Gheorghe Bunduc
Gheorghe Bunduc
Ședința Senatului din 18 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/28-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 18-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 18 noiembrie 2003

  1. Declarații politice rostite de domnii senatori:
  1.2 Gheorghe Bunduc

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., are cuvântul domnul senator Gheorghe Bunduc.

Domnul Gheorghe Bunduc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi se referă tot la o problemă legată de Dobrogea, o problemă mai puțin mediatizată și încă puțin cunoscută de marele public, dar de o mare importanță în evoluția relațiilor româno-ucrainene.

Este vorba de Insula Șerpilor, care se află situată în Marea Neagră, în dreptul Deltei Dunării, la o distanță de 40 de kilometri de țărmul românesc, insulă care, așa cum spune Nicolae Iorga, a aparținut, în Evul Mediu, Moldovei și "ării Românești, bineînțeles, în perioade diferite.

În conflictele succesive care au avut loc de-a lungul timpului între Imperiul "arist și Imperiul Otoman, Rusia s-a extins tot mai mult spre vest, ajungând, prin pacea de la Iași din 1792, vecină cu Moldova, pe Nistru. Un protocol dintre cele două mari puteri din anul 1817 stabilea trecerea brațului Sulina în stăpânirea țarismului, și de atunci Rusia a considerat că, de fapt, Insula Șerpilor îi aparține. Prin Tratatul de la Berlin din iulie 1878, Insula Șerpilor revenea, de drept, teritoriu al României. Nici Tratatul de pace de la Paris din februarie 1947 nu contestă dreptul României asupra insulei.

La 23 mai 1948, Uniunea Sovietică impunea României semnarea unui simplu proces-verbal de cedare a insulei.

Din partea sovietică, protocolul a fost semnat de Sutov, un înalt funcționar al ambasadei, iar din partea României, de Eduard Mezincescu.

Imediat după ocuparea Insulei Șerpilor, sovieticii instalează aici o importantă bază militară care controla gurile Dunării și sisteme radar care supravegheau întreaga zonă a Balcanilor. Nu o dată s-a întâmplat ca pescarii români surprinși de furtună pe mare să nu aibă drept de refugiu pe insulă, fiind refuzați de către autoritățile militare sovietice, incidentele încheindu-se, de multe ori, cu victime.

După destrămarea Uniunii Sovietice, insula a trecut, abuziv, în stăpânirea Ucrainei, ca moștenitoare a fostului imperiu sovietic, fără nici un drept juridic sau istoric.

Dacă suprafața insulei, de doar 17 hectare, nu reprezintă o importanță prea mare, din punct de vedere teritorial, din punct de vedere strategico-militar importanța acesteia este foarte mare.

Marele patriot și om politic P. P. Carp spunea în 1915, citez: "Se înțelege că de gurile Dunării este legată și neutralitatea strâmtorilor, neutralitate care nu este numai un interes românesc, ci este un interes comun al popoarelor balcanice" - și nu numai - am adăuga noi.

După 1980, o dată cu descoperirea de rezerve considerabile de țiței și gaze naturale în Marea Neagră, interesul pentru această insulă a crescut mult. Convenția O.N.U. asupra mării de la Montego Baz recunoaște dreptul statelor s-și extindă apele teritoriale la 12 mile, și în zona de exclusivitate economică, la 200 de mile marine.

Menționăm că Protocolul din 23 mai 1948 încalcă prevederile tratatelor de pace încheiate până la acea dată și că el a fost semnat sub presiunea trupelor sovietice care ocupau România pe atunci. De altfel, acest protocol n-a fost ratificat niciodată de parlamentele României și ale fostei Uniuni Sovietice.

Tratatul semnat la Cernăuți la data de 17 iunie 2003 dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră asigură cadrul necesar continuării negocierilor între cele două părți semnatare, pe tema frontierei și delimitării maritime.

Considerăm că aceste negocieri, inițiate în 1998 și aflate la cea de a 19-a rundă, trebuie să se desfășoare în conformitate cu Convenția de la Montego Baz din 1982 privind dreptul mării, precum și cu realitățile de la fața locului.

Așa cum am arătat mai sus, Insula Șerpilor este o stâncă ce nu a aparținut niciodată Ucrainei și care nu oferă condiții propice existenței unei comunități umane stabile.

Referindu-se la acest aspect, oficialitățile ucrainene, în mod eronat și oarecum hilar, susțin contrariul. Astfel, exambasadorul Ucrainei la București, domnul Anton Buteiko, declara cu puțină vreme în urmă ziariștilor, citez: "Insula este locuită de militari, care beneficiază de tot confortul: cazarmă, bloc de locuință, oficiu poștal, cantină și baie".

Cu acest prilej, ne exprimăm îngrijorarea și în legătură cu intenția autorităților ucrainene de a construi un canal navigabil prin Delta Dunării, numit "Bâstroe", pentru a avea acces direct la Marea Neagră. Realizarea acestui proiect va avea un impact negativ nu numai asupra Deltei Dunării, teritoriu aflat în patrimoniu universal, declarat rezervația biosferei, dar, în mod sigur, va avea implicații de ordin juridic în contextul Tratatului de bază încheiat între cele două țări în 1997.

Revenind la tema supusă discuției, evidențiem atitudinea fermă a comisiilor de politică externă și de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului, care, în ședință comună, au afirmat, prin președintele Comisiei de politică externă, domnul senator Ghiorghi Prisăcaru, că se impune sesizarea forurilor internaționale în legătură cu intenția Ucrainei de a declara Insula Șerpilor ca fiind locuibilă.

Așadar, în cazul în care negocierile bilaterale privind delimitarea spațiilor maritime și a regimului frontierei de stat româno-ucrainene nu ar duce la rezultate satisfăcătoare într-un interval de timp rezonabil, Ministerul de Externe, întregul Executiv trebuie să sesizeze Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în vederea obținerii unei soluții echitabile, în deplină conformitate cu dreptul internațional. Orice renunțare, indiferent cum este ea justificată, reprezintă un gest impardonabil față de statul român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult. Mai aveți 11 minute, stimate colege și stimați colegi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 10 decembrie 2018, 21:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro