Plen
Ședința Senatului din 22 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.94/01-07-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 22-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 iunie 2004

Declarații politice rostite de domnii senatori:  

Ședința începe la ora 15.35.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Antonie Iorgovan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să deschid ședința noastră de astăzi.

Pe procedura obișnuită, înainte de a aproba ordinea de zi, vă propun să trecem la declarații politice, urmând, ca după aceea, să abordăm și ordinea de zi, și probleme organizatorice.

 
  Maria Antoaneta Dobrescu

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamnei senator Dobrescu Maria.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi.

Permiteți-mi să prezint, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat, o declarație politică privind semnificația rezultatelor alegerilor locale din cele două tururi de scrutin.

Desfășurarea alegerilor locale a marcat un moment pozitiv pentru democrația românească. Modul cum au decurs cele două tururi de scrutin denotă clar că democrația în România este funcțională, este chiar solidă.

Subliniem că acest progres merită să fie anunțat, deoarece campania electorală a fost și plină de discuții, la un moment dat, privind modul în care se vor desfășura alegerile, și uneori s-a făcut chiar vorbire despre teama fraudării alegerilor. Modul corect, însă, în care s-au desfășurat alegerile locale, recunoscut atât de observatorii străini, cât și de cei interni, arată că nu poate fi vorba, în nici un caz, de fraudare. Alegerile au fost corecte și echilibrate, reflectând pe deplin voința electoratului, nevoile și așteptările cetățenilor.

Din punct de vedere organizatoric, mai persistă imperfecțiuni inerente ale procedurilor electorale, dar discuția despre fraudarea alegerilor, purtată anterior momentului decisiv al alegerilor, arată că povestea cu drobul de sare nu se dezice nici la case mari.

Partidul Social Democrat, ca partid, a înțeles mesajul cetățenilor. Pe de o parte, suntem bucuroși să constatăm că avem sprijinul unei mari părți a populației, dovadă sutele de localități unde am câștigat. Pe de altă parte, am recepționat corect mesajul în unele zone, în care rezultatele noastre nu au fost la înălțimea așteptărilor noastre.

Chiar în aceste zile, conducerea Partidului Social Democrat realizează o analiză atentă, cu scopul de a desprinde concluzii utile pentru acțiunea noastră politică viitoare.

Referitor la rezultatele propriu-zise, criteriile de performanțe, pe care ni le-am stabilit pentru aceste alegeri, erau mult mai pretențioase. Partidul Social Democrat, ca partid, a înțeles și semnalul cetățenilor. Totuși, rezultatele arată că scorul general al alegerilor din acest an este unul favorabil P.S.D.-ului, care și-a adăugat procente deasupra rezultatelor alegerilor din anul 2000, ceea ce este notabil pentru partidul nostru, după aproape 4 ani de guvernare, când intervine indiscutabil uzura și se acumulează nemulțumiri, chiar dacă Partidul Social Democrat poate dovedi realizări ale programului său de guvernare.

Este pentru prima dată când un partid la guvernare, înainte de încheierea mandatului, poate să capete girul electoratului în alegerile locale, fiind cotat pe primul loc față de celelalte partide, ca procent de reprezentare în localitățile țării.

Meritele și eforturile candidaților P.S.D., care au câștigat alegerile în localitățile lor, trebuie recunoscute, ele însemnând, totodată, realizări ale organizațiilor de partid.

În spiritul fair play-ului, îi felicităm, de asemenea, și pe ceilalți câștigători ai acestor alegeri, indiferent de partidul din care fac parte. În anumite zone ale țării, rezultatele pe care le-am obținut nu au fost, poate, la nivelul dorințelor noastre. Ideal ar fi fost să putem spune că am atins toate criteriile de performanță pe care ni le-am propus și că am câștigat pe toată linia.

Dar competiția electorală este cea mai bună școală politică, extrem de utilă oricărui candidat. Chiar dacă noi ne-am propus obiective mult mai performante, nu putem să câștigăm peste tot în țară. Am intrat și aici - iată - în normalitate, ca în viață, pierzi într-un loc, câștigi în altul.

Notabil rămâne faptul că Partidul Social Democrat a câștigat, fără nici o alianță, majoritatea primăriilor, consiliilor locale și județene, după cum arată rezultatele Biroului Electoral Central. S-a făcut caz de faptul că Partidul Social Democrat a pierdut fotoliile de primar în localitățile Cluj, Bistrița, Botoșani sau Bacău. Să nu uităm, însă, că în orașe importante, cum ar fi: Iași, Craiova, Constanța, Buzău, Alexandria, Târgoviște, Galați, Slobozia, Drobeta-Turnu Severin, Focșani, Ploiești și altele, am câștigat primăriile. În ciuda tuturor încercărilor de a fi subapreciate rezultatele alegerilor, cifrele pentru țară sunt mai bune pentru partidul nostru.

Rezultatul votului, la recentele alegeri locale, reflectă activitatea fiecărui partid și pregătirea campaniei electorale. Important este faptul că, după 4 ani de guvernare, iată, un Partid Social Democrat are rezultate mai bune decât celelalte și rămâne, totuși, cel mai puternic partid din țară.

Ne așteaptă, însă, o perioadă în care toți oamenii politici din România și, mai ales, noi, ca parlamentari, va trebui să dialogăm unii cu alții, va trebui să punem interesul țării și al românilor deasupra intereselor de partid.

Mesajul nostru este acela să colaborăm mai mult, să trecem rapid peste tentația prelungirii campaniei electorale în lunile care urmează. Avem mult de lucru, avem datoria să finalizăm obiectivele pe care ni le-am propus și, în numele parlamentarilor Partidului Social Democrat, mulțumim tuturor cetățenilor României, care au participat la vot și, mai ales, acelora care ne-au acordat încrederea, în special, mulțumim cetățenilor care, din 1990 și până acum, au mers, de fiecare dată, la vot. Trebuie să învățăm din rezultatele acestor alegeri, pentru a aduce mai multe realizări în viața oamenilor, pentru a atinge performanța managerială și administrativă în viața comunităților locale.

Confruntarea electorală s-a încheiat. Timp de o lună, alegerile locale din luna iunie au încetinit, într-o oarecare măsură, sau chiar au îngreunat activitatea noastră. Prima sesiune a Parlamentului din anul acesta și penultima a acestei legislaturi se apropie de sfârșit. Trebuie să recunoaștem că această sesiune legislativă s-a desfășurat, într-un fel, sub stresul acestei campanii. Astfel, nu puțini parlamentari au candidat la primării și consilii locale sau județene, ceea ce i-a obligat, firește, să petreacă mai mult timp în circumscripții decât în comisiile parlamentare sau în plenul Camerelor.

Partea bună a lucrurilor a fost că parlamentarii și-au întărit legăturile cu electoratul din circumscripțiile unde au fost votați. Firește, este un lucru bun că am pus accentul pe munca în teritoriu. Să încercăm să recuperăm și să lucrăm, chiar în plus dacă este nevoie.

Grupul nostru parlamentar propune celorlalți parlamentari din celelalte grupuri să ne gândim serios, să lucrăm într-o sesiune extraordinară, să uităm că sunt alegeri în toamnă, și noi, senatorii, decidem acum, prin această intervenție a mea, dacă va fi nevoie, ca în luna iulie, să lucrăm într-o sesiune extraordinară. Acest lucru se va decide la nivelul Biroului permanent și noi vom fi primii care vom fi de acord.

Uniunea Europeană ne-a dat o veste foarte bună, și anume, confirmarea oficială că vom intra în Europa în 2007, vom deveni membri ai Uniunii Europene în 2007, dar numai dacă vom continua progresele în ritmul actual. Parlamentarii noștri înțeleg să depună toate eforturile, pentru a realiza un obiectiv politic foarte clar, aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 și, respectiv, finalizarea negocierilor încă din acest an. De aceea, dorim să rezolvăm - repet, dacă va fi nevoie -, chiar într-o sesiune extraordinară, prioritățile ce revin Parlamentului și, în acest sens, propunem celorlalte grupuri parlamentare să colaborăm pentru adoptarea inițiativelor legislative ce decurg din obiectivul de a finaliza, în acest an, negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.(Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Acatrinei

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte, onorat Senat.

În declarația mea vreau să arăt că România, se pare, nu este deocamdată pregătită să intre în Uniunea Europeană în 2007. Cu o opinie, în acest sens, a venit și cunoscutul om de afaceri Ion Țiriac. Accentul se pune pe competitivitate, capitol la care țara noastră nu stă tocmai bine, lucru care ar trebui să pună autoritățile centrale în gardă, pentru că, odată cu intrarea pe piața comunitară, va fi nevoie să se dea piept cu prețul produselor din țările europene.

De remarcat este faptul că, potrivit datelor Agenției Naționale Veterinare și pentru siguranța alimentară, circa 60% din firmele de prelucrare a laptelui și 80% din cele de procesare a cărnii riscă să coboare obloanele. Aceasta, pentru că ele nu fac încă față normelor europene. Așa s-a întâmplat, de altfel, și în Polonia, unde 2000 de unități de procesare a cărnii și a laptelui au fost silite să tragă pe dreapta.

Conform conducerii Federației AGROSTAR, după integrare, 3.000.000 de țărani români cu gospodării mici nu vor mai putea supraviețui, găsindu-și alte ocupații.

De asemenea, și numeroase firme din industrie vor fi puse în fața falimentului, cauza fiind slaba productivitate a muncii, ridicarea subvențiilor acordate de Guvern, precum și eliminarea practicii anulării arieratelor. În Uniunea Europeană sprijinul statului fiind foarte strict reglementat. Pe moment, însă, toate demersurile necesare, pentru a se încheia negocierile până la sfârșitul anului, șchiopătează, unele. Guvernanții ezită să ia toate măsurile necesare, pe motiv de an electoral.

De aceea, trebuie să avem în vedere și posibilitatea depășirii termenului în care ne-am angajat, întrucât atât reforma justiției, cât și arieratele sunt încă piatra de moară de gâtul angajamentelor asumate la Bruxelles.

În schimb, în intervalul rămas, cu ajutorul primit din partea Comunității Europene, țara noastră ar putea să se pregătească pentru a face cu adevărat față competiției ce o așteaptă. Astfel, ar putea fi eliminate pierderile din agricultură și industrie. Totodată, se pot înființa mari exploatații, știindu-se că, în agricultura modernă, mărirea exploatațiilor agricole este factorul decisiv.

La negocieri, la capitolul Agricultură, recent încheiat, s-a solicitat Uniunii Europene cote anuale de 500.000 de tone de zahăr, deși producem numai 60.000 de tone, respectiv 8%; la lapte, producția negociată este de 3.000.000.000 de litri, cu toate că producția, în 2003, a fost de 1,2 miliarde litri. Cotele se acordă pe o perioadă de referință și ia în calcul producția din ultimii 4 ani, subvențiile eliberându-se numai dacă se ating cantitățile negociate.

Cu siguranță, negociatorii români mizează pe creșterea potențialului productiv autohton, pe atragerea de investitori străini, care vor înființa mari ferme pentru vacile de lapte, acest efort trebuind intensificat.

Mai avem 6 capitole de negociat, spre deosebire de vecinii noștri bulgari, care le-au încheiat pe toate și așteaptă România în vederea semnării Tratatului de aderare.

O veste îmbucurătoare este și începerea redactării Tratatului de aderare a celor două țări, ceea ce, cu eforturi serioase de implementare, ar putea crea toate premisele finalizării procesului în 2007.

Pe de altă parte, orice treabă făcută în viteză dezavantajează, în primul rând, România, negocierea unor prevederi nerealiste putând atrage neonorarea angajamentelor. În acest sens, recent, la Bruxelles s-a propus introducerea clauzei de monitorizare, ceea ar duce - sigur, n-am dori așa ceva - la amânarea până la un an a aderării efective, dacă rapoartele Comisiei vor arăta că Bulgaria și România nu transpun în practică angajamentele luate la negocieri.

Partidul România Mare consideră că este momentul să încheiem negocierile de urgență și România să intre pe drumul cel bunpe care, din totdeauna, ea și l-a dorit.

De aceea toate energiile trebuie concentrate în această direcție. O eventuală ratare a integrării, la termenul propus, fiind de natură să marcheze, în mod iremediabil, România, pentru viitor. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Radu F. Alexandru

Din partea Grupului Național Liberal, are cuvântul domnul senator Radu Alexandru.

   

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a supune atenției dumneavoastră declarația politică, aș vrea să vă rețin atenția doar un minut, pentru a evoca personalitatea unui om care nu a făcut parte din rândurile Partidului Național Liberal, care nu a fost un om politic, dar care s-a numărat printre foarte puținii oameni de afaceri, printre foarte puținii întreprinzători care s-au arătat, întotdeauna, dispuși să susțină actele de cultură: este vorba de cel care a fost Mihai Erbașu.

Nu în calitate de senator, nu în calitate de membru al Partidului Național Liberal, în calitate de scriitor și de membru al unei fundații culturale care a organizat câteva acțiuni publice intens mediatizate, am apelat la mai mulți întreprinzători. Mihai Erbașu întotdeauna s-a arătat deschis la asemenea activități, s-a arătat întotdeauna dispus să susțină oamenii de cultură.

Mă simt dator să amintesc acest lucru și să-mi exprim regretul legat de moartea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, poate îl rugăm pe domnul senator Triță Făniță...

Domnule senator Triță Făniță, vă rog, afară, dacă doriți să acordați interviuri, în hol este posibil. Vă dorim succes. (Domnul senator Triță Făniță părăsește sala de ședință însoțit de reprezentanți ai mass-media.)

Vă mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru:

... să-mi exprim regretul pentru moartea năprasnică de care a avut parte și să îi spun Dumnezeu să-l ierte, mulțumesc Mihai Erbașu!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

(Replică neinteligibilă, din sală, a domnului senator Iuliu Păcurariu.)

Spune-mi tu când termini și eu atunci încep.

Reiau, domnule președinte și stimați colegi,

O analiză recentă asupra sistemului bancar dezvăluie opiniei publice performanțele de o gravitate cu totul ieșită din comun, ale celor care astăzi sunt cunoscuți drept devoratorii de bănci.

Aflăm, astfel, că statul român a plătit suma exorbitantă de peste 4,1 miliarde dolari, pentru acoperirea găurilor din 12 bănci care s-au făcut remarcate prin falimente subite și fraude consistente, bani de la buget, oferiți sub formă de împrumuturi, în cazul băncilor cu capital privat, sau sub forma unor subvenții, pentru băncile de stat.

Dintre toți foștii conducători ai băncilor pe care le-au prădat nici unul nu a ajuns să fi fost judecat pe fond și nici unul nu este astăzi în închisoare.

Din cele 4,1 miliarde dolari nu s-a recuperat, până azi, decât modicul procent de 10%, respectiv 462 milioane dolari. Cum este posibil un asemenea descurajant bilanț ?! Ce împiedică instituțiile abilitate ale statului să își facă datoria și să impună autoritatea legii într-un domeniu vital pentru economia țării - sistemul bancar ?!

Întrebarea, din păcate, a ajuns să fie pur retorică, gravele disfuncționalități ale justiției din România bucurându-se astăzi de o nefericită notorietate în lumea întreagă.

Unul din cazurile cele mai edificatoare în acest sens continuă să fie cel al lui Sever Mureșan, groparul Băncii "Dacia Felix". 500 milioane dolari din conturile băncii s-au dus pe apa sâmbetei, ca urmare a ingineriilor financiare reușite de fostul tenismen, pe parcursul celor trei ani cât a fost acționar majoritar și membru în consiliul de administrație al băncii.

Înșelăciune, înșelăciune prin folosire de calitate mincinoasă, înșelăciune în contracte, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals sunt faptele de care s-a făcut vinovat Sever Mureșan, toate reținute în Codul penal și sancționate cu ani grei de închisoare.

Justiția română, în speță Judecătoria Constanța, l-a achitat pe Mureșan, ca și pe complicele lui, Mircea Hosu, fostul vicepreședinte al băncii, și a ridicat măsura sechestrului asiguratoriu instituit asupra bunurilor mobile și imobile care aparțineau inculpaților.

Motivul achitării: faptele săvârșite nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Stupoarea se instalează, însă, imediat, din clipa în care avem sub ochi sentințele pronunțate în afara țării, împotriva aceluiași Sever Mureșan, în dosare care au același subiect: Banca "Dacia Felix".

Astfel, Curtea Corecțională cu Jurați ai cantonului Geneva a reținut că Mureșan a cauzat Băncii "Dacia Felix" un prejudiciu net de 25-26 milioane dolari și l-a condamnat, pentru excrocherii, la o pedeapsă de trei ani și jumătate închisoare și cinci ani interdicție pe teritoriul elvețian.

Sentința Curții Corecționale cu Jurați din Geneva a rămas definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului promovat de către Sever Mureșan la Tribunalul federal de la Lausanne, instanța supremă din Elveția.

Nu mai puțin relevantă este și sentința corecțională prin care Tribunalul de Înaltă Instanță din Dijon l-a condamnat pe Sever Mureșan la o pedeapsă de 18 luni închisoare și 5000 euro amendă delictuală pentru disimularea încasărilor, fraudă fiscală și sustragerea frauduloasă de la declararea și plata impozitelor declarate.

Sentința a fost menținută de instanțele de judecată de la Dijon, prin respingerea contestației formulate de Sever Mureșan, în aprilie anul curent.

Ca atare, Curtea de Apel Dijon a reținut că Sever Mureșan este vinovat de săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate, confirmând împotriva acestuia efectele mandatului de arestare și a declarat admisibilă și conform legii, constituirea ca partea civilă a Administrației financiare Dijon.

Suntem în situația cu totul inadmisibilă în care justiția română este, din nou, pusă la colț și instanțele internaționale ajung să se pronunțe și să impună aplicarea corectă a legii, împotriva unor infractori care continuă să se plaseze, în România, mai presus de lege.

În eforturile pe care le fac în găsirea celor mai realiste soluții, privind aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană, cele 25 de state membre ale Uniunii au decis impunerea unei clauze asiguratorii, de precauție, în situația apariției unor îndoieli serioase, că una din cele două țări nu ar fi pe deplin pregătită pentru aderarea în 2007, să i se amâne aderarea pentru ianuarie 2008.

Așa cum bine se știe, cotele alarmante ale corupției la vârf și precaritatea actului de justiție sunt două dintre acuzele cele mai insistente care se aud la adresa României.

Întrebat dacă țara noastră a progresat în lupta împotriva corupției, excelența sa domnul Quinton Quaile, ambasadorul Marii Britanii la București, nu ezită să afirme că nu crede că existe noutăți din acest punct de vedere și răspunde printr-una dintre cele mai sugestive imagini: "România este membru NATO și se apropie de Uniunea Europeană, dar corupția vlăguiește România de putere. Să spunem că România este un atlet care se antrenează pentru o cursă. Dacă acest atlet are o rană care sângerează, atunci, atletul nu va putea avea performanțe foarte bune.

Corupția înseamnă indivizi care atrag beneficiile, avantajele pentru ei înșiși și nu se gândesc la interesul național. Este o frână în dezvoltarea României.".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mă aștept, nici o clipă, la convertirea la sentimente mai bune ale marilor infractori și nu am nici o îndoială că interesul național este o sintagmă străină de mintea și de inima lor.

Dar nu pot să cred că Guvernul Năstase nu realizează gravitatea fără precedent a situației în care s-a ajuns astăzi. Recuperarea la bugetul statului a banilor furați de "devoratorii de bănci" și aducerea infractorilor în fața unei justiții aptă să își facă datoria, este o prioritate ce nu mai suferă amânare. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Iuliu Păcurariu

Din partea Partidului Democrat, domnul senator Iuliu Păcurariu.

   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte,

Declarația mea a fost... (Domnul senator Radu F. Alexandru adresează o replică neinteligibilă, din sală, domnului senator Iuliu Păcurariu.)

Nu, dar atunci a fost o pauză, datorită acțiunii domnului Triță Făniță și s-a prelungit mai mult decât trebuie. (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică evident că este legată de alegerile locale care au loc în România, turul II, și a plecat de la o declarație a domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Imediat după terminarea turului al II-lea, duminică, orele 21,00, premierul Adrian Năstase, pe un post național de televiziune, vizibil marcat de excepționalele rezultate ale PSD-ului, a declarat că alegerile din România s-au desfășurat în mod democratic.

Nu pot să fiu de acord cu această afirmație, ea este departe de realitatea condițiilor în care s-a desfășurat competiția pentru alegerile locale din România. Să ne reamintim.

În perioada 2001-2004 a avut loc un proces de racolare a primarilor din opoziție, nemaiîntâlnit prin dimensiunea sa, de la 30% - primari PSD, la peste 80%.

Prin acte normative, PSD a facilitat acest proces prin acordarea de resurse financiare, materiale unităților administrative, ca principală pârghie folosită. Amintim aici Legea finanțelor publice locale.

1. Favorizarea primarilor proprii a făcut posibil ca aceștia să își realizez programul electoral și astfel să câștige alegerile din 2004.

2. Înființarea de 160 noi unități administrative în ultimul an care au intrat în alegeri cu primari numiți de prefecții PSD.

3. Presiunea extraordinară exercitată asupra candidaților valoroși, pentru funcția de primar, în perioada preelectorală, de a trece la PSD, prin șantaj direct, exercitat asupra lor sau a membrilor de familie, de la nivelul instituțiilor descentralizate sau al instituțiilor statului.

4. Cea mai gravă ilegalitate în desfășurarea procesului electoral a comis-o chiar primul-ministru: prin Hotărârea de Guvern nr.514/2004 s-au alocat 1000 miliarde lei pentru lucrări de infrastructură din țară, aproximativ 24 miliarde lei pentru fiecare județ.

Acești bani au fost alocați, fără excepție, primăriilor din mediul rural conduse de primari PSD, cu o săptămână, două înainte de începerea campaniei electorale.

Peste noapte drumurile comunale s-au umplut de grămezi de balastru, precum ciupercile după ploaie. S-au început investiții noi, evident, cu încălcarea gravă a legilor. Aproape nimeni nu a făcut rectificarea bugetului local, lucrările s-au încredințat direct, fără a respecta prevederile Legii finanțelor, evident, și foarte, foarte multă șpagă.

Vă pot evidenția cazul comunei Cot, din județul Cluj, unde s-a început o investiție de 14 miliarde lei, la sfârșitul lunii mai, fără hotărâre de consiliu local, fără care investiția să fie cuprinsă în hotărârea de aprobare a bugetului pe 2004.

Primarul PSD în funcție a câștigat alegerile la mică diferență, o să văd însă cum se va descurca cu ancheta PNA.

5. Alocația asigurată de Legea 416/ 2001, Legea venitului minim garantat, s-a distribuit pe tot anul 2004 în luna mai, chiar și în sâmbăta dinaintea scrutinului de duminică.

Alocația pentru subvenția lucrărilor agricole de toamnă care avea ca dată legală de plată 1 iulie, s-a dat în perioada campaniei electorale, chiar și în duminica votului.

Acestea sunt condițiile prin care PSD a câștigat primăriile din mediul rural. De competiție electorală corectă nici nu poate fi vorba. Afirmația domnului Adrian Năstase nu are nici o acoperire și grav este că domnia sa a cunoscut aceste lucruri și le-a aprobat.

Din fericire, pentru democrația din România și din nefericire pentru PSD, electoratul marilor orașe, sătul de comportamentul de partid-stat, de aroganța autorităților pesediste în relațiile cu cetățenii, nu a acceptat mita electorală, a dat o notă puternic politică votului, asigurând, astfel, victoria opoziției în alegeri.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că trebuie să fiu mai arogant...

 
  Doru Laurian Bădulescu

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Doru Bădulescu.

   

Domnul Doru Laurian Bădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La declarații politice, vă rog să-mi permiteți să evoc și eu memoria lui Mihai Erbașu. Dânsul a avut și o activitate politică prodigioasă. A fost vicepreședinte al Organizației PSD Ilfov. Am lucrat împreună, am alergat împreună în această campanie și efortul dumnealui, alături de al întregii echipe, s-a văzut. În momentul în care am dat de o parte pe cei care trebuiau dați deoparte și am adus în față figuri noi, credibile, responsabile, am reușit o performanță, poate cea mai remarcabilă evoluție dintre județele țării, la Ilfov, unde am dublat procentajul obținut în 2000, când PSD era pe val. La această performanță și Mihai Erbașu a avut contribuția sa, de aceea pentru noi este un moment trist și aș dori să evoc memoria lui cu respect, așa cum a făcut-o și colegul, și prietenul meu, domnul Radu F. Alexandru. Dânsul s-a referit mai mult la momentele în care Mihai Erbașu a sponsorizat acte de cultură, de artă, societatea, fundația pe care dânsul a menționat-o aici. Eu vreau să menționez că era, de asemenea, un iubitor al sportului, sponsorizând, în egală măsură, poate, cu arta și activitățile sportive. De aceea pentru noi este o pierdere și aș dori să spun de la înalta tribună a Senatului: "Să-i fie țărâna ușoară!"

 
  Adrian Păunescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, înțeleg că domnul senator Adrian Păunescu nu este. Era înscris la declarații politice.

Luați cuvântul, domnule senator?

   

Domnul Adrian Păunescu:

Când nu vă așteptați am apărut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Sunt multe lucruri punctuale de spus, dar, parcă, sentimentul cel mai acut pe care-l încerc este acela de ieșire dintr-un război, un război din care, contrar celor pe care le-au spus lideri ai politicii românești, care au considerat că sunt câștigate toate părțile, eu cred că sunt pierzătoare toate părțile. Sigur, democrația e un concept care s-a îmbogățit cu această ocazie, dar, în realitate, a scăzut credibilitatea omului politic în fața celor ce hotărăsc ce au de făcut oamenii politici și care dintre ei îi reprezintă pe alegători. A scăzut pentru că înverșunarea relației publice candidat-candidat și partid-partid a atins cote greu de imaginat în lumea civilizată, cu acuze, într-adevăr, grave, care pun în chestiune nu numai apartenența unui om la partidul său, ci și apartenența unui om public la viața politică a României.

Noi ne-am obișnuit cu un tip de reacție publică imediat și nervos, supărat. Oamenii simpli să se supere, eventual, stârniți de diverși lideri de opinie din diverse zone ale societății, să iasă în stradă, cum sunt în stradă yoghinii acum și nimeni nu stă de vorbă cu ei, eu cred că e un lucru regretabil că nu se discută cu acești oameni, care nu sunt puțini și nu sunt niște nimeni, mulți dintre ei sunt intelectuali de semnificație.

Așadar, ne-am obișnuit că oamenii ies în stradă, își spun păsurile și trec mai departe. Ceea ce am constatat și în raporturile oamenilor (care constituie electo­ra­tul) cu partidul din care fac parte, dar și cu celelalte partide, este schimbarea pro­fun­dă de comportament, după păre­rea mea. Oamenii nu mai au nevoie să ne înjure direct. Oamenii doar se întristează, se amărăsc, se consideră decepționați și reacționează atunci când le vine la mână numele unui lider sau al unui simplu reprezentant al partidului pe care oamenii sunt supărați. N-am nici o îndoială, de exemplu, că există o relație directă între faptul că primarul de Arad, care a concurat la Arad, a căzut la vot pentru, să-i spun așa, sârguința cu care a militat pentru punerea acelui monument încă neelucidat în conștiința opiniei publice. Oamenii n-au ieșit la vot de lehamite. Că, de fapt, acesta era unul dintre dialogurile pe care le-am avut cu lideri ai partidului meu. S-a spus: "Nu reacționează oamenii!". Păi, nu reacționează acum. N-au ieșit să facă scandal, n-au ieșit să se opună, dar s-au scârbit. Și, de fapt, lehamitea aceasta este partea cea mai gravă a absenteismului pe care-l constatăm și partea cea mai gravă a reacției populare de respingere a unor nume cât de cât consacrate.

Așa se face că un om de foarte bună calitate, cum e Dan Darabont, fost primar al sectorului 6, a fost bun pentru electorat când nu era cunoscut. Cum a devenit un personaj cunoscut, cum a fost asimilat cu cei ce nu mai aud ce spune poporul și a fost răsturnat de pe scaunul său în mod nemeritat. Lucrul e valabil și în alte cazuri. Au fost preferați oameni necunoscuți, cărora nu le lipsesc nici lor relele, oamenilor valoroși cărora li se știau și bunele, și relele. De aceea aș încerca să spun clasei politice, din care fatalmente facem parte, unii mai facem parte și din alte categorii privilegiate, dar important e în momentul de față să ne adresăm clasei politice cu chemarea de a-și purifica mesajul, de a nu intra în zone de unde nu se mai poate ieși, decât, vorba unui candidat: "cu picioarele înainte". Adevărul este acesta. Nu știu dacă țineți minte un film absolut genial cu Stan și Bran care se certau cu un găzdoi al lor și Stan și Bran îi rupeau ăluia clanța, găzdoiul le rupea lor clanța de la mașină, și așa au reușit ei, ca o clasă politică dintr-o țară anume, la care vă veți gândi dumneavoastră, au reușit să termine bătălia fără nimic. Stan și Bran nu mai aveau mașină și găzdoiul nu mai avea casă. Cam asta este la ora de față imaginea ruinelor care au rămas după festivalurile noastre de orgoliu și ale noastre de umilință.

Sigur, eu sunt profund marcat de faptul că, în locuri importante și semnificative ale vizibilității politice din România, partidul din care fac parte a pierdut, așa cum, desigur, sunt bucuros că partidul din care fac parte este, totuși, ca partid, de la distanță, cel mai puternic. Iată, a trebuit să se strângă valorile a două partide și, spre cinstea lor, aceste valori au reușit să stea împreună (lucru care nu e sigur pentru viitor), să lucreze împreună pentru a veni aproape și, uneori, peste nivelul de credibilitate al Partidului Social Democrat. Dar împreună.

S-a mai văzut cu această ocazie încă un lucru: cât de găunoase sunt etichetările. De câte ori aici și de câte ori în culise, cel ce vă vorbește a fost atacat că sprijină, în diverse chestiuni punctuale sau în atitudine de fond, la Constituție sau în fața diverselor legi, Partidul România Mare? Vă amintiți că și reflectarea în presă era cam aceeași: "Că, uite, Păunescu e mai cu România Mare" și alte lucruri de acest fel. Ce s-a constatat acum? Cât de mare nevoie este de România Mare, chiar când n-a obținut o performanță electorală excepțională! S-a constatat că toate partidele alese de oameni re­pre­zintă democrația românească. Noi putem avea orice părere unii despre alții, dar eu cred că nu trebuie să ne omorâm înainte de a se termina partida de șah la care participăm. Trebuie să ne păstrăm rezerva. Trebuie să ne păstrăm relativismul. Trebuie să ne păstrăm bunul-simț, pentru că altfel vom fi în situația să mergem să cerșim sprijinul unui partid pe care l-am demonizat. Este important ca în momentele acestea, în care fumul se ridică de pe câmpul de bătaie și se constată ce zdravăn e pavajul cu cadavre, să fim, e important să găsim resursele de luciditate pentru a repara, în mod esențial, imaginea clasei politice, pentru că ea iese cu totul rănită, cu totul și cu totul terfelită din acest marș către victorie.

Sunt, am făcut-o de mai multe ori, un om care a păstrat relații corecte și amicale cu cel ce a fost ales primar general al Bucureștilor, Traian Băsescu. Sunt unul dintre acei oameni de televiziune care au lansat imaginea lui Emil Boc, care a câștigat primăria Clujului. Sigur, aș fi vrut ca la București să câștige Geoană și la Cluj să câștige Rus. Acesta-i adevărul. Dar n-am făcut nici un efort, de-a lungul perioadei anterioare, și nici acum, pentru a pune piedici valorilor în afirmare. Sunt oameni de care electoratul are nevoie.

Acesta-i un lucru pe care trebuie să-l înțelegem definitiv și să putem conlucra în așa fel, încât lipsa de respect a unuia față de altul să nu devină un vot în plus pentru acela nedreptățit. Este, după părerea mea, un moment în care putem fiecare transforma bucuria sau suferința în combustibil al propriei lucidități. Se constată că nici varianta foarte vehiculată: "Băgăm tineri, și asta rezolvă lucrurile" nu rezolvă nimic! Nici tinerii, nici bătrânii nu sunt buni sau răi. Și tinerii, și bătrânii sunt buni sau răi, în mod punctual. Cineva care are 25 sau 30 de ani nu e neapărat bun. Cineva care are 70 de ani sau 50, sau 60 de ani nu e neapărat rău. Important este ca așa-zisa politică de cadre a fiecărui partid să contribuie la politica generală de promovare a valorilor în România, în care va fi nevoie la un moment dat să discutăm cu parteneri din lume chestiuni importante și ai noștri trebuie să știe și istorie, să știe și filozofie, să știe și literatură, să știe și politică. Imaginea pe care v-am mai evocat-o odată aici, a unui prim-ministru român căruia partenerul său maghiar i-a pus câteva probleme legate de 1918-1919 și acela de la București a înghețat, pentru că nu știa mare lucru, imaginea aceasta mă umilește și acum. A trebuit să apară un intelectual de calitate, Ion Traian Ștefă­nescu, care era în delegație, și să rezolve câteva dintre dilemele acelei întâlniri.

De aceea, eu cred că ar trebui să începem să ne pregătim nu numai pentru echipele noastre de club, pentru partidele noastre, ci și pentru bătălia de natură funda­men­tală pentru istoria României de mâine, bătălia echipei naționale, care trebuie să fie elita clasei politice românești.

M-a jignit atitudinea pătimașă. Am încercat să trec peste ceea ce-mi venea cel mai degrabă să spun, și anume cât de mult m-a jignit atitudinea anti-PSD, atitudinea pătimașă a multor ziariști care și-au făcut din batjocorirea PSD un stil de a munci și de a se manifesta.

Am văzut în presa acestor săptămâni ceva ce m-a înfiorat. De exemplu, despre Partidul România Mare se spune: "Au trădat!". Bine, dar trebuie să te situezi într-un punct în care te consideri în măsură semnificativă exponentul numai al unei părți a eșichierului, ca să spui "Partidul România Mare sau PUR au trădat!". Ce au trădat? Ce anganjament aveau și față de cine? Care era datul? Faptul că Partidul România Mare și PUR au criticat PSD? Bine, dar asta s-a întâmplat, în mod fatal, pretutindeni, partidul la guvernare a fost criticat. Dar pe cine au trădat? Ce înțelegeri istorice, datând din paleolitic, erau între PNL și PD, pe de o parte, și PUR și Partidul România Mare, pe de altă parte? Nici un fel de înțelegeri. Așa cred eu. Cred că problema nu este de a trăda sau a nu trăda ceva în plină mișcare. Problema nu este de a conjuga la persoana I plural aceste verbe de reproș la adresa celor care nu au vrut să facă într-o direcție Consiliul Județean și l-au făcut în altă direcție.

Faptul că Partidul România Mare și PUR s-au angajat în constituirea Consiliilor Județene dintr-o parte sau alta a țării, într-o tabără sau în alta, nu înseamnă decât că interesele respecti­velor partide, în cazurile date, sunt cele pe care le-au exprimat cei care au participat la crearea acelor consilii. Nu era nici o obligație, nu era nici o obligație de distanță mai apropiată între PRM și PNL față de distanța dintre PRM și PSD. Eu cred că modul acesta de a pune problema, încrâncenarea cu care a fost atacat PSD, ca și când el era acum la rând să devină partidul nelegitim și care trebuie scos, termenii aceștia funda­mentaliș­ti, termenii aceștia de film de groa­ză: "să-i dăm afară", "să-i scoa­tem", "să-i omorâm", "să-i călcăm în picioare" nu fac cinste nici celor care îi practică, nici măcar celor la adresa cărora sunt puși în circulație.

Împotriva violenței de limbaj. În mai multe ocazii am pledat aici pentru ca diferențele dintre noi să fie exprimate ideologic, doctrinar, tactic, strategic și m-am ridicat împotriva violenței de limbaj, m-am ridicat împotriva încercării de a transforma fiecare ocazie publică într-o revanșă la adresa celor ce pierd.

Repet, aș fi avut destule lucruri de spus în materie de nemulțumiri față de ce se întâmplă în viața publică românească. Aș fi avut de spus, de exemplu, un fapt important, și anume că Societatea Națională de Televiziune ar trebui să nu uite că are datorii, în materie de limbă română, față de publicul românesc din țară și de dincolo de hotare. Sunt oameni din Basarabia care ne scriu, constatând că suntem în fruntea unei Comisii de cul­tură a Senatului României, și ne cer să se programeze filme românești la TVR. Să nu se uite care este destinatarul aces­tor emisiuni ale Televiziunii Publi­ce.

Întărirea caracterului național unitar. Nu uităm nici provocările, dar de această dată nu ne vom referi în mod explicit la ele. Constatăm că diverși indivizi injectați de ură încearcă să facă în așa-zisul Bazin Carpatic, să organizeze o altă formă de statalitate. Este un lucru grav, este un lucru care se petrece sub ochii noștri, și trebuie multă atenție, pentru că, odată create instrumentele, ele, instru­men­tele, încep să lucreze pe sine și pentru cauza pentru care au fost create.

Ni se pare numai că sunt niște jocuri de copii, eu cred că important este să răspun­dem prin întărirea caracterului național unitar al statului român acestor provocări. Dar des­pre ele voi avea timp să vorbesc data viitoare. Și astăzi din istorie se aude acel îndemn pe care, din păcate...

Chemare la conlucrare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu (către cineva din sală):

Poate închideți telefonul. Vă rog frumos. Avem o hotărâre de Senat și trebuie respecta­tă. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc. Se aude din istorie îndem­nul unui general, viitor mareșal, de a se trece Prutul. Este un moment interesant în istoria națională și va trebui, cu timpul, să limpezim și aceste date din istoria națională care încă plutesc într-o confuzie nemeritată și încă par mai depărtate de noi decât sunt în realitate.

Doamnelor și domnilor colegi, pledoaria mea fundamentală este pentru o nouă și mai nobilă proiecție a staturii omului politic în societatea românească. Am trecut prin mo­men­te foarte grele cu toții, ne-am bălăcărit ca într-o însângerare a privirii și acum avem în noi acea suferință de după bătălie, suferin­ță pe care numai lucidi­tatea o poate transfor­ma, cum spuneam, într-un combus­tibil al lucidității.

Eu chem la luciditate și la conlucrare, pentru că fatalmente vom rămâne împreună ca simpli și buni cetățeni ai României. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  George Mihail Pruteanu Ultima luare de cuvânt. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Pruteanu.
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Stimați colegi,

Stimate colege,

În continuarea și, într-un fel, ca un complement, nu ca o replică, la cele spuse de colegul Adrian Păunescu, vreau să fac și eu câteva precizări în numele meu, dar cred că și în asentimentul grupului parlamentar al partidului cu care merg împreună și din care fac parte.

Am avut de purtat, zilele acestea, multe discuții cu oameni care mă interpelau cu deja clasica ironie "Păi, văd că faceți alianțe cu PSD-ul". Vreau să o spun net că niciodată acest partid nu a fost scos în afara legii și nici nu se pune o asemenea problemă. Vreau să spun, încă o dată, net că PSD are foarte mulți oameni cinstiți, el reprezintă, la ora actuală, aproximativ 30% din opțiunile electoratului român, așadar, a face alianță cu cutare sau cutare pesedist nu este nimic de incriminat.

Noi, Partidul România Mare, milităm împotriva politicii generale bazată pe fraudă, bazată pe mafiotism a PSD, de la vârf, acolo unde se împute peștele, dar în cutare localitate, în cutare reședință de județ pot fi oameni foarte destoinici cu care dai mâna și cu care mergi împreună, spre binele comunității locale.

Cu asta încerc să răspund și interpelărilor generale și unor colegi din Senat, care, sigur, ironizau, tachinau, pe ideea că nu am fi consecvenți, că milităm împotriva PSD, dar iată că acolo, acolo sau acolo am bătut palma cu ei. Nu. Doctrinar considerăm că PSD nu a lucrat bine pentru România în acești 4 ani și că schimbarea este de făcut, o mare schimbare mai mare decât cea care s-a petrecut la locale, dar asta nu ne împiedică să considerăm că există o mare cantitate de oameni cinstiți, onești, nepătați, de treabă, în PSD, cu care să lucrăm cu bine.

Cred că aceasta a completat cele spuse de senatorul Păunescu și mi-a descărcat și mie sufletul în privința problemei acesteia care și presa a speculat-o uneori într-un mod cu totul veninos, făcându-se că nu vede distanța dintre principiul mare la scară națională, doctrinar, și aplicarea lui cu oameni cumsecade în zone din teritoriu.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am încheiat declarațiile politice.

 
Aprobarea ordinii de zi.  

Vreau să vă anunț că din totalul de 139 senatori și-au anunțat prezența, prin vot electronic, un număr de 114. Avem 8 colegi absenți motivat.

Ședința aceasta va fi condusă de subsemnatul, asistat de cei doi colegi, domnul secretar Ungheanu și domnul secretar Iorgovan.

Ați primit ordinea de zi, stimați colegi. O aveți în mapele dumneavoastră. Vă propun să scoatem pct.3, alegerea unui nou membru în Biroul permanent al Senatului. Nu mai este cazul. Mai avem 10 zile și cred că în sesiunea următoare putem face acest lucru, în luna septembrie.

Sunt observații la ordinea de zi, în afară de scoaterea acestui pct.3? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost votată cu 89 de voturi pentru, nici unul împotrivă și 7 abțineri.

Demisia domnului senator Constantin Nicolescu din funcția de senator și președinte la Comisia parlamentară specială comună pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe.  

Avem, stimați colegi, primite la Senat o serie de demisii. Sunt colegi de-ai noștri care, în urma disputei în această campanie electorală, au ocupat diferite funcții, inclusiv cea, în cazul în speță, de președinți de consilii județene.

De asemenea, avem și o solicitare de demisie a domnului Filipescu Cornel.

Domnul senator Nicolescu Constantin, senator al Partidului Social Democrat, a devenit președinte al Consiliului Județean Argeș.

Pentru a intra în conformitate cu prevederile art.82 și 190 din Regulamentul Senatului și-a prezentat demisia, cu aprecieri frumoase la adresa colaborării în toată această perioadă cu ceilalți colegi din Senat și, mai ales, în funcțiile pe care le-a avut de secretar al Senatului și de președinte al Comisiei de control a Serviciului de Informații Externe.

Dacă domnul Constantin Nicolescu dorește să spună câteva cuvinte, vă ascultăm.

   

Domnul Constantin Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E greu, la o despărțire, să spui foarte multe lucruri. Aș dori să spun multe lucruri, dar, în același timp, cred că dumneavoastră ați simțit cel mai bine colaborarea în acest timp, eu am simțit după dumneavoastră. Pentru mine, Senatul și Parlamentul a însemnat o școală în acești. Am învățat foarte multe lucruri în această perioadă. Cred că, în acest timp, nu am supărat vreunul din colegi - dacă l-am supărat îmi prezint scuze - și aș dori ca în continuare, în munca pe care o voi desfășura, să pot colabora cu colegii din Parlament sau cu colegii din țară, care doresc să ținem legătura în această perioadă.

Țin să mulțumesc, în mod deosebit, domnului președinte Văcăroiu, pentru echilibrul pe care l-a păstrat și-l păstrează în județul nostru. Să mulțumesc și colegului Ungheanu care este secretar și am avut și avem colaborare în județ. Sper ca dumneavoastră să apreciați dacă eu mi-am făcut datoria în Senat, să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la această perioadă pe care am trăit-o aici, în Senat, mă refer la personalul tehnic, să le mulțumesc pentru colaborarea pe care am găsit-o în toate compartimentele. Să le urez dumnealor și familiilor lor sănătate!

De asemenea, dumneavoastră vă mulțumesc pentru această perioadă deosebită în viața mea și mass-media - prezentă aici în Senat - să mulțumesc pentru lucrurile pe care le-au spus - și bune și rele - despre activitatea noastră.

Vă urez mult succes în continuare, dumneavoastră, partidelor pe care le reprezentați, și voi rămâne în continuare un atent colaborator, cu respectul de rigoare pentru parlamentarii români.

La revedere. (Aplauze.)

 
Demisia domnului senator Doru Laurian Bădulescu din funcția de senator, ca urmare a alegerii domniei sale în funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Același lucru i s-a întâmplat și domnului senator Bădulescu Doru Laurian, până acum, președintele Comisiei economice a Senatului. Este deja ales în calitate de președinte al Consiliului județean Ilfov. Un bun coleg, un bun colaborator. Și-a prezentat demisia.

Dacă doriți să spuneți câteva cuvinte, vă ascultăm, domnule senator. Încă senator.

   

Domnul Doru Laurian Bădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta este formula pe care am utilizat-o în cei 7 ani și jumătate în care am îndeplinit mandatul de senator al Circumscripției 25 Ilfov.

Astăzi, vă rog să-mi permiteți să mă adresez dumneavoastră cu "dragi prieteni".

Dragi prieteni, vă anunț că trebuie să-mi dau demisia, urmare alegerii mele în funcția de președinte al Consiliului județean Ilfov.

A fost o onoare pentru mine să fiu alături de dumneavoastră, reprezentând Senatul, Grupul parlamentar PSD.

Am căutat, în această perioadă, să dau tot ce am mai bun, atât în Comisia economică, în Biroul permanent, atâta timp cât am fost membru al Biroului permanent, în Adunarea Parlamentară NATO, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și în delegațiile externe pe care le-am întreprins.

M-am străduit să pun amprenta mea, personalitatea mea, pe actele legislative care mi-au trecut prin mână și să dau prestanță, consistență și respectabilitate înaltei demnități de senator.

Dacă am reușit, dumneavoastră puteți judeca aceasta, iar mass-media poate aprecia acest lucru.

Încerc o deosebită satisfacție pentru faptul că în această perioadă de timp mi-am făcut prieteni, nu numai în grupul parlamentar din care fac parte, ci, de la dreapta la stânga sălii, de la stânga la dreapta sălii, cred că am prieteni, iar cu ceilalți senatori sunt în relații amicale, bazate pe respect și seriozitate.

De aceea, este momentul să vă mulțumesc. Vă mulțumesc dumneavoastră, în primul rând, grupului meu parlamentar, care m-a susținut și m-a încurajat, tuturor celorlalți colegi, și, în mod deosebit, domnului președinte Nicolae Văcăroiu și liderului nostru de grup, domnul profesor Ion Solcanu.

Nu în ultimul rând, aș vrea să mulțumesc staff-ului Senatului, condus de domnul senator Sava, care m-a suportat atâta timp cât am fost chestor al Senatului. De aceea, vă mulțumesc tuturor.

În final, dați-mi voie să păstrez o comunicare deschisă cu dumneavoastră, mai ales că am și un interes. Vă rog, de pe acum, să mă ajutați la rectificarea bugetului, deoarece visteria județului Ilfov este oală. (Rumoare în sală.)

Dragi prieteni, regretând că trebuie să-mi dau demisia, vă rog să-mi permiteți să vă doresc un sfârșit de legislatură fructuos și vă rog să primiți și urările mele de sănătate și mult noroc.

Vă mulțumesc pentru tot. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator Bădulescu.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să le dorim celor doi colegi, domnul Nicolescu și domnul Bădulescu, mult, mult succes - au nevoie - în noile calități ale domniilor lor, de președinți de consilii județene.

Deci, am luat act de demisii. Să le urăm succes și, cu adevărat, vor avea în noi, în continuare, colaboratori apropiați. Sigur că vom sprijini, așa cum vom face, de altfel, toate județele, în măsura posibilităților financiare de care dispune țara.

Stimați colegi, iată că am reușit și performanța... Tot spuneam că trebuie să reducem numărul de senatori, deja, în loc de 140, am ajuns la 137 de senatori. Înțeleg că mai sunt vreo două cereri de demisie pe drum.

 
Demisia domnului senator Cornel Filipescu din Grupul parlamentar al PSD și înscrierea în Partidul Democrat.  

De data asta, dați-mi voie, tot la probleme organizatorice, să dau cuvântul domnului senator Filipescu Cornel.

   

Domnul Cornel Filipescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu am venit la acest microfon, nu pentru a-mi lua rămas bun de la dumneavoastră, ci am venit să anunț demisia mea din Partidul Social Democrat, din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Hotărârea am luat-o pe 15 iunie și în aceeași zi am decis și m-am înscris în Partidul Democrat, în care voi activa de acum înainte.

Cu tot respectul, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am luat act de decizia individuală a domnului Filipescu Cornel.

 
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea proiectului de Lege privind fondurile de pensii administrate privat.  

Stimați colegi,

Dați-mi voie să intrăm în programul nostru legislativ.

În primul rând, supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii administrate privat.

Vă rog, dacă sunt observații? (Domnul senator Liviu Doru Bindea solicită cuvântul.) La acest punct?

   

Domnul Liviu Doru Bindea:

Da, domnule președinte. V-aș ruga să-mi permiteți să exprim punctul meu de vedere.

Având în vedere faptul că acest proiect de lege este unul inedit, având în vedere faptul că este unul din proiectele de lege care trebuie dezbătute cu foarte, foarte multă atenție, eu cred că nu se justifică adoptarea lui în procedură de urgență.

Cred că este unul din proiectele de lege, care, cel puțin din punctul meu de vedere și al Partidului România Mare, trebuie dezbătut în procedură normală, pentru a se putea face dezbateri consistente pe marginea acestui proiect de lege.

De aceea, rog colegele și colegii senatori să voteze împotriva adoptării în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Domnule senator Bindea, în primul rând, acest proiect de lege are o vechime de 3 ani de zile. A mai fost de două ori în Senat. Deci, urgența este legată de necesitatea găsirii unei formule care să ne permită ca această lege, absolut obligatorie pentru o societate democratică, să existe și să intre în funcțiune.

În al doilea rând, procedura de urgență nu cuprinde vacanța parlamentară, perioada celor 2 luni, când colegii din comisii vor fi aici.

Deci, avem tot timpul necesar, chiar în contextul acesta, pentru a scoate o lege bună și a fi dezbătută în condiții bune.

 
   

Domnul Liviu Doru Bindea:

De acord. Dacă-mi permiteți, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă mai permit. Ați spus punctul de vedere.

Vă rog, spuneți.

 
   

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte, tocmai vechimea acestui proiect de lege vine să susțină punctul de vedere pe care l-am expus aici. Datorită faptului că a stat 3 ani de zile, nimeni nu a încercat și nu s-a simțit obligat să accelereze, nu înțelegem de ce acum se propune regim de urgență. Or, aceasta este.... Argumentația dumneavoastră vine în favoarea acestui punct de vedere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă aveați curiozitatea să vă uitați în casetă și pe acest proiect de lege, ați fi văzut că este o singură cauză. Nu exista sursa de bază în deschiderea fondului.

Vă rog să luați loc...

 
   

Domnul Liviu Doru Bindea:

De acord, domnule președinte. Observația dumneavoastră nu pot să mi-o însușesc, pentru că m-am uitat peste proiectul de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să luați loc.

 
   

Domnul Liviu Doru Bindea:

Vă rog foarte frumos... Am și eu dreptul să nu accept unele critici și i-aș ruga pe colegii din Grupul parlamentar PSD să spună la microfon ce au de spus și să nu încerce să bruieze pe cel care dorește să aducă niște argumente în favoarea unui punct de vedere. Bun, prost, va hotărî votul, și nu reacțiile din sală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră această procedură de urgență. Vă rog să votați.

Procedura de urgență a fost aprobată cu 52 de voturi pentru, 37 împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.  

Trecem la punctul următor: proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Comisia economică este comisia sesizată în fond.

Domnul secretar Novolan Traian, vă rog să poftiți.

Din partea Guvernului cine este prezent? Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Vă rog să prezentați o sinteză a proiectului de lege.

   

Domnul Gabriel Năstase - vicepreședintele Agenției Naționale pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație:

Modificarea și completarea dispozițiilor Legii 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, prin înlocuirea acesteia cu noul act normativ se impune din următoarele considerente:

Multe dintre dispozițiile Legii 133/1999 nu mai sunt de actualitate, datorită modificărilor legislative intervenite în ceea ce privește înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților, relațiile de muncă, privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar, achizițiile publice, cercetarea științifică, formarea profesională, finanțele publice și altele.

Datorită acestor modificări legislative, dispozițiile actuale ale Legii 133/1999 au devenit, în mare parte, inaplicabile.

Un alt argument este procesul de armonizare a legislației naționale cu aqcuis-ul comunitar realizat în perspectiva integrării României în structurile Uniunii Europene, care impune coordonarea definiției "întreprinderi mici și mijlocii" conținută de actuala Lege 133/1999 cu definiția recomandată la nivelul Uniunii Europene, în scopul asigurării unei aplicări uniforme a tuturor celorlalte acte normative prin care a fost preluat aqcuis-ul comunitar cu incidență în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

Și un ultim argument: existența unui cadru legal bine conturat și aplicabil în domeniul stimulării înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii constituie un element esențial al îndeplinirii cerințelor Uniunii Europene în acest domeniu.

Dezvoltarea unei economii caracterizate prin competitivitate și dinamism este un obiectiv prioritar al politicii economice la nivel european și reclamă, ca atare, reglementarea unor condiții adecvate pentru încurajarea creării unui mediu favorabil dezvoltării inițiativei private și, în special, a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei economice va fi prezentat de domnul secretar Novolan Traian.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte, stimați colegi,

Comisia economică, cu unanimitate de voturi, a hotărât să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

Propunem plenului Senatului dezbaterea și adoptarea raportului și a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Stimați colegi... Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Am o întrebare. Deci, la raportul care a apărut în casetă este o listă de amendamente. Acestea sunt respinse sau...? La mine apare, și atunci... cineva a vrut să mă inducă în eroare pe mine.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Nu. Raportul este fără amendamente. Nu sunt nici respinse, nici admise. Probabil că au venit după... de la... (Discuții la masa prezidiului.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a venit cu un număr de 5 amendamente, care nu au fost aprobate.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Comisia a făcut amendamente după întocmirea raportului.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan (din sală):

Am înțeles, domnule președinte. Nici o problemă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi, neavând amendamente...

Comisia pentru buget, finanțe și bănci dorește să-și susțină amendamentele? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege, în forma prezentată. Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați.

Raportul comisiei și proiectul de lege fost adoptate de plen cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 9 abțineri.

 
Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Disciplină Sportivă (aprobarea propunerii de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru întocmirea raportului pe fond)  

Trecem la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Disciplină Sportivă.

Da, vă rog.

   

Domnul Iulian Prichici:

Domnule președinte, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări formulăm o cerere de restituire la comisie a acestui proiect de lege. Cererea se întemeiază pe următorul fapt:

Prin proiectul respectiv se instituie un organ cu atribuțiuni jurisdicționale, este o lege cu un caracter foarte tehnic. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost investită pentru aviz cu acest proiect de lege. La discutarea avizului, am constatat că sunt anumite chestiuni de modificat în corpul textului, inițiatorul a fost de acord în principiu cu aceste modificări și cu data de ieri am formulat adresă către Biroul permanent pentru a fi investiți cu raport la acest proiect de lege.

Pentru a lăsa Biroul permanent să se pronunțe și pentru a formula raport la proiectul respectiv, vă rugăm să fiți de acord cu restituirea la comisie a proiectului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Există o propunere legată de acest proiect de lege, pentru retrimiterea la comisie, având în vedere că sunt o serie de prevederi care nu se corelează din punct de vedere al organizării acestui colectiv de disciplină în domeniul sportiv.

Înțeleg că ați fost de acord.

 
   

Domnul Constantin Diaconu - secretar de stat la Agenția Națională pentru Sport:

Da, suntem de acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Singura rugăminte, stimați colegi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este să faceți acest lucru împreună cu Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport...

 
   

Domnul Iulian Prichici:

O săptămână, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...astfel încât, cel târziu, săptămâna viitoare, luni, să avem ".. Vineri să introducem în căsuțe și luni să putem să luăm în dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Iulian Prichici:

Sigur, am înțeles.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această solicitare.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.  

Trecem la proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.

A fost retrimis la comisie, s-a făcut un raport suplimentar.

Vă rog să prezentați raportul suplimentar, din partea Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

   

Domnul Ion Cârciumaru:

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport și Comisia pentru învățământ, știință și tineret au fost sesizate în fond asupra proiectului de lege mai sus menționat.

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport, în ședința comună cu Comisia pentru învățământ, știință și tineret, din data de 9 iunie 2004, la care au participat domnul director Stănescu Alin, reprezentantul Ministerului Sănătății, și domnul prof.dr.Bogdan Marinescu, au luat în dezbatere proiectul de lege mai sus menționat și au hotărât întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr.1.

Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art.26 alin.2 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Raportul este comun, Comisia pentru învățământ, știință și tineret și Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Întreb reprezentantul Guvernului dacă este de acord cu amendamentele.

 
   

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Suntem de acord cu amendamentele, domnule președinte. O singură observație. Amendamentele pentru art.22 alin.1 și 2 - este o eroare - să fie trecute în ordine cronologică după numărul curent 4 al raportului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, o reașezare...

 
   

Domnul George Pavelescu:

O reașezare, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt.

Există această observație, de reașezare într-o ordine firească a celor două alineate.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, raportul, cu amendamentele din anexă, cele șapte amendamente prezentate de cele două comisii. Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 79 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în care, desigur, vom introduce aceste șapte amendamente.

Rog, votul dumneavoastră.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma, la 4 decembrie 1950.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale adoptată la Roma la 4 decembrie 1950.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu ocazia ratificării, prin Legea nr.30/1994, a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această Convenție, România a formulat o rezervă la art.5 prin care se preciza că această dispoziție nu împiedică aplicarea în continuare a dispozițiilor art.1 din Decretul Consiliului de Stat nr.976 din 1968 privind sancțiunea disciplinară cu arest pentru militari, cu condiția ca durata privării de libertate să nu depășească termenele prevăzute în legislația în vigoare.

Art.1 din Decretul nr.976/1968 prevedea că pentru abaterile de la disciplina militară, comandanții sau șefii pot aplica militarilor sancțiunea disciplinară cu arest până la 15 zile.

Totodată, prin art.2 se preciza că aplicarea sancțiunii disciplinare cu arest nu împiedică angajarea răspunderii penale a persoanelor în cauză, dacă fapta săvârșită constituie infracțiune.

Decretul nr.976/1968 a fost implicit abrogat prin intrarea în vigoare a Legii de revizuire a Constituției care, în art.23, cu denumirea "Libertatea individuală", a modificat și completat astfel de prevederi în sensul că măsura arestării preventive se dispune de către judecător doar în cursul procesului penal, iar pedeapsa privativă de libertate nu mai poate fi considerată decât faptă penală.

În consecință, față de aceste noi prevederi constituționale, se impune retragerea rezervei formulate la art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Vă rog să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Stoica Fevronia pentru a prezenta raportul Comisiei pentru drepturile omului și minorități.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Fevronia Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru drepturile omului și minorități a fost sesizată pentru dezbatere în fond și întocmirea raportului la proiectul de lege.

Membrii comisiei au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de admitere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt.

Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea art.27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art.27 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Domnul secretar de stat Giurescu, vă ascultăm.

   

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.27 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în vederea extinderii cadrului legislativ privind dreptul la libera asociere a funcționarilor publici.

Modificarea art.27 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, a fost necesară pentru respectarea prevederilor art.5 din Carta socială europeană revizuită, ratificată de România, și încadrarea în spiritul prevederilor convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, în vederea extinderii cadrului legislativ privind dreptul la libera asociere a funcționarilor publici.

Față de cele prezentate, susținem adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Raportul Comisiei pentru drepturile omului și minorități ni-l prezintă doamna senator Stoica Fevronia.

 
   

Doamna Stoica Fevronia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului și minorități a întocmit raport comun, împreună cu Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Membrii celor două comisii au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un raport de admitere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt, vă rog. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră și raportul, și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

S-au adoptat cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Nu uitați că avem 137 senatori, deci avem majoritatea la 69.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări.  

Trecem mai departe la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezenta ordonanță pe care o supunem aprobării dumneavoastră astăzi, Guvernul, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, la vremea aceea A.P.A.P.S., vă propune o serie de măsuri pe care le considerăm necesar a fi luate, pentru a finaliza și consolida o serie de privatizări pe care le-am finalizat în decursul ultimului timp.

Ca și metode noi, în prima parte a ordonanței, veți găsi în corpul ordonanței două metode de privatizare, una pe care o considerăm noi accelerată pentru că portofoliul întreprinderilor mari la care am folosit metode obișnuite de privatizare le-am finalizat, în prezent AVAS-ul mai având în portofoliu aproximativ 30 de companii medii și mijlocii la care noi credem că privatizarea aceasta accelerată în decurs de 10 zile minim constituie o metodă prin care să accelerăm transferul dreptului și a proprietății de stat către proprietatea privată.

O a doua secțiune a corpului ordonanței o cuprinde reglementarea unei stări de fapt, și anume a situației în care ne găsim astăzi în care un mare număr de contracte, ca urmare a diverselor cauze, se reziliează.

Prin prezenta metodă, vă propunem ca aceste întreprinderi să nu se întoarcă în portofoliul AVAS-ului, să avem posibilitatea să le privatizăm, să le înstrăinăm pachetul de acțiuni, fără a le relua în portofoliu. Pentru că această reluare și gestionare în portofoliu, pe lângă faptul că generează o serie de costuri destul de importante, sunt unele care au revenit a doua sau a treia oară, deci vă dați seama că ne aflăm într-o situație perpetuă. Încercăm să reglementăm o preluare a acestor contracte înainte de a se întoarce la stat. Este o metodă folosită și în străinătate, nu am inventat nimic nou, încercăm doar să creăm o piață, de fapt, un segment în conceptul de privatizare care nu a mai fost reglementat în țara noastră.

O altă secțiune a ordonanței, secțiunea 3, constituie o serie de facilități pe care propunem să le consolidăm și să le reanalizăm și reașezăm, în sensul unei date de referință, care înseamnă 31 decembrie 2003, având în vedere că toate legile privatizării anterioare au prevăzut niște termene anterioare anului 2003.

Prin prezenta propunere pe care o facem în corpul ordonanței, aducem acordarea acestor facilități și ștergerea unor penalități la anul 2003.

Partea a patra a corpului ordonanței se referă la consolidarea unor privatizări începute. Veți găsi în corpul ordonanței, cu trimitere directă la măsurile economice pe care Guvernul și AVAS-ul vi le propune pentru a reuși să stabilizăm și să consolidăm privatizările respective care sunt în curs de finalizare. Ele se referă în special la datorii istorice destul de mari, importante, astfel încât ceea ce vă propunem vine cumva să clarifice situația juridică a unei mari părți din datoriile pe care aceste societăți le au față de stat.

Cam asta ar fi în mare prezentarea acestei ordonanțe. Este o măsură pe care noi o considerăm necesară și pe care v-o supunem aprobării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Dina Carol pentru a prezenta raportul Comisiei pentru privatizare.

 
   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege, se instituie măsuri privind finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar.

Fiecare capitol al ordonanței are un obiect de reglementare distinct care urmărește în principal perfectarea cadrului normativ din domeniul privatizării.

Întrunită în ședința din 9 iunie a.c., Comisia pentru privatizare a analizat proiectul de lege și cu 6 voturi pentru și 4 voturi împotrivă a adoptat raport favorabil, cu amendamentele din anexă.

Senatorii Partidului România Mare și ai Partidului Democrat au votat împotrivă din următoarele considerente:

  1. Situația patrimonială dezastruoasă la care au ajuns societățile comerciale administrate de APAPS, multe dintre ele menționate și în ordonanță, ce fac obiectul privatizării, fără a se stabili responsabilități pentru incompetență sau rea-credință în gestionarea averii statului;
  2. Vinderea unor societăți comerciale la un preț de 50 de ori mai mic față de prețul de ofertă stabilit inițial de Autoritatea pentru Privatizare, exemplu FORTUS - Iași;
  3. Creșterea nejustificată a volumului datoriilor în condițiile în care APAPS era administrator al acțiunilor statului, fără a se stabili în timp util cauzele generatoare și promovarea unor măsuri tehnico-economice eficiente;
  4. Nu se cunoaște cuantumul facilităților fiscale acordate societăților comerciale și efectele acestora asupra bugetului de stat. În fapt, ni se solicită un cec în alb care să acopere administrarea păgubitoare a societăților comerciale din portofoliu.

La elaborarea prezentului raport s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ al României, Comisiei economice și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat.

Prin natura dispozițiilor sale, legea are un caracter ordinar, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Luări de cuvânt?

Întreb dacă sunteți de acord cu amendamentele din anexă?

Sunt trei amendamente ale Comisiei economice, sunteți de acord cu ele?

 
   

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte A.V.A.S. :

Domnule președinte, suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Avram, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Avram :

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că din nou ne asumăm o mare responsabilitate. Probabil că votul va fi așa cum a fost și până acum. Eu cred că scutirea de datorii retroactivă a unor întreprinderi privatizate, scutirea de la plată a unor împrumuturi făcute de aceste societăți este o mare responsabilitate și, după părerea mea, este și o ilegalitate.

Eu cred că această lege și această ordonanță trebuie respinsă. Fac apel la dumneavoastră, stimați colegi, pentru că nu este normal ceea ce se întâmplă acum. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Tot ce înseamnă reformă este o mare responsabilitate.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi,

Avem trei amendamente acceptate.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele trei amendamente.

Vă rog să votați!

S-a adoptat cu 58 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce și cele trei amendamente.

Vă rog să votați!

S-a adoptat cu 60 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și o singură abținere.

(Din sală): Listă!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.  

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Vă rog, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

(Din sală): Listă!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Listă, vă rog, la proiectul de lege anterior.

Domnul Zanc, vă rog, luați loc.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Opriș - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte,

Perfecționarea legislației de patrimoniu și, în special, a componentei lui mobile, se impune fără nici un fel de tăgadă.

Este, de altfel, și meritul Parlamentului, și în primul rând al Senatului pentru a fi promovate legile principale.

Aderarea noastră la toate convențiile și la toate reglementările europene, inclusiv la cele care privesc statutul bunurilor de tezaur, recuperarea acestora, urmărirea acestora era o evidentă componentă care trebuia adăugată Legii nr. 182/2000.

Vreau să folosesc prilejul să remarc solicitudinea cu care am lucrat cu comisiile de specialitate și în primul rând cu Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă care a adus completări reale, a pus un termen limită pentru retrocedare, în felul acesta oprind o subiectivitate care a circulat. S-au solicitat bunuri de patrimoniu care au fost aduse în tezaurul statului de către Tocilescu și Iorga.

De asemenea, urmărirea bunurilor culturale sustrase din spațiul românesc au fost incluse prin contribuția comisiei, așa că forma în care se prezintă astăzi proiectul este în mod cert agreat de Guvern, de către Ministerul Culturii și Cultelor, și vă rugăm, în măsura în care corespunde și punctelor dumneavoastră de vedere, să-l aprobați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă ne este prezentat de domnul vicepreședinte Grigore Zanc.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a considerat acest proiect, respectiv această ordonanță, extrem de important și tocmai de aceea l-a dezbătut cu seriozitate, a adus o seamă de amendamente, prelungind oarecum perimetrul ordonanței și în acest fel vă supunem atenției raportul cu amendamentele adoptate, fără obiecții în cadrul dezbaterilor și vă rog să fiți de acord cu această formulă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Luări de cuvânt?

Domnul senator Eugen-Marius Constantinescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen-Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este de remarcat în primul rând faptul că se introduc reglementări care permit apropierea acquis-ului european de legislația noastră sau introducerea prevederilor respective. Așa cum s-a precizat, o contribuție importantă este aceea privind recuperarea bunurilor care au părăsit teritoriul statului român și precizarea condițiilor în care acestea pot fi recuperate și, de asemenea, se completează în mod fericit această reglementare cu prevederi care permit recuperarea unor bunuri care au fost preluate de autorități ale statului, dar în același timp și blochează recuperarea unor bunuri care au fost preluate de autorități ale statului înainte de 31 decembrie 1947 și care au făcut deja subiectul unor încercări de recuperare care ar fi afectat, în mod semnificativ, patrimoniul național, care ar fi putut, eventual, să afecteze integritatea unor valori culturale bine cunoscute.

Deci, vom susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi,

Dacă sunt observații la amendamentele admise?

Guvernul este de acord cu amendamentele?

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Evident, ni le-am însușit întrutotul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Au discutat împreună.

Dacă la amendamente sunt intervenții?

(Din sală): La respinse.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

La respinse. Respins este legat de admis. E o formulare...

Domnul senator Radu F. Alexandru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru :

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Așa cum exact, corect s-a spus, este un proiect legislativ de mare importanță, este un proiect legislativ care, sperăm, va pune ordine, va pune lucrurile într-un făgaș normal într-un domeniu de importanță covârșitoare, domeniul patrimoniului cultural mobil.

Așa cum bine știți, din păcate, pe parcursul anilor, am fost martorii neputincioși ai unor situații de vandalism, ai unor situații de iresponsabilitate în care valori ce-și găsesc prin excelență locul în patrimoniul național au fost înstrăinate, au fost comercializate, au ajuns în cu totul alte locuri decât unde le este locul - tezaurul, patrimoniul românesc.

Deci, fără nici un fel de discuție, Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect legislativ.

Amendamentul pe care-l supun atenției dumneavoastră comportă până la urmă o chestiune de nuanță, nu este o chestiune de fond, și vine să clarifice un aspect care mi se pare că trebuie reținut și mă bucur că ședința de astăzi este condusă chiar de președintele Senatului, o personalitate cu rang de înalt demnitar al statului.

La art.40 la punctul 1, se arată situațiile cu totul excepționale, în care bunuri clasate aflate în domeniul privat al statului, respectiv al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor pot fi exportate definitiv. Într-adevăr, este vorba numai de situații cu totul excepționale.

Spre deosebire de proiectul inițial, propus de minister, unde era vorba doar de rațiuni în care prevalează interesul istoric, științific sau cultural, am propus și adăugarea interesului național. Spre satisfacția mea, toată lumea a fost de acord, colegii, ministerul, pentru că sunt situații în care interesul național prevalează, chiar față de interesul științific sau cultural.

Sunt situații în care la nivelul cel mai înalt al statului există obligația de a dărui, într-un gest simbolic, într-un gest de mare rezonanță, un anumit bun, o anumită valoare aflate în patrimoniu.

S-a acceptat această extindere cu cuprinderea interesului național, amendamentul pe care-l propun este de a elimina condiția de schimb.

Atâta vreme, stimate domnule ministru, și în egală măsură, stimate domnule profesor, atâta timp cât îi recunosc dreptul șefului statului, primului-ministru, președintelui Senatului, președintelui Camerei, în postură de invitat sau de gazdă, să facă un gest, într-adevăr cu o semnificație națională, dăruind un bun aflat în patrimoniul național, nu pot să condiționez prin schimb.

Sunt situații în care avem nevoie, într-adevăr, să ne exprimăm caldele sentimente, disponibilitatea, prețuirea față de un partener străin, la un nivel cu totul și cu totul deosebit printr-un asemenea gest.

Nu mi se pare normal să spun: îți dau dacă-mi dai. Îți dau și ei ne dau într-o altă relație, într-un alt palier și acesta este motivul pentru care amendamentul meu păstrează condițiile de excepționalitate ale înstrăinării, păstrează, așa cum, repet, s-a acceptat interesul național, istoric, științific sau cultural, dar nu condiționează prin schimb. Și atunci, enunțul rămâne pe fond același, cu eliminarea acestei condiții care mi se pare că este neproductivă și într-un fel anulează recunoașterea importanței naționale a unor situații de o înaltă reprezentativitate a statului.

Deci, vă rog, domnule ministru, sunteți un specialist de mare clasă în domeniu, sunteți și un om politic, vă rog, domnule președinte, vă rog, stimați colegi, înțelegeți că este o chestiune absolut de nuanță care nu modifică cu nimic, din contră, este exact în spiritul legii, dar pune într-o ordine firească gesturi de protocol care trebuie să fie exact în spiritul legii și niciodată să nu se nască întrebarea: cine i-a permis cutărui sau cutărui înalt demnitar să înstrăineze? Legea aceasta trebuie să-i permită, dacă se apreciază că sunt momente de o asemenea însemnătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc foarte mult.

Deci, ați ascultat punctul de vedere al domnului senator Radu F. Alexandru la acest articol, susținerea pe care a făcut-o.

Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Domnule președinte,

Vreau să dau două exemple care se vor opune, în esența lor, acestui punct de vedere care este, de altfel, în contradicție cu legislația europeană, în momentul de față.

Gheorghiu Dej a dăruit lui Tito cea mai frumoasă lucrare, "Pădurea cu mesteceni", a lui Andreescu, se găsește la Brioni, nu a primit nimic în schimb.

Când Ceaușescu a primit un cap de roman, a fost un protocol de reciprocitate. A primit din partea Romei acest excepțional cadou pentru funcție, pentru statul pe care îl reprezenta, dar, în același timp, a și dat ceva. Reciprocitatea și acum se discută pentru spada lui Ștefan cel Mare " Nu am obținut o reciprocitate, cu toate că am oferit una din săbiile turcești de foarte mare valoare. Cred că protecția bunurilor de tezaur trebuie să includă reciprocitatea. Și prin negocieri, prin protocol se poate stabili forma de reciprocitate. Orice cadou de genul acesta se tratează cu mult înainte între șefii de stat care fac astfel de lucruri și îngrădim, în același timp, liberul arbitru, inclusiv al șefului statului, de a dărui ce dorește din patrimoniul național. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Proastă părere aveți de șeful statului.

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Foarte bună părere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Cui a dăruit Gheorghiu Dej tabloul?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

V-a întrebat ceva...

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Nu am fost atent.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Cui a dăruit Gheorghiu Dej tabloul, că nu am auzit?

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Lui Tito.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lui Tito. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Într-adevăr, e o situație complicată pe care însă mă gândesc că o putem rezolva nu blocând dreptul liderilor semnificativi de a face aceste gesturi, ci alegând lideri responsabili. Eu nu știu câtă cuprindere avea Gheorghiu Dej pentru tabloul respectiv. Eu mă tem că nu avea și că i-a fost mai ușor să dea ceva ce nu știa ce înseamnă decât, eventual, să facă schimb cu altă lucrare pe care, de asemenea, nu o putea înțelege până la capăt. Ar fi însă, după părerea mea, să învinovățim pe toți cei ce vor urma la conducerea României, oprind acest text la formula ,,numai în schimbul"... Eu sunt de părere că lucrul acesta trebuie pus în normele de întrebuințare. Și că nu sună bine pentru un stat, după cum judec eu lucrurile, să legifereze ideea obligatorie de schimb în cadrul unei relații care poate fi, la un moment dat, caldă numai de partea emițătorului român. Poate avem nevoie ca, oferind ceva ce înțelegem până la capăt, să obținem un schimb mai profund. Să obținem Basarabia, de exemplu. Da' asta nu se poate pune într-un text de lege. Așa că eu cred că e corectă susținerea senatorului Radu Feldman Alexandru. Este surprinzător de sensibilă față de situația liderilor care nu pot fi puși în condiția de negustori de schimburi. Eu cred că e destul poate să zicem acolo ,, cu deosebire în cadrul unor schimburi", dar nu trebuie condiționată această foarte rară situație de ideea de schimb, care este și imposibil. Ce ar fi putut obține Gheorghiu Dej pentru ".. Dumneavoastră ați spus, de exemplu, că vrem să luăm înapoi sabia lui Ștefan cel Mare. Ce să le oferim noi lor? Avem noi o sabie de rangul ăleia?

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Mai importantă.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Mai importantă?

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Sinan Pașa...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi dacă avem sabia "..

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Și nu au acceptat schimbul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi, uite, ei consideră că e mai important Ștefan cel Mare decât Sinan Pașa. (Se amuză.) Dar Sinan Pașa, în legenda noastră, cade și își rupe dinții. Deci, eu cred, domnule președinte, că soluția propusă de domnul senator Radu F. Alexandru nu este o soluție rea și scutește de o dublă umilință pe cel care nu poate, în condiții obișnuite, să ofere nimic. El va fi ținut mereu de alte reglementări și nu e nevoie de această măsură de prevedere care nu rezolvă nimic. Mereu el va putea spune: ,,Am dat..." ca omu' care s-a dus în piață și a zis: ,, Cu cât vinzi pisica aia, domnule?". Zice: ,,Cu 10 milioane". ,,Păi, nu e mult?" ,, Nu e mult". După o oră s-a întors. ,,Păi, ai vândut pisica?" ,,Da". ,,Cu cât?" ,,Cu 10 milioane. Am obținut doi papagali de câte 5 milioane fiecare". Așa și situația aceasta. Niciodată nu vor fi echivalente, mai ales la nivel de sensibilitate națională, bunurile care se schimbă între liderii țărilor.

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Domnule președinte, dacă îmi îngăduiți?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare, vă rog frumos. Domnul senator Ungheanu, după care domnul senator Eugen-Marius Constantinescu. Vă dau cuvântul la urmă.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor colegi, eu sunt de acord că trebuie să revenim asupra unor texte. Amendamentul acesta a fost discutat în comisie, a fost respins în comisie și am să vă explic de ce. Pentru că este vorba despre exporturi definitive, iar textul vechi sună așa: ,, ".. exporturi definitive numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeași importanță și semnificație culturală". Eu cred că textul așa cum este formulat după un model pe care noi l-am avut sub ochi, pentru că e vorba de o lege pentru programul de integrare, eu cred că formula asta - îmi pare rău că sunt în contradicție cu domnul coleg Radu F. Alexandru - formula primă este bună, cea pe care a votat-o comisia. Pentru că, repet, este vorba despre exporturi definitive. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eugen-Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Eugen-Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Așa după cum se poate observa, prevederea se referă la exporturi definitive de bunuri culturale. Se are în vedere inclusiv posibilitatea exportului unor valori constituite în colecții sau în alte categorii muzeale. Aspectul pe care l-a ridicat aici domnul senator Feldman este și el unul care trebuie avut în vedere. Întrucât nu putem formula aici amendamente, conform Regulamentului Senatului, eu propun să fiți de acord să retrimitem la comisie această lege pentru a formula un amendament de comun acord cu ministerul, care să ne permită să ieșim din această încurcătură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, discutăm un amendament, nu venim cu amendament nou.

 
   

Domnul Eugen-Marius Constantinescu:

Acest amendament... Dacă acceptăm amendamentul propus de domnul Feldman, impietăm grav asupra unor categorii largi de bunuri care pot intra în această "..

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles acum. E perfect. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-l trimitem înapoi la comisie.

 
   

Domnul Eugen-Marius Constantinescu:

Excepția de la aceasta poate fi reglementată tot prin legea asta, printr-un amendament care să prevadă ca atare excepția în cazurile respective. Amendamentul nu poate fi formulat aici. Cel puțin așa prevede Regulamentul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Noi discutăm pe amendamentul dat. Domnule senator Grigore Zanc, vă rog.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am discutat foarte mult și în comisie treaba asta. Noi trebuie să înțelegem... și știm foarte bine, de altfel... Nu știu de ce ne cramponăm de un aspect particular. Nici chiar Gheorghiu Dej nu a luat tabloul să se ducă să i-l dea lui Tito. A avut și el niște specialiști pe care i-a întrebat: ,,Domnule, cu ce să mă duc la ăla ca să îi facă plăcere?" Și, întotdeauna, în asemenea protocoale intervine o relație între șefii de protocoale care stabilesc: ,, Șeful meu vine cu ceva, al vostru cu ce vine?" Sau dacă nu vine ăla cu nimic... Deci, există... ca să nu tot insistăm pe o chestie ce se întâmplă.

Pe de altă parte, aspectul de apărare a patrimoniului. Nici să nu-i poată fi la îndemâna oricui, fie chiar șef de stat, să nu pună specialiștii să analizeze, funcție de legile țării, ce se întâmplă cu bunurile, cum pot să iau eu un bun din muzeu, fie oricare dintre șefii unui stat, că nu iau un bun din patrimoniul cultural fără să țină seama de schimburile pe care le pot face, de ce rang e protocolul respectiv. Deci, din acest punct de vedere, chiar am analizat foarte amănunțit și îndelung aceste aspecte. De aceea, eu nu cred că e nevoie să mai retrimitem nici la comisie, pentru că deja suntem la limita de termen, și cred că așa cum e formulat textul, cum spunea și domnul Ungheanu, legea este un garant pentru apărarea bunurilor culturale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și vă rog eu nu vă limitați la nivel de șef de stat. Aici este vorba, mai ales, despre bunuri de patrimoniu la nivelul județelor, municipiilor, orașelor. Deci, din muzeele locale. Gândiți și prin prisma asta. Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revin la microfon pentru că mi se pare extrem de pilduitoare intervenția domnului ministru secretar de stat apropo de un tablou pe care Gheorghiu Dej l-a luat și l-a dus lui Tito. Eu nu sunt sigur că Gheorghiu Dej era un mare specialist în pictură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici nu trebuia.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă rog?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici nu trebuia.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru:

Nici nu era datoria lui. Știu sigur că Gheorghiu Dej avea în jurul lui oameni de cultură și specialiști în pictură care puteau să spună care este acel cadou care, într-adevăr, ar fi bine primit. Dar vreau să vă reamintesc un lucru, domnule profesor. Nu uit nici o clipă Canalul, nu uit nici o clipă Gherla, nu uit nici o clipă Piteștiul, nu uit multe lucruri dureroase și nefericite care s-au întâmplat, dar suntem datori să realizăm că acest om, care s-a numit Gheorghiu Dej, a avut una dintre cele mai curajoase și cele mai inspirate politici externe ale României într-o perioadă extrem de grea. Iar acest gest, de a se duce la Tito într-un moment în care Tito într-adevăr putea să însemne o șansă pentru România de a se poziționa față de marele prieten de la Răsărit, a fost un gest extrem de chibzuit și de bine gândit. Acum problema care se pune, și pe care domnul președinte a ridicat-o, este, într-adevăr, de reținut. Adică nu trebuie să dăm această independență, această libertate la nivel de județ, la nivel de primărie, și așa mai departe. Ăsta este motivul pentru care am adăugat condiția de interes național și care se referă doar la înalții demnitari ai statului. Firește, nu numai la nivel de șef de stat, dar la înalții demnitari ai statului. Iar acești înalți demnitari ai statului firește că nu își pot permite să intre nici în tezaurul băncii, nici în Muzeul Național, să aleagă de capul lor și total independenți de orice rațiune obiectele care, într-adevăr, se consideră potrivite. Dar a condiționa, sub semnul schimbului, un demers care angajează statul mi se pare, repet, nefiresc, nepotrivit și până la urmă - cuvântul nu-mi place foarte mult, dar, totuși... - dă o notă de meschinărie. Dați-mi voie să vă spun un lucru nu foarte agreabil, dar pe care să-l luăm în considerație. Dacă am discuta această lege în Senatul Statelor Unite și ne-am gândi la felul în care Statele Unite își întrețin relațiile de curtoazie cu alte țări, problema ar fi alta. Suntem în România și trebuie să ne construim într-adevăr un viitor și uneori un gest de o asemenea natură este un gest care trebuie luat în calcul. Nu am făcut nici un comentariu într-un moment în care se puteau forța, subliniez, se puteau forța, comentarii. Și mă refer la momentul în care primul ministru Adrian Năstase a sărutat o copie după sabia lui Ștefan cel Mare. Nimeni nu cred că se poate îndoi că profesorul Adrian Năstase știe valoarea unui obiect istoric. Dar semnificația momentului l-a împins, și gestul a fost firesc, să trateze copia ca și cum ar fi fost originalul. Nu știu, am dat toate aceste elemente pentru a arăta că, într-adevăr, când vorbim de interes național nu trebuie să ne încurcăm la micile detalii în care să spunem ce dăm și ce primim. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Dar nici legislația europeană nu este astfel.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Ați auzit argumente pro și contra, ați auzit punctul de vedere al comisiei, în baza căruia a fost respins amendamentul.

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Domnule președinte, numai o precizare foarte importantă. Mulțumind, în primul rând, pentru interesul acesta remarcabil pe care l-au stârnit aceste prevederi de lege, noi discutăm despre categoria de tezaur reglementată în cuprinsul Europei. Categoria de tezaur nu se negociază. Ea este urmărită în tot spațiul Europei, are aceleași drepturi, deci ea nu poate fi negociată, ea aparține instituțiilor statului, aparține organizațiilor de cult și privaților care declară ca tezaur bunurile și sunt aprobate ca atare. Deci, această categorie nu poate fi privită ca având obiecte pentru a le face cadou.

2- Toate protocoalele prevăd bunuri din domeniul artelor contemporane la vârf, ale celor mai buni artiști, ale celor mai reprezentativi, bunuri de mare semnificație. Niciodată bunuri istorice și artistice retro. Nu întâlniți în practica de protocol a statelor europene astfel de cadouri. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc. Ați ascultat argumentele pentru care amendamentul a fost respins de către comisie și am înțeles că domnul secretar de stat susține punctul de vedere inițial.

 
   

Domnul Ioan Opriș:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun la vot. Vă rog să votați.

Repet, votați "da", sunteți de acord cu amendamentul, votați "nu", sunteți împotriva amendamentului. Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins întrunind 11 voturi pentru, 62 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog să votați. Legea are caracter organic.

79 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce cele 10 amendamente admise. Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor -ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor -ROMSILVA și vânzarea acestora de către Regia Naționale a Pădurilor -ROMSILVA  

Trecem la proiectul de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA.

Vă rog, domnule secretar de stat!

   

Domnul Adam Crăciunescu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.139/2002, Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, a preluat întregul patrimoniu al societății Naționale "Cai de Rasă" S.A., care astfel s-a și desființat. Din acest patrimoniu face parte și Herghelia Balc, care a fost înființată în anul 1920. De la înființare, a fost profilată pe creșterea rasei de cai pur-sânge englez, fără să aibă toate dotările specifice pentru funcționarea și dezvoltarea exemplarelor din această rasă. În prezent, Herghelia Balc nu este populată cu cabaline, tot efectivul fiind afectat de anemia infecțioasă Evina, epizotie care a apărut în cursul anului 1997 și care a determinat necesitatea lichidării, în anul 1999, a întregii populații evine existente în această herghelie. Întrucât nu mai există posibilitatea tehnică de a relua activitatea inițială, este necesară trecerea construcțiilor și a unor terenuri aparținând acestei unități.

 
   

(Se schimbă președintele de ședință.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte punctul de vedere întocmit de aceasta.

 
   

Domnul Emilian Prichici :

Domnule președinte, în ședința din 9 iunie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât să adopte raport de admitere fără amendamente. Drept pentru care, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul comisiei.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnule senator Triță Făniță, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Făniță Triță :

Domnule președinte, consider că acest proiect de lege trebuia să fie dat și la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Ca atare, propun să fie trimis pentru examinare, să fie raport comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vizează doar proprietatea. Vă rog să observați care este obiectul de reglementare. Obiectul de reglementare al proiectului de lege vizând proprietatea, a fost îndrumat de Biroul permanent la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură pentru aviz. Sigur că domnul senator are dreptate, în sensul că doreau ca, la nivelul comisiei...

 
   

Domnul Făniță Triță :

Nu este vorba de aviz, este vorba de dezbatere. Sunt niște probleme pe care noi le cunoaștem pe fond și vrem să le dezbatem în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi pare rău, în acest moment este tardiv să retrimitem un proiect de lege la o comisie pentru a fi sesizată în fond, întrucât, potrivit Regulamentului, orice comisie ce se consideră îndreptățită în a fi sesizată trebuie să ceară acest lucru Biroului permanent. În momentul de față, legea este în dezbaterea plenului.

Vă rog, dacă mai sunt alte intervenții ?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări fără amendamente, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul de lege în ansamblu au fost aprobate de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.  

Stimați colegi, în momentul în care ați aprobat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2003, având în vedere urgența în dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege, se impune să constituim comisia de mediere. Motiv pentru care, rog colegii noștri din toate grupurile parlamentare să-și desemneze reprezentanți.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Rog grupul parlamentar PSD, trei propuneri. Grupul parlamentar PRM să se gândească, de asemenea, la două propuneri. Colegii liberali la o propunere și Grupul parlamentar UDMR la o propunere.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu :

Propunem ca din această comisie de mediere să facă parte domnul senator Grigore Zanc, doamna senator Nora Rebreanu și domnul senator Ion Rotaru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Colegii din Grupul parlamentar PRM, două propuneri, vă rog ! Aveți cuvântul. Domnul senator Ungheanu și...

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnul senator Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doi colegi. Ați spus și domnul senator Ungheanu, și domnul senator Constantinescu. Mulțumesc.

Grupul parlamentar PNL, o propunere.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Grupul parlamentar UDMR, o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Kereskenyi Alexandru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să vă pronunțați prin vot atât în legătură cu constituirea, cât și cu componența comisiei. Vă rog să votați.

Comisia de mediere a fost aprobată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind organizarea judiciară (reexaminare).  

La punctul 13 pe ordinea de zi, avem înscrisă Legea privind organizarea judiciară. Avem cerere de reexaminare din partea președintelui României. Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Ministerul de Justiție este prezent prin doamna secretar de stat. Vă rog !

Îl rog pe domnul secretar Emilian Prichici să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, în temeiul art.77 alin.2 din Constituția României și art.141 din Regulamentul Senatului, președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea unor dispoziții din Legea privind organizarea judiciară. Aspectele semnalate se referă în special la definirea Parchetului Național Anticorupție ca instituție autonomă, la anumite aspecte privind autoritatea ministrului justiției în raport cu procurorii, precum și altele deja prezentate în rapoartele difuzate în casete.

În ședința din 14 iunie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea de reexaminare și, constatând că motivele acesteia sunt întemeiate, a hotărât să adopte cu majoritate de voturi raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport. De fapt, aceste amendamente nu fac altceva decât să răspundă solicitării de reexaminare adresată de către președintele statului.

La dezbateri a participat și domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiției, care a susținut cererea de reexaminare și a fost de acord cu amendamentele adoptate de comisie.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pe lângă acest raport, dacă-mi permiteți, domnule președinte, tot cu prilejul discutării cererii de reexaminare, s-a constatat de către comisie necesitatea de a face o corelare în textul legii. Este vorba de o corelare pur și simplu materială, este vorba de o eroare materială strecurată la redactare. Vă supunem spre aprobare și solicitarea ca la art.132 alin.2 să se treacă același termen ca și cel prevăzut la art.129 alin.5, și anume termenul de 1 ianuarie 2005. Este vorba de termene la care intră în vigoare anumite dispoziții ale legii. În speță, este vorba de completul de doi judecători și funcția de director administrativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Ministerului Justiției.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Suntem de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi consult pe colegii senatori dacă doresc să intervină în legătură cu cererea de reexaminare formulată de președintele României sau cu soluțiile propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în raport. Nu sunt intervenții din partea colegilor senatori.

Dați-mi voie să fac precizarea că toți colegii din grupurile parlamentare prezenți la dezbatere au susținut în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări punctele de vedere care se regăsesc în anexa la raport.

Vă rog să observați că, în cererea de reexaminare sunt aduse critici structurate pe nouă puncte, iar răspunsul se regăsește în Anexa nr.1.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, în primul rând, asupra soluțiilor propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la cererea de reexaminare existentă în Anexa nr.1 la raport. Vă rog să votați.

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să votați. Caracterul legii este organic.

Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri.

La punctul 14 pe ordinea de zi, avem înscrisă Legea privind statutul magistraților.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală) :

Dacă a fost organică, cum a fost aprobată ?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați votat sau nu ? (Se adresează domnului Emilian Prichici care se află la pupitrul comisiei.)

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Nu, nu am votat, nu am cartelă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci cu 69 de voturi pentru, plus votul domnului Prichici Emilian. 68 de voturi pentru afișate pe tabela electronică plus votul domnului Prichici.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind statutul magistraților (reexaminare).  

Vă rog, punctul 14 din ordinea de zi, de asemenea cerere de reexaminare la Legea privind Statutul magistraților. Comisia sesizată în fond Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Aveți cuvântul!

   

Domnul Emilian Prichici :

Domnule președinte, tot în ședința din 15 iunie a.c., Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat observațiile formulate de către președintele României în cererea de reexaminare și, constatând că acestea sunt întemeiate, a hotărât să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport și care răspund observațiilor formulate prin cererea respectivă.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Și în cazul acestui proiect de lege, s-a observat o serie de necorelări. Drept pentru care, vă rugăm ca, la art.44, art.49, art.52 și art.53 din corpul legii să înlocuim sintagma "vechime în funcția de magistrat" cum, din eroare, s-a trecut, cu sintagma "vechime în magistratură" pentru a o corela cu dispoziția art.85 din lege care vorbește despre această noțiune de vechime în magistratură. Sintagma folosită este defectuoasă și nu se regăsește în textul de principiu care este acela al art.85. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit pe doamna ministru să prezinte punctul de vedere al Ministerului Justiției.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Și noi susținem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați, în primul rând, asupra soluțiilor propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin Anexa la raport. Vă rog să votați.

Aprobate de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 7 voturi contra și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamentele aprobate.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organică, plenul Senatului aprobă raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere cererea de reexaminare a președintelui României vizând Legea privind Statutul magistraților.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (reexaminare).  

La pct.15 avem înscrisă, de asemenea, cererea de reexaminare la Legea privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Comisiile sesizate în fond - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Rog colegul desemnat să prezinte raportul.

   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, și în cazul acestei cereri de reexaminare, formulată de președintele României, cele două comisii, în ședința din 15 iunie 2004, au luat în dezbatere cererea formulată și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, considerând că art.75 alin.1 din lege, care prevede: "Cadrele militare trecute în rezervă, potrivit art.72 alin.3, pot solicita înscrierea la pensia militară de stat, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții...". Și aceste condiții sunt, apoi, detaliate la pct.a) și b).

Considerăm că, prin această formulare, s-a răspuns observației formulate de către Președinție și vă rugăm să admiteți raportul, astfel cum a fost redactat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Ministerului Justiției.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

De acord cu raportul comun.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau în legătură cu soluția propusă de cele două comisii? Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot, în primul rând, în legătură cu soluția propusă. Vă rog să votați.

Aprobată de plen cu 73 de voturi pentru, 5 voturi contra și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Plenul Senatului, cu 74 de voturi pentru, 8 voturi contra și o abținere, aprobă raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, la cererea de reexaminare a președintelui României la Legea privind Statutul funcționarilor publici.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind executarea pedepselor.  

La pct.16 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind executarea pedepselor.

Comisia sesizată în fond - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Rog pe doamna ministru să prezinte expunerea de motive.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul noului Cod penal instituie un nou sistem de pedepse, bazat pe principii de drept statornicite în multiple documente internaționale și acceptate de legislațiile europene. Pentru ca pedepsele prevăzute în noul Cod penal să poată fi aplicate și executate, era nevoie de elaborarea unei noi legi privind executarea pedepselor, proiectul de față realizând acest obiectiv.

Proiectul legii se înscrie în contextul general a unificării legislației penale europene și în cel special al integrării europene și euroatlantice a României.

Prin proiect se realizează o reformă a sistemului de executare a pedepselor, noua reglementare fiind superioară celei în vigoare.

Proiectul privind Legea executării pedepselor își fundamentează reglementările, în primul rând, pe documente internaționale, precum Declarația universală a drepturilor omului, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Recomandările în materie ale Comitetului de miniștri al Consiliului Europei.

Structura proiectului reflectă noutatea conținutului și sistematizării reglementărilor referitoare la pedepse din proiectul noului Cod penal.

În Titlul I, în "Dispoziții generale", sunt prevăzute norme cu valoare de principiu, cum sunt cele referitoare la legalitatea executării pedepselor, la faptul că pedepsele se execută numai în temeiul hotărârilor judecătorești definitive de condamnare și în condiții care să asigure respectarea demnității umane, la interzicerea supunerii persoanelor care execută o pedeapsă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, la interzicerea discriminării în executarea pedepsei, precum și la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, care supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepsei privative de libertate și îndeplinește alte atribuții prevăzute de proiect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult, doamna ministru.

Este o lege extrem de importantă, ea reprezintă o prioritate pentru integrare. De fapt, este adusă întreaga reglementare și pusă de acord cu legislația europeană, cea care vizează executarea pedepselor.

Îl rog pe colegul Prichici să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, luând în discuție prezentul proiect de lege, a ajuns la aceeași concluzie, este o lege cu un pronunțat caracter tehnic, foarte bine întocmită și care, într-adevăr, răspunde cerințelor unei legislații moderne în materie și vine să răspundă și dezideratelor impuse de noul Cod penal, care va intra în vigoare.

Drept pentru care, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, cu o serie de amendamente cuprinse în Anexa la raport, amendamente cu care și inițiatorul a fost de acord.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să consult reprezentanta Ministerului Justiției, dacă este de acord cu amendamentele existente în Anexă?

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Sunt de acord cu toate amendamentele.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Repet precizarea, făcută de către domnul secretar Emilian Prichici, că, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, raportul și amendamentele au fost aprobate în unanimitate de către reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este bine să arătăm că dezbatem și, evident, vom adopta o lege de o importanță deosebită, nu numai pentru că ne apropie de legislația europeană, dar ținând seama, în ultimii 14, 15 ani, că foarte multe critici ni s-au adus nouă, țării noastre, Ministerului Justiției, Direcției Generale a Penitenciarelor, pentru unele condiții improprii de executare a pedepsei. Și, de data aceasta, am înlăturat toate deficiențele și, evident, este bine că a apărut această lege, pe care noi o susținem și o votăm.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în Anexa nr.1, amendamente acceptate de reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare și de reprezentanta Ministerului Justiției. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plen cu 75 de voturi pentru, 9 voturi contra și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport favorabil.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 9 voturi contra și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organică, plenul Senatului o aprobă cu 72 de voturi pentru, 10 voturi contra și 2 abțineri.

Vă rog, domnule președinte.

(Se schimbă președintele de ședință.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției.

Vă ascultăm, doamna secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2004 vizează, în Titlul I, modificarea și completarea Legii nr.115/1996, modificare și completare prin care se urmărește, în principal, creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, prin extinderea obligației de declarare a averii și la persoanele care candidează pentru funcția de președinte al României, deputați, senatori, consilier județean, consilier local sau primar, asigurarea dreptului procurorului general al Parchetului Național Anticorupție de a formula cerere de cercetare a averilor, declanșarea din oficiu a procedurii de control al averilor și în cazul nedepunerii declarației de avere în termenul prevăzut de lege și modificarea formularului care cuprinde declarația de avere prevăzută în Anexa proiectului.

Titlul II vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție și cuprinde, în principal, reglementări care privesc stabilirea mai precisă a raportului între procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție, regândirea structurii Parchetului Național Anticorupție, stabilirea unei competențe unice pentru acest parchet și conferirea calității de ordonator principal de credite pentru procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, precum și majorarea numărului de posturi al acestui parchet.

În Titlul IV este cuprinsă modificarea adusă Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, prin această modificare urmărindu-se armonizarea dispozițiilor legii cu cele al Constituției, republicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar Prichici, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, în mai multe ședințe, la care au participat și reprezentanții Ministerului Justiției, cât și ai Parchetului Național Anticorupție, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa care face parte integrantă din raport.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Întreb pe doamna ministru: de acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

De acord cu toate amendamentele.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Deci, avem 11...

Da, aveți cuvântul, domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

Dacă observăm acest proiect, putem constata, foarte lesne, că este vorba de o lege cu dispoziții foarte diferite, cu dispoziții care se referă la Parchetul Național Anticorupție, cu dispoziții care se referă la prevederi în legătură cu declararea averilor.

Eu cred că, în această formă, nu se poate, nu este normal să se voteze această lege. Cred că, în mod firesc, trebuie ca prevederile referitoare la Parchetul Național Anticorupție să facă obiectul unei reglementări, prevederile referitoare la declararea averilor să facă obiectul unei alte reglementări, dar acest "melange" de reglementări atât de diferite eu nu cred că este benefic pentru legislație.

De aceea, propun ca votul pe acest proiect de lege să fie împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Doamna secretar de stat, vă ascultăm. Dați un răspuns la acest punct de vedere?

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Reglementările diferite sunt subsumate titlului, de asigurare a transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și de intensificare a măsurilor de prevenire și combatere a corupției.

Și faptul că sunt cuprinse în același act normativ nu prezintă absolut nici un fel de dificultate, din punct de vedere practic.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt aici?

Stimate colege și stimați colegi, dacă aveți observații la amendamentele propuse? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul, cu cele 11 amendamente din Anexă, care au fost votate în unanimitate de către comisie. Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

69 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Supun, acum, votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom introduce și aceste amendamente. Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi.

(Discuții în sală.)

66 de voturi...

N-a întrunit numărul de voturi necesar pentru lege organică.

(Discuții în sală.)

Ca să înțeleg și eu, ați votat raportul, dar nu ați votat legea?

Din sală: Da.

(Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu are logică.

(Discuții în sală.)

 
   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu (din sală):

Să propunem reluarea votului!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Întreb: nu ați fost atenți sau așa s-a votat ?

(Din sală): Așa s-a votat! Am fost și atenționați! Am fost foarte atenți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu are logică să votați raportul și să nu votați legea.

(Din sală, din partea PRM): Votul este logic !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu supun, totuși votului..., da, spuneți, vă rog.

(Din sală, din partea PRM): Ce să se mai voteze ?! Am votat o dată !

 
   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Nu, voiam să propun să supunem la vot reluarea votului, asta era rugămintea, dacă și colegii sunt de acord, pentru că se poate întâmpla să fim și neatenți. Este o propunere pentru colegii noștri.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală):

Nu ne batem joc de Regulament !

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Nu suntem niște caraghioși aici, după ce că suntem puțini, ne batem joc unii de alții. Nu vă convine votul, asta e, mai băgați o dată inițiativa, eu nu știu ce să spun, dar votul ăsta a fost, e foarte clar.

Dacă continuăm așa, înseamnă că ne putem duce acasă până în octombrie și ne vedem de campania electorală după aia, pentru că e a nu știu câta oară când un vot care nu iese cum vrea inițiatorul, se...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar de ce vă agitați?!

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Nu mă agit, dar îmi displace această manipulare a votului. Așa se numește, pentru că a fost un vot clar de 66. Ce comentăm ?! Că ce?!

 
   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu (din sală):

Am propus să reluăm votul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu mai are rost, o să intre în mediere. Am închis discuția, vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc că nu este cazul să faceți dumneavoastră circ aici.

(Domnul președinte Nicoale Văcăroiu i se adresează domnului senator Liviu-Doru Bindea.)

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

Eu nu fac circ, am vrut să iau cuvântul, mi-ați respins, iau loc, dar nu este vorba de circ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Luați loc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Vă rog, doamna secretar de stat, vă ascultăm. Vă ascultăm.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu am...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu dumneavoastră ?! Este o propunere legislativă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă rog raportul.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Raportul la propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative este de respingere, având în vedere și punctele de vedere negative atât ale Guvernului cât și ale Consiliului Legislativ.

Prin urmare vă rugăm să aprobați raportul comisiei, așa cum a fost redactat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult. Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt ?

Da, domnule secretar de stat, vă ascultăm.

 
   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Voiam să subliniez faptul că susținem raportul comisiei de specialitate, având în vedere că materia acestei inițiative legislative a fost avută în vedere la elaborarea proiectului de modificare a Legii nr. 24/2000, pentru punerea în acord cu noile prevederi ale Constituției.

De asemenea, unele prevederi ale ei sunt neconstituționale, întrucât se propune ca proiectele de ordine, instrucțiuni, hotărâri ale guvernului să fie elaborate înainte de adoptarea legii, ceea ce este neconstituțional întrucât acestea sunt acte de punere în aplicare a legii și mai întâi trebuie să fie aprobată legea și apoi elaborate și puse în aplicare legile respective. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt ?!

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votând da, sunteți de acord cu respingerea. Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiect de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice.  

Trecem la propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Vă rog. Domnule secretar de stat, rugămintea e să îl lăsați pe domnul deputat să își susțină propunerea legislativă.

Domnule deputat Szekely Zoltan, aveți cuvântul.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan - deputat:

Vă mulțumesc.

Potrivit art. 75 alin. 2 din Constituție, proiectele de lege și inițiativele legislative care nu au fost dezbătute timp de 45 de zile, iar în cazul codurilor și al proiectelor de lege mai complexe, 60 de zile, de prima Cameră, se consideră adoptate și trebuie să fie trimise la Camera decizională.

În această situație este și această inițiativă legislativă care a fost depusă la Senat în data de 28 aprilie 2004 și astăzi suntem în 22 iunie 2004. Au trecut 53 de zile, dacă nu mă înșel, deci Senatul nu are altceva de făcut decât să constate că trebuie să aplice art. 75 din Constituție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar Prichici, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Susținem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru argumentele prevăzute în el.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat că dreptul de a participa la alegerile parlamentare sau locale, inclusiv în sensul propunerii legislative pe care o discutăm, se exercită potrivit reglementărilor speciale în materie și anume: potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 68/1992 și art. 7 din Legea nr. 67/2004 care asigură cadrul legal corespunzător, respectiv excepția în acest domeniu.

Pentru aceste motive raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt ?! Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.  

Stimați colegi,

Trecem la pct. 22, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

Rog să prezentați raportul, domnule secretar Prichici.

   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Având în dezbatere prezenta propunere legislativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 15 iunie 2004, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere că materia luată în discuție este reglementată în mod corect și coerent de actuala legislație.

Proiectul supus spre aprobare face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă ascultăm domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Dumitru Cizmaru - membru al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Precizăm că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Susținem aceste puncte de vedere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt ?! Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost respins. Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud.

Domnul vicepreședinte Hrițcu.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Satul Bichigiu a cărui primă atestare documentară datează din 1523, face parte, împreună cu satul de reședință Coșbuc, din componența comunei Coșbuc. Distanța dintre cele două sate fiind de 13 kilometri.

Încă din luna ianuarie 1990, în cadrul unei adunări populare, locuitorii satului Bichigiu au propus și au fost de acord în unanimitate ca satul lor să fie trecut în componența comunei Telciu, față de al cărui sat de reședință este situat la o distanță de numai 3 kilometri.

Luând act de hotărârea manifestată de cetățeni, Primăria județului Bistrița-Năsăud a emis, depășindu-și competența, o decizie nr. 37 din anul respectiv, prin care s-a stabilit trecerea satului Bichigiu de la comuna Coșbuc, la comuna Telciu.

Chiar dacă actul administrativ sus-menționat a fost și a rămas nul de drept, acesta a produs efecte în fapt, prin preluarea la Primăria comunei Telciu a evidențelor administrative aferente satului Bichigiu.

În toată această perioadă, locuitorii din Bichigiu nu au mai recunoscut apartenența lor administrativă la comuna Coșbuc și, pentru a se crea premizele unei dezvoltări legale a situației create, autoritățile administrației publice din comunele Coșbuc și Telciu, au hotărât să consulte cetățenii celor două comune asupra problemei în cauză, prin referendum, în condițiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Referendumurile locale, care au avut loc pe data de 2 decembrie 2003, au îndeplinit condiția de valabilitate prevăzută de art. 5 alin. 2 din legea sus-menționată.

Prin urmare, s-a propus o reglementare prin lege a unei situații de fapt, care fusese reglementată încă din 1990, printr-un act care, din punct de vedere administrativ, este nul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte Hrițcu, vă rog să ne prezentați raportul.

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente, a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2004, în forma transmisă de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt ?! Nu sunt. supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian.  

Trecem la propunerea legislativă pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian.

Domnule vicepreședinte Hrițcu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului.

   

Domnul Florin Hrițcu:

Este raport de respingere și așa a fost și la Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, de acord ?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Susțin raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt ?! Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat, deci legea a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea comunei Buciumi, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare.  

Trecem la propunerea legislativă pentru înființarea comunei Buciumi, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare.

Domnul vicepreședinte Hrițcu.

   

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a analizat această propunere legislativă și, în calitate de Cameră decizională, respinge propunerea legislativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, de acord ?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

De acord cu raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt ?! Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a aprobat raportul, pe cale de consecință și proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași.  

Trecem la propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași.

Domnule vicepreședinte Hrițcu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

   

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului propune plenului Senatului, în calitate de Cameră decizională, respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Guvernul sunteți de acord?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

De acord cu raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost respins cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni.  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni.

Vă rog, raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

   

Domnul Florin Hrițcu:

De asemenea, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului propune plenului Senatului respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat...

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

De acord cu raportul comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Vă rog să votați raportul de respingere. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost respins cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș.  

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș.

Dacă se susține? Domnule senator Bindea...

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Inițiatorul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Petre Moldovan - deputat:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă vorbesc în calitate de reprezentant, să zicem așa, al cetățenilor comunei Dragomirești, județul Maramureș, care, în unanimitate, la referendumul care s-a desfășurat în această localitate, au votat pentru transformarea localității lor din comună în oraș. Evident, obiectul de reglementare a inițiativei legislative, pe care am propus-o împreună cu alți colegi deputați de Maramureș, se referă la schimbarea acestui statut juridic al comunei Dragomirești, prin declararea sa ca oraș. Vreau să vă spun și să insist în fața dumneavoastră pentru corectitudinea acestei inițiative legislative, având în vedere faptul că localitatea Dragomirești prezintă un grad de urbanizare foarte ridicat, este una dintre localitățile bine dotate din punct de vedere edilitar-gospodăresc, dispune de o viață economică activă, peste 50 de societăți comerciale și 80 de asociații familiale și ceea ce este mai important, dispune de unele elemente de infrastructură administrativă care o îndreptățesc să aspire la acest statut de oraș. Mă refer, în primul rând, la faptul că localitatea dispune de judecătorie, dispune de Parchet, dispune de spital, dispune de toate celelalte instituții care caracterizează o localitate de rang urban. Având în vedere faptul că în legea colectoare, care a aprobat abgardarea unor localități de la nivel de comună la nivel de oraș, au fost trecute în această categorie de orașe și localități care au un grad de urbanizare, evident, mai mic. Eu înțeleg poziția și nu mă opun acestei poziții a Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, care a respins propunerea noastră legislativă, având în vedere un singur criteriu: și anume acela că populația este de trei mii și ceva de locuitori, față de 5000 cât prevede legea. Aici, însă, aș vrea să insist și să vă rog să ne înțelegeți. Este vorba de o prevedere care spune : "de regulă peste 5000 de locuitori". Or, spun și repet: această localitate îndeplinește cu brio și din plin toate celelalte condiții necesare promovării ei la rang de oraș. Având în vedere cele de mai sus, având în vedere dorința fierbinte a locuitorilor acestei comune, eu v-aș ruga și vă invit să fiți amabili să aprobați inițiativa noastră legislativă. Vreau să fac o ultimă precizare: Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea noastră legislativă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte, raportul...

 
   

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost sesizată în vederea examinării dezbaterii, în procedură obișnuită, și avizării în fond a întocmirii raportului asupra propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Dragomirești din județul Maramureș, care a fost respinsă de Camera Deputaților, în ședința din iunie 2004. Noi ne-am întrunit într-o ședință. Examinând propunerea legislativă am hotărât respingerea, din considerentele spuse de domnul inițiator că , într-adevăr, în loc de 5000 de locuitori sunt 3300.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pentru faptul că nu este întrunită una din condițiile prevăzute de lege. Este adevărat, sunt înregistrați numai 3321 de locuitori, numărul minim cerut fiind de 5000 de locuitori. Chiar dacă se invocă sintagma "de regulă", este o diferență, totuși, cam mare între 5000 și 3300 de locuitori.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă rog, dezbateri generale. Domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Singurul motiv pentru care, atât comisia, cât și Guvernul, prin punctul de vedere exprimat, a ajuns la concluzia că trebuie respinsă această inițiativă legislativă este acela că nu se îndeplinește cifra de 5000 de locuitori, chipurile prevăzută de lege. Mi-aș permite să citez din textul art. 5 pct. 1 din Anexa nr. 2 a Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a, "Rețeaua de localități", citez: "Populația aferentă unei localități urbane de rang 3, respectiv, oraș, este cuprinsă de regulă între 5000 și 30.000 de locuitori".

Noi știm că acest "de regulă" ne-a determinat ca și în alte cazuri justificate, desigur, să dăm un vot pozitiv în asemenea situații. Care ar fi aceste justificări? S-a arătat că gradul de urbanizare este deosebit pentru o comună. Nu pe Valea Izei, ci în județul Maramureș. Și eu cred că nu există în Ardeal, poate în România, un asemenea grad de urbanizare. O localitate care are judecătorie, parchet, spital, ocol silvic și alte instituții este evident că are un grad de urbanizare deosebit. Pe de altă parte, v-aș ruga să observați că suntem în situația de a aprecia între deficitul de populație și plusul de urbanism peste media altor localități care au fost aprobate ca oraș. Permiteți-mi, doamnelor și domnilor senatori, să evidențiez următorul lucru: această localitate, această comună a fost reședință de plasă. De aceea, în jurul ei, acum, s-au concentrat din nou instituțiile care au existat anterior. De aceea, raportat la alte localități care nu au avut anterior această calitate și ca urmare nu au atras o asemenea abundență instituțională, eu cred că este absolut justificată transformarea în oraș. În fine, dacă-mi permiteți și un argument politic, care, cu tot respectul aș vrea să-l aduc colegilor de la PSD. V-aș ruga să observați, doamnelor și domnilor senatori, că proiectul legislativ este semnat numai de deputații PSD. Senatorul Bindea locuiește într-o localitate învecinată. Ca nu cumva senatorul Bindea să-și facă un capital electoral în această localitate, cei trei deputați PSD, sigur, o strategie a partidului de guvernământ, eu cred chiar bună, au fost singurii care au făcut proiectul legislativ. Pe baza promisiunii că cei trei parlamentari și partidul de guvernământ va susține transformarea acestei localități din comună în oraș, în această comună, Dragomirești, partidul de guvernământ a primit votul cetățenilor și l-a ales pe primarul PSD, din primul tur. Iată că eu reușesc, peste această împrejurare politică, și să vă rog să nu aduceți într-o situație politică delicată pe reprezentanții Partidului Social Democrat în Camera Deputaților, să-i ajutați să-și onoreze această promisiune în proporția în care cetățenii i-au onorat prin vot pe reprezentanții parlamentari ai Partidului Social Democrat. Nu cred că se poate gândi altfel, mai ales că la baza acestei chestiuni stă, totuși, voința unanimă a cetățenilor unei comunități, iar dreptul fiecărei comunități, atunci când acest drept nu încalcă prevederile legii, și am demonstrat că nu le încalcă, cred că trebuie respectat de toată lumea și în special de parlamentari. De aceea, doamnelor și domnilor colegi, cu rugămintea de a înțelege faptul că susțin voința a câtorva mii de cetățeni din județul Maramureș care m-au trimis în Parlament, vă rog să fiți toleranți, să-mi recunoașteți dreptul de a lua cuvântul, chiar dacă domnul președinte, anterior, și am trecut peste asta, a spus că să nu fac circ. Vă rog să-mi permiteți să reiterez rugămintea de a vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Tărăcilă. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ascultându-l pe domnul senator Bindea, cei care aveam în față doar raportul de respingere, ne-am dat seama că domnia-sa, în afară de argumente sentimentale, pentru că am înțeles că este maramureșean get-beget, deci, din zonă, pe de altă parte, neavând nici un fel de sentimente negative față de colegii deputați, care au aparținut partidului din care și domnia-sa făcea parte, și nu în ultimul rând, tocmai arătând școala la care a crescut colegul și prietenul meu Liviu Bindea, argumentele prezentate în plenul Senatului, astăzi, m-au convins că, într-adevăr, norma legată de numărul de persoane, deci, de populație este o normă de recomandare, pentru că, în realitate, ceea ce contează în momentul în care un sat este declarat comună, o comună este declarată oraș sau municipiu, contează gradul de urbanizare al localității respective și nu atât numărul de locuitori, pentru că altfel s-ar fi prevăzut în mod expres în lege că în alte situații nu pot fi declarate comune, orașe sau municipii anumite localități. De aceea, argumentația solidă pe care domnia-sa a prezentat-o și pe care eu o susțin, mă determină să votez și să cer colegilor din Grupul PSD să voteze împotriva raportului de respingere și să voteze în favoarea propunerii legislative. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul deputat Moldovan dacă mai aveți ceva de adăugat?

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Da, aș dori să mulțumesc tuturor colegilor care s-au pronunțat și se vor pronunța, sper, în favoarea acestei inițiative legislative, cu asigurarea sinceră, din tot sufletul, că faceți un lucru corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar de ce n-ați susținut cu aceeași convingere la Camera Deputaților?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală):

Eram în Dragomirești în campanie electorală...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă dorește cineva să mai adauge ceva?

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votând da, sunteți pentru raport, votând nu, sunteți împotrivă. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 12 împotrivă, nici o abținere, a fost aprobată propunerea de transformare a comunei Dragomirești în oraș. Urmează mediere...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Permiteți-mi să mulțumesc colegilor pentru votul acordat.

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Mulțumesc tuturor. Mulțumesc și domnului senator Bindea în mod expres, și domnului senator Tărăcilă, evident, și domnului președinte pentru înțelegerea acordată.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș.  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Trebuie să votăm proiectul de lege...

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Proiectul de lege? Da, aveți dreptate.

Supun la vot proiectul de lege. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.  

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea polițiștilor din Ministerul Administrației și Internelor să îndeplinească funcții în organizațiile internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum este deja bine cunoscut, Ministerul Administrației și Internelor conlucrează, la fel ca multe instituții publice, atât cu consilieri desemnați să acorde asistență de specialitate în procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, cât și cu alte organizații internaționale care acordă asistență de specialitate pe teritoriul României.

Întrucât prin Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului de stat al Ministerului de Interne și a structurilor subordonate acestuia, aprobată ulterior prin Legea nr.108/2003, cea mai mare parte a cadrelor militare din acest minister a dobândit statutul de funcționar public cu statut special și ne aflăm în situația ca aceștia, polițiștii, să nu poată lucra pentru organizațiile internaționale în discuție în interesul statului român, deoarece în legislația aplicabilă în materie nu este o prevedere de acest gen, ceea ce împiedică onorarea imediată a solicitărilor primite de la respectivele organizații internaționale.

Având în vedere argumentele expuse, vă rog să aprobați ordonanța de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Sergiu Nicolaescu prezintă raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

 
   

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

În ședința sa din 15 iunie 2004, analizând proiectul de lege, comisia noastră, cu unanimitate de voturi pentru a hotârât să adopte raport de admitere fără modificări.

Vă rog, domnule președinte, să supuneți votului plenului Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră și raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, au fost aprobate.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 20 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cine susține? Doamna secretar de stat? Nu. Domnul secretar de stat. Vă rog.

   

Domnul Teodor Bobiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține raportul de respingere a acestei inițiative legislative având în vedere că se propune ca pe baza autorizației de construcție să se schimbe natura juridică a terenului, din terenuri agricole să fie trecute în categoria terenurilor pentru construcții.

Or această solicitare nu poate fi lăsată pe seama eliberării unei autorizații de construcție, operațiunea nefăcând parte din cele reglementate de Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Trecerea unor terenuri din categoria terenurilor agricole în categoria terenurilor intravilane și pentru construcții se face conform Legii nr.18/1991.

Pentru aceste motive, susținem raportul de respingere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule vicepreședinte Hrițcu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Teodor Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat în examinare această propunere legislativă și a hotărât să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă și nici o abținere a fost adoptat raportul de respingere și, pe cale de consecință, a fost respinsă legea.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind utilizarea veniturilor din privatizare.  

Trecem la propunerea legislativă privind utilizarea veniturilor din privatizare.

Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Doamna secretar de stat Manolescu, vă ascultăm.

   

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului, este de acord cu raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Senatului, de respingere a propunerii legislative, având în vedere că nu susține recomandarea făcută. Practica internațională este aceea ca veniturile din privatizare să fie utilizate ca surse de finanțare pentru reducerea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnule senator Crăciun, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Avram Crăciun:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport negativ și propune plenului Senatului respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Doamna senator Ciocan, vă ascultăm.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Grupul parlamentar P.R.M. va vota împotriva raportului de respingere pentru faptul că ni se pare că această propunere legislativă, privind o nouă repartizare a sumelor rezultate în urma privatizării, este foarte bine venită, așa cum se arată la pct.1.

10% pentru a veni în ajutorul constituirii, sau, mai bine zis, a majorării fondului de pensii, este binevenit acest lucru, întrucât pensionarii din ziua de astăzi, așa după cum bine știm, au o pensie deosebit de mică, pensie cu care nu-și pot asigura cele necesare vieții, iar acești pensionari sunt și ei făuritorii acelui patrimoniu al marilor întreprinderi de stat care au ajuns să se privatizeze.

Deci mi se pare corect ca și ei să beneficieze de 10% pentru constituirea fondului, în vederea creșterii pensiilor.

La pct.2 este prevăzut tot 10% pentru a ajuta tinerii în a obține credite cu o dobândă subvenționată, acei tineri care după terminarea unei facultăți sau după terminarea școlii doresc să-și deruleze o afacere.

Știm foarte bine cât este de greu a porni o afacere, mai mult pentru tinerii care nu au un sprijin, iar datorită acestui lucru știm foarte bine cum foarte mulți tineri de la noi din țară pleacă în străinătate pentru a-și asigura un loc de muncă, pentru a-și asigura un câștig pentru cele necesare vieții.

Iar tot 10% din aceste sume se repartizează pentru a veni în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii de a obține și ei credite subvenționate sau, mai bine zis, de a putea contribui din aceste fonduri pentru a obține sume în vederea dotării unităților pe care le au, cu o tehnologie performantă.

Nu suntem de acord întru totul, așa cum stabilește Guvernul, la ora actuală, ca din aceste sume să se finanțeze deficitul bugetar și datoria publică, datorie la care știm bine cum se contribuie și cât de ușor se ajunge la această datorie publică.

Pentru aceste motive, vom vota împotriva raportului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt. Din păcate, tot noi am adoptat și raportul cu FMI și Banca Mondială și știți ce condiții sunt impuse acolo.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, 29 împotrivă și o abținere, s-a adoptat raportul și, pe cale de consecință, a căzut proiectul de lege. (Rumoare, discuții.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, respectiv a anexei la Ordonanța de urgență nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.  

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Mai avem un raport de respingere la pct.20.

(Din sală): S-a votat.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea și completarea anexei... Pct.20, da? Am sărit eu peste ea. (Rumoare, discuții)

(Din sală, mai multe voci): Pct.19... pe 20 l-am făcut... nu l-am făcut...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu l-am votat. Anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România... respectiv modificările din anexă. Vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări? Domnul senator Prichici. (Rumoare, discuții.)

(Din sală, mai multe voci): Ce punct de pe ordinea de zi? (Rumoare, discuții.)... Pct.19... Pct.21...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat ne uităm.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

19 și 21 au rămas, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, haideți să intrăm pe pct.21. Vă rog...

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Pct.21. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/1997...

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 9 iunie 2004 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere fără amendamente. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare eliminarea unor erori, de identificare a unor imobile de restituit comunității evreiști din România, respectiv a unor imobile incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999, rezultată în urma verificării în teritoriu a situației lor juridice.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil proiectul de lege, iar în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Deci este un raport de admitere acesta de la pct.21.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ordonanța de urgență pe care v-o supunem aprobării are ca obiect înlăturarea unor erori din anexele la Ordonanța de urgență nr.83/1999 și din Ordonanța Guvernului nr.21/1997.

Într-adevăr, la identificarea în teren a acestor imobile care fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997 s-a constatat că datele de identificare care erau în anexele la ordonanțele menționate erau greșite și, ca atare, a trebuit să fie corectate.

Deci, această ordonanță nu face altceva decât îndreaptă niște erori.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul comisiei de specialitate și să aprobați ordonanța. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă rog. Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 73 de voturi pentru, 12 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.10/2001.  

Pct.19. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.10/2001.

Domnule senator Prichici, vă ascultăm să prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, propunerea legislativă pe care am luat-o în discuție vizează modificarea Legii nr.10/2001, sugerând ca "persoanele titulare ale unui contract de vânzare-cumpărare, încheiat în baza Legii nr.112/1995 și care au împlinit o anumită vârstă, să beneficieze de dreptul de folosință viageră a spațiilor în care locuiesc în calitate de chiriași.

Comisia a apreciat că această propunere este neconstituțională, a argumentat-o pe larg în raportul difuzat, drept pentru care vă supunem spre adoptare raportul negativ, deci de respingere a propunerii legislative.

De asemenea, Consiliul Legislativ a formulat aviz negativ, la fel fiind și poziția Guvernului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule secretar, susțineți?

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Susținem raportul de respingere pentru argumentele prezentate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cu 66 de voturi pentru, 15 împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat raportul de respingere și, pe cale de consecință, s-a respins legea.

(Din sală): Este organică. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi nu contează. Dacă făceam la "nu" de organică, raportul este respins oricum. Deci, dacă era dincolo, nu era nici o problemă. (Rumoare, discuții.)

 
Intrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Stimați colegi, trecem la întrebări, interpelări.

  Gheorghe Acatrinei

La întrebări, domnul senator Acatrinei Gheorghe, vă rog, aveți cuvântul.

Vă ascultăm, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Guvernul se mândrește cu scăderea inflației, în ciuda faptului că prețurile sunt în permanentă creștere. Această neconcordanță reflectă o bază de calcul incorectă și tendința de cosmetizare a ratei inflației, pentru "a da mai bine". Așa se face că tarifele la utilități, spre exemplu, au săltat în mod spectaculos, în timp ce, pentru marea masă a consumatorilor, salariile au crescut într-o măsură foarte mică.

În aceste condiții, îl întreb pe domnul prim-ministru când are de gând să dispună aplicarea unui algoritm realist de calcul, adaptat la normele europene, care să reflecte exact raportul prețuri - putere de cumpărare.

Solicit răspuns în scris.

Imi permiteți să prezint și interpelarea?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să prezentați și interpelarea.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Interpelarea se adresează tot domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Guvernatorul Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu, trage un semnal de alarmă asupra volumului uimitor de arierate din economia românească. Aceasta poate pune în pericol chiar primirea de către România a statutului de economie funcțională de piață.

Arieratele, ca sumă a debitelor firmelor private și agenților economici de stat către bugetul național și furnizori, precum și a creditelor nerambursate, reprezenta, la finele anului trecut 40% din produsul intern brut.

Nivelul este alarmant, mai mare decât masa monetară în circulație. Organismele europene și Fondul Monetar Internațional solicită asanarea, de urgență, a acestora.

Cauzele arieratelor constă în toleranța autorităților față de companiile rău-platnice, colectarea slabă a veniturilor la bugetul de stat și marea evaziune fiscală.

În ultimii ani, dimensiunea arieratelor a crescut, fără ca Executivul să ia cele mai severe măsuri împotriva rău-platnicilor.

În cauză sunt sectoarele miniere, transporturile feroviare, industria petrolieră, precum și alte mari companii. Acest lucru va trage decisiv în balanță, în septembrie, atunci când se va întocmi raportul de țară pentru România, moment în care țării noastre i se va acorda statutul de economie funcțională de piață.

În aceste circumstanțe, solicit domnului prim-ministru să dispună măsuri de urgență pentru diminuarea acestor datorii istorice. În caz contrar, integrarea europeană a României în 2007 va fi pusă sub semnul întrebării.

Solicit, de asemenea, răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Nemeth Csaba

Dau cuvântul domnului senator Nemeth Csaba, pentru a pune o întrebare.

   

Domnul Nemeth Csaba:

Domnule președinte,

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Elena Dumitru - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - și are următorul conținut.

Potrivit Deciziei nr.148 din 8 mai 2001 a Curții Constituționale, sunt neconstituționale dispozițiile art.8 alin.3 din Decretul-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările ulterioare, dispoziții prin care se prevăd termene pentru depunerea cererilor privind stabilirea drepturilor titularilor.

Această Decizie a Curții Constituționale poate fi extinsă, prin analogie, și asupra altor legi reparatorii.

Spre exemplu, Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și Legea nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961 nu prevăd un asemenea termen limită.

Cererile de stabilire a drepturilor persoanelor beneficiare ale prevederilor acestor legi pot fi introduse fără restricție temporală, însă Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, adoptată prin Legea nr.189/2000 și Decretul-Lege nr.118/1990, sus-menționat, prevede un asemenea termen.

Întrebare: Care este poziția Guvernului în problema restricționării sau nerestricționării temporale a depunerii cererilor de stabilire a drepturilor la legi cu caracter reparatoriu?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ionel Alexandru

Dau cuvântul domnului senator Ionel Alexandru, tot pentru o întrebare.

   

Domnul Ionel Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am pus o întrebare Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului cu privire la un litigiu care este în curs de desfășurare între Întreprinderea TUGMAN, care a preluat unitatea "Laminorul" din Brăila, și A.V.A.S.

De fapt, această întrebare este o reluare a problemei, deoarece aceeași întrebare am adresat-o fostului A.P.A.P.S. încă din toamna anului trecut, iar acum am revenit, să văd care este situația.

Am primit astăzi răspunsul din partea A.V.A.S. și constat că, pe parcursul a aproape 8 luni, nu s-a schimbat nimic. Deci, unitatea "Laminorul" este în curs de prăbușire, se distruge totul, se vinde totul, se face un prăpăd total acolo, iar dumnealor nu au luat nici o măsură. Mai precis, au declanșat un proces care s-a amânat până în septembrie.

L-am rugat pe domnul reprezentant al A.V.A.S. să-mi dea un alt răspuns, în afara acestuia, pe care îl am în prezent, i-am solicitat să ia măsuri mult mai ferme, inclusiv o adresă către Parchetul Național Anticorupție și către alte organe ale statului, pentru a se opri prăpădul care se produce cu această unitate, și mi s-a promis că îmi va rectifica răspunsul. De aceea, pentru stenogramă, am intervenit. Aștept răspunsul rectificat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Maria Ciocan

Dau cuvântul doamnei senator Maria Ciocan, pentru interpelare.

   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și domnului ministru Mihai Tănăsescu, din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

În aplicarea Legii nr.29/1994, care reglementează problema negocierilor în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională derulată înainte de 31.12.1994, s-a constituit Comisia interdepartamentală în baza Hotărârii Guvernului nr.362/1994.

Cu privire la eficiența Comisiei interdepartamentale pe parcursul funcționării sale, vă rugăm să ne comunicați următoarele:

  1. Care au fost creanțele României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, pe țări, la 31.12.1989?
  2. Cât s-a recuperat din aceste creanțe, pe țări, și unde apar evidențiate în bugetul consolidat al României aceste sume încasate?
  3. Ce s-a făcut, concret, cu aceste sume?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc. Senator Maria Ciocan, P.R.M.

Vreau să vă spun că am primit și răspunsul de la doamna secretar de stat și urmează să-mi mai dea completări în zilele următoare.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, nu mai așteptați răspuns de la doamna secretar de stat Manolescu.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Am primit răspunsul. Urmează să mai primesc doar niște completări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Doamna secretar de stat Manolescu, sunteți liberă.

 
  Dan Avram

Domnule senator Dan Avram, vă rog, aveți o interpelare.

Doamna Manolescu poate să plece. Înțeleg că v-ați pus de acord. Mulțumesc foarte mult.

   

Domnul Dan Avram:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Marian Săniuță, Ministrul Administrației și Internelor.

În ziua de 17 iunie a.c., m-am deplasat în comuna Ardeoani, județul Bacău, pentru a discuta cu candidatul PNL la funcția de primar al acestei localități. În mod cu totul inexplicabil, contracandidatul acestuia, Victor Deaconu, împreună cu alți colegi ai domniei sale, mi-au adresat injurii și chiar amenințări cu moartea.

În ziua următoare, adică în data de 18 iunie, l-am contactat pe șeful de post din comuna respectivă, i-am solicitat protecție și am primit un răspuns pozitiv. Totodată, am depus o plângere, la care nu am primit însă număr de înregistrare.

Continuându-mi drumul, spre surprinderea mea, din nou, Victor Deaconu și, respectiv, Constantin Moraru, alături de alți cetățeni ai comunei, m-au bruscat, proferând injurii la adresa mea și amenințându-mă cu moartea. Mai mult decât atât, automobilul meu a fost sechestrat pe o uliță a comunei de către Victor Deaconu, care, împreună cu un grup de cetățeni, m-au amenințat cu bătaia.

Dată fiind situația creată, m-am deplasat în municipiul Moinești, m-am adresat secției de Poliție, respectiv domnului inspector șef-adjunct Margine, care m-a sfătuit să aleg traseul Dărmănești - Tg. Ocna - Onești, pentru a ajunge în municipiul Bacău.

În data de 19 iunie a.c., am depus o plângere la domnul chestor, în care am prezentat cele expuse mai sus. Precizez că respectiva plângere este în curs de cercetare.

Având în vedere neimplicarea Poliției din comuna Ardeoani față de agresarea unui senator al României pe drumurile publice, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri dispuneți pentru ca astfel de situații regretabile să nu se mai repete.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar închisă ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Lucrările se încheie la ora 19.05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 august 2019, 12:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro