Plen
Ședința Senatului din 24 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/02-07-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-07-2020
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 iunie 2004

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Lucrările ședinței încep la ora 14.25.

Ședința este condusă de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului. Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de domnii secretari Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru.

Vă anunț că din totalul de 137 senatori și-au anunțat prezența prin vot electronic 110 senatori, 9 colegi sunt absenți motivați, iar doi colegi sunt în concediu medical.

Ați primit în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

La această ordine de zi am mai introdus un punct, rapoartele de validare ale unor colegi, viitori senatori, sperăm, și depunerea jurământului.

Dacă sunt observații la ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o singură abținere, ordinea de zi a fost votată.

Programul de lucru, până la epuizarea ordinii de zi.

Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Vă rog să votați programul de lucru.

A fost aprobat cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Modificări în componența unor comisii:

Stimați colegi, la primul punct avem probleme organizatorice.

Permiteți-mi să vă anunț unele modificări în componența nominală la două comisii.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, după validarea domnului senator Ioan Cristolovean în funcția de secretar al comisiei, acesta a fost votat în unanimitate de comisie, deci pentru informarea dumneavoastră, iar la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, după cum cunoașteți, domnul senator Emilian Prichici a venit în locul domnului Ion Predescu, comisia l-a votat în unanimitate pentru funcția de secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Demisia domnului senator Herman Armeniu Fabini din funcția de senator.

De asemenea, stimați colegi, vă anunț că am primit demisia domnului Hermann Fabini, senator al Partidului Național Liberal, din Circumscripția nr.34 Sibiu. La alegerile locale a candidat pentru funcția de consilier la Primăria municipiului Sibiu, a optat pentru această funcție și și-a dat demisia din funcția de senator.

Adoptarea rapoartelor de validare pentru domnii Constantin Dilly Șerbănoiu (circumscripția electorală nr.17 Dolj), Ioan Buraga (circumscripția electorală nr.25 Ilfov) și Ion Mihăilescu (circumscripția electorală nr 3 Argeș). Stimați colegi, s-au elaborat rapoartele de validare pentru trei noi colegi. Pentru domnul Constantin Dilly Șerbănoiu, din Circumscripția electorală nr.17 Dolj, pentru domnul Ioan Buraga din Circumscripția electorală nr.25 Ilfov și domnul Ion Mihăilescu din Circumscripția electorală nr.3 Argeș.

Invit de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pe domnul senator Aron Belașcu, cu rugămintea să prezentați rapoartele de validare.

 

Domnul Aron Belașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Constantin Dilly Șerbănoiu din Circumscripția electorală nr.17 Dolj.

În urma demisiei domnului senator Ion Predescu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul României, prin Hotărârea nr.23/14 iunie 2004, declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Prin adresa nr.79/17 iunie 2004, Organizația județeană Dolj a Partidului Social Democrat confirmă și susține candidatura domnului Constantin Dilly Șerbănoiu, în vederea validării mandatului de senator.

Cercetând Monitorul Oficial, partea I nr.627, din 4 decembrie 2000, se constată că în Anexa nr.3S figurează la Circumscripția electorală Dolj, poziția 61, ca membru supleant, Constantin Dilly Șerbănoiu.

La dosarul de validare se află adeverința nr.77 din 17 iunie 2004 a Partidului Social Democrat - Filiala Dolj prin care confirmă că domnul Constantin Dilly Șerbănoiu este membru în Organizația județeană Dolj din cadrul Filialei Dolj a Partidului Social Democrat și îl susține pentru ocuparea funcției de senator, precum și declarația acestuia prin care se acceptă validarea mandatului de senator în Circumscripția electorală Dolj pentru legislatura 2000-2004.

De asemenea, domnul Constantin Dilly Șerbănoiu a depus la dosar declarația pe propria răspundere că nu a făcut parte ca agent sau colaborator din organele de securitate, ca poliție politică, potrivit art.2 și 3 din Legea nr.187/1999.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 24 iunie 2004, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu modificările ulterioare, în unanimitate, adoptă raport favorabil și în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Constantin Dilly Șerbănoiu în Circumscripția electorală Dolj, pentru diferența de mandat în legislatura 2000-2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte Belașcu.

Vă rog, dacă sunt intervenții, luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de validare pentru mandatul de senator al domnului Constantin Dilly Șerbănoiu.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abținere.

Vă rog să prezentați, domnule vicepreședinte, mandatul de senator al domnului Ioan Buraga din Circumscripția electorală nr.25 Ilfov.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Ioan Buraga din Circumscripția electorală nr.25 Ilfov.

În urma demisiei domnului senator Doru Laurian Bădulescu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul României, prin Hotărârea nr.24/22 iunie 2004, declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Prin adresa nr.181/22 iunie 2004, Organizația județeană Ilfov a Partidului Social Democrat confirmă și susține candidatura domnului Ioan Buraga, în vederea validării mandatului de senator.

Cercetând Monitorul Oficial, partea I nr.627, din 4 decembrie 2000, se constată că în Anexa nr.3 S figurează la Circumscripția electorală Ilfov, poziția 87, ca membru supleant, Ioan Buraga.

La dosarul de validare se află adeverința nr.180 din 22 iunie 2004 a Partidului Social Democrat - Filiala Ilfov prin care confirmă că domnul Ioan Buraga este membru în Organizația județeană Ilfov din cadrul Filialei Ilfov a Partidului Social Democrat și îl susține pentru ocuparea funcției de senator, precum și declarația acestuia prin care se acceptă validarea mandatului de senator în Circumscripția electorală Ilfov pentru legislatura 2000-2004.

De asemenea, domnul Ioan Buraga a depus la dosar declarația pe propria răspundere că nu a făcut parte ca agent sau colaborator din organele de securitate, ca poliție politică, potrivit art.2 și 3 din Legea nr.187/1999.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 24 iunie 2004, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu modificările ulterioare, în unanimitate, adoptă raport favorabil și în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Ioan Buraga în Circumscripția electorală Ilfov pentru diferența de mandat în legislatura 2000-2004.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt întrebări, intervenții, pe marginea raportului de validare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de validare al mandatului de senator al domnului Ioan Buraga din Circumscripția electorală nr.25 Ilfov.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

Vă rog să prezentați, domnule vicepreședinte, raportul de validare pentru mandatul de senator al domnului Ion Mihăilescu din Circumscripția electorală nr.3 Argeș.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Ion Mihăilescu din Circumscripția electorală nr.3 Argeș.

În urma demisiei domnului senator Constantin Nicolescu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul României, prin Hotărârea nr.25/22 iunie 2004, declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Prin adresa nr.91/22 iunie 2004, Organizația județeană Ilfov a Partidului Social Democrat confirmă și susține candidatura domnului Ion Mihăilescu, în vederea validării mandatului de senator.

Cercetând Monitorul Oficial, partea I nr.627, din 4 decembrie 2000, se constată că în Anexa nr.3 S figurează la Circumscripția electorală Argeș, poziția 7, ca membru supleant, Ion Mihăilescu.

La dosarul de validare se află adeverința nr.90 din 22 iunie 2004 a Partidului Social Democrat - Filiala Argeș prin care confirmă că domnul Ion Mihăilescu este membru în Organizația județeană Argeș din cadrul Filialei Argeș a Partidului Social Democrat și îl susține pentru ocuparea funcției de senator, precum și declarația acestuia prin care acceptă validarea mandatului de senator în Circumscripția electorală Argeș pentru legislatura 2000-2004.

De asemenea, domnul Ion Mihăilescu a depus la dosar declarația pe propria răspundere că nu a făcut parte ca agent sau colaborator din organele de securitate, ca poliție politică, potrivit art.2 și 3 din Legea nr.187/1999.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 24 iunie 2004, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu modificările ulterioare, în unanimitate, adoptă raport favorabil și în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Ion Mihăilescu în Circumscripția electorală Argeș pentru diferența de mandat în legislatura 2000-2004.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, întrebări, intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de validare a mandatului de senator al domnului Ion Mihăilescu.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor a celor trei senatori validați în ședința plenului.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către cei trei colegi senatori validați de către noi astăzi.

(Se intonează Imnul de stat al României)

Stimați colegi,

Trecem la depunerea jurământului.

În conformitate cu prevederile Legii nr.8/2002, cunoașteți, jurământul se rostește individual, se semnează de către fiecare senator și se depune la președintele Senatului.

Invit pe domnul senator Constantin Dilly Șerbănoiu să depună jurământul.

 

Domnul Constantin Dilly Șerbănoiu:

Jurământ de credință față de țară și popor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, cu mâna pe Biblie și pe Constituție.

 
 

Domnul Constantin Dilly Șerbănoiu:

Eu, Constantin Dilly Șerbănoiu, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr.17 - Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării!

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României!

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor!

Așa să mă ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să semnați.

Invit pentru depunerea jurământului pe domnul senator Ioan Buraga, Circumscripția electorală nr.27 - Ilfov.

 
 

Domnul Ioan Buraga :

Eu, Ioan Buraga, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr.25 - Ilfov, jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării!

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României!

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor!

Așa să mă ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să semnați.

Invit pentru depunerea jurământului pe domnul senator Ion Mihăilescu, Circumscripția electorală nr.3 - Argeș.

 
 

Domnul Ion Mihăilescu:

Eu, Ion Mihăilescu, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr.3 - Argeș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării!

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României!

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor!

Așa să mă ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să dorim celor trei colegi mult succes în activitate.

Sunt convins că se vor integra rapid și vom colabora bine împreună.

Cu aceasta permiteți-mi să declar închisă ședința solemnă de astăzi.

 
 

PAUZĂ

 
Probleme organizatorice: Radu F. Alexandru și Nicolae-Vlad Popa.

Din sală: La probleme organizatorice, vă rog!

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Redeschidem ordinea de zi obișnuită.

La probleme organizatorice are cuvântul domnul Radu F. Alexandru.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule președinte al Biroului permanent al Senatului, îngăduiți-mi să vă rețin atenția câteva minute pentru a vă semnala, consider, două grave abateri, încălcări ale Regulamentului Senatului și a unui comportament, care mi s-ar părea corect. Așa cum bine știți, în urmă cu o săptămână - zece zile, plenul Senatului a discutat o lege importantă - Legea instituțiilor publice de spectacole.

Spre cinstea Senatului s-a acceptat un amendament - nu invoc numele pentru că au fost mai mulți autori ai amendamentului - s-a votat un amendamentul care dădea un regim de stabilitate, de siguranță instituțiilor publice de spectacol. După acest vot un număr de personalități din lumea artistică, din lumea teatrală au fost primiți la cererea lor de președintele țării, domnul Ion Iliescu, și în întâlnirea cu președintele țării acești oameni și-au exprimat, totuși, insatisfacția față de forma definitivă a legii.

Președintele țării a luat act de rezervele exprimate și a promis că nu va promulga legea dacă, într-adevăr, lucrurile nu sunt în deplină conformitate cu problemele cu care se confruntă instituțiile de spectacol.

Unde vreau să ajung?

Mie mi se pare, și cred că sunt exact în spiritul Reglementului, domnule președinte, că o comisie de mediere trebuie să asculte punctele celor două Camere.

Mi se pare că senatorii care sunt desemnați să facă parte dintr-o comisie de mediere, după ce Senatul a votat un punct de vedere - o lege care ajunge în comisia de mediere, trebuie să apere și trebuie să susțină punctul de vedere al Senatului. Toate observațiile, toate discuțiile, toate punctele noastre de vedere le exprimăm, le dezbatem, le analizăm și, în final, se dă un vot și votul devine mandatul senatorului în comisia de mediere.

Spre regretul și spre surpriza mea, nu mai departe decât ieri, am fost în situația absolut nefirească, și consider neregulamentară, domnule președinte, să văd cum colegii din comisia de mediere în loc să susțină punctul de vedere al Senatului, au susținut un punct de vedere personal.

Mi se pare un lucru grav, mi se pare nepermis și vă rog, domnule președinte al Biroului permanent, să luați act de cele întâmplate și să puneți în discuția Biroului permanent evenimentul pe care vi l-am semnalat.

A doua chestiune pe care o aduc în atenția plenului și implicit a Biroului permanent ține de felul în care, în cadrul Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, domnul senator Zanc își permite să încalce hotărârea exprimată prin vot deschis a majorității comisiei și să dea dispoziție aparatului tehnic să nu ducă la capăt deciziile luate.

Ca urmare a unei declarații politice pe care am făcut-o în plenul Senatului, comisia a hotărât audierea unor ziariști din județul Giurgiu care au fost victima unor agresiuni fizice din partea unor funcționari din administrația locală.

Ziariștii au fost invitați, au fost audiați în cadrul comisiei și comisia în majoritate a decis trimiterea unor scrisori către prefectul județului, către ministrul de interne și ministrul administrației locale pentru a se cere cuvenitele clarificări.

Cu toate că a fost un vot al majorității comisiei, scrisorile nu au plecat, ca urmare a intervenției vicepreședintelui comisiei de a bloca expedierea acestor scrisori.

Este o ingerință nepermisă, este o încălcare flagrantă a deciziei unei comisii în majoritatea ei și vă rog, domnule președinte al Biroului permanent și al Senatului, să luați act de cele întâmplate și de protestul meu pe care îl exprim de la tribuna Senatului.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat o să vă dau cuvântul.

Vreau să vă spun, domnule senator, cu tot respectul, legat de lege, este dreptul oricărui cetățean să se adreseze Președintelui României. Noi facem legile și nu Președintele României.

Deci, noi adoptăm legile, se primesc de la președinție, președinția, conform Constituției, poate solicita reexaminarea.

Tot conform Constituției, Parlamentul poate vota în aceleași condiții cu un anumit număr de voturi, două - trei.

Deci, după acest aspect, cred eu, că nu este o încălcare a Regulamentului.

A doua problemă însă, legat de mediere, sunt de acord cu dumneavoastră, că există o nemulțumire, ați fost prezent probabil acolo și o serie de colegi nu au susținut ceea ce am votat aici în plen. Nu știu dacă au votat în plen! Deci, fiecare senator prezintă un mandat și are dreptul la un vot! Nu putem sancționa pe cineva că votează altfel, bine ar fi să respectăm întocmai, adică ce-am votat în Senat să susținem pentru că există votul majorității colegilor senatori, dar nu pot să pun în discuție sancționarea unor colegi că au votat cum au votat în comisia de mediere.

Nu am o astfel de prevedere regulamentară!

Legat de cea de-a doua problemă... îi dau cuvântul și domnului Zanc pentru că l-ați pomenit.

Vă rog, foarte pe scurt, domnule Zanc.

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu privire la mediere nu cred că sunt necesare comentarii.

Comisia de mediere a votat cu majoritate acest mod care decurgea din Legea finanțelor publice și din Codul fiscal și de acord cu toată lumea că nu puteam folosi sintagma pe care tot a invocat-o și care sigur, s-a votat cu o anumită majoritate la un moment dat. Nu decurgea de-aici nici o obligație pentru că atunci nu am avea nici texte comune la mediere, nu am avea nici un fel de modificări, fiecare parte și-ar susține punctul de vedere și nu ar ieși nimic, asta în logica unui om care nu are patimi de altă natură, nu cred că poate fi argumentată logic.

Cu privire la audierea care s-a convenit în comisie, știe toată lumea că s-a intrat pe campanie electorală, am avut alte priorități, nu eu eram cel care trebuia să decidă semnarea sau nesemnarea scrisorilor.

Nu am avut în ordinea de zi o săptămână în care să fim siguri că vom fi aici, că primarii care candidau și se băteau pentru locuri și campanie, vor veni sau nu vor veni, ziariștii care au fost, veneau iarăși singuri fără cei acuzați, așa că această răbufnire pe care o văd și aici, ca și în alte momente ale colegului care a vorbit înainte,

mi se pare absolut ridicolă - ca să nu-i spun altfel - și nu eu decid dacă stabilim sau nu. Am un președinte cu care stabilesc lucrurile și atunci când îmi delegă o anumită responsabilitate o fac, dar dacă el nu insistă pe o anumită formulă... - că nici el nu era acasă, nici alții, știți cu toții foarte bine unde am activat , și am avut câteva proiecte care trebuiau duse la capăt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. O singură precizare, domnu' senator Zanc. Dacă un coleg ridică o problemă nu trebuie să o catalogați ca fiind ridicolă.

În al doilea rând, avem o comisie specială în Senat - Comisia pentru combaterea abuzurilor și ilegalităților. Deci, dacă au fost astfel de incidente trebuia să vină scrisorile la președintele Senatului sau direct la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, să fie chemate cele două părți la audieri și într-adevăr să se ia o decizie pentru a se evita astfel de lucruri care nu fac cinste nimănui și cred că ar trebui să nu mai auzim de astfel de lucruri. Domnu' senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, tot o problemă organizatorică. Eu fac parte din Comisia pentru elaborarea legilor electorale care are de la ora 15,00 ședință pentru a pregăti raportul pentru Senat. Am amendamente la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Rugămintea mea este de a fi luată în discuție această lege la ora 17,00 pentru a putea să îmi susțin amendamentele. Nu pot să fiu în două locuri în același timp, iar dincolo nu pot să deleg pe cineva. Oricum ședința va ține până la ora 18,30 cel puțin la ordinea de zi care este. (Comentarii în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu eu decid. Asta e...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, e o rugăminte colegială. Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Facem eforturi pentru treaba asta. E foarte importantă și acea lege că am vrea să o discutăm dacă se poate luni sau marți după amiază.

Domnul senator Radu F. Alexandru.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Domnule președinte, revin la microfon pentru că mi se pare o chestiune extrem de importantă atâta vreme cât, așa cum bine știți, și asta se datorează, cel puțin în actuala legislatură felului în care ați gândit activitatea Senatului, importanței și rolului cu totul special care revine comisiei. Ați făcut o afirmație și îmi e greu să vă urmăresc în logica afirmației până la capăt. Mie mi se pare că, într-adevăr, nu încape nici o discuție că fiecare dintre noi suntem liberi să votăm așa cum credem de cuviință. Dar eu am spus că în momentul în care ajungem să fim trimiși într-o comisie de mediere mi se pare corect - și dacă mă înșel vă rog să-mi spuneți ca să știu de acum înainte - că sunt dator să susțin punctul de vedere al Senatului.

Din sală, din partea PSD:

Dacă m-am convins că ăla are dreptate...

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Domnu' senator, dacă m-am convins că ăla are dreptate mă întorc în Senat și ridic problema. Eu sunt mandatat de Senat. Eu am votul Senatului în plen și asta este datoria mea, să susțin. (Comentarii în sală) Dacă există o altă...

 
 

Domnul Valentin Dinescu ( din sală):

Procedură.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrați liniștea.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Dacă există o altă logică după care funcționează senatorul desemnat într-o comisie de mediere, chiar dacă suntem spre finalul sesiunii, v-aș ruga foarte mult să ne informați.

Legat de cel de al doilea aspect, este foarte neplăcut să afirm că "..S-a făcut o afirmație cu totul inexactă " Nu s-a pus problema să chemăm primarii în fața comisiei, nu s-a pus problema să intervenim în activitatea unor oameni implicați în campania electorală. Scrisorile trebuiau trimise către prefect și către ministrul de interne pentru ca cele două instituții să se ocupe de cercetarea convenită. A arunca vorbe inexacte, cu ușurința cu care s-a făcut, mi se pare că este cel puțin descalificabil. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult. (Comentarii, discuții în sală) Vă rog eu să ne respectăm. Nu vreau să intru în comentarii. Eu cred că ați înțeles, domnule senator, ce am spus cu mare exactitate. Medierea este mediere. Sigur că fiecare parte își susține punctul de vedere care a fost votat, fie în Senat , fie în Camera Deputaților. La mediere se aduc și de o parte și de alta argumente și nu există undeva în Regulament un mandat ferm care îl dau comisiei de mediere chiar dacă nu are dreptate să se bată și să nu accepte sau să informeze după aceea Senatul. Ăsta e rolul medierii. În contextul în care noi nu vom vota soluția la mediere, știți foarte bine, urmează a treia cale întrunirea celor două Camere și susținerea acolo a eventualelor divergențe.

Mai doriți procedură, domnule senator Dinescu?

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu. Haideți să trecem la ordinea de zi.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Plenul Senatului este informat despre Scrisoarea Președintelui României privind participarea forțelor armate la misiuni în afara statului român, respectiv participarea la proiectul Echipe pentru reconstrucția provinciilor- provincia Mazar-e- Sharif, din Afganistan.

Stimați colegi, intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Trecem, pentru informarea dumneavoastră, la scrisoarea primită din partea Președintelui României în baza Legii nr. 42/2004 prin care ne aduce la cunoștință participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. O serie de modificări și anume aprobarea care s-a dat pentru participarea la proiectul "Echipe pentru Reconstrucția Provinciilor" în provincia Mazar-e-Sharif, din Afganistan. Este vorba la concret despre asigurarea unui ofițer de legătură și o echipă mobilă de observare compusă dintr-un ofițer și patru subofițeri în zona Mazar-e-Sharif, din Afganistan.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.

Stimați colegi, trecem la constituirea unei comisii de mediere. Este vorba despre proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.

Rog colegii de la Grupul Social Democrat să facă 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca din cadrul acestei comisii de mediere să facă parte următorii colegi senatori: domnul senator Sorin Oprescu, domnul senator Pop Ioan de Popa și domnul senator Nicolaescu Ioan. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul România Mare, 2 propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Sunt propuși domnul senator Ion Cârciumaru și doamna senator Angela Bălan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul Național Liberal, o propunere.

 
 

Domnul Dan Avram (din sală):

Domnul senator Penciuc Corin.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. UDMR, o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Grupul UDMR o propune pe doamna senator Vajda Borbala.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră constituirea acestei comisii de mediere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat constituirea comisiei de mediere cu 78 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.

Trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.

Stimați colegi, vă rog să urmăriți în anexă. Sigur, avem foarte multe texte ale Senatului, marea lor majoritate aș putea spune. Avem texte acceptate, cele ale Camerei Deputaților, și texte comune.

Vă întreb dacă la textele acceptate, cele ale Camerei Deputaților, sunt obiecțiuni, sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textele Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

S-au adoptat cu 69 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, nici o abținere.

La textele comune. Dacă sunt intervenții la vreunul din aceste texte? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră textele comune din anexă.

Vă rog să votați.

S-au adoptat cu 75 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere.

Restul sunt 27 prevederi care au fost în mediere și care aparțin Senatului și au fost menținute ca atare.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 76 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Stimați colegi, în marea lor majoritate sunt textele votate de către Senat. Avem însă două - la nr. crt. 4 parțial și la nr. crt. 5 parțial - texte comune propuse de către comisia de mediere.

Dacă sunt observații la aceste două texte comune propuse de comisie? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră textele comune.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 78 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în totalitate.

Vă rog să votați.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 84 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 6 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

După cum observați din anexă avem foarte multe texte ale Senatului pe care nu le supunem votului dumneavoastră. Avem însă la nr. crt. 1,2,4 și 6 texte comune propuse în unanimitate de comisia de mediere.

Dacă sunt intervenții la aceste texte? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textele comune din raport.

Vă rog să votați.

Textele au fost adoptate de plenul Senatului cu 79 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 85 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii Codului penal.

Stimați colegi, trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii Codului penal.

Lucrare complexă. Vă amintesc, stimați colegi, au fost 53 de texte în divergență.

În urma medierii, pe lângă textele Senatului acceptate în marea lor majoritate, tot în unanimitate, au fost votate o serie de texte ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt obiecțiuni la aceste texte? Nu sunt. Vă rog să votați.

Au fost votate cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.

De asemenea, avem texte comune în Anexă. Dacă sunt obiecțiuni la textele comune, vă anunț, de asemenea, votate în unanimitate de comisie? Nu sunt obiecțiuni. Vă rog să votați.

S-au votat cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Stimate colege și stimați colegi, comisia de mediere ne propune, ținând seama de rezultatul medierii la cele 53 de texte în divergență, să acceptăm - și aveți o notă în Anexă - renumerotări, unele corelări și, de asemenea, unele corecturi, acolo unde au fost erori și omisiuni.

Dacă sunt intervenții legate de această notă prezentată în Anexă? Nu sunt. O supun votului dumneavoastră în formula propusă de comisia de mediere. Vă rog să votați.

A fost votată cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii Codului penal.

Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

A fost aprobat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

Supun, acum, votului dumneavoastră Legea Codului penal, bineînțeles, în care vom opera toate aceste modificări. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o singură abținere.

Vreau să felicităm, în numele nostru, al senatorilor, pe colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru efortul cu totul deosebit pe care l-au făcut, pentru a avea un Cod penal - sperăm noi - mult mai bun. Și, bineînțeles, Ministerul Justiției și toate celelalte instituții care au participat la finalizarea acestui Cod penal.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române.

Trecem la proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul secretar de stat, vă ascultăm. O sinteză.

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

Prin Decretul Marii Adunări Naționale nr.203 din 1960, a fost stabilită Ziua Aviației Române și Ziua Marinei Române, ca zi unică de aniversare.

Prin prezentul proiect de lege, se propune revenirea la tradiție, în sensul ca în ziua de 15 august a fiecărui an să fie sărbătorită Ziua Marinei Române, care coincide și cu marea sărbătoare ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului; iar pentru Ziua Aviației Române se propune ziua de 20 iulie, care coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul forțelor aeriene și al aviației române, zi unică pentru aviația civilă și militară.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională. Cine este de la comisie? Domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil la acest proiect de lege și vă rog, domnule președinte, să-l supuneți, spre aprobare, plenului Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Deci, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Au fost aprobate cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Trecem la pct.9: propunerea legislativă privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu, pe care acestea le au în administrare.

Vă ascultăm, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre locuințele de serviciu, pe care le au militarii, primite de la unitățile din zonele unde au fost sau sunt cazați, sau au fost mutați.

Este o propunere de lege prin care le permitem acestor militari să poată cumpăra apartamentele respective.

Această propunere e doar un început, pentru că ea va trebui să urmeze... Și vă promit că o să mă prezint în fața domniilor voastre și cu a doua propunere, care se referă la pensionarii militari. Bineînțeles că există o condiție, adică să fi stat în acest apartament 10 ani.

Prin cumpărare, banii aceștia intră în bugetul statului.

Este foarte ciudat că Ministerul Finanțelor Publice s-a împotrivit acestei legiferări, acestei forme de legiferare, pe care am propus-o noi.

Eu am vorbit personal, însă, cu cei doi miniștri: ministrul apărării naționale și ministrul administrației și internelor, și amândoi miniștrii mi-au confirmat că susțin această lege. Urma ca, săptămâna trecută, într-o ședință a Guvernului, să se rediscute în Guvern.

De ce vă spun toate acestea? Pentru că, spre marea mea uimire, Guvernul s-a pronunțat împotriva acestei inițiative legislative. Mi se pare un lucru normal să ne gândim la acești militari și la soarta lor, de aici înainte. Sunt niște oameni care sunt mutați oricând, în orice moment pot fi mutați, sunt oameni care și-au construit o viață, urmând un destin forțat, pentru că așa sunt cele două ministere; sunt oameni care s-au sacrificat pentru țară. Este absolut moral să ne gândim la acești oameni.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai (de la pupitrul comisiei):

Putem vorbi?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc inițiatorului. Raportul comisiei, vă rog.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională a analizat propunerea legislativă privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate, de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu, pe care acestea le au în administrare.

De altfel, Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.74/2003 a pus în discuție componenta socială în sistemul de securitate, ordine publică și apărare națională, și a recomandat - atât Executivului, cât și Legislativului - ca, printr-o inițiativă legislativă, să rezolve această problemă. Ea a fost rezolvată printr-o inițiativă parlamentară, cu care Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională a fost de acord, în unanimitate, cu un singur amendament, pe care inițiatorul și l-a însușit.

Propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma în care a fost aprobată de comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Punctul de vedere al Guvernului, să-l auzim, vă rog!

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Guvernul a analizat această inițiativă legislativă și a formulat un punct de vedere negativ, din mai multe considerente. Primul dintre ele este acela că materia acestei inițiative legislative are reglementare în legislația în vigoare.

Astfel, potrivit art.53 din Legea nr.114/1996 - este vorba de Legea locuinței -, locuințele de serviciu pot fi vândute în următoarele condiții: să fie finanțate de la bugetul de stat și de la bugetele locale, să aibă aprobarea prealabilă a Guvernului în vederea vinderii și activitatea care a generat realizarea acestor locuințe să se restrângă sau să înceteze.

La cererea inițiatorului, de curând Guvernul a reanalizat punctul de vedere în ședința de Guvern și a constatat că punctul de vedere care a fost emis este corect.

Având în vedere că, deocamdată, prin vânzarea acestor locuințe, s-ar diminua, nepermis de mult, fondul existent de locuințe de serviciu, fără posibilitatea ca acesta să poată fi reîntregit și să se asigure locuințe militarilor înșiși, care sunt în activitate.

În al doilea rând, s-a transmis ministerelor interesate - deci, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor - să inițieze un proiect de lege pentru reglementarea unitară a acestei probleme, în sensul ca locuințele de serviciu să se vândă nu numai pentru aceste categorii de personal - militarii din forțele armate și militarii din Ministerul Administrației și Internelor, ci la toți cei care le dețin și care pot să le cumpere, întrucât solicitarea pentru aceste locuințe există, dar, în același timp, nu afectează cu nimic buna desfășurare a altor activități și din alte sectoare de activitate.

Deci, pentru aceste motive, suntem, în continuare, în situația de a menține punctul de vedere exprimat.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul. Să vedem ce spun și ceilalți colegi. Imediat. Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Grupul parlamentar liberal susține adoptarea acestui proiect de lege.

Doresc să fac următoarele precizări: în materie de ordine publică și securitate națională, există o legislație specială, care, în ceea ce privește Ministerul Administrației și Internelor, își are sediul în Legea cu privire la adoptarea Statutului polițistului.

În acest text de lege există o prevedere expresă, care obligă Guvernul, ca într-un termen de, să inițieze un proiect de lege cu privire la vânzarea locuințelor de serviciu.

De asemenea, o altă structură, care face parte din sistemul de ordine publică - Serviciul de Pază și Protecție -, are prevedere legală cu privire la vânzarea locuințelor de serviciu.

Legea nr.114/1996, legea locuinței, este textul-cadru care dă posibilitatea anumitor categorii sociale să își cumpere locuințele de serviciu. Deci, este legea de principiu, dar reglementarea se face prin lege specială cu privire la o serie de categorii profesionale, care locuiesc în aceste locuințe construite din fondurile ministerelor respective.

Este o chestiune care - subliniez încă o dată - răspunde Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.73/2003, în care ni se solicită, în raport cu angajamentele noastre la N.A.T.O., să reglementăm problemele sociale ale militarilor din Ministerul Apărării Naționale și ale celor, care au mai rămas, din Ministerul de Interne.

Eu nu cred că trebuie să discriminăm aceste categorii profesionale, atâta vreme cât alte categorii sociale sunt eligibile pentru a-și cumpăra locuințele, iar cei care fac parte din structurile de ordine publică și de apărare națională nu și le pot cumpăra.

Nu cred că trebuie să introducem o discriminare artificială pe o fundamentare cvasijuridică.

De aceea, vă solicit, stimate colege și stimați colegi, să îndreptăm lucrurile și să respectăm votul pe care l-am dat, atunci când am prevăzut, într-un text de lege, posibilitatea cumpărării locuințelor de serviciu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi.

Deși târzie, părerea mea este că această lege este foarte bine venită pentru cadrele care lucrează în Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Apărării Naționale.

Legea este bună, nu zic că este foarte bună. Eu cred că, dacă acești bani care se recuperau prin vânzare, de la proprietari, angajații ministerelor respective, s-ar fi constituit într-un fond din care să se construiască în continuare case, ar fi fost și mai bine.

Dar e bine și așa și eu rog colegii să o voteze. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ridicați mâna, sunteți inițiatorul, vă voi da cuvântul, dar ascultați întâi părerile.

Domnul senator Eckstein Kovacs.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mie, argumentele spuse de reprezentantul Guvernului, mi se par foarte concludente. Totuși, este o chestiune care a stat în mijlocul atenției Executivului, la nivel de Guvern, și această poziție este una repetată de a nu susține această inițiativă.

Cariera militară este o carieră deosebită, are laturile ei care diferă de celelalte funcții, de celelalte cariere pe care și le alege cineva în viață și implică, printre altele, o deplasare mai frecventă sau posibilitatea deplasării mai frecvente, cu locul de muncă, în țară.

În această situație, eu cred că poziția Guvernului care spune că și până acum, în anumite condiții, aceste locuințe de serviciu au putut fi vândute, pentru că situațiile diferă în țară, de la o regiune sau de la o unitate militară, la alta, dar a generaliza, de a da posibilitatea tuturor să cumpere aceste locuințe de serviciu, practic, ar face imposibil ca Armata să ofere, în locurile unde există o fluctuație mai mare de cadre, locuințe de serviciu acestora.

Ca atare, cred că argumentele Guvernului sunt pertinente și trebuie să le acceptăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt ? Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

E bună părerea colegului nostru, să îi băgăm în mormânt, să scăpăm de ei, într-un fel sau altul, numai să plece de acolo.

Ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru, cum îmi spune și reprezentantul Guvernului, ideea e bună și este acceptată la Guvern, numai că domniile lor ar dori ca acest lucru să se transforme într-o nouă lege, un nou proiect în care să intre și civili, și militari etc.

Domnilor, cu atât mai bine, să începem cu militarii. Dacă alte ministere au rămas în urmă, au timp să ne ajungă pe drum. Era de datoria noastră, a comisiei, și o datorie morală pe care o consider și cred că și din partea domniilor voastre tot așa este, o datorie morală, să ajutăm acești oameni. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Ați ascultat toate punctele de vedere, inclusiv poziția Guvernului. Comisia a făcut raport favorabil cu un amendament pe care inițiatorii l-au acceptat, da ?!

Din sală: Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-mi voie să supun votului dumneavoastră..., înțeleg că a trecut prin Cameră, da ?!

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Suntem prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Prima Cameră suntem noi ?!

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Raportul este favorabil, cu un amendament. Dacă sunt observații la amendament ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, cu acest amendament. Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 11 abțineri, a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cu 71 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 7 abțineri, s-a adoptat.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la propunerea legislativă privind Semnul onorific "Răsplata Muncii în Serviciul Public".

Vă rog, inițiatorul, vă ascultăm.

 

Domnul Dorel Bahrin - deputat:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori.

Semnul onorific "Răsplata Muncii în Serviciul Public" a fost, inițial, instituit în 1931 și răsplătea, la acea vreme, munca pentru 25 de ani în serviciul statului.

Actuala lege vine să evidențieze activitatea respectivilor funcționari publici, pentru 20 de ani de activitate, 25 de ani de activitate și 30 de ani de activitate.

Comisia a subliniat necesitatea acordării acestei distincții, avânt în vedere că, pe lângă necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative și exigențele Uniunii Europene, este necesar să se acorde și unele drepturi și recompense.

Menționăm faptul că întreg sistemul de decorații al României, conform Legii nr. 29/ 2000, nu acordă nici un privilegiu material, ci numai recompense morale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi pentru, a hotărât să adopte raport favorabil pentru această propunere legislativă. Vă rugăm să-l supuneți votului plenului Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt? Reprezentantul Guvernului.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Da, susținem atât raportul, cât și inițiativa, în forma prezentată. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați ascultat pe inițiator, domnul deputat Dorel Bahrin, punctul de vedere este favorabil, nu avem amendamente. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial și Medalia Meritul Industrial și Comercial.

Trecem la propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial și Medalia Meritul Industrial și Comercial.

Domnul deputat Dorel Bahrin, de asemenea, inițiator. Vă rog să prezentați foarte pe scurt.

 

Domnul Dorel Bahrin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm, și în cazul acestei legi, în aplicarea Legii-cadru nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României. Prezenta decorație are la bază Medalia Meritul Comercial și Industrial, instituită în 1912 care, la acea vreme, recompensa activitatea industriașilor și comercianților care s-au distins în muncă.

Noua distincție intră în heraldica republicană și în cadrul de organizare a tuturor decorațiilor prevăzute în Legea nr. 29/2000 și comisia a apreciat că, dacă se va aproba și această decorație, nu facem altceva decât să intrăm într-o stare de normalitate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională este prezentat de domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Există un raport favorabil din partea noastră și vă rog să îl supuneți spre aprobare plenului Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt ? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege și raportul, bineînțeles. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă(din sală):

Nu am apucat să votăm toți, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem exact 70 de voturi, majoritatea.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România (retrimiterea la comisie).

Trecem la punctul următor, propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România.

Vă rog, cine prezintă ? Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte și stimați colegi, aș vrea să fac o mică istorie a ceea ce s-a petrecut privind pașapoartele diplomatice.

Noi am trecut o lege prin Senat, a trecut prin Camera Deputaților, unde deputații au propus ca și foștii senatori și deputați să rămână cu pașapoarte diplomatice, chiar și familiile, după ce au terminat cei patru ani de legislatură.

Domnul președinte Ion Iliescu a cerut reexaminare, conform dreptului constituțional, și materialul a ajuns din nou la noi.

Personal, am avut o discuție cu domnul președinte și am spus că: considerăm că domnia sa are dreptate, dar există numai două soluții - ori uși închise , ori uși deschise.

De ce spuneam acest lucru ?! În perioada 1994-2004, Ministerul Afacerilor Externe a eliberat un număr de 10.635 de pașapoarte diplomatice. În momentul de față, avem 3.619, din care noi, împreună cu Camera Deputaților, avem sub 800.

În aceste condiții, am spus: "ușile închise" înseamnă revenirea la o lege, la o reglementare în care să fim foarte stricți cu aceste pașapoarte diplomatice.

Am fost de acord cu propunerea domnului Ion Iliescu, președintele României, și materialul nostru - aprobat de domniile voastre, aici în Senat - a plecat la Camera Deputaților.

La Camera Deputaților, de asemenea, s-a dat o aprobare, renunțându-se la acea pretenție care, într-adevăr, era exagerată, ca să rămână fostul deputat sau fostul senator, pe viață, cu un pașaport diplomatic, chiar și familia lui, deputații au renunțat și au fost de acord cu propunerea făcută de noi.

Materialul a plecat la președinție și, în mod ciudat, a rămas la fel ca înainte, înainte de a fi cerută reexaminarea, și așa a fost publicat.

Mai mult decât atât, apare și o ordonanță de urgență - sunt două faze, aș putea spune - în luna iunie 2004, este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2004 care stabilește sau reconfirmă faptul că ministrul de externe poate da pașapoarte diplomatice cui crede domnia sa de cuviință.

Acest lucru nu intra în concepția și în dorința președintelui României, pentru care ne-a trimis materialul spre reexaminare.

Atunci, ne-am gândit câțiva senatori să facem o lege în care să stabilim clar ceea ce a vrut președintele României și mi se pare absolut normal, adică foarte strict - domeniul pașapoartelor: ale celor care sunt în serviciu, ale celor care sunt în Senat, sunt în Camera Deputaților și sunt diplomați de carieră în serviciu.

În felul acesta, vă spun, numărul de pașapoarte, per total, ar fi în jur de 1000.

Aceasta este propunerea legislativă pe care am făcut-o. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar Norica, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională "

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională este favorabil și am să dau câteva argumente în acest sens. Este vorba de Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice care a fost aprobată în legislația românească și care presupune un regim restrictiv de acordare a acestor pașapoarte.

S-a analizat, de asemenea, legislația comparată în materie care prevede același lucru, deci o restricție cu privire la beneficiarii pașapoartelor.

În plus, scrisoarea președintelui, prin care cerea reexaminarea modificărilor Ordonanței nr. 65/1997, a fost aprobată în forma în care s-a solicitat, atât în Cameră, cât și în Senat. Ciudat este că legea a apărut în altă formulă decât cea aprobată de cele două Camere și, în acest moment, prevederile permisive care presupuneau posibilitatea, pentru ministrul de externe, de acorda pașapoarte diplomatice după criterii pe care le stabilește ministerul de resort, a dus, de pildă, la cele două Camere ale Parlamentului, la eliberarea a circa 1850 de pașapoarte diplomatice. Noi credem că se impune o respectare strictă a utilizării pașapoartelor diplomatice și a titularilor acestora și solicităm admiterea proiectului de lege, fără amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Guvernul aveți un punct de vedere?

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Mulțumim, domnule președinte. Tocmai îl întrebam pe inițiator dacă cunoaște punctul de vedere al Guvernului și a spus că-l cunoaște.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că prin Ordonanța nr. 84/2003 a fost modificată Ordonanța Guvernului nr. 65/1997 și inclusiv art. 7 la care se referă materia din această propunere legislativă. Ne menținem în continuare punctul de vedere, întrucât, prin prisma noastră, reglementarea actuală este suficientă pentru această etapă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dacă sunt luări de cuvânt? Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Stimați colegi,

Convingerea mea e că sigur undeva e o greșeală. Deci, o lege în care stabilim niște lucruri este trimisă înapoi la reexaminare de către președintele României. Cele două Camere acceptă reexaminarea și modifică conform cerinței președintelui României. Și, în momentul acela, în loc să apară formula normală pentru care au votat cele două Camere, apare o Ordonanță de urgență: nr.84/2004. V-am spus, din iunie. Data: 7 iunie și care reconfirmă această anomalie, din moment ce facem o restrângere a pașapoartelor, din moment ce ne apropiem de ceea ce se numesc pașapoarte diplomatice și în alte țări ale lumii, adică stricte, o restrângere a lor, o rigurozitate. Din momentul acesta nu putem permite chiar ministrului de externe să dea cui vrea. Și când spun cui vrea, vă spun eu cui: nu există director de ziar sau de televiziune să nu aibă pașaport diplomatic, nu există sportiv de performanță sau fost sportiv de performanță care să n-aibă pașapoarte diplomatice pentru toată familia lui. Sigur că da, merită, de acord. Și atunci, în aceste condiții, ori închidem ușa, adică o facem cât mai închisă, ori o deschidem și la foștii parlamentari. Iată, mi-am dat pe față toate gândurile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă... Ce nu înțeleg eu este faptul că în raportul pe care l-a făcut Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu s-a spus punctul de vedere al Guvernului. În raportul Comisiei pentru apărare, de ce nu apare punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Avem în anexa la raport punctul de vedere al Guvernului, care este negativ. S-a menționat în raport.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În raport, când ne informați, se spune: Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul nu este de acord. Pentru că acum stăm și asistăm la o dispută între inițiator și reprezentantul Guvernului. Are cuvântul domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Voiam să fac o precizare, domnule președinte: așa cum s-a exprimat aici inițiatorul, a rezultat că în momentul de față, după adoptarea Legii de aprobare a Ordonanței nr. 84/2003, Guvernul ar fi dat o altă ordonanță. Nu este adevărat. În momentul de față este în vigoare reglementarea din Legea de aprobare a Ordonanței nr. 84/2003, astfel cum a fost aprobată de Parlament după cererea de examinare a președintelui. Deci, în momentul de față este în vigoare reglementarea Legii de aprobare a ordonanței și nicidecum o ordonanță care s-a dat ulterior acestei reglementări. Mulțumesc.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Și acest lucru este corect. De aceea am spus că este o greșeală. Din moment ce Senatul a modificat, din moment ce Camera Deputaților a modificat, unde și ce a determinat că acest punct să apară în legea pe care a promulgat-o președintele? Undeva e o greșeală. Eu am vorbit astăzi cu Mihai Constantinescu, de la Președinție, și nu știa acest lucru. Deci, undeva, ori s-a făcut o greșeală, ori s-a făcut intenționat. Dar ordonanța care apare vine să confirme că e făcută intenționat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Înțeleg că pe undeva este o neconcordanță în ceea ce privește succesiunea de acte normative care reglementa problema pașapoartelor. Chiar inițiatorul spune că undeva e o greșeală. Vă propun să retrimitem la comisie, să găsească greșeala împreună cu Guvernul și după aceea să revină cu ea.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

De acord.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Și noi vă solicităm retrimiterea la comisie, pentru că din cele două Camere legea a plecat, în forma adoptată strict de ele, dar la promulgare, de data asta, apare în forma ordonanței, deci, undeva, pe acest traseu al legii s-a întâmplat o modificare, care nu are nici un suport de justificare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să verificați pe îndelete. Aveți două săptămâni în vacanța parlamentară, cu forțe proaspete chemați și Camera și vă puneți de acord.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Vă rog să votați.

Propunerea a fost aprobată cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind marca temporală.

Trecem la proiectul de Lege privind marca temporală.

Domnul secretar de stat.... Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări...

Domule secretar Prichici, vă rog...

 

Domnul Eugen Dogaru - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Dogaru Eugen și sunt secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Alături de mine este colega mea, doamna Adriana Țicău, secretar de stat în același minister. Suntem, astăzi, aici, pentru a susține proiectul de Lege privind marca temporală.

Începând cu anul 2001, Guvernul României a inițiat o serie de reglementări care să realizeze un cadru legislativ eficient, coerent și stabil pentru dezvoltarea serviciilor disponibile prin mijloace electronice. Este aici de precizat Legea privind comerțul electronic și Legea privind semnătura electronică. Printre serviciile bazate pe semnătura electronică regăsim și marca temporală. Marca temporală reprezintă un set de tehnici prin care se permite oricărei persoane să constate dacă un document electronic a fost creat sau semnat la un moment dat. Marca temporală este utilizată, de obicei, în legătură cu verificarea unei semnături electronice aplicată unui document, validitatea certificatului de semnătură electronică în sistem de licitații desfășurat pe Internet sau pentru a da o dată certă pentru operele protejate de dreptul de autor. Prezenta lege stabilește regimul juridic al mărcii temporale și condițiile de furnizare a acesteia. Principalele puncte se referă la structura mărcii temporale, utilizarea acesteia, obligațiile părților și securitatea sistemelor. De asemenea, doresc să precizez faptul că această lege a fost elaborată în conformitate cu directivele europene în domeniu. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Prichici, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte.

Domnule președinte,

Într-adevăr, prin proiectul de lege supus dezbaterii s-a încercat reglementarea unui plus de siguranță pentru semnătura electronică, domeniu deja reglementat în legislația noastră, motiv pentru care, în ședința din 20 iunie 2004, comisia a luat în dezbatere proiectul de lege și cu unanimitate de voturi a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt luări de cuvânt.

Stimați colegi, nu avem amendamente. Supunem la vot raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

 
Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii ( aprobarea solicitării de a se întocmi un raport suplimentar de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări)

Sărim peste proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Mai așteptăm puțin cu el.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Vă rog, Ministerul Justiției. Vă rog să poftiți.

 

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Reglementarea conținută de Ordonanțele de urgență nr. 138/2000 și 59/2001, care au modificat și completat substanțial Codul de procedură civilă, a urmărit să atingă o paletă generoasă de obiective generale, care în esență pot fi exprimate prin adaptarea procedurii civile la dinamica actuală a fenomenului conflictual, materializat în litigiile civile deduse judecății, premisă esențială pentru asigurarea condițiilor de creștere a calității și celerității soluționării acestor cauze, realizarea unui echilibru între exigențele unui sistem judiciar echitabil și, în același timp eficient, și respectarea fermă a principiilor ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiției, facilitarea accesului la înfăptuirea justiției, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale de care trebuie să beneficieze părțile într-un proces, corelarea cu cadrul legislativ intern, cu ansamblul reglementărilor normative adaptate în contextul cerințelor actuale ale vieții social- economice aflată într-o continuă transformare, și nu în ultimul rând, reglementarea răspunde exigențelor pe care le presupune armonizarea legislației interne cu reglementările internaționale în vederea integrării României în Uniunea Europeană, efortul legislativ concretizat prin adoptarea recentă a ordonanțelor fiind în permanență călăuzit de principiile conținute de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stabilește garanțiile pentru o judecată corectă și un proces echitabil, printre care un loc de seamă îl ocupă dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei într-un termen rezonabil. Proiectele de lege de aprobare a ordonanțelor au suferit numeroase amendamente pentru corelarea cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003, care a fost aprobată prin Legea nr. 195/2004, iar Comisia pentru evitarea paralelismelor de reglementare a hotărât preluarea reglementărilor conținute în Ordonanța nr. 59/2001 în proiectul de Lege de aprobarea Ordonanței nr. 138/2000. În acest fel, Ordonanța nr. 59/2001 rămânând fără obiect. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim doamnei secretar de stat Constantinovici.

Are cuvântul domnul secretar Prichici pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000, cât și ordonanța care o modifică, și anume, Ordonanța nr. 59/2001, reprezintă instrumente de lucru deja utilizate de o bucată de vreme în activitatea jurisdicțională, în această perioadă relevându-se necesitatea unor modificări care au fost cuprinse ca anexă la prezentul raport, sub formă de amendamente. Amendamente însușite atât de către comisie, în totalitatea ei, cât și de către inițiator, respectiv, Ministerul Justiției. De asemenea, întrucât avem de a face cu două acte normative, respectiv, Ordonanța nr. 138/2000, care este la punctul acesta al ordinii de zi, cât și de Ordonanța nr. 59/2000, care va urma, două acte normative care reglementează un același domeniu, din motive de tehnică legislativă am preluat dispozițiile din Ordonanța nr. 59/2000 în textul actualului proiect de lege, toate acestea fiind cuprinse în anexa la raport. Față de cele relatate, doresc să mai fac o singură precizare: în anexa la raport s-a strecurat o eroare. Am discutat și cu reprezentanții inițiatorului și aș dori să se noteze că la nr. crt. 3 din anexa la raport, în mod eronat s-a trecut sintagma "se abrogă", de fapt, se menținea. Am arătat acestea într-o notă. Pentru aceste motive, domnule președinte, vă rugăm să supuneți spre aprobare plenului raportul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamentele din anexă și cu precizările făcute.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-am înțeles. La poziția 3...

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, avem în anexă...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am văzut: se abrogă.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Poz. 3 nu e corect să menținem acest: "se abrogă". Este, realmente, o eroare, pentru că la acest alineat se fac referiri mai jos. Deci, în cuprinsul legii el este privit ca "existând", și asta este și intenția. Nu e problemă de abrogat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, nu-l abrogăm.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Nu, nu. Este o eroare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Domnul președinte Mircea Ionescu Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Foarte pe scurt, proiectul acesta de lege și cele două ordonanțe sunt de foarte strict ordin tehnic pentru cei care ne-am consumat viața în fața instanțelor și în fața justiției. Consider că acest proiect de lege aduce un pas foarte aproape de ceea ce trebuie să fie justiția, adică să existe și principiul operativității.

Toate modificările și, mai ales, amendamentele admise și de acord și cu reprezentanții ministerului arată că se pot mai repede și mai bine soluționa pricinile.

Una din carențele mari ale justiției noastre se rezolvă... E încă un amendament care nu a fost dezbătut... adică până acum operativitatea afecta credibilitatea și soluționările corecte. De data aceasta, operativitatea nu împiedică, ci, din contră, apropie soluția unui proces de momentul când ea trebuie să apară.

Mi se pare foarte interesant și binevenit acest proiect de lege și cele două ordonanțe, pe care noi le susținem și le vom vota. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Belașcu.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Doar atât, domnule președinte. S-a muncit foarte mult la aceste două proiecte de lege și noi, cei de la P.R.M., vom vota. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc. înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Stimați colegi, la acest proiect de lege aveți în anexă 44 de amendamente admise. Nu avem amendamente respinse.

Dacă există, cu această excepție la nr. crt.3, unde s-a prevăzut abrogare, deci este o eroare. Se scoate "se abrogă". În rest, anexa pe care o aveți.

Sunt observații la aceste amendamente? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră amendamentele admise. Vă rog să votați. Domnule Tărăcilă, vă rog să votați. Vă rog să votați, domnule Tărăcilă. Vă rog să nu-l țineți de vorbă, că pe urmă sunteți supărați pe noi.

Aprobat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce aceste amendamente. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

La punctul următor de pe ordinea de zi, stimați colegi, avem Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Având în vedere că toate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2001 le-am introdus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000, pe care tocmai am votat-o, deci rămâne fără obiect.

În consecință, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, pentru motivele deja arătate Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului să fie de acord cu schimbarea titlului acestui proiect de lege din "lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.59/2001" în "lege pentru respingerea ordonanței de urgență nr.59/2001". Iar ca articol unic, în loc de "se aprobă ordonanța de urgență a Guvernului...", să se treacă "se respinge ordonanța de urgență a Guvernului" respectivă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nemaiavând obiect.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Sigur că da, nemaiavând obiect.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Deci vom avea proiect de lege de abrogare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2001.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind instituția prefectului.

Trecem la proiectul de Lege privind instituția prefectului. Mai stați puțin, ce să vă fac? Domnul senator Popa a cerut la Consiliul Superior al Magistraturii un pic de răgaz. Dacă epuizăm ordinea de zi, intrăm totuși, chiar dacă nu vine, și îi vom da dreptul la primăvară.

Vă rog să prezentați raportul. Cine îl prezintă? Vă rog să vă prezentați și să-l și prezentați.

 

Domnul Gheorghe Emacu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mă numesc Emacu Gheorghe, sunt secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor. Lângă mine este domnul Ilie Ștefan, secretar de stat în același minister.

Proiectul Legii privind instituția prefectului a fost dezbătut în ședința Senatului din 1 iunie 2004 și pe parcursul acestei perioade s-au formulat unele amendamente care au fost discutate în cadrul Comisiei pentru administrație și amenajarea teritoriului.

S-au formulat o serie de amendamente cu care noi am fost de acord, le-am discutat în această perioadă. În acest sens, vă rog să aprobați în plenul Senatului proiectul de Lege privind instituția prefectului cu amendamentele care s-au formulat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord cu amendamentele.

 
 

Domnul Gheorghe Emacu:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Domnul președinte Hrițcu prezintă raportul Comisiei pentru administrație.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege și a adoptat raport de admitere cu 11 amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt. Doamna senator Dobrescu.

 
 

Doamna Maria Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi permit să fac o precizare în legătură cu importanța acestui proiect de lege și sunt foarte bucuroasă că avem prilejul să-l supunem dezbaterilor noastre și cred că votul va fi pozitiv. Să fac un remember vizavi de momentul anului 2003, luna iunie, când, la Bruxelles, cu ocazia Comitetului mixt parlamentar România-Uniunea Europeană, România a prezentat inițiativa Guvernului pentru acest proiect, care vine ca un suport puternic pentru reforma în administrația publică.

Atunci, la Bruxelles, sunt aici în sală colegi senatori care fac parte din Comisia pentru integrare europeană, noi, delegația României am avut un punct favorabil în fața ședinței plenului subliniind intenția Guvernului pentru acest proiect de lege.

Apreciez în mod special, și am citit cu multă atenție acest proiect de lege, care vine cu o suplețe și o modernitate aș spune, în realizarea funcției de prefect și a instituției prefectului, și, mai ales, dă o dimensiune puternică funcționarului public, care va fi prefectul în România.

Cred că vom vota cu toții pozitiv și apreciez încă o dată acest proiect de lege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mai sunt luări de cuvânt, stimați colegi? Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Într-adevăr este o lege modernă, într-adevăr ne apropiem de o Europă occidentală, dar îmi permit doar să atrag atenția asupra următorului lucru. Începând cu 1 ianuarie 2005 apare o nouă lege care reglementează administrația locală în care se poate observa cu ușurință puterea pe care o vor avea de aici înainte primarii: primarii de orașe, de municipii și de comune. Atenție! Cred că prin legea pe care noi o votăm acum, am slăbit puterea prefectului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt. Domnul senator Ștefan Viorel. Foarte activ Grupul parlamentar PSD astăzi. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, cred că era necesară această lege, este binevenită, aduce noutăți în legătură cu funcționarea instituției prefectului, însă citind amendamentele din anexă constat ceva ce nu înțeleg foarte bine în legătură cu un subiect discutat și disputat pe marginea acestui proiect de lege.

Mai exact, faptul dacă prefectul este bine sau nu este bine să fie ordonator de credite pentru serviciile deconcentrate. Observăm în anexa cu amendamentele că s-a ajuns la o formulă care cred că s-a dorit de compromis. Dar sunt două variante: ori este o formulă care va crea blocaje în funcționare, ori n-am înțeles eu bine, și dacă nu am înțeles eu bine, rog reprezentanții Guvernului să-mi explice, să mă facă să înțeleg.

Se spune la art.7 alin.1 că "prefectul este ordonator de credite pentru serviciile deconcentrate" și se elimină alin.3 care spune că "prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor". Și atunci se naște întrebarea: cine va aproba efectuarea cheltuielilor? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Domnule senator, vrem să vă spunem că această lege - lăsând la o parte că este o racordare la legislația europeană - ea lasă și niște portițe pentru viitor. Când spunem că prefectul este ordonator de credite, el poate fi ordonator primar, secundar sau terțial. El este deja ordonator de credite. Când spunem că este ordonator de credite, înseamnă că el stabilește cadrul general al ordonării creditelor, nu înseamnă că aprobă cheltuielile. Aprobarea cheltuielilor înseamnă, de exemplu, cumpărarea de rechizite. Nu poate fi la îndemâna... sau poate fi la îndemâna prefectului dar nu credem că este productiv să fie ocupația prefectului în a aproba cheltuielile. Aprobarea cheltuielilor se face în speță de către conducătorii de instituții, iar prefectul, ca ordonator de credite, dacă va ajunge ordonator de credite primar, prin hotărâre de Guvern, pentru anumite servicii, atunci el va stabili cadrul general al cheltuielilor respective pentru direcția respectivă.

În acest sens, am lăsat o portiță, introducând că "prin hotărâre de Guvern, pentru anumite servicii descentralizate sau deconcentrate din teritoriu, el poate fi ordonator de credite", iar, pe de altă parte, credem noi că am întări democrația lăsând cheltuielile minore - și dădusem un exemplu aici, sigur, superfluu, dar adevărat, cu rechizitele - trebuie să fie la îndemâna conducătorului instituției. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul senator Ștefan.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Cu scuzele de rigoare, dar cred că nu discutăm pe marginea aceluiași text. Textul din anexă nu spune că prefectul este ordonator pentru unele servicii sau în anumite situații, ci spune clar și fără loc de interpretare că "prefectul este ordonator de credite pentru serviciile publice deconcentrate stabilite prin hotărârea Guvernului". Deci eu cred că lista serviciilor este stabilită prin hotărârea Guvernului...

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Exact.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

...Și indiferent ce cuprinde această listă pentru toate serviciile, ordonator de credite este prefectul și nimeni altcineva.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Exact.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Păi dumneavoastră ați spus că în unele situații, pentru anumite servicii, că e secundar, că e terțial, că e nu știu cum... Or, textul așa cum este, eu cred că-l face unicul ordonator de credite în toate situațiile și pentru toate serviciile, listă de servicii care se aprobă prin hotărâre de Guvern. Dar toate care sunt pe lista aia, și în toate situațiile.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Domnule senator, dacă-mi permiteți.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Da.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

La ora actuală această listă nu cuprinde nici un serviciu. Prefectul este ordonator de credite numai pentru instituția prefectului la ora actuală.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Corect.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Am lăsat această portiță, ca o serie de servicii deconcentrate sau descentralizate, cum poate fi de exemplu sănătatea, să treacă ca ordonare de credite în grija prefectului. Tocmai ăsta este sensul acestei legi, să fie o lege deschisă, de perspectivă.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Eu v-am înțeles și sunt de acord cu această interpretare, dar revenind asupra textului nu rezultă ceea ce îmi spuneți dumneavoastră. Cred că aceasta este problema, și atunci poate găsim o altă formulare pe text, ca să rezulte ceea ce ne-ați explicat dumneavoastră. Că din text, nu rezultă acest lucru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Am înțeles, domnule senator Ștefan. Deci, domnule secretar de stat, care este problema pe fond? Art.7 prevăzut în anexă este ferm. Nu spune "prefectul poate fi ordonator de credite și pentru unele servicii deconcentrate". Spune "este". Deci este o hotârâre, o lege, toate serviciile descentralizate vor figura obligatoriu într-o anexă a Guvernului. Și nu prea pricep cum poate să fie prefectul ordonator de credite la sănătate! Sau la finanțe publice.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Nu. A fost...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru că acolo este Ministerul Finanțelor Publice. Imediat vă dau cuvântul. La asta se referă domnul senator Ștefan. Dumneavoastră ați pus o hotărâre fermă, nu lăsați portiță de întors. Ce hotărăște Guvernul și spune acolo "prin hotârârea Guvernului următoarele instituții trec sub aspectul creditului bugetar în directa coordonare a prefectului, care el aprobă inclusiv mătura.

Sigur că, după aceea, în calitate de ordonator de credite, instituția prefectului poate să delege.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Exact.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta este cu totul altceva. Numai dacă vrea.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Da. În acest sens.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar dacă nu vrea, nu vrea.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și atunci, ca să țină totul în mână, și femeile de serviciu, se duce și la mătură.

Domnul vicepreședinte Hrițcu, vă ascultăm.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că ce a spus domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci este îndreptățit. Și noi, la comisie, când am eliminat acest paragraf, nu am luat exemplu decât rechizitele. Am zis: "Cum, prefectul să ajungă să aprobe niște rechizite?"

Dacă citim din nou alin,3, care spune: "Prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor de către serviciile publice deconcentrate stabilite potrivit alin.1" - adică sunt instituțiile pe care, prin hotărâre de Guvern, prefectul le coordonează și este ordonator de credite pentru ele - consider că nu trebuie să eliminăm acest alineat.

Deci, observația domnului Ștefan Viorel este îndreptățită.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ștefan s-a referit la art.1.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Nu, s-a referit la art.7 alin.3, unde avem alin. 3 eliminat și trebuie să rămână nemodificat.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, cred că pot să fac o propunere de text.

Și v-aș propune așa: " Prefectul poate fi ordonator de credite pentru unele servicii publice deconcentrate stabilite prin Hotărâre a Guvernului". Și alin.3 să rămână.

Deci, în acest caz, el aprobă efectuarea cheltuielilor. Și atunci lăsăm, într-adevăr, loc să se întâmple ce spunea domnul secretar de stat, Guvernul să hotărască faptul că, în anumite situații, prefectul este ordonatorul.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Nu... Domnule președinte, dacă-mi permiteți... Prefectul este oricum...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Putem să punem "poate", dar nu mai merge "stabilite". Atunci trebuie, prin Hotărâre de Guvern, să-i spun unde poate.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Exact. Deci, domnule președinte, prefectul este oricum ordonator de credite pentru instituția prefecturii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Absolut.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Aici trebuie să fim fermi. Putem adăuga, așa cum spunea, foarte bine, domnul senator, că de asemenea, prefectul poate fi ordonator și pentru serviciile deconcentrate stabilite prin Hotărâre de Guvern, dar, oricum, ne trebuie o afirmație fermă pentru partea întâi, când el este ordonator de credite pentru instituția prefectului.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da, dar nu acesta este textul care îl face pe el ordonator pentru instituția prefectului. Acest text se referă exclusiv la servicii deconcentrate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Deci, urmăriți-mă un moment, să nu facem confuzie. Sunt două lucruri distincte. Nu discutăm despre faptul că prefectul, astăzi, este ordonator de credite pentru instituția prefectului. Este. Art.7 se referă la serviciile descentralizate - deconcentrate, că a apărut mențiunea asta nouă - care se regăsesc în plan teritorial și sunt, la ora actuală, în coordonarea prefecturii, cu dublă subordonare.

Deci, putem spune "prefectul poate..." , dar dacă punem "poate", legea nu este bună, pentru că cineva trebuie să-i spună "poți" sau "nu poți". Nu stabilește fiecare prefect, în fiecare județ, dacă vrea sau nu vrea să fie ordonator pentru o instituție. Și atunci, articolul ar trebui să fie refăcut, astfel: "Prefectul poate fi ordonator de credite și pentru...."

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Da, suntem de acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, "și pentru instituțiile publice descentralizate, în condițiile.... (Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă solicită cuvântul.)

Da, vă rog.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, se impune să rupem alineatul 1, și atunci rezolvăm problema.

La alin.1 al art.7, fraza trebuie să se termine în felul următor: "Prefectul este ordonator de credite."

Și a doua teză, în continuare: "Pentru serviciile publice deconcentrate stabilite prin Hotărâre a Guvernului, prefectul poate fi ordonator de credite."

Și atunci, trebuie să păstrăm în text alin. 3 și să spunem: "Prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor de către servicii, în condițiile stabilite în alin.1."

Acolo unde el răspunde și este ordonator de credit, el răspunde. Dincolo, în funcție de serviciile care se vor găsi în Hotărârea de Guvern, fie răspunde el, fie răspunderea există la ordonatorul stabilit prin Hotărâre de Guvern.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați fi de acord așa?

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Da, suntem de acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a reținut textul?

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Da, da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În stenogramă s-a reținut textul, da? Bine.

Deci, prima problemă, la numărul curent 4, art.7, reformularea propusă aici de domnul vicepreședinte Tărăcilă, inclusiv cu menținerea alin.3, unde comisia a cerut eliminarea, pe formula: "Prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor de către serviciile publice deconcentrate, în condițiile stabilite potrivit alin.1."

Da?

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Da, da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră această reformulare de la numărul curent 4 din anexă...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

O observație scurtă aici. Deci, textul astfel stabilit la alin.3 nu acoperă situația când prefectul aprobă cheltuielile instituției prefect.

 
 

Domnul Ilie Ștefan:

Ba da. Cu punctul pus.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Ba nu. Haideți să citim alin.3. Alin.3 spune că "aprobă efectuarea cheltuielilor de către serviciile publice deconcentrate, stabilite la alin.1". Or, la alin.1 sunt două teze: prefectul este ordonator pentru instituția proprie...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru instituția proprie...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

... și pentru unele servicii deconcentrate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru instituția proprie, unde este ordonator de credite, nu este nevoie de nici o interpretare. Toate cheltuielile și veniturile sunt trecute prin mâna prefectului.

Supun votului dumneavoastră numărul curent 4. Vă rog să votați reformularea nouă.

S-a aprobat cu 64 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dacă mai sunt intervenții pentru celelalte amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră toate celelalte amendamente din anexă, prezentate de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și acceptate de către Guvern.

Vă rog să votați.

60 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, în totalitate, cu amendamentele respective, cu corecturile pe care le-am făcut.

Vă atenționez că legea are caracter organic. Dacă nu aveți obiecții, - eu înțeleg că nu mai sunt alte obiecții - vă rog să votați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Sunt obiecții, pentru că votul este negativ.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce anume?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Au fost obiecții la amendamente. S-a votat negativ.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La amendamente nu am nevoie de lege organică.

Deci, încă o dată vă întreb. Sunt obiecții la vreunul dintre amendamente și la proiectul de lege?

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Domnule președinte, constat că amendamentul s-a făcut în sală. Noi nu avem voie să facem așa ceva. Regulamentul nu ne dă voie...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-a făcut amendament. S-a făcut corecție la amendament. (Vociferări în sală)

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Trebuia să retrimitem la comisie și terminam cu toate discuțiile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă o dată, stimate coleg, dacă citiți cu atenție Regulamentul - și vă rog eu să-l citiți -, atunci când avem un amendament, se discută asupra lui și se intervine asupra lui. Asta discutăm în sală.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Dar nu se face amendament...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta nu înseamnă că, dacă am 10 amendamente, le trimit pe toate la comisie. S-a făcut corecție de formulare. S-a supus la vot și s-a căzut de acord. De ce să retrimitem la comisie? E o treabă tehnică. Nici nu văd ce ați putea să spuneți că sunt împotrivă, că e o problemă tehnică, de finanțiști.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Dar nu se face aici, domnule președinte. Nu se face corectură tehnică aici.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați-o încolo! Repet, citiți Regulamentul. Unde am text prezentat, discut asupra lui. Dacă nu exista amendament... (Intervenție din sală, neinteligibilă)

Unde aveți dreptate? Dacă nu aveam amendament al comisiei și venea cineva, pe textul Guvernului, cu propuneri de modificare a art.7, aveați dreptate, trebuia să retrimitem la comisie. Aici a venit comisia cu un amendament la articolul Guvernului și noi am discutat asupra lui și am făcut corecția. Nu văd nimic nelalocul lui.

Deci, stimați colegi, există vreo obiecție? Spuneți dacă există vreo obiecție. Nu ne jucăm de-a legiferarea.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu corecția care s-a făcut. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Avem doi colegi noi, domnule președinte - senatorii validați și cu jurământ.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, cu cei doi colegi noi. Cine este...? Domnul Mihăilescu. Cine mai este în sală?

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

În sală sunt senatorii noi.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Numai domnul Mihăilescu. Nu are cartelă. Două cartele...

71 de voturi pentru, 12 împotrivă, 5 abțineri.

Votul final pe lege îl dăm luni.

Vreți să ne oprim aici? Colegii de la România Mare. Ne oprim aici, dacă doriți.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Unde aici?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că nu se mai dorește să se participe la acțiune, la vot. Dacă aveți obiecții, vă dau cuvântul de o sută de ori.

Aveți vreo obiecție? Vreți să formulați o "..? Ăsta e rolul.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

De unde, domnule președinte, că suntem 5 în sală? De unde mai multe voturi? Atâta suntem, atâta votăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Deci, luni, votul final pe lege. Raportul a fost votat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare pentru ordine publică, la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare pentru ordine publică, la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului este sesizată în fond.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se creează o instituție care acționează în domeniul ordinii publice, sub autoritatea comunităților locale. Această instituție, denumită "Poliția Comunitară", răspunde principiului descentralizării și autonomiei locale.

Poliția Comunitară se înființează la nivelul orașelor, municipiilor și al sectoarelor municipiului București, se poate înființa și la nivelul comunelor, structura și dimensiunea acesteia, ca instituție de interes local, se stabilește de către consiliul local, se subordonează primarului.

Prin lege, se stabilesc atribuțiile acesteia în domeniul ordinii și liniștii publice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte Hrițcu, vă ascultăm. Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege și a adoptat raport favorabil, cu amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Deci, stimați colegi, avem 14 amendamente admise și 5 amendamente respinse, propuse de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Dacă se mai susțin aceste amendamente? Nu se mai susțin.

Supun votului dumneavoastră amendamentele admise. Vă rog să votați.

Au fost votate cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul...

Din sală: 73 de voturi pentru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-am votat. Vă rog să votați.

77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom introduce amendamentele.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege este adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Mulțumesc.

Trecem la proiectul de lege cadru privind descentralizarea.

Comisia de administrație...

Erai supărat cu... (Se adresează domnului senator Sergiu Nicolaescu.)

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Pot să spun o vorbă?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

În legea pe care tocmai am votat-o și era un... Am adormit eu... Nu știu ce s-a întâmplat acolo... Noi am avut un amendament. Acest amendament era următorul.

Primarul, conform unui articol de acolo, pot să-l iau să-l citesc, este președintele unei comisii în care vine reprezentantul Poliției, reprezentantul SRI-ului, reprezentantul Jandarmeriei, plus Poliția Comunitară, plus alții... contabili... și așa mai departe ".. și el conduce această comisie... Păi, dacă el conduce această comisie, înseamnă că el conduce și SRI-ul, conduce și Jandarmeria, conduce și Poliția sau Poliția de frontieră?!... Ăsta era amendamentul pe care l-am făcut... E imposibil să dăm drumul la așa ceva... Păi, e mai tare decât premierul, domnule?!...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles... Domnule Sergiu Nicolaescu, primarul e președintele României la comuna aia, acolo... El e președinte acolo...

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

În comuna respectivă el conduce SRI-ul?!... Siguranța națională?!... Păi, aici, este o comisie de siguranță națională... înseamnă că dormim...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles...

Domnule Sergiu Nicolaescu, repet, Cameră decizională este Camera Deputaților... O vedem împreună și vom discuta cu colegii de acolo...

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Szabo.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Dați-mi voie să exprim și eu un punct de vedere la această... chiar dacă este post festum...

Mi se pare că această lege aduce anumite lămuriri concrete și dă niște instrumente în mâna primarului, ca instituție, nu ca persoană, care îl fac apt să-și îndeplinească atribuțiunile care sunt conferite prin Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală și care nu aveau acoperire în asemenea instituții și mi se pare absolut normal ca în chestiuni de ordine publică primarul să fie șef în localitatea în care el a fost ales conform Constituției.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, așa este.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege cadru privind descentralizarea.

Trecem la următoarea lege. Vă ascultăm.

Proiectul de Lege cadru privind descentralizarea.

 

Domnul Marius Profiroiu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta Lege cadru a descentralizării este rezultatul unui proces de consultare cu reprezentanții autorităților publice locale din România și a beneficiat de ajutorul experților europeni în elaborarea acestei legi.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal general al descentralizării, stabilindu-se limitele de competență ale autorităților administrației publice locale și surse de finanțare a acestora.

Legea cadru va crea baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, lege care este în deplină concordanță cu noile prevederi ale Constituției României și cu cele ale Legii nr.215/2001.

Rolul deosebit al prezentului proiect de lege este acela de a întări reglementările existente în domeniu și de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilindu-se totodată principiile și conceptele de bază, regulile generale și cadrul instituțional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare.

Aprobarea acestei legi va permite României continuarea procesului de descentralizare și în același timp va beneficia de fonduri europene pe următoarea perioadă, până în 2007 și pe 2007.

Vă rugăm să aprobați această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului îl prezintă domnul vicepreședinte Hrițcu.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisia a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente, în forma transmisă de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt.

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă nu ar fi sfârșit de sesiune, cu siguranță, am zăbovi mai mult asupra unui astfel de subiect. Nu este tema mea, nu este specializarea mea problematica administrației locale și a legislației în materie. Dar, niște consultări de ultimă oră legate de consiliile județene și de aplicarea legislației la constituirea consiliilor județene mi-au arătat că trebuie să fiu foarte atent când este vorba de administrația locală pentru că, de la Legea nr.69/1991, prima lege a administrației locale, până la Legea nr.215/2001, actuală, au fost sute de modificări. De fiecare dată va trebui să fie permanent completat. Este de notorietate că până și Legea nr.215/2001, actuală, în vigoare, are vreo 7 completări, după ce a fost susținută și, cumva, garantată, ca aplicare, de Guvern.

Este, sigur, un leit-motiv faptul că, în România, din 1989 încoace, noi facem reforma administrației publice locale, că descentralizăm, deconcentrăm, asigurăm o autonomie și așa mai departe, iar în practică, când te duci, constați că nu este mare lucru.

Prima întrebare pe care aș pune-o Guvernului ar fi de ce este nevoie de acestă lege, câtă vreme Legea nr.215/2001 este incomparabil mai completă, mai precisă și mai exactă? Prima întrebare precisă. De ce are România nevoie?!... Numai fiindcă o cere Bruxelles-ul?!... Avem nevoie de o lege cadru a administrației locale sau într-adevăr s-a simțit nevoia acestei legi și din acest punct de vedere voi cere Guvernului să ne spună care sunt elementele noi pe care nu le găsim în Legea nr.215/2001 și pe care legea cadru le stabilește.

Voi trece cumva și peste viteza cu care proiectul de lege a trecut prin Senat. Din acest punct de vedere, sigur, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului ne poate spune cum face un raport la un proiect de lege înainte ca proiectul de lege să intre în Senat, pentru că raportul comisiei este pe data de 23 iunie, iar legea a intrat în Senat pe 24 iunie a.c... Dar, sigur, și ăsta este un lucru foarte bun, că parcurgem cu atâta viteză comenzile pe care le primim de la Bruxelles.

Voi cere Guvernului să ne spună care sunt organizațiile și autoritățile locale, consiliile, primarii... pe cine au consultat din autoritățile locale atunci când au făcut acest text de lege și dacă textul de lege pe care îl prezintă Guvernul astăzi cuprinde în integralitate expresii românești?!...

Aș vrea, de exemplu, Guvernul să ne spună ce înțelege prin democrație de proximitate.

Deci, poate, Guvernul ne va da... ceea ce înțelege dânsul în expunerea de motive... Sigur nu este text formulat explicit într-un articol, ci vorbește la un moment dat de îmbunătățirea democrației de proximitate și sigur că acest termen ne poate duce cu gândul la orice, unii suntem familiari, alții mai puțin familiari cu terminologia, cu lexiconul străin, dar, în România, totuși, este o problemă cu o interpretare atât de vagă, până la urmă, a unui subiect, totuși, care poate fi punctual.

Voi cere în egală măsură Guvernului, domnule președinte, să ne spună ce înțelege el prin dreptul la experiment al autorităților locale.

Voi face o singură precizare pe care, dumneavoastră, cu siguranță, o veți putea avea în vedere. Experimentul, ca noțiune științifică, ține de științele exacte. Și ține de fizică, de științele naturii, inițial de științele exacte și așa mai departe și atenție... atenție... Este interzis în științele sociale, deci... Orice deontologie profesională legată de științele sociale vă va spune la prima lectură că experimentele în societate, în administrație și așa mai departe sunt interzise.

Or, dumneavoastră aveți un articol, art.6.1., sigur, probabil, tradus tot din literatura europeană cu care v-ați consultat în comunele patriei, aveți în articolul 6 text expres.

"Autoritățile administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment".

Ce fel de experimente vom lăsa în mâna administrației publice locale să facă?

Și sigur că vom putea găsi tot felul de răspunsuri care să ne înduioșeze unul mai mult decât altul, dar, atrag atenția onorabilului nostru Guvern că, în general, autoritățile administrației noastre locale nu au strălucit până acuma, după 14 ani de reconstrucție instituțională, prin capacitatea managerială deosebită, prin inventivitate deosebită și așa mai departe.

Totuși, în momentul de față, întreb Guvernul ce înțelege prin dreptul la experiment, pentru că opinia mea este că această noțiune ar trebui exclusă din textul legii, pentru că ea poate să conducă la lucruri unele mai trăsnite decât altele, imaginabile sau inimaginabile de noi în această sală.

În fine, aș vrea să întreb Guvernul care, sigur, s-a inspirat și a avut ca sursă de inspirație legislația comunitară, sigur că comunitățile occidentale, în general, au suport financiar propriu și bugetele comunităților locale, oriunde, în Uniunea Europeană au venituri suficiente ca să se autosusțină, ca să se autoîntrețină... Bașca este că situația în România este exact pe dos, iar în Capitolul 5, art.24 și în continuare, dumneavoastră vorbiți tot timpul de faptul că comunitățile locale din România își asigură veniturile proprii din resursele pe care le au or este de notorietate faptul că noi ar fi trebuit să începem chiar o lege cadru din acest punct de vedere, cu faptul că din cele 3.100 de localități pe care le avem probabil că 2.900 nu-și asigură bugetul din resurse proprii. Probabil. Și atunci, noi ar fi trebuit să plecăm de la realitatea românească a situației și a stării comunităților, și nu de la realitatea occidentală a comunităților locale care, sigur, toate au resurse, au venituri, au bugete echilibrate și așa mai departe.

Deci, mie mi se pare că în Capitolul V este o gravă ignorare a realității administrației publice din România, în condițiile în care este de absolută notorietate că a făcut Guvernul 200 de comune pe bandă și orașe din comune și așa mai departe... Nici unele nu au buget... Nu au nici cele vechi, nici cele nou făcute...

Și atunci noi avem un Capitol 5 în prezenta lege cadru în care vorbim ca și cum totul este echilibrat, totul este judicios, iar comunele au resurese proprii suficiente.

În fine, ca o ironie a soartei, domnilor miniștri, descentralizarea începe prin măsuri centralizate ale Guvernului.

Deci, dacă ne uităm pe Capitolul IV - Derularea procesului de descentralizare - vom constata că singura imaginație a Guvernului în materie de descentralizare este ce strategii de descentralizare va face pentru fiecare domeniu, pe etape și așa mai departe.

Or, opinia mea era că - sau un gând naiv, dacă vreți - descentralizarea trebuia să înceapă în afara etapelor și strategiilor de descentralizare prevăzute de Guvern, ca să nu vorbim din nou, așa cum spuneam, de ironia soartei. Noi descentralizăm, centralizat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Cine răspunde din partea Guvernului la întrebări?

 
 

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule președinte,

De ce s-a simțit nevoia acestei legi? Pentru că România avea nevoie de un cadru coerent a ceea ce se va face de acum încolo, până în 2007, și după 2007, pentru că procesul de descentralizare într-o țară nu se termină nici în 20 de ani, nici după 30 de ani. Avem experiențele Franței, Germaniei sau ale Spaniei.

Deci, aveam nevoie și era util, pentru că analizele care s-au făcut la nivelul administrației publice locale din România, și vreau să subliniez faptul că a fost o dezbatere publică reală, au fost organizate 9 forumuri regionale, care au stat la baza elaborării strategiei Guvernului privind reforma administrației publice, unde au fost reprezentanți membri ai tuturor partidelor, inclusiv de la Partidul Național Liberal și alte partide. Mi-aduc aminte, chiar la Sibiu, în septembrie, când, cu domnul ministru Rus, am inițiat această dezbatere privind descentralizarea în România.

Deci, era nevoie. Această analiză a fost făcută cu cei din România care au spus "avem nevoie de această lege", a fost făcută cu sprijinul Comisiei Europene, este adevărat, dar cei de la Comisia Europeană au lucrat alături de noi și au încercat să dea o mai mare coerență, în sensul ca România să poată beneficia de fonduri europene în următoarea perioadă, și după 2007.

Totodată, ați spus de inovațiile în lege. La art.6 alin.2 ni se spune în clar ce înseamnă dreptul la experiment. Ați spus noțiunea de "democrație de proximitate". Da, este o noțiune nouă pe care trebuie să o folosim și în România. Înainte, colegul meu a vorbit de Poliția Comunitară. Da, democrația este cea aproape de cetățean, nu numai la nivel global sau regional. În fapt, ați spus că nu e capacitate managerială. Eu zic că în România au fost făcuți pași, cine nu vrea să observe, din 90 până în 2004 pe descentralizare.

Este adevărat că nu au fost suficiente resursele financiare, dar asta nu înseamnă că nu a fost un efort din partea noastră.

E adevărat că Uniunea Europeană ne cere să facem în continuare eforturi și atunci, împreună cu colegii de la nivelul autorităților locale, am încercat să dăm acest cadru, ca Europa să înțeleagă că noi facem, în primul rând, acest lucru pentru noi, să ne fie mai bine.

Deci, eu consider că ceea ce am susținut în această lege, este lege cadru, va crea premisele dezvoltării legislației pe 2005, 2006, 2007, ca noi, în momentul aderării la Uniunea Europeană, într-adevăr, să avem o administrație publică locală, cu o capacitate managerială capabilă să absoarbă fonduri structurale în România.

Deci, domnilor senatori, eu doresc din toată inima să susțineți această lege pentru interesul național al României, și nu al unui grup de partid sau altul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi, nu avem amendamente, deci este o lege cadru, cu principiile de bază, urmând ca descentralizarea să se deruleze conform procedurilor până în 2007.

Nu avem amendamente. Comisia susține, da, raportul?

Supun votului dumneavoastră și raportul, și proiectul de lege în forma prezentată.

Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

Cu 77 de voturi pentru, 11 voturi și 5 abțineri, s-a adoptat și raportul, și proiectul.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Marius Profiroiu:

Vă mulțumim mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind instituția prefectului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Pentru că au venit și cei trei colegi, supun la vot Legea privind Instituția Prefectului. Vă rog să votați, legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru... și cu domnul Hrițcu 70 de voturi pentru. De 70 avem nevoie pentru că suntem 139. Vă mulțumesc foarte mult!

Cu 70 de voturi pentru, 15 împotrivă și 7 abțineri, adoptat.

70 avem, pentru că suntem cu unul mai puțin. Un vot, și cu cei trei colegi senatori noi. Cei trei colegi noi, plus domnul Hrițcu de la tribună.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.

Din sală: Listă, vă rog!

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La asta cu animalele?

Din sală: La instituția prefectului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O listă, vă rog.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, vă rog.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat. (În acest moment întră în sala de ședință domnul senatorNicolae-Vlad Popa.)

Uitasem că s-a întors domnul senator Popa.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Inițiativa este a unui număr de deputați din Camera Deputaților, vă rog să-mi permiteți-mi să vă expun câteva aspecte.

Prezentul act normativ își propune să aducă o serie de modificări și completări Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, combinate cu modificările din Legea nr.387/2002.

De la adoptarea actului normativ, Ordonanța de urgență nr.168/2001, 20 decembrie 2001 până în iulie anul trecut s-au atribuit în acest sistem circa 1200 de spații dezafectate, moment în care a intervenit o problemă legată de Curtea Constituțională.

În speță, un creditor s-a adresat Curții Constituționale care a constatat că trei articole de lege - din Legea 387/2002 - sunt excesive, sunt anticonstituționale și din acest moment activitatea Agenției Domeniului Statului a fost blocată.

Prin actul normativ pe care îl propunem astăzi dumneavoastră se aduc completările necesare care au fost puse în concordanță cu Comisia legislativă, cu exigențele ADS-ului și ale Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și vă rugăm să o adoptați în forma prezentată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia noastră a luat în dezbatere această propunere legislativă și cu majoritate de voturi a hotărât întocmirea unui raport pozitiv și îl propune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt, dacă sunt?

Din sală: Nu sunt.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior (reexaminare).

Trecem la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul Viorel Ștefan, vă rog.

Este o cerere de reexaminare.

Îl ascultăm pe domnul președinte Viorel Ștefan.

Vă rog să prezentați raportul.

 

Domnul Viorel Ștefan:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a analizat motivele cererii formulate și, constatând că acestea sunt întemeiate, a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere, conform amendamentului cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Precizăm că la dezbatere au fost prezenți reprezentanți ai EXIMBANK-ului și ai AVAS-ului.

Mai fac precizarea că legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Solicitarea legată de dreptul EXIMBANK-ului pentru operațiuni de asigurare și reasigurare de credite.

Vă rog, dezbateri generale? Luări de cuvânt?

Domnul senator Triță Făniță, vă rog.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Doresc să spun, ca un vechi lucrător în comerțul exterior, că este o lege binevenită, Banca de Export-Import a României, care promovează exporturile și importurile, este o bancă de prestigiu, deja, pe piața mondială și sperăm că, prin această modificare prezentată în prin proiectul de lege, vom avea numai avantaje, atât producătorii cât și importatorii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții?

Reprezentatul Guvernului, de acord?

 
 

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte al A.V.A.S.:

De acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Stimați colegi,

Dacă sunt observații la amendament?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul respectiv.

Vă rog să votați!

A fost adoptat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce acest amendament.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - ARISN.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - ARISN.

Domnule secretar de stat, vă rog să faceți o prezentare - sinteză.

 

Domnul Marius Sorin Bota - secretar de stat în Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța a fost emisă pentru înființarea unui organ de specialitate al administrației publice, având ca principal obiect de activitate îndeplinirea unor obligații ale României rezultate din acordurile și convențiile internaționale privind căutarea și salvarea pe mare și pentru intervenții în caz de poluare.

Totodată, prin înființarea acestei agenții se asigură colaborarea în acest domeniu, pe plan regional, conform prevederilor Acordului de cooperare privind activitatea de căutare și salvare pe mare dintre statele riverane, semnat la Ankara, la 27 noiembrie 1998, ratificat și, ulterior, aprobat prin Legea nr.107/2001.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar Traian Novolan ne prezintă raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a mai fost discutat în plenul Senatului și retrimis la comisie pentru un raport suplimentar, existând niște neclarități referitoare la unele aspecte din lege. Ele au fost clarificate de comun acord cu ministerul și supunem aprobării plenului Senatului proiectul de lege și raportul, împreună cu anexa cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Din sală: Nu sunt.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem.

Stimați colegi,

Nu avem amendamente respinse, avem 17 amendamente admise.

Dacă sunt observații la cele 17 amendamente.

Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 5 abțineri, s-au adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei în totalitate.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o singură abținere.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce cele 17 amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Trecem la proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, domnule senator Ion Iliescu, vă rog să poftiți.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Constantin Diaconu - vicepreședinte în Agenția Națională pentru Sport:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se știe, în momentul de față, dopajul este un flagel recunoscut în sportul mondial și, de asemenea, se opune unuia din principiile esențiale ale sportului competițional, acela de a încuraja o competiție dreaptă și echitabilă.

Având în vedere că în acest moment România a aderat la o serie de acorduri internaționale, este vorba de Convenția antidoping a Consiliului Europei, ratificată în 1998, precum și ale Codului mondial antidoping la care România a aderat anul trecut.

S-a impus reglementarea acestui domeniu, neexistând prevederile suficiente pentru a putea preveni și combate acest fenomen.

În acest sens, pe lângă partea de prevenire, s-a propus înființarea Agenției Naționale Antidoping care este o entitate cu o autonomie decizională, având ca obiectiv prevenirea și combaterea dopajului în sport.

De asemenea, în premieră, în reglementările noastre, aceste măsuri de prevenire și combatere nu vizează numai sportivul, sancțiunile aplicabile sportivilor sunt cele prevăzute în Codul mondial antidoping, de această dată vizează și personalul din anturajul sportivilor, este vorba de antrenori, instructori, manageri, colectiv tehnic, personal medical și așa mai departe.

Nu în ultimul rând, vreau să precizez că în acest act normativ s-au propus prevederi penale pentru încălcările reglementărilor antidoping pentru personalele din anturajul sportivilor.

Susținem proiectul cu amendamentele care s-au făcut la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul Iliescu să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Ion Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, în cadrul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, cu amendamentele admise în Anexa 1.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Luări de cuvânt?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Avem 20 de amendamente admise. Nu avem amendamente respinse.

Dacă sunt observații la cele 20 de amendamente?

Dacă nu, le supun votului.

Vă rog să votați.

S-au adoptat cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, în totalitate.

Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom introduce cele 20 de amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere, s-a adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind asigurările sociale de sănătate.

Trecem la propunerea legislativă privind asigurările sociale de sănătate.

Vă rog să prezentați raportul, domnule Ion Iliescu.

(În acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.)

 

Domnul Ion Iliescu:

Da, domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, în ședința comună din 15.06.2004, la care au participat domnul director Farcaș, reprezentant în Ministerul Sănătății, domnul dr. Ciurchea de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, au dezbătut propunerea legislativă mai sus menționată.

Având în vedere punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, au hotărât întocmirea raportului de respingere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții. Raportul este de respingere și îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport este adoptat de plenul Senatului cu 76 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Din sală: 79.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci numărul este suficient.( Comentarii) Doar dacă naște dispute, atunci anunțăm cei 3 colegi pe care îi rog să nu se considere rezervă, ci, dimpotrivă, votul este foarte important pentru fiecare.

Deci, cu 79 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere, adoptând raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, plenul Senatului respinge propunerea legislativă privind asigurările sociale de sănătate.

 
Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii ( aprobarea solicitării de a se întocmi un raport suplimentar de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări)

Stimați colegi, mai avem 2 proiecte de lege.

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Dar am înțeles că nu s-a dat vot final pe Codul Penal?

Din sală: S-a dat.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-a dat?

Din sală: Pe raportul de mediere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe raportul de mediere, da. Bun.

Din sală: Pe prefect nu s-a dat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-a dat și pe prefect... Bun. Rog colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să-și ocupe locul.

Invit pe doamna ministru și pe colaboratorii domniei sale.

Domnul senator Iorgovan solicită cuvântul pe o chestiune de procedură înainte de a intra în dezbateri. Vă rog.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Suntem în prezența unui act normativ de o importanță capitală. Nu este expresia cu nimic exagerată.

Tot noi am dus în spate reforma legislativă, am aprobat coduri - Codul Penal, Codul de procedură civilă... Acolo sunt dispoziții... Eu am să spun numai un aspect. De pildă, în Codul de procedură civilă un motiv de revizuire, care a apărut acum, este și atunci când magistratul a fost sancționat pentru că și-a exercitat funcția cu rea-credință și gravă neglijență. Și atunci, dacă vine Consiliul Superior al Magistraturii după ce am adjudecat deja Codul de procedură civilă și în atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu apare nimic cu privire la exercitarea atribuțiilor cu rea-credință sau gravă neglijență, eu sunt obligat, ca profesionist al dreptului, să spun că este o necorelare între textul care îl avem acum și textul pe care l-am aprobat un pic mai înainte. E numai un aspect.

Al doilea aspect. Cred că din volum de muncă nu sunt toate amendamentele, cele care le-am tranșat noi la comisie. Nu știu, dacă este rea-credință, atunci este foarte grav și trebuie să spun. E un aspect pe care l-am discutat cu ministerul, e adevărat telefonic după comisie, ca să-mi spună acum doamna director că nu a fost de acord nu știu cine din actualul Consiliu al Magistraturii. Îi transmit doamnei director că avem tot respectul față de domnii și doamnele din actualul Consiliu al Magistraturii, îi consultăm pe toți. Deci eu voi prezenta Senatului, am probe. Nu există curte de apel să nu fi fost solicitată. Sunt 15 curți de apel, sunt 15 puncte de vedere. De la toate curțile de apel am cerut pe o anumită chestiune foarte sensibilă, și anume aceea de a ști dacă o dată aleși în Consiliul Superior al Magistraturii membrii Consiliului Superior al Magistraturii - care sunt aleși, ca judecători în funcția x, y sau șefi la o instanță sau procurori la un nivel sau alt nivel - odată aleși, cum ni se propune în versiunea care vine de la Camera Deputaților, ei se suspendă acolo - ca și judecători, ca și procurori - 6 ani de zile îndeplinesc numai o activitate pur administrativă. E o problemă asupra căreia trebuie să vă spun că 10 curți spun nu și le citez: Timișoara, Galați, Iași, Ploiești, Brașov, Bacău, Craiova, Suceava, Alba-Iulia, Cluj-Napoca și 5 curți spun da, e bine să fie suspendați etc...

În legătură cu această problemă noi, eu, Antonie Iorgovan, și Petre Roman, am îndrăznit să ne menținem cu un amendament, ca amendament respins, urmând să-l discutăm. Dacă dumneavoastră verificați veți constata că nu apare acest amendament. Și noi spunem, din eroare. Dacă e din eroare și dacă este necorelare - deci o dată necorelare, care este evidentă - în al doilea rând sunt câteva erori, propunerea mea este - pentru aceasta am luat cuvântul și am argumentat poate mai mult decât s-ar fi cuvenit, dar este, totuși, ceva atât de important încât nu ne putem juca cu vorbele - aș zice imediat după ședință să rămânem Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și ministerul și să ne corelăm și să venim cu un raport suplimentar luni. Mulțumesc mult.

Din sală: de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein-Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau și eu să mă raliez propunerii făcută de colegul, domnul senator Antonie Iorgovan. Motivele mele sunt pe undeva altele. Întrucât această lege a fost discutată și paradiscutată, de altfel, dar deciziile s-au luat în două ședințe consecutive ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ultima fiind luată în ziua de marți. Acum, cum să zic, vina este a noastră, a unora care au absentat din cauza constituirii consiliilor județene și locale dar cred că avem o scuză că nu am fost prezenți. Deci la ședința de marți după amiaza, când era paralel cu ședința plenului, au fost prezenți, practic, numai reprezentanții PSD-ului și ai PRM-ului, ceilalți membri au fost lipsă. Nu aduc nici un reproș comisiei sau organizatorilor, a fost o stare de fapt că nu am putut să fim prezenți. Într-adevăr în afară de problema care este reală, cea ridicată de domnul profesor Iorgovan, mai este o chestiune și anume cine gestionează bugetele instanțelor - judecătoriilor, tribunalelor - respectiv, curților de apel. S-a tranșat într-un fel și eu, repet, mă raliez acestei propuneri, să fie retrimisă pentru un raport suplimentar. Ceea ce zice domnul profesor Iorgovan... este de neconceput ca niște amendamente să nu figureze în raport - amendamente discutate, adoptate, respinse, dar să nu figureze -. Trebuie să clarificăm aceste lucruri. Eu sunt disponibil și acum și luni și cred că suntem în măsură să facem acest lucru. În momentul de față eu am numărat cam câți suntem și am fi cam 50, deci nu suntem în cvorum ca să decidem cu privire la o lege organică și care este o lege deosebit de importantă. E un capitol neîncheiat și se așteaptă... Se așteaptă de la noi, știu și acest lucru. Spun că din partea mea sunt oricând disponibil ca să răsfoim încă o dată în prezența reprezentanților Ministerului Justiției în comisie acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Domnul senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, susțin și eu această cerere. Am avut amendamente, au fost respinse și nu am putut să dau argumente suplimentare. Privesc două domenii extraordinar de importante și vreau aici să vă reamintesc, fac parte din Comisia de integrare și sunt nominalizat pentru monitorizarea Comisiei de justiție și afaceri interne pe capitolul respectiv și știu cât de mult este așteptată o lege bună. Nu o lege, o lege bună. Una dintre criticile aduse, inclusiv de domnul Schelle într-o discuție preliminară adoptării acestei legi, a fost a independenței acestui consiliu privind resursele bugetare. Exact această problemă a fost respinsă și , cred eu, fără temei. Pentru că nu poți să accepți ca o instituție să fie independentă dacă bugetul este adoptat de Ministerul Justiției. Toate resursele sunt gestionate de ministrul justiției. Nu poate să existe independență și asta este o chestiune foarte importantă. Iar, pe de altă parte, s-au respins amendamente privind revocarea membrilor. Este un caz unic, în sensul că acei membri ai consiliului sunt aleși de către corpul magistraților - procurori sau judecători - ulterior ei pot fi, există o modalitate de revocare prin votul majorității din Consiliul Superior. Un lucru de neacceptat, ca principiu juridic. Câtă vreme formarea acestui consiliu se produce prin votul tuturor magistraților, aceștia nu pot fi revocați decât printr-o formă similară, adică prin cea a acestui corp de magistrați sau procurori. Sunt lucruri extraordinar de importante. Pentru o săptămână pentru care vă cerem reîntoarcerea la comisie nu cred că se pot întâmpla lucruri foarte grave, mai ales că această cerere este făcută în sensul îmbunătățirii textului legii, efectiv a rezolvării unor probleme puse de Comisia Europeană.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt și alți colegi care doresc să intervină? Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus. De asemenea, vă adresez rugămintea să faceți referiri și la proiectul de lege din punctul de vedere al dezbaterilor generale, pentru că până în acest moment...(Comentarii în sală). Da. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da, mulțumesc, domnule președinte " Din timpul care mi-a rămas disponibil de la colegul meu, am să vorbesc foarte pe scurt. Întâi, observație exactă. A început, din păcate, să se simtă lipsa domnului judecător Ion Predescu la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Au fost câteva deficiențe care cât dânsul lucra acolo nu prea le-am înregistrat.

Din sală: Să-l aducem înapoi.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Înapoi e greu să-l aducem. Acum îmi pare rău că l-am, votat. (Se amuză)

Nu este vorba de o lege capitală. Adică mă feresc să mai folosesc acest cuvânt de când se întâmplă decapitările acelea sângeroase în Irak. Este o lege foarte importantă, este o lege organică și pentru respectul pe care trebuie să-l acordăm unor asemenea legi actuala prezență este absolut insuficientă. Încât, legată și de această situație, probabil că este îndreptățită rediscutarea, sub o formă sau alta în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestui important proiect de lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem de rezolvat această solicitare, înainte de dezbateri generale. Sigur că nu sunt contestate marea majoritate a amendamentelor existente în raport, respectiv în anexa nr. 1 - amendamentele admise. Observațiile au fost făcute pe două domenii. Pe de o parte de către domnul senator Iorgovan, dar și de către domnul senator Popa, în sensul neprezentării unor amendamente care, fie nu au putut fi discutate în comisie, fie, deși au fost discutate, nu se regăsesc în cadrul amendamentelor respinse. Și necorelarea unor texte din cadrul amendamentelor primite și cu textele adoptate la proceduri. Față de această situație, sigur că nu se pune problema să restituim proiectul de lege, în sensul de a fi luat în totalitate în dezbateri, ci pe criticile care au fost formulate astăzi în plen ele să fie analizate la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, urmând ca să primim un raport suplimentar fie luni după amiaza să o reluăm în dezbatere, să începem cu dezbaterile generale, fie marți după amiază. Întrucât există toate șansele , am înțeles, ca marți după amiază să discutăm și Legea privind alegerile parlamentare. (Comentarii, discuții în sală)

În această situație, deci avem cele două legi care sunt extrem de importante, îi rog pe colegi ca astăzi sau luni, cel puțin în perioada declarațiilor politice sau luni de dimineață, împreună, la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să discute aceste chestiuni ridicate ca observații de către colegii senatori.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu aceste solicitări.

Vă rog să votați.

Da, solicitare aprobată de plen în unanimitate. (Pe tabelă apar 68 voturi pentru).

Rog colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în special cei care au ridicat anumite observații să fie prezenți ca să le susțină acolo, pentru că, altfel, vom discuta marți că nu au fost susținute amendamentele.

Numai puțin.

Vă rog să vă ocupați locurile, stimate colege și stimați colegi.

Mai avem două chestiuni de rezolvat.

Vă rog să vă ocupați locurile!

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 28 - 30 iunie a.c.

În primul rând, programul pentru săptămâna viitoare nu a fost votat.

Vă invit să vă ocupați locurile!

Deci, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune, pentru săptămâna viitoare, lucrări în plenul Senatului în ziua de luni, 28 iunie.

Marți, 29 iunie, de dimineață, comisii și comisii de mediere, pentru a finaliza toate textele în divergență sau rapoarte la proiectele de lege; la ora 8.30 - ședința Birourilor permanente reunite; după amiază - lucrări în plenul Senatului. Avem două legi extrem de importante: proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii și proiectul de Lege privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților.

Miercuri, 30 iunie, de la ora 9.00, dimineața, avem ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților.

Rugămintea este să finalizați toate medierile și rapoartele la legile care au fost repartizate de către Biroul permanent.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul de lucru al săptămânii viitoare. Vă rog să votați.

Program aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 74 prin vot electronic.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Și o ultimă chestiune, vă rog, extrem de importantă.

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu, din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud;
  • Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma, la 4 decembrie 1950;
  • Lege pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea și completarea Anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile, care au aparținut comunităților evreiești din România, respectiv a Anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile, care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;
  • Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România;
  • Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România;
  • Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile;
  • Lege privind regimul armelor și al munițiilor;
  • Lege privind Statutul Băncii Naționale a României;
  • Legea datoriei publice;
  • Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori;
  • Lege privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică;
  • Legea Codului penal;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu;
  • Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte;
  • Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România;
  • Lege privind dezvoltarea regională în România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996;
  • Lege privind piața de capital;
  • Lege privind autorizarea și înregistrarea în Registrul comerțului a persoanelor fizice, care desfășoară activități economice în mod independent, și a asociațiilor familiale;
  • Lege privind Codul consumului;
  • Lege privind organizarea judiciară;
  • Lege privind Statutul magistraților;
  • Lege privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor;
  • Lege privind executarea pedepselor;
  • Lege privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% potrivit legii, în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2004;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2004 privind aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998, și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale, la care România este parte;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni CEC-S.A.;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2004 pentru aprobarea suplimentării cu suma de 1.215 miliarde lei a programului "Dezvoltarea durabilă a zootehniei și a eficienței sectorului de producție animalieră, precum și reabilitarea sectorului piscicol din România";
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 alin.(72) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și a termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere;
  • Lege privind mandatarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale;
  • Lege cadru privind descentralizarea;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - ARISN.

În situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea.

Declarăm ședința închisă.

 

Ședința se încheie la ora 17.15.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 iulie 2020, 20:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro