Emil Boc
Emil Boc
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.33/27-03-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Query > Result > 18-03-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2004

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Emil Boc

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale.  

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După Constituție, suntem în prezența celui de-al doilea act legislativ important, unde s-a reușit în comisie să impunem un text prin colaborare, și nu prin confruntare. Și aceasta reprezintă un merit al membrilor comisiei și al forțelor politice reprezentate acolo, că au reușit pe parcursul dezbaterilor, să-și omogenizeze punctele de vedere și să vă prezentăm dumneavoastră un proiect legislativ capabil să fie susținut aproape de toate formațiunile politice.

Aceasta înseamnă că fiecare a reușit să-și impună și a negociat alte aspecte care trebuiau să fie în lege, după cum n-a reușit, evident, să-și pună toate principiile pe care le-ar fi dorit.

Din acest punct de vedere, legea reprezintă un progres față de cea existentă, sub cel puțin următoarele elemente:

1. Introducerea pragului electoral fix de 5% va contribui la formare unor legislative locale capabile să susțină un proiect al primarului sau al majorități politice din Consiliul local sau din Consiliul județean. Reprezintă un pas înainte, pe calea eficientizării mecanismului de guvernare locală.

2. În privința regulilor votării, impunerea cu valoare de principiu a regulii potrivit căreia cetățenii votează la domiciliu, reprezintă iarăși o cristalizare a ceea ce înseamnă dreptul de participare a cetățenilor la vot, în sensul că mai există liste suplimentare doar în cazul acelora care își stabilesc reședința cu cel puțin 3 luni înainte în unitatea respectivă și în cazul militarilor am pus capăt unei practici abuzive, în sensul că aceștia de acum înainte nu vor mai vota acolo unde își desfășoară serviciul militar, ci vor vota la domiciliu, în limita regulamentelor militare. Pentru că nu era firesc ca o garnizoană militară de 1.000 - 2.000 de soldați să stabilească primarul unei comunități, în condițiile în care acei militari își desfășurau activitatea 8, 9 luni în acea comunitate teritorială.

Deci, iată, se pune capăt unei practici care era nedemocratice din punctul nostru de vedere.

3. În privința minorităților naționale, avem, iată, o altă variantă a discriminării pozitive, în sensul că la redistribuirea mandatelor restante, primul mandat, în condițiile în care o minoritate națională obține pragul electoral de 5%, la redistribuire, se acordă cu prioritate minorității naționale care participă în competiția electorală și îndeplinește condițiile legii. Este o altă formă de respect față de drepturile minorităților și de principiile constituționale consacrate.

4. Regimul urnelor volante a fost mai bine precizat, pentru a evita abuzurile care pot avea loc cu aceste urne în cadrul desfășurării alegerilor. O singură urnă specială pe fiecare secție de votare, cu mențiunea, în procesul verbal a numărului de voturi care se realizează din urnele volante.

5. Se dă, pentru prima dată, ce-i drept, într-o formulă timidă, o consacrare legislativă a noului principiu constituțional din art. 16, e vorba de consacrarea egalității de șanse între femei și bărbați și accesul egal al femeilor și bărbaților la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Este un prim pas, repet, nu este ceva spectaculos, dar, oricum, reprezintă un progres față de situația existentă, prin faptul că există acum o obligație pentru toate formațiunile politice care participă în alegeri să aibă pe listele electorale pentru consilierii locali și județeni reprezentate ambele sexe, reprezintă, așa cum am spus, un pas înainte.

Evident, ideal ar fi să fie o paritate 1/1 pentru ambele sexe sau un procent - 30%. Este posibil să ajungem și acolo, astăzi, realizăm un prim pas. Cu alte cuvinte, nu vor mai fi în România liste electorale compuse numai din bărbați sau numai din femei. De aici înainte, cu siguranță, în mod obligatoriu, sub rezerva nedepunerii listelor sau anulării acestora, listele electorale vor trebui să cuprindă reprezentarea ambelor sexe.

Iată câteva din argumentele pentru care grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege, cu mențiunea că avem 37 de amendamente respinse, dar ne vom concentra atenția asupra a cel puțin următoarelor, pe care noi le considerăm foarte importante:

1. Migrația politică. A fost un principiu pe care l-am susținut încă de la revizuirea Constituției, în sensul eliminării migrației politice. În comisie, colegii noștri de la Partidul România Mare au formulat amendamente în acest sens, în prima fază, le-am susținut și le susținem și noi în continuare. Ne-am adus contribuția pe două paliere, în sens că: în cazul consilierilor locali și județeni, acela care părăsește partidul pe listele căruia a fost ales să piardă de drept mandatul de consilier local, iar locul să fie luat de către supleant, iar în cazul primarilor, soluția pe care o propunem este una, credem noi, eficientă și pe care o vom prezenta cu ocazia dezbaterii amendamentului.

Iată un amendament, care, sperăm noi, să întrunească astăzi consensul sau, cel puțin, voința majorității membrilor clasei politice, pentru că este o măsură necesară, cerută atât de societatea civilă, cât și de criteriile politice de integrare a României în Uniunea Europeană.

2. Alte amendamente vizează utilizarea infrastructurii, utilizarea logisticii consiliului local, județean, a prefecturilor în timpul campaniei electorale.

3. Și al treilea amendament, foarte important, vizează regimul urnelor transparente, ca o condiție de democratizare a procesului electoral și de eficientizare a acestuia.

Amendamente pe care le vom susține la timpul și la momentul potrivit. Vă mulțumesc.

      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, 42 număr curent.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

La 42, domnule președinte, număr curent.

Partidul Democrat susține următorul amendament: "Toate urnele de vot vor fi realizate din material transparent, astfel încât interiorul lor să fie vizibil din orice poziție. Urnele și ștampilele de vot vor fi realizate prin grija Guvernului și distribuite în județe, cu 20 de zile înaintea datei alegerilor". Care este esența acestui amendament? Unu: transparența procesului votării este o chestiune de civilizație. În toate țările democratice, după cum ați putut observa, se practică urnele transparente. Numai în România mai avem aceste cutii închise, ceea ce demonstrează că, încă o dată, secretomania ne domină. Iar al doilea argument, ca urnele și ștampilele de vot să fie realizate unitar, la nivel central, printr-o licitație cu strigare, licitație publică, ar reduce costurile electorale, ar reduce costurile legate de confecționarea acestor materiale electorale, în condițiile în care vă amintiți foarte bine că la referendum, de exemplu, o ștampilă se fabrica cu 100 de lei într-o localitate, cu 1.000 de lei în altă localitate. Ar elimina aceste costuri disproporționate și ar fi, pentru banul public, o economie.

Vă mulțumesc.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul coleg și deputat Stanciu spunea la o intervenție trecută că, prin amendamentul propus, am coborât transparența de la principiu la material. Prin amendamentul de data aceasta propus de domnul profesor Stanciu, domnia sa încearcă să ridice un interes de partid la rang de principiu legal, și anume: informarea militarilor să fie ridicată din partid, să fie făcută în unități militare. Informarea militarilor din PRM se poate face și în afara unităților militare, deci, nu este o problemă, domnule deputat.

Trecând acum la registru serios, acest text este corelat cu altă prevedere legală care spune că militarii votează în localitatea de domiciliu, în limita regulamentelor militare. Asta ce înseamnă? Că militarii care își desfășoară stagiul militar într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ei nu votează acolo și, în aceste condiții, nu se justifică sub nici un aspect desfășurări de acțiuni de campanie electorală în interiorul unităților militare, ca să nu mai vorbim de faptul că, prin esență, activitatea militară trebuie să fie ferită de orice fel de ingerință politică, de orice fel de campanie electorală, ori de care ar fi ea.

Deci, iată de ce considerăm că acest amendament nu poate fi acceptat de către comisie și că informarea militarilor din partid se poate realiza și pe alte canale. Mulțumesc.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ajuns la pct.87 din cadrul amendamentelor respinse, și care deschide discuția cu privire la migrația politică. Încă din start vreau să menționez faptul că nu există nici un fel de barieră constituțională pentru ca noi să putem impune în lege un text care să pună capăt migrației aleșilor locali. Textul constituțional care a rămas în vigoare vizează alegerile parlamentare și face obiectul unei discuții separate.

În privința alegerilor locale, nu avem un text constituțional care să ne impună vreo barieră constituțională. Singura barieră pe care o avem în acest moment este bariera politică, pe care sper să o trecem astăzi.

Este deja o chestiune de ordinul evidenței că cetățenii, societatea civilă condamnă această practică a migrației politice socotind-o ca fiind imorală, socotind ca fiind o chestiune ce nu face cinste politicienilor în ansamblu. De altfel, în acest context, ultimul sondaj de opinie dat publicității a relevat faptul că 80% din cetățenii României condamnă migrația politică.

Migrația politică reprezintă o înșelare a voinței cetățeanului. Consiliul local, consiliul județean, primarul este ales în considerentul apartenenței la o listă, în considerentul apartenenței la un partid, în cazul primarului. După alegeri, alte interese decât cele avute în vedere cu ocazia alegerilor determină un ales local să treacă de la o formațiune politică la alta. De fapt, cu această ocazie, alesul trădează interesele alegătorului pentru interese personale. Or, desfășurarea unei activități publice presupune respectarea interesului general. Interesul general se testează cu ocazia alegerilor, și nici un ales local nu are dreptul politic și moral să înșele voința acelora care l-au trimis în consiliul local, în consiliul județean sau pentru un fotoliu de primar. Asta este regula după care se guvernează democrația. Dictaturile se guvernează după alte reguli, în care fie ești numit, fie ești pus, ești negociat, cumpărat etc.

Din nefericire, practica nedemocratică din România riscă să compromită aceste valori fundamentale ale democrației care se bazează pe vot și pe respectul votului dat de către cetățean cu ocazia alegerilor. Avem, în acest sens, mai multe evidențe și mă voi referi la un studiu oferit de Institutul de Politici Publice, care spune în felul următor.

În anul 2001 au migrat un număr de 651 de primari, în 2000 și 2003 au migrat 617 primari. Ca o consecință a acestor evoluții, un procent de 37,21% din primarii anului 2003 se regăsesc în alt partid decât cel cu care au câștigat alegerile în 2000.

Evident, se pune întrebarea unde se duc acești primari. Se duc, evident, la partidul aflat la putere. Și cred că stă în maturitatea clasei politice astăzi să ia o decizie. Iată, ne aflăm la sfârșitul unui ciclu electoral, aproape de sfârșitul unui ciclu electoral, competiția pentru anul 2004 este deschisă și astăzi, putere și opoziție, repet, au posibilitatea aceste două entități politice, să spună că începând cu 2004 alegerile trebuie să fie, așa cum se spune în noua Constituție, libere și corecte, iar voința cetățeanului să fie respectată. Ar fi un exemplu de maturitate politică pentru a nu încuraja nici un partid din România care se va mai afla la putere să recurgă la aceste practici de racolare a primarilor aleși, de compromitere, de fapt, a democrației locale.

Destinația celor mai mulți primari, migrația o reprezintă în acest moment PSD, al cărui procent de primari, atenție, a crescut de la 35,5% în 2000, la 53,6% în 2001, și la 64,4% în 2003. În total, față de 2000, există o creștere procentuală de 30% a primarilor care se regăsesc în acest partid. Altfel spus, partidul aflat la putere și-a dublat în 3 ani numărul primarilor. Or, acest lucru va sta la îndemâna oricărei puteri care se va afla în România, dacă nu punem capăt acestei practici de migrație politică.

Și, după cum ați putut observa, această migrație politică se desfășoară în primul rând la nivel rural, acolo unde gradul de cultură civică nu este suficient de ridicat pentru a înțelege faptul că atunci când treci de la un partid la altul înșeli, de fapt, voința dată de către cetățean cu ocazia alegerilor.

Toate aceste statistici ne arată, pentru a fi corecți, PSD-ul a avut în 2000 1050 de primari, în 2001 a avut 1584 de primari, în 2003 a ajuns la 1947 de primari. Dacă observați, pe județe, există județe în România unde numărul primarilor care au migrat este mai mare decât numărul acelora care au rămas pe loc. Sibiul - au rămas stabili 25 de primari și au migrat 37, total migrați - 60%. În Constanța - stabili 28, au migrat 38, migrație - 57,6%. Teleorman, au rămas pe loc 38, au plecat 50 de primari, migrație 56,8%. Bistrița Năsăud - au rămas 27, au plecat 32, procent de migrație - 54%. Satu Mare - au rămas 30, au plecat 31, procent de migrație - 50,8%. Sau Neamț - au rămas 37 au plecat 37, procent migrație 50%. Iată câteva exemple, șirul poate continua până la 42, cu privire la migrația realizată. Toate acestea sunt semne de boală politică. Dacă noi rămânem pasivi astăzi și nu luăm o măsură legislativă care să spună capăt acestei practici, înseamnă că încurajăm indirect această practică ce a fost consacrată și accentuată în perioada 2000-2004.

Repet, nu vreau acum să trecem la atacuri politice, că unii fructifică, alții nu, că alții au făcut în 1996-2000, alții au făcut după 2000. Este vorba de o decizie politică pentru viitor, ca această migrație politică să fie oprită.

Soluțiile pe care vi le propunem, și aici sunt mai multe amendamente depuse și de colegii de la PRM și de alți colegi, suntem dispuși să găsim o soluție în comun, nu ținem la paternitatea amendamentului nostru pentru că în comisie este corect, colegii de la PRM l-au impus, după ce la Constituție am lansat această temă. Soluția ar fi ca în cazul consilierilor locali și județeni să se stabilească foarte clar că acel consilier local și județean care părăsește partidul pe listele căruia a fost ales să piardă mandatul de consilier local și supleantul să-i ocupe locul, în cazul primarilor având această problemă a votului uninominal, nu există supleant, pentru că este vot pentru un primar, și nu avem supleanți, soluția pe care o avem ar fi următoarea: ca în cazul în care un primar trece de la un partid la altul după alegeri, este o expresie a voinței lui politice, el va fi supus unui nou proces electoral, organizându-se alegeri în acea circumscripție electorală pentru funcția de primar. Deci, încă din start primarul, când își pune problema să treacă la alt partid politic, va trebui să se gândească dacă trec, se organizează alegeri în această circumscripție și s-ar putea să suport oprobiul public al comunității care a investit în mine încredere și bani, pentru că au costat alegerile. Deci o primă barieră i se pune primarului că se gândește să treacă de la un partid la altul. Atenție, se organizează noi alegeri.

La noile alegeri care se organizează el poate candida, nu este nici un fel de problemă, dar este o sancțiune după modelul american al "recall"-ului, dacă pierde alegerile, plătește costul alegerilor, suportă costul electoral legat de tot procesul electoral. Și atunci cred că orice primar, când se va gândi să treacă de la un partid politic la altul, adică să înșele voința corpului electoral, dată cu ocazia alegerilor, va avea cele două elemente de cenzură. În primul rând, că se organizează noi alegeri și s-ar putea să fie blamat, iar în al doilea rând, dacă pierde, și este posibil să piardă, suportă din buzunar costurile alegerilor. Cred că este un pas spre normalitatea vieții politice din România, un pas necesar în acest moment pentru că lucrurile, după cum ați putut observa, ne-au scăpat de sub control în acești ani, cu privire la migrația politică.

Și, nu în ultimul rând, ar fi un semn că în România criteriile politice de aderare sunt îndeplinite și regulile jocului de drept sunt respectate de către toată lumea.

Vă mulțumesc.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Am vrut doar să fac o corectură, domnule președinte, pentru că s-a înțeles greșit. Primarul care demisionează din partid este sancționat. Consilierul local sau județean care demisionează din partid este sancționat și nu acel primar care, în urma unei fuziuni, ar ajunge la un alt partid. Deci, sancțiunea noastră vizează migrația politică, în sensul că el înșeală voința dată de către alegător cu ocazia votului. Să se înțeleagă acest lucru și nu vizează nici ipoteza în care este dat din partid afară, sau ipoteza în care consilierul local sau județean este dat afară din partid. El atunci își păstrează mandatul.

Numai dacă el, de bunăvoie, pleacă la un alt partid decât acela pentru care a candidat în alegeri.

Mulțumesc.

 
      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, doar o chestiune de corelare pe care am convenit-o cu membrii din comisie.

La art.19 pct.16, avem un amendament la alin.4. Dar alin.3 vizează situația acelora care își au reședința stabilită cu 3 luni înainte în localitatea unde vor vota. În ziua votării, persoanele prevăzute la alin.1, să spunem nu "omise din listele suplimentare", ci "necuprinse în listele suplimentare".

Acest lucru l-am convenit în comisie și să se menționeze această formulă pe care am convenit-o. Deci, la art.19 alin.3, formula "omise din" să fie înlocuită cu "necuprinse în", și avem acordul membrilor comisiei pentru această formulă. Atât numai. Deci, "necuprinse în" în loc de "omise din".

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 20 juillet 2019, 8:43
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro