Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.51/22-04-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 15-04-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2004

3. Dezbateri generale asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.
 
see bill no. 370/2003

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pct.18. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.

Dau cuvântul domnului Gabriel Năstase, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii, să prezinte proiectul Guvernului.

Domnul Gabriel Năstase:

Domnule președinte,

Stimate și stimați deputați,

Guvernul României s-a angajat, prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, să creeze un cadru legislativ favorabil care să contribuie la promovarea și dezvoltarea mișcării cooperatiste în toate sectoarele de activitate.

Crearea unui cadru legislativ este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internațional, autonomiei deciziei și a libertății de acțiune, a liberei asocieri a societăților cooperative, precum și pentru a se asigura realizarea și revitalizarea sectorului cooperatist.

Proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea și funcționarea cooperației în România, în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente, precum și crearea condițiilor pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării și funcționării organizațiilor cooperatiste stau aceleași principii în acord cu cele ale mișcării cooperatiste internaționale, respectiv asocierea voluntară și deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia și independența, educarea, instruirea și informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societățile cooperative și preocuparea pentru comunitate.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile și valorile mișcării cooperatiste internaționale, recomandarea privind promovarea cooperativelor adoptată de Conferința Organizației Internaționale a Muncii, care a avut loc la Geneva în iunie 2002, precum și specificul, istoricul și tradiția cooperației în România.

În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit și prin Decretul-lege nr.66 din 1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Având în vedere stadiul actual de organizare și funcționare a cooperației, experiența mișcării cooperatiste din România și a mișcării cooperatiste internaționale, precum și tendința de armonizare a legislației cooperatiste pe plan european, s-a considerat necesar ca, prin acest proiect de lege, să se evidențieze rolul statului în dezvoltarea societăților cooperative, indiferent de grad și formă, și a formelor asociative, în garantarea libertății și autonomiei acestora, în asigurarea aplicării și respectării prevederilor legale privitoare la organizarea și funcționarea cooperației.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor economice și pentru industrii și servicii, domnul vicepreședinte Gheorghe Marin prezintă raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate în fond cu Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației. Această lege a fost luată în dezbatere în cele două comisii și s-a întocmit actualul raport avându-se în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Agenția Națională pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, UCECOM, CENTROCOOP, diverse organizații cooperatiste din țară, Institutul de studii juridice al Academiei Române.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile și valorile mișcării cooperatiste internaționale, recomandarea privind promovarea cooperativelor, adoptată de Conferința Organizației Internaționale a Muncii care a avut loc la Geneva în anul 2002, precum și recomandările Alianței Cooperatiste Internaționale.

Totodată, s-a ținut seama și de cadrul legislativ care funcționează în diverse țări din cadrul Uniunii Europene: Legea privind reforma legislației cooperatiste din Republica Italiană nr.59/1992, Legea cooperativelor din Spania nr.27/1989, Legea privind statutul cooperației din Franța nr.47 din 1947 și ultima variantă din 1997 și Legea societăților cooperatiste din 1973 cu modificările ulterioare.

Prezentul proiect de lege are ca scop crearea unui cadru legal pentru organizarea și funcționarea cooperației în România în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente precum și crearea condițiilor pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării și funcționării organizațiilor cooperatiste stau aceleași principii în acord cu cele ale mișcării cooperatiste internaționale, asocierea voluntară și deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia și independența, educarea, instruirea și informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societățile cooperative și preocuparea pentru continuitate.

La lucrările celor două comisii au participat invitați din partea Agenției Naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, precum și din partea UCECOM și CENTROCOOP.

În concluzie, membrii comisiilor au hotărât cu 45 de voturi pentru și 4 abțineri să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea cooperației, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș dori să fac o precizare având în vedere că acest proiect de lege al cooperației care vine să reglementeze un domeniu foarte important al economiei naționale, un domeniu specific, în care România a avut și are încă tradiții foarte importante, v-aș ruga ca în ședința de astăzi să putem să facem dezbaterile generale pe această lege, urmând ca dezbaterile pe articole, având în vedere numărul mare de articole pe care-l are această lege, să le facem într-o ședință următoare, cred că este foarte important ca această dezbatere să aibă o continuitate, să poată fi începută și terminată în aceeași ședință.

De aceea, v-aș propune să amânăm pe săptămâna viitoare dezbaterea pe articole, eventual în ziua de marți când putem să o dezbatem în integralitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mie mi se pare logică și pertinentă cererea dumneavoastră, dar decide plenul.

Cine este pentru ca după dezbaterile generale să amânăm dezbaterea pe articole săptămâna viitoare într-o singură zi, pe care va trebui s-o decidă Comitetul ordinii de zi.

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dorește să intervină? Domnul Avramescu, reprezentând Partidul Național Liberal. Poftiți!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Elaborarea unei legi a cooperației care să țină seama de transformările instituționale care s-au petrecut în țara noastră și, mai ales, să elimine sistemul autoritar de organizare, caracteristic legislației anterioare, este binevenită și subscriem la lansarea ei. Nu pot să nu amintesc că un prim proiect în acest sens a fost în anul 1991, altul în 1992 și proiectul din partea Guvernului a venit anul trecut, în 2003, iar aici, în Camera Deputaților, s-a depus o muncă laborioasă de definitivare și de îmbunătățire a textului, rezultând o lege, care, trebuie să recunoaștem, are foarte multe calități, trecând și peste faptul că este absolut necesară.

Sunt însă câteva probleme de fond care, zicem noi, atentează grav la caracterul său democratic, respectiv în legătură cu dreptul de decizie a membrilor cooperatori și dreptul de a dispune asupra proprietății, un drept garantat prin Constituție.

Astfel, prevederea "un om, un vot", indiferent de numărul de părți sociale deținute, este contestată de mulți cooperatori. De unde știm de mulți cooperatori: avem și o sesizare din partea Președinției României care vine cu niște propuneri care contestă acest sistem "un om, un vot".

Sigur, noi recunoaștem că în legislația interbelică exista această prevedere și există și unele menționări la nivel european asupra cărora vom reveni cu ocazia discutării pe articole.

De asemenea, o altă prevedere care zicem noi că limitează dreptul de dispunere asupra proprietății, este că societățile cooperative nu se pot transforma în societăți comerciale. Amintesc pentru cei care nu au lucrat la această lege, deja aproape 200 de cooperative din România au trecut și au și emis acțiuni și o parte din personalul respectiv este acționar, nu numai posesor de părți sociale.

În fine, o altă prevedere cu care nu suntem de acord, se referă la lichidare, unde se spune că "după returnarea părților sociale, patrimoniul indivizibil se transmite către o altă societate cooperativă. Și asta într-un mod gratuit. În Decretul-lege nr.66 din 1990, se prevedea cel puțin ca această transmitere se face contra plată, iar acum se face gratuit.

La toate aceste observații, pentru că am participat la discuții și în subcomisia care s-a ocupat de această problemă, precum și în comisiile reunite, mi s-a răspuns că prevederile din legislația europeană și românească interbelică, am mai amintit, precizează că proprietatea cooperatistă este o formă specială de proprietate. Cu alte cuvinte, având alte reguli care îngrădesc libertatea de acțiune a membrilor cooperatori, sub motivația că aceste îngrădiri mențin modul de proprietate cooperatist.

Noi considerăm că nici o lege nu poate îngrădi dreptul de posesie, de folosință și dispunere asupra proprietății, așa cum este el definit în Codul civil și în Constituția României.

Pe de altă parte, apreciem că asemenea îngrădiri nu contribuie la menținerea și dezvoltarea sistemului cooperatist ci, dimpotrivă, la micșorarea interesului pentru asemenea activitate. Lumea a evoluat și oamenii devin din ce în ce mai conștienți asupra drepturilor ce le conferă proprietatea.

Revin, o dovadă o reprezintă și sesizările care s-au strâns la Președinție, care a luat poziția de care am amintit mai sus.

Rugămintea mea personală, dintr-o eroare neimputabilă, amendamentele pe care le-am făcut nu au mai fost înscrise la amendamente respinse, motiv pentru care solicit, cu asentimentul celor două comisii, să pot interveni la momentul respectiv. E vorba de trei amendamente care se referă la art.9 alin.3 lit.b), art.21 și, în fine, art.89 alin.2.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Poftiți, domnule deputat Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, acest proiect de lege a necesitat o discuție prelungită atât în colectivul de lucru, în colectivul de raportori cât și în ședința celor două comisii.

Vreau să fac o singură observație, nu e cazul să dezvolt, mă rog, amendamentele admise, respinse și de unele prezentate de grupul nostru parlamentar. Vreau numai să amintesc că în raport este precizat că la dezbateri au participat în permanență și reprezentanții celor două entități cunoscute în România cu îndelungă tradiție, e vorba de UCECOM și de CENTROCOOP, ele au participat la un moment dat și de la un anumit moment nu au mai fost prezenți la lucrările subcomisiei care a elaborat proiectul de lege care a fost discutat ulterior în plenul celor două comisii.

Deci, acest proiect de lege nu conține - dacă vreți - punctul de vedere final al acestor două unități, pe care eu consider că trebuie să-l avem neapărat la dezbaterea generală, sau cel puțin să fie și ei invitați la dezbateri. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Toader, din partea Partidului Democrat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această Lege de organizare a cooperației a suscitat mare interes, mare dezbatere publică și, practic, timp de peste 5 ani de zile a fost în centrul atenției publice.

Trebuie să remarcăm că această lege a intrat în dezbaterea comisiei sau Comisiilor reunite economică și pentru industrii, pe un proiect lege inițiat de Guvern, mai bine zis de fostul Minister al întreprinderilor mici și mijlocii, fără să țină cont că exista la vremea respectivă un proiect de lege care trecuse de Senat și un proiect de lege depus de un coleg deputat, Ioan Rus.

A trebuit să le discutăm pe toate trei, iar în final, după câteva luni de zile de dezbatere pot să spun că a apărut o lege foarte stufoasă, o lege care dorește să creeze un cadru organizatoric pentru toate sistemele de cooperație, și care - cred eu - nu își va atinge imediat scopul pe care vrea să-l aibă această lege, scop corect, fiindcă scopul incorect al acestei legi este pentru a crea un sistem de încetare a activității corecte a acestei activități economice care, trebuie să spun, încă din istorie, că a fost singura activitate recunoscută ca formațiune particular-capitalistă în România, chiar pe vremea comunistă.

A fost prima activitate economică care s-a reorganizat în 1990, prin cele două acte normative - Decretul nr.66 și apoi prin Legea nr.109 -, și sigur, care în timpul activității, datorită începutului de economie de piață, a necesitat destul de multe schimbări, și erau necesare, într-adevăr, modificări la aceste legi.

Dar, de aici și până a duce spre subordonarea acestei activități unui minister, de aici și până a crea o lege care, practic, va bloca foarte multe din legile speciale, cred că este destul de departe.

Mai mult decât atât, termenele în care trebuie să se reorganizeze toată activitatea cooperației sunt foarte strânse. În 12 luni și maximum 18 luni, știind foarte bine că, o dată cu desființarea Decretului nr.66 și Legii nr.109, trebuie să punem la loc alte legi speciale.

Nu sunt pregătite aceste legi, nu știm cine le inițiază. Le inițiază, practic, Agenția Națională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, le inițiază Cooperația, și subscriu și eu la ce a spus domnul Palade, că dacă la prima parte a discuțiilor au participat reprezentanții CENTROCOOP și UCECOM, la partea finală, privind reorganizarea pe principii administrative și teritoriale a formelor de Uniuni județene și naționale, n-au mai participat, motiv pentru care multe din aceste probleme vor fi ridicate de noi în cadrul amendamentelor.

Ceea ce vreau să subliniez încă o dată, că în mod greșit s-a încercat să se spună că numai conducerea acestor organizații, acestor cooperații a hotărât destinele cooperației la nivel organizatoric, la nivel inferior, și eu am participat la o conferință națională extraordinară a Cooperației Meșteșugărești, care în unanimitate, deci totuși democrația este democrație, în unanimitate a aprobat planul de măsuri pe care și l-a propus conducerea Uniunii privind modificarea acelui proiect de ordonanță.

Și mai au o situație, în care s-au dezbătut toate aceste modificări ale legii pe care noi o dezbatem astăzi, și, practic, din cele 42 de organizații județene care au participat, respectiv 57.000 de reprezentanți, 55.811 au votat pentru a nu modifica ceea ce s-a propus, și numai 875 au fost pentru această modificare.

Deci, dacă vrem într-adevăr să păstrăm o democrație, trebuie să ținem cont de aceste propuneri, fiindcă altfel riscăm, prin niște decizii politice, de dragul de a desființa un sistem care, cât de cât a funcționat, să ne aducem într-o situație foarte gravă, să desființăm și această activitate economică, care are ca principal scop să atragă forță de muncă, o forță de muncă care nu are posibilitatea unui capital, să aducă foarte mult capital, ci are în special munca și ceea ce poate să aducă ea.

Și, aș vrea să închei cu un singur lucru: este foarte necesar să creăm în agricultură sistemul cooperatist, sistemul cooperatist modern, care să aibă posibilitatea creării unei asocieri între producători, între cei care furnizează diferite imputuri, și, de asemenea, cei care comercializează produse, și ar trebui să stăm pe loc cu această lege, tocmai datorită acestei legi-cadru, care cred că, dacă într-adevăr va putea fi dezbătută, va mai dura cel puțin două-trei luni de zile până la promulgare, și toată acțiunea cooperatistă, cu bunele intenții, ajunge să fie întârziată. Vă mulțumesc.

În amendamentele care au fost respinse am să-mi susțin punctul de vedere, și poate, împreună cu dumneavoastră, vom reuși să mai îndreptăm ceva din această lege, unde trebuie să recunosc că foarte multe amendamente au fost și acceptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului UDMR are cuvântul domnul Antal, președintele Comisiei pentru servicii și industrii.

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da citire punctului de vedere al UDMR-ului, al Grupului UDMR, aș dori să fac o precizare. Cele două instituții menționate, respectiv UCECOM-ul și CENTROCOOP-ul, de la bun început au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o corespondență, s-au purtat discuții cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din România.

La ultima dezbatere care a avut loc, pentru a clarifica două articole, altfel formulate de către cele două comisii, respectiv Comisia economică și Comisia pentru industrii și servicii, într-adevăr, nu au participat domnii, pentru că noi am dorit să finalizăm, în sfârșit, această lege, având în vedere faptul că, conducerile celor două instituții, în ultimul an, nu au făcut altceva decât au încercat să blocheze această lege, făcând fel și fel de demersuri și dezinformând opinia publică, prin ziarele editate de UCECOM despre aceste dezbateri și despre conținutul acestei legi-cadru. Vă citesc doar o singură frază și un singur titlu de articol din acest ziar, în care am fost numiți "cârcotași", parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar această lege prezentată și inițiată de Guvernul României a fost denumită "o lege bolnavă".

Mă rog, este problema dumnealor. În acest lucru eu n-o să insist, și nu mai intru în polemică cu dumnealor, cu cei care consideră în continuare că centralismul democratic trebuie să fie linia de conducere a acestei activități foarte importante.

ca atare, continuu cu punctul de vedere al UDMR-ului. Un interes reînnoit pentru problema cooperativelor, la nivel internațional, a apărut după adaptarea recomandării privind promovarea cooperativelor de către Biroul Internațional al Muncii, în iunie 2002, la Geneva.

Alianța cooperatistă internațională și Organizația internațională a muncii sunt singurele organizații mondiale care promovează dezvoltarea societăților cooperatiste. Definiția cooperativei, unanim acceptată prin documentele adaptate în domeniu și statuată și în Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este următoarea: "Cooperativa este un grup autonom de persoane, asociat în mod voluntar într-o activitate deținută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil și își asumă o cotă acceptabilă de riscuri și beneficii, participă activ la conducerea acestei activități și exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale și culturale".

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente în toate statele membre și în țările candidate, și au influență asupra vieții cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetățeni care sunt membrii lor.

Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenției publice, după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1.435, referitor la statutul societății cooperative europene, și Directivei nr.2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societății cooperative europene.

Comisia europeană consideră că în țările candidate la aderare, în pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care îl reprezintă cooperativele nu este cunoscut și utilizat pe deplin, drept pentru care solicită autoritățile naționale și părțile în cauză să modifice legislația, îmbunătățind-o, astfel încât să instaureze un mediu mai favorabil funcționării și creării acestor cooperative.

Conform recomandărilor, promovarea și întărirea identității cooperatiste trebuie să se bazeze pe valorile cooperatiste: întrajutorarea, responsabilitatea personală, democrația, egalitatea, echitatea, solidaritatea și o etică bazată pe onestitate, transparență, responsabilitate socială și altruism.

Decalajul existent între definiția cooperativei, care însumează principiile enunțate, și realitatea constatată în parcursul mișcării cooperatiste în diferite țări, în multe cazuri considerabil, a motivat un număr mare de guverne să reformeze sistemul cooperatist.

Astfel, legea, ca instrument și sprijin al ajustărilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al îmbunătățirii legislației este dezvoltarea armonioasă a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesității adaptării la cerințele pieței, ca urmare a liberalizării comerțului și a liberei circulații a persoanelor și a bunurilor.

Totodată, este necesară conștientizarea rolului din ce în ce mai important și pozitiv al cooperativelor, de a atinge un număr mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regională și rurală, agricultura, politica locurilor de muncă, integrarea socială și altele.

În România, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea, prima dată în Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, dispozițiunile referitoare la Societatea cooperatistă și Codicele de comerciu, în 1887. Sunt cunoscute aceste organizații de tip raiffeisen, care au funcționat cu mult succes, și care la începutul secolului trecut, și cu precădere în perioada interbelică, prin legislație au cunoscut o tendință dinamică de dezvoltare și de modificări, izvorâte din realitatea slabei dezvoltări industriale, pentru care încurajarea cooperativei a reprezentat o alternativă viabilă.

Codul cooperației, din 1928, urmează în mare aceeași structură a legislației în materie, semnalată ca necesară și în cadrul pentru legislația cooperatistă, eliberat de Oficiul Internațional al Muncii.

În anul 1928, erau aproximativ 11.000 de cooperative, înregistrate în 1935, cu modificări până în 1941, când s-a promulgat Legea pentru organizarea cooperației.

De evidențiat că legislația anterioară regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legislația europeană în materie. Urmează - din păcate - 50 de ani în care mișcarea cooperatistă este confiscată de regimul comunist.

În 1949, este promulgat Decretul nr.133 pentru organizarea cooperației. Potrivit acestui decret, iau ființă Uniunile cooperativelor și Centralele Uniunilor Cooperativelor. Acestea au la bază organizarea raională și regională și funcționează în baza planului de stat, care cuprinde planul general de activitate al organizațiilor cooperatiste.

Oarecum este greșită aprecierea că în perioada comunistă a fost singura structură care a funcționat altfel decât celelalte... Ar merita, totuși, o dezbatere și această problemă, pentru că încă nu este suficient de clarificată funcționarea acestui sistem în cei 50 de ani de dictatură.

Prin acest decret se instituie imixtiunea statului în activitatea cooperatistă, prin impunerea unei organizări centraliste, care încalcă flagrant autonomia cooperativei, bazată pe asocierea voluntară și planurile și programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.

Cadrul juridic aservit regimului totalitar este menținut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat între anii 1968-'70.

După 1989, două decrete de lege au avut destinația recunoașterii formei de organizare cooperatistă în noul regim, respectiv Decretul nr.66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, și Decretul nr.67 privind cooperația de consum și de credit.

Aceste decrete nu au putut suplini absența reînnoirii interioare. Prevederile statuate în Decretul nr.66 nu se referă la principiile de asociere voluntară sau la controlul democratic al membrilor, decât în capitolul introductiv și la modul declarativ, cooperativele fiind obligate să funcționeze în baza programelor economico-financiare și social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

În acest mod, structura cooperatistă scapă total controlului statului, iar cooperativele pot să nu fie recunoscute de structura oligarhică și centralistă. Astfel, cooperativa își pierde total identitatea și autonomia. Prin acest decret se încalcă principiile cooperatiste enunțate. Aceeași uniune stabilește și aprobă cuantumul, condițiile de acordare și organele competente să judece drepturile pensionarilor.

De asemenea, UCECOM are dreptul să organizeze banca centrală și întreprinderi de comerț. Activitățile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribuțiile organizațiilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre (educare, instruire, reprezentare și asistență juridică; în subsidiar - dacă legea permite - pot desfășura activități economice numai în folosul membrilor și sub controlul acestora). O să vă citesc, de altfel, o scrisoare adresată de o cooperativă, în acest sens, Comisiei pentru industrii și servicii.

Un capitol special în Decretul nr.66 prevede măsuri de sprijinire acordate de stat cooperației meșteșugărești; facilitățile menționate sunt excluse controlului statului. În urma acestui decret au apărut forme denumite: SOCOM-uri (societate cooperativă, societăți cooperative pe acțiuni și cooperativele mici, pe bază de dirijări, care pot funcționa cu minimum de 5 membri). Acest tip de cooperativă s-a format ca o formă de adaptare la cerințele pieței.

Prin societatea cooperativă pe acțiuni, principiul "o parte socială, un vot" a fost înlocuit cu "o acțiune, un vot". De menționat că în mod specific cooperației, capitalul constă din părți sociale. În 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii în sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.

Casele de odihnă CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a înființat o societate cooperativă pe acțiuni, cu scop turistic, numită "HEFAISTOS".

Prin Legea nr.34/1993, clienții CASCOM au fost preluați în sistemul asigurărilor de stat, împovărând un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul său a fost efectiv naționalizat.

Un capitol aparte poate ar merita și analiza acestei situații, începând din '92, să vedem efectiv această imensă avere privată, în mâinile căror cooperative... sau cine gestionează de fapt această avere imensă, lăsând pensionarii din cooperație în sistemul național.

Proiectul de lege, desigur, are o istorie lungă, pe care îl dezbatem astăzi, având în vedere faptul că în '95 s-a depus o lege pentru organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, care a fost practic elaborată de UCECOM, dar poartă semnătura a trei senatori. Dar, din păcate, acest proiect de lege menține structura centralistă a organizării cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputaților, având în vedere faptul că, Comisia economică, la vremea respectivă, a depus nu mai puțin de 806 poziții, din care 58 de poziții erau amendamente care urmau să schimbe total această lege.

La fel, în legislatura trecută, la Comisia pentru industrii și servicii s-a dezbătut o lege-cadru, inițiată de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sfârșitul legislaturii trecute; din păcate, n-a mai apărut în 2003, în programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputați din UDMR au întocmit și au depus un nou proiect de lege, care avea la bază, practic, acea propunere legislativă care avea raportul depus în legislatura trecută.

Acest proiect de lege, din păcate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii a inițiat, în iulie 2002, un proiect de ordonanță privind organizarea și funcționarea cooperației, proiect care a preluat în proporție de 90% propunerea legislativă privind legea cooperației.

Acest proiect de lege a fost mult mediatizat și mult discutat în cercurile cooperatiste. Din păcate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodată, până la membrii cooperatori, care - într-adevăr - în cunoștință de cauză să aibă un cuvânt de spus, drept pentru care, după multe discuții, o comisie mixtă Parlament-Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunită la sfârșitul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege întocmite în domeniul cooperației, și a definitivat textul unei ordonanțe de Guvern privind organizarea și funcționarea cooperației.

La 17 mai 2003, în urma demersurilor făcute de UCECOM, în sfârșit, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației. Acest proiect de lege a fost dezbătut, așa cum vi s-a mai prezentat, în foarte multe ședințe ale celor două comisii, și am ajuns, în momentul de față, să abordăm această discuție.

Am considerat util să vă informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind încă o dată faptul că Grupul UDMR a susținut și susține în continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, și fără legi speciale, bine primită în Europa, și răspunde tuturor solicitărilor care ne-au fost transmise de cei care urmăresc această dezbatere.

Solicităm sprijinul dumneavoastră pentru dezbaterea rapidă, în vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputaților, în vederea finalizării legii în actuala sesiune parlamentară.

Menționăm faptul că în perioada dezbaterilor am primit nenumărate solicitări din partea cooperativelor, și vă citez doar o singură frază din ultima scrisoare: "Plecând de la cruda realitate privind greutățile și neajunsurile în care ne zbatem, vă rugăm ca în calitatea dumneavoastră de legiuitori, de coordonatori ai activității economico-sociale desemnați de către noi în organismele de decizie superioare să urgentați adoptarea Legii cooperației, gândite și structurate astfel încât să dinamizeze dezvoltarea economico-socială a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, în care statul nu a investit nimic, dar încasează.

Ca cetățeni ai acestei țări, vă informăm că ne-am achitat în permanență de toate obligațiile impuse în plan financiar. Și, oricum, vă informăm că în continuare nu vom aplica directivele emise de către UCECOM, de orice natură ar fi ele, prin care să ne impună conduită păgubitoare pentru bugetul unității noastre".

În încheiere, aș dori, totuși, să vă citesc din comunicarea Comisiei comunității europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic și Social și Comitetului pentru regiuni privind promovarea societăților cooperative în Europa.

"Cooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legislație care să le permită să aibă șanse egale, în sensul de a fi autorizate să fie exceptate de la restricțiile și obligațiile, pe baza obiectivelor politice naționale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societăți cu care se află în concurență într-o economie de piață modernă.

În calitate de organizații axate pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate, ele contribuie la menținerea de locuri de muncă în zona respectivă, și furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică.

Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producători, consumatori sau lucrători, fac dovada unei anumite stabilități geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor și contribuie la dezvoltarea regiunilor și localităților defavorizate.

Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum și în regiunile izolate și în zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată".

Legea prezentată răspunde acestor solicitări. Susținem, în numele grupului UDMR, adoptarea, în forma prezentată de cele două comisii. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum menționam atunci când am citit raportul, Legea Cooperației vine să reglementeze un domeniu foarte important, o zonă a economiei naționale, o zonă specifică, și anume zona cooperației, așa cum spuneam, care are tradiție în economia românească.

Acest proiect de lege este un proiect de lege-cadru, care vine să reglementeze organizarea și funcționarea cooperației în general. În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, și prin Decretul-lege nr.66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Deci, așa cum observați, aceste două legi sunt legi specifice, care reglementează cooperația de consum, de credit și cooperația meșteșugărească.

Prin acest proiect de lege se dorește crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea și funcționarea cooperației în România, în vederea dezvoltării cooperației existente, acelea pe care vi le-am prezentat, dar și cu posibilitatea, în viitor, pentru înființarea și dezvoltarea de societăți cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere că această lege este o lege-cadru.

De ce a fost nevoie să se întocmească această lege-cadru, pe care și Guvernul României a susținut-o prin acest proiect de lege? este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internațional, pentru garantarea autonomiei deciziei și libertății de acțiune, a liberei asocieri a societăților cooperative, precum și pentru a se asigura revitalizarea sectorului cooperatist.

Și pentru că vorbim de revitalizarea sectorului cooperarist, vreau să menționez că aportul sistemului cooperatist în cadrul economiei naționale a înregistrat o scădere continuă. Astfel, de la 3% din p.i.b., anterior anului 1989, s-a ajuns la 0,48% în anul 2000.

O dată, cu scăderea aportului, din punct de vedere al participării la economia națională, s-a înregistrat și o diminuare considerabilă a patrimoniului cooperatist și a numărului de membri cooperatori. Astfel, în perioada 1997 - 2000, în ceea ce privește cooperația meșteșugărească s-a redus numărul de membri de la 118.000 la 73.000, iar în cooperația de consum, de la 2.797.000 la 1.600.000.

Așa cum spuneam, acest proiect de lege vine să consacre principiile cooperatiste, așa cum au fost ele enunțate de către asociația internațională cooperatistă.

Ce vrea și ce cred eu că realizează această lege? Realizează posibilitatea creării în continuare, dincolo de acest cadru general, a unor legi specifice, pe anumite zone și, de asemenea, faptul că tot ceea ce înseamnă mișcare cooperatistă va avea un cadru unitar în care aceasta să se realizeze.

De asemenea, cred eu că prin acest proiect de lege se definește foarte bine ce înseamnă proprietate privată cooperatistă, cum funcționează aceasta, care sunt principiile și granițele care separă proprietatea privată de tip cooperatist de cealaltă proprietate privată, reglementată prin Legea nr. 31, vine să arate de ce nu poate fi transformată o societate cooperatistă într-o societate comercială, tocmai prin existența acestor două tipuri de proprietăți: proprietate privată de tip cooperatist și cealaltă, de societate privată.

Având în vedere stadiul actual de organizare și funcționare a cooperației și, de asemenea, experiența mișcării cooperatiste din România și a mișcării cooperatiste internaționale, precum și tendința de armonizare a legislației cooperatiste în plan european, s-a întocmit acest proiect de lege care va conduce la dezvoltarea societăților cooperative, indiferent de grad și formă și, de asemenea, a formelor lor asociative, și care va garanta libertatea și autonomia acestora.

Având în vedere cele prezentate, Partidul Social Democrat susține acest proiect de lege, cu amendamentele care au fost făcute în cadrul dezbaterilor în cele două comisii și în special în comisiile de subraportori, la care au fost invitați să participe tot timpul discuțiilor și reprezentanții celor două mișcări cooperatiste: cooperația meșteșugărească și cooperația de consum.

Aș vrea să precizez că o dată cu realizarea acestui proiect, celelalte două inițiative legislative care veneau să reglementeze această materie, au fost cuprinse prevederile lor în acest proiect de lege și ele, în acest caz, așa cum prevede Regulamentul, ele vor fi respinse, ideile din ele promovându-se în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vom stabili în Comitetul Ordinii de zi săptămâna viitoare care din zile va fi afectată dezbaterii pe articole a acestei importante legi.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 18 ao?t 2019, 14:14
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro