Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.51/22-04-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 15-04-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2004

  Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (amânarea votului final).

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Alexandru Albu, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că și-au înregistrat prezența 262 de colegi din cei 345. Sunt absenți 83; 14 participă la alte acțiuni parlamentare.

Ieri, stimați colegi, am amânat dezbaterea unui raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare și dezvoltare din domeniul agriculturii.

Colegii noștri din comisie au avut nevoie de o consultare cu colegii de la Senat și au ajuns la concluzii care ne ajută să evităm intrarea într-o procedură de divergență în ședință comună a celor două Camere.

Vă rog să urmăriți textele raportului.

La pct.1, comisia de mediere ne-a propus varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, variantă comună, mai exact un text comun a propus comisia de mediere.

Dacă aveți obiecțiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, s-a propus textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se fac dezbateri și nici vot.

La pct.4, comisia a propus inițial textul Camerei Deputaților, dar în urma consultărilor dintre membrii comisiei de mediere și dintre membrii comisiilor de agricultură, s-a propus în final textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, la pct.4 s-a adoptat textul Senatului.

La pct.5, s-a propus varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.6, care e mai lung, vă rog să analizăm are mai multe texte, fiecare din texte în parte.

Pentru pct.7, deci la punctul 6 din raportul de mediere care se referă la pct.7 din art.unic, îl aveți la pagina 7, comisia a propus un text comun.

Dacă aveți obiecțiuni la acesta. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Pentru alin.2 de la art.I, pct.7, îl găsiți la pag.8, comisia a propus varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3, pe care îl găsiți tot la pag.8, comisia a propus un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. La textul acesta comun însă care este desfășurat pe pag.8-9, colegii noștri din cele două Camere vă propun ca, în finalul textului comun, unde este vorba de cum se dau suprafețele de teren agricole necesare desfășurării activității instituțiilor, acest lucru să se facă nu cum s-a precizat inițial, numai la propunerea Academiei, ci numai cu avizul Academiei. Deci, sintagma "la propunerea" se înlocuiește cu sintagma "cu avizul Academiei de Științe Agricole".

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră textul comun refăcut în acest sens.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.7, varianta Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri nici vot, potrivit regulamentului nostru.

La pct.8 și 9, variantele Senatului de această dată, deci nu este vorba de un text al Camerei Deputaților.

Dacă aveți obiecțiuni la pct.8 și 9. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.10, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.11, text comun, dacă aveți obiecțiuni.

Este text comun și pentru 141 alin.1 și pentru alin.3. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12, tot text comun ne propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.13, textul Camerei Deputaților. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.14, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Textul comun este pentru art.17 alin.1. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.17 alin.2, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.15, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.16 sunt două soluții; pentru art.22 alin.1 ni se propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3, ni se propune varianta Camerei Deputaților, aceasta, potrivit regulamentului, nemaifiind supusă dezbaterii și votului.

pct.17 cu privire la art.unic, pct.23, varianta Senatului pentru articolul nou introdus, 221.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.222 de la acest punct, comisia ne-a propus text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.223, text comun, ca și 224. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.225 Cameră, 223, Senat, comisia propune o variantă comună, un text comun mai exact pentru art.225. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.18 din raportul de mediere, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.19, cel cu privire la anexele 1 A, 1 B, 3 și 4, comisia propune la 1 A, text comun și vă rog să urmăriți și anexa 1 A. Dacă aveți obiecțiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru anexa 1 B, pe care o aveți în continuare în raport, textul Senatului. Vă rog să urmăriți și pct.19 la pag.27, dar să urmăriți și anexa. Nu sunt obiecțiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La anexa 3 și 4, anexe pe care le aveți în continuare, comisia ne propune câte un text comun la fiecare anexă. Dacă aveți obiecțiuni la vreunul din acesta. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Am parcurs punctele raportului de mediere; vom supune raportul votului final la data pe care o va stabili comitetul ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2004 pentru completarea art.41 din Legea nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică (amânarea votului final).

Intrăm la pct.18, care privește Legea privind organizarea și funcționarea... iertați-mă, mai aveam un proiect amânat, cel de la pct.14, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2004 privind completarea art.41 din Legea nr.98/1994.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare completarea corespunzătoare a art.41 din Legea nr.98/1994, în sensul prevederilor art.28 alin.1, teza finală din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea 180/2002. Și anume, posibilitatea contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, cu condiția ca în actul normativ de stabilire a contravențiilor, această posibilitate să fie menționate în mod expres.

Senatul a aprobat propunerea de modificare creându-se astfel o dispoziție armonizată și eficientă cu aplicabilitate unitară în întreg sistemul de sănătate publică.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei de sănătate, doamna deputat Daniela Bartoș. Vă rog să prezentați raportul.

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea în fond în procedură obișnuită a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2004 pentru completarea art.41 din Legea nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

Modificarea prevăzută în actul normativ este necesară pentru corelarea cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care precizează că, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravențiilor, sub semnătură, contravenientul să se poată angaja să achite jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fapta săvârșită.

Față de cele prezentate mai sus, comisia propune plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, proiectul de lege în forma înaintată de Senat.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în forma adoptată de către Senat.

Titlul ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecțiuni. Votat și acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la data pe care o va stabili comitetul ordinii de zi.

 
Dezbateri generale asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.

Pct.18. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.

Dau cuvântul domnului Gabriel Năstase, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii, să prezinte proiectul Guvernului.

 

Domnul Gabriel Năstase:

Domnule președinte,

Stimate și stimați deputați,

Guvernul României s-a angajat, prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, să creeze un cadru legislativ favorabil care să contribuie la promovarea și dezvoltarea mișcării cooperatiste în toate sectoarele de activitate.

Crearea unui cadru legislativ este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internațional, autonomiei deciziei și a libertății de acțiune, a liberei asocieri a societăților cooperative, precum și pentru a se asigura realizarea și revitalizarea sectorului cooperatist.

Proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea și funcționarea cooperației în România, în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente, precum și crearea condițiilor pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării și funcționării organizațiilor cooperatiste stau aceleași principii în acord cu cele ale mișcării cooperatiste internaționale, respectiv asocierea voluntară și deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia și independența, educarea, instruirea și informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societățile cooperative și preocuparea pentru comunitate.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile și valorile mișcării cooperatiste internaționale, recomandarea privind promovarea cooperativelor adoptată de Conferința Organizației Internaționale a Muncii, care a avut loc la Geneva în iunie 2002, precum și specificul, istoricul și tradiția cooperației în România.

În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit și prin Decretul-lege nr.66 din 1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Având în vedere stadiul actual de organizare și funcționare a cooperației, experiența mișcării cooperatiste din România și a mișcării cooperatiste internaționale, precum și tendința de armonizare a legislației cooperatiste pe plan european, s-a considerat necesar ca, prin acest proiect de lege, să se evidențieze rolul statului în dezvoltarea societăților cooperative, indiferent de grad și formă, și a formelor asociative, în garantarea libertății și autonomiei acestora, în asigurarea aplicării și respectării prevederilor legale privitoare la organizarea și funcționarea cooperației.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor economice și pentru industrii și servicii, domnul vicepreședinte Gheorghe Marin prezintă raportul.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate în fond cu Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației. Această lege a fost luată în dezbatere în cele două comisii și s-a întocmit actualul raport avându-se în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Agenția Națională pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, UCECOM, CENTROCOOP, diverse organizații cooperatiste din țară, Institutul de studii juridice al Academiei Române.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile și valorile mișcării cooperatiste internaționale, recomandarea privind promovarea cooperativelor, adoptată de Conferința Organizației Internaționale a Muncii care a avut loc la Geneva în anul 2002, precum și recomandările Alianței Cooperatiste Internaționale.

Totodată, s-a ținut seama și de cadrul legislativ care funcționează în diverse țări din cadrul Uniunii Europene: Legea privind reforma legislației cooperatiste din Republica Italiană nr.59/1992, Legea cooperativelor din Spania nr.27/1989, Legea privind statutul cooperației din Franța nr.47 din 1947 și ultima variantă din 1997 și Legea societăților cooperatiste din 1973 cu modificările ulterioare.

Prezentul proiect de lege are ca scop crearea unui cadru legal pentru organizarea și funcționarea cooperației în România în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente precum și crearea condițiilor pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării și funcționării organizațiilor cooperatiste stau aceleași principii în acord cu cele ale mișcării cooperatiste internaționale, asocierea voluntară și deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia și independența, educarea, instruirea și informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societățile cooperative și preocuparea pentru continuitate.

La lucrările celor două comisii au participat invitați din partea Agenției Naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, precum și din partea UCECOM și CENTROCOOP.

În concluzie, membrii comisiilor au hotărât cu 45 de voturi pentru și 4 abțineri să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea cooperației, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș dori să fac o precizare având în vedere că acest proiect de lege al cooperației care vine să reglementeze un domeniu foarte important al economiei naționale, un domeniu specific, în care România a avut și are încă tradiții foarte importante, v-aș ruga ca în ședința de astăzi să putem să facem dezbaterile generale pe această lege, urmând ca dezbaterile pe articole, având în vedere numărul mare de articole pe care-l are această lege, să le facem într-o ședință următoare, cred că este foarte important ca această dezbatere să aibă o continuitate, să poată fi începută și terminată în aceeași ședință.

De aceea, v-aș propune să amânăm pe săptămâna viitoare dezbaterea pe articole, eventual în ziua de marți când putem să o dezbatem în integralitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mie mi se pare logică și pertinentă cererea dumneavoastră, dar decide plenul.

Cine este pentru ca după dezbaterile generale să amânăm dezbaterea pe articole săptămâna viitoare într-o singură zi, pe care va trebui s-o decidă Comitetul ordinii de zi.

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dorește să intervină? Domnul Avramescu, reprezentând Partidul Național Liberal. Poftiți!

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Elaborarea unei legi a cooperației care să țină seama de transformările instituționale care s-au petrecut în țara noastră și, mai ales, să elimine sistemul autoritar de organizare, caracteristic legislației anterioare, este binevenită și subscriem la lansarea ei. Nu pot să nu amintesc că un prim proiect în acest sens a fost în anul 1991, altul în 1992 și proiectul din partea Guvernului a venit anul trecut, în 2003, iar aici, în Camera Deputaților, s-a depus o muncă laborioasă de definitivare și de îmbunătățire a textului, rezultând o lege, care, trebuie să recunoaștem, are foarte multe calități, trecând și peste faptul că este absolut necesară.

Sunt însă câteva probleme de fond care, zicem noi, atentează grav la caracterul său democratic, respectiv în legătură cu dreptul de decizie a membrilor cooperatori și dreptul de a dispune asupra proprietății, un drept garantat prin Constituție.

Astfel, prevederea "un om, un vot", indiferent de numărul de părți sociale deținute, este contestată de mulți cooperatori. De unde știm de mulți cooperatori: avem și o sesizare din partea Președinției României care vine cu niște propuneri care contestă acest sistem "un om, un vot".

Sigur, noi recunoaștem că în legislația interbelică exista această prevedere și există și unele menționări la nivel european asupra cărora vom reveni cu ocazia discutării pe articole.

De asemenea, o altă prevedere care zicem noi că limitează dreptul de dispunere asupra proprietății, este că societățile cooperative nu se pot transforma în societăți comerciale. Amintesc pentru cei care nu au lucrat la această lege, deja aproape 200 de cooperative din România au trecut și au și emis acțiuni și o parte din personalul respectiv este acționar, nu numai posesor de părți sociale.

În fine, o altă prevedere cu care nu suntem de acord, se referă la lichidare, unde se spune că "după returnarea părților sociale, patrimoniul indivizibil se transmite către o altă societate cooperativă. Și asta într-un mod gratuit. În Decretul-lege nr.66 din 1990, se prevedea cel puțin ca această transmitere se face contra plată, iar acum se face gratuit.

La toate aceste observații, pentru că am participat la discuții și în subcomisia care s-a ocupat de această problemă, precum și în comisiile reunite, mi s-a răspuns că prevederile din legislația europeană și românească interbelică, am mai amintit, precizează că proprietatea cooperatistă este o formă specială de proprietate. Cu alte cuvinte, având alte reguli care îngrădesc libertatea de acțiune a membrilor cooperatori, sub motivația că aceste îngrădiri mențin modul de proprietate cooperatist.

Noi considerăm că nici o lege nu poate îngrădi dreptul de posesie, de folosință și dispunere asupra proprietății, așa cum este el definit în Codul civil și în Constituția României.

Pe de altă parte, apreciem că asemenea îngrădiri nu contribuie la menținerea și dezvoltarea sistemului cooperatist ci, dimpotrivă, la micșorarea interesului pentru asemenea activitate. Lumea a evoluat și oamenii devin din ce în ce mai conștienți asupra drepturilor ce le conferă proprietatea.

Revin, o dovadă o reprezintă și sesizările care s-au strâns la Președinție, care a luat poziția de care am amintit mai sus.

Rugămintea mea personală, dintr-o eroare neimputabilă, amendamentele pe care le-am făcut nu au mai fost înscrise la amendamente respinse, motiv pentru care solicit, cu asentimentul celor două comisii, să pot interveni la momentul respectiv. E vorba de trei amendamente care se referă la art.9 alin.3 lit.b), art.21 și, în fine, art.89 alin.2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Poftiți, domnule deputat Palade.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, acest proiect de lege a necesitat o discuție prelungită atât în colectivul de lucru, în colectivul de raportori cât și în ședința celor două comisii.

Vreau să fac o singură observație, nu e cazul să dezvolt, mă rog, amendamentele admise, respinse și de unele prezentate de grupul nostru parlamentar. Vreau numai să amintesc că în raport este precizat că la dezbateri au participat în permanență și reprezentanții celor două entități cunoscute în România cu îndelungă tradiție, e vorba de UCECOM și de CENTROCOOP, ele au participat la un moment dat și de la un anumit moment nu au mai fost prezenți la lucrările subcomisiei care a elaborat proiectul de lege care a fost discutat ulterior în plenul celor două comisii.

Deci, acest proiect de lege nu conține - dacă vreți - punctul de vedere final al acestor două unități, pe care eu consider că trebuie să-l avem neapărat la dezbaterea generală, sau cel puțin să fie și ei invitați la dezbateri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Toader, din partea Partidului Democrat.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această Lege de organizare a cooperației a suscitat mare interes, mare dezbatere publică și, practic, timp de peste 5 ani de zile a fost în centrul atenției publice.

Trebuie să remarcăm că această lege a intrat în dezbaterea comisiei sau Comisiilor reunite economică și pentru industrii, pe un proiect lege inițiat de Guvern, mai bine zis de fostul Minister al întreprinderilor mici și mijlocii, fără să țină cont că exista la vremea respectivă un proiect de lege care trecuse de Senat și un proiect de lege depus de un coleg deputat, Ioan Rus.

A trebuit să le discutăm pe toate trei, iar în final, după câteva luni de zile de dezbatere pot să spun că a apărut o lege foarte stufoasă, o lege care dorește să creeze un cadru organizatoric pentru toate sistemele de cooperație, și care - cred eu - nu își va atinge imediat scopul pe care vrea să-l aibă această lege, scop corect, fiindcă scopul incorect al acestei legi este pentru a crea un sistem de încetare a activității corecte a acestei activități economice care, trebuie să spun, încă din istorie, că a fost singura activitate recunoscută ca formațiune particular-capitalistă în România, chiar pe vremea comunistă.

A fost prima activitate economică care s-a reorganizat în 1990, prin cele două acte normative - Decretul nr.66 și apoi prin Legea nr.109 -, și sigur, care în timpul activității, datorită începutului de economie de piață, a necesitat destul de multe schimbări, și erau necesare, într-adevăr, modificări la aceste legi.

Dar, de aici și până a duce spre subordonarea acestei activități unui minister, de aici și până a crea o lege care, practic, va bloca foarte multe din legile speciale, cred că este destul de departe.

Mai mult decât atât, termenele în care trebuie să se reorganizeze toată activitatea cooperației sunt foarte strânse. În 12 luni și maximum 18 luni, știind foarte bine că, o dată cu desființarea Decretului nr.66 și Legii nr.109, trebuie să punem la loc alte legi speciale.

Nu sunt pregătite aceste legi, nu știm cine le inițiază. Le inițiază, practic, Agenția Națională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, le inițiază Cooperația, și subscriu și eu la ce a spus domnul Palade, că dacă la prima parte a discuțiilor au participat reprezentanții CENTROCOOP și UCECOM, la partea finală, privind reorganizarea pe principii administrative și teritoriale a formelor de Uniuni județene și naționale, n-au mai participat, motiv pentru care multe din aceste probleme vor fi ridicate de noi în cadrul amendamentelor.

Ceea ce vreau să subliniez încă o dată, că în mod greșit s-a încercat să se spună că numai conducerea acestor organizații, acestor cooperații a hotărât destinele cooperației la nivel organizatoric, la nivel inferior, și eu am participat la o conferință națională extraordinară a Cooperației Meșteșugărești, care în unanimitate, deci totuși democrația este democrație, în unanimitate a aprobat planul de măsuri pe care și l-a propus conducerea Uniunii privind modificarea acelui proiect de ordonanță.

Și mai au o situație, în care s-au dezbătut toate aceste modificări ale legii pe care noi o dezbatem astăzi, și, practic, din cele 42 de organizații județene care au participat, respectiv 57.000 de reprezentanți, 55.811 au votat pentru a nu modifica ceea ce s-a propus, și numai 875 au fost pentru această modificare.

Deci, dacă vrem într-adevăr să păstrăm o democrație, trebuie să ținem cont de aceste propuneri, fiindcă altfel riscăm, prin niște decizii politice, de dragul de a desființa un sistem care, cât de cât a funcționat, să ne aducem într-o situație foarte gravă, să desființăm și această activitate economică, care are ca principal scop să atragă forță de muncă, o forță de muncă care nu are posibilitatea unui capital, să aducă foarte mult capital, ci are în special munca și ceea ce poate să aducă ea.

Și, aș vrea să închei cu un singur lucru: este foarte necesar să creăm în agricultură sistemul cooperatist, sistemul cooperatist modern, care să aibă posibilitatea creării unei asocieri între producători, între cei care furnizează diferite imputuri, și, de asemenea, cei care comercializează produse, și ar trebui să stăm pe loc cu această lege, tocmai datorită acestei legi-cadru, care cred că, dacă într-adevăr va putea fi dezbătută, va mai dura cel puțin două-trei luni de zile până la promulgare, și toată acțiunea cooperatistă, cu bunele intenții, ajunge să fie întârziată. Vă mulțumesc.

În amendamentele care au fost respinse am să-mi susțin punctul de vedere, și poate, împreună cu dumneavoastră, vom reuși să mai îndreptăm ceva din această lege, unde trebuie să recunosc că foarte multe amendamente au fost și acceptate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului UDMR are cuvântul domnul Antal, președintele Comisiei pentru servicii și industrii.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da citire punctului de vedere al UDMR-ului, al Grupului UDMR, aș dori să fac o precizare. Cele două instituții menționate, respectiv UCECOM-ul și CENTROCOOP-ul, de la bun început au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o corespondență, s-au purtat discuții cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din România.

La ultima dezbatere care a avut loc, pentru a clarifica două articole, altfel formulate de către cele două comisii, respectiv Comisia economică și Comisia pentru industrii și servicii, într-adevăr, nu au participat domnii, pentru că noi am dorit să finalizăm, în sfârșit, această lege, având în vedere faptul că, conducerile celor două instituții, în ultimul an, nu au făcut altceva decât au încercat să blocheze această lege, făcând fel și fel de demersuri și dezinformând opinia publică, prin ziarele editate de UCECOM despre aceste dezbateri și despre conținutul acestei legi-cadru. Vă citesc doar o singură frază și un singur titlu de articol din acest ziar, în care am fost numiți "cârcotași", parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar această lege prezentată și inițiată de Guvernul României a fost denumită "o lege bolnavă".

Mă rog, este problema dumnealor. În acest lucru eu n-o să insist, și nu mai intru în polemică cu dumnealor, cu cei care consideră în continuare că centralismul democratic trebuie să fie linia de conducere a acestei activități foarte importante.

ca atare, continuu cu punctul de vedere al UDMR-ului. Un interes reînnoit pentru problema cooperativelor, la nivel internațional, a apărut după adaptarea recomandării privind promovarea cooperativelor de către Biroul Internațional al Muncii, în iunie 2002, la Geneva.

Alianța cooperatistă internațională și Organizația internațională a muncii sunt singurele organizații mondiale care promovează dezvoltarea societăților cooperatiste. Definiția cooperativei, unanim acceptată prin documentele adaptate în domeniu și statuată și în Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este următoarea: "Cooperativa este un grup autonom de persoane, asociat în mod voluntar într-o activitate deținută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil și își asumă o cotă acceptabilă de riscuri și beneficii, participă activ la conducerea acestei activități și exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale și culturale".

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente în toate statele membre și în țările candidate, și au influență asupra vieții cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetățeni care sunt membrii lor.

Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenției publice, după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1.435, referitor la statutul societății cooperative europene, și Directivei nr.2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societății cooperative europene.

Comisia europeană consideră că în țările candidate la aderare, în pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care îl reprezintă cooperativele nu este cunoscut și utilizat pe deplin, drept pentru care solicită autoritățile naționale și părțile în cauză să modifice legislația, îmbunătățind-o, astfel încât să instaureze un mediu mai favorabil funcționării și creării acestor cooperative.

Conform recomandărilor, promovarea și întărirea identității cooperatiste trebuie să se bazeze pe valorile cooperatiste: întrajutorarea, responsabilitatea personală, democrația, egalitatea, echitatea, solidaritatea și o etică bazată pe onestitate, transparență, responsabilitate socială și altruism.

Decalajul existent între definiția cooperativei, care însumează principiile enunțate, și realitatea constatată în parcursul mișcării cooperatiste în diferite țări, în multe cazuri considerabil, a motivat un număr mare de guverne să reformeze sistemul cooperatist.

Astfel, legea, ca instrument și sprijin al ajustărilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al îmbunătățirii legislației este dezvoltarea armonioasă a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesității adaptării la cerințele pieței, ca urmare a liberalizării comerțului și a liberei circulații a persoanelor și a bunurilor.

Totodată, este necesară conștientizarea rolului din ce în ce mai important și pozitiv al cooperativelor, de a atinge un număr mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regională și rurală, agricultura, politica locurilor de muncă, integrarea socială și altele.

În România, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea, prima dată în Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, dispozițiunile referitoare la Societatea cooperatistă și Codicele de comerciu, în 1887. Sunt cunoscute aceste organizații de tip raiffeisen, care au funcționat cu mult succes, și care la începutul secolului trecut, și cu precădere în perioada interbelică, prin legislație au cunoscut o tendință dinamică de dezvoltare și de modificări, izvorâte din realitatea slabei dezvoltări industriale, pentru care încurajarea cooperativei a reprezentat o alternativă viabilă.

Codul cooperației, din 1928, urmează în mare aceeași structură a legislației în materie, semnalată ca necesară și în cadrul pentru legislația cooperatistă, eliberat de Oficiul Internațional al Muncii.

În anul 1928, erau aproximativ 11.000 de cooperative, înregistrate în 1935, cu modificări până în 1941, când s-a promulgat Legea pentru organizarea cooperației.

De evidențiat că legislația anterioară regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legislația europeană în materie. Urmează - din păcate - 50 de ani în care mișcarea cooperatistă este confiscată de regimul comunist.

În 1949, este promulgat Decretul nr.133 pentru organizarea cooperației. Potrivit acestui decret, iau ființă Uniunile cooperativelor și Centralele Uniunilor Cooperativelor. Acestea au la bază organizarea raională și regională și funcționează în baza planului de stat, care cuprinde planul general de activitate al organizațiilor cooperatiste.

Oarecum este greșită aprecierea că în perioada comunistă a fost singura structură care a funcționat altfel decât celelalte... Ar merita, totuși, o dezbatere și această problemă, pentru că încă nu este suficient de clarificată funcționarea acestui sistem în cei 50 de ani de dictatură.

Prin acest decret se instituie imixtiunea statului în activitatea cooperatistă, prin impunerea unei organizări centraliste, care încalcă flagrant autonomia cooperativei, bazată pe asocierea voluntară și planurile și programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.

Cadrul juridic aservit regimului totalitar este menținut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat între anii 1968-'70.

După 1989, două decrete de lege au avut destinația recunoașterii formei de organizare cooperatistă în noul regim, respectiv Decretul nr.66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, și Decretul nr.67 privind cooperația de consum și de credit.

Aceste decrete nu au putut suplini absența reînnoirii interioare. Prevederile statuate în Decretul nr.66 nu se referă la principiile de asociere voluntară sau la controlul democratic al membrilor, decât în capitolul introductiv și la modul declarativ, cooperativele fiind obligate să funcționeze în baza programelor economico-financiare și social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

În acest mod, structura cooperatistă scapă total controlului statului, iar cooperativele pot să nu fie recunoscute de structura oligarhică și centralistă. Astfel, cooperativa își pierde total identitatea și autonomia. Prin acest decret se încalcă principiile cooperatiste enunțate. Aceeași uniune stabilește și aprobă cuantumul, condițiile de acordare și organele competente să judece drepturile pensionarilor.

De asemenea, UCECOM are dreptul să organizeze banca centrală și întreprinderi de comerț. Activitățile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribuțiile organizațiilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre (educare, instruire, reprezentare și asistență juridică; în subsidiar - dacă legea permite - pot desfășura activități economice numai în folosul membrilor și sub controlul acestora). O să vă citesc, de altfel, o scrisoare adresată de o cooperativă, în acest sens, Comisiei pentru industrii și servicii.

Un capitol special în Decretul nr.66 prevede măsuri de sprijinire acordate de stat cooperației meșteșugărești; facilitățile menționate sunt excluse controlului statului. În urma acestui decret au apărut forme denumite: SOCOM-uri (societate cooperativă, societăți cooperative pe acțiuni și cooperativele mici, pe bază de dirijări, care pot funcționa cu minimum de 5 membri). Acest tip de cooperativă s-a format ca o formă de adaptare la cerințele pieței.

Prin societatea cooperativă pe acțiuni, principiul "o parte socială, un vot" a fost înlocuit cu "o acțiune, un vot". De menționat că în mod specific cooperației, capitalul constă din părți sociale. În 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii în sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.

Casele de odihnă CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a înființat o societate cooperativă pe acțiuni, cu scop turistic, numită "HEFAISTOS".

Prin Legea nr.34/1993, clienții CASCOM au fost preluați în sistemul asigurărilor de stat, împovărând un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul său a fost efectiv naționalizat.

Un capitol aparte poate ar merita și analiza acestei situații, începând din '92, să vedem efectiv această imensă avere privată, în mâinile căror cooperative... sau cine gestionează de fapt această avere imensă, lăsând pensionarii din cooperație în sistemul național.

Proiectul de lege, desigur, are o istorie lungă, pe care îl dezbatem astăzi, având în vedere faptul că în '95 s-a depus o lege pentru organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, care a fost practic elaborată de UCECOM, dar poartă semnătura a trei senatori. Dar, din păcate, acest proiect de lege menține structura centralistă a organizării cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputaților, având în vedere faptul că, Comisia economică, la vremea respectivă, a depus nu mai puțin de 806 poziții, din care 58 de poziții erau amendamente care urmau să schimbe total această lege.

La fel, în legislatura trecută, la Comisia pentru industrii și servicii s-a dezbătut o lege-cadru, inițiată de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sfârșitul legislaturii trecute; din păcate, n-a mai apărut în 2003, în programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputați din UDMR au întocmit și au depus un nou proiect de lege, care avea la bază, practic, acea propunere legislativă care avea raportul depus în legislatura trecută.

Acest proiect de lege, din păcate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii a inițiat, în iulie 2002, un proiect de ordonanță privind organizarea și funcționarea cooperației, proiect care a preluat în proporție de 90% propunerea legislativă privind legea cooperației.

Acest proiect de lege a fost mult mediatizat și mult discutat în cercurile cooperatiste. Din păcate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodată, până la membrii cooperatori, care - într-adevăr - în cunoștință de cauză să aibă un cuvânt de spus, drept pentru care, după multe discuții, o comisie mixtă Parlament-Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunită la sfârșitul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege întocmite în domeniul cooperației, și a definitivat textul unei ordonanțe de Guvern privind organizarea și funcționarea cooperației.

La 17 mai 2003, în urma demersurilor făcute de UCECOM, în sfârșit, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației. Acest proiect de lege a fost dezbătut, așa cum vi s-a mai prezentat, în foarte multe ședințe ale celor două comisii, și am ajuns, în momentul de față, să abordăm această discuție.

Am considerat util să vă informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind încă o dată faptul că Grupul UDMR a susținut și susține în continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, și fără legi speciale, bine primită în Europa, și răspunde tuturor solicitărilor care ne-au fost transmise de cei care urmăresc această dezbatere.

Solicităm sprijinul dumneavoastră pentru dezbaterea rapidă, în vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputaților, în vederea finalizării legii în actuala sesiune parlamentară.

Menționăm faptul că în perioada dezbaterilor am primit nenumărate solicitări din partea cooperativelor, și vă citez doar o singură frază din ultima scrisoare: "Plecând de la cruda realitate privind greutățile și neajunsurile în care ne zbatem, vă rugăm ca în calitatea dumneavoastră de legiuitori, de coordonatori ai activității economico-sociale desemnați de către noi în organismele de decizie superioare să urgentați adoptarea Legii cooperației, gândite și structurate astfel încât să dinamizeze dezvoltarea economico-socială a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, în care statul nu a investit nimic, dar încasează.

Ca cetățeni ai acestei țări, vă informăm că ne-am achitat în permanență de toate obligațiile impuse în plan financiar. Și, oricum, vă informăm că în continuare nu vom aplica directivele emise de către UCECOM, de orice natură ar fi ele, prin care să ne impună conduită păgubitoare pentru bugetul unității noastre".

În încheiere, aș dori, totuși, să vă citesc din comunicarea Comisiei comunității europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic și Social și Comitetului pentru regiuni privind promovarea societăților cooperative în Europa.

"Cooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legislație care să le permită să aibă șanse egale, în sensul de a fi autorizate să fie exceptate de la restricțiile și obligațiile, pe baza obiectivelor politice naționale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societăți cu care se află în concurență într-o economie de piață modernă.

În calitate de organizații axate pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate, ele contribuie la menținerea de locuri de muncă în zona respectivă, și furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică.

Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producători, consumatori sau lucrători, fac dovada unei anumite stabilități geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor și contribuie la dezvoltarea regiunilor și localităților defavorizate.

Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum și în regiunile izolate și în zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată".

Legea prezentată răspunde acestor solicitări. Susținem, în numele grupului UDMR, adoptarea, în forma prezentată de cele două comisii. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Marin.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum menționam atunci când am citit raportul, Legea Cooperației vine să reglementeze un domeniu foarte important, o zonă a economiei naționale, o zonă specifică, și anume zona cooperației, așa cum spuneam, care are tradiție în economia românească.

Acest proiect de lege este un proiect de lege-cadru, care vine să reglementeze organizarea și funcționarea cooperației în general. În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, și prin Decretul-lege nr.66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Deci, așa cum observați, aceste două legi sunt legi specifice, care reglementează cooperația de consum, de credit și cooperația meșteșugărească.

Prin acest proiect de lege se dorește crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea și funcționarea cooperației în România, în vederea dezvoltării cooperației existente, acelea pe care vi le-am prezentat, dar și cu posibilitatea, în viitor, pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere că această lege este o lege-cadru.

De ce a fost nevoie să se întocmească această lege-cadru, pe care și Guvernul României a susținut-o prin acest proiect de lege? este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internațional, pentru garantarea autonomiei deciziei și libertății de acțiune, a liberei asocieri a societăților cooperative, precum și pentru a se asigura revitalizarea sectorului cooperatist.

Și pentru că vorbim de revitalizarea sectorului cooperarist, vreau să menționez că aportul sistemului cooperatist în cadrul economiei naționale a înregistrat o scădere continuă. Astfel, de la 3% din p.i.b., anterior anului 1989, s-a ajuns la 0,48% în anul 2000.

O dată, cu scăderea aportului, din punct de vedere al participării la economia națională, s-a înregistrat și o diminuare considerabilă a patrimoniului cooperatist și a numărului de membri cooperatori. Astfel, în perioada 1997 - 2000, în ceea ce privește cooperația meșteșugărească s-a redus numărul de membri de la 118.000 la 73.000, iar în cooperația de consum, de la 2.797.000 la 1.600.000.

Așa cum spuneam, acest proiect de lege vine să consacre principiile cooperatiste, așa cum au fost ele enunțate de către asociația internațională cooperatistă.

Ce vrea și ce cred eu că realizează această lege? Realizează posibilitatea creării în continuare, dincolo de acest cadru general, a unor legi specifice, pe anumite zone și, de asemenea, faptul că tot ceea ce înseamnă mișcare cooperatistă va avea un cadru unitar în care aceasta să se realizeze.

De asemenea, cred eu că prin acest proiect de lege se definește foarte bine ce înseamnă proprietate privată cooperatistă, cum funcționează aceasta, care sunt principiile și granițele care separă proprietatea privată de tip cooperatist de cealaltă proprietate privată, reglementată prin Legea nr. 31, vine să arate de ce nu poate fi transformată o societate cooperatistă într-o societate comercială, tocmai prin existența acestor două tipuri de proprietăți: proprietate privată de tip cooperatist și cealaltă, de societate privată.

Având în vedere stadiul actual de organizare și funcționare a cooperației și, de asemenea, experiența mișcării cooperatiste din România și a mișcării cooperatiste internaționale, precum și tendința de armonizare a legislației cooperatiste în plan european, s-a întocmit acest proiect de lege care va conduce la dezvoltarea societăților cooperative, indiferent de grad și formă și, de asemenea, a formelor lor asociative, și care va garanta libertatea și autonomia acestora.

Având în vedere cele prezentate, Partidul Social Democrat susține acest proiect de lege, cu amendamentele care au fost făcute în cadrul dezbaterilor în cele două comisii și în special în comisiile de subraportori, la care au fost invitați să participe tot timpul discuțiilor și reprezentanții celor două mișcări cooperatiste: cooperația meșteșugărească și cooperația de consum.

Aș vrea să precizez că o dată cu realizarea acestui proiect, celelalte două inițiative legislative care veneau să reglementeze această materie, au fost cuprinse prevederile lor în acest proiect de lege și ele, în acest caz, așa cum prevede Regulamentul, ele vor fi respinse, ideile din ele promovându-se în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vom stabili în Comitetul Ordinii de zi săptămâna viitoare care din zile va fi afectată dezbaterii pe articole a acestei importante legi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (amânarea votului final).

Dați-mi voie, în continuare, stimați colegi, să trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Și pentru că sunt inițiatorul acestei legi, îl rog pe domnul Niță să preia conducerea ședinței.

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Niță.)

 

Domnul Constantin Niță:

Rog inițiatorul să prezinte proiectul de lege.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Permiteți-mi ca în numele colegilor mei, domnul deputat Gaspar și domnul senator Doru Tărăcilă, să vă prezint această inițiativă legislativă care își propune să înnoiască, să adecveze, dacă vreți, actuala lege de organizare a Curții Constituționale, evoluției cadrului nostru constituțional și în special să o adecveze noii noastre Constituții, rezultate ca urmare a adoptării legii de revizuire a acesteia.

Curtea Constituțională, în orice stat democratic, este una din instituțiile sale fundamentale și dați-mi voie, ca profesionist și ca om politic să-mi exprim mândria că Adunarea Constituantă a adoptat acest sistem de control al constituționalității legilor, un sistem novator pentru România, pentru că în perioada interbelică un control al constituționalității legilor îl făcea Înalta Curte de Casație.

Noi am adoptat tradiția europeană și ne-am înscris, alături de țările cu o veche democrație: Franța, Spania, Germania și majoritatea țărilor europene, care asigură controlul constituționalității legilor, prin curți constituționale.

Curtea noastră constituțională și-a câștigat un binemeritat prestigiu în anii care au urmat constituirii sale, atât datorită calității de excepție a judecătorilor care au alcătuit în ultimii ani această instituție, cât și datorită respectului pe care instituțiile statului, cetățenii le-au manifestat față de activitatea ei.

Aș vrea să subliniez, dacă vreți, exemplul științific pe care Curtea Constituțională l-a dat întregii sale activități, deciziilor sale, care au fost modele profesionale și modele științifice.

Desigur, se impunea utilizarea experienței căpătate și mai ales se impunea ca în urma modificărilor intervenite prin Legea de revizuire a Constituției, legea să fie îmbunătățită.

În primul rând trebuia subliniat ceea ce Constituția a prevăzut: supremația Constituției și, dacă vreți, rolul de garant al supremației Constituției, pe care să-l exercite Curtea Constituțională.

Prin noua lege pe care o propunem, de fapt prin modificările pe care le propunem Legii nr. 47, dorim să dăm o dimensiune și mai substanțială rolului Curții Constituționale și să sporim atribuțiile acesteia.

În consens cu noile prevederi constituționale, proiectul Legii de modificare prevede o extindere a atribuțiilor, în sensul că în viitor Curtea Constituțională va avea atribuții pentru soluționarea conflictelor dintre autoritățile statului și va avea un control al constituționalității legilor de aprobare a tratatelor și acordurilor internaționale.

Sfera subiecților care vor putea să sesizeze Curtea Constituțională a fost sporită, în sensul că în urma creșterii și a instituției Avocatului Poporului, acesta va putea sesiza Curtea Constituțională, atât pentru controlul anterior al constituționalității legilor, cât și pentru controlul posterior, în cadrul excepției de neconstituționalitate.

A trebuit, urmare a acestor lărgiri a competențelor Curții Constituționale, să se facă precizări suplimentare cu privire la procedura în contenciosul Curții Constituționale, pentru că trebuiau realizate unele puneri în concordanță ale acestei proceduri specifice cu procedura pentru validarea alegerii președintelui, cu procedura pentru confirmare a rezultatelor referendumului.

De asemenea, un lucru nou care s-a realizat, apropo de referendum, asupra Constituției, legea prevede, vizavi de problemele care s-au ridicat după adoptarea Legii de revizuire a Constituției și înainte de referendum, posibilitatea atacării la Curtea Constituțională și mai ales a sesizării din oficiu de către aceasta a textelor care au fost introduse în Legea de revizuire a Constituției, în timpul dezbaterilor parlamentare. Pentru că până la această dată Curtea Constituțională se putea pronunța doar anterior începerii dezbaterilor asupra Legii de revizuire a Constituției.

Cred că cea mai importantă modificare pe care am dorit să o aducem Legii de organizare a Curții Constituționale, în consens cu cerințele unui stat democratic, cu cerințele echilibrării procesului de legiferare a atribuțiilor Parlamentului față de Curtea Constituțională, una din cele mai importante modificări este aceea care se referă la faptul că decizia Curții Constituționale este obligatorie în controlul constituționalității legii, în controlul anterior, este obligatorie și pentru Parlament, obligația erga omnes.

Ca atare, de acum încolo, deciziile Curții Constituționale nu vor mai putea fi înfrânte printr-o majoritate de două treimi de către Parlament. Dimpotrivă, Parlamentul va trebui să se supună deciziei Curții Constituționale, Parlamentul, ca și Guvernul, și într-un termen stabilit va trebui să ia măsuri pentru a înlocui textele declarate neconstituționale sau pentru a înlocui o lege care a fost declarată neconstituțională.

Acestea sunt principalele modificări. Aș dori să adresez sincere mulțumiri Comisiei juridice, colegilor noștri care s-au aplecat cu mult profesionalism și cu foarte mare operativitate asupra acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Neagu.

 
 

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil propunerea legislativă, în forma prezentată de inițiator, cu avizul transmis în 23 martie 2004.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în concordanță cu modificările introduse prin Legea de revizuire a Constituției României din anul 2003, fiind statuate și norme procedurale, specifice contenciosului constituțional, în vederea corelării cu regulile procedurale stabilite prin alte reglementări.

De asemenea, sunt prevăzute și reglementări speciale referitoare la autonomia bugetară și la personalul propriu al Curții Constituționale, pentru armonizarea cu legislația europeană în materie.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar Senatul este cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat această propunere legislativă în ședința din 31 martie 2004. La dezbateri a participat în calitate de invitat, din partea Curții Constituționale, domnul judecător Ioan Vida.

La comisie s-au înregistrat un număr de trei amendamente formulate în scris de doamna deputat Iulia Pataki, din Grupul parlamentar U.D.M.R.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din numărul total de 24.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în forma prezentată de inițiator, cu amendamente respinse, redate în anexa la acest raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Domnule deputat Boc, vă rog.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține această inițiativă legislativă din cel puțin două motive. În primul rând că era absolut necesară, având în vedere procesul de revizuire a Constituției, și, în al doilea rând, ea vine să desăvârșească un capitol din cadrul procesului de revizuire a Constituției, capitol consacrat Curții Constituționale.

Practic, ceea ce noi am realizat la revizuirea Constituției, capătă astăzi o formă concretă, prin această propunere legislativă. Altfel spus, acele noi atribuții care au fost date Curții Constituționale prin Constituția revizuită, astăzi capătă o formă concretă, procedurală, prin inițiativa depusă de către colegii noștri deputați și senatori.

Aș vrea să subliniez și eu doar alte câteva argumente pentru care trebuie să susținem această inițiativă legislativă.

Prin Constituția revizuită, Curtea Constituțională capătă atribuții noi. Printre acestea amintim..., iar inițiativa legislativă le reliefează într-un mod pragmatic. Este vorba de posibilitatea Curții Constituționale de a se pronunța asupra constituționalității tratatelor sau a acordurilor internaționale. Este o prevedere foarte importantă și, având în vedere procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, această atribuție va căpăta o pondere extrem de importantă.

2. Curtea Constituțională va avea posibilitatea, în premieră, să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.

Adică atunci când va fi în dispută o problemă constituțională, nu ne vom mai pronunța noi, de aici, de la tribuna Parlamentului, într-un sens sau altul, avem autoritatea supremă în materie de constituționalitate, care este Curtea Constituțională, care la sesizarea, fie a președintelui României, fie a președintelui Camerei Deputaților, a președintelui Senatului, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului superior al magistraturii, să sesizeze autoritatea supremă în materie de constituționalitate, Curtea Constituțională, și să tranșeze acest conflict juridic, eliminând dezbaterile politicianiste sau politice pe această temă.

În al treilea rând, se dă posibilitatea avocatului poporului de a sesiza direct Curtea Constituțională, atât pe calea controlului anterior, adică înainte ca o lege să intre în vigoare, cât și după ce o lege sau ordonanță guvernamentală a intrat în vigoare. Este un progres și ceea ce înseamnă că cetățeanul va fi mai bine protejat sub aspectul drepturilor și libertăților cetățenești, având în vedere că atributul principal al avocatului poporului este de a apăra cetățeanul în raporturile cu administrația publică, cu potențialele abuzuri care se săvârșesc de către aceasta. Dând dreptul avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituțională, indirect sporim posibilitatea cetățeanului de a se apăra împotriva abuzurilor la care ar fi supus din partea autorităților administrative.

4. Forța deciziilor Curții Constituționale a fost probabil cea mai controversată problemă legată de Curtea Constituțională în ultimii 12 ani, pentru că Legea Curții Constituționale este din 1992. Întotdeauna s-a pus întrebarea care este întinderea forței deciziilor Curții Constituționale și mai ales a deciziilor Curții Constituționale pronunțate cu privire la legi și ordonanțe aflate în vigoare. Pentru că în cazul controlului anterior, la legile care încă nu intraseră în vigoare, acolo era clar că Parlamentul putea să infirme o decizie a Curții Constituționale, cu o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Parlamentului.

După revizuirea Constituției și după adoptarea acestei inițiative legislative, Parlamentul pierde acest drept. Adică Parlamentul nu va mai putea niciodată în România să infirme o decizie a Curții Constituționale. Nici până acum nu a făcut-o! Dar, a existat această posibilitate, ca printr-o majoritate de două treimi în fiecare cameră să nu țină cont de arbitrul suprem în materie de constituționalite și să decidă politic.

De aici înainte Parlamentul este obligat să se conformeze deciziei Curții Constituționale, în cazul în care prin aceasta se constată că o dispoziție dintr-o lege ce urmează să intre în vigoare este neconstituțională.

De asemenea, după ce o lege sau o ordonanță intră în vigoare, dacă este atacată la Curtea Constituțională, printr-o excepție de neconstituționalitate, și Curtea Constituțională spune că acea dispoziție din lege sau din ordonanță este neconstituțională, încetează efectele acelei legi sau ordonanțe, cu privire la dispoziția concretă. Cum? În cazul propus de către inițiator, potrivit Constituției, dispozițiile neconstituționale își încetează efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dacă în acest interval de timp Parlamentul nu pune de acord textul de lege cu decizia Curții Constituționale.

Și ceea ce este foarte important de reținut, că pe acest interval de 45 de zile, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale se suspendă.

Acest lucru este important, că în România supremația legii este asigurată, Curtea Constituțională, ca autoritate supremă în materie de constituționalitate arbitrează definitiv jocul instituțional. Acum era această dispută. Nu se știa ce se întâmplă cu forța deciziei Curții Constituționale, pe calea de excepție în fața instanțelor judecătorești. Acea decizie producea efecte numai în acel caz concret. Nu se aplica în cazul concret unde a fost validată decizia Curții Constituționale, urmând ca în alte situații, unde nu s-a invocat decizia Curții Constituționale, să producă efecte juridice o asemenea dispoziție.

Acum știm foarte clar, sec și fără echivoc, fără posibilitate de interpretare, că din moment ce Curtea Constituțională a spus că o decizie este neconstituțională, ea se suspendă, iar dacă în 45 de zile Parlamentul nu o pune de acord cu decizia Curții Constituționale, acea prevedere legală își încetează efectele.

Curtea Constituțională nu poate abroga un text de lege, pentru că nu este autoritate legiuitoare, nu poate să-l scoată din textul legii, dar îl declară neconstituțional și spune că nu produce efecte juridice, lăsând la latitudinea Parlamentului dreptul să abroge norma respectivă sau să o modifice în consonanță cu textul Curții Constituționale.

Curtea Constituțională, repet, nu poate să abroge un text, ci poate doar să-l declare neconstituțional, dar valoarea este în fapt de abrogare, din perspectiva efectelor pe care le produce.

Iată doar câteva din argumentele pentru care credem că este nevoie să susținem această inițiativă, să felicităm inițiatorii pentru că au reușit să pună într-un cadru coerent dispozițiile din Constituție cu legea în vigoare, motiv pentru care trebuie să fie susținută. Avem un singur amendament, de corelare, după părerea noastră, pe care îl vom invoca la momentul potrivit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Tot la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat de la Grupul U.D.M.R.

 
 

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cu riscul de a repeta anumite idei, dar totuși evit să repet aceleași argumente și aceleași detalieri, permiteți-mi să exprim anumite idei. Considerăm că existența și funcționarea Curții Constituționale constituie și determină gradul de democratizare a unei țări, respectiv a stării statului de drept în țara respectivă.

Curtea Constituțională, fiind garantul supremației Constituției și unica autoritate în materie de justiție constituțională, principala sa atribuție este aceea de control al constituționalității legilor, pe lângă alte atribuții pe care le are, conform Constituției.

Această autoritate independentă, politico-juridică, este aceea care veghează asupra respectării Constituției, ca singura autoritate, și poate impune un spirit al constituționalismului, dacă vreți, care este deosebit de important într-un stat în curs de democratizare. Acel spirit al constituționalismului este, considerăm, deosebit de important.

Prestigiul Curții Constituționale, care trebuie să fie asigurat atât prin Constituției, cât și prin Legea de organizare și funcționare, asigură într-un fel și un prestigiu Parlamentului.

Curtea Constituțională este, de asemenea, singurul organ care, am putea spune, este deasupra organului legiuitor.

Nu doresc să repet acele motive care au impus această modificare a Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care s-a impus datorită modificărilor intervenite în urma revizuirii Constituției, au fost detaliate toate aceste aspecte, și eu doresc, totuși, să subliniez poate cea mai importantă modificare ce a intervenit în activitatea Curții Constituționale, și anume, aceea că de acum încolo Parlamentul nu va putea înlătura obiecțiile de neconstituționalitate formulate de către Curtea Constituțională. Altfel spus, deciziile Curții Constituționale de acum încolo sunt obligatorii pentru Parlament, și Parlamentul trebuie să se conformeze deciziilor Curții Constituționale. Aceasta este importat nu numai pentru prestigiul pe care astfel îl redobândește Curtea Constituțională, dar este important și pentru prestigiul Parlamentului, pentru că, poate, de acum încolo, Parlamentul va fi mult mai atent asupra activității sale, asupra propriei activități de legiferare.

În consecință, prin aprobarea acestor modificări ce se impun în urma modificării Constituției - poate avem și șansa ca și calitatea activității Parlamentului să fie mai bună.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Știrbeț, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

 
 

Domnul Cornel Știrbeț:

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, doresc să felicit și eu inițiatorii pentru modificarea acestui proiect de lege care întărește, de fapt, rolul Curții Constituționale în sistemul organelor statului din România și ne apropie de legislația europeană și de normalitate în ce privește competențele și modul de funcționare a acestui organism constituțional.

Sigur că eu cred că modificarea Constituției impunea sine die modificarea Legii nr. 47, de organizare și funcționare a Curții Constituționale, însă propunerile făcute pentru modificarea legii asigură, așa cum spuneam, o apropiere, o armonizare a legislației noastre cu legislația europeană.

N-aș vrea să repet toate modificările care sunt de salutat în această propunere legislativă, aș vrea însă să atrag atenția că nu trebuie să ne entuziasmăm, chiar dacă adoptăm o lege bună, pentru că dumneavoastră știți că avem dificultăți mai mari în aplicarea unei legi, decât în procesul de adoptare și armonizare teoretică, să-i spun așa, a unui act normativ.

Sigur că nu trebuie să uităm că încă în funcționarea Curții Constituționale se simte foarte mult influența factorului politic și cred că în această direcție ar trebui ca după adoptarea modificărilor propuse în această inițiativă să acționăm mai mult și să ne raportăm la modul de constituire, la delegarea și la desemnarea membrilor Curții Constituționale, în așa fel încât să înlăturăm orice posibilitate de imixtiune politică, să asigurăm într-adevăr independența acestui înalt for constituțional.

Nu pot însă să nu apreciez, încă o dată, calitatea și importanța propunerilor de modificare și, ca urmare, și Grupul parlamentar liberal va susține această propunere legislativă.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Domnul deputat Timiș, din partea Grupului parlamentar PSD.

 
 

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că și eu, împreună cu reprezentanții celorlalte partide politice, că inițiatorii acestui proiect de lege, ai acestei inițiative legislative trebuie să fie felicitați, pentru efortul intelectual și juridic, de a crea o nouă fizionomie și a adăuga noi atribuții Curții Constituționale, în acord cu noua Constituție, revizuită, a României. Prin acest proiect de lege, Curtea Constituțională devine ceea ce trebuia din totdeauna să fie: o instanță supremă în materie constituțională. Și, dacă, până acum, în unele aspecte, în disputele constituționale avea prioritate criteriul politic, în acest moment, prin această inițiativă legislativă, Curtea Constituțională devine instanță supremă și criteriul juridic și constituțional al deciziilor ei este esențial.

Din atribuțiile pe care, în urma proiectului de lege, le dobândește Curtea Constituțională, aș insista asupra a trei aspecte.

În primul rând, atribuția de a se pronunța pe tratatele și acordurile internaționale, de a se pronunța asupra constituționalității lor. Știți bine că aceste tratate și acorduri internaționale se fac în numele Guvernului sau în numele Președintelui țării și România, ca partener la aceste tratate, putea să facă cel mult rezerve. Acum, iată că o instanță supremă în materie de Constituție vine și hotărăște asupra acestor acte juridice, asupra acestor acorduri. Cred că lucrul acesta este foarte bun.

De asemenea, intervenția Avocatului Poporului, dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, este și el un lucru extraordinar de bun, pentru că Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului. Iată că aceste drepturi și libertăți au încă un temei și o motivație juridică să fie respectate în România.

Și, nu ultimul rând, evident, dar destul de pregnant, este faptul că factorul politic în decizia Curții Constituționale a fost eliminat: Parlamentul nu este cel care decide asupra excepțiilor de constituționalitate, ci însăși Curtea Constituțională. Deci, orice încălcare a Constituției se reglează nu printr-o hotărâre politică, în cadrul Parlamentului, ci printr-o hotărâre a unei instanțe competente în materie de Constituție, printr-o decizie judecătorească.

Cred că acestea și celelalte noi atribuții aduse Curții Constituționale reușesc să facă din această instanță ceea ce ea trebuie și trebuia să fie. Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva, la dezbateri generale? Nu mai dorește.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aș dori, întâi, să mulțumesc distinșilor mei colegi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra calității propunerii legislative, dar, mai ales, aș dori să le mulțumesc pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra importanței legii, asupra perspectivei pe care ea o deschide pentru îmbunătățirea activității Curții Constituționale și pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra activității Curții. Buna funcționare a unui stat de drept depinde, în foarte mare măsură, de modul cum instituțiile sale își îndeplinesc atribuțiile, dar depinde, tot în foarte mare măsură, de modul în care celelalte autorități, societatea civilă respectă deciziile fiecăreia din aceste autorități și îi apreciază autoritatea. Modul cum v-ați referit la activitatea Curții Constituționale demonstrează din plin acest lucru.

Vă mulțumesc că ați subliniat în special faptul că Parlamentul, iată, a avut echilibrul, puterea și înțelepciunea să renunțe la orgoliul lui de suveranitate exclusivă și să accepte că deciziile Curții Constituționale cu privire la modul în care ea apreciază constituționalitatea unei legi să fie definitive.

Vreau să vă asigur că noi, inițiatorii, am conlucrat foarte bine și, practic, împreună, am realizat acest proiect de lege, colegii noștri din Curtea Constituțională având, la rândul lor, maturitatea să renunțe la unele propuneri care nu puteau fi susținute.

Vă mulțumesc tuturor.

Și aș vrea să vă spun și faptul că Președintele Curții Constituționale și câțiva judecători ar fi dorit să participe la aceste dezbateri.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Chiar participă, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Au avut ședință. Iată, dovedind respectul pe care, la rându-le, îl manifestă față de noi și interesul evident pentru felul cum noi o să adoptăm legea, sunt prezenți aici. Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe fond a legii.

La titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 1. Se introduce un nou alineat.

Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, se propune ca alin. 3 al art. 1 să se abroge.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. La art. 2 subpunctele 1, 2 și 3, se propune modificarea.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate cele trei subpuncte.

La pct. 4, se propune ca alin. 1 și 2 ale art. 3 să se modifice.

Dacă dumneavoastră aveți observații la modificare? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 5. Se propune abrogarea art. 4.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 6, se propune abrogarea art. 5.

Dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 7, se propune ca alin. 2 al art. 8 să se abroge.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 8. Se propune ca după alin. 1 al art. 9 să se introducă un alineat nou - 11.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 9, la art. 11 lit. a) și b) ale alin. 1, se propune modificarea lor.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 10, după lit. b) a alin. 1 al art. 11, se introduce o nouă literă - b1) cu cuprinsul din lege.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 11, după alin. 2 al art. 11, se introduce un alineat nou - 3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 12, alin. 1 al art. 12 se va modifica, conform propunerii inițiatorului și comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 13. De asemenea, partea introductivă a alin. 1 și A a art. 13 se modifică.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat, art. 13, în noua variantă, respectiv, cu pct. 1.A și subpunctele a), b), c), d), e), f).

Dacă sunt observații? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 14. După alin. 2 al art. 13, se introduce un nu alineat - 3.

Dacă sunt observații la acest alineat? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 15. La alin. 1 al art. 14, se propune modificarea.

Dacă sunt observații, cu modificarea propusă de către inițiator? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 16. Alin. 1 și 2 ale art. 17 se modifică, în varianta propusă de inițiator și comisie.

Dacă sunt observații, cu cele două subpuncte - 1 și 2? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

La pct. 17, art. 18 se va modifica, în varianta propusă, respectivă, cu subpunctele 1, 2 și 3.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

Pct. 18, alin. 1 al art. 19 se modifică, sub propunerea făcută de inițiator și de comisie.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 19. Se propune ca alin. 2 și 3 ale art. 20 să se modifice.

Dacă sunt observații la cele două modificări? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 20, se propune ca la Cap. III Secțiunea a 2-a, după paragraful 1, să se introducă paragraful 11 și 21.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi și mie să salut prezența Președintelui Curții Constituționale, a domnului profesor Popa, și a domnului profesor Vida, judecător la Curtea Constituțională, la ședința noastră și le mulțumim pentru sprijinul pe care îl acordă funcționării sistemului politic și constituțional din România.

Domnule președinte, la articolul propus a fi introdus, 205, aș avea doar o observație de corelare tehnico-legislativă. Prin acest articol introdus, noi curmăm și o dispută, pe care am avut-o chiar în interiorul Comisiei constituționale, cu ocazia Legii de revizuire a Constituției, când se punea întrebarea dacă putea, Legea de revizuire a Constituției, după ce a fost adoptată de Parlament, să mai facă obiectul controlului de constituționalitate. Disputa, acum, este tranșată și eu, personal, am susținut și atunci și susțin și acum acest text propus că, după ce Parlamentul finalizează Legea de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională trebuie să aibă posibilitatea să controleze dacă Legea de revizuire respectă rigorile Constituției și nu încalcă acele limite care nu pot fi încălcate, potrivit Constituției.

Inițiatorii, într-o manieră corectă, au spus că: "În termen de 5 zile de la adoptarea Legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra acesteia". Deci, nu se lasă doar la sesizarea parlamentarilor, așa cum este în mod obișnuit cazul, ci, iată că, după ce Parlamentul sau ambele Camere adoptă în ședință separată sau în ședință comună, pe textele aflate în divergență, Legea de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională, din oficiu, analizează dacă nu cumva, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au apărut articole noi, care, prin conținutul lor, să încalce textul Constituției.

Obiecția mea este următoarea, alin. 2 de la art. 205 spune așa: "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituției". Este corect acest lucru, Curtea Constituțională ne spune: "Un articol sau mai multe din Legea de revizuire este/sunt neconstituționale". Prin simpla formulare, numai "reexaminare", s-ar putea înțelege că Parlamentul ar avea posibilitatea, la reexaminare, să nu modifice Legea de revizuire în sensul deciziei Curții Constituționale și să rămână în continuare pe o formulă pe care a avut-o anterior. Și pentru a pune de acord textul legii cu ceea ce noi am stabilit peste tot, în conținutul legii, că, cu ocazia reexaminării se pun de acord dispozițiile respective cu decizia Curții Constituționale.

Eu înțeleg că, și în mod firesc, "reexaminarea", în sensul constituțional al revizuirii, ar trebui să vizeze punerea de acord cu textul deciziei Curții Constituționale, dar, pentru a nu lăsa nici o urmă de interpretare sau de pretext de dezbatere în Parlament, propun ca, la fel ca și în cazul celorlalte situații, textul să fie completat cu următoarea sintagmă (recitesc încă o dată textul): "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituției - este textul actual și completez - pentru punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale." Deci, Legea de revizuire se reexaminează "pentru punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale".

Cred că este o completare necesară, care ar elimina orice ambiguitate în ceea ce privește forța deciziei Curții Constituționale și obligația Parlamentului ca prin Legea de revizuire să nu fie cumva supus referendumului vreun articol care să fie contrar Constituției. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte Dorneanu, vă rog.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că propunerea distinsului nostru coleg este corectă. În primul rând, aceeași soluție este prevăzută și în cazurile obișnuite. Desigur, implicit s-ar deduce că Parlamentul nu poate să facă altceva, decât să pună de acord prevederile Legii de revizuire cu decizia Curții Constituționale, dar, pentru a nu putea exista o altă interpretare, cel puțin eu sunt de acord cu adăugirea pe care a propus-o domnul Boc.

Desigur, să facem împreună exact această completare. Nu știu dacă verbul "pentru punerea de acord" sau "pentru a fi pusă de acord"... Să stabilim împreună, exact, dați-ne acest mandat tehnic, ca să completăm în maniera cea mai bună prevederea pe care a supunem acum a fi completată.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Reluăm pct. 20, pentru că mai avem câteva articole până acolo.

Așa cum s-a propus, la pct. 20, la Cap III Secțiunea a 2-a, după paragraful 1 și se introduc paragrafele 11 și 12.

Deci, la denumirea paragrafului 11, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 201, 202, 203, 204, 205, dacă sunt observații? Cu mențiunea că la pct. 5 să luăm în considerare propunerea făcută de domnul deputat Boc.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La paragraful 12, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 206, 207 și 208, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 21, se propune abrogarea art. 22.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 22, se propune ca alin. 4 al art. 22 să se modifice.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 23, la Cap. III Secțiunea a 2-a pct. 3, va primi o altă denumire.

Dacă sunteți de acord cu acest lucru? De acord.

Votat în unanimitate.

La pct. 24 alin. 1, 3 și 6 se propune modificarea art. 23.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 25, se propune ca alin. 1 și 4 ale art. 24 să se modifice.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 26, se propune ca alin. 3 al art. 24 să fie abrogat.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 27, după alin. 4 al art. 24, se propune introducerea unui nou alineat, 41.

Dacă sunt observații cu cuprinsul lui? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 28, alin. 3 al art. 25, se propune modificarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, la Cap. III Secțiunea a 2-a, după pct. 3, se introduc pct. 31, 32.

Dacă sunt observații la 31? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Bineînțeles, cu modificarea art. 251 și 252.

Nu sunt observații, votat în unanimitate.

La paragraful 32, dacă sunt observații, la denumirea acestuia? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Și, de aici, decurg art. 253, 254 și 255.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 30, se propune modificarea art. 26, cu cele două alin. 1 și 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 31, se propune modificarea art. 27.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 32, alin. 1, 2 și 4 ale art. 29, se propune modificarea acestora.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 33, se modificarea art. 30, cu alin. 1 și 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 34, se propune modificarea alin. 3 al art. 31.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 35, alin. 1 al art. 32, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 36, se propune modificarea art. 34.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 37, la Cap. III Secțiunea a 2-a, după paragraful 7, se introduc paragraful 71 și 72.

La 71, la titlul acestui paragraf, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 341 și 342 din acest paragraf, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La paragraful 72, titlul acestuia, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Și, de aici, decurg art. 343 și 344.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 38, se propune abrogarea art. 35 și 36.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 39, după Cap. III, se introduc Cap. III1 și III2.

La titlul Cap. III1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 345 și 346.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III2, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolele din acest capitol: 347, cu subpunctele 1, 2 și 3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 348, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 și 5.

Dacă sunt observații? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 349, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 3410, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 3411, 12, 13, 14, 15, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 40. Titlul Cap. IV se modifică.

Dacă sunt observații la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 41, înaintea alin. 1 al art. 37, se introduc două noi alineate.

Dacă sunt observații la aceste două noi alineate? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 42, alin. 1 și 2 ale art. 42 se modifică.

Dacă sunt observații la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 46, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 44, după art. 46, se introduc două noi articole: 461 și 462, acesta din urmă cu subpunctele 1, 2 și 3.

Dacă sunt observații la aceste două? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 45, Cap. V se va modifica și va avea un alt cuprins.

Dacă sunt observații la propunerea făcută? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 46, după art. 462, se introduc două noi articole: art. 463 și art. 464.

Dacă sunt observații cu aceste două articole? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 47, se modifică titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 48, alin. 2 al art. 49 se va modifica.

Dacă sunt observații la această modificare? Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

La pct. 49, se propune abrogarea art. 51.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 50, se propune o nouă modificare a art. 52.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 51, se propune abrogarea art. 53.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. II.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. III.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs întreaga lege, ea va fi supusă votului final săptămâna viitoare. Mulțumesc.

Mulțumim inițiatorilor și domnului președinte al Curții Constituționale pentru participare.

Procedură? Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Am o rugăminte, dacă ați fi de acord să devansăm Opoziția cu două proiecte din domeniul transporturilor, pe următoarele considerente: de la pct. 48, Proiectul privind abrogarea Ordonanței 116/1998 privind instituirea regimului special pentru transportul maritim, care a modificat în esență această ordonanță, și e o prevedere prin care Guvernul e obligat ca, până în luna mai, să efectueze un program de dezvoltare și modernizare a flotei, și, dacă această ordonanță nu iese în timp util, înseamnă că s-a mai pierdut încă un an, alături de cei 3 ani și jumătate; și, de asemenea, dacă ați fi de acord ca și Proiectul de la pct. 31, privind aprobarea Ordonanței nr. 25/2004, care modifică Ordonanța nr. 17/2002, privind perioadele de conducere și de odihnă ale conducătorilor de vehicule, unde este o prevedere că tahografele trebuie să intre în funcțiune directă la 1 iunie și, dacă se tergiversează cu această lege, există riscul să nu putem aplica, practic, prevederile Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Roman - S.A. Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma Societății Comerciale Roman - S.A (amânarea votului final).

Domnul Constantin Niță:

V-aș propune să luăm pct. 24, cu privatizarea Societăți comerciale "Roman", după care să luăm cele două puncte propuse de dumneavoastră.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc.

Deci, pentru pct. 24, din partea APAPS, dacă este cineva? Domnule Dumitru, vă rog să prezentați proiectul de lege.

Comisia economică este aici? Este.

Vă rog, domnule președinte. Propuneți și timpii de dezbatere.

 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiect de Lege privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2002 privind privatizarea Societăți comerciale "Roman" S.A. și constituirea parcului industrial pe platforma Societății comerciale "Roman" S.A.

Acest proiect de lege a fost adoptat și de către Senat, iar Comisia, la întocmirea prezentului raport, a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea acestei ordonanțe, care prevede posibilitatea aplicării măsurilor de protecție socială acelor salariați ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate conform legii, cu condiția cumulativă a reluării activității, încetării raporturilor de muncă până la data de 31 decembrie 2004 și a realizării unui stadiu total de cotizare în sistemul asigurărilor pentru șomaj de minim 12 luni.

În urma dezbaterilor, Comisia, în unanimitate, a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Propun ca timp de dezbatere maximum zece minute și un minut de intervenție.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru timpii propuși? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu.

Fiind procedură de urgență, trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1. După art.13 se introduc art.131, 132 și 133. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2. La alin.2 al art.15 se propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Votat în unanimitate.

La pct.3 se propune modificarea art.16, cu cele două alineate - alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Se propune modificarea art.17, cu subpunctele a), b), c) și d). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5. După art.17 se introduc art.171, 172 și 173. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.6 se propune modificarea art.18. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.7 se propune modificarea art.19. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.8 se propune modificarea art.21. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.9, după art.21 se introduc art.211 și 212. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II observați subpunctele 1, 2, 3, 4, 5 și 6. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activității de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și instituirea drepturilor cuvenite acționarilor societăților comerciale deținute public cu capital majoritar de stat,aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activității de transport a țițeiului și produselor petroliere, precum și instituirea drepturilor cuvenite acționarilor societăților comerciale deținute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

Inițiatorul, vă rog.

 

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Baican, secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțului.

În prezent, activitatea pe care o derulează "Conpet" S.A. Ploiești, acționar majoritar fiind Ministerul Economiei și Comerțului, este transportul țițeiului, gazolinei și etanului, iar Societatea "Petrotrans" Ploiești, acționar fiind Ministerului Economiei și Comerțului, desfășoară activitate de transport produse petroliere, respectiv benzină și motorină.

Apare necesitatea desprinderii activității de transport produse petroliere prin conducte și transmiterea acesteia către "Conpet". Această societate va fi singurul operator în domeniu, iar în urma desprinderii se va reduce patrimoniul și capitalul social al "Petrotrans".

Bunurile proprietate publică ce fac parte din sistemul transporturi prin conducte vor fi concesionate Societății "Conpet". Totodată, o parte din patrimoniul "Petrotrans" Ploiești, aferent exploatării sistemului de transport produse petroliere prin conducte, se va reduce și va constitui un aport al statului la capitalul social al "Conpet".

Menționăm că Societatea "Petrotrans" Ploiești va rămâne în principal cu activitatea de transport produse petroliere pe cale ferată și comercializarea acestora.

Societatea "Petrotrans" Ploiești va rămâne proprietara tuturor bunurilor din patrimoniul său, privatizarea acestei societăți fiind astfel posibilă.

Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de inițiator, a participat la analiza și dezbaterea acestui proiect de lege în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, unde ordonanța a fost dezbătută.

În urma analizei Comisiei, s-a hotărât să se prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Față de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activității de transport a țițeiului, gazolinei și produselor petroliere, precum și instituirea drepturilor cuvenite acționarilor societăților comerciale deținute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului, cu amendamentele propuse de Comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog să prezentați raportul.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege și vreau să menționez că proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Comisiei pentru industrii și servicii.

Acest proiect de lege are ca obiect întreprinderea demersurilor necesare în vedere concesionării bunurilor aferente sistemului de transport produse petroliere prin conducte, care sunt bunuri din natura bunurilor publice, de către Societatea Comercială "Conpet" SA Ploiești. De asemenea, se prevede că această societate va întreprinde demersurile necesare încheierii cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile legale, a unui act adițional la Acordul petrolier de concesionare a activității de operare a sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului, inclusiv a conductelor magistralei și a instalațiilor, echipamentelor și dotărilor anexe aferente sistemului.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoriilor legilor ordinare.

În urma dezbaterii, Comisia a hotărât în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamente.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic, v-aș ruga să observați la pct.1, pag.2 din raport, amendamentul comisiei. Dacă sunt observații la amendamentul comisiei. Nu sunt observații. Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

Pct.1 de la acest articol unic. Observați la pct.2, pag.2 din raport, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații la amendamentul comisiei. Nu sunt observații. Votat amendamentul comisiei.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, cu alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.5. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.6. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.8. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs întregul proiect de lege, pe care îl vom supune votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale MELANA IV - S.A. Săvinești (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societății Comerciale "Melana IV" - SA Săvinești.

Inițiatorul, vă rog.

 

Domnul Gavril Baican:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171 din 27 noiembrie 2002 a fost înființată Societatea Comercială "Melana IV", persoană juridică cu sediul în localitatea Săvinești.

Această societate s-a înființat ca urmare a transmiterii fără plata bunurilor aferente secției "Melana IV" Săvinești din domeniul privat al statului și din administrarea Autorității de Valorificare a Activelor Bancare în domeniul privat al statului și în administrarea Ministerului Economiei și Comerțului.

Societatea Comercială "Melana IV" SA Săvinești nu a început producția de fibre acrilice, pentru punerea în funcțiune a utilajelor și pentru asigurarea de utilități fiind necesare fonduri de investiții în valoare de peste 4.000.000 de dolari.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.653/2003 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unor societăți comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului, în luna august 2003 s-a inițiat procedura de privatizare a Societății "Melana IV" Săvinești. Finalizarea acestui proces de privatizare și transferare a dreptului de proprietate asupra acțiunilor către noul acționar este estimată pentru luna iunie 2004.

Aceeași hotărâre de Guvern obligă ca în perioada de pregătire și privatizare să fie asigurată conservarea și protecția patrimoniului societății prin instituirea administrării speciale și supravegherii financiare.

Până la finalizarea procesului de privatizare și transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor către viitorul acționar, "Melana IV" nu va dispune de sumele necesare pentru finanțarea cheltuielilor materiale și a lucrărilor de întreținere și conservare a instalațiilor și clădirilor, existând riscul degradării acestora, oferind eventualilor investitori argumentul pentru reducerea prețului de ofertă pentru cumpărarea acțiunilor. Totodată, nu se pot asigura salarii numărului minim de personal necesar pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și conservare a instalațiilor.

Aceste fonduri nu constituie un ajutor de stat, deoarece "Melana IV" se află în pregătire pentru privatizare, și nu afectează mediul concurențial, deoarece aceste sume nu se folosesc pentru dezvoltare.

Luând în considerare și dispozițiile art.9 alin.6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88 din 1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd faptul că instituțiile publice implicate nu pot aloca fonduri și nu pot acorda credite societăților comerciale, este necesar a se crea cadrul legal pentru acoperirea unor cheltuieli Societății "Melana IV" pentru asigurarea lucrărilor de întreținere și conservarea instalațiilor și clădirilor, pentru asigurarea plății salariului numărului minim de personal, precum și pentru asigurarea integrității patrimoniului acestei societăți.

Suma necesară va fi alocată de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în industrie la capitolul "cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanță, agenți de privatizare sau firme de avocatură" și "cele pentru pregătirea și realizarea privatizării", în baza unei convenții încheiate între acesta și Societatea "Melana IV", în limita bugetului de venituri și cheltuieli al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în industrie pe anul 2004, în baza unei hotărâri de Guvern.

Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de inițiator, a participat la analiza și dezbaterea acestui proiect de lege și, în urma analizei, Comisia a hotărât să prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marin, președintele Comisiei. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Vreau să menționez că acest proiect de lege a fost dezbătut și adoptat de către Senat.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect, așa cum foarte pe larg prezenta inițiatorul, alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societății Comerciale "Melana IV" - Săvinești pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și conservare a instalațiilor și clădirilor și asigurarea pazei acestei societăți comerciale până la privatizare, sume care ulterior vor fi acoperite prin privatizarea acestei societăți.

În urma dezbaterii, Comisia propune admiterea, cu modificări, a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Da.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Din cele expuse aici rezultă că încă din luna august anul trecut s-a inițiat procedura de privatizare a acestei societăți. Iată că au trecut opt luni de zile și nu s-a trecut la privatizarea efectivă, și acum se propune termenul: luna iunie. Mai sunt două luni până atunci și nu se spune dacă există clienți potențiali sau dacă nu există. Adică suntem puși în situația, cu toate că suma este minoră - de 10 miliarde de lei, ca și în continuare, până când, nu se știe, să dăm bani pentru întreținerea utilajelor și pentru plata salariilor.

Fără aceste precizări și fără certitudinea privatizării în termenul propus, suntem împotriva acestei ordonanțe și propunem respingerea ei.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1 se propune modificarea acestuia. Urmăriți pct.1 din raport. Comisia propune modificarea articolului unic. Dacă aveți observații la această modificare. Nu aveți observații. Votată în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Un vot împotrivă.

Art.2. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Art.3. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci cu majoritate de voturi a fost votat acest proiect, pe care îl vom supune aprobării votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale  Distrigaz Sud S.A. București  și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale Distrigaz Nord S.A. Târgu Mureș  și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureș și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice.

Din partea inițiatorului, v-aș ruga să prezentați pe scurt proiectul de lege.

 

Domnul Gavril Baican:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Hotărârea Guvernului nr.556 din 2002 privind realizarea strategiei de privatizare a unor societăți aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Resurselor, Guvernul României a aprobat mandatul ministerului în vederea realizării obiectivelor sus-menționate, dispunând ca privatizarea Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureș și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice se va face în cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondială, cu consultanți internaționali, prin oferirea de acțiuni către investitorii strategici.

Având în vedere caracterul special al privatizării Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA București, a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureș și a filialelor de distribuție și furnizare a energiei electrice, caracter generat atât de dimensiunile societăților și complexitatea activităților acestora, cât și de importanța strategică zonală a acestora pentru economia României, din perspectiva derulării accelerate și în condiții de eficiență a privatizării acestor societăți, se propun următoarele:

a) realizarea majorării de capital cu valoarea terenurilor prevăzute de art.12 din Legea nr.137 din 2002 să se facă prin derogare de la termenele prevăzute de acest act normativ;

b) reglementarea condițiilor de exercitare a dreptului angajaților de achiziționare de acțiuni la societățile din domeniu.

Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de inițiator, a participat la analiza și dezbaterea acestui proiect de lege în cadrul Comisiei de privatizare a Senatului, unde ordonanța a fost dezbătută. În urma analizei, Comisia a hotărât să prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog să prezentați raportul.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureș și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice.

Menționez că proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar la întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ale Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea condițiilor de exercitare a dreptului angajaților Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA București și ai Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureș, ai Societății Comerciale de Distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica" SA, precum și ai societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice de a achiziționa acțiuni la aceste societăți.

Vreau să menționez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. V-aș ruga să urmăriți pct.1 de la articolul unic, unde comisia propune modificarea titlului acestui articol. Dacă sunt observații. Art.1 alin.1. Urmăriți pct.1 din raportul comisiei, pag.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La alin.2 și 3 de la art.1, de asemenea comisia a modificat aceste articole. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți observații. Votată varianta comisiei la alin.2 și 3 ale art.1.

La pct.2 din lege, art.2, urmăriți pct.2, pag.7. Comisia propune nemodificarea acestui articol și rămânerea lui în varianta inițială. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu. Votată varianta comisiei și varianta inițială de fapt.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 alin.1, pag.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Alin.2 și 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3, pct.3, pag.7. Comisia a propus modificarea acestui articol. Dacă aveți observații. Nu. Votată varianta comisiei.

Pct.4. Urmăriți la pag.8 pct.4 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat conform raportului comisiei. De altfel, comisia propune rămânerea variantei inițiale.

Am parcurs textul ordonanței. Vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

Trecem la pct.31, așa cum dumneavoastră ați votat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere (amânarea votului final).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Din partea ințiatorului, vă rog.

 

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Ordonanța de față are menirea de a pune cap la cap o serie de reglementări care, la un moment dat, datorită anumitor elemente contradictorii, făceau să fie necesară o procedură mai complicată în vederea autorizării agenților care montează și repară tahografe și limitatoare de viteză.

S-a realizat prin această ordonanță și totodată am respectat cu ocazia aceasta și legislația comunitară, respectiv aplicarea Regulamentului nr.3820 și 3821 din 1985, având în vedere că România a aderat, prin Legea nr.101 din 1994, la Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru avizare și dezbatere în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil că Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia, în ședința din 31 martie, la care au participat specialiști din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, a aprobat în unanimitate.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Membrii Comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Trecem la dezbaterea în fond.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observații. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Art.II, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 și 5. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni la Societatea Comercială Aviația Utilitară S.A. Iași din proprietatea statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului Județean Iași (amânarea votului final).

Trecem la punctul stabilit de către dumneavoastră - pct.42.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni la Societatea Comercială "Aviația utilitară" SA Iași din proprietatea statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului județean Iași.

Inițiatorul, vă rog.

 

Domnul Victor Florin Dumitru:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În prezenta ordonanță, e vorba de transferul cu titlu gratuit din administrarea APAPS către Consiliul județean Iași a Societății comerciale "Aviația Utilitară". După cum știți, decizia de a trece acest pachet în subordinea Consiliului județean am realizat-o?, având în vedere niște aspecte economice pe care le-am considerat oportune, era o companie la care nu am onorat privatizarea, ne-am trezit cu ea în portofoliu și am considerat oportun ca, atât timp cât Consiliul județean coordonează activitățile, și ale aeroportului din Iași, să întregim pachetul de servicii pe care această regie autonomă din subordinea Consiliului județean Iași îl poate avea și cu zona de transport comercial, respectiv Aviația Utilitară.

În consecință, vă supunem și vă rugăm să aprobați prezenta ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, v-aș ruga.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată în fond, spre dezbatere și avizare, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2004 privind transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de acțiuni la Societatea comercială "Aviația Utilitară" SA Iași din proprietatea statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului județean Iași.

Menționez că acest proiect a fost adoptat de Senat și că, la întocmirea acestui raport, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și al Comisiei juridice.

Ce prevede acest proiect: transferul pachetului integral de acțiuni al Societății comerciale "Aviația Utilitară" SA în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului județean Iași.

Menționez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia, în unanimitate, a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002 (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002.

Inițiatorul.

 

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Așa după cum vă este cunoscut, în 2001, am avut de înfruntat efectele unor fenomene naturale cu care nu ne mai întâlnisem demult: 18 județe au fost puternic afectate de secetă, din care două în mod deosebit, Doljul și Mehedințiul, pentru care Guvernul a hotărât să asigure, cu titlul gratuit, anumite ajutoare. Ele au constat în sămânță și motorină. În cadrul derulării procesului, au rămas câteva cantități de motorină, respectiv 22,8 tone la Mehedinți și 26 de tone la Dolj. Ele au fost preluate inițial de rezerva de stat, nu pot fi restituite rezervei de stat fără un proiect, fără o lege, pentru că asta e regula. Din această cauză, am fost nevoiți să promovăm acest proiect de lege, pentru că Direcțiile agricole rămân, în continuare, încărcate cu gestiunea lor, cu această cantitate de motorină. De aceea adresez rugămintea să votăm proiectul de lege în forma care e, ca să restabilim circuitul normal al acestor cantități.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare cu acest proiect de lege, s-a întocmit raportul, proiectul de lege propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate în ședința din 30.03.2004. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, în ședința din 8 martie 2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să ia cuvântul? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.I, legea propune modificarea ordonanței de urgență: după art.4, se introduce art.5, cu subpunctele 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii (amânarea votului final).

Trecem la punctul 29, Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii.

Din partea inițiatorului, v-aș ruga.

 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

În cadrul privatizării societăților comerciale agricole, au apărut o serie de fenomene care ne-au determinat la o analiză mult mai serioasă și mult mai îndelungată a acestora și depistând totodată și cauzele care au dus la acumularea a peste 5.600 de miliarde de lei datorii. Ele sunt multiple cauzele, începând de la natură, începând de la lipsa unei legi despre care era vorba pentru asigurarea culturilor, dar cele mai multe datorii s-au acumulat din cauză că suprafețe foarte importante care aparțineau, la început, acestor societăți comerciale, ca efect al legilor fondului funciar, au trecut în proprietatea adevăraților, foștilor proprietari. Ei nu au preluat și datoriile care trebuiau normal să le preia, au rămas la societatea comercială mamă și, din această cauză, au greutăți deosebite în a-și mai desfășura lucrările și, sigur, având în vedere și experiența care s-a acumulat, în cadrul celorlalte sectoare economice, s-a promovat acest proiect de lege pentru a ușura această activitate, în sensul că datoriile bugetare, în conformitate cu prevederile legale existente și cu această lege, să fie șterse, fie reeșalonate, în așa fel încât să devină suportabile și activitatea să devină eficientă a acestor societăți comerciale care, majoritatea, acum, sunt privatizate iar terenurile concesionate.

Acesta a fost obiectul acestui proiect de lege și vă adresăm rugămintea să fie votat așa cum a fost prezentat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga. Suntem în procedură de urgență, totuși v-aș ruga să spuneți și timpii de...

 
 

Domnul Ioan Bâldea:

5 minute, 1 minut pe intervenție.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru timpul propus? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1, cu subpunctele a), b), c), d), e), observați raportul, punctul 1 din raport, pag.2, comisia propune modificarea punctului e). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2 al art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.2 alin.1 și 2, dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.5. V-aș ruga să urmăriți la pag.2 de la raport, punctul 2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.8. V-aș ruga să urmăriți punctul 3 din raport. Comisia a modificat acel articol, introducând alin.1 și 2. Dacă sunt observații la modificările aduse de comisie? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 al art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Inițiatorul, v-aș ruga.

 

Domnul Gheorghe Predilă:

Datorită importanței deosebite pe care a căpătat-o Agenția SAPARD, ea, practic, devenind, în momentul de față, cea mai puternică bancă pentru investiții în agricultură, trebuia să-și mărească și numărul de personal, trebuia să se modernizeze în ceea ce privește procesarea datelor, a fost nevoie să se schimbe sediul, din Str.Negustori, de unde era, în Știrbei Vodă și, pentru acest lucru, prin lege, dacă s-a înființat și a avut un sediu nominalizat, este nevoie, la fel, de un proiect de lege să nominalizăm noul sediu în care își va desfășura activitatea și pentru aceasta am venit în fața plenului Camerei Deputaților cu acest proiect de act normativ și vă rugăm să-i acordați votul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în ședința din 6 aprilie 2004. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat, în ședința din 18 martie 2004.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final, săptămâna viitoare.

Stimați colegi,

Constatând că timpul se apropie de sfârșit, mai sunt două minute, vă propun să închidem ședința.

Vă mulțumesc.

Ne vedem săptămâna viitoare.

La revedere!

Ședința s-a încheiat la ora 12,28.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 ao?t 2019, 16:15
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro