Emil Boc
Emil Boc
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/09-03-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 02-03-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 2004

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Emil Boc

  Intervenții ale deputaților: Emil Boc - declarație politică: Persecuții etnice în timpul celui de-al doilea război mondial;

Domnul Emil Boc:

Declarație politică: "Persecuții etnice în timpul celui de-al doilea război mondial"

În perioada celui de-al doilea război mondial, un număr important de locuitori ai Ardealului au trecut prin evenimente dramatice, fiind supuși unor persecuții etnice pe care nu le-au uitat nici în ziua de astăzi.

Un exemplu relevant este cel al incidentelor petrecute în anul 1944, la sfârșitul lunii august, în satul Finișel din comuna Săvădisla, județul Cluj. Localitatea aparținea de România, aflându-se chiar pe granița cu Ungaria.

În momentul ocupării satului de către armata ungară, toți locuitorii satului - numai femei, copii și bătrâni, pentru că bărbații se aflau pe front - au fost adunați de către 35-40 de soldați maghiari, pentru a fi duși la Budapesta.

Unul din cei cinci copii ai familiei Sucală, aflată în această situație, își amintește că un soldat maghiar a amenințat-o pe mama sa cu arma, spunând că o va împușca dacă nu își oprește copilul din plâns.

După ce au fost adunați, cetățenii din Finișel au mers pe jos până la Săvădisla, apoi până la Vlaha, unde au petrecut noaptea într-un depozit. Dimineața, grupul de români a fost îndreptat către satul Luna de Sus, apoi spre comuna Florești, urmând să fie duși la gara din Cluj.

La unitatea militară din Florești au fost întorși din drum de un alt grup de militari unguri și au fost trecuți peste hotarul Florești-Gilău pentru a ajunge în satul Suceag din comuna Baciu. Acolo au petrecut încă trei zile, apoi au fost duși în satul Mera, unde circa 1500 de oameni așteptau sosirea unui tren care urma să îi transporte la Budapesta.

Pe tot traseul parcurs, singurele alimente au fost cele primite din mila oamenilor din localitățile traversate.

În satul Mera, grupul de români din Finișel a așteptat o lună, după care au plecat, tot pe jos, către gara din comuna Gârbău. Înainte de a ajunge în această localitate, au fost dirijați spre satul Sumurduc, unde au petrecut încă două săptămâni, până la sosirea armatei sovietice.

Grupul de români din Finișel a ajuns acasă doar la începutul lunii noiembrie, după două luni de peregrinări pe jos, prin țară.

Drama acestor oameni justifică mai multă preocupare din partea instituțiilor statului, care au obligația morală de a-i sprijini, despăgubirile acordate prin legea privind persoanele persecutate din motive etnice nefiind decât unele simbolice.

      ................................................
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind consilierea obligatorie în cazul întreruperii de sarcină.  

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Aș avea o intervenție procedurală și aș vrea să-l consult și pe domnul președinte al comisiei.

Analizând acum textul proiectului de lege, un text de mare importanță pentru sistemul juridic românesc, pentru că se reglementează pentru prima dată în România situații care în legislația comparată au dat naștere la discuții care se întind pe parcursul a 5-10-15 ani de zile. E vorba de drepturile mamei purtătoare, e vorba de inseminarea artificială, e vorba de drepturile copilului rezultat din inseminare artificială, e vorba de filiația copilului rezultat pe această cale, unde sunt chestiuni juridice de profunzime, dacă are dreptul sau nu copilul să vină la moștenirea părintelui biologic sau la părintele social.

Aceste chestiuni trebuie tratate cu maximă seriozitate și, domnule președinte, aș avea propunerea constructivă de a retrimite această componentă, această parte care vizează partea juridică, consecințele juridice ale reproducerii medicale asistate, ale inseminării în vitro, ale mamei purtătoare, ale mamei surogat, pentru condiția juridică a copilului, la Comisia juridică, pentru a pregăti un cadru juridic adecvat și nu a arunca în practică o lege care, după aceea, va crea probleme multiple în aplicarea ei, cu privire la paternitatea copilului, cu privire la drepturile succesorale, cu privire la starea civilă, motiv pentru care v-am solicita, domnule președinte, pentru această componentă care ține de aspectele juridice, să fie consultată și Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Cel puțin așa cum rezultă din raportul comisiei, numai raportul Consiliului Legislativ a fost avut în vedere în alcătuirea proiectului și, personal, nu știu dacă colegii mei, eu nu-mi amintesc să fi trecut un asemenea proiect pe la Comisia juridică, nici măcar în forma avizului, pentru a-l putea lua în dezbatere.

După cum puteți observa, în raport se menționează că: "la întocmirea prezentului raport de înlocuire, comisia a avut în vedere și avizul primit de la Consiliul Legislativ."

Fără nici un fel de aviz din partea Comisiei juridice, și mie mi se pare firesc ca un proiect de lege cu un mare impact juridic... vă rog să constatați că acele probleme care există în legislația comparată, cu privire la dreptul mamelor purtătoare, dacă mama purtătoare are dreptul să păstreze copilul. E o chestiune atât de sensibilă în dreptul comparat, încât legea aceasta nu o reglementează. Bun! Convine mamei purtătoare să dea naștere biologic copilului, are ea dreptul să îl păstreze...și aici discuțiile sunt împărțite.

Unii spun că nu, nu are dreptul să-l păstreze, pentru că a existat un fel de contract, și mama socială va trebui să preia copilul. Alții spun: "Nu! Datorită faptului că se dezvoltă anumite sentimente materne..." și așa mai departe, are un interval de 2-3 luni de zile în care ea să opteze dacă lasă copilul mamei sociale sau nu.

Deci, din acest punct de vedere, cred că aceste chestiuni ar trebui tratate cu maximă responsabilitate, fiind vorba de un proiect inedit pentru viața juridică din România, inclusiv pentru viața medicală. Motiv pentru care am solicita să dați posibilitate Comisiei juridice să își poată pronunța, chiar și sub forma avizului, punctul de vedere.

Evident, fondul ar fi ideal, să putem fi coautori, să dezbatem, împreună cu Comisia de sănătate, pe componenta juridică, atât. Nu ne interesează componența medicală, unde nu ne pricepem, evident!

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o precizare și să-mi cer scuze dacă am folosit un cuvânt impropriu, nu am vrut să folosesc cuvântul "seriozitate" în sensul impropriu de a spune că Doamne ferește! la Comisia pentru sănătate nu se dezbat într-o manieră serioasă problemele avute. Nu! Nici într-un caz! Ci doream să subliniez faptul că din punct de vedere juridic trebuie să tratăm cu maximă seriozitate aspecte care sunt în acest moment controversate, cu respectul, evident, pentru munca și activitatea Comisiei pentru sănătate. Și-mi cer scuze, domnule președinte, dacă cuvântul meu a fost înțeles în alt sens.

 
      ................................................
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolului 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961; Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961; Propunerii legislative privind modificarea și completarea articolului 1 din Legea nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (amânarea votului final).  

Domnul Emil Boc:

Un punct de vedere ...

      ................................................
     

Domnul Emil Boc:

Sunt unul din inițiatori.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unul dintre inițiatori fiind și Partidul Democrat, dorim să susținem adoptarea acestei propuneri legislative, care nu face altceva decât să restabilească un drept și să asigure egalitatea de tratament a tuturor persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, prin includerea în rândul beneficiarilor și a persoanelor care au efectuat stagiul militar în întreprinderile militare de construcții și în brigăzile de lucru ale CFR-ului.

Fiind vorba, practic, de aceeași situație, credem că principiul egalității de tratament trebuie să fie respectat, și toate persoanele care în acea perioadă au desfășurat serviciul militar, stagiul militar, de fapt, în cadrul Direcției Generale a Muncii, să beneficieze de drepturile prevăzute de lege. Oricum, sunt foarte puține aceste persoane. Amânarea și tergiversarea aplicării legii nu va face decât să rămână, probabil, inaplicabilă această lege, pentru că nu vor mai fi persoane cu privire la care să se aplice această lege. Și cred că ar fi un semn de respect și de responsabilitate politică din partea noastră, pentru că atâta vreme cât mai sunt în viață asemenea persoane, să le acordăm recunoștința noastră. Vă mulțumesc.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 18 august 2019, 8:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro