Plen
Ședința Senatului din 8 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/17-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
23-05-2022
18-05-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 08-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 martie 2004

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Lucrările ședinței încep la ora 15,45.

Ședința este condusă de Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședinte al Senatului - asistat de Ion Predescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 8 martie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte, asistat de domnii senatori Ion Predescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Fiind ședința de 8 martie, ziua nu este obișnuită, motiv pentru care dați-mi voie, în numele Biroului permanent, în numele domnului președinte, în numele dumneavoastră să felicităm colegele noastre, fie că sunt senatoare, fie că fac parte din staff-ul Senatului, fie că sunt participante, invitate sau ziariste prezente la dezbateri.

Să urăm tuturor o primăvară frumoasă, să aibă parte de multe bucurii și sănătate! (Aplauze.)

În ceea ce privește ordinea de zi.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Și locuri eligibile!

 
   

Doamna Angela Bălan (din sală):

Așa da! (Aplaudă.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci ne vom manifesta adevărata dragoste, sigur, la toamnă, dar nu în plenul Senatului, ci în ședințele de partid, când, cu siguranță, bărbații vor ceda în favoarea femeilor multe locuri.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită, o cunoașteți. În legătură cu programul există o decizie a Biroului permanent. În mod normal ar trebui programul să fie prelungit cu cele 45 de minute de întârziere.

Programul de lucru era lucrări în plen până la ora 19,30.

Sunt convins că la ora 20,00 ședința va fi terminată.

Aveți observații legate de programul de lucru? Nu sunt. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi a fost aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 2 împotrivă și 8 abțineri.

În legătură cu ordinea de zi aveți observații?

Vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Ioan Cristolovean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La pct. 31 al ordinii de zi, vă rog să supuneți aprobării plenului Senatului retrimiterea la comisie întrucât. care se referă la privatizarea Societății ROMAN -S.A din Brașov, întrucât structura acționariatului nu este cea stabilită de Guvern și eu sunt surprins că a apărut azi, fără a avea implicații, noi care cunoaștem destul de bine, această chestiune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Alte observații? Mai sunt alte observații legate de ordinea de zi? Mai sunt?

Vă rog!

Domnul senator Dina.

 
   

Domnul Carol Dina (din sală):

Ordonanța a fost depusă în timp util, a fost aprobată de comisie cu majoritate de voturi și nu este motiv pentru a fi retrimisă la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este raport de respingere. Nu este aprobată.

 
   

Domnul Carol Dina (din sală):

Vă rog să citiți că avem două ordonanțe.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Care?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

30 și 31 trebuia. Da.

 
   

Domnul Carol Dina (din sală):

Și nu se poate ca una să fie retrimisă la comisie și alta nu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa, amândouă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, ele trebuie discutate în tandem, sigur, în plenul Senatului. Nu se poate ca una să fie retrimisă și una să fie oprită pentru dezbateri.

Deci, rog Senatul să se pronunțe prin vot în legătură cu solicitarea formulată în plenul Senatului de domnul senator Cristolovean.Vă rog să votați!

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, 37 împotrivă și o abținere.

De altfel, nu am anunțat că există solicitarea din partea A.P.A.P.S.-ului în sensul de a nu se lua în dezbatere în ședința de astăzi, întrucât aveau probleme de rezolvat prin restructurarea Guvernului.

Dați-mi voie să anunț că din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment un număr de 103 colegi: 16 parlamentari absentează motivat de la lucrările Senatului, 3 colegi sunt membri ai Guvernului.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Care Guvern?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

10 colegi sunt în delegații, un coleg este bolnav și 2 colegi sunt învoiți. Cvorumul de ședință este 71 de parlamentari.

 
In memoriam - Eugen Proca și Nicolae Cajal  

Înainte de a intra în ordinea de zi, câțiva colegi din grupurile parlamentare au solicitat cuvântul pentru două chestiuni extrem de importante. Ofer cuvântul domnului senator Ioan Nicolaescu, din partea Grupului P.S.D., apoi domnului senator Nicolae Vlad Popa. Mi-a cerut dânsul înaintea dumneavoastră. (Discuții, rumoare.)

   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Dați-mi voie la început să exprim un pios omagiu pentru cele două mari personalități ale științei românești, doi academicieni: Eugen Proca și Nicolae Cajal, cei care s-au stins în aceste zile.

Trebuie să spun că Eugen Proca a fost profesor universitar, șeful urologiei românești, cel care a efectuat primul transplant renal, a fost ministru la vremea sa, om cu înalte funcții în cadrul Universității de Medicină și Farmacie București.

Nicolae Cajal este o figură proeminentă a științei românești. A fost directorul Institutului de Virusologie, un om cu deosebite contribuții în cadrul microbiologiei și virusologiei românești, fost vicepreședinte al Academiei, directorul Institutului de Virusologie și președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Un om de mare echilibru pe care l-am cunoscut foarte bine ca președinte al Societății Române de Biofizică Pură și Aplicată. A fost Doctor Honoris Causa al U.M.F. TârguMureș. Am colaborat cu Domnia sa personal și trebuie să spun că avea un farmec deosebit, reușind întotdeauna să imprime acea dorință de a face știință, acea dorință de a crea ceva în știința românească și în același timp, așa cum spuneam, un om de echilibru deosebit.

Aș încheia cu versurile lui Adrian Păunescu la adresa academicianului Cajal: "Tu să ne porți la Dumnezeu, /Rabi român și vraci evreu."

Aș dori să vă propun un moment de reculegere în cinstea celor două somități. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În legătură cu cele două evenimente triste au solicitat cuvântul mai mulți colegi.

Ofer cuvântul liderului Grupului parlamentar al P.NL, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Regretăm profund dispariția domnului academician profesor Nicolae Cajal, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Pentru Grupul parlamentar național liberal din Senat plecarea dintre cei vii a domnului academician reprezintă o imensă pierdere pentru societatea românească, de fapt, pentru care a fost un adevărat model.

Am avut șansa și onoarea de a-l cunoaște personal pe domnul Nicolae Cajal și vă declar cu mâna pe inimă că idealul bunătății umane a fost atins doar de Excelența sa.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că nimic nu l-ar fi stânjenit mai mult pe academicianul Cajal decât cuvintele pe care azi i le închinăm. Și, totuși, orice am spune este puțin.

S-a vorbit despre medicul de excepție Nicolae Cajal, s-a vorbit despre savantul a cărui operă științifică este omologată și prețuită în întreaga lume, dar cred că mai presus de toate trebuie să ne închinăm în fața memoriei celui care a trăit o viață întreagă în cultul iubirii și slujirii semenilor lui. (Urmează o pauză.)

În rest, tăcere!

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt colegi care să intervină, vă rog să-mi permiteți să supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu excepția celor două puncte pentru care ați hotărât să fie retrimise la comisie. Vă rog să votați!

Ordine de zi aprobată de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, unul împotrivă și 6 abțineri.

Declarații politice rostite de senatorii:  

La declarații politice sunt mai mulți colegi înscriși.

  Vintilă Matei

Îl invit - din partea Grupului P.S.D. - pe domnul senator Matei Vintilă.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Pentru a ne descreți puțin frunțile și a mai uita de problemele cotidiene, am să încerc să vă prezint în câteva minute un subiect care interesează domnișoarele și doamnele, dar mai ales domnii, care doresc să afle mai multe despre tainele zilei de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii.

8 martie este o zi sărbătorită pe plan internațional ca fiind ziua femeii. În această zi femeii i se aduc cuvintele cele mai alese, pline de dragoste, de recunoștință și de apreciere.

În această zi copii mulțumesc mamelor pentru devotamentul și dragostea lor. Soții mulțumesc soțiilor pentru munca și slujirea lor. În această zi nici o mamă din lume nu trece neobservată, mai ales de cei dragi.

Totuși, de unde vine această sărbătoare și ce semnificație are?

Creștinătatea ortodoxă cinstește, știm cu toții, în credința și cultul ei, pe Maica Domnului, Fecioara Maria.

Ea este apărătoarea tuturor celor care i se închină, este născătoarea celui care a adus posibilitatea Mântuirii tuturor oamenilor. Istoricii spun că ziua mamei își are originile în festivalul dedicat mamei zeilor, este vorba de zeița Rhea, festival ținut în Grecia antică. Zeița pământului, Rhea, era soția zeului Cronos și mama tuturor zeilor și zeițelor din Olimp.

De asemenea, în Roma, zeița Cibele, mama zeilor, era venerată încă din anii 250 î.H. sărbătoarea era cunoscută și sub denumirea de Ilaria. Ținea 3 zile, de pe data de 15 martie până în 18 martie.

În anii 1600, Anglia celebra o zi numită Sâmbăta Mamelor, în a patra sâmbătă a postului Paștelui, pentru a cinsti mamele.

O dată cu răspândirea religiei creștine pe glob, istoricii sunt de părere că Mama-Biserică a substituit cealaltă sărbătoare, Mama-Zeiță. Mulți spun că ceremoniile care erau ținute în cinstea zeiței Cibele au fost adoptate de Biserică pentru a venera pe Maria, mama lui Isus Christos. Ele reprezentau puterea spirituală care ne-a dat viață și ne protejează de tot ceea ce este rău.

În timp, cele două sărbători s-au amestecat și au devenit una singură, ziua mamei. Ziua mamei este, prin asociere, ziua tuturor femeilor. Adevărata zi a femeii este, de fapt, orice zi a anului, când iubitul, soțul ori fiul îi aduce iubitei, soției sau mamei chiar și numai o floare.

Ziua femeii este, de fapt, orice zi când într-o familie există armonie și liniște sufletească. De 8 martie, noi, bărbații, devenim brusc pentru iubitele, pentru soțiile, pentru mamele noastre cei mai buni iubiți, soți sau fii.

Adică doar o singură dată pe an suntem ceea ce suntem arareori, ori poate chiar deloc în restul anului.

Năvălim prin piețele de flori, prin magazine de dulciuri și bijuterii, alegem câte un dar cât mai frumos și apoi îl oferim în speranța că iubita, soția sau mama ne vor ierta și ne vor uita toate păcatele adunate de-a lungul anului.

Ne-am întrebat vreodată, oare, ce semnifică din punct de vedere istoric această zi de 8 martie sau de ce a fost aleasă pentru a fi dedicată femeii?

În 1903, în SUA, organizațiile sindicale ale femeilor, precum și femeile cu profesii liberale, luptau pentru dobândirea dreptului de vot, punând bazele Ligii Uniunii Sindicatelor Femeilor. În 1908, în ultima duminică a lunii februarie, femeile socialiste din SUA au organizat prima zi a femeilor cu demonstrații ample prin care se cerea dreptul de vot, precum și drepturi politice și economice pentru femei.

Prima Zi Internațională a Femeii s-a sărbătorit pe 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte state europene, inclusiv România, fiind asociată cu lupta femeilor pentru emancipare, pentru drepturi egale cu bărbații, pentru condiții mai bune de muncă, pentru dreptul la vot.

Abia în 1977 Națiunile Unite au recunoscut oficial 8 martie ca Zi Internațională a Femeii, imediat fiind adoptată ca sărbătoare de multe țări care nici nu știau până atunci de existența ei.

Ce ar fi însă, ca fiecare zi să devină ziua femeii, iar noi, bărbații, să lăsăm ipocrizia la o parte și să le iubim pe femei la fel de mult în fiecare zi din an și să le urăm iubitelor, soțiilor și mamelor noastre multă fericire în fiecare zi, că, deocamdată, 8 martie pare a fi, de fapt, ziua noastră, a bărbaților, ziua în care încercăm să ne răscumpărăm toate păcatele de peste an.

În încheiere, urarea pe care doresc să o adresez tuturor femeilor este una simplă, dar din suflet: În dimineața primăverii primiți gândurile mele de a vă fi viața plină, lină și lumină și sufletul curat ca o gingaș floare! La mulți ani!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Acatrinei

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidul România Mare, domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru politică externă a Parlamentului European a votat, recent, Raportul privind România.

Acesta pune în discuție deficiențe arhicunoscute și pe care Guvernul trebuia să le rezolve de foarte multă vreme.

Pentru Cabinetul Năstase raportul este o grea lovitură, constatările forului european reprezentând, de netăgăduit, un pas înapoi pentru țara noastră, respectiv pentru Guvernul român. Documentul avertizează că, în condițiile în care criteriile impuse nu vor fi îndeplinite, România nu va încheia negocierile în 2007. Avertismentul este serios și reclamă măsuri drastice din partea Guvernului României.

Raportul precizează că: "România continuă să se afle în sfera unei largi corupții care afectează toate aspectele societății" și subliniază eficiența și legitimitatea instituțiilor de stat. Restricționează dezvoltarea economică a țării. În vara anului 2003, atât reprezentantul Comisiei Europene la București, cât și ambasadorul S.U.A. la București au tras semnale privind corupția în sistemul administrativ, în Poliție și Justiție.

De fiecare dată,însă, partidul de la putere a apelat la diverse strategii. Uniunea Europeană înțelege dificultățile prin care trecem, dar cere respectarea condițiilor de parteneriat. Jocul la două capete al Executivului Năstase, în raport cu Uniunea Europeană, aduce prejudicii tuturor, întrucât, odată asumate unele obligații, ele trebuie onorate până la capăt.

Există pachetul de legi anticorupție, dar nu s-a luat nici o măsură clară de combatere a acestui fenomen, mai ales a acelor mari acte de corupție. De asemenea, oficialii europeni știu toate aceste lucruri care se petrec în țara noastră, în ciuda numeroaselor scandaluri care au existat în Justiție. Pe lângă depolitizarea Justiției, organismele comunitare au cerut reformarea Administrației, întreruperea adopțiilor internaționale și încetarea presiunilor asupra mass-media, adică instaurarea unui adevărat stat de drept.

România nu se mai bucură de aceeași credibilitate ca în noiembrie 2003. Dacă la data amintită 70% din analiștii europeni credeau că țara noastră se va integra în Uniunea Europeană în 2007, în momentul de față procentul a scăzut la 63%. Pentru aceste tergiversări, România a fost penalizată, chiar dacă s-au înlăturat unele cuvinte mai dure și s-a apelat la altele mai dulci pentru a da posibilitatea Guvernului român să înțeleagă că trebuie respectate aceste criterii.

Reprezentanții puterii au încercat să minimalizeze concluziile raportului, spunând că au fost finalizate 22 de dosare și au rămas doar 8 dintre ele.

În ceea ce privește asimilarea normelor comunitare, premierul Adrian Năstase spunea, în ianuarie 2004, referitor la implementarea legislației armonizate la nivel local, că cele peste 11.000 de măsuri și acțiuni au fost finalizate în procent de 94%. Aceasta, în condițiile în care raportul arată că Guvernul român trebuie, în mod substanțial, s-și intensifice procesul de aderare la cadrul legislativ și la întărirea capacității judiciare și administrative, pentru a putea face față normelor legislației europene.

De asemenea, se precizează că între angajamentele luate pe calea negocierilor și capacitatea administrației românești de realizare a lor există o prăpastie considerabilă.

Totodată, trebuie să menționăm că, în premieră, în istoria aderării la Uniunea Europeană, țara care urmează să încheie negocierile, respectiv România, nu este declarată clar economie funcțională de piață.

Accentul se pune din nou pe criterii politice, cu toate că până acum s-a spus că criteriile de la Copenhaga sunt îndeplinite.

Adevărul este că raportul Comisiei de politică externă a Parlamentul European cu privire la România - deși nu ne place, trebuie să spunem foarte clar - este o grea înfrângere politică pentru Guvernul României.

Iată de ce Partidul România Mare consideră că țara noastră va fi primită în Uniunea Europeană numai atunci când își va face cu conștiinciozitate lecțiile. Degeaba au fost traduse mii de pagini din legislația europeană, dacă prevederile respective rămân doar pe hârtie, nefiind puse în aplicare.

În aceste circumstanțe, în calitatea pe care o am, de senator al Partidului România Mare, consider necesar să cer premierului Adrian Năstase o activitate deosebit de intensă a întregului Executiv, pentru a ne afla, chiar acum, pe ultima sută de metri, am putea spune, la ora marelui adevăr istoric, care se apropie cu repeziciune pentru noi, în sensul de a ne îndeplini obiectivele față de Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae-Vlad Popa

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O dată pe an, în 8 martie se serbează Ziua Internațională a Femeii și tot o dată pe an, bărbații își exprimă, în cele mai frumoase cuvinte, respectul și dragostea față de reprezentantele acestui gen, fie mame, soții, fiice, prietene sau colege.

Din păcate, multe din aceste mesaje sunt formale și nu demonstrează nici pe departe recunoștința ce le-o datorăm.

În calitatea mea de coordonator al Subcomisiei pentru egalitate de șanse din cadrul Comisiei de integrare a României - Comisia Parlamentului României - cunosc în mod concret date, procente care ne plasează, în materie de discriminare de gen, pe ultimul loc în Europa.

Suntem criticați permanent de Comisia Europeană pentru reprezentarea rușinos de slabă a femeilor în funcțiile de decizie, atât în organele deliberative ale autorităților locale, cât și în cadrul Parlamentului României.

Desigur, nu vom găsi nici urmă de declarații sau gest politic care să conțină mesaje împotriva egalității de gen sau pentru promovarea discriminării în acest domeniu, dar realitatea de zi cu zi ne demonstrează tristul adevăr că în România există discriminare de gen la toate nivelurile. Cel mai mult, femeia este prejudiciată în domeniul relațiilor de muncă, în cadrul cărora aceasta nu poate obține anumite posturi și, în cazul în care le deține, salarizarea este mult inferioară celei acordate bărbaților.

Din cauza mentalității de stăpân - am numit-o eu - a multora dintre bărbații români, femeile nu pot accede la funcțiile de decizie din domeniul economic sau în sistemul bugetar. Această mentalitate se regăsește, din păcate, și în domeniul politic, partidele negăsind soluții pentru încurajarea și promovarea femeii pe locuri eligibile în alegerile locale și generale.

Demonstrația clară a faptului că, de cele mai multe ori, se simulează declarații profeministe, sunt cele două voturi acordate de Senatul României asupra modificării legilor alegerilor locale și generale. Printr-un amendament pe care l-am propus la vremea aceea, am solicitat ca cel puțin o treime din listele de partid pentru alegerile din România să fie ocupate de candidați femei sau bărbați.

Deși am obținut acordul de principiu pentru susținerea acestui amendament, votul a dovedit contrariul.

Amendamentul a fost respins.

Vă amintesc faptul că Legea alegerilor generale revine pe masa noastră și vă cer de această dată ca declarațiile oficiale să se materializeze printr-un vot favorabil.

După cum știți, Codul manierelor elegante statuează că în momentul în care te afli în compania unei femei, în mod obligatoriu aceasta are prioritate la intrarea într-un edificiu sau într-o încăpere. De Ziua Femeii adresez un apel bărbaților parlamentari, prin care le cer să aplice aceste reguli, oferind șansa femeilor de a intra în consiliile locale, în consiliile județene și în Parlamentul României.

Vă rog, domnișoarelor și doamnelor, poftiți în politica românească!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Valentin Zoltán Puskás

Invit reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R. la tribună, domnul senator Zoltán Puskás.

   

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Ziua de 8 Martie a prilejuit alocuțiuni foarte frumoase și suntem în asentimentul colegilor noștri care au rostit aceste cuvinte frumoase despre femei.

Eu aș vrea să vorbesc despre o problemă socială, dar care, vrând-nevrând, atinge mai mult femeile. Chiar dacă nu am programat pentru astăzi, de fapt, această intervenție - era pentru săptămâna trecută, dar nu am avut cum - dar chiar e bine ca în această zi să vorbesc despre problemele sociale ale familiei.

Din 1990 încoace, parlamentele care s-au succedat, guvernele care au fost la putere au încercat să găsească soluții pentru rezolvarea unor probleme sociale, în special ale copiilor și, bineînțeles, ale femeilor,care duc greul și în familiile dezorganizate.

În acest cadru au apărut o serie de acte normative, legate de îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap, ajutoare sociale plătite pentru încălzirea locuinței, indemnizații de naștere pentru mame, indemnizații pentru copiii dați în plasament sau reintegrați în familie, ajutoare umanitare, ajutoare pentru cei care îngrijesc persoanele cu handicap și așa mai departe, dar problema despre care vreau să vorbesc astăzi este, de fapt, Legea nr.416/2001, așa-numitul venit minim garantat.

Cu toții ne întâlnim în fiecare săptămână în cadrul audiențelor cu persoane, cu familii care vin și ne povestesc cât de grea este viața, câte probleme materiale au, că sunt copii care nu au îmbrăcăminte, că nu au ce să le dea de mâncare, că nu pot să meargă la școală și așa mai departe.

Știm foarte bine că există, prin Legea nr.416/2001, un sistem de ajutor social care se acordă familiilor care nu au venituri, prin care statul, societatea românească dorește să vină în ajutorul celor care trăiesc în asemenea condiții. În lege se stabilește atât cuantumul ajutorului social, cât și obligațiile beneficiarului ajutorului social, cum se plătesc acestea, cum se face anchetă socială și așa mai departe. Deci, sunt o serie de prevederi foarte bune, dar aplicarea concretă în viață a acestui act legislativ aduce în fața noastră o serie de probleme. Legea stipulează în mod foarte clar că beneficiarul ajutorului social este familia și, în special, copilul.

Ce se întâmplă? Cei care sunt în evidența consiliilor locale și primesc ajutorul social, la data respectivă, primesc de la consiliu fie un card, fie banii pentru acest ajutor social.

Așa cum știm cu toții foarte bine, majoritatea familiilor sunt familii dezorganizate, cu părinți care nu lucrează, care sunt mai mult la cârciumă și așa mai departe, și, așa cum au prins cardul, se duc la primul automat, scot banii și, lângă primul automat, la prima cârciumă și au și băut tot sau aproape tot ce au primit. La fel, dacă primesc în numerar acest ajutor social.

Și atunci, vine întrebarea: cum asigurăm noi filozofia, principiul din lege, că acest ajutor trebuie să ajungă la beneficiar, deci beneficiarul să fie familia, copiii, mama familiei și așa mai departe, cu toate că. acum, de 8 Martie, e greu să spun, dar sunt și femei care fac același lucru.

M-am gândit foarte mult - și am stat de vorbă cu mulți directori de școli, mulți asistenți sociali - ce am putea face pentru ca cel puțin o parte din această sumă, care, cu greu este plătită de către consiliile locale - știm care este posibilitatea acestora și care sunt posibilitățile bugetare pentru acest lucru - și m-am gândit ce am putea face, pentru ca acești bani să nu se ducă pe apa Sâmbetei, adică pe vodca sâmbetei, și cum am putea rezolva cel puțin o parte din aceste probleme pentru copiii care ar trebui să fie beneficiarii efectivi ai acestor ajutoare.

De aceea m-am gândit - și sper să am și asentimentul Parlamentului - să facem un proiect de lege prin care o parte, marea parte din aceste ajutoare sociale să fie date în tichete de masă pentru alimente.

Astfel, cel puțin copiii ar beneficia de. Bineînțeles că sunt și aici probleme, înțeleg, dar ar fi un lucru prin care o parte din acești bani chiar ar ajunge la beneficiarii care noi am dorit să fie, prin lege, și anume la copiii care mor de foame.

Din acest punct de vedere solicit să ne gândim împreună. Eu îmi asum răspunderea să fac o inițiativă legislativă, să încercăm cumva să ajutăm într-adevăr pe principalul beneficiar al acestui ajutor social, mama și copiii care trăiesc într-o situație mai slabă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

 
  Maria Petre

Invit la tribună pe doamna senator Maria Petre, Partidul Democrat.

Aveți cuvântul, doamna senator!

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să încep prin a mulțumi fiecăruia dintre colegii bărbați senatori care, spre deosebire de mulți din anii precedenți, au considerat potrivit să vorbească astăzi despre semnificația zilei noastre, a femeilor, zilei de 8 Martie, și să-mi dați voie, la început, înainte de a spune alte lucruri, să urez, la rândul meu, fiecărei colege senator, colegelor din staff-ul Senatului, colegelor din presă multă sănătate și tot ce e mai bun pe lumea asta, cu ocazia zilei noastre, a zilei de 8 Martie.

Aș continua prin a exprima regretul nostru pentru faptul că, stimate colege și stimați colegi, nu ați putut fi joi de acord cu amânarea subiectului care a fost pe ordinea de zi a ședinței de plen, până astăzi, chiar dacă azi era 8 Martie, și am fi suportat același tip de discuție, chiar de Ziua Femeii, subiectului cu privire la existența Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Senatul României.

A fost o cerere pe care am formulat-o și domnului președinte și pe care colegul nostru, domnul senator Ion Vela, a reiterat-o în plen, cerere motivată de faptul că, din motive obiective pentru fiecare din noi, inclusiv pentru mine care nu am putut fi prezentă joi, am considerat că era mai potrivit ca discuția pe baza raportului și respectiv votul care a urmat pe baza raportului pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României l-a înaintat plenului, trebuia să se desfășoare în prezența noastră și vă spun încă o dată, fiecare din noi, colegii din grup, care am lipsit joi, am făcut-o din motive strict obiective care țineau fie de starea de sănătate, fie de alte acțiuni pe care nu le-am putut din păcate contramanda.

Noi regretăm tot ce s-a petrecut și regretăm mai ales faptul că în opinia noastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se bazează pe argumente de orice natură, mai puțin cele de ordin regulamentar și constituțional și, dacă aveți răbdarea, fiecare din dumneavoastră, să citiți acest raport, dacă aveți răbdarea să vă concentrați asupra conținutului lui, veți ajunge la concluzia la care noi am ajuns.

Vă solicităm, domnule președinte, un lucru pe care am încercat să-l facem într-o relație directă cu serviciile tehnice ale Senatului și, din păcate, am primit un răspuns cel puțin curios astăzi, în prima etapă în care am formulat această cerere, ca fiecare din hotărârile Biroului permanent - și mă refer la Hotărârea Biroului permanent al Senatului din 16 februarie, la Hotărârea Biroului permanent al Senatului din 18 februarie, precum și Hotărârea plenului Senatului din 4 martie să fie puse la dispoziția noastră în așa fel, încât să ne putem continua demersurile, demersuri care au o singură rațiune și un singur obiectiv, acela de a ne păstra dreptul de a ne exprima politic în Senatul României pentru că, oricât am vrea să facem abstracție de situația obiectivă, în acest moment, grupul nostru este compus din 7 senatori aleși pe listele Partidului Democrat.

Înțelegem să ne continuăm demersurile de orice natură, de natură politică, de natură constituțională atât în plan intern, cât și în măsura în care va fi posibil - și sigur va fi posibil - și în plan internațional, pentru că noi apreciem că avem datoria minimală de a reprezenta aici vocea unor oameni care au ales în anul 2000 niște senatori ai Partidului Democrat, și nu niște senatori independenți, așa cum s-a încercat de exemplu să se forțeze lucrurile în direcția colegului Aurel Pană.

Vă mulțumesc, domnule președinte, că nu încercați să ne duceți pe toți în direcția înghesuită de senatori independenți pentru că, vă spun, în fiecare zi, de acum și până la sfârșitul mandatului nostru, suntem senatori ai Partidului Democrat și, oricât ați încerca să evitați realitatea, suntem în număr de 7, și am cerut din nou președintelui Senatului, printr-o adresă pe care am depus-o astăzi, să ia act de realitatea că 7 senatori, potrivit art. 15 alin. 2, pot constitui un grup parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc doamna senator.

De altfel, ați putut observa că, așa cum am spus și în celelalte două intervenții, în momentul în care v-am oferit cuvântul, am spus doamna senator Maria Petre, senator P.D.

Deci, numai un coleg care își dă demisia dintr-un grup parlamentar poate fi catalogat ca senator independent.

Ceilalți, nu.

 
  Ioan Nicolaescu

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ioan Nicolescu.

   

Domnul Ioan Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși nu sunt jurist, am avut curiozitatea să cumpăr un recent dicționar englez-român pentru juriști al autorului Dan Brudașcu și răsfoindu-l am descoperit cu mare curiozitate semnificația notației de D.A. Zice că provine de la cuvintele "drug addition" și înseamnă "consumator de droguri". Pe fișele internaționale ale celor care suferă de această boală figurează acest indicativ, iar respectivii sunt în nomenclatorul internațional catalogați ca atare.

De fapt, aici scrie morfinoman, cocainoman și așa mai departe. (Replică din sală neinteligibilă.)

Nu, am atras doar atenția. Dacă domnul Dick Morris, așa cum se spune, va fi probabil șef de campanie la P.U.R. sau în altă parte, să nu încerce să alinieze inițialele respective la normele internaționale.

Am spus numai, am remarcat, am citit, iar dumneavoastră urmează să luați măsurile de rigoare. Pe plan intern ați reușit, iar restul urmează ca dumneavoastră să lămuriți la nivel internațional. (Replici neinteligibile în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Horga

Invit la tribună pe domnul senator Vasile Horga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Piața de capital tinde să devină o componentă de viață a tot mai multor oameni. Capitalismul modern a găsit în piața de capital un rezervor aproape inepuizabil de fonduri prin care companiile își pot mări capitalul sau pot apela la împrumuturi facile pentru a-și extinde activitățile.

Piața de capital reprezintă de asemenea și un mijloc pe care sute de milioane de investitori o folosesc pentru a-și proteja economiile împotriva flagelului ravagiilor inflației.

Reușita statelor cu economie de piață funcțională a constat îndeosebi în a-și dezvolta cu prioritate organismele de funcționare ale pieței de capital, îndeosebi bursele de valori.

Potențialul ridicat al pieței de capital românești, precum și tradiția în acest domeniu, ne îndreptățește să sperăm într-o dezvoltare spectaculoasă a acestui sector.

Din păcate, piața de capital românească a cunoscut progrese modeste datorate în general lipsei de viziune și susținere politică în domeniu, precum și a încetinelii cu care s-a făcut privatizarea, fapt ce a determinat persistența unui puternic sector de stat într-o economie încă nerestructurată.

Rezultatul s-a concretizat în existența unei piețe de capital cu lichiditate și capitalizare scăzute, incapabile s-și îndeplinească menirea principală, aceea de a asigura finanțarea dezvoltării companiilor listate. O piață despre care O.E.C.D. remarca cu prilejul Conferinței privind conducerea corporativă în România, desfășurată la București, în decembrie 2001, că nu este capabilă să evidențieze valoarea reală a companiilor listate din cauza performanțelor scăzute.

Ignorarea aproape totală a pieței de capital și a regulilor acesteia, prin faptul că în România acționarii majoritari au achiziționat pachetul majoritar de acțiuni direct de la F.P.S.-A.P.A.P.S., fără a fi obligați să efectueze oferte publice de cumpărare, așa cum de altfel este normal, a avut drept consecință imediată faptul că România a pierdut șansa de a atrage investitorii de portofoliu cu putere financiară care s-au îndreptat spre țările vecine. Comparația cu alte state din fostul bloc comunist arată că o apreciere corectă a importanței burselor de valori au efecte benefice asupra întregii economii.

Astfel, în țări precum Polonia, Cehia și Ungaria, care au stimulat dezvoltarea pieței de capital, s-au obținut rezultate net superioare celor obținute de România. În timp ce capitalizarea bursieră în Polonia depșea nivelul de 30 milioane de dolari în 1999, România nu a reușit niciodată să depșească pragul de 4 miliarde dolari.

Ponderea capitalizării în P.I.B. a atins cote de peste 50% în Ungaria, în România nivelul acesteia situându-se sub 10%.

Programul de privatizare în masă a constituit una din metodele agreate de privatizare în România. Imediat după acordarea certificatelor de acționar, societățile de stat care își transferau o parte din capitalul social către populație erau obligate să se listeze pe una din piețele reglementate. Anul 1997 a reprezentat o adevărată victorie a pieței de capital care pornea cu speranța că principiile pe care le avansa aveau să fie îmbrățișate de cât mai multe persoane și entități. Milioane de români au avut șansa să devină acționari, iar multe fonduri de investiții de portofoliu străine au venit în România.

De altfel, în anul 1997 s-a înregistrat cel mai înalt nivel al investițiilor străine pe piața de capital, și anume 179 milioane de dolari americani.

Rezultatele slabe ale economiei românești în această perioadă, precum și un cadru legislativ al pieței de capital nefavorabil au determinat diminuarea elanului investițional din 1997, astfel că în anii următori performanțele pieței de capital românești au cunoscut un trend descendent.

Investitorii au acuzat mediul economic ostil și deficiențele legislației în vigoare care nu oferă o protecție eficientă drepturilor acționarilor și nu asigură transparența necesară cu privire la activitatea societăților listate.

Apariția unei legislații stimulative a pieței de capital a atras după sine o creștere semnificativă a tranzacțiilor pe piața de capital. Acest fapt se explică prin aceea că pentru prima oară în România se introduc o serie de reguli ce vizează tratamentul egal al acționarilor, protecția drepturilor acestora și creșterea transparenței.

În mod firesc, investitorii au început s-și recapete încrederea în piața de capital și disponibilitatea lor de a investi în acțiunile societăților listate care a crescut de altfel. Aceasta însă pentru scurt timp.

Doresc să semnalez de la această tribună că acest Guvern pregătește o nouă lovitură pentru piața românească de capital. Din nou, legislația pieței de capital se modifică din temelii și nu în sensul revigorării acesteia, dimpotrivă, acționarii, tocmai cei care investesc pe această piață, sunt din nou lăsați fără nici un fel de protecție.

Urmarea firească va fi aceea că cei care au deja investiții făcute pe această piață își vor retrage economiile investite, iar ceilalți vor căuta alte soluții, dacă cu adevărat mai există vreuna. Ușurința pe care o manifestă acest Guvern față de interesele investitorilor minoritari, dar care ca număr și valoare potențială a investițiilor ar putea fi de departe majoritari, poate fi explicată doar printr-un singur lucru.

Satisfacerea unor clienți politici reprezentând grupuri mari de interese care să acapareze valori ale economiei românești la un preț format la masa verde și nu în condiții de piață, așa cum ar fi normal, dacă s-ar dori cu adevărat ca piața valorilor mobiliare românești să reprezinte un barometru în privatizarea societăților comerciale.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, organismul suprem de supraveghere și reglementare a pieței de capital, a ajuns o simplă marionetă în slujba intereselor antinaționale ale Guvernului Năstase, cu toate că, potrivit legii, aceasta raportează doar Parlamentului României.

Dacă astăzi, după 14 ani de manifestare democratică, România nu a reușit să dezvolte o piață de capital viabilă, o capitalizare, cel puțin la nivelul piețelor din țările est-europene, este ca urmare a subordonării politice a C.N.V.M. și a lipsei totale de reacție a acestui organism față de amestecul brutal al Guvernului Năstase și în acest domeniu.

Cerem de la această tribună, în numele interesului național al României, încetarea definitivă a imixtiunii Executivului subordonând intereselor sale independența C.N.V.M., iar acestei comisii îi cerem să se supună doar statutului său de funcționare și legilor statului român.

Mă adresez, totodată, tuturor colegilor senatori, indiferent pe ce poziție se situează față de Guvernul Năstase, să cugete îndelung înainte de a lua o hotărâre privind legislația pieței de capital, pentru că depinde fiecare dintre noi dacă și în România, mai presus de orice interes partinic, va funcționa cu adevărat o piață de capital capabilă să relanseze definitiv economia românească în circuitul mondial de valori.

Iată de ce să considerăm că pentru a îmbunătăți în mod real șansele României de a avea o economie de piață funcțională și de a fi pregătită să adere la Uniunea Europeană în anul 2000 este necesar să dezvoltăm piața de capital și să redăm încrederea investitorilor în aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Sogor Csaba

Invit la tribună pe domnul senator Sógor Csaba, Grupul parlamentar U.D.M.R.

Grupul parlamentar mai are două minute.

   

Domnul Sógor Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Solicit cu insistență elucidarea "cazului Bayer Zsolt", jurnalistul cotidianului ungar "Magyar Nemzet", căruia lucrătorii Poliției de Frontieră de la Borș, nu i-au permis în dimineața de 28 februarie intrarea în România, fără însă să motiveze instituirea acestei măsuri.

În cursul săptămânii trecute s-au dat motivații diferite în legătură cu legalitatea deciziei ce a stat la instituirea acestei măsuri.

În declarația de marți, 2 martie, într-un comunicat al Poliției de Frontieră se spune că măsura a fost cerută de organele competente, lăsând să se înțeleagă că acele organe au urmărit cu atenție de mai mult timp declarațiile considerate ostile ale domnului Bayer prin care se spune că a instigat împotriva ordinii de drept, că ar fi încurajat tendințe de secesiune și a contestat statutul național al statului român.

Agenția de știri "Mediafax" susține, citând surse din Ministerului de Externe și cel de Interne, care au dorit s-și păstreze anonimatul, că domnul Bayer nu a fost declarat persoană indezirabilă și nici nu are consemn de intrare în România. Se spune că măsura ar fi chiar provizorie, revocabilă, dacă domnul Bayer ar da dovada îndeplinirii condițiilor legale de intrare în țară.

Ceea ce este deranjant în acest caz este nehotărârea organelor abilitate ale statului în însușirea răspunderii acestei decizii. Dacă așa-numitele organele competente, citate în comunicatul de marți seara, sunt în măsură să motiveze decizia lor, atunci ar fi destule argumente să se aplice legea așa cum aceasta este formulată în art. 8 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor, aprobată prin Legea nr. 357/2003, cu obligațiile ce le revin din alin. 4 al aceluiași articol.

Dacă aceleași organe își însușesc, fără nici o reținere, motivația din declarația la care ne referim, de ce nu s-a aplicat art. 83 și obligatoriu 84 al aceleiași ordonanțe de urgență, adică declararea ca persoană indezirabilă a domnului Bayer, dându-i astfel posibilitatea de a beneficia de dreptul legal al contestării deciziei, conform art. 85. (Domnul președinte de ședință anunță prin semnalul sonor expirarea timpului.)

Mulțumesc, termin.

Declararea indezirabilității este condiționată de o ordonanță emisă de un procuror desemnat de la Parchetul de la Curtea de Apel București, eliberată la propunerea Autorității pentru Străini.

Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil, astfel, este de la cinci până la cincisprezece ani, nicidecum pe o perioadă "nedeterminată" sau provizorie, autoritatea având obligația comunicării ordonanței celui în cauză în condițiile legii, nicidecum noaptea la trei și jumătate, la granița țării.

Consider că decizia de a nu-i permite intrarea în țară domnului Bayer Zsolt a fost o decizie fără temei și motivații legale, căreia abia după trei zile i se improvizează o motivație oarecare. Poate nu greșesc dacă continuu să cred că în spatele confuziei create de o decizie negândită temeinic până la capăt este o simplă gafă în a cărei capcană au fost atrase organele abilitate ale statului în a da aprecieri și, implicit, Autoritatea pentru Străini.

Solicit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Sógor Csaba:

...și termin cu această propoziție.

Solicit, deci, o investigație competentă și la obiect de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, singura abilitată de lege de a elucida acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Petre Roman

Invit la tribună pe domnul senator Petre Roman, senator independent.

   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Colegelor le spun cele mai frumoase lucruri pentru ziua de 8 Martie.

Săptămâna trecută, luni, marți și miercuri, am participat în Republica Moldova, la Chișinău și apoi la Tiraspol, într-o delegație a Comisiei pentru guvernare democratică a Adunării NATO, în calitate de raportor NATO, la întâlniri politice care aveau ca scop să obținem de la sursă informațiile la zi în legătură cu orientarea politică actuală în Republica Moldova și în zona separatistă la Tiraspol, lucru neobișnuit până în prezent, cu atât de mult cu cât acolo, la Tiraspol, NATO era considerată o organizație ostilă.

Sunt lucruri interesante pe care doresc să vi le comunic.

În toate întâlnirile care au avut loc, cu aproape toate comisiile parlamentare ale Parlamentului de la Chișinău, cu miniștri, cu înalți reprezentanți ai puterii actuale, trebuie să subliniez că, întâi, nu s-au formulat nici un fel de aprecieri negative sau nepotrivite în legătură cu țara noastră sau în legătură cu românismul în general. E un fapt pe care doresc să-l semnalez ca pozitiv în contextul în care, în același timp, toate vocile care s-au pronunțat acolo au afirmat cu fermitate că obiectivul strategic al politicii în Republica Moldova este integrarea în Uniunea Europeană. Chiar dacă Republica Moldova este semnatara unui Parteneriat strategic cu Rusia, spuneau dânșii, și acest lucru este de înțeles pentru că deocamdată economia Republicii Moldova este orientată în cea mai mare parte - orientată, asta e realitatea -, legată de fostul spațiu sovietic și în special de Rusia, sa afirmat clar că orientarea strategică este integrarea în Uniunea Europeană. Un fapt, consider, foarte pozitiv și pe care doresc să vi-l comunic cu acest prilej.

În ce privește vizita la Tiraspol, vizită în sine deosebit de interesantă, în care am avut două întâlniri importante, una la Comandamentul unităților Federației Ruse. (Domnul președinte de ședință anunță prin semnalul sonor expirarea timpului.)

Vă rog să-mi permiteți să termin acest lucru, pentru că este o declarație care ne privește pe toți, cred. După care, a doua întâlnire a fost cu conducerea Sovietului, numit Suprem, al Republicii Moldovenești Transnistrene, cum se autointitulează aceasta.

În legătură cu întâlnirea de la Comandamentul trupelor rusești de la Tiraspol, comandantul și comandantul adjunct, dânșii ne-au făcut o prezentare, cel puțin la fața locului, nu lipsită de coerență în legătură cu agenda desfășurării retragerii arsenalului militar și trupelor de la Tiraspol.

Chiar dacă lucrul acesta poate să ridice anumite semne de întrebare, fapt este că au dorit ca să ne prezinte nouă, reprezentanților Adunării NATO, acest desfășurător.

Dar mai interesantă a fost întâlnirea de la Tiraspol, propriu-zis, cu ceea ce este conducerea politică a republicii separatiste, care a fost interesată să afle de la noi de ce oare această formulă pe care și-au ales-o dânșii nu este acceptată. Și trebuie să vă spun că, dând explicațiile - aș putea spune că multe dintre aceste explicații, am fost eu însumi acela care a trebuit să le dea -, și anume, că nu există un stat care să nu aibă recunoaștere internațională, cât timp nu există recunoaștere internațională nu există nici un fel de stat, că orice fel de cooperare economică pe care dânșii o doreau începe cu recunoașterea unor standarde democratice, care la dânșii nu sunt recunoscute și că, la urma urmelor, soluția politică are ca obiectiv cum anume trebuie să trăiască împreună cele două părți, dreapta Nistrului și stânga Nistrului.

Cred că este un lucru interesant de subliniat, și anume faptul că, cât sunt cei de acolo de, să spunem, hotărâți în ceea ce privește demersul lor, există totuși conștiința faptului că recunoașterea internațională nu poate fi doar pur și simplu tutela Rusiei, e un lucru pe care doresc să vi-l subliniez și care este interesant.

La Tiraspol mi s-a întâmplat un lucru, de asemenea, interesant și cu aceasta închei. La finalul întâlnirii dintre Comitetul NATO și cei de acolo, televiziunile și ziariștii locali sigur că au dorit să ne ia interviuri. Am dat interviuri; sunt trei posturi de televiziune locale, două erau în limba rusă și eu am răspuns la acestea în limba rusă, dar la un moment dat a venit un domn și a spus:

"Domnule Roman, dar nu vreți să dați un interviu în limba română?" Zic: "Domnule, mata vorbești serios?"

Spune: "Cum să nu!" Vă rog să dați un interviu în limba română pentru Televiziunea Română, Televiziunea locală în limba română la Tiraspol.

Nu pot să vă spun dacă acest interviu al meu a fost difuzat, eu totuși bănuiesc că a fost difuzat. Colegul Ilie Ilașcu, chiar adineauri, nu este întâmplător, poate, mi-a arătat relatarea de la agenția de presă a acestei entități, ca să spun așa, în care se remarca despre cele spuse de mine și despre utilitatea vizitei. Sigur că se menționa că eu sunt colegul domnului Ilașcu, ceea ce este absolut adevărat, dar aș putea să vă spun, în concluzie, că acțiunea diplomatică corect instituționalizată și bine susținută înseamnă foarte mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liviu-Doru Bindea

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Liviu-Doru Bindea, în timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

În urmă cu câteva zile, mai exact în data de 28 februarie 2004, la Adunarea generală a avocaților din Baroul Maramureș, la care am participat, s-au ridicat câteva chestiuni esențiale, comune, de altfel, majorității avocaților, dar în egală măsură și justițiabililor din România, cu privire la așa-zisa reformă din justiție pe care doamna Rodica Stănoiu a promovat-o, am înțeles, din fericire pentru ei, că doar până azi. Problemele, însă, rămân.

Avocații, ca și reprezentanți ai justițiabililor, adică ai unui număr impresionant de români, sunt stupefiați de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003, care prevede că judecarea recursurilor trece în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ce înseamnă în mod practic o asemenea prevedere?

Înseamnă, în primul rând, îndepărtarea cetățeanului de actul de justiție datorită cheltuielilor foarte mari pe care justițiabilul din România va trebui să le facă pentru a accede la judecata în recurs. Imaginați-vă doar nivelul cheltuielilor pe care cetățeanul din Borșa, Vișeu,

Maramureș, Botoșani va trebui să le suporte pentru a-și dobândi pe calea judecății în recurs, să zicem, o suprafață de teren poate doar de câțiva ari. Fără îndoială judecarea recursurilor de curțile de apel era mult mai accesibilă.

Pe de altă parte, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție este de-a dreptul sufocată în activitatea pe care o desfășoară de această prevedere. Într-o singură zi un complet de judecată trebuie să judece peste 100 de recursuri, astfel că, în mod firesc, deciziile judecătorești sunt grevate de un asemenea volum de activitate.

Numărul mare de cauze obligă pe judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție să dea termene deja pe anul 2005 și chiar 2006, ceea ce, în mod evident, face ca principiul celerității judecării cauzei să devină realmente o himeră.

Întrebarea curge firesc: cine dorește ca cetățeanul român să nu-și poată realiza un interes legal și legitim decât după mulți ani de zile de judecată și după eforturi financiare care uneori depșesc în mod evident obiectul pricinii?

Dar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 conține și modificări ale Codului de procedură civilă, care se referă la judecarea în principiu a cererii de recurs înainte de judecata propriu-zisă, modificându-se altfel art. 308 alin. 1 până la 5 Cod procedură civilă. Or, această instituire a judecării în principiu a recursului vine să dinamiteze multe poduri de pe drumul justiției, care constituie, de altfel, serioase garanții juridice și care au fost construite în timp prin prevederi constituționale, legale, dar și prin practica instanțelor de judecată și doctrina politică. Care sunt acestea, pe scurt:

  1. Principiul contradictorialității procesului civil nu se mai regăsește, deși, potrivit art. 85 Cod procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri numai după citarea părților. De asemenea, este absolut de neînțeles cum se dă unei instanțe posibilitatea de a hotărî asupra unor interese legale ale cetățenilor fără să se pună în discuția lor eventualele incidente procesuale sau alte chestiuni de fond pe care ei, justițiabilii, le consideră că trebuie ridicate în fața unei instanțe.
  2. Principiul publicității procesului civil este, de asemenea, subminat, acesta constând în necesitatea ca întreg procesul civil să se desfășoare în mod nemijlocit în ședința publică, în prezența părților, în conformitate, de altfel, cu dispozițiile art. 26 din Constituția României.
  3. Principiul legalității procesuale a părților în pricinile civile este desființat prin prevederea conform căreia comunicarea deciziei de respingere a recursului se face numai cu recurent, cealaltă parte, intimata, nefiind încunoștințată în nici un fel de soluție.

Aș mai aminti, fără să explicitez, încălcarea dreptului oralității procesului civil, consacrat de art. 27 Cod procedură civilă, dar și principiul exercitării dreptului la apărare, reglementat de art. 24 din Constituție, care în cazul acestei judecăți în principiu a recursului sunt transformate din prevederi constituționale legale și necesare într-o democrație doar în amintiri de proceduri democratice. Ce să mai spunem despre instituirea unui raportor care obligă verificarea îndeplinirii cerințelor de formă ale recursului, care verifică motivele invocate, care arată jurisprudența și doctrina aplicabilă în problemele de drept ce vizează dezlegarea pricinii, trecând peste ideea că acestea sunt chestiuni ce trebuie rezolvate de instanța de judecată, și nu de un terț raportor care finalmente, prin raportul lui, va influența soluția pe care o va pronunța completul de judecată, instituindu-se astfel legalizarea arbitrariului în actul de justiție.

Multe alte chestiuni constituie preocupări majore ale participanților la actul de justiție, preocupări care au în vedere realizarea intereselor legitime ale cetățenilor în așa fel încât să nu fie afectat accesul la justiție, să nu fie afectate legalitatea hotărârilor și pronunțarea lor, prin respectarea unor principii elementare, ca și acelea pe care le-am arătat mai sus.

Ordonanța la care am făcut referire este plimbată între cele două Camere ale Parlamentului, dorindu-se învestirea ei cu rangul de lege. (Este atenționat de domnul președinte de ședință asupra timpului alocat.)

Închei, domnule președinte, vă rog.

În acest timp, însă, prin Gara de Nord sosesc sute de mii de cetățeni din toată țara care, după ce și-au vândut parte din bruma pe care o au prin gospodăriile lor din Maramureș, Botoșani, Sălaj sau alte părți ale țării, îi întreabă pe bucureșteni pe unde o fi Înalta Curte de Casație și Justiție la care trebuie să ajungem, singurul loc din România unde Ordonanța de urgență 53/2003 și doamna Rodica Stănoiu ne-au spus că ni se poate face dreptate, deși noi avem instanțe mai apropiate de domiciliul nostru, dar și de posibilitățile noastre, ca cetățeni, de a purta procese civile.

Permiteți-mi să profit de prezența mea la această tribună și în ziua de 8 martie să felicit pe toate femeile din Parlament și, de altfel, pe toate româncele. Multă sănătate, fericire și tot ce vă doriți alături de cei dragi!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumim, domnule senator.

 
  Iuliu Păcurariu

Îl consult pe domnul senator Iuliu Păcurariu dacă dorește să mai intervină. Dacă, da, poftiți. Aveți cuvântul. (Comentarii.)

Senator P.D.

   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În 9 februarie am depus o interpelare în condițiile art. 157-160, adresată primului-ministru. Subiectul era situația din medicina muncii. A trecut o lună de zile de atunci, nu am primit nici un răspuns. Săptămâna trecută am pus aceeași întrebare, aici. Interpelarea a fost adresată primului-ministru pentru că problemele legate de medicina muncii se referăla două ministere, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, și atunci deasupra lor stă primul-ministru.

Vreau să întreb ce rol mai are Regulamentul Senatului. Îl folosim doar atunci când din punct de vedere politic răspunde unui interes - vedeți cazul statutului Grupului Partidului Democrat din Senat - și îl uităm atunci când avem de dat răspunsuri incomode, pentru că, probabil, nu s-a făcut nimic de 10 ani la acest capitol, care este capitol care s-a negociat la nivelul Comisiei Europene? Totuși, sunt reprezentanții Guvernului de față, secretari de stat în relația cu Parlamentul, cu Senatul.

Totuși, un minim de decență ar impune să primesc un răspuns legat de modul în care sunt tratat, ca senator al României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimați colegi,

Aproape toți colegii înscriși la declarații politice au avut posibilitatea pe timpul alocat grupurilor parlamentare să ia cuvântul. A mai rămas domnul senator Gheorghe Bunduc, timpul însă a fost epuizat.

Dați-mi voie să intrăm în punctul 2 din ordinea de zi și să vă aduc la cunoștință că la secretarul general al Senatului au fost depuse 3 legi, respectiv:

  • Legea pentru ratificarea Scrisorii de acord dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu (FGM), privind asistența financiară nerambursabilă acordată României pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 și la București la 15 octombrie 2003.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 50/2002.

În situația în care apreciați că una dintre aceste legi conține prevederi neconstituționale sau ele în ansamblu sunt neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Notă referitoare la instrumentul internațional adoptat la cea de-a 91-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii, Geneva, 2003 și anume Convenția nr. 185 privind documentele de indentitate ale navigatorilor (revizuită), 2003;  

La punctul 3 din ordinea de zi, în conformitate cu prevederile legii, suntem obligați să vă încunoștințăm, urmare a scrisorii înaintate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prin intermediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, că ne-a fost transmis pentru a fi adus la cunoștință plenului Senatului următorul instrument internațional, adoptat la cea de a 91-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii de la Geneva, iunie 2003, deci, respectiv, Convenția nr. 185 privind documentele de identitate ale navigatorilor.

Sigur, în situația în care manifestați interes în domeniu, aveți posibilitatea să studiați acest act internațional care este extrem de important.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 4 în ordinea de zi ni se solicită să agreăm procedură de urgență pentru un proiect de lege și două propuneri legislative venite din partea colegilor senatori:

  • proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională;
  • propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
  • Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobată prin Legea nr. 64/2002.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu aceste solicitări.

Dacă nu doriți să interveniți, vă rog să vă pronunțați prin vot, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (2) din Regulamentul Senatului, doar plenul Senatului poate aproba dezbaterea în fața comisiilor sau în plen a unor proiecte de lege sau propuneri legislative în procedură de urgență.

Vă rog să votați. (Pe tabela electronică apar 51 voturi pentru și 11 voturi împotrivă.)

Rog domnii senatori să voteze. Invit colegii senatori în sală! (Pe tabela electronică apar 53 voturi pentru și 12 voturi împotrivă.)

Vă rog, domnilor senatori să votați. (Pe tabela electronică apar 57 voturi pentru și 12 voturi împotrivă.)

Din sală:

Procedură!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Îl rog pe domnul secretar Mihai Ungheanu să facă apelul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (de la prezidiu):

Asta și voiam, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci aveam obligația să verificăm de trei ori. Am sentimentul că totuși suntem în cvorum, dar bănuiesc că sunt colegi care nu au vrut să voteze. Dar important este să chemăm și pe ceilalți colegi care bănuiesc că au terminat de împărțit flori, mărțișoare, cadouri și așa mai departe pentru a putea intra în dezbateri legislative.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Acatrinei Gheorghe - absent
Alexa Constantin - prezent
Alexandru Ione - absent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - absent
Avram Dan - prezent
Badea Dumitru - absent
Balcan Viorel - absent
Bădulescu Doru-Laurian - absent
Bălan Angela Mihaela - absent
Bălălău Constantin - absent
Belașcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bichineț Corneliu - absent
Bindea Doru-Liviu - prezent
Bîciu Constantin - absent
Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
Bucur Dionisie - prezent
Bunduc Gheorghe - absent
Buzatu Gheorghe - absent
Cârciumaru Ion - absent
Ciocan Maria - prezent
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - absent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - absent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ioan - prezent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - absent
Dobrescu Maria Antoaneta - absent
Dumitrescu Viorel - prezent
Duță Vasile - absent
Eckstein-Kovács Peter - absent
Fabini Hermann Armeniu - absent

Din sală:

Este aici, pe hol!

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu este în sală!

Făniță Triță - prezent
Feldman Radu Alexandru - prezent
Filipaș Avram - absent
Filipescu Cornel - prezent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda Gyorgy - prezent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - absent
Hanganu Romeo Octavian - prezent
HOrșu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - prezent
Hrițcu Florin - prezent
Ilașcu Ilie - prezent
Iliescu Ion - absent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - prezent
Kereskenyi Alexandru - absent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona Anamaria - absent
Markó Béla - prezent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
Mihordea Mircea - absent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor-Marius - prezent
Nedelcu Mircea - prezent
Nemeth Csaba - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - absent
Nicolescu Constantin - absent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - absent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Opriș Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - prezent
Pană Viorel - prezent
Paștiu Ioan - prezent
Păcurariu Iuliu - prezent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
Pătru Nicolae - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Penciuc Corin - prezent
Pete Ștefan - prezent
Petre Maria - prezent
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - prezent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - prezent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurențiu-Mircea - absent
Predescu Ion - absent
Prichici Emilian - absent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - absent
Pruteanu George Mihail - prezent
Pujina Nelu - prezent
Puskás Valentin Zoltán - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - prezent
Rebreanu Nora Cecilia - absent
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - prezent
Roman Petre - absent
Rus Ioan Aurel - absent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - absent
Seres Denes - prezent
Sin Niculae - absent
Sógor Csaba - prezent
Solcanu Ion - absent
Sporea Elena - prezent
Stănoiu Rodica Mihaela - absent
Stoica Fevronia - prezent
Szabó Károly Ferenc - absent
Șelaru Rodica - prezent
Ștefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Toma Constantin - prezent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - prezent
Vajda Borbala - prezent
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - absent
Vela Ion - prezent
Verestóy Attila - absent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - prezent

Permiteți-mi să-i strig numai pe cei absenți.

Acatrinei Gheorghe - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Athanasiu Alexandru - absent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - absent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - absent
Bălălău Constantin - absent
Belu Ioan - absent
Bichineț Corneliu - absent
Bîciu Constantin - prezent
Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - prezent
Cârciumaru Ion - absent
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - absent
Cozmâncă Octav - absent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - absent
Duță Vasile - absent
Eckstein-Kovács Peter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Filipaș Avram - absent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - prezent
Găucan Constantin - absent
Guga Ion - absent
Iliescu Ion - absent
Iorga Nicolae - prezent
Kereskenyi Alexandru - absent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona Anamaria - absent
Mihordea Mircea - absent
Nicolai Norica - absent
Nicolescu Constantin - absent
Onaca Dorel - prezent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Popescu Laurențiu-Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - absent
Pricop Mihai Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - absent
Rebreanu Nora Cecilia - absent
Rece Traian - absent
Petre Roman - absent
Rus Ioan Aurel - absent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - absent
Sin Niculae - absent
Solcanu Ion - prezent
Stănoiu Rodica Mihaela - absent
Szabó Károly Ferenc - absent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - absent
Verestóy Attila - absent

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, domnule secretar. (Discuții, comentarii în sală.)

Stimați colegi,

Numai puțin! Avem trei chestiuni de rezolvat. Prima problemă, pentru cei care nu au fost în sală, am fost nevoiți să facem apelul întrucât, supunând votului solicitarea de a se aproba procedură de urgență pentru trei proiecte de acte normative, respectiv proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobată prin Legea nr. 64/2002, Senatul nu s-a putut pronunța, nefiind în cvorum.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu cele trei solicitări de a se dezbate.

Din sală:

Toate trei?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, două sunt ale parlamentarilor, sunt ale senatorilor.

Una este de la Guvern și două sunt ale senatorilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu aceste solicitări.

Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora  

Avem de constituit două comisii de mediere la chestiuni organizatorice.

O primă comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora.

Grupul P.S.D., vă rog, trei propuneri.

   

Domnul Victor Apostolache:

Domnul senator Ion Predescu, domnul senator Antonie Iorgovan și domnul senator Octavian Opriș.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul P.R.M., două propuneri.

Grupul P.R.M., două propuneri, vă rog!

Grupul P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnul senator Romeo Hanganu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul P.R.M., două propuneri.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Domnul senator Aron Belașcu și domnul senator Dumitru Petru Pop.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Domnul senator Ekstein-Kovács Peter.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu constituirea. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra constituirii, cât și asupra componenței comisiei de mediere. (Tabela electronică indică 64 de voturi pentru și o abținere.)

Rog domnii senatori să voteze!

Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat  

Cea de-a doua comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

   

Domnul Victor Apostolache:

Grupul P.S.D. propune aceeași formulă, respectiv domnul senator Ion Predescu, domnul Antonie Iorgovan și domnul Octavian Opriș.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul P.R.M., două propuneri.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Domnii senatori Aron Belașcu și Viorel Dumitrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Domnul senator Eckstein-Kovács Peter.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 81 de voturi pentru și 3 abțineri, aprobă atât constituirea, cât și componența comisiei de mediere la proiectul de lege amintit.

 
Declarații politice rostite de senatorii: Adrian Păunescu

Înainte de a trece la următorul punct din ordinea de zi a solicitat cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.S.D., care mai avea timp aproape 30 de minute la declarații politice, domnul senator Păunescu, pentru a da un răspuns în legătură cu o precizare făcută în plen. (Gălăgie în sală.)

   

Domnul Adrian Păunescu:

S-a cerut aici, de către un domn senator U.D.M.R.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii senatori să facă liniște!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

S-a cerut aici.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, numai puțin!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

S-a cerut să se explice de ce s-a hotărât de către autoritățile române blocarea intrării în țară a unui ziarist din Ungaria. Aș vrea să întreb Senatul dacă pentru fapte cum sunt acestea la care mă voi referi un stat se poate considera îndreptățit să se apere, hotărând o asemenea interdicție.

Eu nu sunt un apologet al interdicției și al rezolvării conflictelor prin interdicție, dar, în cazul de față, iată despre ce este vorba: referitor la luarea de cuvânt a domnului în cauză, Bayer Zsolt, la Forumul de la Sfântul Gheorghe, în ziarul cel mai popular din Ungaria, Nepszabadság, s-a scris: "Ziaristul Bayer Zsolt, în alocuțiunea sa rostită la Forumul de la Sfântul Gheorghe, a cerut urgentarea aplicării modelului irlandez, basc și corsican, ca miile de maghiari din Ardeal să aibă o atitudine de ofensivă împotriva ŽBizanțuluiȘ, a șovinismului idiot român, a tâmpitului de polițai român din localitate, ca, în acest fel, să-i apere pe ceangăi, pe Wass Albert și inscripția maghiară de pe statuia lui Peter Gabor din Oradea."

Grave ofense, nesăbuite generalizări: "tâmpitul de polițai român", polițaiul ungur fiind diferit, probabil; "șovinismul idiot român", șovinismul de altă naționalitate nefiind idiot, iarși obsesiile: ceangăii, Wass, inscripțiile.

Eu înțeleg să apărăm drepturile ziariștilor de a călători, dar, când o asemenea instigare, o asemenea provocare, o asemenea batjocură la adresa statului român este proferată de pe teritoriul României, de la Sfântul Gheorghe, și nimeni dintre liderii maghiari din România nu ia atitudine împotriva ei, iar autoritățile decid, într-un târziu, să nu-l primească în România pe un asemenea ziarist, mai este, oare, o problemă de drepturi politice sau este vorba de un infractor care nu poate fi oprit s-și aducă și s-și întindă incendiul în Transilvania?! Nu elogiez interdicția, dar nu pot fi acuzate autoritățile că (mai și) reacționează.

Eu cred că mai degrabă lucrurile stau ca în textul citat și că nu poate fi tolerată o asemenea atitudine.

Dacă domnul senator Sógor Csaba crede de cuviință să apere un asemenea om, să apere asemenea fapte, îl rog să o facă, dar să o facă pe contul dumnealui. Senatul României nu se poate solidariza cu această batjocură la adresa statului român. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Frunda Gyorgy

Stimați colegi, să nu uităm că.

   

Domnul Frunda Gyorgy (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat vă ofer cuvântul.

Să nu uităm că intervenția domnului senator Sógor Csaba a fost la declarații politice. Și a domnului Păunescu, la fel, ca răspuns la declarații politice - am făcut precizarea - pe timpul Grupului parlamentar P.S.D., care nu a uzat de cele 30 de minute.

Vă rog să închidem acest incident. Să nu deschidem o dezbatere politică pe ea. (Discuții, comentarii în sală.)

Vă rog.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc pentru cuvânt, domnule vicepreședinte.

Desigur, cel mai ușor ar fi să spun că nu sunt de acord cu metoda nouă a domnului senator Păunescu de a asculta o anumită declarație și a veni ulterior, și, ca un judecător care cunoaște doar superficial dosarul, să se pronunțe și să decidă asupra declarației anterioare. Nu este nici în conformitate cu Constituția, nici în conformitate cu regula Senatului și nici în conformitate cu egalitatea dreptul fiecăruia de a avea declarații politice.

Dar nu mă leg de acest lucru. Această problemă nu poate fi decisă prin excepții de procedură ridicată.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă spun că nu sunt de acord cu unele dintre declarațiile lui Bayer Zsolt, nu sunt unul dintre susținătorii lui. Eu cred că Uniunea Democrată Maghiară din România a dovedit. (Discuții la masa prezidiului. Domnul Frunda Gyorgy așteaptă să se facă liniște.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Nu vreau să-l deranjez pe domnul Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu. Este o altă problemă!

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc.

Voiam să vă spun că Uniunea Democrată Maghiară din România a ales din 1990 alternativa participării în Parlament, a dezbaterii parlamentare, a obținerii drepturilor comunității maghiare și ale persoanelor aparținând acestei comunități prin dezbateri parlamentare, prin lupta din Parlament. Și cred eu că am reușit un trend pozitiv. Cu marea majoritate a partidelor democratice românești am reușit să nu ne confruntăm, ci să construim, să nu dărâmăm, ci să facem un pod care să ne ducă spre Europa.

Dar, în același timp, cred, stimate doamne senatoare, pe care vă felicit astăzi cu ocazia zilei dumneavoastră, și stimați domni senatori, că nu interdicția de a intra în țară este soluția. Soluția este de a-l contrazice pe cel care face afirmații neadevărate, soluția este de a propune alternative la soluții neviabile și a dovedi, și a prezenta rezultate. Aceasta este soluția pe care trebuie să i-o opunem și lui Bayer Zsolt. Interdicția lui de a intra în România face rău, în primul rând, Guvernului României. (Proteste în sală.)

Nu este un senator al României îndrituit să ceară urmărirea penală. Avem pentru aceasta organe de urmărire penală să ceară sancționarea lui. Nu aceasta este soluția.

Poate auzim soluții sau declarații politice care ne plac, declarații politice care nu ne plac. Sunt proiecte de lege cu care suntem de acord, proiecte de lege cu care nu suntem de acord. Dar a nu accepta luarea de cuvânt, a nu accepta cuiva să vină în țară și s-și spună punctul de vedere nu este constructiv, v-o spun eu care nu sunt de acord cu acele declarații ale lui Bayer Zsolt.

Vă rog să aveți o atitudine constructivă, nu distructivă, de dialog, nu de punere la colț, și de accepta ca celălalt să poată s-și exprime opiniile. Aceasta este linia europeană, aceasta este ideea pe care trebuie să construim. (Discuții, proteste în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Nu sunt de acord nici să mi se strige din bancă, nici să fiu huiduit din anumite rânduri, cu toate că încerc să vă conving, pentru că acesta este un interes comun.

Nu sunt nici pentru ideea luptei din Irlanda, nici pentru ideea luptei ETA, dar sunt pentru rezolvarea drepturilor colectivității maghiare așa cum este rezolvată, de exemplu, pentru colectivitatea austriacă din Italia.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Cum este rezolvată pentru comunitatea catalană din Spania, cum este rezolvată pentru comunitatea suedeză din Finlanda. Acestea sunt modele care sunt de urmat, despre acestea trebuie să discutăm și să găsim soluții comune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să închidem acest incident. Este vorba despre o declarație politică și domnul senator Frunda a solicitat cuvântul pe o chestiune de procedură, dar a argumentat pe fond.

 
  Markó Béla

Domnul Markó Béla (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Nu vă supărați, nu este corect să trecem la dezbateri pe baza unei declarații politice. Am oferit cuvântul domnului senator Păunescu, am oferit cuvântul domnului senator Frunda. Vă rog!

 
   

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte, o chestiune de procedură! (Discuții, proteste în sală.)

Stimați colegi,

În ceea ce privește fondul problemei - domnul senator Frunda s-a referit la fondul problemei -, eu maș fi exprimat mult mai scurt: nu sunt de acord cu ceea ce a declarat ziaristul respectiv, la vremea respectivă am respins foarte ferm declarațiile respective, dar nu sunt de acord nici cu sancțiunile administrative. N-am vrut să mă refer, solicitând procedură, la fondul problemei. Vă repet, nu sunt de acord cu astfel de declarații, dar nu sunt de acord nici cu sancțiuni și resping astfel de declarații, la care ați.

Dar, domnule președinte, nu am cunoștință că am avea senatori privilegiați în Senatul României. Nu am cunoștință că, în afara ordinii de zi sau închizând punctul de declarații politice, cineva dintre noi ar avea dreptul privilegiat de a face declarații politice, venind, într-un ton alarmant, cu niște declarații pe care ar putea să le facă și săptămâna viitoare, la punctul respectiv de pe ordinea de zi. Și, dacă nu respectăm această regulă foarte simplă, și anume că declarațiile politice își au locul la punctul respectiv, și anume la declarații politice - și am înțeles că noi am trecut deja la un alt punct pe ordinea de zi, și anume adoptare de legi -, atunci eu refuz să particip la dezbateri unde nu știu la ce punct de pe ordinea de zi sunt.

Vă rog respectuos să respectăm în continuare această regulă foarte simplă. Nu am cunoștință că am avea senatori privilegiați, nici în U.D.M.R., nici în P.S.D., nici în P.N.L., nici în P.D. și nici în P.R.M.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Trei chestiuni sunt extrem de importante.

Domnul senator Sógor Csaba a prezentat o declarație politică în plenul Senatului.

2. Domnul senator Adrian Păunescu a solicitat cuvântul în numele Grupului parlamentar P.S.D. și întrebarea pe care au pus-o cei doi colegi de la U.D.M.R., respectiv domnul senator Frunda și domnul senator Markó Béla, dacă aveam dreptul, potrivit Regulamentului Senatului, să le ofer cuvântul și dacă - a treia întrebare - o declarație politică poate da naștere la drept la replică.

Răspunsul este da, nu este nu, stimați colegi.

Răspunsul este da.

Vă rog să-mi permiteți să vă citesc, de altfel, să vă reamintesc dispozițiile art. 168 din Regulamentul Senatului, "Declarații politice". Alin. (1): "În fiecare săptămână, Biroul permanent alocă o anumită perioadă de timp dintr-o zi de ședință pentru declarații politice ale senatorilor." Alin. (2): "Declarațiile politice se fac în nume propriu sau în numele Grupului parlamentar." Alin. (3): "În raport cu conținutul lor, declarațiile politice pot da dreptul la replică senatorilor, grupurilor parlamentare și autorităților vizate."

Să considerăm acest incident închis. Domnul senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Eu nu cer sancțiuni, ci explic gestul autorităților române. Nu ne putem preface că nu observăm: Bayer Zsolt a îndemnat pe maghiari să fie ofensivi cu statul român în stil basc, irlandez sau corsican. Ce putea face mai rău la adresa unui stat, oricare ar fi acela?

Senatul îmi este martor. N-am cerut nici urmărire penală (cum, poate, n-ar fi fost absurd), nici sancționarea lui, am explicat din ce motive s-a dat, în spirit european, această interdicție.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dumnealor au avut cuvântul suplimentar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și dumneavoastră aveți cam de multe ori cuvântul.

Dacă doriți, mergeți la tribună, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Au solicitat cuvântul colegii, au expus un punct de vedere, din partea lor - nu au făcut precizarea - ori a Grupului parlamentar U.D.M.R. Domnul senator Păunescu a oferit un răspuns pe timpul P.S.D. Am și spus. (Discuții, proteste în sală.)

Am și spus că mai erau 30 de minute.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național 1998 RO 9803-RO 9807, semnat la București la 30 septembrie 1998  

Din sală:

Eram la alt punct pe ordinea de zi!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Când mi-a solicitat cuvântul am trecut la acea procedură de urgență și am spus să epuizăm chestiunile administrative și apoi vă ofer cuvântul.

Dați-mi voie să intrăm, într-adevăr, în dezbaterile legislative.

La punctul 6 înscris pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național 1998 RO9803-RO9807, semnat la București la 30 septembrie 1998.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Doamna senator Maria Ciocan reprezintă comisia.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Executivului.

 
   

Domnul Andrei Popescu - secretar de stat în Ministerul Integrării Europene:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de Ordonanța nr. 17/2004. În esență, prin acest addendum se propune prelungirea unei perioade de plată până la 31 martie 2004. Fac precizarea că, intrând în vigoare noua lege privind tratatele, în perspectivă, asemenea chestiuni de natură administrativă vor fi rezolvate pe calea ordinului ministrului, care se publică în "Monitorul Oficial".

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei noastre.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în urma dezbaterii proiectului de lege, a întocmit raport favorabil, pe care-l propune plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare în forma transmisă de Camera Deputaților, fără amendamente.

Menționez că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

De asemenea, fac mențiunea că proiectul de lege are caracter ordinar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente în fața Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra raportului întocmit, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară,

Senatul o adoptă împreună cu raportul comisiei, cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0003 dintre România și Ungaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000  

La punctul 7 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO0003 dintre România și Ungaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Comisia sesizată în fond, de asemenea, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Andrei Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și prin acest addendum Comisia Europeană aprobă extinderea perioadei de plată cu 6 luni, până la 30 iunie 2004. Cererea de extindere a perioadei de plată este justificată prin intervenția unor factori externi, cum ar fi condițiile meteorologice nefavorabile, care au împiedicat implementarea eficientă a celor 3 contracte de lucrări în cadrul perioadei de efectuare a plăților inițial prevăzute.

În aceste condiții, Comisia Europeană a fost de acord cu prelungirea perioadei de plăți.

Precizez că proiectul este îndeplinit, este realizat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O invit pe doamna senator Maria Ciocan să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport favorabil, pe care îl propune plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare în forma transmisă de la Camera Deputaților, fără amendamente.

Menționez că legea are caracter ordinar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Popa, doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot, atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu, printr-un singur vot, întrucât nu au fost formulate amendamente.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară,

Senatul o adoptă cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri, împreună cu raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2001 RO 0104 - RO 0109, semnat la București la 4 decembrie 2001  

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2001 RO0104-RO0109, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Vă rog, aveți cuvântul, în numele Executivului.

   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Prin acest addendum, memorandumul de finanțare se modifică după cum urmează: se prelungește perioada de plată cu 12 luni în cazul a două proiecte, cu 7 luni în cazul a 15 proiecte, cu 12 luni în cazul unuia dintre proiecte.

Cererea de extindere a perioadei de plată a părții române a fost justificată de stadiul financiar al acestor componente, care a împiedicat implementarea în timp util și efectuarea plăților ca atare.

Toate celelalte prevederi rămân neschimbate din Memorandumul de finanțare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei sesizate în fond?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

În urma dezbaterii proiectului de lege, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport favorabil, pe care îl supune plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare în forma primită de la Camera Deputaților.

Menționez că s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și, de asemenea, fac mențiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Nu au fost formulate amendamente. Vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, aprobă raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2004.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2000 RO 0004 - RO 0007, semnat la București la 6 noiembrie 2000  

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2000 RO 0004 - RO 0007, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

   

Domnul Andrei Popescu:

Aceeași situație, domnule președinte.

Prin acest addendum, Comisia Europeană aprobă extinderea perioadei de plată cu 7 luni, până la 30 iunie 2004, pentru 6 componente. Celelalte termene rămân neschimbate.

Precizez, încă o dată, în virtutea legii care a intrat în vigoare privind dreptul tratatelor, practic, cu aceste probleme nu vă vom mai supraîncărca pe dumneavoastră, Senatul, în perspectivă fiind vorba de proiecte realizate și doar prelungiri de plată, datorită procedurilor financiare complicate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport favorabil, pe care îl supune spre dezbatere plenului Senatului în forma primită de la Camera Deputaților.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente și că legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 66 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 8 abțineri, aprobă atât raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cât și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), semnat la București la 30 decembrie 1999  

La punctul 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), semnat la București la 30 decembrie 1999.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Cu riscul de a vă obosi, repet că și în cazul acestui memorandum este vorba de o prelungire, de o extindere a perioadei de plăți în cazul a două măsuri, extinderea cu 6 luni, și în cazul unei măsuri, extinderea la 11 luni.

Este o procedură pe care Comisia Europeană o aplică tuturor statelor aflate într-o asemenea situație: proiecte realizate, dar încă neefectuată plata.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Favorabil, da?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Da, pe care îl propune plenului Senatului pentru dezbatere în forma primită de la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc foarte mult.

Vă invit să vă ocupați locurile!

Stimate colege și stimați colegi,

Invitați și participanți la ședința din plenul Senatului,

Vă invit să vă ocupați locurile!

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Rog doamnele și domnii senatori să voteze.

Plenul Senatului, cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 6 abțineri, aprobă raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunității în domeniul siguranței nucleare în 2001 pentru România - RO 0110, semnat la București la 19 decembrie 2001  

La punctul 11 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunității în domeniul siguranței nucleare în 2001 pentru România - RO 0110, semnat la București la 19 decembrie 2001.

Punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aceeași problemă, este vorba de consolidarea regimului de reglementare în domeniul siguranței nucleare. Aici s-au schimbat procedurile comunitare.

Întârzierea este generată de schimbarea procedurilor comunitare. Comisia Europeană a aprobat extinderea perioadei de plată cu 6 luni, până la 31 mai 2005.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci susține raportul întocmit?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Da, și aici avem raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente și că legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra legii, cât și asupra raportului comisiei. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de lege în ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului, cu 73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0002 dintre România și Bulgaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000  

Punctul 12: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0002 dintre România și Bulgaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Susțineți proiectul de lege, domnule secretar de stat?

   

Domnul Andrei Popescu:

Da, domnule președinte. Nu sunt probleme.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Da, am întocmit raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să luați cuvântul la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Nu sunt amendamente. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 sunt aprobate de plen, cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2004 pentru modificarea și completarea actelor normative de ratificare a memorandumurilor de finanțare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000 - 2002  

La punctul 13 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2004 pentru modificarea și completarea actelor normative de ratificare a memorandumurilor de finanțare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000-2002.

Punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte, în cadrul Programului ISPA, finanțat prin Regulamentul 1267/1999, România beneficiază, în perioada 2000 - 2006, de finanțare nerambursabilă pentru îmbunătățirea infrastructurii de mediu și transporturi.

Bugetul aferent măsurilor ISPA include și o serie de cheltuieli neeligibile, deci cele care nu se plătesc din fondurile comunitare: costurile bancare, taxe și impozite, taxe de planificare, proiectare.

Toate acestea, urmare a propunerii Ministerului Finanțelor Publice, determină Ministerul Integrării Europene, în calitate de coordonator național, să vă solicităm aprobarea amendamentelor acestor acte normative, în vederea suportării costurilor bancare aferente transferurilor fondurilor ISPA și a celor de cofinanțare de la bugetul de stat sau, după caz, din sursele proprii ale beneficiarilor finali.

Deci este vorba doar de acele cheltuieli, costuri bancare, taxe și impozite, taxe de planificare, proiectare, care nu sunt suportate de către Comisia Europeană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

La acest proiect de lege am întocmit raport favorabil, fără amendamente, în forma transmisă de la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Consult colegii senatori dacă doresc să intervină la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente și că, în conformitate cu regulamentul, vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2004 sunt aprobate de plenul Senatului, cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Vă mulțumesc tare mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Astana la 9 septembrie 2003  

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Astana la 9 septembrie 2003.

Vă rog, aveți cuvântul.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave.

Scopul pentru care a fost semnat acest acord bilateral a fost de a se crea cadrul juridic pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate internaționale și a altor infracțiuni asociate acesteia.

De asemenea, prin acordul respectiv s-a urmărit crearea cadrului juridic pentru stabilirea domeniilor de activitate, desemnarea autorităților competente cu aplicarea prevederilor acordului, schimbul operativ de informații, protecția datelor personale, trimiterea de ofițeri de legătură la post în cadrul misiunilor diplomatice a unuia dintre cele două state pe teritoriul celuilalt etc.

În conformitate cu legislația română în domeniu, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de către Parlament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și domnului senator Predescu pentru raportul prezentat.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Pentru raport de admitere, fără amendamente și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, raport de admitere, fără amendamente, în acord cu punctul de vedere al ministerului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Ce punct este acesta?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 14 în ordinea de zi, domnul Badea.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnul Badea, fiți atent!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt intervenții. Nu au fost formulate amendamente. Vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm atât asupra raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul de lege în ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului, cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001  

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Consiliul Europei este preocupat de extensia criminalității informatice, care constituie o amenințare reală la stabilitatea vieții economico-sociale. De aceea a desfășurat în ultimii ani o intensă activitate destinată promovării unei abordări globale coordonate care să permită un răspuns eficient atât la nivel național, cât și internațional la amenințarea pe care criminalitatea informatică o reprezintă la adresa Europei.

Adoptarea la 23 noiembrie 2001 a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică reprezintă concretizarea eforturilor în materie ale forului european, obținându-se, astfel, primul tratat internațional referitor la incriminarea infracțiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice.

România a semnat convenția respectivă la 23 noiembrie 2001, la Budapesta, iar pentru intrarea în vigoare, în conformitate cu legislația în materie, trebuie să fie ratificată de către Parlament.

Principalele prevederi ale convenției se referă la: măsuri care trebuie luate la nivel național de statele-părți pentru incriminarea infracțiunilor împotriva confidențialității, integrității și disponibilității datelor sistemelor informatice, a infracțiunilor informatice, a infracțiunilor referitoare la pornografia infantilă, precum și a infracțiunilor referitoare la atingerile aduse proprietății intelectuale și drepturilor conexe; măsuri care se impun în vederea conservării rapide a datelor informatice, percheziției și sechestrării, colectării și interceptării datelor informatice; stabilirii competenței soluționării cauzelor penale și altele.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul senator Predescu să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este de acord cu forma adoptată de Camera Deputaților, cu declarațiile făcute de statul român, cu conținutul convenției și punctul de vedere al reprezentanților Ministerului Administrației și Internelor.

Vă rugăm, raport de admitere, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul de lege în ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului, cu 68 de voturi pentru și 9 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003  

La punctul 16 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii. deci scopul pentru care a fost semnat acest acord bilateral a fost de a se crea cadrul juridic pentru cooperarea și acordarea de ajutor reciproc în cazul producerii dezastrelor, al limitării și înlăturării efectelor acestora, cele două părți semnatare considerând că măsurile de cooperare în domeniul respectiv pot contribui la dezvoltarea și securitatea ambelor state.

De asemenea, prin acordul respectiv s-a urmărit crearea cadrului juridic pentru realizarea operativă a schimbului de date între autoritățile competente desemnate de cele două părți, înființarea comisiei mixte responsabile de aplicarea prevederilor acordului, evacuarea temporară și reprimirea populației aflate în pericol sau afectate de dezastru, coordonarea și conducerea operațiunilor de acordare a ajutorului în cazul dezastrului, suportarea cheltuielilor prilejuite de aplicarea acordului, protecția datelor personale și altele.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Paștiu să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Paștiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru politică externă, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și de la Consiliul Legislativ.

Comisia a adoptat raport favorabil. Prin natura dispozițiilor, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Ofer cuvântul domnului senator Mircea Ionescu-Quintus.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Chiar în această procedură mai grăbită a noastră, trebuie să subliniez că este vorba de un acord foarte important, între două țări vecine, între două țări în care s-a produs de-a lungul timpului o serie întreagă de evenimente din acestea cu efecte de dezastru și în care noi ne-am ajutat.

Amănuntele spuse de reprezentantul Guvernului sunt suficiente pentru a demonstra că, într-adevăr, este un acord pe care trebuie să îl votăm și care este benefic celor două părți.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Cred că asemenea modele trebuie susținute și nu modelul basc, modelul irlandez, modelul corsican și altele, de fapt, niște întărâtări, niște programe de dezastru.

Asemenea modele sunt raționale și merită susținute.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, motiv pentru care vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului comisiei, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 9 abțineri, plenul Senatului a adoptat atât raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, cât și proiect de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilități fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicații și informatică ale NATO în România  

La punctul 17, avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilități fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicații și informatică ale NATO în România.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Facilitățile fiscale solicitate prin această ordonanță sunt cele pe care toate statele membre ale Alianței le acordă în temeiul Acordului referitor la statutul reprezentanțelor naționale și al personalului internațional al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Aceste facilități fiscale vizează realizarea la București a punctului de prezență NATO în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rugăm pe domnul senator Paștiu să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Paștiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbătând acest proiect de lege, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, fără modificări ale textului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente.

Vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, plenul Senatului adoptă atât raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României  

La punctul 18, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, propunere legislativă.

Propunerea legislativă a trecut prin Camera Deputaților.

Îl invit pe domnul deputat Dorel Bahrin să prezinte în fața Senatului punctul de vedere al inițiatorului.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Dorel Bahrin - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimate doamne senator și domni senatori,

Procesul de demilitarizare a unor structuri din Ministerul de Interne, la acea dată, la momentul actual, Administrației și Internelor, a obligat și comisia specială și inițiatorul să amendeze Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, astfel încât se creează posibilitatea existenței unei decorații care să evidențieze meritele funcționarilor publici cu statut special.

În speță, este vorba despre Ordinul Bărbăție și credință.

Al doilea argument este faptul că în economia Legii nr. 29/2000 s-a strecurat o eroare în fundamentarea principiilor, astfel că este singura decorație care nu are decât o singură formă, adică există, în momentul de față, Medalia Bărbăție și credință, iar legea nu prevedea și existența Ordinului Bărbăție și credință.

Un al treilea argument a venit prin punctul de vedere al Guvernului, care a simțit nevoia să amendeze întreg sistemul de decorații din România, vizavi de însemnul onorific În serviciul armatei, acordat pentru ofițeri și subofițeri, să aibă noua titulatură, În serviciulpatriei și să fie acordat tuturor militarilor și funcționarilor publici cu stat special.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Guvernul susține propunerea legislativă, a formulat la timpul respectiv câteva propuneri, au fost incluse, încorporate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

 
   

Domnul Ioan Paștiu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, fără modificări ale textului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare? Sunt intervenții.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu aș fi făcut această intervenție dacă nu era astăzi 8 martie. Este încă un exemplu de discriminare prin nume: cum poți să dai o medalie sau un ordin intitulat Bărbăție și credință unei femei?! (Sala se amuză.)

Mă iertați, asta este o constatare de 8 martie 2004.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu știu, nu vă pot da răspuns, dar îl invit la tribună pe domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

De data aceasta nu pot să fiu de acord cu președintele grupului nostru. Consider că femeile au mai multă bărbăție decât bărbații! (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cel puțin, decât unii. (Sala se amuză.)

Vă mulțumesc.

Bănuiesc că putem să închidem dezbaterile generale, ca să nu ajungem în cine știe ce zonă.

Doriți., da, domnul senator Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vedeți, este vorba despre un subiect care, oricum, ne este familiar tuturor. Mă gândesc, pe de o parte, că bărbăția și credința se exclud în viața civilă, dar se apropie în viața militară și, în al doilea rând, cred că nu trebuie lăsate aceste cuvinte singure: cu bărbăție și credință, atunci când este trebuință. (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, stimați colegi, pentru dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit și prezentat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, și asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Vă rog să votați, pentru că legea are caracter organic.

Din sală:

A căzut. (Tabela electronică indică 69 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 14 abțineri.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să nu vă jucați, vă rog să votați, legea are caracter organic.

Din sală:

S-a votat!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, dacă stați de vorbă între dumneavoastră., nu s-a votat.

Cu 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 13 abțineri, propunerea legislativă și raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională au fost adoptate de plenul Senatului. (Discuții în sală.)

Au fost colegi care nu au votat, cei care au votat împotrivă - sunt 13 voturi - au votat și prima dată și a doua oară. Nu vă supărați, lăsați că este o zi deosebită.

Mai sunt printre noi colegi care nu au avut bărbăție să se pronunțe de prima dată, au așteptat la a doua strigare.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003  

La punctul 19 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Sorin Ovidiu Bota - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În baza aprobării Guvernului, în cursul anului 2000 a fost negociat și convenit textul unui proiect de acord interguvernamental româno-slovac privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la 5 martie 2003, și care își propune ca părțile contractante își vor acorda reciproc orice ajutor posibil, pentru dezvoltarea transportului comercial și se vor abține de la luarea oricăror măsuri care ar afecta progresul normal al liberei navigații.

De asemenea, părțile contractate vor acorda, în condiții de reciprocitate, pentru navele celeilalte părți semnatare, același tratament acordat navelor proprii în ceea ce privește utilizarea ecluzelor, perceperea taxelor, întocmirea formalităților, alimentarea cu combustibil, eliminarea deșeurilor și altele.

Acest acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rog pe domnul președinte, Doru Bădulescu, punctul de vedere al Comisiei economice.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege nu face decât să reglementeze.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Nu face decât să reglementeze ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia, privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava, așa cum a spus și inițiatorul.

Există avizele favorabile al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Raportul comisiei noastre a fost adoptat, cu unanimitate de voturi. Propunem plenului Senatului adoptarea fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur, vot atât asupra raportului Comisiei economice, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Precizez caracterul legii de lege ordinară.

Cu 74 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 6 abțineri, plenul Senatului a adoptat atât raportul Comisiei economice, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003  

La punctul 20 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

În cursul anului 2000 a fost negociat și convenit textul unui proiect de acord interguvernamental româno-croat privind transportul pe căile navigabile interioare, a fost semnat la 26 mai 2003 și își propune, printre altele, să contribuie la dezvoltarea și întărirea relațiilor de colaborare între cele două state în domeniul transporturilor de mărfuri și pasageri pe căile navigabile interioare, să stimuleze introducerea tehnologiei moderne în navigația pe căile navigabile interioare și altele.

Acest acord este încheiat pe perioadă nedeterminată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul președinte Doru Bădulescu să prezinte raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Proiectul de lege este similar celui anterior, domnule președinte, stimați colegi, numai că a fost semnat două luni mai târziu între Guvernul României și Guvernul Croației și se referă la reglementarea transportului pe căile navigabile interioare.

A fost adoptat cu unanimitate de voturi și are avizele favorabile al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Față de aceasta propunem, domnule președinte, adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Vă rog, în această situație, să vă pronunțați prin vot atât asupra raportului Comisiei economice, cât și asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri, plenul Senatului adoptă atât raportul Comisiei economice, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la aderarea Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, așa cum a fost amendată de mai multe ori și armonizată prin Protocolul din 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002  

Punctul 21, avem proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la aderarea Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, așa cum a fost amendată de mai multe ori și armonizată prin Protocolul din 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002.

Rog, punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

La 8 octombrie 2002 a avut loc Conferința diplomatică asupra Protocolului referitor la aderarea Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL.

Semnarea actului final al Conferinței diplomatice, susmen ționat, s-a efectuat în baza memorandumului aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 20 iunie 2002.

Scopul aderării Comunității Europene este de a ajuta EUROCONTROL-ul în realizarea obiectivelor sale, așa cum sunt enunțate în Convenție, în special acela de a constitui un organism unic și eficace, cu sarcina de a defini politica de management a traficului aerian în Europa.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog, punctul de vedere al Comisiei economice.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat raportul cu unanimitate de voturi.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă și aș dori să menționez doar faptul că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem adoptarea proiectului de lege, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt dezbateri generale, vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului și asupra legii în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, unul împotrivă și 7 abțineri, plenul Senatul adoptă atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege, în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere  

La punctul 22 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Prin Acordul de asociere la Uniunea Europeană România s-a angajat s-și armonizeze legislația națională în domeniul transporturilor cu legislația comunitară, ceea ce presupune armonizarea structurilor, condițiilor tehnice și de securitate în transporturi. Astfel, Registrul Auto Român a creat sistemul necesar autorizării agenților economici care desfășoară activități de montare, reparare și verificare a tahografelor, asigurând resursele umane și materiale necesare, această activitate desfășurându-se prin cele 41 de reprezentanțe teritoriale. Respectarea legislației și reglementările în domeniul tahografelor și limitatoarelor de viteză presupune existența unui sistem bine pus la punct de transmitere a unor informații tehnice referitoare la acestea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul președinte Doru Bădulescu să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Și acest proiect de lege a primit raport favorabil, cu unanimitate de voturi. Există, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru muncă și protecție socială și, prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propunem plenului Senatului adoptarea fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente. Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, asupra raportului comisiei și asupra legii în ansamblu, cu precizarea caracterului de lege ordinară.

Senatul adoptă atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege cu 68 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 10 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003  

Stimați colegi,

Există solicitarea din partea Ministerului Administrației și Internelor pentru a lua în dezbatere proiectul de lege nr. 35? (Discuții la masa prezidiului.) Nu, este lege organică.

Punctul 23. Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003.

Aveți cuvântul, în numele Guvernului. Vă rog să prezentați punctul de vedere.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință și tineret.

   

Doamna Ioana Irinel Chiran - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul unui program de schimburi pentru studii academice din Europa Centrală.

Acest program este un program regional de mobilități academice la care participă țările pe care deja le-am menționat. Cadrul legislativ care reglementează derularea acestui program în țara noastră este asigurat de Legea nr. 21/1997 privind aderarea României la Acordul dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungaria, Republica Polonia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru stabilirea cooperării în domeniul educației și formării în cadrul acestui program, numit Programul CEEPUS II, este abrevierea din limba engleză Center European Exchange Program for University Stading, Legea nr. 95/2001 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2000 cu privire la prelungirea programului de schimburi pentru studii academice în Europa Centrală, pentru perioada 1 ianuarie 2000-31 decembrie 2004, precum și Hotărârea de Guvern nr. 172/1998 privind derularea programului acestuia în România. Până în prezent, peste 1.500 de studenți și profesori din instituțiile de învățământ superior din România au beneficiat de mobilități în cadrul acestui proiect. De asemenea, în anul universitar 2002 - 2003 un număr de 16 universități românești au participat la acest program coordonând două rețele tematice, având calitate de partener în alte 18 rețele tematice. Pentru anul universitar 2003-2004 se evidențiază o creștere a interesului instituțiilor de învățământ superior din România de a participa la acest proiect, astfel în urma selecției internaționale universitățile românești coordonează de data aceasta cinci rețele tematice și sunt partenere în alte 19 rețele. Principalele modificări aduse textului acordului în vigoare au în vedere obiectivele.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ne-ați convins doamna secretar de stat. Vreți să-l prezentați tot?

 
   

Doamna Ioana Irinel Chiran:

Nu, vroiam să spun noutatea adusă de faza a doua a acestui proiect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc mult.

Îl rog pe domnul senator Nicolescu să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Comisia a hotărât să-l avizeze favorabil, conform votului dat de Camera Deputaților și a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Acum, domnule senator Pătru, aveați o problemă.

Doriți să interveniți? (Rumoare.) De aceea o bruiați când prezenta expunerea de motive? Mulțumim mult.

Legea are caracter de lege ordinară. (Discuții la masa prezidiului.)

Supun votului dumneavoastră atât raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, cât și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați. (Discuții la masa prezidiului.)

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, a adoptat raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu.

 
   

Doamna Ioana Irinel Chiran:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în nume propriu și ca împuternicit al Fondului Special de Carbon (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la București la 12 mai 2003, și la Washington la 11 iunie 2003  

Punctul 24, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în nume propriu și ca împuternicit al Fondului Special de Carbon (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la București la 12 mai 2003 și la Washington la 11 iunie 2003.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aveți cuvântul. Vă rog să prezentați.

A, domnul Predilă. Vă rugăm, vă rugăm,domnule secretar de stat, să prezentați punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Gheorghe Predilă - Consilier în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului:

Domnule președinte,

Referitor la acest act normativ fac mențiunea că România face parte din țările incluse în anexa nr. 1 a Convenției, care se referă la schimbările climatice și dă posibilitatea țărilor care fac parte din această reuniune să acceadă la proiecte de investiții care urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectul a fost semnat la Kioto. La ora actuală, nivelul maxim de emisie de gaze este de 92%, România, la ora actuală, se află cu 30% sub plafonul maxim, deci poate să facă investiții și de aceea accesul la creditele oferite de Banca Internațională Pentru Reconstrucție și Dezvoltare sunt benefice. De altfel, noi suntem beneficiarii unui proiect de împădurire a unor suprafețe degradate de teren arabil de 6.500 de ha și urmează să elaborăm și alte proiecte ca să putem să accedem la toate fondurile care ne sunt permise până la nivelul de emisie de gaze care e prevăzut în convenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al comisiei.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia a întocmit raport favorabil, pe care-l propune pentru dezbatere plenului Senatului, în forma primită de la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și asupra legii, în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară (Discuții la masa prezidiului.), Senatul adoptă cu 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003  

La punctul 25 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003.

Comisa pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege face parte dintre cele care prevăd alinierea la acquis-ul comunitar. România, ca parte a acestor convenții internaționale, este obligată săși adopte un sistem legislativ care să respecte cerințele din toate convențiile, convenție care astăzi o dezbatem, cu privire la aceste animale.

Sigur că principiile de bază în acest proiect se referă în mod deosebit la respectul față de animale, de viață, în general, o dată cu necesitatea adoptării acestor norme internaționale cu caracter științific și etic în domeniul de activitate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pete Ștefan să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și Comisiei pentru politică externă și raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți?

Domnul senator Păunescu, apoi domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt bucuros, domnule președinte, de grija pe care o avem față de animalele de companie și sper la momentul în care popoarele se vor bucura de aceeași grijă din partea legislativelor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc. Eram curios să-l ascult pe colegul nostru, pe domnul senator Păunescu. Poate că dânsul mi-ar fi explicat și aș fi înțeles și eu ce înseamnă compania unui animal?

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Păduchii, de exemplu. (Râsete.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți să nu declanșm o dispută acum în acest domeniu. Dacă nu mai sunt alte intervenții?

Poate reprezentantul Executivului ne poate spune.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

În ultimii ani tot mai mulți cetățeni și ai țării noastre adoptă asemenea animale de companie. De altfel, ne întâlnim cu ele pe stradă, prin magazine, peste tot, și față de acestea trebuie să avem mai multă grijă și mai multă responsabilitate. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Dacă nu mai sunt alte intervenții asupra raportului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură și asupra legii în ansamblu, vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri raportul și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002  

Punctul 26, proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, acest proiect de lege are menirea de a rezolva problema stocurilor care au rămas atunci din motorina care s-a dat celor două județe ca să fie ajutate în condițiile grele ale anului 2002 și e vorba de 526 de tone la Mehedinți și 22, 859 de tone de motorină în județul Dolj. Având în vedere caracterul special al ajutorului, Guvernul nu poate să emită ordonanță de urgență pentru a reîntregi fondul de la rezerva de stat. Ca atare, s-a impus acest proiect de act normativ, acest proiect de lege, pentru a înlesni restituirea la regie a resurselor naționale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Comisia a hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Nu sunt amendamente. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei și legii în ansamblu.

Cu 73 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 6 abțineri, plenul Senatului a adoptat atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.75/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată  

Punctul 27 în ordinea de zi, propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată. (Discuții la masa prezidiului.)

Cine e inițiator? Patru colegi deputați.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Guvernul își menține punctul de vedere. Nu-i dă aviz favorabil. (Discuții la masa prezidiului.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

E prima Cameră, dar dacă nu o luăm în dezbatere, ne trezim că intră în vigoare. Să vedem. Imediat.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Dacă e ordinară, este clar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

E organică.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu are importanță, tot termenul ăla îl are.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi cum? Da. Staff-ul, au fost anunțați colegii deputați să vină la dezbateri? Da.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Noi ne menținem punctul de vedere întrucât ea nu-și găsește utilitatea, deoarece există alt proiect, o inițiativă parlamentară a domnului Verestóy și a domnului deputat Godja, care deja se află la comisia de mediere și se referă exact la modificările aduse prin acest act normativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am luat-o acum două-trei săptămâni. Noi am discutat-o în plenul Senatului.

Vă rog, domnule senator, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Comisia a hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să vă pronunțați în numele Grupurilor parlamentare? Nu. Numai puțin, vă rog să fiți atenți la vot.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură. Dacă veți vota raportul, vom respinge propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot Plenul Senatului, cu 66 de voturi pentru și 21 împotrivă, adoptă raportul Comisiei pentru agricultură și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Protocolul P.S.D.-U.D.M.R. funcționează din plin!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule Badea!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind protecția animalelor  

Punctul 28, proiectul de Lege privind protecția animalelor. Comisia pentru agricultură.

   

Domnul Pete Ștefan:

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură are raport favorabil, cu două amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aprobate?

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Da, aprobate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițiatorul, de acord?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

De acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Matei, inclusiv din joacă, ceva.

amendamentul ăsta, da?

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Da, și art. 13, care s-a eliminat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-a eliminat. De acord cu cele două amendamente?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Am fost de acord și la comisie și le susținem.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentelor existente în raport. Vă rog să votați.

Sunt două amendamente.

Amendamente aprobate de plen cu 73 de voturi pentru, 6 împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, comisie sesizată în fond.

Aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 7 împotrivă și 4 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului aprobă legea cu 76 de voturi pentru, 6 împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității  

Punctul 29, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2004. Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Vă rog să vă prezentați punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Andrei Grigorescu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Prin Legea nr. 245/2002 a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității.

În perioada 7-8 noiembrie 2002, la București s-a desfășurat misiunea de evaluare a Comisiei europene privind deschiderea negocierilor pentru semnarea protocolului PECA.

Prin semnarea PECA, pe de o parte, Comisia Europeană recunoaște legislația comunitară că este preluată și aplicată conform exigențelor comunitare în România; pe de altă parte, România beneficiază pentru fiecare din sectoarele incluse în anexe de avantajele extinderii pieței unice.

Ca urmare a evaluării legislației orizontale care cuprinde și Legea nr. 245/2002, experții Comisiei Europene au transmis observații la această lege.

Prin preluarea observațiilor experților comunitari se creează un cadru legal unitar în materie, precum și premisele inițierii efective a negocierilor pentru semnarea de către România protocolului PECA.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Doru-Laurian Bădulescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât elaborarea unui raport favorabil și propune aprobării Senatului acest proiect de lege, cu amendamentul prevăzut în anexă. Există un amendament.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret.

Amendamentul propus de Comisia pentru învățământ, știință și tineret a fost respins, întrucât vine în contradicție cu avizul Consiliului Legislativ și este cuprins în anexa nr. 2 la raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Sunteți de acord cu amendamentul admis?

 
   

Domnul Andrei Grigorescu:

De acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Amendamentul respins nu știu al cui este.

 
   

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu este susținut, vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului admis.

Aprobat de plen cu 65 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră, în situația în care nu doriți să interveniți la dezbateri generale, raportul Comisiei economice.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, 4 împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Proiectul de lege aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 5 împotrivă și 6 abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Stimați colegi, am votat dimineață scoaterea de pe ordinea de zi a proiectelor de lege înscrise la punctele 30 și 31: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2003 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2003.

Legat de cel de al doilea proiect de lege avem însă o problemă, întrucât potrivit prevederilor noii Constituții, dezbaterea trebuie să fie finalizată până la data de 11 martie, pentru că altfel, dacă nu va fi dezbătută în plenul Senatului, proiectul de lege va fi adoptat prin trecerea timpului.

Motiv pentru care vă rog să revenim asupra votului și să le păstrăm pe ordinea de zi pentru ziua de 11, ceea ce înseamnă ultima zi de dezbateri. Pentru că dacă este până în 11, înseamnă 11, inclusiv. Deci depinde foarte exact cum a fost înscris în aplicația legislativă.

   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, expiră pe 11. Este ultima zi când ne putem pronunța. Nu ne pronunțăm pe 11, din 12 este adoptat de drept.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, în această situație, avem două lucruri de făcut.

În primul rând, vă rog să reveniți prin vot asupra solicitării de a fi scoase de pe ordinea de zi și vă rog să vă pronunțați prin vot ca ele să rămână în ordinea de zi.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Solicitare aprobată cu 74 de voturi pentru, 8 împotrivă și două abțineri.

A doua chestiune, întrucât legea, dacă se impune să rediscutați anumite aspecte în Comisia pentru privatizare împreună cu reprezentanții A.P.A.P.S.-ului sau cum se va numi, de miercuri, această autoritate publică, să o faceți astfel încât joi să luăm în dezbatere proiectul de lege, pentru că altfel el este adoptat de drept, din oficiu, în forma în care s-a făcut.

Culmea este că proiectul de lege are raport de respingere, și în situația în care nu va fi luat în dezbatere, va fi considerat adoptat. De aceea am spus că este foarte important să-l lăsăm pe ordinea de zi.

Rugămintea pentru colegii din Comisia pentru privatizare este să facă acest lucru mâine și poimâine.

Să vedem dacă mai avem o lege ordinară. Dar înainte de aceasta.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Să votăm amânarea în continuare până joi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce amânare în continuare, domnule?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, da, îl amânăm în continuare până joi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu-l amânăm. Îl lăsăm în ordinea de zi, și dacă mai ținem mâine sau poimâine ședință, el este în ordinea de zi.

În continuare, dați-mi voie să vă anunț câteva lucruri extrem de importante.

Mâine dimineață, la ora 9,00, ședința Birourilor permanente reunite. La ora 9,00, la Senat.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Am fost anunțați la 8,30.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Depinde în ce parte a clădirii. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Birourile permanente, 8,30. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Nu știu ce ați fost anunțați, eu citesc ceea ce mi s-a transmis.

Marți, începând de la orele 15,00, audierea miniștrilor de stat și a miniștrilor, conform graficului ce va fi difuzat după ședința Biroului permanent. Deci mâine dupăamiază comisii reunite, bănuiesc că la Camera Deputaților, unde sunt săli mai mari, dar pentru audierea miniștrilor și a miniștrilor de stat.

Miercuri, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, de la ora 9,00 pentru restructurarea Guvernului. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

La ce comisii?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Toate comisiile.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Se anunță mâine, după ședința Birourilor permanente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Care vor fi anunțate mâine dimineață, după Birourile permanente reunite. (Rumoare, discuții.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar  

Numai puțin. Vă rog să nu plecăm, să vedem dacă mai avem. Cred că punctul 32 este de asemenea lege cu caracter organic și vă rog să o luăm în dezbatere. Să nu le luăm pe cele organice, care sunt cu probleme.

Legea de la punctul 32 are caracter ordinar. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Invit pe reprezentantul Executivului, dacă este prezent.

Este prezent domnul secretar de stat?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Invit un coleg din comisie să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnul senator Bichineț.

Din sală:

Domnul Bucur.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Bucur, vă rog. Haideți, stimați colegi.

Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului. Dacă nu aveți raportul, vi-l oferim.

 
   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, creșterea salarială ce se acordă în anul 2004, și de care vor beneficia persoanele bugetare, va avea în vedere acoperirea integrală a creșterii prețurilor de consum prognozate astfel: cu 9% pentru lunile decembrie 2003-decembrie 2004 și cu 4,5% pe tot parcursul acestui an, acordânduse totodată o creștere reală de peste 3%.

Creșterea salarială în 2004 va fi acordată în două etape: 6% începând cu 1 ianuarie 2004 și 6% începând cu 1 octombrie2004.

Vă rog să aprobați proiectul de lege în forma în care a fost prezentată, cu mențiunea că suntem de acord cu raportul suplimentar al comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Bucur Dionisie, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru muncă.

 
   

Domnul Dionisie Bucur:

Având și avizele favorabile din partea celorlalte comisii, rog să supuneți atenției plenului Senatului pentru aprobare.

Din sală:

La microfon.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Suficient.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suficient. Vă rog! (Rumoare, discuții.)

Vă mulțumim foarte mult. Doriți să interveniți și la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului existent în anexă.

Aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 5

împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar asupra proiectului de lege.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 5 împotrivă și 5 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Legea în ansamblu votată de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, două împotrivă și 6 abțineri.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale  

La punctul 34, un raport de respingere. Îl putem vota.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 74 din Legea nr.19/2000.

Din sală:

Punctul 33.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum? 33 are caracter de lege organică. Dacă grupurile parlamentare o susțin, atunci o luăm în dezbatere.

Din sală (mai multe voci):

Ordinară. ordinară.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Nu!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă modifică Codul Muncii cum să fie ordinară? Este lege organică. Lăsăm pe joi două legi.

La punctul 34 avem o propunere legislativă privind modificarea art. 74 din Legea nr. 19.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Tot organică!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu are importanță, are raport de respingere. din partea comisiei noastre, adoptat în unanimitate.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Ne menținem punctul de vedere negativ, pe care l-am exprimat cu ocazia înaintării proiectului de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Comisia?

 
   

Domnul Dionisie Bucur:

Același lucru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Susțineți punctul de vedere, în sensul respingerii propunerii legislative. Doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ al comisiei sesizate în fond.

Vă rog să vă exprimați prin vot. În situația în care veți aproba raportul comisiei, veți respinge propunerea legislativă.

Raportul Comisiei pentru muncă a fost aprobat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 6 împotrivă și două abțineri, și, pe cale de consecință, propunerea legislativă pentru modificarea art. 74 din Legea nr. 19 a fost respinsă de plenul Senatului.

 
Robleme organizatorice  

Rămân cele 4 proiecte de lege care au caracter de lege organică, pentru a fi reluate în ședința de joi. Numai puțin. vă adresez rugămintea să rămâneți puțin pe locuri, că mai sunt câteva precizări cu caracter organizatoric care urmează să fie făcute.

Rog grupurile parlamentare dacă au hotărât nu știu ce schimbări se fac în comisii, să le anunțe în plen.

Vă rog, domnul senator Apostolache.

   

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, grupul nostru parlamentar propune următoarele modificări în cadrul comisiilor:

La Comisia pentru muncă, domnul senator Viorel Pană este susținut de grup în funcția de președinte al comisiei, iar domnul senator Bucur Dionisie se retrage din componența acestei comisii.

De asemenea, la Comisia pentru buget, finanțe, bănci, ca urmare a demisiei domnului senator Dan Nicolae Rahău, pe locul rămas vacant îl propunem pe domnul senator Dinu Marin.

De asemenea, la Comisia pentru drepturile omului, domnul Alexa Constantin se retrage, și îl propunem pe domnul senator Vasile Duță în componența acestei comisii.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor îl propunem pe domnul Alexa Constantin, și domnul Hoha Gheorghe se retrage din componența acestei comisii.

De asemenea, la Comisia pentru privatizare îl propunem pe domnul Pricop Radu Mihai, pe locul devenit vacant prin retragerea domnului senator Rece Traian.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Toate discuțiile sunt făcute pe posturile cuvenite Grupului P.S.D., ca să nu avem alte discuții.

Domnul senator Badea Dumitru.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Consider că ați luat cam multe posturi, domnule președinte, nu vă supărați.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu! Erau locuri determinate de votul pe care ni l-a dat electoratul, domnule senator. Nu erau posturi de conducere.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Pentru funcția de vicepreședinte la Comisia economică, propunem pe domnul senator Dorel Onaca. (Discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Grupul P.N.L., domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

O chestiune de procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Conducerile comisiilor se aleg de către comisii, nu se pot face propuneri pentru anumite funcții. Deci noi încălcăm regulamentul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu încălcăm deloc.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Noi putem să dispunem. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acum 3 ani, 7 luni și 18 zile.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă dumneavoastră hotărâți că nu-l încălcați. mi-ați făcut dovada de nenumărate ori că aveți dreptate. (Discuții, rumoare, vociferări.) dar nu prin textul regulamentului: "Alegerile la funcțiile în comisii se fac în cadrul comisiilor."

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog să nu fiți nervos, mai ales la sfârșitul zilei! Și de 8 martie! Se poate?!

Vă rog să vă reamintiți că în urmă cu 3 ani, 4 luni și 18 zile s-a negociat între grupurile parlamentare, și există semnătura liderilor grupurilor parlamentare, pentru fiecare comisie ce grup parlamentar să ocupe funcția de președinte, vicepreședinte și secretar.

Sigur că ele se aleg așa. în urma discuției dintre noi, dar există o negociere foarte strictă, iar această negociere, de 14 ani niciodată nu a fost încălcată.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă reamintesc, domnule președinte, situația de la Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Și cine a fost ales în final? Nu reprezentantul partidului respectiv?

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, nu. nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce au făcut colegii? Au votat împotriva unui anumit senator, dar nu au mutat conducerea respectivă de la un grup la altul. Nici vorbă! Această negociere se face deci pe posturi, nu pe persoane!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci, atunci, îmi dați dreptate. Când se propune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu vă dau dreptate, chiar dacă ați avea.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

pentru postul de președinte cutare persoană, nu este regulamentar. Deci din punctul. Deci, domnule președinte, noi, din noul algoritm.

 
   

Domnul Ion Predescu (de la masa prezidiului):

Mai aveți de studiat la regulament!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Predescu, vreți să vă evacuăm, la sfârșitul ședinței?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa este!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se poate? Vă rog, să-l ascultăm pe domnul senator Popa!

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci, domnule președinte, dacă "ni se cuvin", în ghilimele, funcții.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nouă nu "ni se cuvin" în ghilimele, ni se cuvin pe baza voturilor pe care ni le-a dat electoratul!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, știm foarte bine modalitatea de reîmpărțire. Am spus "ni se cuvin" în ghilimele, după reîmpărțirea unor funcții, datorată desființării unui grup.

Noi îi susținem, așa cum ați făcut dumneavoastră cu domnul Pană. Domnul Pană este susținut de dumneavoastră, direct, într-o funcție de conducere. Noi îi susținem pe colegii noștri de la Grupul P.D., să rămână pe funcțiile avute anterior. (Vociferări în sală.)

Noi, Grupul Partidului Național Liberal, îi susținem.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vedeți că începeți să provocați nemulțumiri, inclusiv în interiorul grupului. Susțineți cauze pierdute, iar toate cauzele care sunt împotriva regulamentului și împotriva hotărârilor plenului Senatului sunt cauze pierdute din start.

Vă rog, domnul senator Păunescu, iar apoi, domnul senator Păcuraru.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să spun că dacă noi am pune în discuție în Senat legea gravitației, cunosc eu pe cineva care ar avea amendamente. (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, nu este vorba de domnul senator Paul Păcuraru. Îi ofer cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Poate voi fi mai explicit decât domnul Popa. Ideea este că dacă P.N.L.-ului îi revine vreun loc ca urmare a dispariției Grupului P.D., P.N.L. va propune pe acel loc un senator din Partidul Democrat. Asta era.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este dreptul dumneavoastră!

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Da!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Popa contestă faptul că noi putem și avem dreptul să susținem pe un post un coleg care a plecat din Partidul Democrat. Asta este problema! Sigur că aveți o durere, dar e durerea dumneavoastră, nu ne-o transferați nouă! Noi susținem pe posturile noastre pe cine credem noi sau pe cine crede grupul!

Stimați colegi, eu cred că avem și întrebări, și interpelări.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, v-aș ruga totuși să-mi dați posibilitatea să explic. Ce se poate vota în Senat este înlocuirea în cadrul unei comisii. (Mai mulți senatori din Grupul P.S.D. vor să părăsească sala de ședințe.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, haideți, cu bărbăție, totuși, să-l înfruntăm, exact cum era vorba la decorațiile acelea, și să-l ascultăm pe domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci dumneavoastră puteți face propuneri de înlocuire, în cadrul comisiei, a unui membru al grupului cu alt membru al grupului sau cu un nou membru al grupului sau un membru susținut, așa cum este domnul Pană, dar nu puteți - ceea ce am contestat eu - să-l nominalizați pe o funcție dată în comisia respectivă. Acea funcție se obține prin alegerea în comisia respectivă, prin votarea în comisie, și nu prin susținerea pe o funcție, așa cum ați făcut dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți dreptate, domnule senator. Noi vom proceda așa cum am procedat de 14 ani. În mod regulamentar!

Este foarte simplu. Sigur că nominalizarea nu trebuia să fie făcută în plenul Senatului, deoarece colegii noștri din comisia respectivă făceau propunerea în comisie, dar domnul senator Apostolache a și spus cine este persoana. Ce mare greșeală a comis?

Haideți să mergem mai departe.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt alte chestiuni care să vizeze componența comisiilor permanente, mulțumesc majorității colegilor senatori.

Din sală:

Trebuie să supuneți la vot!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat!.

Dacă nu mai sunt alte propuneri decât cea făcută de domnul Badea și cele făcute de Grupul P.S.D., vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerilor formulate.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri, solicitările venite din partea Grupului P.R.M. și din partea Grupului P.S.D. au fost agreate de către plen.

Rugăm comisiile să procedeze în consecință, în sensul de a stabili, potrivit algoritmului negociat între liderii grupurilor parlamentare, conducerea comisiilor.

Stimați colegi, vă rog, pe parcursul a două minute, să vă retrageți în ordine, pentru a putea intra în ultima parte a ședinței noastre.

Stimați colegi, vă mulțumesc. Vă doresc o seară bună celor care aveți de redactat amendamente pentru legile pe care le vom lua în dezbatere, mâine. Bănuiesc că cei care sunt prezenți doresc s-și susțină întrebările și interpelările.

Rugăm staff-ul să rămână pe loc.

 
Întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către senatorii:  

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi, întrebări și interpelări.

  Gheorghe Acatrinei

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru a prezenta întrebarea și interpelarea adresate primului-ministru.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de senator al Partidului România Mare, adresez următoarea întrebare domnului prim-ministru Adrian Năstase.

În ultimii ani se observă un proces evident de degradare familială, cauza fiind presiunile de natură economică. Declinul se remarcă prin scăderea numărului de familii tradiționale, căsătoria nemaifiind considerată indispensabilă. Crește, în schimb, numărul cazurilor de concubinaj și chiar al familiilor dezorganizate, cu efecte negative asupra creșterii și educării copiilor.

În aceste condiții, mă adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase și îi cer luarea de măsuri care să încurajeze viața de cuplu, precum și de susținere a familiilor cu mulți copii, în beneficiul viitoarei generații.

Solicit răspuns scris și oral.

În aceeași calitate, adresez și o interpelare, domnule președinte, dacă-mi permiteți, tot domnului prim-ministru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, aveți cuvântul, vă rog.

Mai aveți un minut.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Abandonul școlar ia o turnură alarmantă în România.

Spre exemplu, în anul școlar trecut și în cel în curs, aproximativ 1.500 de elevi suceveni au renunțat la școală, cauzele fiind situația materială precară, încadrarea în muncă încă de la vârste mai mici, precum și refuzul părinților de a-și mai da odraslele la școală.

De remarcat este și un fenomen cu totul inedit. Peste 300 de copii au plecat peste graniță, însoțindu-și părinții ce lucrează în străinătate.

O situație disperată se întâlnește la sate, unde interesul pentru învățământ este tot mai scăzut. Sărăcia accentuată duce la o discriminare a copiilor din mediul rural, încălcându-se unul din cele mai importante drepturi constituționale, cel la învățătură.

În calitate de senator al Partidului România Mare, atrag atenția că, în condițiile în care fenomenul va continua în acest ritm, țara noastră riscă să se numere printre cele în care analfabetismul este la el acasă.

În aceste condiții, mă adresez, de asemenea, domnului prim-ministru Adrian Năstase, solicitându-i să dispună măsuri de combatere a dezinteresului față de procesul educațional și a analfabetismului, pentru că, se știe, învățământul este unul dintre domeniile fundamentale pentru dezvoltarea unei națiuni. Fără aceasta nu putem fi ceea ce, de fapt, suntem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ați epuizat 2 minute și jumătate din timpul alocat Grupului parlamentar P.R.M.

 
  Maria Ciocan

Invit la tribună pe doamna senator Maria Ciocan.

Aveți cuvântul. Interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și o întrebare adresată Ministerului Sănătății. Vă rog!

   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.

Rezervația Pietrosului Rodnei are o enormă valoare științifică, păstrând o moștenire naturală unică din domeniile faunei și florei, primele cercetări datând din anul 1920, iar în anul 1980 valoarea sa fiind recunoscută și pe plan internațional, dobândind statutul de "Rezervație a Biosferei".

Începând cu anul 2001, Clubul Ecologic UNESCO Pro Natura din București, împreună cu Clubul de speologie MONTANA - Baia Mare, lansează și încep lupta pentru aprobarea proiectului de înființare a unei administrații pentru Parcul Național Pietrosul Rodnei, aprobare obținută în anul 2003.

Dar din acest moment apar încă două județe pretendente la înființarea administrației - Suceava și Bistrița-Năsăud - și, pentru simplul motiv că Direcția silvică din județul Bistrița-Năsăud a rămas cam fără obiect de activitate prin retrocedarea pădurilor, se pare că a avut cștig de cauză acest județ.

Având în vedere că inițiativa și munca de obținere a autorizației aparține județului Maramureș, cât și aproape toate acțiunile mari, de cercetare, ocrotire, repopulare și întreținere a rezervației au avut ca punct de plecare și oameni tot din județul Maramureș, vă rugăm să ne comunicați criteriile pe baza cărora s-a luat decizia de înființare a acestei administrații în județul Bistrița-Năsăud.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Brânzan, din cadrul Ministerului Sănătății.

Tot mai mulți asistenți medicali principali sunt nemulțumiți de faptul că nu se respectă grilele de salarizare aferente pregătirii pe care o au. În această situație se găsesc și circa 80 de asistenți medicali din Maramureș, de la Spitalul Județean de Urgență Baia Mare și Spitalul Sighetul Marmației, care au susținut și promovat în anul 2002 examenul de grad principal.

Datorită nerespectării grilei de salarizare, aceștia pierd la salariu în fiecare lună între 500.000 și 700.000 lei.

Întrebare: de ce nu se are în vedere respectarea grilelor de salarizare, în funcție de pregătirea fiecăruia, pentru a nu se pierde interesul cadrelor sanitare de a-și ridica nivelul de pregătire profesională?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii,

Solidarității Sociale și Familiei, doamnei ministru Elena Dumitru.

Doamna ministru,

Cetățeanului Popescu Constantin, salariat la I.M.C.

Rovinari, i se reține din drepturile bănești suma de 3.692.388 lei, cu titlul de rentă, în favoarea fostului salariat Cârțan Dan, în urma unui accident de muncă petrecut acum 20 de ani.

Întrucât timp de 20 de ani partea vătămată nu a făcut nici un demers în acest sens, intervenind astfel prescripția executării sancțiunilor cu caracter administrativ, vă rog să ne comunicați dacă după o perioadă de 20 de ani, în care partea vătămată nu a solicitat punerea în executare a acestui drept, mai poate fi legală aceasta, începând cu data de 26.11.2003.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Codreanu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la tribună pe domnul senator Dumitru Codreanu.

   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu.

Domnule ministru,

Vă rog să-mi prezentați detaliat situația importurilor și exporturilor de carne în anul 2003, comparativ cu anii 1989-2000.

Solicit această situație deoarece consider că marile importuri de carne carcasă și congelată au dus la un dezechilibru al balanței de plăți, prin plecarea valutei din țară.

2. Producția de cereale în ultimii în România a fost profund afectată de condițiile de mediu și, îndeosebi, de seceta care a acționat în marile zone producătoare de cereale și, îndeosebi, de grâu.

Vă rog, domnule ministru, să prezentați suprafețele cultivate cu cereale și producțiile obținute în ultimii trei ani, necesarul național de grâu pentru panificație în vederea asigurării hranei populației și modul cum au fost satisfăcute aceste necesități.

Cât import de grâu și porumb s-a făcut în ultimii trei ani?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să menționez că am primit răspunsurile. Sunt mulțumit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ionel Alexandru

Domnul senator Ionel Alexandru.

   

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stați numai puțin.(Discuții la prezidiu.)

Rog să se consemneze în stenograma de ședință că reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului a prezentat răspunsurile la întrebările și interpelările formulate.

Domnul senator Ionel Alexandru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Da, vă mulțumesc.

Întrebările sunt adresate domnului prim-ministru Adrian Năstase.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar nu vreți să mai întrebați un secretar de stat, un director, toată lumea numai pe primul ministru?

Întrebările nu se adresează primului-ministru. Întrebările țin de executarea unui act de guvernare, deci se adresează unui director, unui secretar executiv.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Ca să vă dau o explicație, nu știu exact domeniul la care se referă întrebarea, de aceea m-am adresat primului-ministru.

Domnule prim-ministru,

România este contaminată de organismele modificate genetic, populația consumând diferite alimente cu astfel de organisme, unele periculoase.

De aceea, vă solicit să-mi răspundeți: care sunt plantele modificate genetic și pe ce suprafețe sunt cultivate, de ce Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nu a luat măsuri pentru etichetarea produselor de acest gen care sunt în prezent comercializate, de ce nu se fac teste pentru depistarea unor astfel de produse modificate genetic, importate din alte țări, ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a se asigura protecția necesară sănătății populației României?

Era problema dacă trebuia adresată Ministerului Sănătății sau Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, deci din această cauză am adresat-o Guvernului.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în mod cert. Suprafețele care s-au cultivat, în special cu soia, bănuiesc că la aceasta vă referiți, soia modificată genetic.

Mulțumesc.

Deci toți colegii înscriși la cuvânt au putut să prezinte întrebările și interpelările formulate.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

Dacă din partea Executivului, în afara răspunsurilor pe care le-ați înaintat colegilor, aveți de oferit alte răspunsuri la cele întrebate astăzi sau.

  Maria Ciocan - de la Iulian Popescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății,

Vă rog, la pupitru.

   

Domnul Iulian Popescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Răspunsul este pentru doamna senator Maria Ciocan, referitor la drepturile salariale ale asistenților.

Asistenții medicali care au susținut și promovat examenul de grad principal beneficiază de prevederile art.

17 din Hotărârea de Guvern nr. 150/1999 privind aprobarea metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite pentru personalul de specialitate medico-sanitar și personalul auxiliar sanitar încadrat în unități sanitare și de asistență socială.

Potrivit acestor reglementări, la promovarea în funcție de execuție se asigură o creștere salarială de bază avută anterior promovării cu până la 25%, fără a se depși salariul de bază prevăzut la limita maximă.

Pentru unitățile finanțate din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, promovarea se poate face prin suplimentarea statului de funcții de către organul ierarhic superior pe un post corespunzător și anularea postului deținut anterior, iar procentul concret de majorare a salariului de bază avut cu până la 25% se dispune de către ordonatorul de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobate.

Drepturile salariale ale asistenților medicali care își desfășoară activitatea în asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate, în cabinetele organizate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.

124/1998 privind organizarea și funcționarea calităților medicale republicată se stabilesc prin negociere, respectând prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară și asistență socială și în limita venitului realizat de medicul titular al cabinetului medical.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O consult pe doamna senator dacă este de acord cu răspunsul. Mulțumesc.

Ce alte răspunsuri mai aveți?

 
   

Domnul Iulian Popescu:

Mai este încă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru ce coleg?

 
   

Domnul Iulian Popescu:

Tot pentru doamna senator Maria Ciocan, legat de medicii de familie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cunoașteți răspunsul, doamna senator?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Nu-l cunosc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l prezentați și după aceea să-l oferiți în scris, ca să-l poată valorifica în circumscripție.

 
   

Domnul Iulian Popescu:

Legat de nivelul finanțării medicinei primare în județul Maramureș, vă comunicăm următoarele:

În anul 2003, pentru asistența medicală primară din județul Maramureș au fost alocate fonduri de 81,9 miliarde lei. În anul 2004, sunt alocate fonduri în sumă de 77,5 miliarde lei, urmând ca începând cu semestrul al II-lea al anului curent, în funcție de execuția semestrului I, să se repartizeze suma reținută în cotă de 10%, conform art. 21 alin. 4 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, ajungându-se astfel la suma de 85,25 miliarde lei în anul 2004, față de 81,9 miliarde lei, în 2003.

Prevederile contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.485/2003 și normele metodologice de aplicare a acestuia, referitoare la reducerea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul de asigurați înscriși pe lista medicilor de familie, citez: "în situația în care numărul de puncte rezultat în raport cu numărul de puncte asigurați de pe lista fiecărui medic de familie și structura acesteia pe grupe de vârste este mai mare de 23.000 puncte pe an și numărul de asigurați înscriși pe lista medicului de familie este mai mare de 2.000, punctele ce depșesc acest nivel se reduc cu 75%". Pentru cabinetele medicale individuale din mediul rural, organizate conform Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea cabinetelor medicale care au un medic angajat cu contract individual de muncă, reducerea numărului total de puncte de 75% pentru punctele ce depșesc 35.000 de puncte pe an. Astfel reducerea numărului de puncte este o prevedere care a existat și în anul 2003, iar în anul 2004 s-a adăugat o condiție cumulativă cu cea existentă în 2003 - numărul de puncte rezultat pe an, și anume depșirea unui număr de 2.000 de asigurați înscriși pe lista unui medic de familie. Aceasta a avut în vedere asigurarea calității serviciilor medicale acordate asiguraților de către medicul de familie, considerându-se că pentru liste mai mari de 2.000 de asigurați, calitatea serviciilor medicale nu este afectată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Este mulțumită și doamna senator.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Sigur!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-i înmânați răspunsul în scris.

 
  Maria Ciocan - de la Dumitru Leulescu - director economic la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție,

Alt coleg din minister. vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Dumitru Leulescu - director economic la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție:

Răspunsul este pentru doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, vă rog să luați loc.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Leulescu:

Domnule președinte, doamna senator,

Sunt Dumitru Leulescu, sunt director economic la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție.

Îmi permit să cer scuze în numele secretarului de stat, doamna Gabriela Coman, care a fost invitată în această seară la Cotroceni și nu a putut să vină personal să prezinte răspunsul pentru dumneavoastră.

Referitor la întrebarea dumneavoastră la asistenții maternali, este vorba de profesia de asistent maternal, vă rugăm să ne comunicați dacă se are în vedere clarificarea situației asistenților maternali în funcție de timpul efectiv lucrat non-stop, și în ce constă acesta.

Profesia de asistent maternal profesionist este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 679/2003, acesta fiind persoană fizică atestată în condițiile prezentei hotărâri, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea, îngrijirea și educarea necesară dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi îngrijește în plasament sau în încredințare.

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2003 aprobată prin Legea nr. 325/2003, pe perioada încredințării sau a plasamentului copilului asistenții maternali profesioniști beneficiază de următoarele drepturi:

  • Salariu de bază stabilit între limita minimă și limita maximă pentru asistentul social cu pregătire medie, în funcție de vechimea în muncă prevăzută la pct. 1 lit. A din anexa nr. 4/1 a, respectiv anexa nr. 4/1 b la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 și următor personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență nr. 24/2000.
  • Se acordă, de asemenea, un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru condiții de încordare psihică ridicată și responsabilitate sporită în care se desfășoară activitatea.
  • Un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care au în plasament sau încredințare cel puțin 2 copii.
  • Un spor de 25% calculat la salariul de bază, pentru fiecare copil cu handicap, infectat HIV sau bolnav SIDA, încredințat ori primit în plasament.

Menționăm, totodată, că pentru fiecare copil aflat în plasament, încredințare la sistemul maternal profesionist, se acordă sumele necesare acoperirii cheltuielilor lunare de hrană, echipament, cazarmament, jucării, materiale igenico-sanitare, rechizite școlare, material cultural-sportiv, transport, după caz, precum și sumele aferente acoperirii cheltuielilor de locuit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumim.

Dacă aveți răspunsul și scris, vă rog să-l înmânați doamnei senator. Dacă nu, facem o copie și-l punem la dispoziție.

Să se facă precizarea că răspunsul a fost înmânat doamnei senator Maria Ciocan.

 
  Maria Ciocan - de la Sorin Ovidiu Bota - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

Doamna Maria Ciocan:

Eu mă refeream la - una dintre întrebări era aceea - pentru ce a fost izolat județul Maramureș, și, în special, municipiul Baia Mare.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu a fost izolat.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

În ceea ce privește șoseaua Cluj-Borș, deci de la Cluj la Borș. de ce nu a trecut și prin județul Maramureș? Este adevărat că este mai greu, dar era ceva favorabil și pentru județul Maramureș. Drumul care face legătura cu Halmeu, de asta știam. Eu mă refeream la șoseaua.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La autostradă vă refereați.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Da, iertați-mă, autostrada Sibiu-Cluj-Oradea-Borș.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să facem o bretea, ca să ținem cont și de Satu Mare și de Baia Mare.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Pentru că a fost un subiect de discuție dezbătut pe larg, chiar în cadrul Primăriei municipale Baia Mare, și am fost foarte aspru criticați, chiar parlamentarii de Maramureș, că atunci când s-a inițiat acest program, nu s-a luat nici o măsură.

Aș vrea să știu în ce an s-a propus acea autostradă, de nu a fost luat în considerare și cuvântul celor din județul Maramureș, și în special și al parlamentarilor din Maramureș?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Studiul de fezabilitate din 1999 a fundamentat din punct de vedere tehnico-economic, și rata internă de rentabilitate pentru fiecare variantă de traseu a condus la un optim al acestui traseu propus: Brașov-TârguMureș-Cluj-Zalău-Borș.

Maramureșul este legat prin drumurile naționale existente, care sunt în proces de reabilitare, și celelalte, care vor intra în cursul anului 2004-2005 și 2006.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Așa a fost proiectul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, autostrada o negociem noi cum o mutăm dintr-un județ în altul? (Discuții în sală.)

Domnule secretar de stat, sunt convins că știți câteva lucruri, și eu am discutat cu prefecții, am înțeles că ei au venit la Guvern săptămâna asta sau săptămâna trecută, pentru că vor să găsească o soluție pentru a reabilita drumurile care sunt Satu Mare-Baia Mare, pe Cluj.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sunt bune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt bune, pentru că autostrada nu poate fi mutată.

Ea este discutată, negociată pe o anumită zonă.

Important este cum se face breteaua până la autostradă.

 
   

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Este propusă, și sunt în planul de finanțare. Noi sprijinim în continuare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Foarte bine!

Vă rog să sprijiniți, domnule secretar de stat, aceste acțiuni, mai ales că eu sunt responsabil al județului Maramureș, în ultima perioadă.

Vă mulțumesc.

Dați-mi voie să închei ședința noastră de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 24 mai 2022, 6:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro