizare".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Biroul permanent nu poate fi mai mare?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Nu. Deci în termenul stabilit de Biroul permanent, termen care nu poate fi mai mare de 15 zile de la sesizare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da' de unde e regula asta? De unde e regula asta, domnule? Și pentru ce? Dați-mi o justificare pentru ce vreți asta? Așa, doar ca să facem propuneri? Cui servește că... Toate termenele sunt corelate să ducă la 30, 45, 60...

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Nu, domnule președinte. Este exact ceea ce spuneați ceva mai devreme chiar dumneavoastră. Pentru ca procedura să poată cuprinde și o eventuală întoarcere la comisie și alte dezbateri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Marius Constantinescu, respinsă de comisie.

Vă rog să votați.

Propunere respinsă cu 51 voturi împotrivă, 36 voturi pentru și două abțineri.

Mai aveți ceva, domnule senator Marius Constantinescu la 103? Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți? Eu totuși aș vrea... Nu-mi este clar dacă am procedat în mod corect cu un amendament susținut de domnul senator Plătică.

Este adevărat că nu a fost foarte bine înțeles de către noi, dar cred că, totuși, noi avem o problemă, dacă-mi dați cuvântul?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La urmă de tot discutăm propunerea domnului Plătică.

Vă rog eu mult.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, vă rugasem să-mi dați cuvântul la finele...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor, aveți răbdare, vă rog foarte mult. Haideți să terminăm... Rețineți-o, v-am spus, și o ridicați atunci.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 106 dacă aveți probleme?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vă rugasem, domnule președinte, la finele... după 104.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 104 nu aveți, veniți cu o propunere acum.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Avem o completare la finele...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm. La art. 104.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, vă mulțumesc.

Articolul 104 încheie, prin cele două secțiuni, procedura de legiferare. Aici avem probleme cu termenele. O problemă este ce se întâmplă în perioada vacanțelor parlamentare ale Senatului cu proiectele de lege sau de propuneri legislative?

A doua, cu termenele procedurale de legiferare. De când încep să curgă în cazul propunerilor legislative, de la dosarul complet sau de când a fost înregistrată?

A treia problemă. Termenele acestea procedurale cum curg, pe zile calendaristice sau pe zile lucrătoare, adică zile în care Senatul are activitate?

Pentru rezolvarea acestor trei probleme am trei propuneri.

Din sală:

Prea multe.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sunt trei probleme distincte. Nu e prea mult. Nici prea mult, nici prea puțin.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 104. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Ion Predescu:

La 1041: "În perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului". Se poate depune, de pildă, în luna ianuarie, știți foarte bine că se cer și se dau legi de abilitare, la 10 ianuarie se depune o ordonanță de abilitare, până la 31 ianuarie au trecut 21 de zile din cele 30 de zile, sau se adoptă o ordonanță de urgență.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La ordonanțe de urgență nu se poate, se convoacă Parlamentul.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Bun, de abilitare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ordonanță simplă poate.

 
   

Domnul Ion Predescu:

... trebuie să avem marja de siguranță care ne permite adoptarea normelor, înregistrarea și curgerea termenelor, ca să poată fi rezolvată în termenul de 30 sau 45 de zile. De aceea, textul pe care l-am propus... "în perioada vacanței parlamentare a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data primirii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului".

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu există termenul de vacanță parlamentară, ci "în afara sesiunii".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa se numește uzual. Cum găsiți că e mai bine de zis. Pe noi ne interesează rezolvarea problemei de fond.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema e de principiu, dar trebuie corelat cu ce am folosit până acum. Deci în afara sesiunilor. E bine să spunem așa.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Al doilea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai puțin. Domnule senator, de ce spuneți proiecte de lege și propuneri legislative? Propunerea legislativă e tot proiect de lege.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Știu, dar unele sunt ale Guvernului și celelalte, uzual, sunt ale senatorilor și deputaților, și ale cetățenilor. Așa le zice Constituția.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneți proiectele de lege. Guvernul nu tot propune?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, are proiecte de lege. Așa se numesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, lăsați așa. Și vedeți numai expresia "în afara sesiunilor".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ca să nu creăm confuzii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Colegii, de acord? Facem pe urmă formularea corectă.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați, 1041.

Cu 83 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobată această formulare.

Al doilea.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Al doilea articol: "Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării la Biroul permanent a dosarului complet al propunerii legislative." Aceasta înseamnă, când avem avizul Consiliului Legislativ, eventualul aviz al Curții Constituționale, că e vorba de o propunere a cetățenilor, punctul de vedere al Guvernului, de la Consiliul Economic și Social și eu știu de la care alte autorități care dau avize. Avizele acestea, domnule președinte, durează și peste o lună, uneori. Ar însemna să fie compromis complet termenul de legiferare dacă nu luăm în considerare, ca dată de curgere a termenelor, data de când dosarul este complet și poate intra în circuitul de legiferare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu cred că s-a înțeles. Dacă sunt...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule președinte, dacă-mi permiteți!

V-aș ruga să nu punem "a dosarului complet", trebuie să punem "a propunerii legislative însoțită de rapoartele și avizele necesare". Cum să spunem "dosar complet"?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este o influență a practicii!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnul senator Eckstein. Vă rog.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Același lucru doream să spun.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta o să o corelăm.De acord?!

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat.

A treia?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

A treia, la 1043, termenele procedurale ale procesului de legiferare curg pe zile lucrătoare, iar nu pe zile calendaristice. Pe acesta dacă îl adoptăm, suntem feriți de... (Discuții, comentarii.)

Termenele curg.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord?!

Vă rog să votați și acest amendament.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost votat.

Mai aveți vreunul, domnule senator?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu mai avem. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Suntem la 106. Dacă domnul senator Buzatu susține amendamentul?!

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte,

Foarte pe scurt, este vorba de prevederea ca... totuși, este vorba, la urma urmei, de imaginea dumneavoastră, membrii Guvernului să fie obligați să fie prezenți la ședințele Senatului, cel puțin unul pe ședință, iar în textul original se vorbește de reprezentanții membrilor Guvernului. Nu, "delegații" membrilor Guvernului. Asta este.

Mulțumesc. (Conducerea ședinței a fost preluată de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte observații?!

Vă rog, punctul de vedere al comisiei?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, ministrul poate avea și un reprezentant, care este secretar de stat, așa că expresia "nu au ce căuta", nu știu cum mi se pare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul senator Buzatu, la art. 106 alin. (1).

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Raportul comisiei este negativ.

Cu 36 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Punctul 44 din raport.

Domnule profesor Buzatu, îl mai susțineți!?

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, la art. 110.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte,

Fiind inspirat de regulamentele mai vechi, am în vedere faptul că dacă președintele de ședință - nu are nici o legătură cu persoana dumneavoastră, se înțelege, sau cu oricine ar fi acum în locul dumneavoastră - se implică în dezbaterea unor proiecte, unor probleme, mai mult decât sub aspect tehnic, urmează să părsească fotoliul până când se încheie problema respectivă. M-am mai referit la treaba aceasta.(Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îi rog pe domnii senatori Predescu și Iorgovan să răspundă domnului vicepreședinte Buzatu, care s-a găsit în astfel de situații de conflict cu colegii senatatori, dacă-mi aduc eu bine aminte.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Dacă am adopta acest amendament am fi, cu certitudine, pot să o spun, fără nici un fel de rezervă, am fi într-o situație de unicat. Deci, în România, când un senator care este și președintele de ședință se implică într-o procedură legislativă el trebuie să părăsească... eu aș zice, dacă-mi îngăduie domnul coleg, să propun, sigur, în glumă, să iasă și afară. Evident că nu poate fi acceptat amendamentul. Totuși, este vorba de președintele Senatului, și dacă-mi este permis, pentru că, în sfârșit, am ajuns și eu în situația de a vorbi uitându-mă spre sală, aș putea să spun că nu întâmplător s-a gândit soluția cu implicarea președintelui Senatului, noi discutăm funcția și rolul acestei funcții în bunul mers al Senatului. Pentru că orice activitate parlamentară, și trebuie să convenim că ceea ce este acceptat în dreptul comparat trebuie să fie și la noi, presupune cele două zone, zona nevăzută și partea de spectacol, cum se spune în tratate, or, președintele Senatului, dacă nu este implicat în partea nevăzută a aisbergului, apropo de comisii, ce am spus noi, mă rog, nu a trecut amendamentul, după părerea mea, a fost un pas înapoi că nu a trecut, deci cu atât mai mult, pe aceeași logică, nu este de conceput ca atunci când, în sfârșit, el are un amendament și se implică în această chestiune să nu mai fie la pupitrul conducerii ședinței.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului profesor Buzatu. Ați ascultat punctul de vedere al reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

La punctul 45 din raport, art. 114, domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este dreptul fiecărui senator, deci al plenului, să hotărască asupra limitării duratei luărilor de cuvânt în cadrul dezbaterilor, precum și asupra sistării discuțiilor.

De aceea am făcut amendamentul, pentru ca plenul să hotărască asupra acestor două lucruri, și nu așa cum prevede actualul articol 114.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisie.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Cu îngăduința dumneavoastră, pentru argumente care se subînțeleg, mă rezum la a spune că nu susținem acest punct de vedere. Menținem punctul de vedere inițial.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot!

Președintele cum mai conduce, dacă nu poate să limiteze?!

Vă rog!

Cu 36 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Punctul 46 din raport.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Am o problemă de procedură!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Este un articol foarte important, la fel ca și următorul și v-aș ruga să constatați că nu avem cvorum în sală.

Din sală:

Iarși?!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Nu iarși! Aceasta este situația.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit pe cei doi colegi secretari să verifice cvorumul.(Domnul vicepreședinte Doru Ioan tărăcilă numără senatorii prezenți în sală.)

Suntem în cvorum.

Invit toți domnii senatori în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Aerul din sală este irespirabil! Dați drumul la ventilație!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog stafful să ia măsuri pentru punerea în funcțiune a instalației de aer condiționat.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Suntem în cvorum, domnule președinte.

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Fac un apel la colegi să vină în sală.

La ce articol suntem?!

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu renunțați la votul prin corespondență?!

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule coleg,

Peste tot în lume se practică acest sistem de vot, iar dumneavoastră îl vedeți ca fiind aberant. Se practică votul delegat. Vă spune cineva care este acasă cu teoria. În orice tratat de drept parlamentar găsim aceste modalități. La noi s-a introdus această formulă care ține de vremurile apuse și nu putem să scăpăm de ea.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

De aceea am fost aleși, să fim aici!

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule coleg,

Dați-mi voie să spun, este o formulă demagogică.

Cel care votează prin corespondență, votează prin corespondență, că a plecat cu mândra la Paris, ca nu știu ce primar de odinioară!?

Votează prin corespondență că e în misiune oficială, tot pentru țara românească și pentru statul român.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt intervenții aici.

Domnul senator Popa?

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vroiam să cer doar să faceți poliția ședinței, pentru că a fost un moment de pauză și...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze că am luat o mică pauză. Vă rog, vă ascult.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Aceasta era problema, să reintrăm în lucrări. S-a cerut cvorumul și nu s-a făcut procedura respectivă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați solicitat cvorum, domnul Badea?!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Am cerut să se constate că la acel moment nu era cvorum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, de acord cu dumneavoastră.

Au revenit colegii în sală și putem trece mai departe.

Suntem la 121, propunerea legată de art. 121, votul prin corespondență.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Am solicitat cuvântul pronunțând "procedură"!

Cred eu că nu este cazul să ne pronunțăm acum asupra numărului curent 46, care vorbește despre eliminarea... mă rog, ce se propunea acolo, atâta vreme cât, de partea cealaltă a articolelor admise, nu am discutat despre această chestiune, ne-am oprit acolo la art. 107. Urmând succesiunea prevăzută în partea a doua a raportului, la amendamente respinse, vorbim despre niște chestiuni care nu au fost adjudecate, stabilite anterior, și v-aș propune ca articolele să fie dezbătute în ordinea lor, și pe măsură ce se ajunge la o soluție sau alta să luăm sau nu în dezbatere amendamentele respinse.

Am rămas la 107, la cele admise, și până să discutăm art. 121...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai aveți?! Până la art. 121, aveți observații la cele admise!?

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Nu are importanță dacă am sau nu!

Din sală:

Ba are, domnule!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Deși eu menționez că am! Dar ele trebuie parcurse, și abia după aceea să ne pronunțăm la art. 121, după ce le-am discutat pe toate celelalte, inclusiv 120.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

La art. 107, aveți observații?!

Vă rog!

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Solicit eliminarea totală a acestui text, vorbesc de alin. (3) art. 107, și pledez pentru păstrarea formulării actuale din Regulamentul Senatului. Aici este vorba de reținerea din indemnizația lunară a cotei-părți corespunzătoare absenței nemotivate. Noi avem această indemnizație stabilită prin lege și, în calitatea noastră de aleși, aceasta este suma totală de care dispunem. Ca noi să venim ca la școală și nu știu cine din aparatul tehnic sau din Biroul permanent să ne motiveze absențele - ai fost la stomatolog sau nu știu unde - mi se pare un lucru care nu este la locul lui. Noi avem, dacă rețin bine, diurna, deplasarea, dacă nu ești în București, dacă nu ești la Senat, normal că nu beneficiezi de aceste drepturi. Nici nu trebuie să inserăm în regulament, după părerea mea, pentru că nu am fost aici, nu primesc diurnă, nu primesc celelalte drepturi, dar indemnizația este indemnizație și nu sunt de acord să se atingă cineva de această indemnizație.

Avem și colegi care zac pe... bine, ei sunt motivați, dar mi se pare că introducem un element de derizoriu în acest segment al muncii noastre.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții la art. 107?! Domnul senator Plătică!

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu mă pronunț asupra viabilității textului, deși, în principiu, sunt de acord cu teza întâi, potrivit căreia: "Cine nu muncește nu merită banii!", dar o corectură cred eu că s-ar impune în teza a doua, acolo unde se vorbește despre faptul că evidența este avizată de senatorul secretar al Biroului permanent.

Biroul permanent are secretari care sunt parlamentari, deci nu trebuie să spun că e senatorul secretar, senatorul... și găsim orice altceva, ci că secretarul Biroului permanent e însărcinat cu... Deci să dispară de acolo. Așadar, "avizată de secretarul Biroului permanent însărcinat cu"... Formularea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Bichineț. (Discuții în sală.)

Am spus câte unul de grup, stimate colege și stimați colegi, vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte, am ridicat în mai multe rânduri mâna, nu m-ați observat. Eu vreau pentru stenogramă și pentru istorie, că sub bagheta dumneavoastră astăzi se întâmplă lucruri majore, noi facem Regulamentul Senatului și n-aș vrea ca paternitatea să fie asumată numai de cei de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Aș vrea să remarcăm contribuțiile stilistice ale domnului Plătică-Vidovici, căruia putem să-i dăm maternitatea acestui text, care a fost bine...

Intervențiile Domniei sale - deși am surprins și zâmbete - au fost bine venite pentru plenul Senatului.

Aș vrea să se menționeze chestiunea aceasta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Domnul senator Szabó.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte, în completare la cele spuse de către antevorbitor, presupun că Domnia sa nu cunoaște un amănunt, pe care puțini îl cunosc din Senat, referitor la contribuția domnului coleg Plătică-Vidovici, care a fost la fel de valoroasă ca și aceea de acum, la primul Regulament al Senatului care a fost elaborat. Mă rog, mai sunt câțiva veterani, unul chiar a dat din cap.

Revenind la speță, ca principiu, chestiunea aceasta a diminuării sau, într-un fel, a diminuării indemnizației pe considerentul că senatorul lipsește din Senat, de la lucrările Senatului, eu aș vrea să cădem de acord că senatorul nu este un salariat și că el și atunci când nu vine la Senat are o problemă importantă în circumscripția lui și își asumă acest risc, ca să spun așa, că nu va beneficia de indemnizația de ședință, ceea ce nu este nimic, ca să spunem așa, este perfect corect și legal, și etic, aș spune, că există și o anumită etică în acest subiect. Dar, în orice caz, trebuie să cădem de acord că senatorii nu sunt salariați și, prin urmare, nu se poate cineva atinge, pe considerentul că a lipsit de la lucrări, de la câteva ore de prezență aici, pentru că trebuie să admitem că nu numai aici suntem senatori, noi suntem și acasă. Dacă nu ar fi atâția jurnaliști aici, aș putea să adaug și câteva elemente mai picante, dar, rămânând la chestiunea serioasă, nu sunt de acord cu acea prevedere care se referă la diminuarea indemnizației, nu a altor drepturi, pe diverse considerente. Senatorul nu este un salariat oarecare și, de aceea, noi nici nu avem măcar contract de muncă atâta vreme cât suntem aici.

Contractul nostru de muncă este suspendat pe durata mandatului. Iată argumente care ne spun că această indemnizație, care începe să nici nu mai fie atât de importantă, valoric vorbind, chiar ar trebui să ne gândim la acest subiect, nu poate să facă obiectul unei astfel de prevederi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, în esență, mă raliez punctelor de vedere formulate aici. Aș vrea să adaug un singur lucru: dacă acest regulament își propune, prin modul în care îl concepem astăzi, să îmbunătățească activitatea Senatului, să dinamizeze procesul legislativ, în nici un caz nu trebuie să-l transformăm într-un instrument coercitiv, prin care mai marii noștri să ne penalizeze pentru treburi care pot interveni în activitatea fiecărui senator. Suntem de acord să nu beneficiem de acele drepturi bănești, care sunt cuantificabile, diurna în ziua respectivă, dar nu putem fi de acord ca atunci când unii dintre colegii noștri au motive întemeiate să lipsească de la o ședință a Senatului să se vină ca în clasa întâi și să ni se scadă nota la purtare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Vornicu.

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Eu așa vrea să pun o întrebare: care este temeiul legal sau care va fi temeiul legal de reținere a unei sume din această indemnizație, în condițiile în care, după cum s-a spus și până acum...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Această hotărâre, care este lege organică. Vă rog.

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Cum s-a spus până acum, noi nu avem un contract.

Contractul nostru de muncă este suspendat și eu bănuiesc, nu sunt jurist, dar bănuiesc că orice astfel de reținere, într-o viitoare - să spun - acționare în instanță a celui care a făcut reținerea, cel în cauză, care acționează, va cștiga cu siguranță, vă spun eu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Eu sunt de acord cu dumneavoastră că senatorii nu sunt funcționari. Avem un mandat politic, avem un electorat în spate și electoratul ne-a trimis aici ca să elaborăm legi. Mai mult decât atât, am acceptat cu toții - și este prevăzut în regulament - prezența obligatorie în comisii și, respectiv, la lucrările în plen.

Deci obligatorie, am spus noi și am acceptat, și am acceptat și acum în formula de regulament.

Așadar, existând această obligativitate, am început să aplicăm regulamentul. De altfel, avem o prevedere în regulamentul de astăzi în vigoare, care spune că senatorii pot beneficia, printr-o cerere motivată, de 8 zile de concediu pe sesiune. Dacă se depășesc aceste 8 zile, se reține din salariu, și asta facem. Un coleg, recent, a plecat, a depășit, în loc de 8 zile, avea 14 zile, pentru diferența de 6 zile i s-a tăiat indemnizația conform regulamentului. Deci există prevedere în regulament.

Mai mult decât atât, am luat o serie de măsuri pe linia Biroului permanent în ceea ce privește evidența senatorilor în comisii. Am dat o hotărâre a Biroului permanent, unde se precizează că, sub răspunderea directă a președinților de comisii și a secretarilor, se derulează procesul de semnare în fiecare zi a prezenței fiecărui coleg la comisii. Așadar, noi putem proceda, după cum pentru plen avem votul electronic, care se ia, la un moment dat, și atestă prezența senatorilor la lucrările în plen.

Problema care se pune este ca secretarul care răspunde de acest lucru, sigur, având în spate aparatul tehnic al Senatului, să țină o evidență corectă. Normal, suntem în următoarea situație: sunt colegi care, în mod corect, respectă regula jocului, fac cerere motivată când lipsesc, ținem evidența lor, a celor 8 zile pe sesiune, și diferența reținerii din indemnizație. Și sunt colegi care nu vin două săptămâni la lucrările în comisii și în plen, nu zic că nu au treabă, dar sunt senatori și sunt obligați să participe la lucrări. Așa ne spune regulamentul nostru.

Unde nu reușim să ținem aceasta, și nu avem cum să ținem această evidență, pentru că, normal, senatorul respectiv nici nu cere o aprobare că are o problemă pe linie politică, personală, lipsește din țară pe motiv că participă, nu știu în ce calitate, la un simpozion. Deci, dacă ar fi să judecăm corect, ar trebui să ținem o evidență a acestei prezențe și, conform prevederii din regulament, depășindu-se 8 zile, să tăiem această indemnizație. Așadar, nu apare nimic nou în ceea ce propunem noi acum.

În afară de asta, nu este nimeni mai senator decât alt senator, vreau să rețineți, și nu suntem o echipă de senatori care sunt de serviciu și vin la comisii, vin la plen, și alții care se gândesc: "Domnule, astăzi, nu mă duc!" Dacă ar fi să judecăm și dacă vreți, cu adevărat, să intrăm în normalitate, asta e singura cale. Sigur că pot exista și colegi senatori care spun: "N-am eu nevoie de 18 milioane de lei pe care îi iau la Senat!" Că noi nu avem nici sumă forfetară, nici altele, la noi totul e pe documente. "N-am nevoie!" Este cu totul altceva, dar este o măsură corectă, pentru că, totuși, această indemnizație, chiar dacă am numit-o indemnizație, este un rezultat al prestării muncii noastre.

Aprobăm, împreună, un program în fiecare săptămână și spunem: luni și joi se lucrează, până la ora 13,00, în plen; marți și miercuri, comisii, vineri și sâmbătă, circumscripții electorale.

Vreau să nu vă supărați pe mine, dar judecați și dumneavoastră situația: avem 4 ore pe săptămână activitate în plenul Senatului și stăm acum și se ridică domnul senator Badea și spune: "N-avem cvorum!" De ce domnul senator Szabó poate să fie prezent la lucrări sau colegii toți care sunt aici, iar ceilalți spun: "Domnule, am fost, am luat cuvântul, am făcut o declarație politică, restul mai puțin mă interesează". Deci eu vreau să privim lucrurile din această perspectivă.

O lege, și acest regulament este o lege organică, poate fi eficientă atunci când are în spate sancțiuni.

Sincer vorbind, nu e vorba de nici o sancțiune, dar, dacă colegul respectiv consideră că are o altă muncă mai importantă decât cea pentru care electoratul l-a trimis în Parlamentul României, e dreptul lui, dar asta nu înseamnă să-l și plătim.

Astea sunt problemele de fond. Înțelegem și vreau să rețineți ca atare, nu e nici un fel de încercare la mijloc, ci pur și simplu este ideea de a da un exemplu și cred că trebuie să o facem, că pentru acea indemnizație pe care o primim și acea diurnă pe care o primim, și acel hotel unde stăm suntem obligați să fim prezenți și să derulăm activitatea noastră și în comisii și în plen, deci activitatea principală de legiferare.

Din cauza asta, stimate colege și stimați colegi, personal, cred că este o propunere decentă și nu se supără nimeni. Chiar ne vom bucura cu toții că o serie de colegi vor fi alături de noi atunci când lucrăm în comisii și nu ne mai străduim pe culoare să vedem că nu s-au strâns decât 6 și n-avem nici măcar majoritatea în comisie, să nu mai trăim cu formula că într-o comisie sunt doi, trei senatori care stau acasă și la hotel, și lucrează noaptea, să vină cu textele puse la punct ca să elaboreze, cât de cât, un raport în termen.

Or noi acum, vorbim despre o nouă Constituție, care ne obligă la încadrarea în niște termene. Dacă nu introducem o astfel de prevedere, vom ajunge în situația ca proiectele de lege să depășească termenele de 30, 40 de zile, să nu le luăm în dezbatere, ci, pur și simplu, să le trimitem la cealaltă Cameră.

Deci nu vă cerem altceva decât să fiți de acord cu noi, că toți suntem pe același picior de egalitate, indiferent că este vorba despre președinte, despre secretar, despre chestor, despre președinți de comisii, și toți trebuie să ne facem datoria.

Pentru asta, vă propun și susțin în continuare să mergem pe această formulă, care este o formulă, cred eu, acceptabilă, chiar dacă nu avem un contract de muncă în spate. Ne-ar mai trebui un sindicat, că restul, le avem pe toate. Asta este propunerea pe care v-o fac (Aplauze din partea Grupului parlamentar P.S.D.)

Domnul senator Puskás.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Este o discuție oportună, pentru că aici, în textul propus de comisia care a redactat modificările, amendamentele la regulament, zice în felul următor: "senatorii absenți nemotivat".

În actualul regulament, la art. 188 zice: "pentru interesele personale se pot acorda în timpul unei sesiuni cel mult opt zile de concediu cu plată, iar peste această durată concedii fără plată", deci fără plată, care nu înseamnă reținere din indemnizație, pentru că a cerut senatorul concediu fără plată. Dar nu este absent nemotivat.

La fel, nu este absent nemotivat senatorul care se deplasează în circumscripția electorală, pentru că tocmai a venit acolo primul-ministru sau președintele țării, și el fiind ales de electorat...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Sau tocmai este o grevă.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Nu este la Senat, dar este, în exercitarea funcției, acasă, nu în interes personal, aici este vorba de interes personal, și nu este absent nemotivat.

Deci această expresie "absent nemotivat" înseamnă că ești chiulangiu, ai plecat aiurea, undeva. Nu se poate așa ceva, din punctul meu de vedere, nu pot concepe că există un senator care chiulește.(Discuții în sală.)

Este din punctul meu de vedere, eu nu lipsesc de la lucrările Senatului, deci nu vorbesc pentru mine, nu este un discurs pro domo, este un discurs...(Discuții în sală.)

Vă rog să spuneți, eu sunt învățat de acasă să tac când alții vorbesc. Vă rog să spuneți și continui când îmi dați voie.

Domnule președinte, pot să vorbesc?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Mulțumesc frumos.

Vă rog să ascultați argumentația, este vorba de un președinte de partid care este și senator, a venit o delegație și este chemat de președintele țării să participe la primirea delegației. Este absent nemotivat?! Nu este în Senat, dar nu absentează nemotivat și nu a plecat în interes personal.

Acest lucru trebuie să îl înțelegem, nu mă deranjează faptul că atunci când lipsim pentru interese personale, peste aceste opt zile, să fim în concediu fără plată, ne deranjează faptul că suntem considerați, eventual, absenți nemotivat atunci când trebuie să mergem undeva în interesul electoratului, în interesul țării.

Deci acest lucru trebuie să fie rezolvat cu ocazia discuției noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă comisia dorește să intervină?

Domnul senator Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Într-adevăr, așa cum s-a spus, este o discuție necesară, s-a spus că este o discuție oportună. Tocmai spunem și noi, comisia, că sunt două aspecte aici: pe de o parte, este aspectul tehnic, juridic, de logică, de consonanță logică între filozofia Constituției și filozofia regulamentului și, al doilea aspect, este un aspect exclusiv de ordin politic.

Primul aspect, deci cel care înseamnă și răspunsul comisiei la o întrebare. Un distins coleg a pus întrebarea în genul următor: care este baza legală?

Domnule coleg, când vorbim de Regulamentul Senatului, Regulamentul Senatului este o dezvoltare, în ceea ce privește organizarea și funcționarea Senatului, a Constituției, și atunci întrebarea corectă este: care este baza constituțională?

În ceea ce privește baza constituțională, deci pentru această problemă, și anume chestiunea de drept este aceea de a ști dacă în Regulamentul Senatului se poate stabili o asemenea sancțiune, pentru că este vorba de o sancțiune.

Noi spunem, cu rigoarea - îndrăznesc să spun - a profesioniștilor, că se poate, pentru că, dacă nu s-ar putea, și noi introducem acest text, atunci am intra în conflict cu Constituția și oricine, potrivit tot Constituției, poate să facă un atac la Curtea Constituțională.

Care texte intră direct în discuție, care, în spiritul lor, îngăduie această soluție?

În primul rând, trebuie să acceptăm că este vorba de o răspundere, cum o calificăm noi, disciplinară și trebuie să acceptăm că în sistemul constituțional al României nimeni nu este în afara răspunderii disciplinare. Ba, mai mult, Constituția a reglementat și răspundere penală, inclusiv pentru președintele României, membrii Guvernului nu mai spun, chiar și pentru senatori.

Chiar textul acesta este cel care ne îngăduie, și spune textul consacrat răspunderii - este art. 72 acum, în redactarea Constituției - care începe cu alin. (1) arătând când nu este vorba de răspundere: "Deputații și senatorii" - se cunoaște textul - nu pot fi trași la răspundere pentru voturi, opinii...", răspundere juridică.

Per a contrario, spunem noi, juriștii, dincolo de această formulare, deci dincolo de această zonă de exonerare de răspundere, voturi și opinii politice, se pune problema răspunderii juridice.

În ceea ce privește răspunderea penală, este chiar textul în continuare, normele de procedură legate de aspectele percheziție etc., iar mai departe nu spune Constituția pentru care infracțiuni, este Codul penal, legi penale speciale.

În ceea ce privește răspunderea materială sau civilă, nu spune Constituția, pentru că este Codul civil și se înțelege că deputații și senatorii răspund ca orice cetățean din România.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară, coroborăm, acceptăm însă logic că textul la care mă refer nu o exclude. Unde ar urma să fie, mai departe, reglementată această problemă?! Păi exact acolo unde este vorba de organizarea și funcționarea Camerelor, pentru că organizarea și funcționarea Camerelor se stabilește prin regulamentul propriu, deci în regulament.

Și mai am un text din Constituție și m-am oprit imediat.

În art. 73 care este consacrat sediului legilor - fostul art. 72 - se arată în alin. (3) ce anume se reglementează prin lege organică. Iar, dacă aveți amabilitatea să verificați, la lit. c) apare următoarea formulare: "Statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora".

Dacă aici noi am fi avut inspirația, mă rog, spunem noi, legiuitorul ar fi avut înțelepciunea, deși cred că a avut înțelepciune, pentru că, tocmai, este o soluție înțeleaptă în a nu stabili ca prin lege organică să se stabilească și sancțiunile disciplinare. Ele sunt lăsate pe seama regulamentului, și atunci în sfera sancțiunilor disciplinare includem, fără îndoială, și diminuarea corespunzătoare a indemnizației, potrivit abaterii săvârșite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să încheiem. V-am dat cuvântul, ați vorbit...

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu (din sală):

Aștept, o să îmi dați...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce să așteptați, nu luăm cuvântul de zece ori, domnule Vornicu!

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu (din sală):

Nu am vorbit de peste o lună!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A, vreți să vă descărcați acum, aveți cuvântul, poftiți!

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Eu sunt unul dintre cei care, în 14 ani de zile, nu știu dacă am lipsit o dată nemotivat. Deci nu susțin o cauză proprie.

Dar am întrebat juriști: ca să fie lege organică, acest regulament trebuie să îndeplinească o procedură legislativă și să ajungă să fie promulgat de președintele țării, ca și legile.

Domnule președinte,

Noi trebuie să facem o lege în baza căreia să poată să fie sancționat cel care lipsește. Dacă este numai regulament și nu este lege, și nu este lege, pentru că nu va ajunge niciodată să fie promulgat acest regulament de președintele țării, vedeți că suntem într-o încurcătură juridică.

Aduceți-vă aminte că așa am rămas noi cu Statutul deputatului și senatorului atâția ani de zile, pentru că noi nu voiam să votăm ce au scris deputații despre cum își desfășoară activitatea, în acest statut, iar deputații nu doreau și nu voiau să voteze în legătură cu ce am prevăzut noi în statut, de fapt, acest regulament. Din cauza asta, din 1992 și până în 2004, am rămas fără Statutul deputatului și senatorului.

Deci acest regulament pe care îl votăm nu este lege, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Eu aș ridica, cum să spun, nu este o chestiune prea populară ceea ce spun, dar sunt obligat să susțin.

Pe de o parte, mă interesează similitudinea cu situația din Cameră. La Cameră, după câte știu eu, prezența nu este obligatorie și nu există o astfel de prevedere că se ating de indemnizație.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există din Parlamentul lui '96.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Nu cred că este bine să luăm o decizie absolut deosebită de cea a Camerei inferioare.

În al doilea rând, cum să zic, acea indemnizație care este de 300-350 de euro, nu știu cât este, scuzați, sunt unii care poate trăiesc din această indemnizație, nu este una exorbitantă, țara este săracă, nu am spus că nimeni nu vrea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci să fie aici, în sală, domnule senator.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Nu se pune problema, dar nu este bine.

Ceea ce pe mine mă interesează cel mai mult, și aici nu m-a convins nici un argument, nici juridic, nici moral, nici de altă natură, aici este vorba de independența senatorului care este om politic, pentru mine este inacceptabil să îl văd pe - hai să nu zic pe Markó Béla - pe Corneliu Vadim Tudor ducându-se la secretarul U.D.M.R. și spunând: "Măi Balint, hai motivează-mi absența, că am fost în circumscripția electorală!". Nu văd posibil așa ceva.

Suntem oameni politici, funcționăm în diferite partide și formațiuni politice, este o armă îndreptată de către cel care exercită, dacă vreți, acest control. Sunt discutabile.

Dacă mă pune Markó să merg, să îl spionez pe ăla din Odorheiul Secuiesc, cum apreciază P.S.D.-ul că este în interesul serviciului sau nu?! Dacă am o întâlnire în străinătate, trebuie să mă duc, dar nu vreau să fie publică, suntem, totuși, politicieni, atunci eu trebuie să vin..., am fost la Bruxelles, dar nu vreau să se afle.

Nu merg aceste lucruri în privința independenței omului politic.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Poate că domnul senator Eckstein are dreptate, poate mergem pe formula să scoatem din regulament și să spunem "prezența nu este obligatorie"...

Din sală:

Asta ar mai lipsi!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mergem pe formula domnului senator Eckstein, pentru că, nu vă supărați, toți avem dreptate, de ce să nu mergem noi..., să mă duc la Argeș, mai nu știu unde, la munte, la o cabană și să spun că mă întâlnesc cu câțiva colegi de partid?! Eu nu am pus niciodată problema aceasta. Dumneavoastră spuneți așa.

Deci, dacă este om politic și este și senator, trebuie să își facă treaba de senator aici. Dacă vrea să fie om politic, să coordoneze, își dă demisia din Senat, cum a făcut-o președintele Coposu, dacă vă aduceți aminte, s-a retras și s-a ocupat de partid.

Păi dacă facem toți așa, după cum spui dumneata, noi nu suntem funcționari, noi venim dacă vrem! Și dacă plecăm toți, domnule Eckstein, și mâine nu mai este nimeni?!

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter (din sală):

Sunt partidele politice care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care partide politice, domnule?! Din cauza asta stăm și numărăm că nu mai este cvorum?!

Bun, domnul senator Ion Solcanu și după aceea luăm decizia prin vot.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, s-a făcut trimitere la Regulamentul Camerei Deputaților, acolo unde e altă viață. Deci în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 200, reținerile din indemnizația lunară a deputatului se fac pe baza examinării lunare a situației prezenței deputaților la lucrările Camerei. Este ceea ce trebuie să introducem și noi în...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E la fel ca la noi.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Sigur. Ceea ce trebuie să introducem și noi în regulamentul nostru. Stimați colegi, eu nu cred că trebuie să mai teoretizăm, ce anume, faptul că trebuie să fim la lucrările Senatului? Independența și libertatea politicianului nu trebuie exprimată în lipsa de la lucrări, unde este obligatorie, ci în sensul opiniei politice, în sensul dreptului de a se exprima liber și nestingherit orice părere în legătură cu treburile țării, cu Executivul și așa mai departe. Aceasta este independența și libertatea politicianului. Nu este liber să chiulească.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vreau să mai adaug un lucru. Și în regulamentul... - nu vorbesc de Camera Deputaților -, mă refer la ceea ce punem să și aplicăm. Vreau să vă spun că și în Regulamentul comun al celor două Camere este prevăzut ca atunci când se face apelul, celor care lipsesc li se taie indemnizația și diurna. Asta prevede Regulamentul comun. Deci noi venim acum să introducem o regulă, hai să spunem, mai principială, mai corectă, așa cum trebuie și începem să spunem că nu este bine.

Domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Sunt printre autorii acestui amendament, pe care-l susțin în fața plenului, și-l susțin pentru că mi se pare nefiresc să fim două categorii de parlamentari: parlamentari care trebuie să fie prezenți la comisii, parlamentari care trebuie să asigure cvorumul în plen și colegi parlamentari care au cu totul alte preocupări. Nu mi se pare de loc corect. Sigur că, în primul rând, este o chestiune de responsabilitate în cadrul partidelor politice. Dar, în al doilea rând, indiferent de culoarea politică, fiind prezenți în Senat, cu toții trebuie să respectăm regulile de joc ale Senatului. Ceea ce am prevăzut noi în acest amendament nu este o noutate deosebită, pentru că la modificarea anterioară, în art. 189 alin. (2), este adevărat, cu o anumită larghețe, noi am trecut faptul că în momentul în care un senator lipsește de la 8 ședințe consecutive i se taie indemnizația, deci pierzând indemnizația și toate drepturile, text care este în vigoare. De data aceasta - pentru că este greu ca cineva să creadă că un coleg senator lipsește 8 zile consecutiv, deși noi după aceea am discutat că este vorba de 8 zile pe o sesiune -,poate să piardă drepturile bănești. De altfel, acest text venea în contradicție cu două articole: cu art. 187, potrivit căruia nici un senator nu poate lipsi de la ședințele Senatului sau ale comisiei din care face parte, și art. 107, potrivit căruia există obligația pentru colegii senatori să fie prezenți la lucrările Senatului. Dacă nu sunt prezenți, ce se întâmplă, se întreba domnul senator Vornicu. Citim ce scrie art. 184 din regulamentul actual, pentru că noi l-am detaliat astăzi, în momentul în care spun că senatorii pot să piardă indemnizația și celelalte drepturi bănești. Cum?

În condițiile stabilite de noi prin regulament. Pentru că noi am ridicat în fața dumneavoastră o chestiune: un senator trebuie să piardă drepturile bănești dacă lipsește o lună, dacă lipsește 8 zile? În momentul în care nu participă la dezbateri nemotivat- nu așa cum spuneau unii colegi, pentru că sunt colegi lideri de partid, care au anumite sarcini pe linie de partid, pe linie de Parlament, sunt colegi care sunt în comisii parlamentare și așa mai departe-, noi discutăm de senatorii care absentează nemotivat și care sunt de regulă aceiași, este moral ca aceștia să încaseze drepturile bănești prevăzute în lege?

Și noi spunem: "nu". Și spunem "nu" tranșant, în fața Senatului. Dar spunem că acest "nu" începe din prima zi, nu după 30 de zile, după 6 luni de zile sau nu știu după ce perioadă. Și am spus: în momentul în care absentează nemotivat, fără aprobarea președintelui Senatului, a Biroului permanent, fără să primească o însărcinare din partea Senatului, este corect să n-aibă dreptul să încaseze ceea ce a stabilit legea, respectiv indemnizația sau celelalte drepturi, motiv pentru care am prevăzut acest articol.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Eckstein ați vorbit destul, domnule.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, numai două amănunte. Să citim textul, pentru că nu este..., în regulamentul actual nu este așa cum a spus domnul vicepreședinte Tărăcilă. În art. 189 alin. (1): "Senatorul care lipsește de la 8 ședințe consecutive, fără concediu sau peste concediul acordat va fi invitat de președinte să justifice motivele absenței."

Alin. (2): "Dacă în termen de 20 de zile..."

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Adică, s-și acopere în cele 7 zile consecutive în fiecare lună.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

"... de la comunicarea invitației, senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificare, pierde drepturile prevăzute de art. 189." Deci este clar, e vorba de o reavoin ță crasă, când nici nu vine, consecutiv, și nici nu..., atunci cum să zic? Invitat, e, totuși, cum să zic, o formulare la care ne-am gândit data trecută. Iar al doilea, cu diurna și cu banii de ședință... Eu sunt chiar curios dacă în momentul de față pentru colegii care nu sunt prezenți, li se dau aceste drepturi, pentru că acestea nu li se cuvin. Cine nu este în activitatea Senatului nu trebuie să primească nici drepturi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, haideți să nu intrăm în amănunte.

Nu-i adevărat! Vreți acum să intrăm în discuțiile astea?

Dacă vreți cu adevărat să intrăm în discuții, intrăm, dar n-o să fie bine. Vă rog eu foarte mult.

Domnul senator Vela.

 
   

Domnul Ion Vela:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș dori să citesc și eu din art. 188, care...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Propunem să fie abrogat, nu vă faceți probleme.

 
   

Domnul Ion Vela:

Nu, nu, dar nu-i actual. Care ce prevede? "Pentru interese personale se pot acorda, în timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizației".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am discutat-o. N-ați fost aici. S-a discutat o jumătate de oră pe tema asta.

 
   

Domnul Ion Vela:

Durata concediului fără plată. Trebuie să citim toate articolele. Sigur că în presă unii apărem că suntem găinari, că în trei ani de zile am lipsit o zi, în altele apărem ca fraieri că facem cerere să ni se motiveze absențele. Păi, sigur cred că trebuie să fie totuși răsplătită munca corespunzător.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne oprim aici, stimați colegi.

Haideți să depășim momentul. Vă rog eu.

Domnul Marius Constantinescu, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Exact asta vroiam să propun: să sistăm dezbaterile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, atunci de ce nu l-ai lăsat pe domnule președinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că am dezbătut mult această temă. Toată lumea este în cunoștință de cauză. Este vorba de art. 107, introducerea unui alineat nou, alin. (3), cu redactarea care v-a fost prezentată, cu corectura care a făcut-o domnul senator, deci avizată de secretarul Biroului permanent însărcinat cu această atribuție.

Supun votului dumneavoastră acest text. Vă rog să votați. Votând da, sunteți de acord cu comisia. Vă rog să votați. Cu 71 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a votat.

Rog câte o listă pentru liderii de grupuri și pentru președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți. În momentul în care plenul Senatului a aprobat acest amendament la art. 107 alin. (3), pe cale de consecință, ca să nu deranjăm colegii care și-au dat seama că există o prevedere în regulament, se impune eliminarea art. 189 care prevedea posibilitatea colegilor senatori să lipsească 8 zile consecutiv.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Pe motiv de corelare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe motiv de corelare a textelor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 189?

Din sală:

N-am ajuns acolo.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Când ajungem, dar ca să știm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă citesc art. 189, ca să închidem discuția, din regulamentul actual. "Senatorul care lipsește de la 8 ședințe consecutive, fără a avea concediu sau pentru concediu neacordat, va fi invitat de președinte să justifice absența. Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitației, senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 184". Deci, aprobând art. 189, cade și art. 184.

Supun votului dumneavoastră art. 189 alin. (1) și (2), deci eliminarea, ca să nu avem două sancțiuni.

Cu 82 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a votat.

Stimați colegi, la art. 110, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 117, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 120, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 121, dacă sunt intervenții?

Numai o secundă, o să vă dau cuvântul.

Domnul senator Mihai Ungheanu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Intervenția mea este tehnică, de procedură. La art. 121 este pomenit votul prin corespondență și trebuie să amânăm votul la acest alineat după ce votăm articolul respectiv.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, e același lucru. Dacă aici eliminăm, se corelează dincolo. De ce să așteptăm acum să răsturnăm lucrurile, să ajungem la art. 124 și să ne întoarcem la art. 121. E același lucru. În princiu, se elimină un text. Aici este eliminarea, la art. 121, nu ce se cere altceva și pe altă motivație, decât că votul respectiv, din punctul de vedere al celor care au cerut eliminarea, nu este legal și o să explicăm de ce.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a făcut o propunere, și după părerea mea nu este greșită. Vă propun, și după aceea corelăm, să discutăm art. 1241, propunerea Comisiei juridice la alin. (1), (2), (3), și rog Comisia juridică să prezinte acest art. 1241.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este adevărat că în viața parlamentară de după Revoluție, în puține cazuri s-a utilizat votul prin corespundență. Ne-am găsit în situația în care am trecut la dezbaterea și mai ales la adoptarea Legii de revizuire a Constituției, să oferim posibilitatea colegilor senatori care fie se găseau în imposibilitate de a se prezenta în plenul Senatului pentru a vota, fiind bolnavi, fie colegi senatori care erau plecați în diverse misiuni încredințate sau dispuse de Senat și de la care nu puteau lipsi pentru a fi prezenți în Senat. Deși la acea dată nu aveam un text regulamentar, aș spune că în mod deosebit liderii grupurilor parlamentare, la propunerea Biroului permanent, au agreat, și plenul Senatului a votat, acceptând ca pentru acest proiect de lege să fie folosit votul prin corespondență. Pe cale de consecință, în momentul în care am trecut la dezbateri în Comisia juridică am propus ca amendament introducerea, atât de principiu și, sigur, cu anumite limitări, a folosirii votului prin corespondență. La acest articol 121 sigur că noi discutăm despre modalitățile de exercitare a votului.

Dacă-l agreăm, sigur că-i stabilim și procedura în cadrul căror legi, pentru ce motive și cum se poate utiliza. De principiu, eu și noi am apreciat că, efectiv, votul prin corespondență este util, având în vedere că în activitatea Senatului o mare parte dintre colegi îndeplinesc misiuni încredințate de Senat. În definitiv, domnule președinte, stimați colegi, prin votul prin corespondență se oferă posibilitatea colegilor senatori de a-și exercita mandatul.

Altfel, datorită însărcinării pe care o primesc, respectiv, astăzi, spre exemplu, să participe la primirea unei delegații sau să fie plecați într-o delegație în țară sau în străinătate, toți acești colegi nu au posibilitatea, deși au vocația să se exprime asupra oricărei legi, nu au posibilitatea efectivă să voteze Regulamentul Senatului, nu au posibilitatea să se exprime.

De aceea, noi apreciem că votul prin corespondență - dacă doriți să-i aduceți anumite limitări, există și un amendament care mi-a fost respins - trebuie să existe, trebuie să fie utilizat, pentru că el ține de exercitarea mandatului de parlamentar.

Deci eu nu vorbesc despre colegii parlamentari care absentează de la lucrările Senatului fiind de mai puțină bună-credință - ca să nu spun de rea-credință -,ci vorbesc de acei colegi senatori care ar dori să se exprime așa cum uneori o spunem noi în glumă, ca să rămână pentru istorie, dar, efectiv, să se exprime în legătură cu un anumit proiect de lege sau s-și exprime un anumit vot și să rămână consemnat modul în care ei au votat la acel proiect de lege.

Sigur, contraargumentul principal - noi am mai discutat între noi - ar fi că în felul acesta puterea reușește să conserve 1, 2, 3 voturi ale colegilor senatori plecați în delegație. Să nu uităm că într-o delegație niciodată... sau de cele mai multe ori colegii au mers în echipă, atât de la putere, cât și de la opoziție și de aceea...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Mai mult de la opoziție. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nici nu cred că trebuie să punem în discuție chestiunea aceasta. Cred că noi trebuie să legăm votul prin corespondență nu de chiul, așa cum aș spune cu părere de rău citind diverse articole, ci, dimpotrivă, de dreptul parlamentarului de a-și susține, prin vot, mandatul încredințat de electorat. Motiv pentru care noi susținem introducerea în Regulamentul Senatului, urmând să stabilim dacă pe o anumită procedură, dacă la anumite legi sau pe baza unui consens existent între liderii grupurilor parlamentare, dar sigur cu aprobarea plenului Senatului această modalitate de vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Domnul senator Plătică, domnul senator Dinescu, domnul senator Popa.

Stați o secundă. Numai o secundă.

Stimați colegi, lucrurile sunt foarte importante, dar am impresia că acum toți senatorii vor s-și spună punctul de vedere. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Avem amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La amendament vă voi da cuvântul.

Ca inițiator de amendamente, vreau să încercăm să limităm. Eu nu mă grăbesc, dar vreau să rețineți că mai avem 10 legi organice de votat.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu se poate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi nu am votat așa, domnule senator? (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Mircea Mihordea (din sală):

La ora 20,00 am plecat. Mi s-a terminat programul.

Votez prin corespondență. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E posibil și asta. Stimate coleg, am votat o ordine de zi și un program. Amintiți-vă că ați votat programul până la epuizarea ordinii de zi.

Din sală:

Scrie în regulament?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care regulament? Votul plenului.

Domnule senator Plătică, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt pentru introducerea votului prin corespondență, amintindu-le colegilor care se dau parizanii eliminării acestei posibilități că în momentul în care țara votează se deschid urne la toate ambasadele și consulatele din străinătate pentru cei plecați în respectivele țări, iar pentru cei care sunt internați în spitale, pentru un vot obișnuit, există urna mobilă. De ce, prin excepție, că vor să se umple de populism unii din Partidul România Mare și nu mai știu de pe unde... (Discuții, rumoare, vociferări.)

...ați pledat deschis pentru eliminarea acestui sistem de vot. Din acest motiv v-am invocat, dragii mei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Plătică, nu discutați cu sala, ci cu noi toți. Domnule senator, vă ascultăm.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

E gruparea mare. Dacă cetățeanului obișnuit i se acordă dreptul de a a-și exprima votul, nu văd de ce de același drept nu ar beneficia senatorul. Lucrurile sunt foarte clare. Așa cum, onor comisia, a revenit și a menționat cazurile în care senatorul poate uza de votul prin corespondență, eu cred că este foarte bine să fie acceptat de plen. Nu lungim discuțiile, chestiunea este foarte limpede.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul mai departe, vreau să vă uitați pe text, ca să vorbim în cunoștință de cauză. Acolo sunt 3 alineate, care ce spun? Votul prin corespondență este numai pentru cei absenți motivat. Sunt în străinătate cu delegații, în caz de boală și doresc s-și exprime un punct de vedere. Numai o secundă.

În al doilea rând, pentru a se accepta votul prin corespondență este necesar ca toți liderii de grupuri parlamentare să fie de acord, deci și de la putere, și de la opoziție, și împreună cu Biroul permanent decid acest lucru.

Deci o condiție mai dură nici nu se poate. Vă imaginați că cei care sunt la putere sunt 2-3 lideri de grup care sunt în opoziție și nu sunt de acord.

Din sală:

Dar unde scrie?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, citiți art. 1241, și dacă vreți vi-l citesc eu.

Din sală:

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

"Procedura votului prin corespondență se aplică numai în situațiile stabilite de Biroul permanent, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare."

Deci dacă un lider nu este de acord, nu se aplică.

Pot fi, stimați colegi, cazuri legate și de armonizarea legislativă, legi organice, Uniunea Europeană, în care avem - eu știu? -, în 2005-2006, 30,40 de colegi într-o reuniune la Parlamentul european și noi trebuie să dăm urgent o lege. Deci sunt cazuri de excepție unde toți se pun de acord, opoziție cu putere.

Și în condițiile acestea, ca să nu se înțeleagă că este ceva făcut pentru nu știu cine, nu știu ce partid, nu este adevărat. Este vorba despre cazuri deosebite, când avem niște urgențe. Nu se intră cu votul prin corespondență la legi ordinare, ci la legi complexe, unde toți liderii sunt de acord, e importantă, trebuie să o promovăm repede, să plece și la Camera Deputaților, să nu depășim termenul, nu avem ce face că nu avem cvorum. S-au suprapus delegația la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, cu delegația la Uniunea Europeană, cu delegația la OSCE, cu delegația la NATO și cu Uniunea Interparlamentară unde participă 15 inși.

Și iată că, dintr-o dată, avem 40 de inși lipsă! Ce facem? Astea sunt cazurile cu totul deosebite și vă rog să urmăriți tot textul. Deci nu este absolut nici o încercare, nici un gând rău, decât gândul cel bun. Votul este personal, votează pe propria răspundere, cu semnătura originală, îi dă plicul liderului de grup.

La astfel de misiuni participă toate partidele, Grupurile parlamentare au câte un reprezentant... doi, trei... Dar putem ajunge într-o situație de excepție. Asta vreau să înțelegeți. Nu e regulă, ci faptul că toți liderii trebuie s-și dea acordul pentru asta, cred că este suficient. Nu este o problemă de avantaj politic.

Din sală (mai multe voci):

La vot!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Popa, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Domnule președinte, îmi pare rău că trebuie să contrazic ceea ce ați spus dumneavoastră. Câtă vreme liderul de grup nu are vot în Biroul permanent, câtă vreme Biroul permanent stabilește modul în care se aplică votul, este clar că nu există un drept de veto al liderului de grup, fiindcă dacă ar exista, acest lucru ar fi trebuit exprimat explicit. Dar nu aceasta este chestiunea.

Chestiunea este că putem da, prin votul prin corespondență, posibilitatea ca să se exercite un vot politic imperativ asupra unor oameni care nu participă la lucrări, nu aud motivațiile, nu aud amendamentele, nu aud rezultatul lucrărilor pe care noi le facem aici, adică părerile opoziției, cât și ale puterii, și în situația aceasta votul este formal, este într-adevăr imperativ și este interzis prin Constituție.

Putem organiza, dacă vreți, o mașină de vot, dar nu realizăm ceea ce cred eu că este menirea acestui Senat; un rezultat corect conform conștiinței noastre și conform unei informații plenare asupra dezbaterilor în comisii și în plen la care, așa cum ați spus, senatorul este obligat.

Putem face o formalitate și să trecem, ca la mașina de vot, legi. Nu cred că asta este realizarea pe care ne-o dorim. Cred că realizarea constă în voturi serioase, în cunoștință de cauză, și în acest fel să dăm valoare procesului legislativ.

Câtă vreme avem... și dumneavoastră aveți posibilitatea să amânați - domnul Tărăcilă este specialist în materie de amânări a votului: numără în sală și amână exact în momentul în care, după ceas, vine colectivul de vot -, câtă vreme există această posibilitate de ce să fim formali... (Discuții.) ... de ce să ne ascundem după deget, pentru că, într-adevăr, votul prin corespondență rezolvă o problemă, dar nu rezolvă fondul, și anume, așa cum am spus, luarea unei decizii în cunoștință de cauză.

Din aceste motive nu pot fi de acord cu votul prin corespondență. Mai mult decât atât, dintr-o excepție... (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

...făcem o regulă și vom ajunge la un moment dat să facem doar o poștă în care numărăm scrisorile și la sfârșit vedem rezultatul votului. Vă rog să nu faceți o asemenea greșeală și să nu dați posibilitatea unor abuzuri, datorită cărora se fraudează, de fapt, rezultatul real al voturilor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am făcut o propunere - este acolo amendamentul - și mă întreb de ce votul prin corespondență, dacă este mult mai modern, mai sigur, mai rapid, chiar fulger, votul prin internet. Trimtem e-mail-uri de unde suntem alertați, vine... (Rumoare, discuții, râsete răzlețe.) ...este o corespondență, dar imediat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sau prin asociația istoricilor. Se poate și asta. (Discuții.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Suntem alertați telefonic oriunde am fi și merge...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem o discuție serioasă și cred că nu era cazul. (Rumoare, discuții.) Este o discuție prea importantă.

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, eu prezint opinia grupului parlamentar U.D.M.R. U.D.M.R. nu este de acord cu introducerea votul prin corespondență. Nu voi fi lung, argumentele sunt multiple, de altfel sunt țări în care se practică în anumite situații...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se practică.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Spun că sunt țări în care se practică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e adevărat, că este neconstituțional, ne-a spus domnul senator Popa. Nu se practică.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Am spus că se practică. Alte țări au alte Constituții, nu intru în alte amănunte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cum să practice alții așa ceva!? (Rumoare, discuții.)

Scuzați-mă, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că în cazul nostru, fără o reglementare foarte strictă, sunt anumite garanții și iar nu vreau să am gânduri rele la o pornire de drum, dar, dacă senatorul trebuie să fie prezent, hai să fie prezent și să voteze prin modalitățile cuprinse în regulament. Singura posibilitate - evocată, de altfel, de domnul Tărăcilă prin amendamentul respins - este ca cel care se află în delegație oficială în străinătate și cam știe ce se face, aceasta ar putea să fie singura situație pe care o putem totuși accepta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dinescu... Domnul senator Prisăcaru...

Mai dorește cineva?

Domnul senator Badea...

Facem dezbaterea generală și la amendamente trecem direct la vot. (Rumoare, discuții.)

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, dacă vă uitați bine în sală și dacă am fi beneficiarii regulamentului pe care urmează să-l adoptăm astăzi, prin votul prin corespondență s-ar fi exprimat un număr de 140 de senatori. Nu cred că în acest moment sunt 40 de oameni în delegație, la fel cum nu cred că în acest moment suntem în situația de a nu fi responsabili și de a nu înțelege corect ce misiune am avut pentru ziua de astăzi.

N-o fac din populism. Vreau să vă reamintesc că Grupul parlamentar al Partidului România Mare a fost de acord cu votul prin corespondență atunci când o situație specială, cum a fost adoptarea Legii pentru revizuirea Constituției, o impunea. Dar dacă se dorește ca acest vot prin corespondență să se substituie prezenței reale a senatorilor la dezbaterea și aprobarea unor legi, dați-mi voie să vă spun că, de fapt, legiferăm, astăzi și aici, chiulul din Senat, cu toate consecințele pecuniare pe care unii sau alții cred că le-ar putea impune. Sunt oameni care nu au nevoie nici de indemnizația de ședință, au nevoie s-și deruleze afaceri de milioane de dolari și îi interesează prea puțin ce se întâmplă în aceste zile sau ce se poate întâmpla. E simplu, o bucățică de hârtie, sunt de acord cu tot ce doriți.

De aceea, ca și autor al amendamentului prin care am solicitat eliminarea, susțin punctul de vedere că nu este momentul să introducem votul prin corespondență, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu un articol, am discutat despre măsurile sancționatorii ce se impun atunci când senatorii chiulesc de la lucrările Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Badea.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Am renunțat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Prisăcaru.

 
   

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Domnule președinte, doar câteva cuvinte, pentru că timpul este înaintat, în susținerea amendamentului propus de comisia noastră, referitor la votul prin corespondență.

Sigur că votul în Senat este un vot politic, și eu refuz să cred că un vot dat prin corespondență nu ar fi dat în cunoștință de cauză, cu atât mai mult cu cât noi toți avem posibilitatea să participăm la dezbateri, în comisii sau chiar în plen, urmând ca la un moment dat să se dea votul.

Refuz, de asemenea, să cred că o anumită motivație din partea altcuiva ar putea să-mi schimbe votul, pentru că vă remintesc ce a spus cândva primul-ministru al Marii Britanii, Disraeli, și anume că un discurs bun poate să-mi schimbe din idei, dar niciodată votul. (Aplauze în rândul senatorilor P.S.D.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apar uneori situații paradoxale. Același domn senator Dinescu ne propunea, în urmă cu circa 45 de minute, să acceptăm, pentru senatorii care sunt plecați în delegații sau în imposibilitatea de a înainta amendamente în timpul util prevăzut de regulament, să acceptăm să le primim mai târziu. Deci atunci accepta acele două situații - delegație în străinătate și internare în spital -, iar la vot nu le mai acceptă. Ce pot eu să înțeleg din această...

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Am zis în plen, nu prin corespondență.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule, vorbeai de momentul înaintării amendamentelor...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Plătică, haideți, dacă aveți, spuneți direct. Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Deci pentru mine e clar, dar vreau să vă spun...

Duplicitatea asta, când îi convine, zice da, când nu-i convine, zice nu, pentru aceeași chestiune, în fond. La comisie vrea să se exprime, să înainteze amendament, în plen nu mai vrea să voteze.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că am făcut o dezbatere generală. Vreau să vă spun, însă, că la articolul acesta sunt o serie de amendamente, începând de la amendament prin care se propune ca acest vot prin corespondență să fie valabil numai pentru cei care sunt în misiuni oficiale în străinătate și pentru cei internați în spital, pe motive de sănătate, plecând de la eliminare.

S-o luăm pe rând, și dăm cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu am cerut menținerea textului inițial. Cred că este satisfăcător și că votul prin corespondență nu rezolvă mare lucru.

Despre ce este vorba? Apare o contradicție între orientarea celor care au făcut revizuirea, și care cer prezența foarte riguroasă în Senat, deci o activitate permanentă, și, în același timp, o permisivitate ciudată în legătură cu cei absenți, care pot să voteze de la distanță. Este o contradicție pe care trebuie s-o semnalez, pentru că aici sunt interese diferite în joc.

Eu am să mă exprim direct. Acest vot avantajează partidul de guvernământ. Delegațiile care se formează pentru plecarea peste hotare sunt, prioritar, după cum arată tabelele pe care le avem sub ochi la Biroul permanent, formate din membri ai Grupului parlamentar P.S.D. Celelalte grupuri au un mic număr de reprezentanți, și această cifră enormă de 40 poate să apară într-un mod excepțional, cine știe când. Dar este vorba de acest interes de a construi o mașină de vot a puterii în Parlament atunci când nu toți sunt în sală.

Dacă, cumva, se votează acest articol, cu toate detaliile pe care le are, veți vedea că plecările peste hotare se vor înmulți și că votul prin corespondență va deveni un instrument de vot permanent.

Eu nu pot fi de acord cu acest vot, mai ales pentru că întreaga curgere a discuțiilor pe anumite articole are un caracter restrictiv și reprimator la adresa parlamentarilor, a senatorilor, că sunt transformați, prin anumite articole, în funcționari, și nu ceea ce sunt ei, senatori. Articolul 78, care s-a votat, veți vedea ce consecințe are, mai târziu, în campania electorală. Nu poate să dea Senatul sarcini senatorilor în anumite situații, și nici Biroul permanent, dar s-a votat, două alineate sunt la acest articol. La fel și art. 107.

Noi am cedat la Constituție, în condiții speciale, dar a merge pe această direcție nu este corect, pentru că este o modificare în favoarea opoziției, după cum vreau să vă spun că în favoarea opoziției sunt și articolele care sunt reprimatoare și care cer tăierea de sume de bani.

Eu nu înțeleg de ce această exigență acum, aici, când până acum nu s-a rezolvat un caz care a devenit public, deci comisia nu s-a sesizat, Biroul permanent nu s-a sesizat și nu s-au luat măsuri în legătură cu anumite absențe. Au fost publice, în presă și în Biroul permanent.

Deci sunt contradicții care ne arată că interesul partidului de guvernământ este, de fapt, să oblige opoziția să fie în sală. De ce? Cei care trebuie să fie aici sunt cei care trebuie să voteze ordonanțele de urgență, adică oamenii puterii, nu ai P.R.M.-ului și nu ai acestei părți.

Deci toată teoria care s-a făcut în legătură cu prezența este o teorie facilă, care nu rezistă. La fel, și în legătură cu acest vot prin corespondență, este vorba de o inițiativă care nu este numai nepotrivită, ea este o inițiativă nefastă pentru activitatea parlamentului. Asistăm de 3 ani la o decădere a drepturilor senatorului, asistăm la un mod de a regla activitatea, care reduce totul la tehnică și la mașina de vot. Să nu ai opinii, să nu vorbești. Suntem chemați să fim prezenți în sală, și când ajungem în sală senatorilor nu li se dă cuvântul, sub diverse pretexte, uneori cu brutalitate.

Vă mulțumesc. Eu sunt împotriva acestui....

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Acum, cum de vorbiți?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Pentru că m-am înscris la amendament, domnule Solcanu, tocmai pentru ca să am dreptul să vorbesc.

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Vedeți?

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

In alte împrejurări nu se întâmplă așa. Când oamenii au amendamente, sunt împiedicați să și le prezinte. Și am să vă aduc la cunoștință și pe trecut, și pe ce se va întâmpla de aici înainte.

Eu mi-am susținut punctul de vedere. Este un interes al puterii, al Guvernului, al P.S.D., pentru a promova ceea ce s-a promovat la art. 78, la art. 107 și la acest articol.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze, că tocmai mă uitam pe listă la domnul Ungheanu, aici, cu indemnizația, și am văzut că nu ați votat deloc. Cu reținerea din indemnizație. Apropo de discursul...

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Unde?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pe lista de vot. Ia vedeți dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Dar am fost în sală, domnule!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă că nu a scos calculatorul votul.

Domnul senator Eckstein-Kovács.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter (din sală):

Am renunțat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci ați propus eliminarea.

Vă rog, domnul senator Marius Constantinescu, aveți un amendament.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

L-am susținut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Susțineți eliminarea în continuare.

Dacă mai există vreo luare de cuvânt?

Mai doriți? Domnul Badea.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Deci a motivat domnul senator Ungheanu, care este coleg de grup cu mine, și a făcut și dânsul același amendament, de eliminare, pe care îl menținem, și vreau să vă informez că și la Camera Deputaților s-a discutat această propunere și nu a fost adoptată.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Sunt de două ori și ceva mai mulți decât noi. La noi când pleacă 40 de oameni se cunoaște, acolo nici nu se simte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Tărăcilă, vă rog să vă susțineți amendamentul. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule coleg, am fost la Bruxelles 15 parlamentari...

Mă iertați, domnule președinte. Numai 2 am fost de la putere.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

15 nu sunt 40.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În afara amendamentului general, făcut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, privind necesitatea folosirii, ca modalitate de vot, și a votului prin corespondență și a procedurii pe care noi am încercat să o stabilim prin amendamentul pe care eu l-am formulat, am încercat să aduc o serie de limitări, pentru a nu putea fi folosit în exces.

În acest sens, sigur că aceste limitări în folosirea votului prin corespondență pot să fie determinate fie de categoriile de legi ce sunt supuse dezbaterii Senatului, fie că vorbim de legi constituționale, organice, ordinare și așa mai departe, și putem găsi un criteriu, sau alte criterii sunt determinate de activitatea concretă pe care noi o desfășurăm în Senat. Un astfel prim criteriu, așa cum discutam mai devreme, în dezbaterile din Senat, este acela legat de activitatea pe care o desfășoară colegii din comisiile permanente, comisii la diverse organisme internaționale sau în alte misiuni primite și dispuse de către Senat.

În această situație este absolut incorect, în condițiile în care nu se aprobă punctul de vedere exprimat de comisie, și care a trecut, să răpim posibilitatea colegilor senatori care fac parte din anumite comisii permanente la diverse organisme europene, ca, pentru anumite legi, eu nu spun pentru toate legile, pentru legile care au caracter ordinar sau pentru anumite legi simple, dar sunt legi extrem de importante - și vreau să vă dau exemplu: Codul fiscal, Legea de organizare judiciară, Statutul magistraților, ce avem acum, de exemplu, în dezbatere, și care cred că trebuie să fie dezbătute și votate de către toți parlamentarii, indiferent cum votează. Pentru legile importante, deci pe procedura pe care noi o cunoaștem și care este stabilită în regulament, în sensul: discuții între liderii grupurilor parlamentare, discuții în Biroul permanent, procedură aplicată și aprobată de plenul Senatului, și nu de altcineva, cu aceste limitări -, să poată fi folosit votul prin corespondență.

O a doua limitare este determinată de imposibilitatea senatorului de a se prezenta la Senat. Această imposibilitate sigur că nu reprezintă o absență nejustificată, așa cum am văzut că au interpretat unii colegi, ci o imposibilitate constatată cu acte medicale, așa cum, de altfel, 2 sau 3 colegi senatori s-au exprimat, dacă nu mă înșel, la proiectul de Lege privind revizuirea Constituției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă, legat de votul prin corespondență, mai sunt intervenții?

Domnul senator Popa. Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

S-a vorbit aici despre urnele mobile care sunt deplasate... (Proteste din partea senatorilor P.S.D.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog eu...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Acela e un vot direct. Acela este un vot direct, la urnă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreți să vă închid chiar microfonul?

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, vă rog, închideți-mi microfonul, că vreau să vă citesc din Constituție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

"Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră".

Dumneavoastră vreți să-i considerați prezenți prin plicuri și prin corespondență prin oficiul poștal.

Nu este corect și depășește Constituția.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, stimate coleg. Vă rog să luați loc. Dacă știam, nici nu vă dădeam cuvântul. Luați loc, vă rog!

Domnul senator Markó Béla.

 
   

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să subliniez ceea ce s-a expus deja în numele Grupului U.D.M.R., și anume că nu putem sprijini ideea votului prin corespondență.

A existat o excepție extrem de importantă și am fost de acord cu această excepție, mai ales că a existat un precedent, și anume votul privind modificarea Constituției, dar, în ceea ce privește votul prin corespondență, în practica cotidiană, zilnică, a Parlamentului sau respectiv a Senatului, eu aș vrea să vă gândiți la consecințele acceptării acestui principiu. Acest lucru ar însemna de fapt o nouă interpretare în ceea ce înseamnă ideea de Senat, în ceea ce înseamnă ideea de dezbatere în Senat, fiindcă noi ne întrunim nu numai pentru a ne da votul, ci și în ideea de a ne spune opinia și a ne convinge reciproc în legătură cu corectitudinea unei idei sau unui amendament, și nu vreau să continuu.

Eu cred că ideea în sine implică o serie de consecințe privind cvorumul, privind caracterul Senatului și așa mai departe, motive pentru care nu putem accepta ideea votului prin corespondență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Maria Petre.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem sub nici o formă introducerea votului prin corespondență și, înainte de a ne trezi în situația de a breveta în România legiferarea la distanță, așa cum s-a întâmplat și e corect că s-a întâmplat cu învățământul la distanță sau cu legiferarea la fără frecvență, v-aș solicita și solicit și colegilor din celelalte grupuri parlamentare ca, punctual, pe acest subiect, să avem o discuție de câteva minute a liderilor fiecărui grup din Senatul României.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi, haideți să facem un pact și după aceea mai vedem.

De acord, domnul Solcanu? Supun la vot.

 
   

Domnul Nicolae Vlad-Popa (din sală):

S-a cerut un time-aut... S-a cerut o pauză pentru negocieri...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți, că e ora târzie... Este cum am stabilit... Vă rog eu foarte mult, pierdem timpul...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnule președinte, dacă colegii apreciază că este prematur să discutăm de utilizarea votului prin corespondență în momentul în care, cel puțin, un sfert dintre colegii parlamentari vor trebui să facă deplasări în comisiile de la Strasbourg, și acelea sunt foarte importante față de prezența și votul în Parlamentul României, eu sunt dispus să renunț la amendament. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar putem lua o pauză pentru consultări?...

Deci comisia și-a retras amendamentul. Deci 1241 cade... Numai o secundă... Puțină răbdare, vă rog...

Intrăm la art. 1212. Deci rămâne formularea "Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic". Cade "prin corespondență", prin retragerea votului, da?

Și cred că nu mai sunt nici intervenții... Îmi pare rău de domnul Buzatu, de domnul Marius Constantinescu...

Deci peste tot unde apare "vot prin corespondență se reface. Mai este vreo intervenție, în aceste condițiile?

Deci s-a renunțat la toate aceste amendamente.

Intrăm mai departe la 124, da? Greșesc? Votul prin corespondență a căzut și el. Cartela de vot este... 124, vă rog... Cartela de vot este netransmisibilă. Înțeleg că colegii au renunțat...

Comisia?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, când îi văd așa îndârjiți în a-și apăra lipsa, pentru că asta este în fond, în a-și apăra absentarea de la ședințe, este o solidaritate nemaipomenită, mă impresionară, într-adevăr...

M-ați impresionat profund când vă apărați absentarea... Ce să mai susțin eu despre cartelă?!

Rămâne la uzanțe și la cutume, cred că este cel mai bine, nu?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci se retrage propunerea comisiei și de la 124, legat de transmiterea cartelei de vot.

Vă rog.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Renunțăm la tot amendamentul?! Sau cum...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă la 129 sunt intervenții?

Aveți amendament?

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Am amendament...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 129?! Unde aveți domnule?! Greșesc eu?! Aveți depus amendament, domnule senator? La 129?! Dați-mi-l și mie că nu-l văd...

Vă rog, vă ascultăm, domnule senator. La 129 a depus la comisie, și comisia nu l-a luat în considerare.

Vă ascultăm. Mergem înainte.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Da, domnule președinte, dar au venit după termen...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Au fost depuse foarte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator, vă rog eu, să cștigăm timp...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Popa, vă rog eu să luați loc că e păcat de Dumnezeu...

Vă rog, aveți cuvântul..

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de articolul 129 alin. (6). În forma actuală, articolul sună în felul următor: "Înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretar". În continuare, "senatorii care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședință, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului."

Amendamentul pe care l-am propus cere eliminarea acestui text, "senatorii care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședință, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului".

Este inadmisibil ca oameni care nu sunt în sală, oameni care nu participă la vot, să fie numărați și să dea consistență cvorumului. Cvorumul din sala de ședință este suma senatorilor prezenți. A-i considera prezenți pe cei care au părăsit sala este lipsit de orice logică, de orice rațiune, motiv pentru care am depus amendamentul prin care am cerut eliminarea părții a doua....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu v-am înțeles, dar de ce mă criticați pe mine...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu, Doamne ferește, mă adresez explicând distinsei asistențe...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să vă uitați pe regulamentul în vigoare, 129 alin. (6), ultima parte.

Deci spune așa: "Înainte de votare președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu-și exercită dreptul de vot dar au fost prezenți în sala de ședință intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului"...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, ca ființe vii, domnule președinte...(Rumoare în sală.)

Nu sunt mobilier în sala de ședință, sunt ființe vii și sigur că reprezintă, în calitatea lor, cvorumul de ședință.

De altfel, vă rog, domnule președinte, avem aici o excepție. Textul acesta nu a fost abordat de comisie pentru modificare și completare. Simplu. Iar amendamentul este ultratardiv.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman(din sală):

(Replică neinteligibilă.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu de dumneavoastră, de comisie. Dumneavoastră abordați ce vreți, dar nu sunteți comisie...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți să fim rezonabili ca să mergem mai departe. Este o problemă pe care a ridicat-o domnul senator Radu F.Alexandru...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, vrem să ne pronunțăm pe fond, domnule președinte...

Din sală:

Supuneți la vot...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așteptați să vă spun ceva...

Deci, încă o dată, este un amendament care a apărut după ce s-a încheiat această ultimă formă, care, sigur, poate necesita dezbateri, discuții...

Eu vreau să vă spun că în trei ani de zile nu s-a întâmplat niciodată așa ceva, deci eu vă propun și propun domnului Radu F. Alexandru să-l vedem la o proximă modificare, pentru că nu este o urgență, și să fie de acord cu...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte, eu sunt dispus să cedez la orice rugăminte a dumneavoastră. Am o singură rugăminte.

Făceți-mi și dumneavoastră un serviciu. După 7 ore de discuții, spuneți-mi, care a fost rostul acestor discuții?

Dacă trecem cu vederea, dacă suntem în situația ca un distins jurist, cum este domnul Tărăcilă, să spună "este un amendament foarte important, dar nu acum", acum când modificăm regulamentul... Nu, nu... Mă refer la un amendament anterior, când mi-a spus că e foarte bun, dar nu e momentul. Acum suntem în situația de a avea o prevedere aberantă. Oamenii care nu sunt în sală, care refuză să fie în sală, sunt totuși numărați în cvorum.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dar textul nu e așa, domnule...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog eu foarte mult...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule, citiți textul ca lumea...

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu discutați cu sala...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

A nu participa la vot este o formă de exprimare. Pot să votez pentru, pot să votez contra, pot să mă abțin sau pot să nu particip la vot. Nu intră în cvorumul de ședință cei care refuză să participe la vot...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu se spune... dar e prezent.

Am colegi, 5, 6, care nu au votat două articole, dar sunt în sală. Cum să spun? Nu sunt prezenți?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Asta este logica, domnule președinte. Are o logică particulară...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dar asta este situația reală. Repet, încă o dată, aici să nu facem o problemă. Eu de când sunt senator nu am întâlnit un astfel de caz. Plus că nu se referă... Se referă la cei care în mod tendențios, mobilier, nu votează... Dar ca să nu fie socotit prezent... Păi, atunci îi tăiem indemnizația...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală ):

Domnule președinte, dar situația asta este reală. Este vorba de senatori care au fost prezenți în sală. S-a întâmplat și în legislatura trecută, s-a întâmplat și astăzi, senatorii care refuză să participe la vot și părăsesc sala... Și se spune în continuare, ați fost în sală, deci cvorumul este asigurat, putem vota cei care am rămas...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, nu... Părăsesc este vorba dumneavoastră, nu a regulamentului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În primul rând că și votul... trebuie să ai numărul de voturi la o lege organică...

Stimați colegi, haideți să mergem mai departe.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Supuneți la vot, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la 129.

133, dacă sunt intervenții?

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, dacă îmi dați voie, am ridicat mâna și nu am fost observat. Vreau să fac o intervenție la 129, articolul care a fost în discuție.

Deci senatorii care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sală, pentru corectitudine putem zice "dar care sunt prezenți în sală".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, am renunțat la...

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Și atunci am elimina orice ambiguitate...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog eu să luați loc, vă mulțumesc foarte mult.

133, dacă sunt intervenții?

133? Comisia? Nu aveți intervenții.

134?

Vă rog, doamna senator Maria Petre.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu avem la 134 amendamente...

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu avem, domnule senator Predescu, aveți mare dreptate, dar vă rog să-mi dați voie să vă spun că cineva și-a râs de noi cu aceste amendamente. Iertați-mă că sunt atât de directă...

Domnule președinte, v-aș ruga să vedem cu toții alin. (3) al acestui articol și să constatăm că am ajuns să fim trimiși și la gazeta de perete, adică nu ni se mai citesc în plen legile care pot fi atacate la Curtea Constituțională, suntem trimiși cu toții, 140 senatori, la avizierul general, dacă vă puteți imagina așa ceva!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care este problema, doamnă?

 
   

Doamna Maria Petre:

Cum, ne ducem să citim pe pereți?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

 
   

Doamna Maria Petre:

Ne ducem să citim pe pereți, domnule președinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce pereți?

 
   

Doamna Maria Petre:

Păi așa scrie aici. Spre deosebire de textul vechi, așa se intenționează. Art. 134 alin. (3).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că e vorba de avizier? Păi, dar nu este cea mai corectă poziție, doamnă?! Scuzați-mă că intervin.

După aceea, discutăm.

Suntem în situația următoare: președintele de ședință prezintă 50 de legi, nu ascultă nimeni, și el spune: În conformitate cu prevederile legii cutare, vă puteți adresa Curții Constituționale în legătură cu următoarele legi... și citește un sfert de oră titlul legilor la care dumneavoastră - vreau să vă spun - nici nu vă gândiți la ele. Eu mă uit în sală. Deci este o pierdere de timp, și atunci propunerea comisiei, care este foarte logică, pentru a cștiga timp, toate aceste legi se pun la avizier, și în fiecare zi scrie acolo. Suntem așa de mari senatori că nu putem să citim la avizier?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Se afișează. Ce dificultate este?

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu, domnule președinte. Suntem senatori, pur și simplu, și mi se pare aberant ca singura formă de anunțare să fie afișarea...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Stați, doamnă, că nu distingeți, doamnă!

 
   

Doamna Maria Petre:

...să fie afișarea la avizierul general.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Asta nu pricepe!

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Predescu, v-aș ruga să vă cereți scuze pentru "asta nu pricepe".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dar se afișează ca și interpelările, domnule președinte.

 
   

Doamna Maria Petre:

V-aș ruga să vă cereți scuze. Dumneavoastră niciodată nu aveți un comportament compatibil cu calitatea de senator. Cereți-vă scuze, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Predescu...

 
   

Doamna Maria Petre:

Cum adică "asta nu pricepe"?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, nu vă pricepeți la metodologie.

 
   

Doamna Maria Petre:

Deci cum adică, domnul senator, "asta nu pricepe"?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, uite așa, e mai certă afișarea.

 
   

Doamna Maria Petre:

Să citiți dumneavoastră la gazeta de perete, eu nu voi citi.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este mai certă afișarea decât citirea.

 
   

Doamna Maria Petre:

Eu nu voi citi niște lucruri care n-au trecut prin documentele Senatului, prin stenograma Senatului. E adevărat că domnul președinte nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, vă rog, faceți pro... (Discuții aprinse în sală.)

Stimați colegi, vreți să terminăm? Vă rog să păstrați liniștea, să ne putem auzi.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule senator Predescu, nu mai luați cuvântul până nu vă dau eu cuvântul.

Vă ascultăm, doamna senator Petre.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte, propun să se elimine din formularea făcută de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări adăugarea aceasta cu avizierul general al sălii de ședințe și să rămână forma actuală a Regulamentului Senatului care acoperă inclusiv această....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt și alte intervenții?

Domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este posibilă și publicarea la avizier, dar citirea este normală pentru că se ia act în stenogramă, se tipărește, deci există ora, data de când începe să curgă termenul.

Deci este o chestiune foarte importantă. Nu putem să trecem peste această...

E adevărat, e dificil, uneori se citește mai mult.

Datorită Guvernului, avem texte prelungi de modificare a trei ordonanțe la rând, dar aceasta este situația, trebuie s-o acceptăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înțeles foarte bine.

Dacă mai sunt intervenții aici?

Comisia, punctul de vedere.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, comisia a apreciat că este mai util pentru senatori să citească afișarea proiectelor de lege ce pot fi atacate la Curtea Constituțională decât să fie citite aici, o suită din care nimeni nu reține nimic. (Discuții în sală.)

Argumentele potrivnice sunt glumețe.

Din sală:

Amândouă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Norica Nicolai, vă rog!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, eu cred că trebuie să mergem pe un cumul, și pe publicarea într-o formă, dar și pe citirea în plenul Senatului, pentru că o să avem probleme cu data de la care curge termenul pentru introducerea contestației la Curtea Constituțională.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu, afișarea are dată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Nu-mi spuneți de afișare că are dată, că poate fi afișată cu data de ieri, marți, deci nu discutăm această chestiune. Există un lucru absolut cert, stenograma Senatului, de la care se judecă respectarea termenului prevăzut de lege pentru contestare. Cred că este bine ca ambele soluții să fie menținute în regulament. Și este un termen foarte scurt, este un termen de 5 zile.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, dacă ne permiteți o mică replică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Pe noi ne surprinde cum doamna colegă, care este - între altele - și strălucit avocat și știe că în procesele civile sunt interese mari, foarte mari, mai ales în procesele comerciale, și una dintre proceduri care se folosește este afișarea, deci este îndeplinită procedura prin afișare, și lucrul acesta funcționează de la Cuza Vodă încoace. Acum descoperim noi, în 2003, că este periculoasă afișarea - și încă unde?! - la... și e mai eficientă citirea, că nimeni nu ascultă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți să depășim...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, pe fond nu sunt motive temeinice. Vă rog să respingem...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E prea simplă problema. Ca să nu fie discuții, vedeți, și afișarea este datată, scrie și aici...

Supun la vot alin. (3) din propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de la art. 134.

Dacă nu se aprobă, rămâne cum este acum. Vă rog să votați propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Cu 59 de voturi pentru, 46 voturi împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

La art. 135 alin. (1), (2), dacă sunt intervenții?

La art. 1351, dacă sunt intervenții?

La art. 136?

La art. 143, dacă sunt intervenții? La art. 1431?

La art. 148, dacă sunt intervenții?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu sunt, domnule președinte.

La art. 159 este amendament. (Discuții în sală.)

Domnule Plătică, dacă e vorba de redactare, corectăm noi.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu mai corectați dumneavoastră pentru că e vorba de dispozitiv. La alin. (3) se spune că moțiunea trebuie să cuprindă motivarea și dispozitivul. Eu îi întreb pe toți eminenții juriști, pe care îi admir de 14 ani de zile sau de vreo 3, dacă acea moțiune poate cuprinde dispozitivul.

Vă spun eu că nu poate pentru că dispozitivul, în accepțiunea tuturor termenelor și dicționarelor românești...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu dispozitiv militar, domnule Plătică.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule Tărăcilă, și juridic dacă vreți, pentru că unul dintre cele trei înțelesuri ale cuvântului este strict juridic și se referă la concluziile din partea finală a deciziei pe care, de data aceasta, o ia Senatul și nu poate să cuprindă dispozitivul, eventual cererea celor care formulează sau propunerile, dar nu poate cuprinde dispozitivul, pentru că dispozitivul ne aparține tuturor celor care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Plătică, s-a reținut, mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Să se înlocuiască "dispozitivul" cu "cererea".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu propun să rămână pentru că este amendamentul dumneavoastră din 1991. Glumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dorește să intervină?

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Dacă-mi este permisă o mică precizare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

L-am rugat pe domnul coleg, mai ales că noi facem parte dintre veteranii din Constituantă, și dânsul, trebuie să reamintesc, alături de domnul Leonard Fințescu, a intrat în istorie prin numărul de amendamente... De bună seamă că Domnia sa a reținut că este vorba despre act juridic, deci nu e vorba de rugăminte, este vorba de actele juridice ale Senatului. O categorie de acte se cheamă moțiuni. Deci, dacă Senatul adoptă un act juridic care intră alături de lege și de hotărâre, această soluție, actul juridic la care ne referim, trebuie să cuprindă ceea ce are un act juridic. Actul juridic dacă nu se încheie și este un act unilateral prin ceea ce se cheamă impunere, imperare, deci este autoritatea Senatului, care nu se joacă, adoptă o poziție și în ce constă această poziție, înseamnă că degeaba îl botezăm act juridic prin Constituție.

Ceea ce spune domnul Plătică este valabil, dar când vom face o discuție, când va fi vremea de revizuire a Constituției, să scoatem moțiunea de la acte juridice și să le trimitem undeva, la rugăminți, eventual să aducem și pe Maica Paraschiva sau, mă rog, altcineva ca să se roage pentru aplicarea lor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog! S-a înțeles foarte bine.

La art. 149, dacă sunt intervenții?

La art. 150? La art. 151? La art. 152? La art. 153?

La art. 159?

La art. 159 dacă se mai menține vreun amendament?

Nu.

La art. 169? La art. 170? La art. 171? La art. 179?

La art. 181? La art. 184?

Domnule senator Eugen Marius Constantinescu?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

După încheierea primei părți a alin. (1), care menționează: i...și beneficiază de celelalte drepturi, potrivit legii și prezentului regulament.", am propus completarea cu "prevederile privind drepturile ce decurg din deținerea titlurilor academice de doctor în științe, doctor docent și altele asemenea se aplică în mod corespunzător indemnizației de senator" pentru a aplica prevederile unei legi exprese care există și pentru a face, a corela prevederea dinainte "beneficiază de celelalte drepturi, potrivit legii". O lege există, nu trebuie decât să facem această chestiune. Am în vedere faptul că indemnizația de la lit. j) nu beneficiază nici de cotă de vechime, nici de alte drepturi. Dar un drept academic care a presupus ani de muncă, a presupus un volum extraordinar, un efort extraordinar intelectual, nu poate fi anulat prin nici o altă lege. Există lege care prevede acest lucru, este prevedere în regulament - "beneficiază de celelalte drepturi potrivit legii" - și vă rog, și rog pe toți colegii să fie de acord cu această propunere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, și să vrem nu este posibil din punct de vedere financiar, economic. Numai prin Legea Statutului senatorului și deputatului putem să abordăm drepturile bănești legate de suplimentări și așa mai departe, deci legat de majorări. Și să vrem, nu este posibil. Dorință este. Aveți dreptate. La Camera Deputaților se lucrează la acest statut. Există un angajament. Dacă ne angajăm și noi ca până în 23 decembrie să scoatem legea statutului, acolo putem prevedea.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Este un amendament, vă rog să-l supuneți la vot.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu pot să-l supun că este nelegal. Cum să-l supun la vot?! (Din sală domnul senator Eugen Marius Constantinescu protestează.)

Stimați colegi, votați nelegal ce vrea domnul senator Eugen Marius Constantinescu, amendamentul dânsului.

Vă rog să votați. Votați "pentru", votați această încălcare de lege. Asta vreți să spun?

Vă rog să votați. Votați "da", votați ce vrea domnul Eugen Marius Constantinescu, încălcarea legilor.

Cu 67 voturi împotrivă, 12 voturi pentru, nici o abținere, amendamentul a căzut.

Domnul senator Plătică, am depășit faza asta. Vă rog eu foarte mult. Vă rog să luați loc, nu v-am invitat la microfon.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Ați sărit 176.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, te rog să iei loc.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Am să rețin atenția în special colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La art. 175 alin. (3). Reglementarea propusă de colegi este după actuala lege electorală, unde se vorbește despre faptul că locul vacant va fi ocupat de următorul pe listă. Din discuțiile avute în toată țara și cu toate organismele...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, haide nu ne ocupa timpul, te rog eu frumos. Ne ocupi timpul cu treaba asta.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu va mai fi cazul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule, ne ocupi timpul, vorbim de legi în vigoare.

Te rog eu să iei loc.

 
   

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu va mai fi cazul...Nu va mai fi necesar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, te rog fă-mi plăcerea și ia loc. Presupui dumneata că nu va mai fi... (Discuții, comentarii în sală.)

La art. 85 sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 186 sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 187 sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 191 sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 192 sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 193 sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vă rog!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, există o modificare foarte bună la art. 191 și 192, care suplimentează măsurile sancționatorii, dar există o lacună care trebuie s-o acoperim, și anume pentru primele abateri, adică pentru a), b), c), d), dacă nu sunt săvârșite în interiorul Camerei, în plen sau la comisie, și pot să se întâmple lucrurile acestea pentru că la a, b) și c) e vorba de nerespectarea prevederilor regulamentului și purtare excesiv abuzivă. Dacă aceste fapte se săvârșesc în afara sediului Senatului, atunci nu există procedură de pedepsire a lor, pentru că numai președintele de ședință - pentru plenul Senatului, la art. 193 - și președintele comisiei senatoriale iau măsuri, și eu am adăugat: "... președintele Senatului pentru faptele comise în afara ședinței de plen sau de comisie". Deci e vorba de abaterile, sancțiunile mai puțin grele, pentru că celelalte, dificile trec la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnule președinte, este evident că nu există pentru aceste situați, și eu am fost într-o asemenea situație cu un coleg, puteam să fac proces, nu am vrut, am vrut să merg pe calea aceasta interioară și nu am avut cale, pentru că nu exista... nu aveam pe cine sesiza. Era o chestiune care s-a întâmplat în afară, am considerat că o mustrare este satisfăcătoare, or, nu exista procedură. Și o să vedeți că modificarea ulterioară, de la art. 197, pentru abaterile grave, prevede numai ultimele două abateri. Pentru primele abateri - faptele în afara Camerei - nu sunt sancționabile. (Discuții, comentarii în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Ne e și greu... Puneți președintele într-o situație periculoasă...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, este similar cu conducătorul...

Numai în felul acesta. Sau... Sau, atunci, la art. 197

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să preia toate cazurile de la a) la d). Aici nu e nici un fel de problemă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem o neclaritate, din afirmațiile făcute de domnul senator Popa. Il rog să precizeze dacă atunci când Domnia sa se ceartă cu vecinul de bloc trebuie să fie sancționat de președintele Senatului sau atunci când se ceartă în afara Senatului cu alt senator? Că nu înțelegem exact ce propune dumnealui.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți. Sunteți acum puțin nervos pentru că aveți o insatisfacție legislativă, dar...(Râsete în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Popa, te rog... E atât de dificilă o treabă de genul ăsta...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, este vorba la punctul d), de exercitarea abuzivă a mandatului. Dar nerespectarea prevederilor... Sunt atâtea prevederi ale regulamentului care pot fi încălcate în afară, mai ales în afară...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați un exemplu. Ce face? Se duce într-o discotecă, într-un club sexy? Ce face? Ce să-i fac eu? Dați-mi exemplu, efectiv nu înțeleg.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, eu am mers pe o logică care spune așa. Pentru faptele prevăzute la punctele, a), b), c), d) nu există... dacă se întâmplă în afară, deci o faptă mai puțin gravă, nu există persoana la care eu să sesizez. Asta e problema. Că ce o să se întâmple... dacă asemenea fapte o să existe sau nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți dreptate. Nu vreau să vă spun câte sesizări la adresa senatorilor vin la mine. Asta e cu totul altceva.

Dumneavoastră propuneți aici ca eu să-l sancționez. E viața lui privată, în afara Senatului.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, nu vă faceți că nu înțelegeți.

Aveți la dumneavoastră o sesizare... (Discuții, comentarii în sală.) Este vorba despre declarații în presă, în calitate de senator, la conferință de presă, în care se insultă sau se calomniază, care sunt în legătură cu calitatea senatorială.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Pentru asta avem un Cod penal.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu vă supărați...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți să ne oprim aici. Supun votului dumneavoastră...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, vă rog frumos, o întrebare...(Vociferări, discuții, comentarii.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați auzit argumente...Vă rog eu, domnule senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vreau să-mi răspundă comisia pentru primele patru, de la punctele a), b), c) și d), cine se sesizează dacă fapta e săvârșită în afara Senatului?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ne interesează în afară. Vă rog frumos.

Supun la vot propunerea domnului senator de sancționare a senatorului care face prostii în afara Senatului.

Vă rog să votați.

Votând "nu", înseamnă că respingeți, votând "da", înseamnă că sunteți pentru. Vă rog să votați.

Cu 83 voturi împotrivă, 14 voturi pentru și o abținere, propunerea a fost respinsă.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

O listă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O listă pentru domnul senator Popa.

La art. 200 dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, suntem la art. 200. Se mai menține amendamentul? Înțeleg că nu.

La art. 197 dacă sunt intervenții?

Comisia? Nu.

La art. 206 se propune eliminarea. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Deci, stimați colegi, dacă sunt alte probleme care doriți să le ridicați după ce am parcurs această propunere de regulament? Nu sunt.

Stimați colegi, acum, trecând... Sigur că este obositor să lucrezi o zi întreagă... Eu vreau să vă mulțumesc pentru efort. Este bine că am parcurs regulamentul. Vom avea ocazia pe parcurs să-l mai îmbunătățim, mai ales dacă apar o serie de lucruri noi, cu votul uninominal și așa mai departe. Dar asta este situația la ora actuală.

Oricum, este o formă bună care ne va permite să lucrăm mai bine și mai eficient.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv al Comisiei de revizuire a regulamentului cu toate amendamentele, inclusiv cele respinse și acceptate și cu toate corecturile care le-am făcut în această dezbatere de astăzi.

 
   

Domnul Szabó Károly-Ferenc (din sală):

Domnule președinte, numai cu amendamentele acceptate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Acceptate, așa este.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 99 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobat raportul.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre de modificare a regulamentului în care se vor introduce toate aceste amendamente. Are cele două articole, unul care trimite la modificări și publicarea regulamentului actualizat.

Vă rog să votați.

Cu 100 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Procedură! Vă rog, nu vă supărați, nu se poate vota în două modalități diferite. Noi votăm electronic și acolo, la comisie... Nu se poate... (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mersi. Stimați colegi, ca să fiu sincer cu dumneavoastră, deși aveam vreo 15 proiecte de lege destul de importante vom găsi o soluție săptămâna viitoare.

Vreau să vă mulțumesc. Ne oprim aici, închidem ședința noastră de astăzi.

Am rugămintea, colegii care au întrebări, interpelări scrise să le depună la mine. Deci, dacă aveți întrebări și interpelări le depuneți la mine, și eu le dau ca să fie scrise în stenogramă și să plece la ministere.

Ședința s-a încheiat la ora 20,35.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 2 iulie 2022, 16:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro