Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/18-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 08-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 decembrie 2003

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Borbély László, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi.

Vă anunț că, din cei 345 de deputați, și-au anunțat prezența 300, 45 sunt absenți, 15 participă la alte acțiuni parlamentare.

Îl rog cu această ocazie și pe domnul secretar Borbely să vină la prezidiu.

Potrivit unei cutume, la începutul fiecărei ședințe de luni, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, o să vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care sunt transmise comisiilor permanente pentru întocmirea raportului.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la "Mecanismul Comunitar de facilitare a întăririi cooperării în intervențiile de asistență în domeniul protecției civile", semnat la Bruxelles, la 28 noiembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 decembrie 2003.

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin schimb de scrisori între București și Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare și prin Memorandumul tehnic de înțelegere suplimentar, convenit la București și la Washington, prin Scrisoarea Părții române din 3 octombrie 2003 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 15 octombrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 decembrie 2003.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bălteni prin reorganizarea comunei Perieți, județul Olt, inițiată de domnii deputați Florin Georgescu și Florin Iordache.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 decembrie 2003.

Cameră decizională: Senatul.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durată Medie, semnat la București la 21 mai 2003, și a Acordului între România și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia la 17 iulie 2003 (amânarea votului final).  

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul Român pentru Prognoză Meteorologică pe durată medie, semnat la București la 21 mai 2003, și Acordul dintre România și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect. Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După trei ani de zile, am reușit compatibilizarea sistemului nostru de meteorologie și hidrologie cu cerințele Uniunii Europene.

În martie și iunie 2003, am semnat acordurile de compatibilizare cu două instituții de prestigiu ale Uniunii Europene: EUROMERSAT - ul și EUMET - ul, pe scurt, Centrul de transmisiuni meteosat prin satelit și Centrul de programe europene pentru meteorologie.

Dat fiind aprecierea de care ne-am bucurat din partea celor două instituții, avem rugămintea să fiți de acord cu proiectul de lege prezentat dumneavoastră, așa cum a fost și raportul comisiilor sesizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să prezentați raportul comisiei de buget. Nu e al dumneavoastră? Nu. V-am văzut prezent și am crezut că dumneavoastră sunteți.

Domnule Bara, aveți un acord internațional. Raportul a fost prezentat de inițiator și acum prezentați dumneavoastră raportul.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr.703 din 17 noiembrie, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe durată medie, semnat la București la 21 mai 2003.

Comisia, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizul Comisiei pentru politică externă, avizul Comisiei pentru buget, avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege are ca obiect reglementarea, ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul European pentru prognoze.

Având în vedere importanța acestui acord, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului, echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege. Acest proiect a fost aprobat în unanimitate de către comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbateri generale. Nu dorește.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului, stimați colegi, dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune mâine votului final acest proiect în ședința destinată votului final.

 
Dezbateri asupra Proiectelor de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2001 și 2002, semnate la București, la 12 mai 2003 (amânarea votului final).  

La pct.3: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pe anul 2001.

Comisia pentru buget să fie pregătită.

Din partea inițiatorului, domnul ministru Andrei Popescu.

   

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul asistenței tehnice și economice acordate României de statele membre ale Uniunii, Germania este unul dintre cei mai importanți donatori. Baza legală a acestei asistențe o reprezintă acordul-cadru aprobat prin Legea 17 din 1995.

În temeiul acestui acord-cadru, România încheie anual acorduri guvernamentale de colaborare financiară. Pentru anul 2001, prin acordul bilateral, guvernul federal german a pus la dispoziție pentru cooperarea bilaterală cu România în domeniul financiar și tehnic, fonduri în valoare totală de 7,66 milioane euro, destinați astfel: 1,53 milioane euro pentru programul de renovare urbană în orașe vechi istorice, în concret, Sibiu, și 6,13 milioane euro pentru programul de credite pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Domnule președinte, îngăduiți-mi să prezint și următorul acord pe 2002 pentru că ambele sunt în strânsă conexiune.

Prin Acordul pentru anul 2002, Guvernul federal-german a alocat pentru cooperarea financiară cu România 6 milioane euro care vor fi distribuiți astfel: împrumuturi de 3,2 milioane euro pentru proiectul infrastructură comunală, împrumuturi de 2,5 milioane euro pentru programul de credite pentru întreprinderile mici și mijlocii, 0,3 milioane euro pentru crearea unui fond de studii pentru specialiști.

Ambele acorduri au fost semnate la București pe 12 mai 2003. Implementarea tehnică a programelor menționate în acordurile pe 2001 și 2002 va fi realizată exclusiv de către partea germană în directă cooperare cu beneficiarii finali: autoritățile locale sau instituțiile bancare când ne referim la schemele de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Grigoraș, v-aș ruga să prezentați și dumneavoastră ambele rapoarte, dar dezbaterile le vom face separat.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat ambele proiecte de lege respectiv Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară a anului 2001, semnat la București, la 12 mai 2003 și Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pe anul 2002, semnat, de asemenea, la București, la 12 mai 2003.

În ambele cazuri, a întocmit raport favorabil. A avizat, de asemenea, favorabil ambele proiecte de lege și comisiile: juridică, de disciplină și imunități, industrii și servicii, administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, respectiv, Consiliul Legislativ, comisia propunându-vă în acest caz dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de inițiator a ambelor proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbaterea primului proiect. Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt aș dori să ridic câteva probleme vizavi de ambele proiecte de lege.

Consiliul Legislativ, în avizele sale, a semnalat niște probleme de formă, a arătat de exemplu că cele două acorduri nu au titlu, pe de o parte; pe de altă parte, a semnalat că între cifrele cuprinse în expunerile de motive și cifrele cuprinse în acorduri sunt niște neconcordanțe.

Explicația este următoarea: au fost confundate cele două expuneri de motive care au fost difuzate și, se pare, și Consiliului Legislativ și nouă. Poate reprezentantul Guvernului ne dă niște explicații în legătură cu aceste probleme semnalate de Consiliul Legislativ în avizele sale.

Dincolo de aceste probleme de formă, grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar al minorităților naționale, este pentru adoptarea legilor care prin aceste acorduri vor fi ratificate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

L-aș ruga pe domnul vicepreședinte Grigoraș dacă ați urmărit...

Domnule ministru, Andrei Popescu, vă rog să-i răspundeți și dumneavoastră, după ce vă consultați și cu vicepreședintele Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Sigur, este regretabil că s-a întâmplat această inversare. La ora actuală nu mai sunt probleme.

Eu mulțumesc pentru sprijinul acordat și sper, pe viitor, să nu se mai repete asemenea probleme.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.

Trecem întâi la Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului pe anul 2001.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispozițiile de ratificare a acordului, acord pe care-l aveți anexat. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Următorul proiect de ratificare: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pe anul 2002.

Dacă sunt discuții prealabile. Nu sunt.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic care conține dispoziția de ratificare. Nu sunt obiecțiuni. Votat articolul în unanimitate.

Vom supune votului final și acest proiect în cursul zilei de mâine.

 
Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată (amânarea dezbaterilor).  

Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

Unul dintre inițiatori, domnul Boc, ne-a cerut să amânăm discuția pentru mâine, pentru că astăzi se lucrează în Comisia juridică.

Dacă sunteți de acord cu această amânare. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989, și pentru desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei Convenții, a autorităților competente (amânarea dezbaterilor).  

La pct.6: Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg, la 5 mai 1989 și pentru desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei convenții, a autorităților competente.

Comisia de cultură este? Da. Vă rog să prezentați timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Noi vă propunem cinci minute, cu un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Există, stimați colegi, o intervenție prealabilă a reprezentantului Guvernului la acest proiect.

Domnul ministru Bobiș.

 
   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe acest proiect v-am ruga să-mi permiteți să facem două observații. Una, de ordin formal, și a doua, de fond.

Cea de ordin formal ar consta în faptul că această rezervă a fost trimisă Parlamentului pentru a fi aprobată prin decret al domnului președinte.

În momentul de față, ca urmare a amendamentelor pe care comisia de specialitate le-a adus acestei rezerve, noi nu putem să punem nici un fel de concluzie, nici de admitere a amendamentului și nici de respingere a amendamentului, întrucât competența de apreciere a lor nu ne revine nouă, Guvernului, ci revine președintelui.

Pe fond, aș vrea, de asemenea, să observați că, prin amendamentele care s-au adus, atât la prima poziție, cât și la a doua, se restrânge sfera de aplicare a convenției. Or, și pe fond, trebuie să se pronunțe tot domnul președinte.

În aceste condiții, noi vă propunem, domnule președinte, să fiți de acord ca să rediscutăm amendamentele cu Comisia juridică și bineînțeles cu comisia de specialitate, Comisia de cultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Marton Arpad.

 
   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Sunt obligat să iau cuvântul pentru că am mai fost o dată la o ședință în care domnul secretar de stat a intervenit susținând punctul de vedere al Guvernului care, ulterior, s-a dovedit nefiind punctul de vedere al Guvernului.

Ambele restricții vin, deci ambele puncte, vin ca un proiect de lege venit de la Guvern. Deci restrângerile făcute au fost propuneri ale Guvernului și nu înțeleg atunci pe cine reprezintă domnul care a luat cuvântul aici dacă nu este de acord cu proiectul depus de Guvern.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnul ministru se referea la amendamentele care au fost formulate în comisii. Având în vedere că la dezbateri nu participă acum membrii Comisiei juridice, și se ridică o problemă de strictă specialitate, v-aș propune să amânăm discuția până marți.

 
   

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Nu vă supărați! Una din modificările propuse a venit din partea acelei comisii care cică n-a participat și am preluat amendamentul domnului Olteanu. Deci, asta este prima. Iar cea de a doua, este o mică modificare și de restrângere și una mare de extindere a unor prevederi, la o altă discuție legată de Ministerul Culturii care, iarăși, a fost prezent.

Deci, nu se susține ceea ce a fost enunțat de la acest microfon.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ne războim aici și, în final, o să ajungem la aceeași concluzie. Eu v-aș ruga să rețineți că ar fi cu totul imprudent din partea noastră să adoptăm un proiect de lege pentru ratificarea unei convenții internaționale și să greșim decât să mai verificăm încă o dată.

Vă rog!

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Eu admit punctul dumneavoastră de vedere, am rugămintea să reluăm această dezbatere în plen mâine, dar trebuie să atrag atenția că prevederea despre care face vorbire domnul ministru îmi sună straniu sau, în orice caz, cred că nu ne-am confruntat cu ea până acum în plen. În ceea ce privește amendamentul adus de domnul Ionel Olteanu de la Comisia juridică, îl considerăm și noi oarecum restrictiv și am avea un text să-l propunem, însă, având în vedere faptul că, știu eu, doriți să reluăm discuția mâine, suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii acestui proiect până mâine, urmând să fie înscris primul pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Cu 5 voturi împotrivă, reprezentând voturile comisiei avizate, adică cea care a întocmit raportul în fond, s-a amânat dezbaterea proiectului până mâine dimineață.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2002 de modificare și completare a Legii minelor nr.61/1998 și a Legii petrolului nr.134/1995 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2002 de modificarea și completarea Legii minelor. Suntem și aici în procedură de urgență. Comisia de industrii.

Stimați colegi, deci este vorba de un proiect pe care îl dezbatem în continuarea ședinței de data trecută.

Am ajuns la pct.4. Eram la un amendament respins? Da. Amendamentul 4 a fost votat? Nu.

Aștept punctul de vedere al inițiatorului. Doamna ministru Manolescu, poftiți! Doriți să-l mai prezinte o dată domnul președinte Antal sau îl știți? Vă rog să-i și explicați de ce, că dânsul a motivat amendamentul.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne menținem punctul de vedere pe care l-am exprimat atunci când amendamentul respectiv a fost formulat, pe următoarele considerente: redevența pentru concesionarea bunurilor proprietate publică urmează regimul juridic al bunurilor. În consecință, concesionarea unui bun public al statului nu poate fi făcută și de administrația publică locală care să beneficieze de redevența aferentă.

De asemenea, Legea minelor nr.61/1998 reglementează și definește resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării și al platoului continental ca bunuri proprietate publică care aparțin statului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Ați ascultat în ședința trecută argumentele domnului președinte Antal cu privire la amendamentul care i-a fost respins, iar acum ați ascultat explicațiile inițiatorului.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului președinte Antal.

Cine este pentru amendament? Două voturi pentru.

Împotrivă?

Cu 4 voturi pentru, marea majoritate împotrivă, s-a respins amendamentul domnului Antal.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 4 al comisiei care propune abrogarea art.I.

Cine este pentru? Vă rog să fiți prezenți la vot și să vă manifestați poziția față de amendamentul comisiei. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, majoritatea pentru amendament, s-a adoptat amendamentul 4.

Art.II. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu sunt. Votat în unanimitate art.II.

De fapt, a fost preambulul art.II, pentru că prin amendamentul 6, comisia propune modificarea lit.f) și m). Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Se aprobă amendamentul 6, se modifică literele f) și m) ale art.II.

La pct.7 din raport, cel potrivit căruia inițiatorul abrogă art.29, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Adoptat pct.2 cu privire la abrogarea art.29.

Pentru punctul 3, cel referitor la art.30, comisia vă propune modificarea acestuia prin amendamentul 8. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 8. Nu aveți. Modificat pct.3 cu privire la art.30 în mod corespunzător.

Pct.4, cel cu privire la art.32, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul.

La pct.4, cel cu privire la art.32, comisia nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat textul în unanimitate, în formula inițiatorului.

La pct.5, urmăriți amendamentul de la pct.10, cel cu privire la art.II, alin.3 al art.43. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La celelalte texte dacă mai sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de mâine.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale (amânarea dezbaterilor).  

La pct.8 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale.

Comisia juridică, de disciplină și imunități solicită amânarea discutării acestui proiect pentru mâine. Dacă sunteți de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor (amânarea votului final).  

La pct.9 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnule Bara, aveți cuvântul pentru a propune timpii de dezbatere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun pentru fiecare articol 2 minute și în total 20 de minute. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să facă vreun comentariu prealabil. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege și raportul comisiei.

La titlul legii, în formula adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1. Votat în unanimitate.

La pct.2, urmăriți amendamentul de la pct.1 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat amendamentul, și pct.2 se elimină.

La pct.3, urmăriți amendamentul de la pct.2. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică textul.

La pct.4, urmăriți amendamentul de la pct.3. Comisia propune eliminarea art.6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.3. Adoptat în unanimitate.

La pct.5, 6 și 7 dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Textele sunt adoptate în varianta Senatului.

La pct.8, urmăriți amendamentul de la pct.4. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică pct.8.

Pct.9, 10, 11 și 12 din formularea Senatului. Adoptate în formula prezentată.

Pct.13 și 14. Adoptate în unanimitate.

Pct.15. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

La art.4 din ordonanță am adoptat textul de la pct.1 din legea de aprobare primită de la Senat.

Art.5. Dacă mai aveți obiecțiuni la alin.1 și 3, pentru că alin.2 l-am modificat prin pct.2 din legea Senatului. Nu sunt. Votate în formularea din ordonanță.

După alin.3, prin pct.3, am introdus alin.4.

La art.6, prin pct.3, de fapt am eliminat acest text.

La art.7, la textul din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat textul inițial.

La art.8, după textele actuale - alin.1 și 2, Senatul, prin pct.5, adoptat și de noi, a introdus un alineat nou, alin.3. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Rămâne textul votat de către Senat.

La art.9, după alin.4, am introdus un alineat nou, dar vă întreb dacă la art.9 alin.1, 2, 3 și 4 aveți obiecțiuni. Nu. Textele din ordonanță sunt votate în unanimitate.

La art.10 din ordonanță dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat textul din ordonanță.

La art.11, urmăriți pct.8 din lege. Noi am votat formularea din amendamentul de la pct.4. În consecință, doar pentru alin.2 vă întreb dacă mai aveți obiecțiuni. Alin.2 rămâne în formularea Guvernului.

La art.12 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în formularea din ordonanță.

Art.13. Dacă la alin.1 și 2 aveți obiecțiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Vă amintesc că prin pct.9 din proiectul de lege am introdus la art.13 un alineat nou, care se include în cuprinsul art.13.

La art.14, urmăriți amendamentul de la pct.5, care se referă la pct.3 din alin.1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul de la pct.5, și se modifică pct.3.

La pct.8, urmăriți amendamentul de la pct.6. Admis amendamentul și se modifică pct.8.

La celelalte puncte de la lit.a) alin.1 al art.14 dacă mai aveți obiecțiuni. Nu. Votate în formularea din ordonanță.

La lit.b) și c) dacă aveți obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

Alin.2. Votat în formularea din ordonanță.

La art.14, vă amintesc că, prin pct.10, 11, 12, 13 și 14, au fost introduse unele modificări de către Senat, pe care le-am votat și noi. În consecință, supun votului dumneavoastră art.14 în alcătuirea rezultată din amendamentele noastre și din cele votate de către Senat.

 
     

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Am un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.14 aveți dumneavoastră probleme?

 
     

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să interveniți.

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art.14, PRM-ul și PNL-ul au avut un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La care din puncte?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

La art.14 alin.1 lit.a) pct.10.

Textul este "Ministerul Administrației și Internelor elaborează și supune spre aprobare strategia de dezvoltare a parcurilor industriale", și noi am cerut abrogarea, întrucât Ministerul Administrației și Internelor nu se poate implica în dezvoltarea parcurilor industriale. Aceasta este o treabă care ține de Ministerul Industriilor eventual, de APAPS, dar nicidecum de Ministerul Administrației și Internelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Bara, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei cu privire la argumentele pe care ni le aduce suplimentar domnul deputat.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, domnule președinte. Această discuție am avut-o și în comisie, prezentându-i-se colegului Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64 din 2003, prin care Ministerul Administrației și Internelor a preluat activitățile privind parcurile industriale de la Ministerul Dezvoltării și Prognozei. Că este bine sau că nu este bine, nu discutăm acum despre acest lucru, și nu este cazul acestei legi, ci, prin ordonanța respectivă, s-a hotărât ca de la Ministerul Dezvoltării și Prognozei aceste parcuri să treacă la Ministerul Administrației și Internelor, și eu cred că s-a hotărât bine, având în vedere că dezvoltarea acestor parcuri este strâns legată de tot ceea ce înseamnă și administrația și de tot ce înseamnă relațiile, fiindcă într-un parc industrial, după cum știu colegii, sunt implicați nu numai cei din județul respectiv, ci sunt implicați și cei din construcții și din tot ceea ce înseamnă relațiile și din județele învecinate.

Deci, acesta a fost motivul pentru care comisia a respins propunerea.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu am observat să nu fi votat pentru repartizarea timpilor de dezbatere, având în vedere că suntem în procedură de urgență.

Câte minute s-a votat pentru dezbaterea unui text?

Vă rog, spuneți, numai că v-aș ruga să ne încadrăm în timpii aprobați pentru dezbaterea fiecărui text.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Nici nu am apucat să vorbesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi Grupul dumneavoastră depășise demult timpul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Mulțumesc oricum pentru generozitatea pe care o dovediți față de mine. Un singur lucru țin să spun: în momentul în care se realizează această chestiune, se va asigura cu certitudine o stare de haos pe care nu știu ce ordonanță o va rezolva în viitor.

Atâta vreme cât avem un minister care este abilitat să se ocupe de dezvoltarea industrială, să se ocupe de resurse și economie, această ingerință, prin ordonanța de urgență evocată ca motiv pentru anularea acestui amendament, mie mi se pare că este cu totul și cu totul neavenită.

Pe de altă parte, există riscul ca instituțiile subordonate Ministerului Administrației și Internelor, respectiv prefecturile, să preia treptat și pe ușa din dos atribuțiile fostelor județene de partid. Sper că nu se dorește să se ajungă la această revitalizare a intervenției politicului în administrație și economie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Dinu, care a fost respins de către comisie, și ați înțeles și argumentele.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Împotrivă? 40 de voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt, dar foarte mulți nu votează.

Oricum, amendamentul a fost respins cu 40 de voturi împotrivă, 25 pentru.

Supun din nou art.14, așa cum a rezultat din modificările aduse la Senat, votate și de noi, cât și din amendamentele noastre.

Cine este pentru art.14? 46 de voturi pentru.

Împotrivă? 25.

Abțineri? Nu sunt.

Art.14 a fost votat cu 46 de voturi pentru, 25 împotrivă, nici o abținere.

La art.15 dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.IV și art.16. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.V. Votat în unanimitate.

La art.17 nu sunt obiecțiuni, nici amendamente. Votat în unanimitate.

Art.18, 19, 20, 21 și 22. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

Art.23. Votat în formularea din ordonanță.

La art.24, urmăriți amendamentul de la pct.7. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.7, și se modifică art.24.

Vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență.

Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului (amânarea votului final).  

La pct.10 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnule vicepreședinte Bara, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Având în vedere modificările și amendamentele respinse, propun pentru fiecare articol câte 2 minute și în total 20 de minute pentru întreaga ordonanță. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

Vă rog să urmăriți în paralel raportul și textul proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriți amendamentul de la pct.1. Adoptat amendamentul de la pct.1, și se modifică textul articolului unic, ca urmare a propunerilor de modificare a ordonanței.

La titlul ordonanței de urgență nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.I, pct.1, 2, 3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.5, 6, 7 și 8. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.9, 10 și 11. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La pct.12, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2, care vizează modificarea alin.2. Dacă aveți obiecțiuni.

Domnul Dan Brudașcu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mă bucură modificarea făcută, dar în amendamentul aprobat s-a strecurat totuși o greșeală. Având în vedere că "organizarea și desfășurarea" sunt două noțiuni distincte, era corectă formularea inițială "ale cărui organizare și desfășurare pentru fiecare categorie". Deci, articolul trebuie să fie la plural - "ale cărui", și să revenim la forma inițială a acestui document.

Cealaltă formulare "să absolve" este corectă, și nu "să absolvească", așa cum a fost inițial.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Îmi pare foarte rău, dar, citind fraza întreagă, este vorba de "curs de capacitate". Astfel, formularea corectă este "a cursului", nu "ale cursului".

Eu nu sunt profesor de română, dar cred că este bine așa cum a hotărât comisia. Deci, este vorba despre curs, nu despre organizarea și desfășurarea ale cursului.

Astfel, propun ca textul să rămână așa cum l-a votat comisia.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Dar sunt două noțiuni distincte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și organizarea și desfășurarea se referă la curs, stimate domn deputat.

Dacă sunt obiecțiuni la amendamentul de la pct.2, care vizează modificarea alin.2 de la pct.12. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.13, 14 și 15 dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.16. Urmăriți amendamentul de la pct.3, care se referă la modificarea alin.3 și 4 ale art.19. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Alin.1 și 2 rămân nemodificate, iar alin.3 și 4 se modifică potrivit amendamentului de la pct.3.

Pct.17. Urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate amendamentul de la pct.4, și se modifică în mod corespunzător pct.17.

Pct.18, 19 și 20. Votate în unanimitate.

Pct.21, 22 și 23. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Pct.24 și 25. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

La pct.26 urmăriți amendamentul de la pct.5, care vizează modificarea art.371. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică textul.

Pct.27, 28 și 29. Votate în formularea din ordonanță.

Pct.30, 31 și 32. Votate în formularea din ordonanță.

Pct.33, 34 și 35. Votate în formularea din ordonanță.

La pct.36 urmăriți amendamentul de la pct.6, care vizează modificarea art.61 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică pct.36.

Pct.37. Urmăriți amendamentul de la pct.7, care se referă doar la modificarea alin.2. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.7, și se modifică în mod corespunzător alin.2 al art.65.

Pentru alin.3 comisia nu a mai avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat alin.3 în formularea din ordonanță.

Pct.38 și 39. Votate în formularea din ordonanță.

Pct.40. Urmăriți amendamentul de la pct.8, care se referă practic la modificarea unei singure litere, lit.c). Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.8, și se modifică lit.c).

La celelalte litere nu aveți obiecțiuni. Votate toate în formularea din ordonanță.

La pct.41 dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Prin amendamentul de la pct.9 comisia propune la art.71 alin.1 ca lit.a) de la acest alineat să fie modificată potrivit celor menționate la ultimul punct din raport. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.9. Admis amendamentul de la pct.9 și se modifică lit.a) de la art.71.

La pct.42, 43 și 44 dacă aveți obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

La pct.45 dacă aveți obiecțiuni.

Domnul Brudașcu.

Cum nu mă uit la dumneavoastră, cum veniți cu un amendament. V-am scăpat doar puțin din vedere.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Ce să fac dacă partea aceea este mai umbrită deocamdată, domnule președinte?

Dați-mi voie să vă spun că formularea "Poliției de Frontieră Române" nu mi se pare fericită. Eu aș sugera să fie "Poliției Române de Frontieră". Mi se pare că este mai corect așa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, avem o denumire consacrată printr-un act- cadru.

Care este denumirea corectă, domnule ministru?

Vă rog să îi răspundeți domnului deputat și să spuneți și care este actul-cadru care dă denumirea acestui organism.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Pe tot cuprinsul Statutului Polițistului se folosește sintagma "Poliției de Frontieră Române", ceea ce este corect. Și în Legea de organizare și funcționare a Poliției de Frontieră Română de asemenea s-a folosit această sintagmă, cum este și Inspectoratul General al Poliției Române în Legea de organizare și funcționare a instituției respective.

Prin urmare, pentru consecvență, s-a folosit această sintagmă tot timpul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, se pare că la dezbaterea legii-cadru și a statutului v-a trimis partidul în misiune. Acum, trebuie să acceptați denumirea consacrată prin actul-cadru.

Dacă sunt alte obiecțiuni la pct.45. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

Pct.46 și 47. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.II. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței în cursul zilei de mâine.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice (amânarea dezbaterilor).  

La pct.11, cine este inițiatorul? Nu este aici inițiatorul.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dat fiind faptul că la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, numai puțin, vă rog.

Inițiatorul m-a rugat să amânăm dezbaterea acestui proiect până mâine dimineață, și este corect și colegial să procedăm așa.

Vă supun, totuși, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

 
Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România (amânarea dezbaterilor).  

La punctul 12: Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului kinoterapeuților din România.

Inițiatorul cine este? Este inițiatorul aici?

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Ion Burnei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem amânarea, deoarece inițiatorul este plecat și nici din partea Executivului nu este nimeni.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această cerere. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

S-a amânat pentru mâine.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995 (amânarea dezbaterilor).  

La punctul 13: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2003 pentru modificarea Legii învățământului - procedură de urgență.

Din partea inițiatorului... Din partea Ministerului Educației este cineva? Nici Comisia pentru învățământ nu o văd prezentă.

Amânăm dezbaterea pentru mâine, ...din lipsă de combatanți.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare (amânarea votului final).  

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare - procedură de urgență.

Comisia pentru buget este, Ministerul Finanțelor este.

Propuneți timpii de dezbatere, domnule Grigoraș.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat.

Fiind în procedură de urgență, propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această repartizare? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă este vreo intervenție prealabilă? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4 - votate în unanimitate.

Art.5 - votat în unanimitate, în formularea prezentată.

Vom supune votului final acest proiect mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (amânarea votului final).  

La punctul 15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - procedură de urgență.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-a pronunțat în mod favorabil. Propunem dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat.

Timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Cuprinsul articolului unic, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Punctul 2. Votat în unanimitate.

Punctul 3. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

La art.2, vă semnalez că s-a adoptat forma modificată de către Senat a acestuia.

La art.3 nu sunt făcute modificări de către Senat, nici la 4.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votate amândouă în formularea din ordonanță.

La art.5, vă semnalez că alin.2 a fost modificat de către Senat și am acceptat, și noi, același lucru. Întreb dacă la alin.1 aveți obiecțiuni. Votat alin.1 în formularea din ordonanță.

La art.6 alin. 2, vă semnalez că, prin punctul 3 din legea votată de Senat, am modificat acest alineat.

Dacă la alin.1 și 3 aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate, amândouă, în varianta din ordonanță.

Art.7 votat în varianta din ordonanță.

Art.8 din ordonanță a fost abrogat prin punctul 4 din legea de aprobare.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Codul de conduită a funcționarilor publici și Propunerea legislativă privind Codul de conduită al funcționarilor publici (amânarea votului final).  

Urmează Proiectul de Lege privind Codul de conduită al funcționarilor publici și Propunerea legislativă privind Codul de conduită al funcționarilor publici.

Comisia pentru administrație propune adoptarea primului proiect și respingerea celui de al doilea.

Rog inițiatorul, domnul Postelnicu.

Poftiți.

   

Domnul Romeo Paul Postelnicu (președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Codul de conduită al funcționarilor publici este un act deosebit de important, care trebuie să întregească cadrul legislativ existent aferent funcției publice.

Guvernul a elaborat acest proiect și susținem amendamentele care au fost făcute în Comisia pentru specialitate și vă rugăm să-l aprobați așa cum a ieșit el de la comisie.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și domnul inițiator, de fapt, inițiativa legislativă făcută de către un grup de deputați de la PNL, în urma discuțiilor care au avut loc la nivelul comisiei, s-a căzut de acord asupra raportului transmis plenului Camerei, în așa fel încât și propunerile făcute de către Guvern și cele din inițiativa legislativă s-a căutat ca, în raportul respectiv, să se țină cont de aceste propuneri. Prin cele două inițiative, de fapt, s-a urmărit constituirea unui adevărat Cod etic pentru funcționarii publici, prin consacrarea valorilor și principiilor etice care guvernează conduita ce trebuie urmată de aceștia în exercitarea funcției publice.

Comisia, în urma discuțiilor avute, supune aprobării plenului Camerei Deputaților, iar din totalul de 26 de membri ai comisiei, prezenți 23, s-a votat în unanimitate raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriți, vă rog, în paralel, proiectul de lege și raportul comisiei.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate titlul inițial.

Titlul Cap. I. Votat în unanimitate.

La art.1, ce să înțeleg, stimate domnule vicepreședinte, din amendamentul 1? Se modifică numai alin.1, și alin.2 rămâne în formularea inițială?

 
     

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La alin.2 nu aveți nici o intervenție.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul 1, se modifică alin.1 de la art.1.

La alin.2, nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițială.

Art.2, urmăriți amendamentul 2.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, permiteți-mi să fac, totuși, niște corecturi acestui amendament, pentru mai marea coerență a exprimării sale.

Sunt de acord că a fost bine venită schimbarea aceasta, în sensul: "Obiectivele prezentului Cod de conduită urmăresc", dar, de aici încolo, aș dori să facem să fie pe înțeles - "urmărește să asigure creșterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică". Dacă l-am lăsa în varianta în care este, el este modificat, în prima parte, textul inițial, dar, în partea a doua, nu s-a mai acordat atenție asupra lui.

De asemenea, vă supun atenției și lit. a). Aș vrea să fiți de acord cu următoarele intervenții: "creării și menținerii, la nivel înalt", apoi "a prestigiului instituției funcției publice și al funcționarilor publici", pentru că este vorba de prestigiul - "al funcționarilor publici".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord? Sunt propuneri de mai bună redactare și articulare a textelor.

Supun votului dumneavoastră formularea art.2 din amendamentul 2, art.2 preambul și lit. a), potrivit celor propuse de domnul deputat Dan Brudașcu.

Cine este pentru? Vă rog să mai și votați, că, altfel, trebuie să deduc logic acest lucru.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri?

Votat în unanimitate textul propus de domnul Dan Brudașcu.

Lit. b) a alin.2. Dacă mai aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate textul, în formularea inițială.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul 3 și să-l ascultăm, în prealabil, pe domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

V-aș ruga să fiți de acord că atât lit. a), cât și lit. b), trebuie luate în mod individual și să avem în vedere faptul că aceste substantive sunt feminine și să facem corelările corespunzătoare: "Supremația Constituției și a legii conform căreia funcționarii publici au îndatorirea de a respecta" și, apoi, "prioritatea interesului public, conform căruia..." ș.a.m.d., curge textul corespunzător. Pentru că înțeleg că domniile lor au avut în vedere ideea de principiu, dar aici avem enumerările concrete, cele două, ambele, reprezintă principiile la care se referă partea din începutul acestui articol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

La lit.a), observația făcută de către domnul coleg "supremația Constituției și a legii conform căreia funcționarii publici", de acord, dar, la punctul 2, nu: "prioritatea interesului public conform căruia", conform interesului public, conform căruia funcționarii publici... Deci, cu lit.a) da, dar cu lit.b) nu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău, dar dumneavoastră vă referiți la principiul priorității interesului public, nu vă referiți la interesul public luat în general. Ca principiu este prioritatea interesului public și, deci, accentul cade pe prioritate și, atunci, trebuie să facem corelarea corespunzătoare și în restul textului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai citiți, încă o dată, textul propus de dumneavoastră.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Noi ne referim la cele două principii: primul principiu "supremația Constituției și a legii" și al doilea "prioritatea interesului public". Noi ne referim la prioritate, nu ne referim la interesul public.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Citiți mai departe.

 
     

Domnul Dan Brudașcu:

"...conform căreia", prioritatea aceasta "conform căreia funcționarii publici au îndatorirea" ș.a.m.d.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Eu aș dori, pe domnul coleg, nu am să intru în dispută cu dânsul, dar o să îl rog să urmărească și în continuare, că este vorba de niște principii: deci principiul prioritatea interesului public, principiul, mai departe, "conform căruia", conform acestui principiu, "căruia" principiu.

Sigur, cu lit. a) sunt de acord, dar cu lit. b) nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La lit. a), cum ați spus?

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

La lit. a) "supremația Constituției și a legii, conform căreia funcționarii publici".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu sunteți consecvent, nu vă supărați.

 
     

Domnul Radu-Liviu Bara:

Cum?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O dată raportați la principiu și o dată raportați la...

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Peste tot ne-am raportat la principiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, nu are dreptate nici la lit. a).

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact, domnule președinte. Eu sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastră și e mai bine așa: "căruia". Peste tot e "căruia", "căruia" principiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vedeți că mai sunt, în continuare, până la lit. f), h).... peste tot.

 
     

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci totul se referă la principii, domnule Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Eu sunt de acord că dumnealor au enumerat principiile, până la lit. i), pe care au introdus-o, dar aici avem definirea principiilor. Ce înțeleg dumnealor: "supremația Constituției și a legii". Deci corelările se fac în raport de genul acestor substantive, nu în raport de principiu, pentru că noi nu punem, aici, în cântar, principiul. Suntem de acord cu el, principiul este reprezentat de: după caz "supremația Constituției și a legii, conform căreia"; următoarea: "prioritatea interesului public, conform căreia": Mai departe, la punctul c): "asigurarea egalității de tratament a cetățenilor, conform căreia", "profesionalismul conform căruia" - aici este corect, "imparțialitatea și independența conform cărora", pentru că sunt două, "integritatea morală conform căreia", "libertatea gândirii și a exprimării", este una singură, "conform căreia", "cinstea și corectitudinea conform cărora", "deschiderea și transparența conform cărora". Aceasta este formularea corectă, în acest caz.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă asigur că vom ajunge...

Domnule președinte, noi, la punctul c), dacă observați, am zis "asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform...". Probabil că cel mai corect ar fi așa, la lit. a): "supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia", la lit. b): "prioritatea interesului public, principiu conform căruia", probabil că am ales acea variantă ca să nu ne repetăm. Deci "principiul conform căruia", "principiul conform căruia", la fiecare punct în parte. Cred că sunteți de acord și dumneavoastră, da?

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Numai dacă se introduce "principiul conform...".

 
     

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact, "principiul conform căruia".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ne repetăm la nesfârșit.

Stimați colegi,

Vă rog să mandatați aparatul tehnic să vă consulte pe toți și pe alți colegi lingviști, consultați și Academia și puneți textul corect, că nu o să facem, aici, dezbateri pe modul de articulare a două texte, să ne certăm pe limba română.

De acord? Deci adoptăm textul art.3, potrivit amendamentului 3, urmând ca specialiștii să utilizeze tehnologia corectă.

La art.4, vă rog să urmăriți amendamentul 4. Adoptat amendamentul, modificat textul art.4.

La art.5, nu sunt obiecțiuni, nici la titlul Cap. II. Dacă aveți dumneavoastră? Votate în unanimitate, în formularea din lege.

La art.6, urmăriți amendamentul 5. Votat amendamentul, modificat art.6.

Art.7, 8. 9 și 10. Nu sunt obiecțiuni. Votate, toate, în formularea inițiatorului.

Art.11, 12, 13, 14, 15, 16 - votate, toate, în formularea inițiatorului.

Art.17 - Votat în unanimitate.

Art.18 și 19 - Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III și art.20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22, 23 - Votate în unanimitate.

Cap. IV, titlul, și art.24 - Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.25, 26, 27 - Votate în unanimitate.

Am parcurs textul acestui proiect de lege, îl vom supune mâine votului final.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații.  

Stimați colegi,

În continuare, trecem la partea a doua.

  Mircea Toader

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări cu o întrebare pe care a adresat-o domnul Mircea Toader, Ministerului Administrației și Internelor, referitor la Statutul funcționarilor publici.

Domnule Alexandru Mircea, aveți cuvântul.

(În continuare, ședința este condusă de domnul vicepreședinte Corneliu Ciontu)

   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați să vi se precizeze dacă anumite funcții sunt considerate funcții publice și în ce categorie de funcționari publici se încadrează potrivit legii, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.188, în forma modificată, funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală, iar funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică.

Dumneavoastră cereți concret mai multe funcții dacă sunt de funcție publică. Eu fac precizarea că este un răspuns amplu, întrucât așa a solicitat întrebarea.

Nu știu dacă am timpul necesar să răspund la toate, dar am răspunsul scris și l-aș putea prezenta, dar v-am transmis, oricum, răspunsul scris. Aveți un exemplar pe care vi l-am transmis?

 
     

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu am primit.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vi-l las pe acesta acum, dacă sunteți de acord cu această variantă.

 
     

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Numai să văd și să vă pot da un răspuns.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur. E un răspuns amplu, întrucât vă referiți la multe... (Domnul deputat Mircea Nicu Toader citește răspunsul.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Doriți să luați cuvântul, domnule deputat?

Poftiți.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

În primul rând, mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Este chiar ceea ce doream, pentru fiecare funcție se dă și explicația, dacă au calitatea sau nu au calitatea de funcționari publici. Dar, acum, vreau, totuși, să-l întreb: în condiția în care acești funcționari publici care sunt trecuți conform Legii nr.161 au și calitatea de funcții de conducere în partidele politice, ce trebuie să facă: să-și dea demisia din funcția politică sau din funcția de funcționar public? Aici este nodul gordian. Eu am ridicat această problemă la Galați și mi s-a spus că nu sunt funcționari publici și ei bineînțeles că pot să-și desfășoare aceste funcții politice, sunt președinți, vicepreședinți, sunt secretari executivi în diferite foruri de conducere.

Întrebarea, pentru mine este ce trebuie să facă, cine ia măsura clară de a-i demite din funcția publică, pentru că aia politică nu poate s-o ia administrația. Dacă puteți să-mi răspundeți.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Având în vedere calitatea de funcționar public și calitatea de om politic, cred că trebuie să opteze pentru una din ele.

 
     

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dacă nu optează, cine trebuie să ia măsuri?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Trebuie să opteze, în mod normal.

 
     

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu optează, este așa de 6 luni!

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Rămâne de văzut, de analizat.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Să consider încheiat dialogul între dumneavoastră sau mai aveți ceva de completat?

 
     

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu mai avem. Am înțeles că nu pote să dea răspunsul.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

E în ordine.

Bine, vă mulțumim.

 
  Liana Elena Naum

Doamna deputat Liana Naum s-a adresat Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Am să rog pe domnul ministru Dan Nica să formuleze răspunsul la întrebarea doamnei deputat. Și, de asemenea, domnul Dan Brudașcu a avut o întrebare, să-i răspundeți și domnului deputat și, pe urmă, dacă dânșii au ceva de completat, le dăm cuvântul.

   

Domnul Dan Nica (ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea care a fost adresată de către doamna deputat Liana Naum se referă la modalitatea de funcționare a noului Cod poștal.

Această apariție a noului Cod poștal era o necesitate pe care noi am adoptat-o la nivelul României, pentru că modificările care au apărut atât în structura administrativă, cât și în cea urbanistică, au necesitat o nouă numerotare care să permită un flux mai rapid și coerent al corespondenței poștale, al mesageriei, al mandatelor poștale și sigur că acest lucru era necesar, pentru că vechiul Cod poștal deja era depășit de noua situație economică și socială a României.

Costurile generate de implementarea noului Cod poștal se ridică la 2,267 de miliarde de lei, deci 2,2 miliarde de lei, aferente celor 15 mii de seturi complete de volume puse la dispoziția cetățenilor României și a salariaților poștali. O mare parte din aceste cheltuieli au fost deja amortizate, prin vânzarea de seturi tipărite și 4.500 de CD-uri, astfel încât, din acest punct de vedere, considerăm că introducerea noului Cod poștal a fost un succes deosebit.

Ca avantaje, aș dori să menționez crearea perspectivelor pentru sortarea automată a trimiterilor poștale, dezvoltarea de noi produse și servicii pe suport informatic, sortarea trimiterilor poștale prezentate de marii clienți - Romtelecom, Metro, Connex, Orange, precum și o facilitate a activității salariaților din poștă, care, în acest fel, nu vor mai fi nevoiți să accepte apariția unor erori care, la un moment dat, puteau apare datorită modalităților vechi și depășite.

 
  Dan Brudașcu

Domnule președinte, dacă îmi permiteți să răspund și la cea de a doua întrebare, adresată de domnul deputat Dan Brudașcu din Circumscripția electorală Cluj, închirierea Canalului Satelit, singura instituție în măsură să dea un răspuns, domnule deputat, la această întrebare este Societatea Română de Televiziune, contractul, de altfel, existent între Societatea Română de Televiziune și Societatea Națională de Radiocomunicații cuprinde și serviciul de difuzare prin satelit a programului de televiziune România Internațional, pentru care se folosește stația de sol de satelit de la Cheia, care asigură recepția acestuia în Statele Unite ale Americii și Canada prin instalații de recepție și satelit comerciale.

Precizăm că acest semnal nu este codat. Pentru difuzarea programelor Societății Române de Televiziune în străinătate sunt încheiate contracte de difuzare cu societăți străine de difuzare cu privire la care nu avem detalii și care se încadrează în politica de difuzare a respectivelor societăți. Deci, singura instituție în măsură să răspundă la absolut toate aceste detalii este Societatea Română de Televiziune, România 1, România Internațional sau TVR 2 în destinațiile pe care le-ați solicitat dumneavoastră: Europa, Africa, Orientul Mijlociu etc.

Deci, singurul contract la ora actuală se referă la transmiterea acestor programe în Statele Unite și Canada și aceste transmiteri nu sunt codate, ele pot fi codate doar dacă societățile de televiziune prin cablu din țările respective codează semnalul respectiv. Vă mulțumesc.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns, dar eu aș dori să-i spun domniei sale că, întâmplător, românii din Canada și din Statele Unite ale Americii care doresc să urmărească programele România Internațional trebuie să cumpere o cartelă, o cartelă care este folosită ca mijloc de decodare a programelor transmise prin satelit. Am stat în cursul acestei veri la niște prieteni în Canada, în zona Toronto și obțineau transmisia TVR Internațional numai în această manieră.

Conținutul întrebării pe care v-am adresat-o se referea însă la niște observații care au fost cuprinse în "închiriere - Canal Satelit" din Legea bugetului de stat pe anul 2004 și pe mine mă nelămureau niște aspecte care țin de valorile care sunt prevăzute. Deci, nu scade suma de închiriere pe 2004, dar lipsește din referirile textului respectiv orice trimitere spre TVR 1 și TVR 2 și atunci, nedumerirea mea pe care am supus-o atenției dumneavoastră se referea la ce se va întâmpla cu aceste două posturi. Pe de altă parte, un alt element pe care dumneavoastră îl susțineți, este vorba de acea problemă a necodării. Eu trebuie să vă spun că, din informațiile pe care mi le-au pus la dispoziție specialiștii care m-au solicitat să fac o asemenea interpelare, rezultă că este codat în sistemul power-view și că, în consecință, aceste programe nu pot fi decodate pentru recepția pe teritoriul României, spre exemplu. Ele nu pot fi decodate de către beneficiarii interni. În felul acesta, dacă s-ar realiza această decodare, ar fi existat posibilitatea renunțării la sistemele terestre de transmisie și s-ar asigura evident și o economie substanțială la buget. Aceasta este opinia pe care v-o transmit cu respect din partea celor care m-au solicitat să vă supun atenției problemele din întrebarea adresată.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Dan Nica:

Deci, repet. Transmisia pe satelit pentru Statele Unite și Canada se realizează necodat. Preluarea respectivului program de către societățile de distribuție din Statele Unite și Canada se poate face codat sau necodat. Codat înseamnă că respectiva societate cere o taxă de la cel care vrea să vadă respectivul program. Aceasta este o opțiune pe care o au societățile din orașele respective din Statele Unite sau din Canada, deși există situații în care aceste societăți de distribuție prin cablu preiau semnalul necodat și îl transmit necodat mai departe și atunci intră pachetul de programe normal oferit de către societățile din Statele Unite și Canada, iar pe de altă parte, alții vor să se ceară bani și atunci, evident că trebuie să plătești această sumă de bani. Este cam cum este cu HBO la noi.

Al doilea aspect, am spus că în România există programe transmise prin satelit care sunt codate, foarte probabil să fie așa, asta am spus și eu. Societatea Română de Televiziune nu are cu televiziunea română contract decât pentru transmiterea pe satelit în Statele Unite și Canada. Pentru alte transmisii prin satelit nu utilizează serviciile acestei societăți, iar acestea pot fi codate sau necodate în funcție de politica pe care o are Societatea Română de Televiziune. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mai aveți vreo problemă, domnule deputat?

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Constat că domnii deputați Tiberiu Csaba Kovács și Metin Cerchez nu sunt prezenți, deci, o să primească din partea Ministerului Administrației și Internelor răspunsul în scris, îl rog pe domnul Alexandru Mircea, secretar de stat la acest minister să-i dea răspuns domnului deputat Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la unele sesizări ale unui grup de consilieri din cadrul Consiliului local al comunei Mica, județul Cluj privind abuzurile săvârșite de primarul acestei comune, am onoarea să vă comunic următoarele. La Inspectoratul de poliție al județului Cluj a fost înregistrată sub nr.423/2001 o sesizare a mai multor consilieri prin care se semnalează abuzuri săvârșite de primarul comunei Mica, județul Cluj, domnul Guță Ovidiu.

Aspectele semnalate de către consilieri au fost verificate de către organele abilitate ale statului cu privire la toate acuzațiile aduse primarului. Astfel, în privința reclamației referitoare la modul în care a fost folosită suma de 90 de milioane de lei, colectată pentru introducerea telefoanelor, cu privire la intabularea abuzivă a unei magazii de cereale și a unei suprafețe de circa un hectar de teren și cu privire la organizarea unei licitații legale, Poliția municipiului Dej a stabilit, în urma cercetărilor, că faptele sesizate nu se confirmă, motiv pentru care dosarul 1817/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, soluție validată de către această instituție.

În urma reluării reclamațiilor acelorași consilieri, cauza a fost examinată din oficiu de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj care, prin rezoluția 355/2 din 30.IX.2002, a procedat la infirmarea soluției, dispunând reluarea cercetărilor. Totodată, prin Ordonanța 780/P/2001 din 13.XII.2002 s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, care a stabilit neimplicarea primarului în nici una dintre activitățile ilegale ce i-au fost imputate. Față de această situație, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, investit cu recercetarea cauzei, a dispus neînceperea urmăririi penale pentru majoritatea faptelor sesizate în ceea ce-l privește pe primarul Guță Ovidiu, iar prin disjungerea cauzei a fost reținut în sarcina primarului modul defectuos în care acesta, alături de consilierii locali, 4 dintre ei, a organizat licitație pentru introducerea gazului metan în comună. Această disjungere s-a materializat în Dosarul penal 87.031 din 27.X.2003, aflat în lucru la Poliția municipiului Dej, care urmează a fi înaintat din nou Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, acesta fiind singurul în măsură să stabilească dacă în sarcina domnului Guță Ovidiu poate fi reținută vreo faptă care să întrunească elementele constituite ale vreuni infracțiuni.

Vă anexăm, urmează să vă remitem odată cu răspunsul oficial o notă cu aspectele principale care rezultă din raportul de expertiză financiar-contabilă, dispus prin ordonanța invocată anterior de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc. Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Aș dori însă să fac câteva precizări. Eu nu mă îndoiesc că verificările au ajuns la concluziile pe care domnia sa le-a menționat aici. Este însă un lucru foarte grav, pentru că presa din județul Cluj, atât cea scrisă cât și cea audiovizuală, continuă să se refere la activitatea infracțională a acestui primar.

În aceste condiții, nu vă revine decât, domnule secretar de stat, ori să împingeți lucrurile până la descoperirea adevărului, mai presus de orice fel de ingerințe politice, ori să-i arestați pe cei care atentează la renumele acestui primar.

Declarațiile din ultima perioadă ale acestui primar sunt următoarele, domnule secretar de stat. V-aș ruga să le rețineți: "Atâta vreme cât eu sunt primar aici, eu fac legea, eu sunt legea. Toate denunțurile pe care le faceți, sunt fără nici un efect. Nu se poate atinge nimeni de mine, pentru că eu am dat mâna cu președintele Iliescu și cu președintele Bush." Acestea sunt lucrurile.

Pe de altă parte, eu v-am pus la dispoziție documente oficiale. Este vorba de un extras din cartea funciară din care rezultă că acest domn primar, împreună cu soția sa, și-a intabulat unul dintre grajdurile CAP-ului. În ce condiții a intrat el în această posesie? Deci, aceste chestiuni care sunt elemente concrete, palpabile. Or, mai este cealaltă problemă. Acești consilieri locali inventează, nu spun adevărul. Nu se poate ca ei să revină mereu și mereu și inclusiv să vină în audiență la noi, parlamentarii de Cluj, indiferent de culoarea politică a consilierilor respectivi in corpore să ne sesizeze cu aceste materiale, să ne depună aceste memorii pe care le-au mai înaintat altor autorități și de acest primar să nu se poată atinge nimeni, numai și numai pentru că el se bucură de protecție politică.

Eu cred că ministerul din care faceți parte, trebuie să facă justiție și adevăr, indiferent de culoarea politică a celui care este în cauză. Până nu se va ajunge la această situație, există serioase semne de întrebare în legătură cu modul în care ministerul dumneavoastră rezolvă problemele. Mai vreau să vă mai spun un lucru. El se laudă că atâta vreme cât ministrul de Interne este domnul Rus, vecin acolo cu domnia sa, putem noi să strigăm în pustiu, pentru că nu i se va mișca un fir de păr.

V-aș ruga să confirmați dacă acest lucru reprezintă și angajamentul domnului ministru pentru protejarea corupților care, întâmplător, dețin funcții pe linie de partid și administrație în PDSR.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Eu nu pot să comentez acuma afirmațiile pe care le face un primar. Este până la urmă, treaba lui cu ce se laudă, însă în legătură cu toate aspectele pe care dumneavoastră le-ați precizat, eu am o notă, extras din procesul-verbal de verificare, răspunde punctual la 8 puncte, rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă vreți să vă citesc acum pe puncte toate acuzațiile care sunt formulate și care este motivarea sau care este rezultatul concret al acestora. Dacă nu, eu, oricum vă transmit, deci, Ministerul Administrației și Internelor vă transmite Nota de constatare cu privire la toate aspectele care sunt semnalate. Fără discuție că, dacă un primar locuiește într-o comună învecinată sau într-un județ învecinat sau într-o regiune administrativ-teritorială învecinată cu un demnitar public și invocă prin aceasta că este vecin cu acel demnitar, noi care suntem oameni responsabili și serioși, cred că nu trebuie să luăm în calcul aceste afirmații și să socotim că pe această cauză el ar fi protejat. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Mai aveți ceva probleme? Ar mai fi, dar continuăm dialogul. Bine, mulțumesc frumos.

Tot domnul deputat Dan Brudașcu s-a adresat Autorității Naționale de Control, domnul Marin Popescu, secretar de stat v-a încerca să dea un răspuns acestei solicitări și pentru domnul Brudașcu. Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman nu este prezent, însă o să primească în scris răspunsul.

 
   

Domnul Marin Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La interpelarea nr.1637/2003 a domnului deputat Dan Brudașcu care solicită precizări privind măsurile luate pentru recuperarea datoriilor la buget de circa 11 miliarde lei, înregistrate la Clujana, vă precizez următoarele:

Datoriile lui Clujana, la un moment dat, au reprezentat 9.693.540 de dolari, aceasta de fapt reprezenta un credit pe care Societatea Clujana l-a luat de la Bancorex, dar până la această dată, din această sumă, s-au achitat 5.377.514 dolari.

În luna august 1999, să fac un mic istoric, Adunarea generală a acționarilor a decis închiderea operațională a societății. În perioada 1999 - 30.VI.2000, în baza Hotărârii de Guvern 563/1999 și Hotărârii de Guvern 798/2000, AVAB-ul a suspendat executarea silită a garanțiilor constituite în favoarea sa, APAPS-ul, urmând a analiza posibilitățile de privatizare a societății. Nefiind identificat nici un investitor strategic care să preia societatea, după 30.VI.2000, AVAB a reluat procedura de executare silită a S.C.Clujeana S.A., prin comunicarea titlului executoriu și aplicarea sechestrului asigurator asupra activelor societății. În procesul de executare silită, AVAB-ul a urmărit vânzarea activelor neproductive ale societății și valorificarea în bloc a nucleului productiv în vederea menținerii specificului de activitate și implicit a mărcii Clujeana. În perioada 8.IV.2002-10.V.2003, AVAB-ul a valorificat prin licitații publice, conform Ordonanței de Urgență nr.51/1998, 19 active din patrimoniul Societății Clujeana, încasând suma de 1.719.663 dolari. În baza Hotărârii Guvernului nr.339/2002, AVAB a valorificat clădirea administrativă din Cluj-Napoca, Piața 1 Mai în valoare de 495.000 de dolari prin trecerea din patrimoniul S.C.Clujana în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor. Conform Hotărârii Guvernului nr. 47/2003, pachetul de acțiuni deținut la S.C.Clujana de APAPS, care reprezenta 63,79 acțiuni cu capitalul social a fost transferat în proprietatea privată și administrarea Consiliului județean Cluj, urmând ca în urma solicitării acestora, AVAB să procedeze la conversia de acțiuni a soldului creanței rămasă de recuperat, conform prevederilor Legii nr.137/2002.

S.C.Clujana avea o datorie la Ministerul de Finanțe în sumă de 2.256.151 lei, stabilită prin procesul-verbal de verificare nr.1500 din 2001 din care s-a achitat 58 de milioane de lei. Pentru diferența de 2,197 miliarde a fost emis titlu executoriu și evitată poprirea bancară pe conturile societății la Banca Română de Dezvoltare, Sucursala Cluj. Această sumă a fost însă exonerată la plată în urma contestației depuse de societate prin Sentința Civilă nr.140 din 25.IV.2002 a Curții de Apel Cluj, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.2338 din 2003 a Curții Supreme de Justiție.

Motivația: s-a plătit suma de bază, diferența reprezentând dobânzi și penalități la impozitul pe salariu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

În marea majoritate a informațiilor pe care domnul secretar de stat ni le-a comunicat ne erau cunoscute și nu mă refeream la ele, mă refeream la o inițiativă de la sfârșitul lunii noiembrie prin care se anunța organizarea de către AVAB a unei licitații pentru vânzarea unor active în valoare de 700.000 de dolari, din câte am reținut eu, într-o primă etapă cele în valoare de 11 miliarde de lei. Existau chiar o serie de loviri cu cărămida în piept a președintelui Consiliului județean Cluj prin care acesta avertiza că nu va permite AVAB să-și realizeze competențele în materie, lucru care se pare că s-a confirmat. Nu am reușit să înțeleg din răspunsul primit dacă acești bani sunt trecuți la datoria publică. Ce modalități vor avea în continuare domniile lor pentru recuperarea acestor sume datorate de o societate comercială. Formula găsită nu ni se pare deloc a fi fezabilă, cu atât mai mult cu cât ea este însoțită deja de o serie de abuzuri din partea administrației publice județene și din motivul că nu sunt asigurate nici prin buget, bugetul central, nici prin bugetul vreunui minister sumele necesare reluării și relansării activității respective, pentru ca marca de care se poartă atâta grijă în momentul de față să producă și efecte economice favorabile.

Deci, eu nu am înțeles până la urmă care este modalitatea. Acești bani când se vor recupera? Ei reprezintă o datorie clară către bugetul de stat, iar eu știu că AVAB a fost gândit și conceput și realizat tocmai pentru recuperarea acestor sume spre a nu se îngreuna în mod nejustificat datoria publică cu aceste sume rezultate din proasta conducere managerială a acestor unități economice.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Marin Popescu:

În finalul precizării am menționat că, conform Ordonanței de Urgență nr.47/2003, pachetul de acțiuni, 891, deținut de Clujana la APAPS a fost transferat în proprietatea privată și administrarea Consiliului județean Cluj. Acesta trebuie să ceară AVAB-ului să procedeze la conversia în acțiuni la soldul creanței rămasă de recuperat. Până la această dată nu a solicitat. Deci, acesta este răspunsul pe care l-am primit de la AVAB și acestea sunt modalitățile. Ei sunt proprietari și numai ei au dreptul să solicite aceasta.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Ei nu au interes să ceară să se rezolve problema.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mai dialogați dumneavoastră dacă mai este ceva neclar.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman Domnule secretar de stat, pentru că a venit între timp și domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu, am să vă rog să formulați și răspunsul la întrebarea domniei sale.
   

Domnul Marin Popescu:

La interpelarea formulată de domnul deputat Dezo, am onoarea să vă informez următoarele. O echipă compusă din membri ai Gărzii Naționale de Mediu, ai Gărzii Financiare și Inspectoratului General de Poliție au efectuat un control în zona Ocolului silvic Gheorgheni, cu această ocazie constatându-se numeroase încălcări de lege, respectiv: șeful Ocolului silvic Gheorgheni a eliberat autorizațiile de exploatare și a dispus întocmirea foilor de însoțire a materialului lemnos către Asociația proprietarilor de păduri Lazarea fără ca aceasta să fie proprietara pădurii respective.

În felul acesta, până la data controlului au fost expediați 16.262 mc în baza foilor de însoțire care aveau înscrise în fals datele privind beneficiarul mărfii și numele delegatului asociației de proprietari. Aceste nereguli au avut ca scop de a favoriza persoane fizice care au dobândit ilegal pădurea și au comercializat masa lemnoasă fără a deține autorizație în acest sens.

Datele primare evidențiate de reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au fost preluate de comisarii Gărzii Financiare care, până la data actuală, au stabilit un prejudiciu care se cifrează la peste 17 miliarde de lei constând îndeosebi din taxa pe valoarea adăugată, impozit pe profit sau venit ce trebuia achitat de persoanele fizice care au desfășurat nelegal operațiunea de exploatare și comercială a masei lemnoase din pădurea proprietate privată aflată pe raza comunei Lazarea. Controlul a scos în relief de asemenea, că punerea în posesie a pădurilor de către persoane fizice nu s-a făcut în urma unui control de fond, așa cum ar fi fost legal, și numai scriptic prin semnarea documentelor la birou. A fost încălcată Legea nr.1/2000, iar vinovăția aparține șefului Ocolului silvic Gheorgheni și membrilor Comisiei locale Gheorgheni de aplicare a legilor fondului funciar.

S-au constatat abateri și în fondul forestier de stat gestionat de Ocolul silvic Gheorgheni referitor la punerea în valoare a masei lemnoase din doborâturile de vânt, licitarea și valorificarea acesteia, iar vinovăția aparține de asemenea, șefului ocolului silvic. Ca urmare a abaterilor menționate au fost stabilite următoarele: prin adresa nr.3496 din 2 decembrie 2003, actul de control a fost transmis la parchet pentru a se stabili faptele cauzatoare de prejudiciu și abateri cu caracter financiar și a se lua măsurile care se impun.

De asemenea, prin adresa nr.4181 din 17.XI.2003 s-a solicitat Regiei Naționale a Pădurilor luarea de măsuri, respectiv schimbarea din funcție a șefului Direcției silvice Harghita, a șefului Biroului fondului forestier pentru ocolul silvic și a altor persoane care sunt stabilite vinovate prin procesul-verbal de control.

De asemenea, pentru constatările efectuate de Garda de Mediu au fost anunțate organele de cercetare penală prin adresa 4841 din 2.XII.2003. La această dată, am luat legătura cu directorul general al Regiei pădurilor care mi-a transmis că efectuează un control pentru a stabili și alte fapte cauzatoare de prejudiciu, a stabili mărimea prejudiciului și bineînțeles a lua măsuri, în afara celor dispuse de către noi, și a altor măsuri dacă se constată răspunderi și la alte persoane decât cele care au fost precizate în actele de control.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să mulțumesc pentru conștiinciozitatea celor de la Garda de Mediu și de la Garda Financiară, dar, din păcate, am presimțirea și m-am obișnuit cu aceste lucruri că aceste cazuri vor fi mușamalizate de funcționarii Regiei Naționale a Pădurilor și de către organele abilitate ale statului. Chiar astă seară am fost avertizat prin telefon să nu mă ocup de această problemă că mă vor lichida fizic.

Se întâmplă asemenea cazuri și eu cred că aceste cercetări trebuiesc continuate și aprofundate, dar totuși s-a făcut o cercetare corectă din partea Autorității Naționale de Control. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc. Aveți vreo completare, domnule ministru?

 
   

Domnul Marin Popescu:

Până la sfârșitul lunii decembrie, noi am solicitat prin adresă Regiei Naționale a Pădurilor să ne dea un răspuns la aplicarea măsurilor solicitate de către noi prin procesul-verbal de control și dacă domnul deputat o să-mi permită, o să le prezint dânsului în scris măsurile care au fost luate de Regia Națională a Pădurilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu Am să-l rog pe domnul secretar de stat George Pavelescu să încerce să formuleze răspunsul la întrebările domnilor deputați Dan Brudașcu care are două asemenea probleme și pentru domnul deputat Ioan Mogoș care nu este prezent în sală, probabil că o să-l trimiteți în scris. Vă rog.
   

Domnul George Pavelescu:

Mulțumesc. Referitor la întrebarea domnului deputat Brudașcu în ceea ce privește controlul gestiunii farmaceutice în spitale și în general în sistemul de sănătate.

După cum vă este cunoscut, de aproximativ 60 de zile au început să se desfășoare controale în colaborare cu Agenția Națională pentru Control și Ministerul Sănătății în unitățile sanitare vizavi de gestionarea fondurilor destinate asigurărilor sociale de sănătate. În speța pe care dumneavoastră ați formulat-o ca și interpelare, trebuie să recunoaștem că există deseori situații în care fondurile destinate achiziționării de medicamente sau calitatea medicamentelor achiziționate de către unele spitale, intrate în gestiunea spitalelor, sunt uneori folosite neeficient.

După 1990 când a avut loc privatizarea centrelor farmaceutice zonale, cele 19 centre farmaceutice, acestea s-au privatizat și s-au organizat ca și societăți comerciale farmaceutice și ulterior s-au înființat și funcționează în prezent peste 6.500 de farmacii. Acestea sunt societăți comerciale sau societăți cu răspundere limitată pe Legea 31, achiziționează și vând materiale farmaceutice de uz uman pe baza unor relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Orice farmacie poate intra într-o relație contractuală dacă are autorizație de funcționare și dacă îndeplinește unele criterii stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este singura care poate să controleze modul în care banii prevăzuți în contractul de furnizare de produse medicamentoase sunt folosiți pentru medicamentele compensate sau cele gratuite. Și presa a mediatizat o serie de aspecte negative derulate în această relație contractuală și chiar unele măsuri luate în ultimul timp în județul Bacău, Dolj și Mehedinți.

Cele sesizate de dumneavoastră sunt reale și ne bucurăm că, și din mass-media și din ceea ce dumneavoastră ne aduceți la cunoștință în urma întâlnirii cu alegătorii în cabinetele senatoriale sau în cabinetele dumneavoastră din teritoriu, avem datele necesare pentru a face astfel de verificări.

Vis-a-vis de gestiunea produselor farmaceutice în spitalele din teritoriu, aproximativ 450 de spitale și aproximativ 100 de centre de diagnostic, respectiv fostele policlinici, sunt farmacii cu circuit închis. Aici, evidența gestionării acestor medicamente este mai simplă - sunt programe de gestiune cantitativ-valorică, medicamentele au un circuit foarte clar și Curtea de Conturi, sau auditul intern al direcțiilor de sănătate publică au posibilitatea să controleze.

Este adevărat, vă dați seama, la această imensitate de farmacii, de lucrători în sistemul farmaceutic, este foarte adevărat că pot exista anumite interese între farmaciile private, anumiți medici din sistemul sanitar în ceea ce privește prescripția și eliberarea medicamentelor.

Este foarte greu să putem realiza un control la un asemenea număr de agenți comerciali.

Totuși, ne propunem ca farmaciștii din spitale să-și declare, pe proprie răspundere, interesele pe care le au în domeniu într-o eventuală relație cu alte farmacii din teritoriu.

Recomandarea și sugestia de a deschide linii telefonice directe cu asigurații o considerăm de bun augur și o vom analiza împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Direcția de Sănătate Publică, pentru ca ea să funcționeze.

Vă mulțumesc.

Tot domnul deputat Brudașcu mai are o interpelare referitoare la relațiile către care există între România și Republica Populară Chineză în ceea ce privește existența unui acord sau înțelegeri în baza cărora medicii chinezi de medicină tradițională să poată avea drept de liberă practică în România.

Între România și Republica Populară Chineză există Acordul de cooperare în domeniul sănătății și științelor medicale, între Ministerul Sănătății al României și Ministerul Sănătății al Republicii Populare Chineze. A fost semnat la Beijing în 4 iulie 1995. În aplicarea acestuia a fost semnat, tot la Beijing, la 20 decembrie 2002, un plan de cooperare între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății din Republica Chineză, pentru anii 2002-2006. Acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.417 din 10 aprilie 2003, care este publicată în Monitorul Oficial nr.265 din 16 aprilie 2003.

Printre domeniile de cooperare prevăzute în plan, se numără și medicina tradițională, iar ca formă de cooperare sunt prevăzute schimburi de specialiști pentru vizite de studiu, precum și colaborarea directă și schimburile între instituțiile medicale și unitățile sanitare din cele două țări.

De altfel, există medici în baza acestui plan de cooperare, care au urmat studii de medicină tradițională chineză, studii de acupunctură și care au revenit în țară și-și desfășoară activitatea în diferite structuri sanitare.

Menționăm, însă, că aceste aspecte nu vizează dreptul de liberă practică în exercitarea profesiei de medic în România, care cade sun incidența Legii nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.1 din legea pe care v-am menționat-o, exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricărei persoane fizice, cetățean român, sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, posesoare a diplomei de medic, eliberată de o unitate de învățământ universitar din România, ori din străinătate, echivalată potrivit legii.

Exercitarea profesiei este avizată de Colegiul Medicilor și autorizată de Ministerul Sănătății.

În acest sens, medicii care nu îndeplinesc condiția de cetățenie stipulată de lege, pot exercita profesia în România după dobândirea cetățeniei române și echivalarea diplomei de medic de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, sau pe bază de reciprocitate stabilită prin convenții la care România este parte, în conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.74/1995.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu m-aș referi numai la prima intervenție. Pentru cea de a doua nu am nici un fel de nelămuriri.

O singură nelămurire pe care o exprim aici este aceea că fostul ministru al sănătății, doamna Daniela Bartoș, spunea la o interpelare anterioară, încă din anul 2002, că problemele vor fi soluționate definitiv în baza contactelor și acordurilor directe între cele două ministere de profil.

Văd că nici până în momentul de față problema nu este soluționată, ea fiindu-mi ridicată de o Asociație de prietenie româno-chineză, care și-a propus, printre altele, și stimularea schimburilor concrete de specialiști în medicină tradițională chinezească, pentru a se deservi pacienții interesați din zona Transilvaniei.

În ce privește al doilea aspect, domnule secretar de stat, eu nu m-am referit la farmaciile care sunt societăți comerciale, le recunosc dreptul de a stabili acea politică financiară care să le asigure beneficii conform statutului lor de societăți comerciale.

Eu m-am referit la farmaciile cu circuit închis, care se găsesc în cadrul spitalelor, unde se practică aceste lucruri, care sunt total ilegale.

Și aș vrea să vă spun că există cazuri atât pe razele județelor Cluj, Sălaj, Mureș și Maramureș, în care șefi ai unor secții de spitale și șefi ai unor asemenea farmacii au relații cu producătorii și distribuitorii mandatați de aceștia, pentru a introduce și folosi în general medicamente scumpe și foarte scumpe, în detrimentul producției indigene, sau pentru afecțiuni care pot fi tratate și la un nivel mult mai scăzut.

Șefii de secție, de asemenea din aceste spitale, sunt cei care manipulează aceste sume uriașe și solicitarea pe care am făcut-o eu a fost aceea de se încerca verificarea aceasta a condicilor, pentru că de aici rezultă oglinda clară a malversațiunilor financiare care se fac, în detrimentul fondurilor per ansamblu, care diminuează capacitățile instituțiilor sanitare de a-și asigura funcționalitatea pe parcursul unui întreg an și creează, evident, probleme și ministerului pe care domnul secretar de stat îl reprezintă.

Achizițiile de aparatură, de echipamente, de medicamente, în ultima perioadă se fac - dovezile concrete sunt vizitele, excursiile plătite de către diverșii furnizori pentru medici sau farmaciști din diverse zone pentru chiar concedii care au fost plătite, cazuri concrete la Spitalul din Tg.-Mureș, puteți să verificați acest lucru, care sunt plătite tocmai ca un fel de comisioane pentru ceea ce se achiziționează și se plătește în mod absolut neprofesional de către cei care au putere de decizie în materie.

Deci, sunt aspecte care vor să vină în sprijinul curățeniei pe care ministerul dumneavoastră și-a propus s-o facă, curățenie începută pozitiv, dar care ne temem să nu se fractureze înainte de a-și fi văzut victoria terminată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Aveți ceva de completat?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Sigur că multe dintre aspectele prezentate de către domnul deputat sunt reale, dar măsura pe care o va lua Ministerul Sănătății, pe lângă acest control, este foarte greu acum, pentru că aici trebuie verificată fișa de observație, ce tratament s-a prescris, care a fost evoluția la 72 de ore, dacă a fost diagnosticul bine stabilit, dacă tratamentul a fost corect stabilit. Sunt astfel de situații și noi am găsit astfel de situații pe care dumneavoastră le-ați ridicat aici.

Este adevărat că se lucrează într-un sistem organizat cu medicul de familie, dar nu cu farmacia spitalului.

Ministerul Sănătății, având niște concluzii în urma controalelor care s-au făcut, intenționăm - și avem un proiect de hotărâre care deja a fost în prima citire în ședința de Guvern - să organizăm achiziții prin licitații publice centralizate zonale, pe 6 centre zonale.

Se lucrează, sunt deja identificate 2.499 de medicamente cu frecvență mai mare în tratamentul spitalicesc, și acestea vor face obiectul unor achiziții centralizate prin licitație de grup.

Se va stabili prețul maximal, după care se vor comunica celor 6 centre universitare care coordonează această activitate de licitație, astfel încât să eliminăm din circuitul ăsta medicii de spital, farmaciștii din spital. Ei nu vor face altceva decât semnează contractele pe cantitatea și la prețul pe care-l transmitem noi în urma licitației.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea pe scurt a întrebărilor adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Prima parte a ședinței se seară a luat sfârșit, din lipsă de combatanți. Trecem la a doua parte.

Fără a lua în nume de rău, în seara asta nu avem transmisie în direct la Radio România - și este bine când avem, că și vocea dumneavoastră poate fi auzită. Deci, încercați o sinteză a prezentării.

  Paul Magheru

Vă rog. Domnul Paul Magheru.

   

Domnul Paul Magheru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și are ca obiect încălcarea drepturilor unor asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav.

Contrar hotărârilor de Guvern - două la număr - și al metodologiei de aplicare, în comuna Chișlaz din județul Bihor, trei asemenea asistenți s-au adresat nouă cu rugămintea să li se facă dreptate și să li se asigure drepturile bănești pe care, din păcate, primarul comunei, fără nici un fel de justificare, nu le acordă.

A doua interpelare este adresată Ministerului Administrației și Internelor și are ca obiect intrarea în legalitate a amplasării Statuii prințului transilvan Gabriel Betlem într-un parc din orașul Oradea.

Mania statuilor personalităților maghiare din România este agravată, din păcate, de sfidarea și încălcarea legislației în vigoare, în ciuda unor intervenții, amenzi, avertismente din partea instituțiilor abilitate. Inclusiv noi am mai făcut o interpelare pe această temă, având documente noi, date noi - le vom prezenta în scris, cu rugămintea să ni se comunice răspunsul oficial, care se lasă de mult așteptat.

Revenim asupra unei interpelări, pentru că nu am primit, din 27.X., de când am prezentat-o, nici un fel de răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe, care avea ca obiect stabilirea circumstanțelor decesului cetățeanului român Durnea Gavril, în Italia, și întocmirea corectă a actelor de deces, pentru ca familia cu doi copii să poată să beneficieze de ajutoarele legal cuvenite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Onisei a depus în scris, domnul Ioan Rus a depus în scris, doamna Liana Naum a depus în scris, Metin Cerchez - trei interpelări - a depus în scris, Dorin Popescu a depus în scris, Radu Stroe a depus în scris, domnul Iancu Holtea a depus în scris.

 
  Costache Mircea

Domnul Costache Mircea. Vă rog.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelările mele sunt adresate: prima - domnului Ioan Rus, ministrul administrației și internelor și se referă la situația unui număr de 71 de cetățeni care semnează un tabel și care ne anexează un set de documente de pe Str.Urziceni și Str.D.Filipescu din Buzău, care sunt supuși unui tratament inuman de către Firma CONSTANT S.R.L. și BOROMIR, care tranzitează pe străzile respective cu mașini de mare tonaj, transportând materiale de construcții și alte materiale grele și care duc la avarierea imobilelor, a locuințelor. Anexăm și fotografii și expertize și articole de presă și alte memorii și demersuri, pe care cetățenii în cauză le-au făcut, fără nici un ecou. Așteptăm de la domnul ministru să întreprindă verificările ce se impun și măsurile legale.

Cea de a doua interpelare este adresată deopotrivă doamnei ministru Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, și domnului Ioan Rus, ministrul administrației și internelor, și se referă la situația unei familii - Nicolae Emil și Nicolae Mara Luminița, din Buzău, subinginer și respectiv ingineră, oameni cu multiple calificări făcute prin diferite cursuri de calificare, în afară de profesiile de bază, care nu-și găsesc locuri de muncă și considerăm că situația lor este grăitoare, mai ales prin documentele pe care ni le anexează.

De asemenea, domnul Bănică Constantin, din sat Mărunțișu, comuna Pătârlagele, reclamă o serie de abuzuri ale primarului Sârbu Valeriu, din Pătârlagele, care i-a suspendat dosarul de ajutor social și care a comis încă o întreagă serie de abuzuri.

De asemenea, anexăm memoriul cetățeanului și adresele pe care dânsul le-a adresat diferitelor autorități, neprimind nici un răspuns, până în acest moment, satisfăcător.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea

Domnul deputat Ioan Sonea.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ioan Rus și se referă la o situație conflictuală între două consilii locale, ca urmare a creării, prin împărțire, prin departajare, a unei noi comune. Comuna inițială a reușit, prin înțelegeri politice, să-și facă parte din drepturile comunei nou înființate și, nu numai atât, reușește să atribuie și altei comune, datorită faptului că primarul nou ales n-a mai fost din partidul de la Putere, o suprafață de 375 de hectare cadou. Deci, face cadou unei alte comune această suprafață, pentru că dorința prefecturii a fost ca să fie sancționată noua comună înființată. Culmea este că suprafața aceasta, de fapt, în realitate, trebuie s-o primească o comună acolo, dar pe un alt amplasament. Este un pic mai dificil terenul, dar, iată că se găsesc modalități de a răsplăti, sau de a sancționa, pe criterii politice, oamenii care nu au ales reprezentanții Puterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Pleșa

Domnul Eugen Pleșa.

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Adrian Năstase, și se referă, în două cuvinte, la viitorul situației APAPS, care se spune că va fi desființată la sfârșitul anului curent.

Cine va prelua competența de reprezentare a acestuia, în cazurile de contestație a demersurilor făcute de până acum - a privatizărilor, vânzărilor de acțiuni și așa mai departe? Am dat și un exemplu. Deci, aceasta este interpelarea mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Coifan a depus în scris, domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am trei interpelări.

Prima este adresată domnului Alexandru Athanasiu, ministrul educației, cercetării și tineretului și care se compune din două interpelări.

Prima. În urmă cu câteva luni, mass-media prezenta situația de la Colegiul Național Alexandru Papiu din Tg.-Mureș, în care profesorul de fizică, Fekete Dorin, racolat de controversatul personaj care este Gregorian Bivolaru, conducător al Grupului "Mișcarea de integrare spirituală în absolut", discută în cadrul orelor de fizică despre amorul tantric. Deoarece Inspectoratul școlar județean Mureș nu a demarat nici o anchetă, fapta fiind deosebit de gravă, întreb Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului dacă nu crede de cuviință că trebuie să se implice.

A doua. În urma Protocolului de colaborare în Parlament PSD-UDMR, profesorul Andras Arpad a fost numit la Școala generală nr.7 din Tg.-Mureș, având catedra la o școală generală din orașul Luduș, situat la 45 km de Tg.-Mureș.

În acest caz, numirea este corectă și legală, în condițiile în care dânsul își realizează obligația de catedră la școala din care a provenit, adică la o distanță de 45 km, lipsind, astfel, de management școala pe care o conduce?

Acest director a închiriat, fără nici un contract scris, o sală de clasă în suprafață de 48 m. p., încasând în perioada ianuarie 2001 - iunie 2003, o sumă de 17.814.850 lei. Suma nu a fost înscrisă în contabilitatea exercițiului bugetar și nici în bilanțul contabil. De asemenea, nu există documente privind modul de cheltuire a sumei încasate.

Deoarece Inspectoratul școlar județean Mureș nu a luat nici o măsură, fapta fiind notorie, invit Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să demareze o anchetă, al cărui rezultat să fie făcut public.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Ioan Rus, ministrul administrației și internelor.

În comuna Tăureni, județul Mureș, primarul Ovidiu Olteanu, membru PSD, are o serie de abateri, materializate printr-o serie de dosare penale, dar care nu s-au materializat prin măsurile cuvenite. Ultima abatere a avut loc în seara zilei de 18 noiembrie 2003, când președintele PRM din comună a fost agresat pe drumul județean Tăureni-Luduș, când i-a fost aținută calea și amenințat cu moartea.

Pentru a evita orice interpretare politică, rog Ministerul Administrației și Internelor să se implice corespunzător, conform indicațiilor făcute public de premierul Adrian Năstase.

Și aceeași interpelare, domnule președinte, este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Crișan

Domnul Emil Crișan. Vă rog.

   

Domnul Emil Crișan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Elena Dumitru, ministrul muncii și solidarității sociale.

Obiectul interpelării: "Doamnă ministru, am primit un memoriu al doamnei lector universitar Irina Ionescu Vâlceanu, prin care se arată că, la data de 18 martie 2001, a obținut decizia de pensionare cu nr.211.496, conform Legii nr.3/1977. Din lipsă de cadre didactice, dânsa și-a continuat activitatea până la 1 octombrie 2003, fără a i se desface contractul de muncă, astfel încât în perioada 19 martie 2001 - 1 octombrie 2003, nu a beneficiat de pensia care i s-a stabilit.

În mod logic și normal, doamna Irina Ionescu Vâlceanu a solicitat, prin mai multe demersuri rămase fără rezultat, amânarea deciziei respective, care, așa cum s-a arătat, nu a fost pusă în aplicare și emiterea unei noi decizii de pensionare, conform situației actuale, care operează momentul ieșirii efective la pensie, adică 1 octombrie 2003.

Rog rezolvarea favorabilă a situației petentei, în spiritul dreptății și legii".

Anexez prezentei și memoriul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Paul Șnaider a depus în scris, doamna Anca Boagiu a depus în scris două interpelări.

 
  Mihaela Mîndrea-Muraru

Dau cuvântul doamnei deputat Mihaela Muraru.

   

Doamna Mihaela Mîndrea-Muraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, de la Ministerul Economiei și Comerțului.

Obiectul interpelării este: concesionarea distribuției de gaze în orașul Chișinău-Criș din județul Arad.

Rog pe domnul ministru, dacă este posibil, să ne informeze asupra măsurilor de urgență ce trebuie luate în orașul Chișinău-Criș, ținând cont că 60% dintre locuitori nu beneficiază în acest moment de gaze, cu toate că instalațiile sunt efectuate.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că în orașul Chișinău-Criș sunt derulate investiții străine de către investitori japonezi, italieni, francezi, de peste 29 de milioane de euro, asigurându-se, astfel, 2.000 de locuri de muncă.

Drept pentru care, concesionarea distribuției de gaze trebuie rezolvată extrem de urgent. Ea trenează de trei ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Dan Coriolan Simedru a depus în scris, domnul Emil Boc a depus în scris patru interpelări, doamna Ana Florea a depus în scris, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris trei interpelări, domnul Dan Brudașcu a depus în scris patru interpelări, domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman a depus în scris, domnul Puiu Hașotti a depus în scris, domnul Ștefan Baban a depus în scris două interpelări, domnul Ioan Miclea a depus în scris patru interpelări, doamna Mona Muscă, de asemenea, a depus în scris, domnul Călin Popescu Tăriceanu a depus în scris.

 
  Marinache Vișinescu

Dau cuvântul domnului deputat Marinache Vișinescu.

   

Domnul Marinache Vișinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea se adresează ministrului administrației și internelor, ministrului sănătății și familiei, ministrului educației și cercetării.

Ridică două probleme legate de comuna Bordușani, situația locuitorilor din satul Lătești aparținând comunei Bordușani, județul Ialomița, și situația a 60 de elevi nevoiți să facă naveta la liceu, abonamentul lunar fiind de 500.000 lei. Pentru a suporta aceste prețuri, multe din familii nu sunt în stare să susțină și, atunci, cerem Ministerului Învățământului implicarea în rezolvarea acestor probleme, întrucât s-ar putea ca mulți dintre aceștia să abandoneze școala.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu

Doamna deputat Mihaela Ionescu.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru și domnului ministru al integrării, Farkaș, și are ca obiect Raportul Oficiului european antifraudă OLAF, care clasează România pe culmile negative ale anchetelor și investigațiilor, cu un număr de 49 de investigații de fraudă, față de numai 9 în Bulgaria și două în Turcia.

Am vrea să fim informați de măsurile imediate, luate în cadrul ministerelor unde s-au identificat cazurile de fraudă și de proiectele imediate de contracarare a posibilelor iviri ale unor noi abuzuri de tipul celor semnalate în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Gheorghe Dinu a depus în scris, domnul Iulian Mincu a depus în scris.

 
  Ludovic Mardari

Dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari

   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, îmi exprim protestul că nu am primit răspuns la întrebarea înregistrată cu nr.1638 A din 25 noiembrie 2003, adresată ministrului administrației și internelor, referitoare la unele nereguli comise de primarul comunei Peciu Nou, din județul Timiș. Acesta a colectat sute de milioane de lei de la săteni, în 1997, cu promisiunea că vor beneficia de gaz metan. Suntem în 2003 și sătenii nu au gaz metan, dar nici n-au primit banii înapoi.

Vă rog, domnule președinte, să interveniți pentru a primi răspunsul în scris.

Miercuri, se împlinesc cele 15 zile regulamentare, după care voi fi nevoit să solicit demiterea domnului ministru Rus.

Pentru astăzi, am o interpelare adresată domnului prim-ministru. Se referă la încălcarea prevederilor constituționale privind proprietatea, de către prefectul județului Timiș și ELECTRICA Banat, în cazul cetățeanului Costel Bălțoiu, din Lugoj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Ultimul înscris, domnul Nicu Cojocaru, două interpelări depuse în scris.

Vă urez o seară liniștită și cu unii dintre dumneavoastră ne revedem mâine la prima oră.

Ședința s-a încheiat la ora 19,10.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro