Plen
Ședința Senatului din 3 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/12-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 3 mai 2004

Aprobarea ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de Dan-Mircea Popescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de Antonie Iorgovan și Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretari ai Senatului.

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem. Rog colegii din Comisia economică să ia loc.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschise lucrările Senatului din data de 3 mai 2004.

Din totalul de 140 senatori și-au anunțat prezența, electronic, 81 de colegi; 2 colegi sunt la Guvern, 2 în delegație, un senator este bolnav.

Sunt absenți motivat: domnul senator Athanasiu Alexandru, domnul senator Theodorescu Emil Răzvan, domnul senator Lupoi Mihail este în delegație, ca și doamna senator Marinescu Simona, iar domnul senator Brădișteanu Șerban este în concediu medical. (Grupul parlamentar al Partidului România Mare intră în sala de ședință.)

Salutăm prezența colegilor noștri din Grupul parlamentar România Mare.

În primul rând, cu privire la ordinea de zi a ședinței de astăzi este structura pe care o cunoașteți: declarații politice, până la ora 16,30, activitate de legiferare, de la 16,30 până la ora 18,30, când intrăm în punctul final al ordinii de zi și anume întrebări, interpelări, răspunsuri; sunt anunțat că acestea vor fi transmise și de către Radiodifuziunea Română.

Dacă cu privire la ordinea de zi există întrebări sau comentarii? Înțeleg că nu există. Atunci supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați! Vă rog să votați!

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Declarații politice prezentate de senatorii:  

Trecem la primul punct al ordinii de zi și anume declarații politice.

  Ion Solcanu

Îl invit la tribună, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul președinte Ion Solcanu.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

   

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc foarte frumos.

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Onorați invitați,

Vă rețin, astăzi, atenția, pentru a vă semnala o serie de erori de principiu, metodologice, dar nu numai, din textul Raportului Freedom House, pe anul 2003, întocmit de doamna Alina Mungiu-Pippidi, ca reprezentantă a Societății Academice Române.

Fundația publică anual un raport intitulat "Națiuni în tranziție", în care evaluează situația generală și evoluția proceselor democratice din 27 de țări, printre care și România. Raportul dat publicității în data de 26 aprilie conține o serie de aprecieri și afirmații eronate.

Senatorii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat își exprimă regretul față de modul scandalos în care doamna Alina Mungiu-Pippidi a deformat realitățile din România în Raportul Freedom House.

Gravele erori sunt de neîngăduit și, cu atât mai mult, regretabile, cu cât fundația este una dintre cele mai prestigioase organizații americane pentru apărarea democrației.

Raportul este elaborat, de regulă, de către un autor român. Anul trecut, raportul a fost întocmit de către doamna Sandra Pralong, anul acesta de către doamna Alina Mungiu-Pippidi. Se acordă o serie de note, de rating-uri pentru diversele domenii din țările respective.

Scandalul a pornit de la faptul că anul acesta, în calitate de furnizor al analizei primare, doamna Mungiu a încălcat obiectivitatea elementară și neutralitatea axiologică ale unei cercetări academice.

Raportul pe 2003, pentru România, are o notă la subsol în care scrie: "Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorului". Deci, teoretic, responsabilitatea pentru erori îi revine doamnei Mungiu, în calitatea sa de raportor.

Fundația Freedom House are calitatea de editor și, deci, nu poate evita asemenea responsabilități în legătură cu conținutul raportului.

Apreciem că raportul despre România este, pe cât de dur, pe atât de subiectiv și, în mare măsură, eronat, inclusiv în privința rating-urilor pentru principalele probleme ale societății românești, iar textul făcut de doamna Mungiu poartă numele pretențios de raport, dar, în realitate, este o însăilare de impresii, opinii personale, mai mult sau mai puțin avizate.

Metoda raportului este lipsa de metodă. Ideea de a obiectiviza prin note progresele sau regresele unei țări este greșită. Nu poți da note unei țări, întrucât procesul de democratizare nu este un concurs de frumusețe.

În ceea ce privește strict România, raportul arată că în 2003 s-a înregistrat o stagnare față de anul precedent, singurul progres înregistrîndu-se numai la scorul pentru societatea civilă. Este o dovadă de subiectivism faptul că singurul domeniu care a primit o notă mai bună decât în raportul pentru anul precedent, 2002, a fost societatea civilă.

În raportul despre România, rating-urile pentru principalele probleme ale societații românești, precum: procesul electoral, societatea civilă, independența presei, sistemul de guvernare, cadrul legislativ și corupția - au primit exact aceleași note ca și în anul precedent, ceea ce nu reflectă realitatea.

Apreciem că este surprinzătoare și incorectă acuzația că România tinde spre democrație totalitară. De altfel, concluzia generală a raportului arată că în toate țările din Balcani democratizarea progresează foarte lent. Raportul apreciază că în situația menținerii acestui ritm vor fi necesari încă mulți ani pentru ca aceste țări să se integreze în Uniunea Europeană. Totodată, Bulgaria și România sunt considerate ca "democrații neconsolidate".

Raportul susține enormitatea că democratizarea României a fost îngreunată semnificativ de foștii membri ai nomenclaturii comuniste, reuniți în Frontul Salvării Naționale, formațiune transformată, azi, în Partidul Social Democrat.

Partidul Social Democrat este catalogat, în raport, drept un "megapartid postcomunist" format din "clanuri", care controlează mass-media, tolerează "corupția la vârf" și recrutează cu forța membrii partidelor de opoziție.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Până aici este corect!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Nu este așa, pentru că ați luat de la noi oameni, îi aveți acolo în spate.

De asemenea, raportul apreciază, total incorect, că în decembrie 1989 în România a avut loc o lovitură de stat realizată de domnul Ion Iliescu.

Din sală (din partea Grupului P.R.M.):

Corect!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Pornind de aici, una din concluziile false care se desprind din acest raport este că integrarea euroatlantică a României a fost întârziată de așa-zisa "lovitură de stat".

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Adevărat și asta!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Dați-le un pic de apă, domnule..., poate le este sete colegilor de la P.R.M. (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Le vine rândul acum, domnule președinte, poftiți!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Toate erorile enumerate mai sus sunt deliberate și au scopul de a oferi "muniție" proaspătă adversarilor Partidului Social Democrat, lucru cu atât mai regretabil, cu cât organizația Freedom House are ca scop apărarea democrației.

Vă rețin atenția cu un amănunt semnificativ.

Comunicatul de la Societatea Academică Română privind Raportul Freedom House a fost transmis către massmedia din România la data de luni, 26 aprilie 2004.

În schimb, cu două zile înainte, conținutul raportului era deja cunoscut de către Partidul Național Liberal, nu România Mare. Dovada este afirmația purtătorului de cuvânt al Partidului Național Liberal, domnul Eugen Nicolăescu, pe care a făcut-o la o conferință de presă a studenților liberali de duminică, 25 aprilie. Domnia sa a declarat că raportul trage o concluzie destul de clară pentru situația din țara noastră și anume că, dacă în România nu va avea loc în 2004 o alternanță la guvernare, atunci destinul european și democratic al României va fi pus în pericol. Părerea Domniei sale.

Senatorii din grupul nostru aprobă cu tărie poziția domnului Președinte Ion Iliescu, exprimată prin două comunicate ale Președinției, precum și poziția oficială a Partidului Social Democrat. Respingem și de această dată încercarea de a prezenta Revoluția Română drept o lovitură de stat.

Legitimitatea domnului Ion Iliescu, în calitate de om politic, este dată de modul în care a făcut politică, de felul în care a acționat în spațiul public românesc, iar ca șef al statului este legitimat de votul liber exprimat al cetățenilor români.

Regretăm faptul că Freedom House a fost utilizată, partizan, de doamna Mungiu, care s-a înrolat la echipa de campanie a partidelor de opoziție de dreapta. Din acest motiv, fundația a fost redusă la o condiție ideologică subalternă, care derivă din modul partizan în care susține partidele de dreapta din România.

Fundația americană ar fi putut întocmi un raport cu adevărat obiectiv, cu condiția de a fi utilizat o sursă pertinentă și obiectivă de informații.

Pentru a fi corecți, se cuvine a sublinia că în corpul raportului există și câteva elemente pertinente. Pe baza lor, Freedom House putea oferi un instrument de lucru util atât celor care guvernează, cât și opiniei publice românești și internaționale.

Bazându-se pe surse unilaterale și neintrând în dialog cu toți actorii politici din România, cu Executivul, cu o mai largă paletă de organizații ale societății civile, fundația a ratat o oportunitate de a contribui la o dezbatere publică onestă și lipsită de idei preconcepute.

Raportul în cauză reiterează poziția unor forțe politice și organizații ale societății civile care încearcă să-și credibilizeze afirmațiile folosindu-se de fundația americană.

Este straniu că în anul 2004, un raport al unei respectabile organizații să mai vehiculeze afirmații încărcate cu un înalt grad de subiectivism, cum sunt cele referitoare la "revoluția furată", "restaurația comunistă" sau a "dominației partidului-stat". Aceste sintagme sunt produsul Societății Academice Române, le recunoaște oricine dintre noi, enunțate chiar în cuprinsul rapoartelor Societății Academice Române din anii anteriori.

În actualul raport se adaugă și tema "fraudării alegerilor" din acest an, făcându-se trimitere la desfășurarea referendumului pentru Constituție, fără însă a fi prezentate nici un fel de dovezi, date statistice, cazuri concrete semnalate de presa internațională sau presa românească.

Este ridicolă și deplasată teza susținută, astăzi, de doamna Mungiu, la 15 ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, că principala temă a confruntării politice în România este cea dintre comunism și anticomunism.

În realitate, așa-numitul raport nu este, de fapt, decât opinia Societății Academice Române, lucru confirmat de nota însoțitoare care precizează că opiniile exprimate în acest raport aparțin autorului - doamnei Alina MungiuPippidi. Aspectele semnalate în textul Raportului Organizației Freedom House pun serios în discuție credibilitatea raportului și a celor care-l patronează. Prin datele eronate și partizanatul politic, doamna MungiuPippidi a compromis, în bună măsură, credibilitatea organizației americane, care este o importantă asociație de apărare a democrației și a libertății. Este un episod neplăcut, deoarece organizația este formată din oameni politici și lideri ai societății civile americane, printre care se regăsesc membri ai principalelor partide americane: Partidul Democrat și Partidul Republican, ca și foști membri ai diferitelor guverne americane, oameni de afaceri, jurnaliști, oameni de film.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, vreau să reiterez faptul că Partidul Social Democrat îi va informa operativ pe distinșii membri ai fundației americane, că raportul doamnei Mungiu nu este decât un instrument partizan al luptei politice într-un an electoral și procedează la o simplificare nerealistă a societății românești. Acest lucru este confirmat și de multe comentarii corecte apărute în mass-media românească. Studiul doamnei Alina Mungiu-Pippidi conține opiniile personale ale Domniei sale cu care senatorii partidului nostru nu pot fi de acord. De asemenea, noi nu împărtășim opiniile doamnei Mungiu-Pippidi despre ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în România. Nu suntem de acord nici cu părerea doamnei Jennifer Windsor, directorul executiv al Freedom House, care afirmă că doamna Mungiu a redactat, și citez: "un raport excelent cu privire la România". Dimpotrivă, materialul conține numai opiniile personale ale doamnei Mungiu, cele mai multe deja exprimate în scrierile anterioare.

Restul informațiilor cu privire la România sunt incomplete și pe alocuri greșite. În plus, așa cum am arătat, metodologia studiului este neștiințifică. Metoda este lipsa de metodă!

Cu privire la opiniile doamnei Mungiu despre Revoluția din Decembrie 1989 și la viața politică românească, prima observație este că ar fi corect și științific ca doamna Mungiu să le asume ca personale. Noi le considerăm superficiale și părtinitoare. Doamna Mungiu crede că F.S.N., F.D.S.N., P.D.S.R și acum P.S.D. este un partid politic postcomunist, în vreme ce fostele partide C.D.R. au fost partide "anticomuniste". Noi, dimpotrivă, credem că partidul politic care a desființat regimul politic comunist, a reînființat pluralismul politic, a organizat primele alegeri libere în România, după decembrie 1989, a elaborat prima Constituție democratică a țării, a restabilit libertățile fundamentale, nu singuri, împreună cu partidele de atunci, din Constituantă, a declanșat și a susținut procesul de creare al economiei de piață, privatizarea masivă a societăților comerciale cu capital de stat, a declanșat și susținut, alături de alte forțe politice democratice din țară, integrarea euroatlantică, nu poate fi creditat, așa cum spune doamna Alina Mungiu-Pippidi, ca partid comunist. Să nu uităm că noile realități ale României contemporane, de la alegerile libere și până la integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, au fost construite, de-a lungul a 14 ani, în care 10 dintre aceștia România a fost guvernată de acest partid și l-a avut ca președinte pe domnul Ion Iliescu.

Închei, spunându-vă că spre deosebire de doamna Mungiu, noi ne îndoim foarte mult de "câștigurile reale" ale democrației din timpul guvernării C.D.R. Nici chiar faptul că doamna Mungiu a avut funcții importante de conducere în instituțiile de atunci ale statului român nu ni se pare un câștig. În memoria noastră și a populației, guvernarea coaliției P.N...C.D.-P.N.L. și P.D. rămâne, în primul rând, ca cea mai proastă perioadă de gestionare a treburilor țării din toată perioada de după 1989, încununată de ofensele fără precedent ale corupției, dar fără măsuri de combatere a ei și în care nu au fost inițiate nici una dintre reformele de a căror întârziere se plânge acum doamna Mungiu. Recomandarea noastră către doamna Mungiu și Freedom House este să verifice cu adevărat datele și informațiile utilizate în raport. Ele sunt fragmentare, iar adeseori greșite. De asemenea, cunoștințele distinsei doamne Mungiu-Pippidi despre legislația României și reformele în curs sunt selective și incomplete. Parlamentul României va pune la dispoziție toate datele necesare pentru o documentare completă atunci când Freedom House va dori să cunoască situația reală din România în plan legislativ.

În final, ne exprimăm surprinderea față de aprecierile din raport referitoare la parlamentarii Partidului Social Democrat acuzați că nu ar fi în întregime prooccidentali.

Partidul nostru a legiferat întregul proces de reforme destinat integrării României în NATO și în Uniunea Europeană și este în întregimea sa prooccidental, indiferent de părerile, simpatiile sau antipatiile personale ale distinsei doamne Alina Mungiu-Pippidi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Găucan

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, invit pe domnul senator Găucan Constantin.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Constantin Găucan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi aș dori să spun câteva lucruri despre actualitatea lui Orwell. Cărțile lui, atât "Anul 1984", cât și "Ferma animalelor", le-am citit chiar în anul 1984, când am descoperit esența, cum le-ar numi (îl parafrazez pe domnul profesor Buzatu) -ismelor. În cărțile Domniei sale se vorbește de fascism, de nazism și, în special, de comunism. De fapt, toate având același comportament totalitar și toate mecanismele sunt foarte bine expuse, ale unui regim totalitar, în cărțile Domniei sale. După părerea mea, el a intrat în universalitate, pentru că a știut să găsească, în cele două cărți, esența acestor -isme, care au fost valabile, sunt valabile și vor fi valabile. Și asistăm, din păcate, și în ziua de astăzi, la o revenire a acestor -isme: neonazism, neofascism, neocomunism și alte neo-uri. Știu că m-a zguduit la vremea respectivă două lucruri sau mai multe din carte. O să vi le reamintesc pe rând, în care spunea: "Ignoranța înseamnă putere" și s-a dovedit acest lucru. Oamenii ignoranți sunt plimbați foarte ușor și sunt măciuca sau grupul de atac al unui regim totalitar. Și, al doilea lucru, și de la această idee o să plec astăzi, este că "cine stăpânește prezentul, poate să rescrie trecutul", însă, are și un revers: "Cine stăpânește trecutul sau cunoaște trecutul, și aici este vorba de istorici, poate prevedea viitorul" și, poate, că la acest lucru ar trebui să medităm mai mult. În această idee am făcut un "Club al istoricilor", care înglobează istoricii nealiniați politic și care vor să scrie și pot să scrie, nu la comandă, așa cum o să fac referire în cuvântul meu de astăzi.

Legat de acest adevăr că "cine stăpânește prezentul, poate să rescrie trecutul", știind că și în vremea comuniștilor s-a făcut acest lucru, o experiență este a mea, personală, directă, întâmplată la Bruxelles, acum 2-3 săptămâni și una sau unele este cea care se întâmplă în județul Prahova. O să fac referire la târgul meu, la Vălenii de Munte. După cum știți, fac parte și din Comisia pentru integrare interparlamentară și aceste comisii se întâlnesc de două ori, o dată la Brașov, o dată la Bruxelles. Întâlnirea din iarna trecută a avut loc la Brașov, iar acolo eu am discutat despre imposibilitatea libertății presei și a televiziunii, pentru că nu au cum să fie libere, întrucât toată lumea știe, trăiesc din reclame sau sunt datoare vândute la Ministerul Finanțelor Publice.

Ce găsesc în documentele de acum 3 săptămâni de la Bruxelles? "Senatorul Găucan a vorbit despre probleme de sănătate și sociale". Iată, deci, că un exemplu trăit de mine, care m-a cutremurat, recunosc, nu l-am comentat în fața plenului sau întâlnirii între cele două comisii, dar vi-l transmit acum, dumneavoastră.

A doua întâmplare, care este iar un semnal de alarmă, unul mic, este târgul meu. Avem un primar. De 17-18 ani este primar. A fost primar comunist, secretar de partid. După 1990 - fesenist, după aia primar independent, acum este primarul care guvernează orașul.

Întâmplarea care mi-a stârnit un pic revolta și dorința de a o expune în fața dumneavoastră și a atrage atenția, ca un semnal, este că un distins profesor de istorie (profesorul Buzatu îl cunoaște din întâlnirile noastre de la Muzeul Iorga), scrie o monografie a orașului Văleni. O scrie și, evident că, în prezentarea unor personalități din orașul Văleni sunt citați câțiva oameni cu un curriculum vitae, pe care l-au scos din Internet și din alte documente. Una din aceste personalități este un celebru profesor de română, care este scriitor și are un metru jumătate de cărți de poezie, de proză și de teatru și care a fost scos din această listă a..., hai să-i spunem a contemporanilor, personalităților contemporane din Vălenii de Munte. De ce?! Pentru că soția lui, fiind doctoriță, internându-l cândva de urgență pe domnul primar a scris adevărata cauză a internării la vremea respectivă, evident că, n-o să v-o fac dumneavoastră cunoscută. Apoi a fost trecut cu vederea iar un distins profesor și director al liceului, care are niște cărți scrise și, evident că, atunci când a fost profesor avea grijă ca fișa mea să fie undeva ascunsă. "Ce-ai acolo?" -l-a întrebat primarul.

"Păi, ceva și despre doctorul Găucan, și cetățean de onoare, și senator, și decan, și scrieri, și..., în sfârșit, fundații, «Clubul istoricilor», activitate culturală pentru orașul Vălenii de Munte, și nu numai". "Acolo, -zice, vezi să treci două rânduri". Nu asta este problema.

Problema este că anul trecut a fost anunțată o vizită a domnului premier Năstase, care a fost contramandată.

Însă, în carte apare o fotografie - cu primarul nostru, probabil, la altă întâlnire, aflându-se în spatele domnului premier - în care primarul Manolescu îl primește pe domnul Adrian Năstase în vizită la așa-numitul "Parc industrial de la Vălenii de Munte". Deci, iată că un om care plătește..., că așa ar fi afirmat în fața profesorului:

"Cine plătește nunta, profesore, comandă muzica!". Deci, bietul profesor a fost nevoit..., și mi s-a justificat, a zis:

"Domnule doctor, ce să fac? Mi-a dat banii pentru carte și a trebuit să bag din lucrurile comandate".

Stimați colegi,

Mie mi se pare că asta ar părea să fie glumă. Nu este o glumă, este o tristă realitate și un mare pericol. Și o să închei, revenind asupra unui pasaj din cărțile lui Orwell: "Cine cunoaște trecutul..." și foarte mulți dintre noi îl cunosc. Avem distinși istorici, avem distinși oameni de cultură. Sunt foarte mulți. Deci, cunoaștem trecutul, cunoaștem întâmplările trecutului, cunoaștem eșecurile unor întâmplări din istoria noastră recentă. Putem să prevedem viitorul, cunoscând acest trecut și tare mi-e teamă că foarte mulți dintre intelectualii acestei țări, care cunosc istoria recentă a țării noastre, pot să prevadă, nu că mi-e frică, doresc să întrevedem un altfel de viitor.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu F.Alexandru

Îl invit la tribună, în numele P.N.L., pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am urmărit cu toții, așa cum era și firesc, felul în care mass-media din lume și, în primul rând cea din toate țările europene a marcat extinderea oficială a Uniunii Europene.

Din mulțimea evenimentelor desfășurate și a declarațiilor făcute de oamenii politici, am să vă rețin atenția doar cu câteva care mi se par că au o semnificație cu totul deosebită.

Lech Walesa, fostul lider al sindicatului "Solidaritatea" și fostul președinte al Poloniei, unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai regimului comunist, a declarat: "Visul vieții mele a fost împlinit, iar lupta s-a încheiat".

Președintele cubanez Fidel Castro a apreciat, cu ocazia manifestației organizate de 1 Mai, că "Uniunea Europeană extinsă este o adevărată mafie, aliată și subordonată Washingtonului".

Președintele Ion Iliescu a afirmat, în preziua plecării la festivitățile de la Dublin, că "economia de piață are o serie de virtuți, dar cultivă individualismul feroce, iar oamenii devin fiare". Șeful statului consideră că acest "individualism feroce" se manifestă prin dorința de a acumula bogății și că este nevoie de mai multă "solidaritate umană".

Din declarația Președintelui Iliescu nu a rezultat clar dacă Domnia sa - când a vorbit despre ferocitate și despre cei care nu știu ce înseamnă solidaritate umană - a avut în vedere "fiarele" din Uniunea Europeană, care acordă României credite nerambursabile de circa 1 miliard euro pe an, sau capitaliștii de la Banca Mondială care asigură pentru România credite rambursabile de aproximativ 1 miliard dolari pe an, sau "rechinii" de pe piața străină de capital de la care Ministerul Finanțelor adună și el cam 500 milioane dolari pe an.

La Budapesta, într-o stație de autobuz din centrul orașului, locuitorii capitalei țării vecine și prietene au abandonat televizoarele sovietice, operele complete ale lui Lenin și alte obiecte legate de regimul comunist, în semn de despărțire definitivă de trecutul comunist.

La Pitești, în România, în fața mulțimii adunate pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, premierul Adrian Năstase a declarat că "pe listele partidului, deocamdată pentru alegerile locale, muncitorii nu mai pot să absenteze".

Domnia sa nu a explicat de ce resimte atât de acut lipsa muncitorilor în administrația locală și nu a juriștilor, a economiștilor, a finanțiștilor, într-un cuvânt, a specialiștilor.

Nu a precizat cât la sută dintre locuri vor fi repartizate clasei muncitoare, cum s-a abținut și de la orice comentariu legat de posibilitatea ca și țăranilor, intelectualilor și altor categorii și pături sociale să li se asigure, la fel, un număr de locuri printre viitorii aleși.

În discursul din Piața Prefecturii din Pitești, premierul Năstase nu a rostit nici măcar un singur cuvânt despre eșecul Guvernului pe care îl conduce în cursa pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar a ținut să anunțe că programul său pe următorii 4 ani, pe care îi consideră deja adjudecați pentru un viitor guvern P.S.D., include dublarea salariului minim, dublarea pensiei minime, creșterea cu 50% a celei medii, precum și lansarea programului "Bani pentru elevi", seria a II-a de la "Cornul și laptele", în urma căruia 100.000 de elevi din familii cu venituri reduse vor primi subvenții pentru a-și continua studiile la liceu.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu dacă vârsta înaintată este cea care îl împinge pe domnul Ion Iliescu să facă, tot mai frecvent, declarațiile de tipul celei pe care am evocat-o sau, poate, o logică la care numai dumnealui are acces.

Nu există nici o îndoială că suntem martorii unor luări de poziție care descalifică omul politic și care, infinit mai grav, aduc reale prejudicii credibilității puterii de la București și, implicit, României.

Nu știu cum se poate ca un om de formația intelectuală a premierului Adrian Năstase, exact în ziua în care o lume întreagă sărbătorește noua arhitectură europeană, într-un discurs desprins parcă dintr-o antologie a mitingurilor ceaușiste, să-și facă publică o opțiune pentru grotescul model al democrației de tristă amintire și să se lanseze în cele mai deș.nțate promisiuni electorale.

Nu știu câți dintre cetățenii României, preocupați de prezentul și de viitorul vieții lor, subscriu la declarația tâmpă a Ministerului Integrării Europene, domnul Alexandru Fărcaș, și percep ca o sărbătoare data de 1 mai 2004, zi în care României i s-a refuzat certificatul de țară europeană. Dar nu am nici cea mai mică îndoială că atâta vreme cât țara va fi condusă de un Guvern - care nu face decât să mimeze reforma și să practice politicianismul de cea mai joasă speță, să mimeze opțiunea pentru valorile autentice ale democrației și să încalce cu regularitate normele statului de drept - câtă vreme țara va fi condusă de un Guvern P.S.D., România va rămâne o eternă cenuș.reasă a Europei. (Aplauze, rumoare, discuții.)

 
  Vajda Borbala

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Din partea Grupului U.D.M.R. o invit la tribună pe doamna senator Vajda Borbala.

Aveți cuvântul, doamna senator!

   

Doamna Vajda Borbala:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Această declarație este omagiul meu adus mamelor.

Ieri am avut bucuria de a participa la sfânta slujbă de duminică în cadrul căreia a fost oficiată și o slujbă specială prilejuită de aniversarea Zilei Mamei, una dintre sărbătorile cele mai apropiate inimilor noastre. Și de ce nu? Doar mama este cea care ocupă un loc deosebit în inima fiecărui copil și adult. Ea este aceea căreia îi destăinuim bucuriile și supărările noastre. Ea este aceea pentru care nimic nu este mai important decât noi, copiii ei. De multe ori nici nu observăm cât de mult se ostenește pentru ca să ne ofere o prăjitură preferată, haine curate, o casă primitoare și siguranța zilei de mâine. Pentru ea, toate aceste îndatoriri sunt firești. În schimb, nu cere decât să fim copii buni. Uneori nu reușim să fim buni. Uneori chiar pricinuim supărări sau mari bucurii. Se întâmplă să uităm câte ceva, poate chiar lucruri importante, dar există o zi din an de care nu putem uita. Aceasta este Ziua Mamei!

În această zi aducem cel mai călduros omagiu tuturor mamelor, mulțumindu-le de dragostea și grija nemăsurată cu care ne-au înconjurat de la naștere și până în fiecare moment al vieții noastre. Este ziua în care trebuie să ne amintim că fără respect și stimă față de familie și maternitate nu există viitor pentru națiune și omenire.

Ziua Mamei, sărbătorită astăzi în multe țări din lume, are o istorie îndelungată. În Grecia antică, cu ocazia sărbătorilor de primăvară, era omagiată mama tuturor zeilor și zeițelor, zeița pământului Rhea, și, o dată cu ea, toate mamele pământene.

În sec.XVII Anglia celebra o zi numită Sâmbăta Mamelor, în a patra sâmbătă din perioada marelui post de Paști. O dată cu răspândirea religiei creștine pe glob, istoricii sunt de părere că Mama-Biserică a substituit cealaltă sărbătoare, mama-zeiță. În timp, cele două sărbători s-au amestecat și au devenit una singură: Ziua Mamei.

În S.U.A. ideea de a sărbători Ziua Mamei a fost prima dată propusă în 1872 de către Julia Word Howard.

Domnia sa a dorit ca această zi să fie sărbătorită sub semnul păcii. Sărbătorirea oficială a Zilei Mamei este rezultatul inițiativei lansată în anul 1907 de către Ana Jarvis din Philadelphia. Ca rezultat al efortului ei, prima zi a mamei a fost ținută pe data de 10 mai 1908.

Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne, Reese Jarvis, mama Anei Jarvis.

În zilele noastre, garoafa roșie este simbolul unei mame încă în viață, în timp ce garoafa albă comemorează pierderea ei.

Trei ani mai târziu, în 1910, prima proclamație a Zilei Mamei a fost citită de guvernatorul statului Virginia de Vest. În anul următor aproape toate statele din S.U.A. au sărbătorit Ziua Mamei, iar în 1914 Președintele de atunci al S.U.A., Woodrow Wilson, a oficializat Ziua Mamei proclamând-o sărbătoare națională, aniversată în a doua duminică a lunii mai.

Transformarea ulterioară a acestei sărbători într-un prilej de a obține venituri de către unii întreprinzători a determinat-o pe inițiatoarea ei ca în anul 1923 să ceară anularea ei. În pofida acestui demers, în fiecare an a existat o zi în care s-a sărbătorit Ziua Mamei, transformându-se astfel în tradiție.

În Europa anilor '20 ai secolului trecut, vânzătorii de flori au fost primii care au făcut propagandă acestei sărbători. În 1924, Biserica catolică din Austria a accentuat răspândirea acestei sărbători, cu scopul de a propovădui binefacerile unei vieți sănătoase și naturale, oferite de maternitate și familie, luptând astfel împotriva rezultatelor nefaste asupra vieții sociale datorate industrializării rapide.

Astăzi multe țări din lume își aniversează Ziua Mamei, ce-i drept la momente diferite, ca de exemplu: catolicii și protestanții din România și Ungaria, care sărbătoresc Ziua Mamei în prima duminică a lunii mai, față de țări ca Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia și Belgia care celebrează Ziua Mamei în aceeași zi cu S.U.A. În această zi, copiii și adulții pregătesc în secret cadouri mamei lor, prin care își exprimă mulțumirea lor pentru sacrificiul și efortul fără margini pe care îl depun persoanele cele mai iubite pentru creșterea și educarea lor.

În încheiere, adresez tuturor mamelor cele mai sincere și calde urări de sănătate și iubire veșnică din partea celor dragi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Alin Theodor Ciocârlie

Invit la tribună, din partea Grupului P.S.D., pe domnul senator Alin Ciocârlie.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Alin Theodor Ciocârlie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În declarația mea mă voi referi la participarea delegației Grupului român al Uniunii Interparlamentare la cea de-a 110-a Adunare a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc între 17-23 aprilie la Ciudad de Mexico, în capitala Statelor Unite Mexicane.

Au participat peste 600 de parlamentari din 120 de țări din cele 138 membre ale organizației, cărora li s-au alăturat reprezentanții celor 5 adunări parlamentare cu statut de membru-asociat: Parlamentul andin, Parlamentul central-american, Parlamentul european, cel latinoamerican și Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, precum și un număr important de observatori din partea Organizației Națiunilor Unite și a agențiilor din sistemul acesteia.

Adunarea Uniunii Interparlamentare a fost inaugurată în mod oficial de către Președintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vincente Fox Quesada. Domnul Danilo Turc, secretar general-adjunct pentru afaceri politice al Națiunilor Unite, a prezentat un mesaj din partea secretarului general, domnul Kofi Annan. Trebuie precizat că în preziua deschiderii oficiale a conferinței a avut loc Reuniunea femeilor parlamentare, iar în paralel cu sesiunea parlamentară s-a întrunit Asociația secretarilor generali de parlamente.

Pe agenda adunării, a cărei temă generală a fost "Reconciliere și parteneriat" au figurat următoarele teme:

  • promovarea reconcilierii internaționale;
  • contribuția la stabilizarea regiunilor în conflict;
  • sprijinirea reconstrucției post-conflict;
  • crearea unui mediu echitabil pentru comerțul internațional;
  • problematica comerțului cu produse agricole și cea a accesului la medicamentele esențiale;
  • aprofundarea democrației parlamentare în vederea apărării drepturilor omului și a încurajării reconcilierii între popoare și a parteneriatului între națiuni. (Clopoțel.)
 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Continuați!

 
   

Domnul Alin Theodor Ciocârlie:

Mulțumesc.

... rolul parlamentelor în stoparea actelor de violență și a construirii zidului de separare în vederea creării condițiilor promovării păcii și a unei soluții durabile pentru conflictul palestiniano-israelian, temă inclusă pe ordinea de zi în regim de urgență, la propunerea țărilor arabe.

Delegația grupului român a inclus membri ai comitetului director, reprezentând toate partidele politice parlamentare. Senatul a fost reprezentat de senatorul Viorel Matei și de cel care vă vorbește, precum și de secretarul general, domnul Constantin Sava.

Activitatea parlamentarilor români s-a concretizat în intervenții și contribuții în cadrul organelor de lucru plenare ale Uniunii - Adunare, Consiliu director, cele trei comisii permanente, Reuniunea Femeilor Parlamentare, Asociația Secretarilor Generali de Parlamente.

În contextul dezbaterilor generale, parlamentarii români s-au referit la evoluțiile din spațiul central și sud-esteuropean, la raportul dintre procesele de reconciliere și cele de integrare europeană și euroatlantică, la participarea Parlamentului României la dezvoltarea cooperării în scopul promovării stabilității regionale, la contribuția României, în calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, la adoptarea declarației prezidențiale a Consiliului din luna martie a.c. privind situația din Kosovo, la angajamentele și responsabilitățile ce revin țării noastre în noua sa calitate, de membru al NATO.

În intervenția mea în plenul Comisiei pentru pace și securitate internațională, am prezentat experiența României în reconstrucția unei societăți democratice după 1989, contribuția țării noastre la misiunile de menținere a păcii, de stabilizare și reconstrucție în Kosovo, BosniaHerțegovina, Afganistan și Irak.

Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al O.N.U. în procesele de reconstrucție, precum și cel al Uniunii Interparlamentare în asigurarea caracterului democratic al proceselor electorale și al instituțiilor reprezentative create în societățile post-conflict.

În ultima zi a Adunării au fost adoptate prin consens rezoluțiile pentru cele patru teme ale ordinii de zi. Prima dintre rezoluții, referitoare la reconcilierea internațională și reconstrucția post-conflict, include și două amendamente propuse de Grupul Român pentru Uniunea Interparlamentară.

Precizez că România s-a numărat printre cele 11 țări, din peste 130 de membre, care au contribuit cu propuneri concrete la elaborarea rezoluției.

Astfel, la propunerea Grupului Român, care pornește de la experiența și obiectivele Parlamentului României, rezoluția adoptată face apel la Parlamente să susțină și să promoveze dimensiunea parlamentară a structurilor, mecanismelor interguvernamentale care promovează stabilizarea, reconcilierea și dezvoltarea pașnică în plan regional și subregional.

Totodată, România a propus o implicare mai mare a Uniunii Interparlamentare în promovarea cooperării, a schimburilor de experiență și de soluții optime de lucru între organismele parlamentare cu atribuții în domeniul drepturilor omului și îndeosebi între acestea și mecanismele specializate din sistemul Națiunilor Unite.

În plan bilateral, menționez că, în cadrul primirii oficiale a șefilor de delegații, președintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea legăturilor româno-mexicane, evidențiind originea lor latină comună.

Delegația română a avut, de asemenea, o întrevedere oficială cu domnul Enrique Jackson Ramirez, președintele Senatului mexican și al celei de-a 110-a Adunări a Uniunii Interparlamentare. Cu această ocazie, au fost abordate aspecte ale cooperării româno-mexicane, cu accent pe dimensiunea parlamentară și economică.

Domnul Jackson Ramirez a precizat că dorește să dea curs cât mai curând invitației președintelui Senatului României de a efectua o vizită oficială în țara noastră și să impulsioneze adresarea unei invitații în Mexic către senatorii români.

De asemenea, Domnia sa s-a implicat personal în reconstituirea imediată în Parlamentul mexican a Grupului de prietenie cu țara noastră, care va contribui la promovarea schimburilor parlamentare bilaterale la diferite niveluri.

În ziua de 20 aprilie, am participat, împreună cu deputații P.S.D. Constantin Nicolescu și Florin Iordache, de altfel, singurii care au fost invitați din delegația română, la o reuniune a parlamentarilor din partidele afiliate la Internaționala Socialistă, întrunire condusă de secretarul general Luis Ayala.

Cu acest prilej, s-a efectuat un util schimb de opinii, de idei și experiență și s-a convenit organizarea unui grup permanent de lucru, constituit din parlamentarii partidelor afiliate la Internaționala Socialistă.

Se accentuează astfel rolul tot mai important al diplomației parlamentare în eforturile generale de a așeza raporturile dintre țările lumii pe coordonatele reconcilierii, colaborării și păcii.

Participanții români l-au asigurat pe secretarul general al Internaționalei Socialiste de voința social-democraților din Parlamentul României de a contribui substanțial la concretizarea acestei valoroase inițiative.

În încheiere, doresc să subliniez aportul remarcabil al personalului Ambasadei României în Mexic, coordonat cu profesionalism exemplar de Excelența sa, ambasadorul Vasile Dan, al experților parlamentari ai Senatului, doamnele Cristina Dumitrescu și Adriana Badea, și Camerei Deputaților la activitatea complexă a delegației române.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră, stimați colegi.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  George Mihail Pruteanu

Invit la tribună pe domnul senator George Pruteanu, pe timpul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bune colege și buni colegi,

Voi încerca astăzi să fac un experiment. Voi folosi, adică, în cuvântul meu, într-o anumită parte a sa, și cuvântul celor fără de cuvânt, cuvântul celor cărora, recent, premierul Adrian Năstase le va dubla lefurile și pensiile.

Nu pot să nu încep cu această paranteză preambulară, în care să spun că este una dintre cele mai gogonate afirmații pe care le-am auzit în ultimii 10 ani. Mă întreb dacă domnul Adrian Năstase a găsit cumva, sub localitatea Tărtășești, un ocean de petrol, pe care, vânzându-l, să obținem bănetul acesta necesar pentru a dubla lefurile și pensiile. A le dubla - atenție! - nu a le mări cu 10% sau 20%, sau 30%, deja cifre exorbitante pentru un economist cu scaun la cap! Nu! Să le dubleze!

Să fi găsit acest ocean de petrol?! Mă îndoiesc.

O fi găsit Domnia sa, sub Cornu, vreo pepită de aur, milioane de tone de aur, pe care, vânzându-le, să devenim cea mai bogată țară din estul Europei, în așa fel încât să putem și tripla? Nu cred că a găsit așa ceva și de aceea spun, cu toată franchețea și cu toată fermitatea, că este o afirmație de un populism josnic, nedemnă de un intelectual și, cu atât mai puțin, nedemnă de un prim-ministru.

Subiectul de astăzi este tot o statuie. Nu sunt specializat în acest subiect, dar sunt sensibil la artă, sunt sensibil la reacțiile opiniei publice și coincidența face că în ultima vreme dispar statui.

Iată subiectul. Pe forumul site-ului meu - www.pruteanu.ro - am lansat acum câteva zile o întrebare care mă frământa realmente, nu era una retorică, și care suna așa: exista în Parcul Obor, lângă Magazinul Bucur Obor, un grup statuar amplu, numit "1907", care nu era rău ca lucrare de artă. Nu era la nivelul monumentului din Parcul Carol, dar, repet, nu era o lucrare rea. De curând, să fie vreo săptămână, 10 zile, de când am constatat eu că lipsește - s-ar putea să fi dispărut de mai mult timp - am constatat că nu mai există, pur și simplu, s-a escamotat.

A fost pentru mine ceva incredibil, pentru că nu putea fi furat - a fost un monument mai mare, cred, și mai greu decât statuia lui Lenin, de la Casa Scânteii. Deci a fost scos de către autorități. Dar, de cine și de ce, nu știu.

Între timp, am făcut o vagă investigație, primăria a mormăit ceva, în sensul că ar fi un monument comunist... și aici ajung la ce vă promisesem, și anume voi folosi vocile celor care, absolut aleatoriu, au răspuns, spunându-și deschis părerea pe acel forum.

Iată câteva dintre mesajele sosite, care sunt ca un mic test psiho-sociologic despre cum gândește populația, sigur, un anumit sector al ei, cel care simte nevoia să se exprime pe acest mijloc de comunicare, care este Internetul.

O opinie semnată Liviu Irimia: "Părerea mea este că monumentul închinat Răscoalei din 1907 a fost dezmembrat deoarece incomoda vederea spre clădirea care se ridică lângă Halele Obor, care nu știm proprietatea cărui baron postrevoluționar este, și, după cum bine este știut, după evenimentele din 1989 nu mai există nici un fel de respect față de lege și singura lege care guvernează în momentul de față România este fărădelegea. Monumentul n-a fost mutat, ci, pur și simplu, demolat. Altfel, se știa de la început unde va fi reamplasat, dar nu s-a dorit mutarea lui." Am terminat citatul.

Fac o precizare. Din câte știu, este dus la gunoi, ca să mă exprim pe șleau, dus undeva, la A.D.P., ca un fel de piatră veche și bronz vechi.

Altă opinie: "În Parcul Obor se construiește Primăria Sectorului 2. A fost dărâmată, egal distrusă, statuia «1907», ca să se vadă clădirea, ce frumoasă și mai ales ce luxoasă e. În prezent, Parcul Obor nu prea mai există." Semnat, Georgeta Moșanu.

Altă opinie: "Deci precedentul este creat. Sacrificăm monumentele pentru construcții opulente. Nu credeți că se răsucește împușcatul în mormânt, când vede fățărnicia prezentă?" Din nou Liviu Irimia.

Altă opinie: "Era odată un boier. Într-o zi, vine la el un tinerel și îi zice: «Boierule, angajează-mă pe mine vătaful dumitale, că ăla pe care-l ai te fură. Uite ce casă și-a construit din banii dumitale, uite ce vie frumoasă are din banii dumitale și așa mai departe.» Boierul îl ia pe vătaful cel bătrân, îl leagă de un copac, îl unge cu miere, să-l înțepe albinele și viespile, drept pedeapsă că l-a furat. Spre seară, gândindu-se mai bine, i se face milă și se duce la copacul unde era bătrânul. Era umflat de înțepături, dar trăia. Cum îl vede pe boier, îi zice: «Boierule, boierule, dumneata ai trăit mai mult la Paris, bănișorii veneau, să ai ce cheltui. Eu ți-am îngrijit casa și via și ți-am gospodărit averea. Te-am furat, e drept, dar puțin câte puțin. În răstimpul de 35 de ani, de când îți slujesc și îți chivernisesc averile, mi-am făcut o căscioară, dar uite ce conac mândru ai dumneata, că m-am muncit să-l ai. Tinerelul acela, care a venit la dumneata cu pâra, e ca viespile astea la miere. N-o să aștepte 35 de ani, ca să aibă casă și gospodărie. E sărac și vrea să le înhațe repede. Așa că, într-un an, doi, praful se alege de averea dumitale, boierule. Boierul i-a dat dreptate, l-a dezlegat, l-a spălat, și-a cerut iertare și i-a mulțumit bătrânului că s-a îngrijit ca el să trăiască fără griji." Scria pe forumul de care v-am vorbit o doamnă care semnează - am mai citat-o -, Georgeta Moșanu.

Altă opinie: "Harabaia de Primărie Sector 2 se ridică în Parcul Obor de ceva vreme, dar povestea cu statuia e recentă. Eu trec cam de două ori pe săptămână pe acolo. De aceea nu știu dacă motivul e acela pe care îl sugerează mesajele de mai sus. E posibil. În fond, ce să facă și oamenii ăia la serviciu? Cu ce să compenseze trebăluiala, dacă nu cu o priveliște minunată, ce se deschide spre blocurile de pe Mihai Bravu? Asta e una.

Eu țin la statuia asta, fiindcă mă cocoțam pe ea, când eram mică, iarna, mă suiam la capul țăranului căzut.

Parcă se schimbă prea repede locurile copilăriei noastre.

Dar să încerc să găsesc un motiv. Nu prea citesc ziarele, primesc news letter-ul de la «Adevărul» și mai citesc o revistă săptămânală. Nu mă uit la «tembelizor», dar parcă țin minte că și în legătură cu statuia asta s-au făcut eforturi de a justifica măsura: edilitară sau disciplinară? Se pare că intră în categoria monumentelor indezirabile, fiind «rușinoase», «o pată pe obrazul neamului» etc. sau «monumente comuniste», dintre care enumăr bustul lui Antonescu, cel cu cagula pe cap, de la Vergului, Mausoleul Eroilor Fruntașilor Comuniști și altele.

Acum, de ce să fie și ăsta indezirabil? Sau, dacă nu indezirabil, deranjant, că de pus, îl punem noi undeva, prin vreun dos, ceva?

Pentru cei ce nu știu statuia, trebuie să spun că era compusă din două figuri, reprezentând doi țărani răsculați, una uriaș., în picioare, cu pumnul amenințător, a doua, prăvălită, frântă, la picioarele primei, cu capul în prim plan.

Grupul statuar avea o înălțime, estimez, de 10-16 m, cu tot cu soclu. Cam greu să n-o iei în seamă. Cheia misterului...? Cheia misterului cred că e pumnul acela. În subsidiar, adică. Cine știe ce răsuciri mentale, ce temeri în subconștientul unora? Și atunci e clar. Cum să lăsăm un așa memento tocmai în fața unor reprezentanți ai noștri? Adică să-i responsabilizăm? Adică să-i stresăm?

Adică să le punem pumnul în gât?" Semnat, Alina Dobrescu Vârlan.

Comentez eu acum. Oamenii, în ce au scris pe acel forum, au perfectă dreptate. Nici n-ar fi multe de adăugat. Procedura, în privința acestui grup statuar, "1907", din Obor, este una tipică, în stilul pesedismului brutal și arogant. Ne trebuie parcela din Parcul Carol? O declasăm - ce stupidă expresie, ce lipsită de noimă! -, o declasăm... Și vine din partea unui om atât de cult, atât de rafinat, cum este ministrul Răzvan Theodorescu!

Dacă ar avea și caracter pe măsura culturii sale, ar fi un mare om! Nu e!

O declasăm cât ai zice pește și facem un troc politic cu ea. Fiindcă despre asta e vorba, se știe prea bine.

Vrem să construim o hardughie în Parcul Obor?

Radem monumentul, fără nici o consultare - care, legal, era obligatorie - a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, fără nici o consultare a comunității. Habar n-au cetățenii zonei unde a dispărut statuia lor și de ce a dispărut. Repede și pe furiș. Și nu pot să nu observ că "furiș" vine de la "a fura".

De observat că, în ambele cazuri, victime colaterale, cum se spune într-un jargon de lemn al limbii așa-zisei diplomații internaționale, victime colaterale cad opere de artă.

Și putem să nu constatăm sinistra simetrie? Ministerul Culturii ridică la Arad o statuie călăilor de români, care nu e decât un scuipat de bronz pe obrazul nostru de români, în timp ce admite să fie dusă la gunoi o statuie închinată țăranului român, care e chinuit de când se știe el.

Trăim, stimate colege și stimați colegi, vremuri de batjocură. Dar sfârșitul nu e aici, toamna se vor număra escrocii. (Aplauze.)

 
  Nicolae-Vlad Popa

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Invit la tribună, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

La 30 aprilie 2004 Partidul Național Liberal și-a lansat, la Brașov, candidații de primari la nivel național.

Manifestarea a fost urmată de un marș și de un miting în Piața Sfatului, la care au participat câteva mii de brașoveni. Dacă totul ar fi decurs normal, evenimentul ar fi fost o manifestare firească, într-un regim democratic.

Dar, din păcate, organizația P.S.D. Brașov a făcut tot ce i-a stat în putință ca să împiedice această întâlnire: de la presiuni asupra comandanților de la jandarmerie, asupra furnizorilor de la "Electrica", până la organizarea unei contra-manifestații așa-zis cultural-artistice în Piața Sfatului, obicei ce ne amintește de practicile pe care le credeam dispărute.

Înțelegând că o astfel de inițiativă poate duce la producerea unor incidente, am solicitat justiției să interzică această activitate obstrucționistă. Subliniem faptul că toate activitățile noastre au fost aprobate cu mult timp înainte de primărie, jandarmerie și poliție, conform prevederilor legale.

Instanța, firesc, a interzis manifestarea P.S.D.-ului, având în vedere faptul că Legea privind manifestările publice interzice desfășurarea a două acțiuni concomitent.

Reacția P.S.D. și a liderului său local, Constantin Niță, care este și vicepreședintele Camerei Deputaților, a fost de-a dreptul șocantă, Domnia sa declarând public că subsemnatul și familia mea am obținut această hotărâre prin presiuni asupra justiției, prin influențarea justiției și că sentința a fost dată la o cafea.

Nu doresc să tratez de la tribuna Senatului grava calomnie la adresa subsemnatului, care va fi rezolvată pe altă cale. Ceea ce mă îngrijorează însă este atitudinea de sfidare față de justiție și amenințările la adresa celor care au dat o hotărâre corectă și justă.

Asemenea tuturor baronilor locali ai P.SD., Niță Constantin se consideră stăpân al județului și șef peste instituțiile statului, chiar dacă încalcă independența justiției.

Când, la începutul anului 2001, un naiv membru al P.S.D., lăudându-se, mi-a spus că domnul Niță i-a convocat pe președinții instanțelor brașovene la sediul P.S.D. pentru a le trasa directivele noului Guvern în privința actului de justiție, personal nu mi-a venit să cred.

Dar iată că în zilele acestea, în urma comportării nedemocratice a domnului Niță, nu numai că dau crezare acestor afirmații, dar constat și continuarea timorării magistraților de către P.S.D.

Rapoartele de țară ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite cuprind acuze grave la adresa Guvernului Năstase pentru imixtiunea în treburile justiției. Iată că recenta acțiune a liderului P.S.D. Brașov nu este decât confirmarea, a câta oară, a faptului că aceste practici sunt reale și că acuzele forurilor internaționale au fost întemeiate.

Vă mulțumesc.

 
  Kereskenyi Alexandru

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Din partea Grupului U.D.M.R. îl invit la tribună pe domnul senator Kereskenyi Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

De obicei, muzeele sunt cunoscute ca niște temple ale trecutului. Totuși, eu vreau să vorbesc acum despre un muzeu care a devenit un atelier productiv și mobilizator al viitorului.

Biografia Muzeului Județean Satu-Mare cuprinde capitole de iz provincial, dar și capitole cu semnificații europene. Acestea din urmă sunt înscrise după 1989, când au fost puse bazele unor relații de perspectivă cu instituțiile similare din Ucraina, Ungaria, Slovacia, Austria și Germania. Ulterior, aceste relații s-au extins și spre Franța, Italia, Polonia și Suedia, dar și spre Marea Britanie și Statele Unite.

Noi, cei din partea locului, ne-am obișnuit, mai ales în ultimii 5 ani, să aibă loc, anual, la Satu-Mare, 5, 6 conferințe de interes internațional, iar specialiștii celor 5 secții ale muzeului participă și ei la diferite simpozioane de anvergură din străinătate. Muzeografii secțiilor de arheologie, de etno-istorie și istoria artei colaborează foarte des cu colegii lor din instituțiile muzeale germane, italiene și maghiare, ceea ce aduce și un sprijin material muzeului județean, cu un buget, de altfel, destul de sărac.

Conducerea muzeului, pătrunsă de un spirit de inițiativă temerară, își pregătește fiecare acțiune cu profesionalism, răspundere științifică și civică, promovând un management bazat pe principii solide și totodată de un realism bine calculat.

Această instituție este un atelier spiritual, dar și unul de politică culturală modernă. Este un atelier al desăvârșirii unor relații etno-regionale roditoare, un adevărat atelier de integrare europeană.

Trebuie să vă mărturisesc că este o satisfacție deosebită pentru mine că v-am putut relata asemenea lucruri lăudabile și totodată încurajatoare din plaiurile sătmărene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Maria Petre

O invit la tribună pe doamna senator Maria Petre, din partea Partidului Democrat.

Aveți cuvântul, doamna senator!

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că, în calitatea noastră de senatori, din când în când, ar trebui să încercăm să ne uităm asupra efectelor pe care le produce una sau alta dintre legile pe care le-am adoptat în Parlamentul României, în general, în Senat, în special. O să fac astăzi o asemenea încercare în privința Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, lege care, în această perioadă, sunt sigură că dă bătaie de cap fiecăruia dintre noi, indiferent de responsabilitatea pe care o avem în cadrul unei organizații locale, indiferent de partidul din care facem parte, indiferent de faptul că suntem la putere sau în opoziție.

Am să iau în analiză, dacă vreți, o singură prevedere a acestei legi, un singur cuvânt din noua Lege privind alegerile locale, care a dat peste cap viața tuturor partidelor politice din România, mai vechi sau mai noi, dar care a dat, cu siguranță, peste cap, în același timp, viața a cel puțin 500.000 de oameni, care sunt înscriși pe una sau alta dintre listele de candidați, pe una sau alta dintre bătăliile pentru primar sau pentru un consilier local, sau un consilier județean.

Mă refer la faptul că acești 500.000 de români, de o săptămână încoace, dacă nu de mai mult, au ajuns în situația să scrie de mână, deci 500.000 de români scriu de mână niște declarații de acceptare a candidaturii, doar pentru faptul că, în legea pe care noi cu toții am votat-o și am crezut la momentul acela că facem o lege mai bună decât a fost Legea nr. 70/1991, cuvântul "scrise" a ajuns să fie interpretat, după părerea mea, în mod ridicol și ușor abuziv, și de Biroul Electoral Central, și de Birourile electorale județene, pentru că "scrise" nu trebuia neapărat să însemne că acești 500.000 de români, din care cel puțin 400.000 sunt niște bieți țărani, trebuie să scrie de mână declarațiile de acceptare a candidaturii.

Sigur că vor arăta într-un mod care nu are nici o legătură nici cu anul 2004, nici cu semnificația lui 2004, de an de încheiere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, așa vor arăta de ridicol dosarele de candidaturi pe care fiecare dintre partidele noastre le va depune la Birourile electorale de circumscripție.

Legea are și unele prevederi care ar putea fi interpretate ca un progres, deși nu sunt, dacă ajunge să comparăm strict textul Legii nr. 70/1991 cu cel din noua lege, și mă voi referi astăzi la faptul că această lege interzice prefecților, sub sancțiunea demiterii, să se implice în campania electorală în vreun fel dacă nu și-au dat demisia cu 50 de zile înainte de data alegerilor, care e data de 6 iunie.

Ne-am fi așteptat, poate, ca acest lucru să se respecte, așa cum se respectă, de exemplu, semnificația cuvântului "scrise" care ne-a aruncat pe toți în situația de a ne scrie declarațiile de acceptare de mână.

Sigur că acest text nu impresionează pe nimeni și vă voi semnala aici nu atât dumneavoastră, cât primuluiministru, cât ministrului administrației publice, domnului Ioan Rus, și mai ales ministrului delegat pentru administrația publică, domnului Gabriel Oprea, faptul că prefectul de Ialomița, un județ care, politic, a fost decapitat local, și mă refer la P.S.D., de P.S.D.-ul central, prefectului de Ialomița nu-i spune nimic acest text de lege care l-ar obliga să demisioneze imediat și constatăm în ultimele zile un lucru care este absolut de neacceptat pentru un om a cărui responsabilitate elementară este aplicarea legii, și nu alta, că prefectul Marian Bălan lansează în fiecare zi candidați, transformă festivalurile de folclor, e unul celebru de câțiva ani de zile, "Zărzărică, zărzărea", în festivaluri de promovare a intereselor P.S.D.-ului și așa mai departe.

Revenind la cererea mea, cred că ar fi cazul ca primul-ministru, ministrul administrației și internelor, repet, și ministrul delegat pentru administrația publică să ia act de faptul că prefecții nu-și acoperă în nici un fel obligația de respectare a legii, de a veghea la aplicarea legii într-un teritoriu și că s-au implicat în campanie înainte chiar ca aceasta să înceapă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Elena Sporea

O invit la tribună pe doamna senator Sporea Elena, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Grupul P.S.D. mai are 17 minute.

   

Doamna Elena Sporea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea de astăzi are ca temă semnificația Zilei Mondiale a Libertății Presei. Ziua Internațională a Presei Libere este sărbătorită în data de 3 mai, începând cu anul 1991, din inițiativa Asociației "Reporteri fără Frontiere".

Pentru a marca această sărbătoare, între 28 aprilie și 3 mai s-a desfășurat în România "Săptămâna Libertății de Exprimare", organizată de mai multe fundații civice, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația pentru Promovarea și Protejarea Libertății de Exprimare.

Libertatea de exprimare face parte din setul de libertăți cetățenești fundamentale pentru buna funcționare a societății democratice și a statului de drept. Libertatea de exprimare este un instrument al acțiunii legitime a cetățenilor și a organizațiilor civice în misiunea lor de a se constitui ca un sistem de contraputeri, pentru a reaminti celor care guvernează de angajamentele și de obligațiile lor legale și constituționale.

Orice încercare de a limita liberul exercițiu al opiniei, indiferent din partea cui ar veni ea, trebuie condamnată ferm și exclusă din practicile cuvenite într-o democrație.

Ar fi neproductiv și periculos să vedem în putere, indiferent de natura ei și indiferent de cine o exercită, adversarul natural, și singurul, al libertății de exprimare.

Libertatea de exprimare are mulți adversari în toate zonele societății și împotriva lor trebuie să luptăm cu armele pe care ni le pun la îndemână Constituția, legile interne și internaționale, practicile de bună conduită.

Trebuie să luăm în considerare și faptul că libertatea de exprimare este de neconceput fără responsabilitatea indivizilor și a instituțiilor media. Libertatea de exprimare care aduce atingere drepturilor cetățenești și demnității umane se transformă într-un instrument totalitar.

Calitatea dezbaterii publice determină în mod esențial calitatea actului de guvernare. O dezbatere publică de calitate nu poate fi imaginată fără exprimarea neîngrădită a tuturor punctelor de vedere din sânul societății.

România a cunoscut, în trecutul său recent, negarea crasă a dreptului la liberă exprimare.

După Revoluția din Decembrie 1989 presa s-a dezvoltat ca o parte activă a afirmării democrației în România și a devenit un instrument activ al societății, de autoapărare și de promovare a principiilor democrației.

Astăzi, presa din România este o parte componentă, necesară, utilă și benefică existenței noastre sociale. Se zbate și ea cu aceleași probleme și greutăți cu care se zbate întreaga societate și reflectă trăirea noastră, a tuturor, a întregii societăți.

Prin acțiunea solidară a tuturor trebuie să veghem ca practicile opresive ale sistemului totalitar să nu mai fie posibile.

Partidul Social Democrat, senatorii din grupul nostru parlamentar, Guvernul și președintele României au condamnat și condamnă ferm orice încercare de intimidare a ziariștilor și suntem alături de cei care au suferit din cauza punctelor de vedere pe care le-au exprimat. Statul român, instituțiile sale trebuie să reacționeze cu fermitate și să-i pedepsească exemplar pe cei care atentează la libera exprimare a opiniilor.

Doamnelor și domnilor,

Sub genericul "Săptămâna Libertății de Exprimare", timp de 7 zile au avut loc în România mai multe seminarii, s-au desfășurat reprezentații de teatru și proiecții de filme legate de problema cenzurii. Una dintre cele mai interesante acțiuni s-a desfășurat în București, duminică, în ziua de 2 mai: mai precis, în Piața Universității, la fântâna arteziană, timp de 4 ore, jurnaliștii au lucrat sub ochii publicului.

Ziua de muncă în aer liber a jurnaliștilor s-a încheiat cu un concert al trupelor Paraziții și Luna Amară, două formații care au avut probleme cu cenzura anul trecut. A fost o manifestare lăudabilă, care a adus sub ochii publicului o activitate complexă.

Mai greu de înțeles este de ce a fost aleasă denumirea de "Zonă Liberă de Cenzură", pentru a marca spațiul în care, la fântâna arteziană de la Universitate, timp de patru ceasuri, de la orele 12,00 la 16,00, peste 35 de redacții de presă s-au mutat în stradă. Să înțelegem din această inițiativă, neinspirat intitulată "Zonă Liberă de Cenzură", că, prin simetrie, spațiul celor 35 de redacții ar fi, uneori, opusul acestei denumiri, adică o zonă a cenzurii?!

Acest episod îmi amintește de aprecierea recentă a domnului președinte Ion Iliescu despre situația din presa românească, făcută cu ocazia participării Domniei sale la sărbătorirea Zilei Presei Române, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Domnul președinte Iliescu a subliniat că ar fi bine ca "obștea gazetărească să fie mai sudată", să depășească momentele de "trăire separată a baronilor presei de plebea muncitoare din presa română și să se creeze o unitate de acțiune conjugată în interesul presei și al culturii românești". Și în presă, ca și în politică, a precizat domnul Iliescu, există și baroni, nu neapărat ca o chestiune jignitoare la adresa cuiva. "Baronii din presă" sunt oameni care au o ținută, o poziție dominantă în presă, bazate pe rolul și misiunile pe care le au conducătorii de mari publicații, și cu o poziție financiară mai puternică decât alții, adică față de cei pălmași, care sunt angajații.

Întrebat dacă are ceva de reproșat jurnaliștilor, șeful statului a răspuns: "Cine cui n-are de reproșat? Am fost de multe ori atacat pe nedrept."

La fel ca și alți cetățeni, care activăm în politică, am convingerea, pe care o împărtășesc și colegii mei din Grupul parlamentar P.S.D. din Senat, că oamenii politici nu au voie să arate că sunt afectați de răutățile din presă.

Noi considerăm că presa, în ansamblu, este o componentă a societății democratice pe care trebuie să o respectăm cu toții. În acest an electoral, în care sunt posibile excese și abuzuri în exprimarea opiniilor, presa poate juca un rol de moderator și de formator, de factor de responsabilizare a actorilor politici, pentru a-i obliga să țină cont în demersurile lor de nevoile și așteptările cetățenilor.

Tuturor celor care, în presă și în organizațiile societății civile, apără și promovează dreptul la libera exprimare, le transmitem aprecierea noastră, a senatorilor Partidului Social Democrat, și îi asigurăm de întregul nostru sprijin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Pătru

Invit la tribună, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pe domnul senator Nicolae Pătru.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Nicolae Pătru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Starea de vegetație a culturilor din această perioadă a primăverii ne poate da indicii serioase asupra recoltelor pe care le vom obține în acest an agricol și, de asemenea, să preconizăm dacă industria alimentară și zootehnia vor funcționa cu materii prime indigene sau din import.

Potrivit evidențelor Ministerului Agriculturii, rezultă că în toamna anului trecut s-au înființat culturi pe circa 2,3 milioane de hectare, iar în această primăvară sunt programate alte 6,3 milioane.

În total, 8,6 milioane hectare, ceea ce înseamnă că din suprafața totală de teren arabil al țării 1.000.000 de hectare rămân nelucrate. Situație "normală" în România, cunoscându-se criza de supraproducție pe care o traversează țara noastră.

Dezastrul este, însă, mult mai mare, pentru că acest milion de hectare este, de fapt, jumătatea realității. Din verificările specialiștilor noștri, rezultă că peste 2,5 milioane hectare rămân pârloagă. Mai mult, terenul arabil necultivat aparține populației sărace de la sate, care și așa nu are altă sursă de venit, ceea ce înseamnă că sărăcia acestor nefericiți va fi și mai neagră decât până acum.

În toamna anului trecut, tot de la această tribună, atrăgeam atenția asupra ineficienței mitei electorale "milionul și pogonul", acțiune guvernamentală prin care s-au dus pe apa sâmbetei circa 5.000 de miliarde lei, aproximativ 150 de milioane dolari americani, sumă cu care s-ar fi putut fabrica 30.000 de tractoare, fără de care nu se poate vorbi despre producție agricolă performantă.

Deși Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale tace mâlc, lăsând a se înțelege că avem o bogată stare de vegetație la grâu, atragem atenția că și în acest an se va repeta criza grâului, dacă luăm în considerare o recoltă totală de 4.000.000 de tone, din care, scăzând sămânța necesară pentru recolta anului viitor, autoconsumul populației rurale și restituirea împrumuturilor la rezerva de stat, vor rămâne pentru industria de panificație doar circa 1.000.000 de tone, adică mult sub necesar.

O situație proastă se prognozează la cultura orzului de toamnă care, după verificări, ocupă o suprafață de sub 150.000 de hectare, față de 190.000 cât raportează ministerul, ceea ce înseamnă în final agravarea penuriei de cereale furajere pentru animale, creșterea prețurilor furajelor concentrate și, pe cale de consecință, scumpirea cărnii și a celorlalte produse animaliere.

Oricât de îngăduitori am fi față de prestația submediocră a Guvernului în sectorul agrorural, nu putem să nu remarcăm cinismul politicilor economice din acest sector, soldat cu insecuritatea alimentară a populației României.

Stimați colegi,

Dacă în privința culturilor de toamnă nu se mai poate face nimic, referitor la campania de primăvară, deși era de așteptat o intervenție energică și responsabilă a Guvernului, constatăm aceeași atitudine de spectator, câtă vreme nu s-a alarmat nimeni că nu sunt semințe, nu sunt tractoare și, bineînțeles, nu sunt bani.

Spun aceasta fără teama că voi fi acuzat de politicianism și vă voi prezenta succint doar trei exemple.

Primul privește cultura porumbului, unde la început de mai era însămânțată doar 9% din suprafața prevăzută, rămânând de executat 3.000.000 de hectare, adică imposibil de terminat în următoarele 20 de zile, deoarece nu există nici forța mecanică necesară și nici semințele aferente. Mai mult decât atât, o bună parte din teren este nearată, nici măcar eliberată de resturi vegetale, ca să nu mai vorbim de lipsa erbicidelor, în condițiile în care câmpurile României au devenit patria buruienilor.

Al doilea exemplu este cultura de floarea-soarelui, la care se raportează însămânțarea a 39% din suprafața programată, urmând a se mai însămânța circa 600.000 hectare. Vă informez că la această dată stocul de sămânță s-a epuizat, iar importatorii s-au oprit pentru că fermierii și țăranii nu mai pot plăti.

Al treilea exemplu este sfecla de zahăr, cultură care altădată avea o pondere mare în agricultura României, iar acum este pe cale de dispariție. În acest caz, în evidența ministerului sunt mai puțin de 10.000 de hectare însămânțate, deși perioada optimă a trecut, iar agricultorii nu mai fac însămânțări de frică sau după indicații prețioase, astfel că producția de zahăr românesc rămâne încet, încet o amintire, iar fabricile de zahăr se vor muta definitiv în bazele de colectare a fierului vechi.

Stimați colegi,

V-am prezentat doar câteva dintre marile neajunsuri din producția agricolă vegetală a acestui an și sper că veți binevoi să așteptați că nu ne vom aștepta la nimic bun în această vară, nici la toamnă.

Consecințele vor fi pe măsură, atât asupra industriilor dependente de materia primă agricolă, cât și în ceea ce privește asigurarea produselor alimentare de bază populației.

Nu pot să nu închei această intervenție fără să cer Guvernului și în special domnului ministru al agriculturii să motiveze eliminarea subvențiilor la semințe și lipsa măsurilor pentru ca întregul teren arabil al țării să fi fost măcar arat.

Oricare ar fi, însă, aceste motivații, Partidul România Mare condamnă încă o dată cinismul guvernanților față de soarta populației rurale și față de insecuritatea alimentară a românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Adrian Păunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută am avut la Radio România o întâlnire cu unul dintre marii ziariști ai timpului nostru, domnul Paul Grigoriu, și întrebarea cea mai des repetată a domnului Paul Grigoriu era: cum de mi-am permis să am unele puncte de vedere critice legate de activitatea Guvernului, ministrului culturii și a primului-ministru? Și am răspuns ceea ce spun și aici: din dragoste și grijă, din încercarea de a face cât mai puține greșeli.

Aș fi vorbit, poate, pe aceeași linie și azi, de exemplu, despre eroarea de a se insista atât de mult pe problemele acestea cu declararea averilor, încât vom ajunge ca parlamentarii și consilierii, ca aleși locali să se prezinte în costume sumare la televiziune. Nu vreau să dau numele hainelor în care vom fi obligați să ne prezentăm, să nu ajungem la amănunte ridicole, care nu fac cinste unei persoane publice. E un exces la care, însă, Guvernul a fost silit de permanenta mustrare pe care celelalte partide i-o fac, să fie mai ferm cu măsurile anticorupție, și sigur că este o justificare, până într-un punct, și în acestea toate.

Aș fi vorbit poate critic despre una dintre reglementările cele mai ridicole pe care le conține Legea cu privire la alegerile locale. De exemplu, un independent are dreptul să vorbească la o televiziune, la un post de radio în total cinci minute în toată campania. Este ceva nemaipomenit! Eu propun să facem legea astfel ca un candidat să aibă dreptul să vorbească cinci minute pe trei campanii, să ajungă acolo, la tv, să spună da și să plece. Cum o să-și facă omul acesta, care nu are nici partid, vizibil programul?

Aș fi vorbit despre nevoia ca miniștrii să coboare cât mai mult în această perioadă în rândurile parlamentarilor din rândul cărora provin. Se simte o distanțare care nu se poate explica prin aceea că miniștrii sunt ocupați.

Miniștrii ocupați, care nu au legătură cu parlamentarii, fac mai multe greșeli și ar trebui să facă tot mai puține. E perioada când se pune fiecare greșeală.

Aș fi vorbit, de exemplu, despre un fapt care mi s-a părut de domeniul populismului internațional. Domnul László Tökés a cerut, la ședința comună a Consiliului Național Secuiesc și a Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, sprijin din partea mai multor organizații autonome, am să vi le citez: Tirolul de Sud, Catalonia, Galiția, Valencia, Aragon, ei bine, și Găgăuzia. Dacă domnul Tökés a ajuns să se sprijine pe găgăuzi, mi-e teamă de poreclele care vor urma.

Deci Găgăuzia, care este o invenție împotriva unității micii Republici Moldova, Găgăuzia este invocată de domnul Tökés ca punct de sprijin pentru autonomie.

Dacă felul acela de autonomie îl dorește domnul Tökés, să și-l dorească dumnealui pentru dumnealui și ai săi, eu mă temeam de mai mult. E cumplit să ajungi la îndemâna găgăuzilor care au fost montați să spargă Moldova.

Aș fi vorbit mai pe larg despre extraordinara noastră renaștere în sport, în echipa națională de fotbal, care a reușit, în fine, să bată cum merita această echipă de fotbal a Germaniei, despre gimnastica feminină din România, care a făcut să renască speranțele noastre că nu suntem un popor handicapat, că nu suntem un popor condamnat.

Aș fi vorbit despre clădirea recent renovată, modernizată - și este important să ținem minte asta - a Clinicii de Obstetrică și Ginecologie din Târgu-Mureș, ca și despre curtea ei, care sunt revendicate de Bisericile reformată, unitariană și romano-catolică, biserici care susțin că dețin acte ce le atestă proprietatea asupra acestor bunuri.

Dar clădirea situată aproape de centrul orașului este cunoscută sub numele de Maternitatea Veche și a fost construită în urmă cu 80 de ani de mai mulți bancheri evrei, care nici unul dintre ei nu avea religia reformată, unitariană și romano-catolică. Banii au fost dați de acești bancheri evrei, dar preoții celor trei culte spun că imobilul a fost ridicat din banii enoriașilor. Medicii de la Clinica de Obstetrică și Ginecologie consideră situația ca foarte gravă și solicită ajutorul autorităților competente.

Desigur, aș fi încheiat pledoaria pentru păstrarea maternității în condițiile de proprietate de astăzi, spunând că o maternitate poate fi luată, nașterea copiilor din zonă nu poate fi oprită.

Aș fi atras atenția asupra celor 65 de biserici de lemn din județul Mureș, declarate oficial monumente istorice, multe aflate, din lipsa banilor, într-o stare jalnică, iar altele pur și simplu demolate. E cazul, de exemplu, al bisericii de lemn din satul Cecălaca, comuna Țintiș, monument din secolul al XVII-lea, care, sub pretextul construirii pe același amplasament a unei biserici de cărămidă, a fost rasă de pe fața pământului. În ultimii ani, alte cinci-șase biserici de lemn din Mureș au avut aceeași soartă. Bisericile de lemn de pe Valea Nirajului, astăzi zonă cu populație maghiară majoritară, sunt singurele dovezi ale faptului că odată aceste meleaguri au fost locuite preponderent de români și, de aceea, se impune ca ele să fie păstrate și conservate. Asta, în situația în care mai dorim să păstrăm rațiunea istoriei și urmele istoriei românești în România.

Aș fi vorbit despre faptul că Bucureștii sunt singura capitală europeană care nu are o stație de epurare a apelor reziduale. Lucrările de regularizare a Dâmboviței, începute înainte de 1990, au fost stopate din lipsa fondurilor. Aceste lucrări includeau și Stația de epurare de la Glina. Prima încercare de punere în funcțiune a Stației a eșuat în 1996. Abia în 2002 s-a reușit obținerea unei finanțări europene, iar lucrările vor fi reluate în 2005.

Printre beneficiile proiectului se numără reducerea poluării în bazinul hidrografic al Dâmboviței, crearea de noi locuri de muncă și alinierea standardelor de mediu din România la cele ale Uniunii Europene.

Sunt multe de spus și despre Parcul Național din Munții Rodnei, parc inclus în Patrimoniul UNESCO și care cunoaște o degradare accentuată, despre acțiunea iresponsabilă a autorităților locale, crima ecologică pe care o săvârșesc dacă își continuă lucrările neautorizate de amenajare artificială la lacul alpin-glacial numit Izvorul Bistriței Aurii sau Tăul Știol.

Dar despre acestea toate va mai fi vreme să vorbim, deși unele dintre ele sunt urgente.

Mi s-a părut că perioada nu justifică atacurile cu totul și cu totul nelalocul lor și cu totul și cu totul aberante la adresa P.S.D. și a Guvernului Năstase. Schimbarea criteriilor discuției care are loc aici, de exemplu, împotriva președintelui Iliescu, care a spus - ce crimă! - că în societatea capitalistă se dezvoltă egoismul feroce și e nevoie de solidaritate!, e subculturală. Păi, care este crima? Sunt nenumărați intelectuali în lumea de azi, unii dintre ei au spus lucrul acesta cu multă vreme în urmă, nu e nici o noutate din partea președintelui Ion Iliescu, e acceptarea curajoasă a unei idei care circulă de multă vreme pe planetă (și social-democrația chiar de aceea a apărut, ca să tamponeze egoismul societăților care se bazează mai ales pe competiția valorilor și mult mai puțin pe solidaritatea valorilor). De ce trebuie atacat acum Ion Iliescu ca să i se spună că e contra capitalismului? Să se vorbească aici despre "declarații tâmpe" și așa mai departe eu nu înțeleg. Și nu înțeleg mai ales când o declarație de acest fel vine din partea unui intelectual adevărat și a unui scriitor adevărat, a unui scriitor care a scris, la rândul lui, în viața lui, de exemplu, lucrări teatrale despre ilegaliști și ilegaliste, lucrări teatrale de dragoste. Ce ar fi să ne judecăm și pe noi înșine cu aceeași măsură echilibrată, cu aceeași măsură doritoare de comunicare?

Care este răul că s-a prezentat și a vorbit despre muncitori premierul Adrian Năstase la Pitești? Eu cred că rău a fost că ani de zile nu s-a mai vorbit despre muncitori. Sigur că s-ar fi vorbit despre o categorie aproape desființată în acei ani. Nici acum nu se cheamă că, la nivelul României, putem vorbi de o muncitorime sau, cum glumea aici, batjocoritor, colegul nostru Radu F. Alexandru, de o clasă muncitoare puternică. Noi am uitat că, luptând cu erorile, luptând cu preconceptele, luptând cu dogmele, de exemplu, cu dogma clasei muncitoare care trebuie să conducă societatea, și făcând tot ce depinde de noi pentru a coborî lucrurile în realitatea lor, nu avem de luptat cu clasa muncitoare, nu avem de luptat cu muncitorii, nu avem de luptat cu făcătorii de bunuri materiale. E o aberație să crezi că, batjocorind muncitorii, răzbuni faptul că ar fi fost cândva la putere, în România, clasa muncitoare. Clasa muncitoare nu a fost la putere atunci. Dacă domnul coleg dorește, îi ofer o bibliografie curajoasă în domeniu, cartea mea "De la Bârca la Viena și înapoi" cu privire chiar la clasa muncitoare. Ce este clasa muncitoare? Ce era mecanicul de locomotivă care mergea la Paris pe locomotivă, până la graniță era proletar și, de la graniță încolo, devenea burghez?

Sunt o mie de lucruri care trebuie discutate, dar perioada alegerilor nu ar trebui să ne oblige, nu ar trebui nici măcar să ne îngăduie, cu atât mai mult să ne oblige, să facem lucruri pe care ne-ar fi rușine să le facem în perioade normale.

Da, există un egoism feroce cu care trebuie luptat, și ideea aceasta, îmbrățișată de președintele Ion Iliescu, este o idee corectă și este o idee pe care o simte oricare om în situația în care primește binele societății capitaliste, dar vede și ceea ce e rău în ea. E ca și când ai condamna pe cineva că spune despre energia nucleară că are și radiații. Are radiații. Are părți rele pe care trebuie să le arătăm, iar noi, ca scriitori, cu atât mai mult trebuie să fim atenți la o analiză corectă a lumii date. Cu atât mai mult cred că nu trebuie batjocorită încercarea de readucere, măcar în discuție, dacă nu în realitatea României, a ideii de muncitor, a ideii de muncă. Nu sunt un mare fan al lui 1 Mai. M-a întrebat același Paul Grigoriu: "Cum veți sărbători 1 Mai?" Și i-am răspuns: "Așteptând să vină 2 mai!" Nu sunt un fan.

Dar asta nu înseamnă că politica ne dă dreptul la orice exercițiu împotriva logicii.

Cred că, în genere, trăim momente deformate, momente aberante pe care ar trebui să le punem în realitatea lor, să nu le regretăm după ce nervii noștri se vor fi liniștit și rezultatele alegerilor se vor fi văzut. (Aplauze.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, încheiem aici punctul privind declarațiile politice.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr. 270/2003;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea și utilizarea materialelor forestiere de reproducere;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;
  • Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operațiunilor de importexport care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Roman" - S.A. Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma Societății Comerciale "Roman" - S.A.;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2004 privind unele măsuri de unificare a activității de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și instituirea drepturilor cuvenite acționarilor societăților comerciale deținute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale "Melana IV" - S.A. Săvinești;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu-Mureș, precum și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice;
  • Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001-iulie 2002;
  • Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni la Societatea Comercială "Aviația Utilitară" - S.A. Iași din proprietatea statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului Județean Iași;
  • Legea privind declararea ca abrogate a unor acte normative;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2004 pentru completarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat;
  • Legea privind siguranța alimentelor;
  • Legea pentru abrogarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbție a Regiei Autonome "Locato" de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2004 pentru completarea anexei nr. V/1b la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază la sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investiției "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma "Sidermet" Călan;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
  • Legea privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public;
  • Legea pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea și funcționarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești";
  • Legea privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2004 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;
  • Legea pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.  

Următorul punct pe ordinea de zi, constituirea unor comisii de mediere.

Pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, se constituie o comisie de mediere formată din 7 senatori desemnați de grupurile parlamentare după cum urmează: trei senatori din partea Grupului parlamentar P.S.D., doi din partea Grupului parlamentar P.R.M., un senator P.N.L. și un senator din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Rog colegii din P.S.D. să facă trei nominalizări.

   

Domnul Victor Apostolache:

Grupul nostru parlamentar propune pe domnii senatori Antonie Iorgovan, Octavian Opriș și Ion Predescu.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Propunem pe domnii senatori Aron Belașcu și Dumitru Petru Pop.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Dacă sunt comentarii cu privire la cei șapte colegi?

Dacă nu sunt, vă rog să votați comisia de mediere.

Comisia a fost aprobată cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii publice și liniștii publice.  

Următoarea comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Se propune o comisie de mediere formată din șapte senatori: trei senatori P.S.D., doi senatori P.R.M., un senator P.N.L. și un senator din partea U.D.M.R.

Rog Grupul parlamentar P.S.D. să facă trei nominalizări.

   

Domnul Victor Apostolache:

Domnul Antonie Iorgovan, domnul Ion Predescu și domnul Octavian Opriș.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Aron Belașcu și Dumitru Petru Pop.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Dacă sunt comentarii cu privire la cei șapte colegi?

Nu sunt.

Vă rog să votați comisia de mediere.

Comisia a fost aprobată cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Aprobarea ordinii de zi.  

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu (din sală):

Procedură!

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, poftiți.

 
   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă rog să adresați plenului Senatului rugămintea de a accepta ca poziția nr. 13 de pe ordinea de zi, proiectul de lege inclus la punctul 13, dat fiind că este vorba de o procedură de urgență, să fie inclus mai înainte, la primele puncte, deoarece doamna secretar de stat Rovana Plumb este așteptată la o întâlnire cu o delegație străină și este o procedură de urgență, așa cum este notat în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Am înțeles. Prezidiul adaugă și punctul 17.

Deci punctele 13 și 17 dacă sunteți de acord să le discutăm cu prioritate?

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri, colegii au fost de acord.

 
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii asigurărilor private de sănătate.  

Înainte de asta, punctul 3 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii asigurărilor private de sănătate.

Aveți raportul comisiei de mediere. Colegii noștri au fost prezenți acolo.

După cum observați, sunt două texte în raportul comisiei de mediere, textele Camerei Deputaților.

Punctul 1 din raport, respectiv art. 23, textul Camerei Deputaților.

Dacă există comentarii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Text aprobat cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

De asemenea, după cum observați, la punctul 2 din raport, este vorba de art. 36. Este tot un text al Camerei Deputaților, propus de către membrii comisiei de mediere.

Dacă sunt obiecțiuni, vă întreb. Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Text aprobat cu 66 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Rog colegii să voteze.

Raport aprobat cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase  

Punctul 13, proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase.

O rog pe doamna secretar de stat să ia loc la masa inițiatorilor.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este sesizată în fond.

Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentați pe scurt poziția Guvernului cu privire la acest proiect.

   

Doamna Rovana Plumb - președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În calitate de inițiator, susținem adoptarea prezentului proiect de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defect, cu introducerea amendamentelor formulate de către cele două comisii, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Înțeleg că sunteți de acord cu amendamentele comisiei.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Da.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, din partea comisiei de specialitate, domnul secretar Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Suntem în prezența unui act normativ care, prin excelență, are menirea de a așeza legislația internă în consonanță cu legislația comunitară. În expunerea de motive, Domniile voastre au putut constata care sunt normele la nivelul Uniunii Europene și care norme, în acest proces pe care-l străbate România, de negociere în vederea aderării, trebuiau să se regăsească în legea internă.

După cum constatați, noi nu ducem lipsă de reglementări în această zonă a răspunderii, dar nu avem o reglementare expresă în ceea ce privește răspunderea celor care produc produse și care sunt destinate consumului cu defecte. Deci, o răspundere punctuală.

Este, de fapt, o lege și, spunem noi, din punct de vedere al naturii juridice, este izvor de drept civil care va veni să întregească reglementările pe care le are deja România, între care bătrânul și sănătosul nostru Cod civil, apropo de un proiect care ne așteaptă cu privire la un nou Cod civil.

În comisie s-a discutat, îndrăznesc să spun, ca de fiecare dată, și, cu privire la acest proiect cu rigoare profesională, s-au făcut unele amendamente care sunt mai mult de așezare în limba română a conceptelor cu care operează convențiile în limba franceză și, respectiv, limba engleză.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Stimați colegi, există, după cum observați, o anexă nr. 2 la raportul comisiei de specialitate cu amendamente respinse. Întreb dacă se susțin.

Domnule senator Bîciu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezenta lege privind răspunderea producătorilor referitoare la pagubele generate de produse defectuoase face parte dintr-un pachet de legi care caută să armonizeze legislația națională cu prevederile comunitare.

Din păcate, întârzierile înregistrate de partea română în punerea de acord a legislației naționale cu cea comunitară determină, facilitează apariția unor inadvertențe care nu au ce căuta într-o prevedere legislativă.

Domnule președinte, am formulat două amendamente.

În raport sunt scrise într-o altă ordine. Am să le susțin începând cu art. 2, după care urmează firesc art. 8.

Art. 2 definește ceea ce înseamnă "producător" la alin. 1. Punctul 3 al alin. 1 definește ca "producător" orice persoană care importă produse în România. Deci oricine importă un produs este definit ca "producător". Corect.

Punctul 4 definește, în mod separat și în mod curios, ca "producător" orice persoană care importă din Uniunea Europeană, deși prevederile punctului 4 este clar că sunt cuprinse în prevederile de la punctul 3. Repet punctul 3: "orice persoană care importă în România" - deci poate să importe și din Uniunea Europeană și nu mai era necesară definiția de la punctul 4 - "O persoană care importă din Uniunea Europeană". N-ar fi o mare greșeală.

Greșeala este la art. 17 care spune așa la alin. 1: "Legea intră în vigoare la 30 de zile după publicare, cu excepția punctului 4, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007", dată la care, știți, dorim cu toții să se întâmple ceea ce s-a întâmplat acum cu alte țări.

Ce înseamnă acest lucru? Adică până la 1 ianuarie 2007 noi putem importa din Uniunea Europeană produse cu defecte. De la 1 ianuarie 2007, nu mai putem importa.

Alin. 2 al art. 17 stabilește invers. De la 1 ianuarie 2007, nu mai este în vigoare punctul 3 de la alin. 1 art. 2. Adică acesta definește ca "importator" orice persoană care importă în România și deci orice persoană care importă în România produse, de la 1 ianuarie 2007, nu mai este definită ca "producător", nu mai este obligată să suporte consecințele defectelor pe care le au produsele sale. Deci este o ambiguitate legislativă care generează mari greșeli.

Din acest motiv am propus eliminarea alin. 4 de la punctul 2 și corelarea cu art. 17. Este o greșeală care trebuie remediată.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Rog, doamna secretar de stat, dacă aveți ceva de comentat.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

În calitate de inițiatori, respingem acest amendament, deoarece, în sensul art. 4 prin care se definește "producătorul" ca orice altă persoană care importă un produs din Comunitatea Europeană în vederea vânzării, se definește clar asupra cărui tip de persoană juridică se extind prevederile acestui proiect de lege. Deci, din momentul în care România devine membră în Uniunea Europeană, producătorul este definit conform art. 4 în înțelesul prevederilor Directivei europene privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defect.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci sunteți împotriva amendamentului.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Da.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Rog, comisia de specialitate.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, noi, juriștii, când spunem, în limbajul nostru profesional specific, că este o chestiune care ține de logica instituțiilor și că logica juridică este una și că o logică de altă natură este altceva, suntem câteodată persiflați. Aici suntem într-un exemplu tipic.

România este în procesul de aderare. Noi adoptăm acum un act normativ, dar în considerațiunea momentului care înseamnă integrarea României în Uniunea Europeană, care moment este prezumat - și sperăm că această estimare se va realiza - la 1 ianuarie 2007.

Până atunci însă acest act normativ produce efecte cu privire la restul subiectelor de drept, dar nu se poate discuta cu România la Bruxelles, în mod serios, dacă România nu are acest act normativ. Până în 2007, actul normativ se aplică tuturor producătorilor, sine ira et studio.

După 2007, 1 ianuarie, el se va aplica numai celor care importă un produs din Comunitatea Europeană, pentru că România, devenind membră a Uniunii Europene, interesează numai Comunitatea. Este un act la nivelul Comunității.

Ce se va întâmpla în legătură cu alte țări, alți producători, dincolo de Comunitate, on va voir, cum spune francezul, atunci ne vor apăra și pe noi regulile comunitare.

Pe cale de consecință, potrivit logicii juridice, logica domnului coleg este respinsă. Este un sofism, cum se spune.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci sunteți împotriva amendamentului.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru, domnul senator Constantin Bîciu.

Votând cu "da", votați pentru amendament, votând cu "nu", evident împotriva amendamentului, așa cum s-au pronunțat și Guvernul, și comisia de specialitate.

Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, două abțineri, amendamentul a fost respins.

Stimate coleg, cel de-al doilea amendament cu privire la art. 8. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, aș dori să fac o mențiune.

Nu am avut posibilitatea să-mi susțin, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, amendamentele, pentru că nu am fost înștiințat, iar pe internet, unde dânșii afișează lista ședințelor, nu este specificată ora. Când am ajuns, proiectul era discutat, votat. Dar am convingerea că, dacă aș fi participat în comisie la susținerea acestor amendamente, cel puțin susținerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, de la pupitru, ar fi fost alta. Și rămân, în continuare la convingerea că este ceva ciudat această prevedere.

Trec la art. 8.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Art. 8.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Art. 7, domnule președinte, dacă ne uităm în lege, definește când producătorul este exonerat de răspundere.

Deci la art. 7 sunt luate și analizate toate cazurile în care un producător care, totuși, a făcut un produs cu defecte poate fi exonerat de răspundere.

La art. 8 este prevăzută situația când se produce o pagubă la un produs cu defect și din vina utilizatorului.

Deci, repet, produsul are defect, dar paguba este cauzată atât de defectul produsului, cât și din vina utilizatorului.

Ce spune legiuitorul? Că, în acest caz, răspunderea producătorului poate fi limitată sau înlăturată.

Eu nu pot fi de acord ca atunci când un produs a avut defect, indiferent cum ar fi fost utilizat, răspunderea producătorului să fie înlăturată. În acest caz, răspunderea producătorului poate fi doar limitată. Dacă produsul a avut defect, întotdeauna producătorul trebuie să poarte cel puțin o parte din răspundere.

Nu pot fi de acord cu formularea celor care au făcut propunerea legislativă, pentru că, pur și simplu, sfidează logica.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, pe scurt, vă rog.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Deci înțeleg de la domnul senator că se dorește să se excludă cuvintele "sau înlătură", da? Ăsta e amendamentul.

Dacă vă uitați pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vedeați că noi ne-am însușit amendamentul formulat de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care se reformulează în felul următor: "Răspunderea producătorului poate fi limitată de instanța competentă, în cazul în care paguba..." și așa mai departe. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Constantin Bîciu (din sală):

În raportul meu nu există așa ceva.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Rog comisia de specialitate să...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Ne menținem punctul de vedere, fără alte comentarii.

Sunt aceleași chestiuni, de logică juridică și de altă logică.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci sunteți împotriva amendamentului?

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Împotriva lui.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Sunt nevoit să-l supun votului dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi.

 
   

Domnul Constantin Bîciu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, vreau să-mi permiteți...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Deci este necesară o intervenție. Îmi prezint scuze.

Doamna ministru a fost, anterior, de acord cu formularea mea, deși n-o regăsesc în raport, iar acum este de acord cu ceea ce spune comisia. Trebuie, totuși, să aibă o poziție clară, ca să știm ce votăm.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Deci suntem de acord cu amendamentul propus de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, la art. 8, și suntem împotriva amendamentului pe care dumneavoastră îl resusțineți astăzi în plen.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter (din sală):

Permiteți-mi, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Numai două cuvinte. Cred că și antevorbitorul meu are o mică nelămurire și aș vrea să-l ajut.

În primul rând, din punct de vedere al regulamentului nostru, cei care formulează amendamente nu sunt invitați la ședințele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Cum oricare dintre senatori poate să participe la lucrările comisiei, avea această posibilitate știind că este pe ordinea de zi.

În al doilea rând, cu privire la acea dată până la care această lege se va aplica, există un impediment legal, de tehnică juridică, ca să se facă o trimitere la lege, la o dată incertă. Data până la care urmează să-și facă efectul această lege este data intrării noastre în Uniunea Europeană. Or, cum noi considerăm că, potrivit "road map"-ului, această dată va fi 1 ianuarie 2007, am fost obligați să scriem o dată și această dată nu putea să fie alta decât 1 ianuarie 2007.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Bîciu (din sală):

Permiteți-mi, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, pe scurt.

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, cu precizarea că, cum să zic, exhaustivul meu coleg a vorbit la amendamentul precedent. Prezentul amendament nu are nici o legătură cu data de 1 ianuarie 2007.

Vreau să vă spun că, în raportul pe care îl am la dispoziție, nu găsesc nici un amendament admis, la art. 8, de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Poate aveți alt raport.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Este amendament respins în anexa nr. 2. Deci suntem împotriva amendamentului dumneavoastră.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Doamna secretar de stat, nu dialogați cu dânsul!

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Scuzați-mă!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimate colege și stimați colegi, aveți raportul. Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc (din sală):

Domnule președinte, o chestiune sau o observație, vă rog.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Ca principiu, dacă un bun care ajunge să cauzeze utilizatorului un anumit prejudiciu, dar expertiza face dovada că prejudiciul acela nu a fost creat datorită unui defect pe care l-ar avea produsul, ci datorită eventualei utilizări necorespunzătoare, am putea spune că, în acest caz, evident că el ar putea fi exonerat în totalitate, adică i s-ar putea chiar anula răspunderea materială pentru prejudiciul creat utilizatorului.

Cu toate acestea, ca principiu, este foarte greșit, cred eu, dacă acceptăm ideea că putem, totuși, să vindem produse. Aici, spunem în lege "să producem", pentru că echivalăm vânzătorul cu producătorul, dar eu sunt de acord că vânzătorul este cel care intră în relație cu utilizatorul.

Deci ar fi extrem de greșit să admitem că nu trebuie un defect ascuns, oricând și în orice împrejurare, și chiar dacă nu i-a cauzat vreo pagubă măsurabilă utilizatorului, că el nu poate să fie pus în sarcina producătorului și că el este exonerat de orice fel de defecte.

Asta ar fi, în limba română, cacialma.

Nu este admis așa ceva!

Pe de altă parte, îndrăznesc să completez mica intervenție a colegului meu de grup parlamentar, pentru că probabil că o să fie dificultăți, aici, la stenogramă. Nu se spune "road map", se spune "foaie de parcurs".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Din partea comisiei, domnul senator Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Cu tot respectul față de colegii mei, îmi îngădui să rețin atenția asupra textelor, pentru că sentimentul meu este că vorbim pe lângă texte.

Art. 7 are ca obiect cauzele de exonerare și sunt limitate. Erau 5 în versiunea inițială. Comisia, prin raportul nostru, mai adaugă încă o cauză, după propunerea care vine de la comisia care a dat avizul.

Deci producătorul este exonerat de răspundere în aceste ipoteze: prima - nu este cel care a pus produsul în circulație, sau, ultima, care a fost introdusă de comisie - defectul se datorează nerespectării de către consumatori a instrucțiunilor, și nu mai intru în detaliu.

Art. 8 are în vedere alte ipoteze. Are în vedere ipoteza în care e vorba de un produs care a avut oarecum o anumită conformație neclară, deci a fost cu defecte, din punct de vedere al regulilor producătorului, dar acel produs a fost și prost utilizat. Este ipoteza în care răspunderea intervine atât pentru faptul că este un produs cu defecte, dar și pentru că este o culpă a persoanei care este prejudiciată. În această ipoteză, rămâne la lumina și la înțelepciunea instanței: cât anume din defect a condus la vătămare, cât anume din culpa persoanei a condus la acea vătămare.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Iar textul nu este o invenție a Parlamentului României, este, pur și simplu, o traducere și o adaptare aproape expressis verbis a unei norme comunitare la legislația românească și, firește, prin limba română.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, cred că ne-am putut face o idee fiecare. Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru, domnul senator Constantin Bîciu, de la art. 8. Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, o abținere, amendamentul a fost respins.

Stimate colege și stimați colegi, în aceste condiții aveți amendamentele admise la anexa nr. 1 la raport. Supun votului dumneavoastră aceste amendamente. Cu ele au fost de acord și reprezentantul Guvernului, și comisia de specialitate. Vă rog să votați.

Amendamente admise cu 69 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate în ansamblu, introducând amendamentele respective. Vă rog să votați.

Raport admis cu 69 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Și, în final, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

69 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Mulțumesc domnului senator Iorgovan.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior.  

Stimate colege și stimați colegi, punctul 17 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior.

Rog reprezentantul A.P.A.P.S. și pe doamna președintă Diaconescu să ia loc la pupitrul Guvernului.

Comisia de specialitate a Senatului - Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, pe scurt, domnule secretar de stat, să prezentați proiectul.

   

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supunem azi spre aprobare un proiect de lege care se referă la o nouă imagine a EXIMBANK-ului - Banca Română de Comerț Exterior, de Import-Export a României, cum o cunoașteți de la înființarea ei.

Am încercat, prin acest proiect de lege, să aliniem această instituție bancară, împreună cu instrumentele descrise în proiectul de lege, în conformitate cu cerințele pe care necesitatea aderării României la Uniunea Europeană ni le-a pus în față.

Credem că, prin proiectul de lege, răspundem astfel unor probleme ridicate de partenerii noștri europeni - aliniem EXIMBANK-ul instituțiilor similare din Europa și de pe tot globul, astfel încât intrăm într-o etapă în care să putem să susținem mult mai bine exporturile, să creăm și să introducem în piață instrumente noi, aliniate celor ale partenerilor noștri.

Ca atare, considerăm că proiectul pe care vi-l supunem dezbaterii astăzi constituie un punct de cotitură în activitatea EXIMBANK-ului și vă rugăm să fiți de acord cu el.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

O consult pe doamna președintă Diaconescu dacă dorește să adauge ceva.

 
   

Doamna Mariana Diaconescu - președintele EXIMBANK - S.A.:

Nu. În esență, absolut nimic.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Rog președintele comisiei de specialitate, domnul Viorel Ștefan, să prezinte raportul.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia noastră a adoptat favorabil, ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice și ai Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Cu mențiunea că am primit aviz favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei economice, supunem spre dezbaterea și adoptarea plenului proiectul de lege în forma prezentată de inițiator, fără amendamente.

Fac, de asemenea, precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dezbateri generale, dacă există, cu privire la acest proiect. Înțeleg că nu. În aceste condiții supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate și proiectul de lege în ansamblu, nefiind amendamente. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber dintre România și Serbia și Muntenegru, semnat la București la 23 decembrie 2003  

Revenim la ordinea de zi, punctul 4 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber între România și Serbia și Muntenegru, semnat la București la 23 decembrie 2003.

Îl invit pe domnul ministru Dijmărescu la pupitrul destinat Guvernului.

Reprezentantul Comisiei economice...

Poftiți, domnule ministru, pe scurt, să ne prezentați proiectul.

   

Domnul Eugen Dijmărescu - ministru delegat pentru comerț exterior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aveți în fața dumneavoastră proiectul de ratificare a Acordului de liber schimb dintre România și Uniunea statală Serbia-Muntenegru.

Este ultimul din seria de acorduri care încheie procesul de liberalizare a comerțului în zona Balcanilor de Vest și care incumbă responsabilitatea României în cadrul Pactului de stabilitate și vizavi de Uniunea Europeană.

Menționez că în luna martie, anul curent, și Parlamentul de la Belgrad a aprobat acordul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc mult, domnule ministru.

Poftiți.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Novolan, secretarul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică a întocmit raport favorabil, fără amendamente, și propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege și a raportului în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Dezbateri generale cu privire la proiectul de lege, dacă sunt. Înțeleg că nu sunt. Nefiind nici amendamente, supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Proiectul are caracter ordinar.

Cu 83 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul a fost adoptat.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Mulțumesc comisiei.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.124 (75) a Comitetului Securității Maritime, la Londra la 24 mai 2002.  

Punctul 5 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC. 124(75) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 24 mai 2002.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Protocolul din 1988 privind Convenția SOLAS74 a fost amendat în anul 2000 de către Organizația Maritimă Internațională prin rezoluții ale Comitetului Securității Maritime, amendamente care au fost acceptate în țara noastră prin Legea nr. 622 din 2002.

Recent, Organizația Maritimă Internațională a adoptat noi amendamente la acest Protocol prin Rezoluția MSC.124(75) a Comitetului Securității Marine, adoptată la Londra la 24 mai 2002, și intră în vigoare la 1 ianuarie 2004.

România nu a avut obiecții la respectivele amendamente care se referă la modificarea modelelor de certificate eliberate navelor de fiecare stat-parte la Protocol, certificate care atestă faptul că navele corespund cerințelor prevăzute de Convenția SOLAS74.

Aceste modificări constau în eliminarea din certificate a acelor secțiuni care, după 1 februarie 1999, nu mai era necesar să fie reproduse în respectivele acte.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit prezentul proiect de lege, pe care vă rog să îl aprobați.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnul secretar Novolan.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică a adoptat raport favorabil, cu unanimitate de voturi, și propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt doritori. Înțeleg că nu sunt. Nefiind nici amendamente, supun plenului raportul comisiei de specialitate și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Precizez caracterul ordinar al proiectului de lege.

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională, la Londra, la 24 mai 2002, și, respectiv, la 12 decembrie 2002, la anexa la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată  

Punctul 6 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională la Londra la 24 mai 2002 și, respectiv, la 12 decembrie 2002 la anexa Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată.

Vă rog, pe scurt.

   

Domnul Traian Panait:

Recent, Organizația Maritimă Internațională a adoptat noi amendamente.

Primul set de amendamente are ca obiect revizuirea în totalitate a capitolului VII - "Transportul mărfurilor periculoase", și în al doilea set, introducerea unor noi prevederi tehnice referitoare la mijloacele de acces pentru efectuarea inspecțiilor în zona de marfă a petrolierelor și vrachierelor.

Față de cele prezentate a fost întocmit prezentul proiect de lege pe care vă rugăm să îl aprobați.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnul senator Novolan, din partea comisiei.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Comisia economică a adoptat raport favorabil, cu unanimitate de voturi, fără amendamente, și propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Dezbateri generale, dacă sunt doritori. Înțeleg că nu sunt. Nefiind nici amendamente, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate  

Punctul 7 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Comisia economică.

Reprezentanții Guvernului, vă rog, pe scurt, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege în discuție se propune completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, pentru armonizarea dispozițiilor acesteia cu legislația în domeniul ajutorului de stat, în ceea ce privește acordarea de facilități.

În acest moment, conform dispozițiilor legale, aplicabile în domeniu, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 și Codul fiscal, agenții economici cu certificat de investitor în zonele defavorizate beneficiază de scutirea la plata taxelor percepute, pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiției respective, precum și de scutire de la plata taxelor vamale pentru materii prime și componentele importate.

Agenții economici care au obținut certificatul permanent de investitor în aceste zone defavorizate înainte de 1 iulie 2003 beneficiază și de scutire de la plata impozitului pe profit, aferent noii investiții, pe întreaga durată de existență a zonei defavorizate.

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se dorește completarea textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 cu un articol nou, 141, prin care, față de facilitățile existente, se propune ca agenții economici în discuție să beneficieze de facilitățile fiscale prevăzute în legislația în domeniu, până la atingerea intensității maxim admise a ajutorului de stat regional, prevăzându-se și procedura pentru acordarea, respectiv pentru încetarea acordării facilităților fiscale respective.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Rog comisia...

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, să dea raport favorabil, fără amendamente, și supun plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege și raportul în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Stimați colegi,

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați, precizându-vă caracterul ordinar al acestui proiect.

Cu 76 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul a fost adoptat.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Buzău.  

Punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Buzău.

Este o propunere legislativă.

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului... Este colegul nostru acolo.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Toma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comuna Pătârlagele este așezată în partea de nord a județului Buzău, pe valea râului cu același nume, la 50 km de municipiul Buzău, reședința județului Buzău, atestat de aproape 500 ani, 8.500 locuitori, centru important administrativ și comercial datorită așezării geografice, fiind situat pe DN 10, ce asigură legătura între municipiul Buzău și municipiul Brașov.

Pentru aceste motive și multe altele, vă rugăm să aprobați declararea comunei Pătârlagele, județul Buzău, oraș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Guvernul?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din analiza documentației prezentate rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și de Legea nr. 351/ privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

La momentul când s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului s-a făcut mențiunea că urmează ca..., deci a fost un aviz, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât se va elabora un act normativ.

Între timp, actul normativ deja a fost adoptat, această lege nefiind inclusă, datorită faptului că documentația nu a sosit la timp.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci Guvernul susține, da?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Acum, da.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Asta este.

Comisia de specialitate.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat în examinare, împreună cu reprezentantul Ministerului Internelor și Administrației și cu domnul senator Triță Făniță, proiectul de lege și propunerea legislativă și a hotărât să adopte raport de admitere.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt.

Domnul președinte Quintus, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru celelalte motive la care nu s-a referit inițiatorul, susținem și vom vota acest proiect.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi,

Nu sunt amendamente, deci supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate și propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Vreau să vă învederez caracterul organic al acestui proiect. Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul a fost adoptat.

 
Respingerea propunerii legislative privind declararea satului Tălmăcel în comună, prin reorganizarea orașului Tălmaciu din județul Sibiu  

La punctul 9, propunerea legislativă privind declararea satului Tălmăcel comună, prin reorganizarea orașului Tălmaciu din județul Sibiu.

Guvernul?

   

Domnul Mircea Alexandru:

Guvernul nu susține această propunere legislativă și este de acord cu raportul comisiei, de respingere.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

De respingere.

Comisia?

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia respinge, adoptă raport de respingere, pentru că sunt doar 1.200 locuitori în această localitate.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de respingere. Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău  

La punctul 10 de pe ordinea de zi, propunere legislativă pentru înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău.

   

Domnul Petre Posea - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog!

 
   

Domnul Petre Posea:

Doamnelor și domnilor senatori,

Comuna Florica îndeplinește condițiile legale și vă rugăm frumos să votați pentru aprobarea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Guvernul?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă rog să observați că la textul legii s-au propus mai multe amendamente și cel mai important amendament adoptat de comisie este ca această lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005, având în vedere că acum, deja, practic, am intrat în procesul electoral, și intrarea în vigoare a legii, de îndată ce se publică în "Monitorul Oficial", ar crea disfuncții pe această linie.

Deci Guvernul, la momentul respectiv, a spus că legea este inoportună, întrucât procesul electoral este în desfășurare și ar putea să creeze disfuncții în acest proces electoral, dar, întrucât în comisie s-a hotărât să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005 și, având în vedere că celelalte condiții sunt întrunite, nu mai sunt motive să nu fim de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule deputat Posea, sunteți de acord cu amendamentele, da?

 
   

Domnul Petre Posea:

Da.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentele pe care le-a spus Guvernul.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale... Nu sunt. Sunt, în schimb, amendamente cu care și inițiatorul, și Guvernul au fost de acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentele. Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate cu 88 de voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate, în care includem amendamentele. Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 96 de voturi pentru, unul împotrivă și 6 abțineri.

În aceste condiții, stimați colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, subliniind caracterul organic al acestuia. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, unul împotrivă și 8 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003  

Punctul 11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări... Reprezentantul Guvernului, vă rog, pe scurt.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Prin proiectul de lege în discuție se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003. Acordul supus ratificării creează bazele unei cooperări bilaterale eficiente pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate, precum și a infracțiunilor menționate în textul acestuia pentru prevenirea, urmărirea și cercetarea acestor infracțiuni. De asemenea, se reglementează protecția datelor personale și modalitățile de transmitere a acestor date și se stabilesc modalități concrete de cooperare între cele două părți contractante. În conformitate cu prevederile legislației române în materie, pentru a intra în vigoare acest acord, trebuie să fie ratificat de către Parlament, prin lege.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Comisia de specialitate...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 27 aprilie 2004, a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, în forma prezentată de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Dacă sunt doritori? Poftiți.

Domnul senator Aron Belașcu.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Ratificarea acordului de către Parlament se impune cu atât mai mult cu cât este prevăzută de Legea nr. 590/2003 privind tratatele și, așa cum s-a arătat și de către domnul ministru, și de către reprezentantul comisiei noastre. Acordul creează bazele unei cooperări bilaterale eficiente pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate internaționale, precum și a altor tipuri de infracțiuni, inclusiv pentru descoperirea, prevenirea, urmărirea și cercetarea acestora. Prin urmare, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, supunem votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați. Vă precizez caracterul ordinar al proiectului de lege.

Cu 93 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Proiectul de Lege pentru mandatarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale (amânarea dezbaterii, inițiatorul fiind absent).  

Punctul 12 de pe ordinea de zi - proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Rog reprezentantul Guvernului... (Rumoare.)

Se amână pentru ședința viitoare, din lipsa reprezentantului Guvernului. (Discuții la masa prezidiului.)

Dezbateri asupra propunerii legislative privind regimul activităților de lobby (retrimiterea la comisia de specialitate)  

Punctul 14 - propunerea legislativă privind regimul activităților de lobby. De asemenea, lipsește reprezentantul Guvernului.

   

Domnul Octavian Mitu - deputat:

Nu lipsește. Sunt aici, domnule președinte. Eu, inițiatorul, nu reprezentantul Guvernului.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Este inițiativă parlamentară, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

E propunere legislativă.

Da. Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea privește inițiativa legislativă privind reglementarea activității de lobby, cuvântul-cheie fiind, de această dată, "transparența". Transparența în acest caz privește atât actul decizional în elaborarea normei juridice, dar, mai ales, preliminariile acestuia, adică sursele de influențare a reprezentanților puterii legislative.

Este cunoscut faptul că reforma legislativă din România s-a realizat, pe de o parte, pentru a răspunde noilor realități, iar, pe de altă parte, datorită necesității armonizării cu legislația europeană, adică printr-un oarecare mimetism. Proiectul de față caută să anticipeze evoluțiile în legislația europeană și să dea un temei normativ unei realități: existența grupurilor de interese în varii domenii, care exercită anumite influențe în acord cu urgențele lor. Deși la nivelul Comunității Europene nu s-a adoptat încă o astfel de lege, cu excepția britanicilor, consider oportun un astfel de demers, mai ales că prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul României recunoaște și definește grupurile de interese. Aceste grupuri susțin interese legitime, adică o justă cauză, dar de multe ori susțin și cauze nelegitime. Celor care promovează o justă cauză - și aici mă gândesc la grupuri dintre cele mai diverse, de la cercuri de afaceri la reprezentanți ai societății civile -, trebuie să li se creeze un cadru adecvat, transparent, prin urmare, democratic, prin care să se exprime, adică să încerce să influențeze decizii politice, procese de legiferare și toate în consecință.

Problematica aceasta mi se pare a fi cu atât mai importantă cu cât astfel de influențe se manifestă, încât ar fi o mare ipocrizie să negăm ceea ce este evident. Ar mai fi două elemente de luat în calcul: deficitul de prestigiu al Parlamentului (nu o dată s-au adus acuze la adresa procesului de deliberare și în procesul legislativ) și slaba cultură juridică a anumitor grupuri ce resimt unele disfuncții, dar nu știu cum să le exprime. Nu mai este cazul să amintesc aici cât de importante sunt reacțiile societății civile. Contextul mi se pare, de asemenea, oportun. Să nu uităm acuza majoră la adresa României, cea de corupție. Or, a defini regulile jocului în materie de influențare a actorilor politici individual sau în grup, a le da un suport normativ printr-o lege echivalează, în opinia mea, cu a institui o transparență pe care nimeni n-o va putea contesta. Dacă în unele state există o mai mare cultură a negocierii, o anumită etică a influențării parlamentarilor, noi nu suntem decât la început. De aceea, pentru a apăra prestigiul instituției, al fiecăruia dintre noi, va trebui să reflectăm asupra instituționalizării și legiferării modalităților prin care diferitele grupuri de interese își pot impune punctele de vedere referitoare la legislație.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei de specialitate...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Trebuie să recunoaștem că propunerea legislativă este o propunere seducătoare. Ea vine într-o zonă în care în România nu există o reglementare expresă, dar mă grăbesc să precizez că puține sunt țările de pe planetă în care există asemenea reglementări și aceste țări sunt în sistemul precedentului juridic, deci în sistemul anglosaxon, nu în sistemul de drept care s-a construit pe precedentele Romei antice. Înainte de toate, noi am remarcat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte și onorat Senat, că distinsul nostru coleg, care am înțeles că nu este, totuși, din zona juridicului, a înțeles să trateze prin neconformare avizul Consiliului Legislativ. Sigur, Consiliul Legislativ a spus că avizează favorabil, dar vă rog să constatați, domnule președinte, că după Codul civil este al doilea act normativ care are această sarabandă de observații.

Sunt nici mai mult, nici mai puțin decât 33 de observații ale Consiliului Legislativ, la un proiect de 28 de articole. La 10 pagini de text de lege sunt 10 pagini de observații ale Consiliului Legislativ, la care observații, dacă le adăugăm și pe cele trei ale Guvernului, dar nu prin cantitatea lor, ci este important de reținut, pentru că această problemă, domnule președinte și onorat Senat, a fost și în atenția Guvernului și sunt convins că Domniile voastre ați sesizat punctul 5 din punctul de vedere al Guvernului, în următoarea redactare: "Precizăm că Ministerul Justiției a primit sarcina și a elaborat un proiect de lege cu același obiect de reglementare", care a fost dezbătut împreună cu reprezentanți ai societății civile. În urma acestor dezbateri a rezultat necesitatea reconsiderării oportunității promovării unui asemenea act normativ în legislația noastră, motivat de cele de la punctul 1 din prezentul punct de vedere - îmi cer scuze pentru aceste repetiții.

Noi am sugerat, domnule președinte și onorat Senat, domnului deputat să adoptăm o soluție de salvgardare, totuși, a ideii, în sensul de a retrage pe moment propunerea legislativă, a o pune de acord cu observațiile Consiliului Legislativ, pentru că dincolo de fond este o lege în ceea ce privește inițiativele legislative. Noi suntem parlamentari, avem acest drept, dar legea este și peste noi. Deci noi nu suntem deasupra legii în ceea ce privește legea în general și, în orice caz, legea de tehnică legislativă. Nu formulăm propuneri cum avem noi chef. Trebuie să le formulăm cu cap și coadă, așa cum este o lege votată de Parlamentul României. Din motive de care mărturisesc, mie îmi scapă, cu atât mai mult trebuie să fac această declarație, eu îl cunosc pe domnul Mitu de mai multă vreme, dinainte de a fi parlamentar, dânsul este cu "Zig-zag-ul" și cu această presă liberă, de excepție și mă surprinde cum un om care a fost atât de receptiv atunci și a fost în prim-planul presei democratice din România acum nu a sesizat că i s-a întins o mână, n-a vrut să primească această mână, a dorit să susțină propunerea legislativă și noi, ca la șah, a trebuit să facem acest raport de respingere.

În ceea ce mă privește, mărturisesc, aș fi văzut într-o altă conjunctură o posibilitate a salvgardării. În prezent, dincolo de fond, că e necesar, că nu e necesar, nu putem ca formă. Deci ne oprește legea cu privire la procedura de legiferare.

Vă mulțumesc mult pentru atenție.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă există doritori? Nu.

Stimați colegi, în aceste condiții, nefiind amendamente sunt nevoit să supun votului dumneavoastră...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Autorul...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Ce-i cu autorul?

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Poate are ceva de spus.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, spuneți! Dacă doriți să luați cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Domnul senator Iorgovan a prezentat într-un fel anume toată întreprinderea aceasta, în felul în care am parcurs-o și eu. Sigur, eu aș fi retras acest proiect în forma prezentă și i-aș fi adus textului îmbunătățiri și aș fi revenit cu o altă propunere, însă am înțeles de la colegii domnului senator că, de fapt, nu este oportună legea, nu că textul ar avea neapărat probleme, și tocmai de aici apare problema. De aceea am ținut să continuu, măcar să atrag atenția că, într-o vreme în care Europa ne acuză în permanență de corupție, există și cauze care sunt ale grupurilor de interese și care pot fi considerate de justă cauză. Ele sunt benefice pentru comunitate și în momentul în care Legislativul sau noi, parlamentarii, funcționăm sub presiunea acestor suspiciuni de corupție în permanență, sigur că trebuie să avem un suport legal ca, într-un fel transparent, să putem susține acele cauze, atunci când e cazul. Altfel, totul o să derapeze într-o vânătoare de vrăjitoare, încât exact cauzele care nu-s justificate o să se impună chiar și în legislația română, ceea ce se și întâmplă în momentul acesta.

Eu am și un exemplu celebru cu un conflict de interese între mari operatori și producători de tutun din România care, în acest moment, s-au împărțit în două când a trebuit, să zicem, să armonizăm legislația românească cu cea europeană, să interzicem comercializarea pachetelor de țigări cu 10 țigări, și a câștigat grupul care, deși are 19% pe piața națională, are pachetele de 10 țigări, încât în acest moment putem vedea reclame cu "ia un 10", adică exact cele destinate tinerilor. Și sunt multiple aceste exemple.

De aceea spun că noi trebuie să inovăm cumva dacă vrem să menținem pasul, să zic, și să... nu știu... să ne găsim competitivi în competiția cu ceilalți, care, chiar dacă ne vor fi colegi, vor fi întotdeauna ceilalți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci vă susțineți proiectul, am înțeles.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

S-a înțeles din ceea ce a spus domnul deputat că dacă, într-adevăr, comisia are opinia pe care a exprimat-o domnul senator Iorgovan, ceea ce sunt convins, pentru că domnul Iorgovan are și puterea analizei și puterea unei sinteze reale, dumnealui este de acord...

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Așa este.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

... să primească observațiile, să lucreze... Este păcat ca un lucru care ne poate interesa să fie adus la stadiul de neant din care - cine știe când? - vor răsări câteva fire de iarbă. Eu cred că domnul senator Iorgovan poate spune clar ce are dânsul de spus în numele comisiei, într-o frază, și domnul deputat - autorul acestei propuneri - poate spune da, așa cum a și anunțat aici.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Înțeleg că doriți și propuneți retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Iar eu sunt absolut de acord.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Eu am spus de la bun început, mai mult metaforic decât teoretic, că este o propunere seducătoare, deci nu am spus că este vorba despre o idee aberantă. Când spui că un lucru este seducător înseamnă că este mai mult decât interesant. Numai că această idee, care are și consacrare legislativă în sistemul anglo-saxon, mai ales... pe continent foarte puține țări discută, discută francezii și discută... ea nu este realizată corespunzător ca tehnică juridică și trebuie lucrat. Greu în drept nu este să ai o idee despre o anumită problemă, greu este să ai o filozofie a reglementării. Or, cu toată considerația pe care o am față de domnul coleg, din reglementarea Domniei sale nu rezultă această filosofie, pentru că această lege nu vine pe un teren gol. Noi avem o grămadă de reglementări în țară, deci ea trebuie să se armonizeze și cu Codul penal, și cu Codul civil, și cu statutul parlamentarilor, și cu statutul funcționarilor de un anumit gen, și cu statutul membrilor guvernului.

Unde începe activitatea de lobby - asta este problema delicată, pe fond -, care este o activitate profesională legală, și unde începe traficul de influență?

Asta este problema cardinală. În rest, ne înțelegem.

Or, această problemă cardinală nu este rezolvată în acest act normativ.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar poate fi.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Eu nu am spus că nu poate fi, dar acum nu este, iar dânsul nu a vrut să se rezolve.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimate coleg, susțineți raportul de respingere?

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Da. Sigur. Eu nu pot să mă dezic de comisie. Eu sunt aici un Lucius al comisiei.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Doamna senator Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar liberal vă solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Nu este numai o idee seducătoare, este chiar o idee onestă pe care, indiferent de tradiția noastră de drept roman, trebuie să o luăm în considerație, trăim într-o lume reală, într-o lume interconectată și cred că sunt o serie de instituții care ne-ar face bine. Această distincție între lobby și trafic de influență este absolut necesară în România. Să vedem cât din activitatea unui grup de interese, a unui individ, a unui parlamentar este la limita legii. Cred că avem obligația să gândim absolut serios asupra oportunității și redactării acestui text de lege și vă solicit să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, eu vorbesc ca un om pățit.

Săptămâna trecută am avut un proiect de lege care, de asemenea, a avut raport de respingere în comisie, apoi plenul a revenit și l-a retrimis la comisie. Eu cred că proiectul de lege pe care l-a depus, inițiativa domnului deputat, merită tot interesul, măcar dacă într-un articol se dă explicația, se dă definiția lobby-ului, iar în articolul următor - în ultimul articol, al doilea - se arată termenul când intră legea în acțiune.

De aceea, consider că au foarte mare dreptate colegii mei și să încercăm să analizăm, să aprofundăm mai departe problema și să o retrimitem la comisie - este spre cinstea noastră - să mai analizeze și ea. Este adevărat că este o comisie foarte ocupată. Dacă este, la o adică, putem crea două comisii de științe juridice, nu-i așa? Ca să degajăm una.

Propun, în numele Grupului Partidului România Mare, retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Cu două comisii juridice este o idee.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în urma dezbaterilor a fost formulată această propunere de către mai multe grupuri parlamentare.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, în urma discuțiilor și cu recomandările făcute aici, în cadrul discuțiilor în plen.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisia de specialitate. Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere, propunerea legislativă este retrimisă comisiei de specialitate, cu recomandările făcute aici de către colegi.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Și noi vă mulțumim.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare.  

Punctul 15, proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare.

Comisia pentru învățământ, știință și tineret este prezentă prin domnul președinte.

Doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Adriana Țicău -secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, având în vedere că includerea tuturor într-o societate informațională europeană necesită în special accesul elevilor și studenților la tehnologia informației, la calculator și internet, devine importantă adoptarea de măsuri pentru sprijinirea familiilor cu copii, elevi sau studenți, cu venituri brute lunare sub 1,5 milioane lei pe membru de familie, în scopul achiziționării de calculatoare personale.

Menționez că inițiative similare au fost adoptate atât de state candidate, cât și de state membre ale Uniunii Europene. Tocmai de aceea, Guvernul României și-a asumat responsabilitatea pregătirii tinerei generații capabile să utilizeze tehnologia informației de acasă sau de la viitorul lor loc de muncă.

Ajutorul financiar acordat reprezintă echivalentul a 200 de euro pentru un calculator, fără a depăși valoarea calculatorului achiziționat. Ajutorul financiar se acordă beneficiarilor prin intermediul unităților de învățământ preuniversitar și superior, de stat și particular acreditat.

În anul 2004...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte?

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru învățământ, știință și tineret a Senatului, luând în dezbatere proiectul de lege, având în vedere importanța deosebită a utilizării tehnicii de calcul de către generația tânără și mai cu seamă numărul mare de familii nevoiașe, copiii acestora neavând acces la calculatoare, la prețurile actuale, în unanimitate a fost de acord cu proiectul de lege, cu un singur amendament, care a fost acceptat atât de inițiator, cât și de membrii comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale sunt?

Domnul senator Adrian Păunescu, după aceea domnul senator Bunduc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur că este un fapt generos care trebuie pus de îndată în valoare, dar întrebarea mea este, domnule președinte, de când sunt trimiși elevi pe post de secretari de stat? (Rumoare, discuții, râsete.)

Dumneavoastră ați trecut de clasa a 7-a? Sunteți un copil! (Discuții, rumoare, vociferări.) Nu. Chiar așa. Sunt surprins de... (Discuții, râsete.)

 
   

Doamna Adriana Țicău:

Vă mulțumesc frumos. O iau ca pe un compliment, dar valoarea nu așteaptă numărul anilor. (Rumoare, discuții, vociferări, aplauze.)

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Tocmai de asta, știu, știu... E adevărat.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Este o echipă extrem de tânără la Ministerul Comunicațiilor... (Discuții.)

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Și mai constat un lucru...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Este echipa domnului Nica.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Esența nu se exprimă întotdeauna prin felul în care arată un om. El poate fi rău. (Râsete.) Dar eu am crezut cu adevărat că merită să subliniem prezența unui om foarte tânăr în Senatul României. Dacă am deranjat-o, aștept să văd efectele. (Rumoare, discuții, râsete.)

 
   

Doamna Adriana Țicău:

Vă mulțumesc. Am luat-o ca pe un compliment.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bunduc.

 
   

Domnul Gheorghe Bunduc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atât ca membru al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, cât și ca membru al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, susținem acest proiect de lege care vine să-i ajute pe acei copii care în familie dispun de sume mai mici de bani și aceste calculatoare sunt o cerință a momentului și a viitorului.

Problema pe care vreau să o ridic în continuare este a modului în care vor fi utilizați acești bani în imediata etapă. Se știe că după ce legea va fi promulgată urmează o perioadă de vreo 60 de zile când va fi elaborată metodologia necesară achiziționării acestor calculatoare.

Aș vrea - este și o întrebare către domnișoara secretar de stat - să știu cum va fi organizată licitația pentru acea firmă care va procura calculatoarele. Și încă o chestiune. Vreau să fac precizarea că acești bani care vor fi cheltuiți vor fi dați după rectificarea bugetului de stat, deci nu sunt bani folosiți pentru a câștiga nimeni popularitatea în campania electorală. Sunt bani de la buget dați pentru elevii meritorii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă vreți să răspundeți, pe scurt.

 
   

Doamna Adriana Țicău:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru întrebare domnului senator.

Doresc să menționez faptul că normele metodologice sunt în fază finală de elaborare. Practic, se impun condiții foarte riguroase companiilor de la care se poate achiziționa un calculator în baza acestei legi. Nu se va face o licitație pentru stabilirea firmei, ci persoana beneficiară se va putea adresa la orice magazin, orice furnizor care îndeplinește condițiile stabilite în normele metodologice. Astfel încurajăm competiția.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionescu-Quintus, după care, domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă... domnișoară ministru, ca și colegul meu, domnul Păunescu, remarc generozitatea acestui proiect de lege și, pentru că m-am referit la domnul Păunescu, vă asigur că domnișoara secretar de stat nu va beneficia de prevederile acestui proiect de lege. (Discuții, râsete.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Buzatu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Da, da. Are alt beneficiar.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Aveți drept la replică, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să precizez un singur lucru. Sunt convins că acest proiect de lege va fi adoptat în unanimitate, având în vedere tocmai generozitatea proiectului de lege.

Am ascultat cu mult interes explicațiile pe care le-a dat doamna secretar de stat și mă gândesc că, în contextul în care proiectul de lege va fi adoptat în unanimitate, cel puțin se ratează o posibilitate de a se explica la sfârșit că Guvernul a dat calculatoarele. Toți le-am dat. Deci să lipsească această chestiune. (Rumoare, discuții, vociferări.)

Nu, am pus problema la diverse. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, există un amendament, dar trebuie supus votului dumneavoastră.

Vă rog să votăm amendamentul respectiv. Vă rog să votați.

Cu 97 de voturi pentru și 3 împotrivă, amendamentul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate. Vă rog să votați.

Iertați-mă, suntem în timpul votului. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu (din sală):

Am ridicat mâna, m-ați văzut și mi-ați făcut semn. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Îmi pare rău. Nu v-am văzut, iertați-mă! Nu v-am văzut.

Cu 101 voturi pentru, raportul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați. (Discuții.)

Cu 101 voturi pentru, proiectul a trecut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Adriana Țicău:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte, e o chestiune interesantă. Eu, fiind atent la ce spunea domnul Pruteanu, n-am votat prima oară, și au fost 101 voturi. Când am votat, au rămas tot 101 voturi. (Rumoare în sală, râsete.)

Ce să înțeleg eu din chestia asta?

Din sală:

E cineva care nu a votat. (Discuții.)

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Uneori poate fi important un vot. Acum nu e cazul să-l supralicităm.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Să înțeleg că cereți o listă pentru...?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, pentru ambele situații. Ce anume...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Pentru ambele situații.

Deci... liste pentru toate grupurile parlamentare.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind modificarea articolului 5 din Legea nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă.  

Punctul 16 de pe ordinea de zi - propunere legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă.

Îl rog pe domnul secretar de stat să expună, pe scurt, părerea Guvernului despre această propunere legislativă.

   

Domnul Radu Damian -secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât studenții admiși cu taxă pot beneficia de burse finanțate de la bugetul de stat, precum și de alte tipuri de burse din veniturile proprii ale universităților, iar propunerea legislativă nu ține seama de principiul existent, potrivit căruia statutul juridic al unui student nu se modifică pe durata școlarizării, o dată ce el a fost admis, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte, domnul academician Păun Otiman, să susțină raportul comisiei, nu ca inițiator.

Da?

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Da. Voi cere însă cuvântul ca inițiator, să-mi permiteți...

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Domnule președinte,

Comisia pentru învățământ și știință a luat în dezbatere această propunere legislativă și doresc să precizez faptul că au fost foarte multe discuții în comisie referitoare la conținutul și, mai cu seamă, la modul în care a fost abordat punctul de vedere al deschiderii, în fiecare an, a competiției pentru obținerea de locuri bugetate. În final, însă, comisia a decis respingerea acestui proiect de lege și, în consecință, eu propun colegilor să voteze fiecare așa cum crede că trebuie tratat un proiect de inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Deci din partea comisiei înțeleg că există raport de respingere...

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Da, întocmai.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

... iar pe dumneavoastră, ca inițiator, vă invit la tribună.

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Un număr însemnat de colegi deputați și senatori au venit cu această inițiativă legislativă, prin care dorim să modificăm sistemul actual de atribuire anuală a numărului de locuri bugetate și a numărului de locuri cu plată, din considerente extrem de simple, pe care dumneavoastră, fie că sunteți oameni de învățământ, fie că aveți relație directă cu sistemul de învățământ, prin copii sau prin nepoți...

Sistemul actual prevede ca în clasificarea, la sfârșitul examenului de admitere, în funcție de numărul de locuri bugetate, primele, să zicem, 100 de locuri sunt atribuite candidaților care au intrat la facultate pe primele 100 de locuri bugetate, deci nu vor plăti, următoarele locuri, să zicem, 50, sunt atribuite candidaților care s-au plasat pe partea inferioară a listei.

Din constatările noastre, după primul an de învățământ sau următorii se produc modificări în clasament, în sensul că mulți candidați, din diferite motive, inclusiv rezultatul la bacalaureat sau media generală din anii de școală, trec pe locuri mult mai înalte și, în final, se clasează pe primele locuri. Acestea au fost considerentele pentru care noi am solicitat să modificăm sistemul. În fiecare an, foarte simplu, discutam de calculatoare nu de mult, se poate modifica clasamentul, se poate face clasamentul.

Sigur că a surprins această inițiativă a noastră, pentru că există o lege prin care se spune că un loc dobândit se menține timp de 4, 5 sau 6 ani, pe întregul parcurs școlar. Nu ni se pare că ține de ceea ce numim competiție, competitivitate, lupta, în ultimă instanță, pentru o clasificare cât mai bună și pentru o pregătire mult mai bună.

De aceea, pe unii dintre noi - să mă ierte domnul secretar de stat - ne-a surprins poziția ministerului, care nu acceptă această competiție, această competitivitate și susține ca locul obținut la admitere, în urma unui examen, să fie menținut până la finalizarea studiilor. Ni se pare că este o idee pe care am depășit-o, chiar dacă se aduc unele argumente, de altă natură, inclusiv - n-aș vrea să aduc în fața dumneavoastră cele spuse - că am putea influența și așa mai departe, sunt profesori mai darnici, alții mai zgârciți și așa mai departe.

Noi ne-am însușit, la nivelul comisiei, punctul de vedere, în sensul că s-a respins această idee, dar această idee trebuie să rămână, așa cum și ideea lobbyului trebuie să rămână în atenția noastră și nu peste multă vreme trebuie să acceptăm că singurul motor al pregătirii înalte a studenților și elevilor este competiția, este competitivitatea, este clasamentul anual pe care trebuie să-l facem și al mutării poziției lui în funcție de ceea ce el obține într-un an de studiu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, alte luări de cuvânt, dacă există?

Poftiți, domnule secretar de stat!

 
   

Domnul Radu Damian:

Dacă-mi permiteți, în câteva cuvinte, aș vrea să vă aduc câteva elemente suplimentare pe care Guvernul le-a avut în vedere.

Sigur că nu excludem competiția, dar, totodată, avem datoria să ne gândim la ceea ce înseamnă posibilitatea ca, urmare a unei astfel de competiții - care pot să vă spun că uneori nu se desfășoară cu cele mai potrivite mijloace - putem ajunge la o adevărată excluziune socială.

Deci aș vrea să vă spun că un student poate pierde susținerea de la buget, pentru că la un examen a luat nota 6, și nu 7. Acest lucru mi se pare inadmisibil din punctul de vedere...

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Și la admitere este la fel.

 
   

Domnul Radu Damian:

... al unor tineri care nu au întotdeauna sprijin material și pentru care accederea într-o facultate reprezintă deja un mare succes, iar faptul că Guvernul îi poate susține pe perioada studiilor le dă o perspectivă în viață pe care trebuie să și-o urmeze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Iorgovan și, după aceea, trecem la vot.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Cuvântul domnului coleg, domnul academician Otiman, m-a inspirat, într-un anume fel, pentru că nu intenționam să iau cuvântul.

Fac și eu parte dintre cei care mănâncă o pâine din învățământ, de peste 30 de ani.

Eu am fost uluit, și am spus-o în acest Senat, cum de s-a ajuns, în țara românească - care, prin textul Constituției, art. 1, este stat social, și în alt text se spune că învățământul de stat este gratuit, este adevărat, "potrivit legii", e o sintagmă în finalul textului - să fie, de pildă, la o facultate, 100 de locuri bugetare și 1.000 de locuri, de 10 ori mai mult - și vă dau, pe nerăsuflate, domnule academician, exemple -, cu taxă.

A fost o bătălie pe care noi am pierdut-o, în care am susținut rigorile, am susținut ca statul să-și facă datoria.

Cât poate bugetul, atât intră la stat. În rest, este alternativa, este învățământul privat, și nu încurcăm planurile. Pentru că am fost trimiși să ne mai facem școli primare etc., că n-am fi fost atât de europeni noi, cei care am susținut alt punct de vedere, ba ni s-a spus că suntem interesați, pentru că am fi și rectori pe la universități private, am ajuns să încurcăm categoriile, iar acum, dintr-un lucru neclar și incorect, și moral, și ca principii constituționale, vrem să facem, în sfârșit, o monstruozitate juridică. Eu cred că ajunge.

Deci din punctul meu de vedere nu numai că nu trebuie să discutăm această chestiune, dar trebuie să discutăm ce caută locuri cu plată în învățământul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, oprim aici dezbaterile generale la proiectul pe care îl discutăm. Pozițiile sunt clare. Deci aveți, pe de o parte, raportul de respingere al comisiei de specialitate. Guvernul, de asemenea, s-a pronunțat pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Nefiind amendamente, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate, raport de respingere.

Votând cu "Da", votăm raportul, respectiv respingerea proiectului, votând cu "Nu", votăm pentru.

Deci vă rog să votați raportul comisiei de specialitate și proiectul în ansamblu.

Cu 65 de voturi pentru, 33 împotrivă, o abținere, proiectul a căzut.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare.  

Ultimul proiect pe care îl luăm în dezbatere... (Domnul senator Mihai Ungheanu solicită cuvântul.)

Vă rog.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință, am depășit cu mult, cu foarte mult ora interpelărilor și a răspunsurilor. Este un timp programat, necesar, opoziția are dreptul să se exprime, să primească răspunsuri... Eu cred că nu trebuie să exagerăm.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nu, nu era nici o exagerare. Sunt colegi din Guvern aici, cu un proiect de lege extrem de important. Vă cer îngăduința, pentru acest ultim proiect, să-l discutăm. Este vorba de un proiect pe care îl rezolvăm în câteva minute. Vă rog să fiți de acord cu această chestiune.

Supun votului această problemă, dacă să discutăm sau nu acest proiect de la punctul 18. Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, 31 împotrivă, discutăm acest proiect. Îl invit pe domnul secretar de stat la pupitrul Guvernului.

Este vorba de proiectul înscris pe ordinea de zi la punctul 18 - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Îl rog pe domnul președinte să vină la pupitru.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Decebal Ilina -secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege s-a născut ca urmare a intrării într-o fază finală a procesului de restructurare a industriei de apărare, în sensul că ultima companie, respectiv Compania Națională "Romarm", care are în structură 16 societăți, urmează să fie scoasă la privatizare. De altfel, a și fost scoasă la privatizare. Ne așteptăm ca, prin această privatizare, să aibă loc unele disponibilizări colective. Dat fiind că marea majoritate a acestor societăți sunt în zone monoindustriale, în general, oamenii își găsesc greu alternative de locuri de muncă, a apărut nevoia unei modificări a acestei legi, în sensul că, la disponibilizare, prin contractul colectiv de muncă, se prevăd 6, 8, 10, 12 plăți compensatorii.

Datorită faptului că societățile, în general, sunt decapitalizate, s-a convenit ca Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să plătească din bugetul de șomaj aceste salarii, în fiecare lună, timp de 6, 8, 10, 12 luni, urmând ca banii să fie recuperați pe măsură ce societățile se privatizează.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, aveți cuvântul, din partea comisiei.

 
   

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ședința din 28 aprilie 2004, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt doritori?

Vă rog, domnule senator Avram.

 
   

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să aduc în atenția domnului ministru secretar de stat o problemă pe care o consider eu deosebit de importantă. Am spus-o și la comisie.

Am dori ca aceste salarii compensatorii care se dau să reprezinte, într-adevăr, un incubator și o alternativă în formarea profesională ulterioară a acestor salariați, și nu așa cum s-a procedat până acum, adică ceva de liniștire a acestor salariați, să le dăm ceva și să se descurce singuri. Ceea ce s-a întâmplat până acum, atât prin Programele RICOP, cât și celelalte programe - PHARE - de disponibilizări, a eșuat lamentabil.

Deci, din acest punct de vedere, eu consider că, din punct de vedere organizatoric, trebuie tratată problema cu mult mai multă atenție și găsite soluții economice în perspectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, neexistând amendamente la raportul comisiei de specialitate, supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Vă precizez caracterul ordinar al proiectului de lege.

Cu 76 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a trecut.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Închidem aici acest punct.

 
Domnul senator Dumitru Codreanu a primit răspunsuri din partea Guvernului la întrebări și interpelări, de la:  

Trecem la punctul următor din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

  Marin Popescu, secretar de stat la Autoritatea Națională de Control,

Stimați colegi, înțeleg că Guvernul, reprezentat de domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, urmează să răspundă domnului senator Dumitru Codreanu.

Stimați colegi,

Guvernul ar fi trebuit să răspundă domnilor senatori Iuliu Păcurariu, din partea Partidului Democrat, și Valentin Dinescu, din partea Partidului România Mare. Cum cei doi senatori lipsesc în acest moment din sală, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici nu este obligată să răspundă. Va depune textele respective pentru cei doi domni senatori.

Dacă există alți colegi din Guvern care sunt prezenți și au de răspuns întrebărilor sau interpelărilor formulate de senatori?

Vă rog, poftiți la tribună!

Vă rog să luați loc la pupitrul Guvernului, să vă prezentați și să răspundeți domnului senator.

   

Domnul Marin Popescu -secretar de stat la Autoritatea Națională de Control:

Interpelarea a fost adresată și Autorității Naționale de Control, dar, cu tot respectul, vreau să amintesc că, potrivit Legii nr. 39/2004, politica vamală și confiscările sunt de competența Ministerului Finanțelor Publice.

Cu toate acestea, noi am luat măsuri de verificare și vă prezint răspunsul.

În conformitate cu prevederile Codului vamal al României și ale regulamentului de aplicare a acestuia, controlul vamal al bunurilor presupune efectuarea unor operațiuni specifice, într-o succesiune prevăzută de lege.

Operațiile de vămuire sunt reglementate în mod distinct pentru persoane fizice și pentru persoane juridice.

Autoritatea vamală poate proceda la reținerea bunurilor în vederea confiscării în cazurile expres prevăzute la Capitolul al XV-lea - Contravenții vamale - din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, și anume:

  • sustragerea de la vămuire sau de încercare de sustragere de la vămuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal sau care urmează a fi supuse unui regim vamal;
  • înstrăinare sub orice formă a bunurilor aflate în tranzit vamal;
  • constatarea unor bunuri în plus față de cele menționate în declarațiile vamale și documentele solicitate, atât sub aspectul calității, cât și al felului sau originii bunurilor;
  • mărfurile și bunurile confiscate de organele vamale sunt predate după expirarea termenului prevăzut de lege, art. 375, 383 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, respectiv 120 de zile sau 48 de zile pentru cele perisabile, autorităților competente în valorificarea lor, respectiv Ministerului Finanțelor Publice și Direcției Generale a Finanțelor Publice;
  • valorificarea bunurilor potrivit legii, respectiv Ordonanța nr. 128/1998, art. 9, modificată și completată, trecute în proprietatea privată a statului, se face de organele de valorificare prin bursele de mărfuri, direct de la locul de depozitare sau la locul la care acestea se află, prin magazine proprii, licitație publică sau în regim de consignație, după caz;
  • vânzarea directă de la locul de depozitare sau de la locul de deținere se poate face pentru bunurile care necesită condiții deosebite de păstrare și pază sau care necesită un spațiu mare de depozitare ce nu pot fi asigurate în momentul intrării în proprietatea privată a statului. În acest caz, vânzarea se face în sistem angro, cu plata integrală sau în rate;
  • Ministerul Finanțelor Publice poate transmite, cu titlu gratuit, unele bunuri intrate în proprietatea privată a statului unor persoane fizice sau juridice, potrivit art. 13, capitolul al IV-lea din Ordonanța nr. 128/1998. Și aici sunt... de la lit. a) până la lit. f)... În scris, o să prezint toate aceste bunuri...
  • repartizarea bunurilor prevăzute la art. 13 lit. a), respectiv cele care privesc Secretariatul General al Guvernului, se face de către o comisie interministerială, constituită prin decizia primului-ministru, formată din reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Autorității Naționale a Vămilor.

Cu privire la cazul în speță, respectiv adidașii și tenișii, din verificările pe care le-am efectuat, acestea au fost repartizate, conform legii, așa cum am menționat anterior, au fost repartizate Crucii Roșii care le-a transmis, e vorba de 27 și 29 perechi de adidași și teniși, care au fost date cu titlu gratuit diverselor persoane.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Marin Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Îl consult pe domnul senator Dumitru Codreanu dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Deocamdată vreau să-i mulțumesc domnului secretar de stat că s-a prezentat în fața noastră. Ori că dumnealui vorbește așa, mai tare, ori că este nervos, nu știu de ce dar, stimate domnule secretar de stat, vreau să vă precizez că această interpelare am adresat-o Ministerului Finanțelor Publice și prin bunăvoința Ministerului Finanțelor Publice am primit acest răspuns pe care, dacă vreți, vi-l prezint și dumneavoastră, și la ultima frază... "menționăm că activitatea Direcției Generale a Vămilor a trecut din subordinea Ministerului Finanțelor Publice în subordinea Autorității Naționale de Control, conform Hotărârii Guvernului nr. 745/2003 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Control", iar dumneavoastră spuneți acum că nu dumneavoastră trebuia să-mi răspundeți, ci Ministerul Finanțelor Publice.

Probabil că este o neînțelegere între atribuțiunile dumneavoastră și ale Ministerului Finanțelor Publice.

Eu am să iau ceea ce mi-ați.... de altfel, eu îmi pregătisem o interpelare, repetarea acestei interpelări sau întrebări, pentru dumneavoastră... dacă nu e așa, măcar să o pun celor care le trebuie și dacă vreți v-o dau și o adresez și către dumneavoastră... Dar cele prezentate de dumneavoastră... așa o fi, nu zic, este lege, o să verific în urma primirii de la dumneavoastră a răspunsului scris, iar vizavi de cazul... ce s-a întâmplat la Botoșani... nu este adevărat, stimate domnule secretar de stat... spuneți că se dă prin Crucea Roșie... ce are Crucea Roșie cu președintele partidului de acolo... ce are Crucea Roșie cu... un camion întreg de adidași... purtat din primărie în primărie... nu s-a verificat... și eu am să vă aduc fotografii... o să vă aduc martori, declarații de la martori că nu este așa ceea ce mi-ați afirmat dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Spuneați că domnul secretar de stat ridică glasul, dar văd că nici dumneavoastră nu...

Vă rog, domnule secretar de stat...

 
   

Domnul Marin Popescu:

Domnule președinte,

Cu mii de scuze, acesta este felul meu de a vorbi.

În Legea nr. 39/2004, domnule senator, cu tot respectul, se spune că "Autoritatea Națională a Vămilor trece la Autoritatea Națională de Control, cu excepția politicii vamale și a confiscărilor", dar v-am spus că nu am luat în considerare acest lucru și noi v-am răspuns.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

 
  Adam Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Îl invit la tribună pe domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, pentru a răspunde domnului senator Dumitru Codreanu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Adam Crăciunescu -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Onorat Senat,

La interpelarea formulată de domnul senator Dumitru Codreanu, din data de 28 aprilie a.c., vă comunicăm următoarele:

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice face parte din unitățile aflate în structura Regiei Naționale a Pădurilor "Romsilva", conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.805 din 25.09.2003.

Conform acelorași reglementări, structura organizatorică și funcțională a acestei unități se aprobă de consiliul de administrație al regiei.

Ca urmare, măsurile aprobate de consiliul de administrație al regiei privind trecerea unor ocoale și baze de producție de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice la direcțiile silvice este legală, unicul administrator legal al fondului forestier, proprietate publică a statului, este, conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 26/1996, respectiv Codul silvic, Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", și nu unitățile sau subunitățile din structura sa.

Din punct de vedere tehnico-organizatoric, măsurile respective s-au adoptat după o analiză temeinică și aprofundată a situației existente în baze de producție ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice și au urmărit două țeluri majore:

  • stoparea degradării continue a bazelor de producție, redresarea și modernizarea acestora, pentru a se ridica cel puțin la nivelul acelora din componența direcțiilor silvice;
  • diversificarea, modernizarea și perfecționarea activității de cercetare științifică desfășurată de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Nu există nici un argument privind starea excepțională și ultradotările unor ocoale și baze experimentale ale institutului, întrucât realitatea este cu totul alta și pot să vă prezint și un alt punct cu toată situația din aceste baze, domnule senator.

Precizăm în acest sens următoarele:

  • starea sediilor, a celorlalte construcții și a dotărilor este necorespunzătoare și în continuă degradare;
  • controalele efectuate la unele din subunitățile respective au relevat o serie de deficiențe și nereguli extrem de grave, pentru remedierea cărora se depun în prezent eforturi foarte mari de către direcțiile silvice care le-au preluat.

Aș exemplifica aici situația Ocolului Silvic Tomnatec, unde nu s-a inventariat și nu s-a exploatat la timp masa lemnoasă afectată de doborâturi de vânt, în luna martie 2002, în volum de 500.000 metri cubi. Regia națională a Pădurilor "Romsilva" a fost nevoită să deplaseze în zonă utilaje de exploatare și forță de muncă de la alte direcții silvice pentru a evita degradarea accentuată a lemnului și extinderea focarelor de dăunători.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog să concluzionați, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Din punct de vedere al activității conducerii Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, o serie întreagă de activități, printre care și cercetarea științifică, s-au încheiat în anul 2003 cu pierderi.

Cercetarea științifică a înregistrat pierderi de 5,81 miliarde lei.

De asemenea, în cadrul institutului s-au înregistrat pierderi și în activitățile de pepiniere și semințe forestiere, în activitățile de vânătoare și în piscicultură.

Trecerea acestor subunități la direcțiile silvice s-a făcut fără a se admite nici o modificare și nici o alterare sub raportul derulării cu continuitate a cercetărilor științifice și a respectării regimului de retrocedare a terenurilor către foștii proprietari. Nu s-a schimbat cu absolut nimic statutul terenurilor exceptate de retrocedare pe vechiul amplasament, stabilite prin ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, conform prevederilor legale.

Cercetarea științifică nu se desfășoară numai în bazele experimentale ale institutului, ci în tot fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor "Romsilva".

După cum este și firesc, un indicator relevant din acest punct de vedere este faptul că dintr-un total de 5.680 de suprafețe experimentale de durată, amplasate în fondul forestier, 5.330 se găsesc în direcțiile silvice și numai 350 în bazele experimentale ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

Calitatea de centru focal național pentru programul de monitorizare forestieră nu este cu nimic afectată de măsurile adoptate de regie, întrucât monitorizarea respectivă vizează întreg fondul forestier al țării, și nu numai baze de producție ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Dumitru Codreanu dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte, sunt mulțumit.

Mii de scuze pentru domnul secretar de stat...

Probabil că așa vorbesc și eu, ca și dumnealui... dar am crezut că are ceva cu mine...

Mulțumesc domnule secretar de stat, reprezentant al Ministerului Agriculturii...

Să știți că această interpelare a mea nu a fost, să zic eu, ocazională, ci a fost în urma unor sesizări ale subalternilor dumneavoastră, din cadrul acestui institut de cercetări și amenajări silvice, care nu au fost întru totul de acord cu modalitatea de a trece aceste, eu știu, componente, cum sunt acele ocoale silvice, Vidra, Caransebeș, Lechința și Bacăul, stațiunea de la Bacău, cred că regia națională... dumneavoastră ați afirmat foarte bine... eu o să primesc materialul, o să-l dau și la oameni în teritoriu, de altfel, am prezentat și presei și voi prezenta în continuare și răspunsul dumneavoastră presei și aștept să iau și acele albume, dar am o nedumerire și dumneavoastră dacă mă dumiriți eu vă sunt, așa cum am fost, sunt și voi fi prietenul dumneavoastră dintotdeauna.

Ați afirmat că acest institut este, și așa este, pentru că eu am mai intervenit o dată la tribuna Senatului, vizavi de acest institut, atunci când s-a trecut la Regia Națională a Pădurilor, acum vreo 2-3 ani, fiind o treabă extraordinar de bună... dumneavoastră susțineți că este în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor și veniți după aceea și argumentați că au mers extraordinar de prost, nu s-a cules sau nu s-a exploatat masa lemnoasă, managementul este prost, clădirile se dărăpănează, atunci regia unde a fost?...

De ce nu s-au luat măsurile concrete asupra acestor ocoale care nu au fost bine gestionate sau nu au gestionat bine activitatea de cercetare? Eu vă vorbesc ca un inginer agronom, știu eu ce înseamnă cercetare? Știu ce necazuri a avut și cercetarea agricolă românească?

La cea agricolă mă refer, nu la cea silvică, la aceea se pricepe mai bine domnul deputat Ianculescu, care până acum un an și ceva sau înainte de 2000 ținea de acest institut pentru fiecare crenguță, iar acum văd că nu mai zice nimeni nimic.

Nu am nici o prietenie sau - dacă vreți - nici o tangență cu cercetarea silvică, dar parcă mi se pare anormal, având în vedere ceea ce ați afirmat dumneavoastră, că este un centru european de monitorizare a vegetației forestiere și a solului, de subvegetație forestieră, parcă nu cred că - poate să dea Dumnezeu să ne mai întâlnim peste câțiva ani, în aceeași formulă - ei își vor duce la îndeplinire ceea ce s-a propus prin această cercetare și vă promit, domnule secretar de stat, promit în fața domnului președinte că împreună cu domnul senator Gheorghe Fluture, și mai avem încă un coleg de la Camera Deputaților care se ocupă de păduri, chiar dacă este din alt partid, ne vom ocupa de bunul mers și vom verifica cum vor merge aceste patru ocoale.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc.

 
Interpelare adresată ministrului administrației și internelor, Ioan Rus, de senatorul Ionel Alexandru  

Îl invit pe domnul senator Ionel Alexandru să adreseze o interpelare.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Ionel Alexandru:

O interpelare este. Este adresată domnului ministru Ioan Rus, ministrul administrației și internelor.

Domnule ministru,

Din datele prezentate de ministrul integrării europene, Vasile Pușcaș, în Senatul României, în data de 30.10.2003, privind deturnarea unor fonduri europene către o serie de firme, rezultă că firma S.C. "Pronet Trading" - S.R.L. din Brăila, având ca patroni pe Bordei Paul și Mihai Dan, au deturnat o sumă importantă din banii Comunității Europene primiți pentru proiectul "Dezvoltarea activităților de turism și agrement fluvial pe Dunăre".

Vă rog să-mi răspundeți ce sumă a fost deturnată, în ce stadiu se află cercetările organelor de Poliție și ce măsuri aveți în vedere pentru soluționarea acestui caz.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu aceasta încheiem acest punct și ședința Senatului din data de 3 mai 2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 12 august 2022, 12:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro