Emil Boc
Emil Boc
Sittings of the Chamber of Deputies of April 20, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.55/27-04-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Query > Result > 20-04-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 20, 2004

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Emil Boc

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, modificată și completată prin Legea nr.181/2002 (amânarea votului final).  

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține această inițiativă legislativă, din cel puțin următoarele motive:

1. După revizuirea Constituției, era absolut necesar ca Legea Avocatului Poporului să fie modificată, pentru ca noile atribuții conferite prin Constituția revizuită, prin Legea de revizuire a Constituției, să capete o consistență reală în cadrul legii care vizează organizarea și funcționarea Instituției Avocatului Poporului.

2. Prin această inițiativă legislativă, practic, sunt întărite mecanismele de protecție a drepturilor și libertățile cetățeanului în raporturile acestuia cu administrația locală, cu autoritățile publice și-l protejează mai bine față de abuzurile la care este supus din partea autorităților menționate. Altfel spus, această inițiativă legislativă are câteva componente care vin în sprijinul cetățeanului, motiv pentru care ea trebuie să fie susținută.

Această instituție "Avocatul Poporului" nu are o tradiție îndelungată în România, ca în Suedia, de exemplu - din secolul al XIX-lea. Ea funcționează după 1997, când a apărut pentru prima dată Legea de organizare și funcționare a instituției, dar a reușit, în acești ani, - și mai ales în ultimii patru ani -, să se impună în conștiința publică ca o instituție cu rezultate, ca o instituție la care cetățeanul merge cu speranțe și, de foarte multe ori, a reușit să găsească soluția prin intermediul medierii realizate de Avocatul Poporului. Avocatul Poporului nu împarte dreptatea, el nu dă sentințe, dar își pune la dispoziție bunele oficii și sesizează, acolo unde constată abuzurile respective. Cred însă că, pe viitor, ne revine și nouă datoria - mă refer aici la factorul politic, fie că este vorba de Guvern, fie că este vorba de Parlament, de prefecturi - ca vocea Avocatului Poporului să fie auzită de către noi, iar noi să-i sancționăm pe aceia privitor la care Avocatul Poporului sesizează că încalcă drepturile și libertățile cetățenilor. Sancționându-i pe aceia, de fapt, facem auzită vocea cetățeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Din nefericire, nu prea ne-am afirmat în acest domeniu în ultima vreme și multiplele sesizări realizate de Avocatul Poporului nu au fost sancționate de factorul politic, așa cum ar fi trebuit. În țările occidentale, în urma publicării unui raport al Avocatului Poporului, se ajunge la demisii spectaculoase pentru că, atunci când ești menționat acolo, imediat autoritățile competente trec la sancțiuni și se ajunge până la demisia și demiterea acelora care exercită abuzuri în raporturile cu drepturile și libertățile cetățenești.

Revenind la conținutul acestei propuneri legislative, - și, iată, să nu mai fim acuzați că doar criticăm Puterea, distinșii noștri colegi din Cameră, autorii acestei inițiative, sunt reprezentanți ai P.S.D. -, susținem cu toată convingerea această inițiativă legislativă. Mă refer la domnul profesor Dorneanu, la domnul ministru Gaspar, la domnul ministru Tărăcilă, la colegii noștri de la UDMR care au avut o propunere similară ce a fost preluată; nu am la mine numele lor exact și, pentru aceasta, nu vreau să greșesc, dar sunt convins că vor spune domniile lor.

Deci, fiind vorba despre un proiect de interes general, cred că trebuie să-l susținem, indiferent de culoarea politică a inițiatorilor; dimpotrivă, trebuie să subliniem faptul că vine în interesul cetățeanului.

Alte argumente: așa cum s-a spus aici, se instituie adjuncții Avocatului Poporului. Pentru prima dată vom avea, pe domenii de activitate, adjuncți ai acestei instituții. Vom avea adjuncții Avocatului Poporului, și anume:

  • un adjunct se va ocupa de problemele drepturilor omului, cultelor religioase și minorităților naționale;
  • altul se va ocupa de problemele drepturilor copilului, ale familiei, ale tinerilor, ale pensionarilor și ale persoanelor cu handicap; așa că mult discutata temă a înființării Avocatului Copilului capătă consistență, unul dintre adjuncții Avocatului Poporului ocupându-se de această problemă; după părerea mea, ar trebui să mai venim și cu o completare legislativă, pentru a-i da forță acestui adjunct, așa cum există și în alte țări, unde avem această instituție a Avocatului Copilului distinctă, condusă de unul dintre adjuncții Avocatului Poporului sau de o altă persoană, având în vedere problemele cu care se confruntă copiii în România și recentele legi care vizează adopțiile internaționale, ceea ce demonstrează necesitatea unui asemenea adjunct al Avocatului Poporului pentru problemele legate de drepturile copilului;
  • de asemenea, ar fi un adjunct pentru armată, justiție, poliție, penitenciare și un adjunct al Avocatului Poporului pentru proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe.

În toate aceste domenii de activitate, cetățeanul va fi mai bine protejat din perspectiva modificării legislative.

3. Posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza direct, pe cale de excepție, Curtea Constituțională. Este o inovație constituțională care-și capătă consistență în lege. Dacă până acum, după ce intra o lege în vigoare sau o ordonanță, pentru a o ataca la Curtea Constituțională puteai să faci acest lucru numai în cadrul unui proces în fața unei instanțe de judecată, iată că acum, fără să fie nevoie de un proces în fața unei instanțe de judecată, Avocatul Poporului poate el direct să atace la Curtea Constituțională o normă pe care o apreciază că este neconstituțională, ceea ce este și în interesul protejării drepturilor și libertăților cetățenești. Deci, iată o garanție suplimentară dată cetățeanului - că niciodată o lege neconstituțională nu-l va afecta și nu-i va produce prejudicii; o modificare constituțională absolut necesară.

De asemenea, cred că înființarea, prin lege, a birourilor teritoriale ale Instituției Avocatului Poporului reprezintă un mare pas înainte și, din acest punct de vedere, trebuie să existe după modelul curților de apel. Și aici depinde de noi dacă vom reuși ca prin legea bugetară să alocăm fondurile necesare - și sperăm că vom reuși să facem acest lucru, este absolut necesar. Vom avea filiale ale Instituției Avocatului Poporului, după modelul curților de apel, în Alba Iulia, în Pitești, în Bacău, în Oradea, Suceava, Brașov, Alexandria, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Tg.-Mureș și Timișoara. La aceste localități se vor aronda județele apropiate, după modelul curților de apel.

Deci, iată, cetățeanul nu va mai fi nevoit să vină până la București, ci va putea merge acolo, mai aproape de domiciliul lui, și să depună plângerile, sesizările la adresa Avocatului Poporului, să aibă audiențe din acest punct de vedere.

Și tot un text cu noutate absolută - și depinde de noi în primul rând -, se spune în inițiativa legislativă: prin legile bugetare anuale, poate fi aprobat un fond la dispoziția Avocatului Poporului pentru acordarea de ajutoare. Nu sunt ajutoare de căldură sau de hrană. Este vorba de o dispoziție generoasă, care-i dă posibilitatea Avocatului Poporului ca unui petent dintr-un colț al țării care nu are resursele materiale să se deplaseze la Avocatul Poporului la București, sau la un birou teritorial, să-i poată pune la dispoziție cheltuielile legate de transport, de tren, pentru ca el să vină și să ajungă la Avocatul Poporului și să spună problema pe care o are; să poată, cu alte cuvinte, avea acces la o primă formă de justiție ca, după aceea, Avocatul Poporului, prin demersurile pe care le va face, să-l sprijine în soluționarea problemei.

Depinde, iar, de noi dacă prin legile bugetare vom da consistență acestei inițiative legislative. Fără voință politică, această inițiativă legislativă rămâne pe jumătate; fără voință politică bugetară vreau să spun. Dacă prin legile bugetare, însă, noi vom demonstra că această instituție merită - lucru pe care noi l-am gândit în Comisia juridică, de disciplină și imunități pornind de la inițitiva distinșilor colegi -, atunci, această instituție va fi și mai auzită în peisajul politic românesc.

Eu cred că merită să-i acordăm toată susținerea, să acordăm în continuare creditul și girul actualei conduceri a instituției care a făcut din Avocatul Poporului o instituție de referință în România, cu mențiunea că rămâne de datoria factorului politic să țină cont de vocea cetățeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Iată motivele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține această inițiativă legislativă a colegilor din PSD și UDMR.

      ................................................
  Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (trimis Consiliului Legislativ).  

Domnul Emil Boc:

Ca lider de grup.

      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, evident, vreau să discut, nu pe fond, pentru că fondul îl discutăm dacă rezolvăm chestiunea de procedură. Întotdeauna procedura bate fondul...

Domnule președinte, noi ne opunem solicitării formulate de către Guvern de a amâna dezbaterea pentru că în primul rând, este vorba de un proiect de lege al Guvernului și nu înțelegem de ce Guvernul vine cu amânarea la propriul său proiect de lege. Doi. Trebuie să reglementăm într-o manieră foarte clară și precisă regimul cadourilor sau bunurilor primite cu titlu gratuit de către demnitari și credem că orice amânare nu demonstrează decât faptul că nu avem o voință politică necesară de a reglementa în cadre corecte acest sistem.

Pe fondul problemei, veți vedea că noi am propus coborârea nivelului valorii cadourilor pe care le poate primi un demnitar, de la 300 de euro, la 70 de euro și la maxim 300 de euro într-un an. A tergiversa înseamnă a perpetua o situație care este criticată și criticabilă și, din acest punct de vedere, soluția pe care noi o avem și v-o propunem este să dezbatem proiectul de lege și să acceptați amendamentele formulate de către Grupul parlamentar P.D. cu privire la regimul cadourilor și care ar contribui la normalizarea acestei situații.

Orice altă soluție contrară înseamnă iarăși trimiterea problemei în eternitatea parlamentară, așa cum s-a întâmplat cu statutul aleșilor locali care, iată, de mai bine de un an de zile, stă pe agenda Parlamentului și puteam rezolva migrația politică. Acum, iarăși ne întoarcem și mai inițiem un alt proiect de lege prin care să modificăm proiectul de lege care este pe agenda Parlamentului.

Eu cred că un act legislativ coerent presupune dezbaterea proiectelor la data când ele sunt pe agenda Parlamentului. El este pe ordinea de zi și orice altă amânare nu ar face altceva decât să amâne problema și reprezintă probabil o altă tactică a partidului de guvernământ, care, mai nou, nu spune nu la inițiativele noastre, nu spune nu nici la migrația politică, după ce a spus-o o lungă perioadă de timp și spune "Vom mai elabora un alt proiect de lege". Nu spune nu nici acestei inițiative a noastre, de limitare a cadourilor demnitarilor și spune "Vom mai vedea".

Nu, trebuie o dată să demonstrăm că avem voință politică și să punem punctul pe "i" și să dezbatem proiectele de lege la momentul potrivit.

De aceea, noi ne pronunțăm pentru dezbaterea lui și acceptarea amendamentelor Grupului parlamentar al P.D.

Vă mulțumesc.

 
      ................................................
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (trimis Consiliului Legislativ).  

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe procedură, nu neapărat pentru a fi în contradicție astăzi cu domnul ministru, pentru că la proiectul cu Avocatul Poporului l-am susținut cu toată sinceritatea. Dar, de data aceasta, chiar că nu are nici o legătură.

Noi avem aici de discutat un raport suplimentar la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2003 privind modificarea art.31 alin.5, deci o chestie punctuală.

Nu este nici un fel de problemă. În conținutul proiectului de lege pe care l-am discutat anterior, și l-am trimis la Consiliul Legislativ, acest articol nu este vizat. Art.31 alin.5 nu face obiectul discuției. Nu are nici o legătură.

Aici este o chestiune simplă, pe care nu trebuie s-o mai tot tergiversăm, pentru că o tergiversăm de mai bine de un an de zile, în detrimentul interesului general. Și când spun asta, mă refer la următorul aspect: acest art.31 alin.5 stabilește unde trebuie să fie prezentate expunerile de motive și notele de fundamentare. În viziunea Guvernului, aceste expuneri de motive și notele de fundamentare la ordonanță, expunerile de motive sunt la legi, iar notele de fundamentare sunt la ordonanțe, ar putea să fie publicate în Monitorul Oficial al României sau pe site-ul de INTERNET. Deci, ori acolo, ori acolo.

Evident că soluția pe care comisia a avut-o în vedere, a fost una în interesul general, în interesul public, a modificat optica Guvernului, și a spus ca expunerile de motive, adică motivația elaborării unei legi, de ce este nevoie o lege, să fie publicate în Monitorul Oficial al României, la care ajunge toată lumea, și nu pe site-ul de INTERNET, unde foarte puțini au acces la INTERNET, și să vadă de ce este necesară o lege.

Iată că e mai bine de un an de zile, Guvernul profită de această amânare, de această tergiversare pe care o face și acum, pentru a fi scutit de obligația să publice în Monitorul Oficial al României, așa cum dorim noi, adică membrii comisiei, expunerile de motive și notele de fundamentare la ordonanțe. Pentru că, dacă cetățenii ar vedea în Monitorul Oficial al României multe expuneri de motive, ar spune: "Domnule, cam nu prea-s bune legile acestea, și acum înțelegem de ce sunt proaste".

Neavând nici o legătură cu Consiliul Legislativ, neavând nici o legătură cu proiectul de lege anterior menționat, ci doar cu privire la faptul că vizează aceeași lege, dar subiectul este total diferit, vă propunem să tranșăm în plen, o dată pentru totdeauna, acest subiect. Repet: inițial, comisia a modificat punctul de vedere al Guvernului; plenul a retrimis la comisie; comisia a menținut același punct de vedere pe care l-a avut inițial, contrar Guvernului; și este cazul să tranșăm această dispută, fără a mai amâna la nesfârșit, și a trimite la calendele grecești un subiect care este simplu la prima vedere, neimportant, dar cu mari implicații, cu implicații majore pentru viața publică.

De aceea, ne opunem, încă o dată, retrimiterii la comisie sau a avizului Consiliului Legislativ. N-are ce căuta aici Consiliul Legislativ, cu tot respectul, nu are ce se pronunța pe acest subiect. Este o chestie de voință politică. Consiliul Legislativ este un organ tehnic de specialitate al Parlamentului, și nu ia decizii de oportunitate politică. Asta se ia aici, în Parlament, și în consecință nu se justifică trimiterea la Consiliul Legislativ. Mulțumesc.

      ................................................
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Vă asigur, că la Cluj, deja orașul este pe roate și merge foarte bine, pregătind instalarea unei administrații a Alianței.

Domnule președinte,

Distinsul ministru Gaspar ar avea dreptate, dacă ar vorbi ca un reprezentant al Opoziției. Numai că, domnia sa ar trebui să facă aceste prelegeri în fața membrilor Guvernului, că nu noi am elaborat ordonanța de urgență, ci Guvernul; și nu noi am elaborat proiectul de lege de modificare a legii, ci tot Guvernul.

Deci, dacă Guvernul avea o viziune unitară, avea un cadru coerent, nu trebuia să vină cu două acte normative: cu o ordonanță de urgență și cu un proiect de lege, și să ne deranjeze pe noi. Trebuia să stea așezat, să gândească, să nu se repeadă la ordonanțe de urgență. Deci, nu este vina noastră că suntem sesizați cu două acte normative de către același autor. Trebuia Guvernul să analizeze.

2. Domnule ministru, eu sunt de acord cu teza aceasta de a discuta concomitent, numai că nu pot fi absorbite aceste două acte normative: una este ordonanță, altul este proiect de lege. Ordonanțele, potrivit Constituției, se aprobă sau se resping prin lege.

În concluzie, această ordonanță pe care dumneavoastră ați emis-o trebuie să fie aprobată sau respinsă prin lege separat de proiectul de lege separat, pe care l-ați inițiat dumneavoastră. Deci, din acest punct de vedere, susținerea nu se justifică. Art.115 alin.6 din Constituție este expres din acest punct de vedere: ordonanțele de urgență se aprobă sau se resping prin lege. Or, noi suntem în prezența unui proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonanței. Iarăși, nu se justifică decizia dumneavoastră de a amâna. Mulțumesc.

 
      ................................................
Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (retrimis comisiei).  

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Nu mai reiau argumentele colegilor mei. Sunt justificate. Retrimiterea la comisie este binevenită, mai ales că mai există și o propunere legislativă cu privire la modificarea Legii notarilor, care are strânsă legătură cu Legea avocaturii, și cred că este cadrul coerent pentru a discuta o dată ce este mai util pentru cetățean, în vederea scăderii taxelor notariale, ca și avocații să aibă dreptul de a autentifica anumite... de a constata consimțământul părților, ceea ce va conduce la scăderea taxelor aferente, sau numai notarii, așa cum este în momentul de față.

Și, cred că o discuție care să vizeze cele două acte normative, ar fi binevenită în comisie. Mulțumesc.

      ................................................
Dezbaterea Propunerii legislative pentru instituirea Ziua NATO în România (amânarea votului final).  

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident că tot spațiul politic a susținut și susține România în NATO. Aici nu cred că există vreun element de divergență, dar noi am apreciat și apreciem că sărbătorirea intrării în NATO nu trebuie să îmbrace doar un caracter festivist, declarativ, cu zile libere... Ea trebuie să fie materializată în acțiuni pragmatice concrete. Intrarea în NATO în primul rând presupune o armată de profesioniști. Aceasta este cerința fundamentală legată de integrarea României în NATO. Așa că părerea noastră este că înainte de a sărbători triumfalist tot felul de intrări în NATO, ar fi bine să demonstrăm voință politică și să satisfacem criteriile și exigențele NATO cu privire la armată, și din acest punct de vedere noi apreciem că o adevărată sărbătorire a intrării României în NATO ar reprezenta-o trecerea la serviciul militar bazat pe profesioniști, pe voluntari și renunțarea la serviciul militar obligatoriu, așa cum s-a votat la Constituție.

Credem că în România este timpul ca faptele să ia locul vorbelor și a festivismului și înainte de a mai continua cu acest festivism să facem acțiuni pragmatice concrete, în interesul NATO și în interesul celor care se află în pragul satisfacerii serviciului militar. Credem că numai o asemenea abordare pragmatică ar servi cu adevărat intereselor României în NATO. Formal nu ne opunem unei asemenea inițiative legislative. Ea se preconizează a fi sărbătorită în fiecare an în prima duminică a lunii aprilie, deci nu implică o zi liberă, așa cum a fost anul acesta, anunțată în pripă, dar repet, dacă vom rămâne doar la stadiul de demagogie și triumfalism, nu ne vom vedea cu adevărat interesele noastre în NATO. Vom sărbători cu adevărat intrarea în NATO când vom avea o armată bazată pe voluntariat în România.

Mulțumesc.

       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 20 juillet 2019, 14:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro